VOPSITUL GENELOR ŞI AL SPRÂNCENELOR
1. GENERALITĂŢI Acest procedeu face parte din cosmetica decorativă,având ro de infrumuse!are. "rin vopsit se reai#ea#ă o coora!ie mai intensă a $eneor %i a sprânceneor,ceea sprânceneor,ceea cea accentuea#ă e&presivitatea oc'ior.Este oc'ior.Este un procedeu mai comod de coorare deorece durea#ă mai mut (n timp %i se eimină coorarea #inică prin creionare %i rimeare. Măsuri de precauţie
Este )ine să !inem seama că vopsitu de $ene sau sprâncene nu se recomandă (n ca#u anumitor afec!iuni ae peoapeor, peoapeor,dermatite dermatite de contact,con*unctivită,)efarită contact,con*unctivită,)efarită etc. +e asemenea este inter#isă foosirea atei vopsee decât cea recomandată pentru această re$iune. "entru a evita apari!ia aer$iior a persoanee sensi)ie se recomandă testarea vopseei după urec'e sau pe antre)ra!.+acă nu se (nre$istrea#ă nici o reac!ie se poate trece a vopsirea $eneor. e foose%te numai vopsea proaspătă care (n tu) are o cuoare $ri-a)icioasă. Tehnica de lucru
Vopsirea genelor
e prepară vopseaua (ntr-un recipient de stică sau por!ean (n feu următor pentru un vopsit se pune apro&. 1 cm de vopsea pastă nea$ră / 0 picături de per'idro / 2 1-3 picături de apă se amestecă )ine cu un )e!i%or de emn sau pastic până se omo$eni#ea#ă. e confec!ionea#ă din su$ativă sau vată două tampoane dreptun$'iuare care se ume#esc,se un$ un$ pe o parte cu vaseină %i apoi se apică apică su) ciii peopei inferioare."eoapa superioară se un$e cu cremă $rasă sau vaseină. 4opseaua 4opseaua se apică pe $ene de a rădăcină spre vârf,de a un$'iu intern către ce e&tern.4opseaua e&tern.4opseaua tre)uie să cuprindă toate firee de păr .La sfâr%it cu vârfu )e!i%oruui se tra$e o inie ,din un$'iu intern către ce e&tern ,pentru a desena conturu. Timpu de ac!iune a vopseei este de 15 min. +upă e&pirarea timpuui se iau două tampoane de vată ,se ume#esc %i se %ter$ $enee de a rădăcină spre vârf %i de a un$'iu intern către ce e&tern.6pera!ia se repetă ,sc'im)ând tampoanee de vată dacă este ca#u,până $enee %i peopee rămân curate.Apoi cu două tampoane curate se %ter$e %i peoape inferioară după ce cienta este ru$ată să desc'idă oc'ii. +acă oc'ii sunt u%or irita!i se pot pune picături de "rocuin sau 7oir care să came#e #ona. "entru a da intensitate vopseei se poate introduce ,(n momentu preparării, un vârf de pensetă de vopsea praf. 6 modaitate foarte modernă de trasare a conturuui $eneor este tatua*u."rin acest procedeu se introduc (n piee pi$men!i ve$etai prin te'nica de punctare. e foose%te un aparat eectric de tatua* care este prevă#ut cu un ac prin care se introduce pi$mentu. 1
Tatua*u Tatua*u nu este definitiv,cuoarea definit iv,cuoarea se etompea#ă (n 3-/ ani."rocedeu ani."roc edeu este eficient dar este dureros de%i se ucrea#ă su) aneste#ie ocaă.Introducerea pi$mentuui se face (n mai mute %edin!e.
Vopsirea sprâncenelor
"entru vopsirea sprănceneor se preferă vopseaua maro.Ne$ru aspre%te trăsăturie %i (m)ătrâne%te.+acă se ae$e vopseaua maro ea se prepară separat după metoda cunoscută. e apică vaseină pe toată suprafa!a sprânceneor (ntr-un strat su)!ire pentru ca vopseaua să nu se prindă de piee.4opseaua se apică (ncepând de a )a#ă spre vârf având $ri*ă ca toate firee fi ree să fie (ncărcate de vopsea,de a rădăcină până a vârf. Timpu de ac!iune a vopseei a sprâncene este mai scurt de apro&. 5 min ,depinde de intensitatea dorită. 7u un tampon de vată uscat se %ter$e sprânceana de a )a#ă spre vârf dintr-o sin$ură mi%care .Apoi cu un tampon de vată ume#ită %i stoarsă se %ter$e sprânceana pe toate direc!iie cre%terii fireor fi reor de păr pentru a (ndepărta toată vopseaua. +acă sprâncenee nu au fost pensate (ncă (naintea apicării vopseei se sta)ie%te forma pe care o vor avea acestea după vopsit %i pensat. prâncenee diferă de a persoană a persoană prin cuoarea or %i a vopsit tre)uie să !inem seama de cuoarea or naturaă.+e asemenea este importantă %i cuoarea păruui deoarece de e&empu mute persoane )onde au a ori$ine păru (nc'is a cuoare ,deci sprâncenee sprâncenee or au %i ee o nuan!ă nuan!ă mai (nc'isă.8n acest ca# nuan!a aeasă va fi maro (nc'is pentru a reduce contrastu.La persoanee cărunte de asemenea ,se vor foosi nuan!e de maro sau $ri. "entru a renun!a a coorarea sprânceneor prin vopsit ,mai aes a persoanee care au sprâncenee su)!iri sau cu mute $ouri,se poate recur$e a tatuarea fireor (n sprânceană. e introduc pi$men!i ve$etai care se estompea#ă (n 3-/ ani."rocedeu este reai#at (n mai mute %edin!e ,(n func!ie de număru de fire tatuate. +e asemenea pentru a o)!ine o coora!ie uniformă a sprânceneor se poate apea a creionare.Este un procedeu u%or de reai#at de către fiecare persoană dar necesită timp %i pu!ină de&teritate. 7reionarea se reai#ea#ă de preferin!ă cu creioane maro- )run sau $ri %i se evită creioanee ne$re care aspresc trăsăturie.Nu se tra$e o inie continuă ci inii scurte,o)ice care să imite firee de păr.8n păr.8n fina cu periu!a de sprâncene se uniformi#ea#ă desenu (n firee de păr naturae.Aspectu fina este (nsă mai natura decât coorarea c'imică sau tatuarea. Noţiuni de comunicare
E&pica!i cientei ce opera!iune urmea#ă să efectua!i %i modu ei de desfă%urare. ta)ii!i de comun acord ce cuoare vor avea $enee %i sprâncenee. +acă considera!i că sprâncenee nu ar tre)ui vopsite pentru că nu ar avanta*a fi$ura comunica!i acest ucru cientei. +acă cienta nu este decisă ce cuoare să aea$ă sfătui!i-o (n func!ie de cuoarea păruui ,a tenuui ,a vârstei. Asi$ura!i cienta pe tot parcursu desfă%urării vopsituui că sunte!i (n (ncăpere deoarece mute persoane nu pot să stea cu oc'ii (nc'i%i for!at,eventua apica!i două comprese peste oc'i pentru a-i for!a să stea (nc'i%i. 7omunica!i cu cienta pe tot parcursu procedurii de %ter$ere pentru a vă asi$ura că va respecta cerin!ee dumneavoastră. dumneavoastră. +upă (nc'eierea opera!iunii mac'ia!i oc'ii cientei.
2
PENSATUL
"ensatu este o modaitate de (ndepărtare mecanică a fireor de păr din re$iunea sprâncenei dar (n acea%i timp este o modaitate de corectare a sprânceneor %i de aceea pensatu face parte din cosmetica decorativă ,%i anume din mac'ia*u corector. prâncenee sunt cee care dau e&presivitate fi$urii,conturea#ă personaitatea ,e&primă prin mo)iitatea or anumite stări afective. Linia sprânceneor s-a sc'im)at odată cu trecerea timpuui ,fiind dependentă de inia modei. "e timpu 7eopatrei erau a modă sprâncenee ne$re ,dese.8n secou 94IIIea aristocratee en$e#e accentuau sprâncenee ipindu-%i )ăni!e de %oareci,(n anii 3: au intrat (n modă sprâncenee ,,fir,, ,,fir,, ,(nsă din anii ;: sprâncenee capătă dreptu de-a cre%te cum vor. 8n timpu pensării sprânceneor (ncercăm ca prin forma pe care o vom o)!ine să ne apropiem de sprânceana ideaă. Aceasta se situea#ă (ntre inia verticaă trasată de a )a#a nasuui a rădăcina nasuui %i inia o)ică trasată de a )a#a nasuui până a co!u e&tern a oc'iuui.+e asemenea )a#a sprâncenei sprâncenei tre)uie să fie situată pe aceea%i inie ori#ontaă cu vârfu sprâncenei. 6rice sprânceană are trei păr!i baza sau partea ceam mai $roasă , mijlocul adică partea cea mai arcuită %i vârful adică partea cea mai su)!ire . Tipuri de sprâncene
E&istă mai mute tipuri de sprâncene ascendente a care sprânceana, (ncepând de a partea mediană spre vârf,urcă spre frunte descendente a care sprânceana ,(ncepând de a partea mediană spre vârf, co)oară spre co!u e&tern a oc'iuui ori#ontae a care )a#a,mi*ocu %i vârfu sprâncenei sunt pe aceea%i inie un$i a căror vârf depă%e%te inia o)ică trasată de a )a#a nasuui a un$'iu e&tern a oc'iuui scurte a căror vârf nu atin$e inia o)ică trasată de a )a#a nasuui a un$'iu e&tern a oc'iuui apropiate a căror )a#ă depă%e%te inia verticaă trasată de a a rădăcina nasuui a )a#a nasuui depărtate a căror )a#ă nu atin$e inia verticaă trasată de a rădăcina nasuui a )a#a nasuui
TEHNICA DE LUCRU
"ensatu se e&ecută ce penseta. E&istă mai mute tipuri de pensete cu vârf ascu!it pentru fire i#oate sau rupte,cu mar$inea te%ită utiă (n ca#u fireor fine %i care cresc ipite de piee,pensete cu vârfu (n ce%te pentru fire mai $roase care care sunt mai u%or de prins sau sprâncene sprâncene care nu au mai fost pensate. 8nainte de foosire penseta se de#infectea#ă cu spirt.8nainte de pensat nu se un$e pieea cu cremă pentru ca penseta să nu aunece %i să rupă firee."entru că opera!iunea este dureroasă se tensionea#ă u%or pieea unde se ucrea#ă (ntre inde& %i mediu. 8n timpu ucruui penseta se !ine u%or (ncinată (n sensu de cre%tere cre%tere a fireor de păr,pe păr,pe care e prinde de a rădăcină %i %i printr-o mi%care rapidă firu este smus din rădăcină."entru a avea un contro asupra formei pe care dorim să o o)!inem pensatu 3
se (ncepe de a )a#ă spre vârf.+e asemenea nu se pensea#ă toate firee dintr-o sprânceană deodată ,ci se pensea#ă din fiecare sprânceană ,pro$resiv, câteva câteva fire ,se compară %i se reia ucru până până a finai#area opera!iunii. "entru a corecta forma sprâncenei se e&tra$ firee de pe partea inferioară a sprâncenei,din )a#ă sau vârf (n func!ie de necesită!i.
"erierea sprânceneor se reai#ea#ă cu un piaptăn-perie care ordonea#ă firee (n modu (n care au fost pensate .+acă firee sunt re)ee ee pot fi fi&ate cu un rime incoor."erierea incoor."erierea asi$ură de cee mai mute m ute ori aspectu impeca)i a sprânceneor (n cadru mac'ia*uui.
5
