CiaTORI STRÁINI DESPRE
iiN
T:kRILE ROMANE SECOLUL AL XIX-LEA Serie notiä Vol. IV
,
.
;-
i
.,'4..
ri: I
,-
-- :
altirirlig i
K0
ii
z.
Ct
' °. atiraPSP'
-=
.4r...7.
9
dc,
;
--
'----,
11. -miff
--
.0 .4, , ,,
U
',.:14-N71<-4 ' ..... ....- . `.:47:4* ,...- .4.4, .-"'-'
..
A----- "
. ow
_,,,...z....,........:-. ., .-z....0... .--.............. .4.l."-..-, ..i.,
El
.
I
-
N
11-4-44-.
,
...$
.
V. #, ti 4.1. :,
. '.
i ..../. `17;"...., 7,44
.
te.1
.
,
-.---
,
.-_,.
''.
.
7..
-
'
'
,
Tar
."
,K
,
: --;.....--flille I"
.-
f
MO p,4"Irjirre ..1:J
111
.--
"
-
.
vr..4.,
-,.;_-.-.:
- -4::.''
-
.7'."
--:,-. _''-
.
,-
.7-.1,.
- a.-vr-''
-......'"-- \rj ....
- .1..--z-. r,:,,
'2....
'
'
.......-..-. ,.,.---".. ---' -1'4 ' ,P7ile.Z..-4"".1 , - .":"- 1-- ' .'...t, .4! ...-....
."...
.1;.--
:
...- %
-..{.e...7:..."LTaleEkii...,
a.
.
EDITURA ACADEMIEI ROMANE www.dacoromanica.ro
.
- Jr. v
a op c eii
la- ., r.i15. 1.4. ;,-twt
:...
'.---..__.
-r: ! ... 7,7...T.;
, ..
- -?,.....,- ,,./..,:.,1
CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMÂNE iN SECOLUL AL XIX-LEA Serie nook' Vol. IV
www.dacoromanica.ro
FOREIGN TRAVELLERS ABOUT THE ROMANIAN COUNTRIES
IN THE XIX' CENTURY New series Vol. IV
CARTEA A APÄRUT CU SPRIJINUL AUTORITÄTII NATIONALE PENTRU CERCETARE STIINTIFICA
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA ROMINÄ Institutul de Istorie Nicolae Iorga"
CALÄTORI STRXINI DESPRE lrikRILE ROMANE iN SECOLUL AL XIX-LEA Serie nouä Vol. IV (1841-1846) Coordonatorul colectiei [PAUL CERNOVODEANU
I
membru de onoare al Academiei Române
Coordonatorul volumului: DANIELA BUSÄ
Autori: DANIELA BUSÄ, PAUL CERNOVODEANU , ADRIANA GHEORGHE, ADRIAN-SILVAN IONESCU, BOGDAN POPA, MARIAN STROIA, RALUCA TOMI, SERBAN RADULESCU ZONER I
..11.
bt.
iiIII
EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE BUCURE$TI, 2007
www.dacoromanica.ro
7opyrigrit © 2007. Editura Academiei Române. Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate editurii. Coperta, selectia ilustratiilor si reproduceri: ADRIAN-SILVAN IONESCU Coperta I: J. Rey, Vederea Mitropoliei, litografie, BAR.
Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie, nr. 13, Sector 5, 050711, Bucuresti, Romania, Tel: 4021-318 81 46, 4021-318 81 06 Fax: 4021-318 24 44 e-mail:
[email protected] Adresa web: www.ear.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României Cfilktori stráini despre Tirile Române in secolul al XIX-lea: Serie Noui / vol. ingrij. de: Georgeta Filitti, Beatrice Marinescu, $erban Rädulescu-Zoner, Marian Stroia...; red. responsabil: Paul Cernovodeanu... - Bucuresti; Editura Academiei Române, 2004vol. ISBN 973-27-1129-9
Vol. 4: (1841-1846) / Paul Cernovodeanu, Daniela Busd (coord.), Adriana Gheorghe, ... - 2007. - ISBN 978-973-27-1590-1 I. Cernovodeanu, Paul (red.) II. Busä, Daniela (coord.) III. Gheorghe, Adriana 82.09:913(498) 82-992=135.1 913(498)(0:82-992) 94(498)"13/..." Referenti: CONSTANTIN BALAN I , FLORIN CONSTANTINIU Redactor: ANA BORO$
Bun de tiparl 11 2007. Format: 16/70 >c 100 Coll de tipar. 45,25. Plame 36 C.Z. pentru biblioteci mari: 91(498) (082) C.Z. pentru biblioteci mici:91.04(00.498) (082)
www.dacoromanica.ro
PREFATÄ
Ca i in deceniile anterioare, qi in deceniul cinci al secolului al XIX-lea
orientarea spre apus a societdtii romdne§ti continua., dar de aceastd data. adoptarea §i adaptarea modelului european este mult mai evidentd, iar pa§ii mai siguri i mai numero§i. Anii '40 au constituit atfit pentru principate cdt §i pentru
Transilvania o epocd de adancire a prefacerilor anuntate anterior, in care irmoirile, modificdrile, schirnbdrile deveneau mai evidente §i cdpdtau consistentä; o epocd in care confruntarea intre vechi §i nou se resimtea acut §i pregnant. in plind schimbare, societatea romdneascd continua sd fie marcatd de
contraste, de la limbaj, la imbrdcdminte, obiceiuri, mod de trai, urbanism, educatie. Traditia orientald §i birocratia, incetdtenite pe filierä orientald, pierdeau vizibil teren in favoarea modelului occidental. De§i Regulamentul organic fusese gdndit ca model de constitutie cu prevederi novatoare, menite a moderniza statul si cea mai importantd fiind desigur separarea puterilor, in privinta vietii politice si
sociale acesta era restrictiv, anacronic §i perimat, generdnd nemultumiri §i
convulsii impotriva domnului, plasat in centrul vietli politice, simbol al centralizdrii §i sustindtor al boierimii conservatoare protaristä. Exponentii partidei nationale, care fdceau opozitie inver§unatd §i puternicd atdt in Ord cdt §i pe lingd persoane influente din capitalele europene, au fost cei care au initiat §i organizat actiuni, §i aici mentiondm pe Ion Cdmpineanu in Tara Romdneascd §i Mihail Kogälniceanu in Moldova, prin care au reu§it nu numai sä atragd atentia asupra realitdtilor romdne§ti, dar chiar sd provoace schimbdri, cum a fost cazul
In Tara Romdneascd unde in urma eforturilor conjugate ale puterii suzerane, Imperiul Otoman, §i puterii protectoare, Rusia, s-a pus capdt tensiunilor prin inlocuirea domnului Alexandru D. Ghica cu Gheorghe Bibescu (1842). Domnul Moldovei, Mihail Sturdza, s-a salvat prin transformarea peste noapte in adept al descentralizdrii i adoptarea unei atitudini favorabile liberalizärii, infirrnate in fapt de actiunile sale in directia întäririi puterii personale. Din pdcate, in relatiile agrare Regulamentul organic nu adusese schimbdri benefice, ci complicase situatia, sporind dependenta fdranilor de interesul proprietarilor de mo§ii. Astfel, prevederea care dddea drept deplin mo§ierilor asupra unei treimi din mo§ii, permitea concentrarea puterii in mâinile marii www.dacoromanica.ro
5
boierimi prin faptul cd suprafetele de pdmant atribuite tdranilor erau alocate, mai nou, in functie de cantitatea de muncd. $i de alte servicii prestate pe mo$ie $i nu de nevoi ca pand atunci. Liberalizarea comerttilui dupd 1829 $i cererile mari de cereale pe piata externd au avut drept consecinta exploatarea cat mai stransd a mo0ilor, care au devenit pentru unii singura sursd de venit. in aceste conditii ei au cdutat sdli asigure mand de lucru multd si ieftind, consecinta fiind ceea ce in
epocd s-a numit robia cldcii" $i de aici desele nemultumiri $i nesupuneri, amintite de strdinii care au trecut prin principate. Stimulata de desfiintarea monopolului breslelor, industria incepea sa se infiripe timid, insd fárd a depa0 stadiul de manufacturd. Cre$terea productiei agricole a impulsionat schimbul de mdrfuri cu strdindtatea, iar regimul de port
franc al porturilor dundrene Braila $i Galati $i mai cu seamd progresele inregistrate de navigatie au contribuit decisv la diversificarea ariei exportului romanesc. Tot mai interesate de spatiul locuit de romani, dar mai ales de Dundre, gurile ei $i Marea Neagrd, Marea Britanie $i Franta incearcau vizibil sä se substituie Imperiului Otoman $i Austriei, fiind tot mai prezente in zond prin nave, consuli, case de comert, angrosi$ti, intermediari sau simpli turi$ti, unii veniti pentru a cantdri la fata locului $ansele, altii din purl curiozitate sau in simpld trecere. in acest context se constatd progrese $i in modernizarea ora$elor din punct
de vedere edilitar-gospoddresc, cele mai vizibile fiind pavarea ulitelor, iluminatul public, calitatea unora dintre constructii, amplasamentul. Cultura $i invatamantul au continuat $i adancit progresele din deceniile trecute. Institutiile de invdtdmant create anterior in marile ora$e s-au dezvoltat, a sporit numdrul elevilor $i implicit al cadrelor didactice, s-au deschis noi $coli
publice $i particulare, atat in cele cloud capitale cat $i in alte ora$e, s-a diversificat programa de invdtdmant. Tot mai multi boieri au devenit con$tienti de rolul educatiei $i studiului, optand pentru ca fiii lor sd-si continue instruirea
in recunoscute centre universitare apusene, cele din Franta fiind evident preferate. intorsi in lard, ei au fost cei mai perseverenti $i consecventi contestatari ai regimului $i s-au situat in fruntea mi$cdrii de innoire $i modernizare a societdtii. in Transilvania, perioada premergatoare revolutiei de la 1848 a constituit o etapd in care deficientele regimului institutional rigid au devenit mai vizibile si mai supdrdtoare. Li se reprosa tot mai vehement guvernantilor lipsa de coerentd
a politicii, faptul cd dietele se întruneau rar, numai la dorinta unora dintre componenti si atunci färd eficientd, pdrtinirea si lentoarea justitiei, inechitatea fiscalitätii. TendiMa curtii de la Viena de intdrire a autoritdtii politice asupra principatului s-a accentuat, cancelaria imperiald, guvernatorul $i înaltii 6
www.dacoromanica.ro
functionari numiti direct de impdrat fiind cei care stabileau impozite, contingente militare $1 vegheau la apdrarea spiritului public de elemente cu idei subversive". Existau reminiscente anacronice $i restrictive in exploatarea pdmântului, ca $i prevederi cu antecedente medievale, lipsite de flexibilite in interiorul breslelor.
Dar cel mai gray era faptul cá autoritkile continuau sd persiste in ingrddirea libertatilor populatiei române majoritare, dând dovadd de lipsd de viziune si contribuind astfel la sporirea tensiunilor sociale $i nati onale. Spiritul revolutionar al rornânilor coroborat cu aspiratiile lor fire$ti $i legitime spre unitate $i libertate a fost intretinut $i cultivat de intelectualitate cu ajutorul $colii, bisericii, presei. Toate aceste prefaceri prin care trecea societatea româneascd se oglindesc pe deplin in diferitele lor aspecte, forme $i fenomene, in relatdrile de cd.ldtorie. Numdrul mare al cdldtorilor care au strdbdtut teritoriul locuit de români in anii '40, amploarea insemndrilor lor ca $i importanta $i implicatiile revoluOei de la
1848 ne-au determinat sá optdm in volumul de fao pentru peregrinii care au strdbdtut sau au locuit vremelnic in spatiul românesc in perioada 1841-1846, urmând ca etapa 1847-1850 sd constituie obiectul volumului V. 0 altd mentiune care se impune este faptul cd, in pofida eforturilor editorilor, pentru unii calkori a fost dificil sau aproape imposibil de stabilit câteva date biografice, ceea ce $tim cu certitudme fiind faptul cd au trecut prin spatiul locuit de români. Dacd in perioada medievald au dominat misionarii clerici, aristocratii, membri ai unor ilustre familii ale Europei veniti in scopuri diplomatice sau din simpld curiozitate, militari, cdrturari, in perioada 1841-1846 majoritatea drumetilor au fost burghezi $1 au avut diverse profesii: geografi, geologi, literati, redactori, profesori, medici, avocati. Lor li se adaugd $i putmii aristocrati veniti din curiozitate, din motive personale sau in trecere spre Orient. Drumetii etapei mentionate au fost mai numero$i
deck in deceniile precedente', s-au caracterizat printr-o mare diversitate sociate, ' in primele cloud decenii ale secolului al XIX-lea, 42 de cäldtori au läsat impresil despre români, in deceniul 1821-1830 numärul lor s-a ridicat la 30, intre 1831-1840 a ajuns la 46, pentru ca intre 1841-1846 sä fie 31. Vezi impresiile lor In aildtori strdun despre Odle române in secolul al XIX-lea, serie noud, vol I (1801-1822), Editura Academiei Române, Bucuresti, 2004, Ibidem, vol II (1822-1830), Bucuresti, 2005; Ibidem, vol III, Bucuresti, 2006. 2 Spre deosebire de deceniile trecute, numai trei cälätori proveneau din rândurile aristocratiet, vicontele francez Alexis de Valon (1843), baroneasa germanä Aloise-Christine de Carlowitz (1846) si Anne Gabrielle de Cisternes de Courtiras, vicontesä de Poiloue de Samt-Mars, cunoscutä in lumea literal-a sub pseudonimul de contesa Dash, toti simpli drumeti. Ultima a ajuns in principate intr-o ipostazd deosebitä, si anume ca viitoare sotie a unuia dintre fu domnului Moldovei (1845) Dar marea majoritate a calatorilor provenea din rândul burgheziei, unii aveau origini modeste (P.D.Holthau), lar despre altii dispunem de date extrem de sumare (italianul Giorgio Smancini - 1843, Robert Snow 1841) incât nu ne putem pronunta asupra origimi lor sociale.
7
www.dacoromanica.ro
profesionald3, etnicd, religioas5.4, printr-un grad de culturd diferit, au provenit cu predilectie din centrul §i apusul Europei, iar unii de peste ocean din America de Nord'. Realitätile din Tara Romdneascd, Moldova §i Transilvania, cdrora le-au dedicat, in functie de durata §ederii, scopul §i interesul ei, tomuri sau numai cdteva rdnduri, au atras un nurndr sporit de vizitatori in anii imediat premergdtori revolutiei de la 1848. Astfel, din cei 31 de cdldtori ale cdror relatdri fac obiectul volumului de fatd, o treime au trecut in intervalul 1845-1846, ceea ce denotd interesul pentru starea de spirit care domnea in lumea romdneascd. De asemenea, se cuvine relevat
faptul cä pe ldngd impresii superficiale, pe lingd informatii disparate, scrise in grabd, de suprafatd §i fdrd importantd, uneori cli§ee preluate din lecturi anterioare, existd insemndri §i descrieri ample, de o certd valoare documentard, ce includ date
statistice, analize referitoare la viata economicd i politicd a Principatelor, la aspectele sociale, etnice, culturale, urbanistice. A§a de pildd Jean Alexandre Vai llant, Hippolyte Fé lix Desprez, Johann Daniel Ferdinand Neigebaur, C. A. Kuch, Nicolai Karlovici Giers, Ivan Botianov ne oferd un tablou real al tdrilor romdne in anii '40 in care gdsim date istorice, demografice, dar i analize pline de substantd ale mediului politic, claselor sociale, situatiei economice, realizdrilor invdtdmantului §i culturii, ca §i informatii cu caracter edilitar-urbanistic. Impresiile literare, anecdotice, ldsate de simpli turi§ti, i aici mentiondm pe cunoscutul autor de povestiri pentru copii Hans Christian Andersen, pe vicontele Alexis de Valon, pe
baroana AloYse-Christine de Carlowitz, contesa Dash, pe Giorgio Smancini, Valentine Mott, Xavier Marmier, intregesc informatiile despre moravurile §i viatd 3 Majoritatea calátorilor strdini, care fie au traversat teritoriul locuit de români, fie au stat un limp am, au provenit din rândurile burgheziei occidentale si central-europene si au avut profesii dintre cele mai diverse. Unii au fost diplornati ca: Nikolai Karlovici Giers (1841-1847) care a parcurs toate treptele profesionale, ajungând ambasador al Rusiei in diferite capitale europene i asiatice i apoi ministru al Afacerilor Sträine, C.A.Kuch si Johann Daniel Ferdinand Neigebaur, consuli al Prusiei la Iasi (1826-1842), respectiv in Principate (1843-1845), Hippolyte Fé lix Desprez (1846), arnbasador al Frantei la Berlin si pe lingd Sfäntul Scaun; altn medici ca: Valentine Mott (1841), Karl Emil Koch (1843), Ernst Anton Quitzmann (1846), avocati: Csatári Ottó (1844) si Erdélyi János (1843); ingineri: Xavier Hommaire de Hell (1846), botanisti, profesori, publiciti, redactori, literati, poeti ca. Carol Guebhart (1842), Ioachim Vuici (1842), Jean Alexandre Vaillant (1844), Hippolyte Félix Desprez
(1846), Xavier Marmier (1846), Friedrich Uhl (1846). in rândul celor din urmä se disting prin contributnle literare danezul Hans Christian Andersen (1841), reputat dramaturg, romancier si autor de povesti pentru copn i Petöfi Sandor, cel mai mare poet brie maghiar. Nu au lipsit mci preotn $1 misionarii catolici sau protestanti, ca reverendul George Fisk (1842), abatele Domenico Zanelli (1841), polonezul Anton Wasniewski (1846), preotul unitarian Urmosy Sándor (1842) sau calugärul ortodox Porfirie Uspenski (1846). Acestora li se adaugd polcovnicul Ivan Botianov (1846) si croitorul P D Holthaus, aflat la a treia cälätorie in spatiul românesc (1830,1838) 4 Printre cei 31 de a:Mori ale cdror insemnäri fac obiectul prezentului volum, intâlnim catolici, protestanti, ortodocsi. Acestia erau francezi, englezi, prusiem, austrieci, rusi, unguri, secui, italieni, americani 5 Medicul Valentine Mott, care s-a distins printr-o activitate deosebitä, devenind presedinte al Academiei Medicale din New York.
8
www.dacoromanica.ro
cotidiand. Pentru a ilustra toate acestea am selectat in prezentarea noastrd acei cdldtori care nu au fdcut obiectul Introducerii generale la volumul I $i al Prefetei la vol. II al prezentei serii $i care se remarcd atât prin personalitatea lor cât $i prin informatiile oferite6. Ca si in trecut $i de aceastd data' cei mai multi caldtori au venit din apusul si centrul Europei, iar dintre ei cei numerosi au fost francezii i germanii (câte sase de fiecare). Dintre francezi se distinge prin bogätia si diversitatea informatiei ca i prin
modul cum a surprins starea de lucruri din societate publicistul cu vederi liberale, eminentul dascd1 si nepretuitul prieten al românilor, Jean Alexandre Vaillant, cel
care a locuit in principate timp de 12 ani (1829-1841). Crescut in atmosfera revolutionard a capitalei franceze, aflat in legdturd cu elita culturald $i politicd din Tara Româneascd si Moldova, apreciindu-i in egald mdsurd pe boierul liberal Ion Câmpineanu, dar i pe tinerii Dimitrie Filipescu, Nicolae Bdlcescu, Vaillant a
participat cu fervoare la activitatea societdtilor secrete, ce prefigurau anul revolutionar 1848, fiind unul dintre liderii miscdrii din 1840, in urma deconspirdrii
cdreia a fost nevoit sä pdrdseascd Tara Româneascd. Nu vorn zdbovi mai mult asupra lui deoarece personalitatea, activitatea $i scrierile sale au fost pe larg evidentiate de regretatul istoric Paul Cernovodeanu in Introducerea generald la prezenta serie. Un alt cdldtor francez, este Hippolyte Félix Desprez diplomat de carierd (in 1878 a fost reprezentantul Frantei cu rang de ambasador la Congresul de la Berlin, iar doi ani mai tirziu ambasador pe lânga Sfântul Scaun), cunoscut filoromân, adept convins al latinitätii i continuitätii poporului roman, care considera cd, valahii sum descendenti ai coloni$tilor romani, iar numele de romtini reprezintd $i astdzi denumirea lor etnicrt. inainte de 1848 el a fdcut parte din cercul lui Jules Michelet, fiind un simpatizant al cauzei poloneze i române, despre ultima flind informat pe larg de prietenii sdi, Nicolae Bdicescu si AI. G. Golescu, veniti la studii in capitala Frantei. Articolele sale dedicate miscdrii de eliberare nationald a românilor, apdrute
in prestigioasele public* Revue des Deux Mondes" si La Revue Indépendente", denotd influeMa pe care au exercitat-o asupra sa scrierile cdrturarilor români si ale
adtorilor francezi in principate, mai cu seamd Vaillant, a cdrui lucrare La Roumanie a recenzat-o sub pseudonimul de Saint-Martin. De altfel, lucrdrile lui Desprez circulau in principate in preajma revolMiei de la 1848. Rolul sdu in Personalitatea, activitatea si scrienle lui Johann Daniel Ferdinand Neigebaur si Jean Alexandre Valliant au fost pe larg evidentiate de Paul Cernovodeanu in Introducerea generald, vol I, p 23-25, respectiv 26-30 Ace lasi istoric releva, in Prefata vol II al noli seni, irnportanta relatanlor de calatorie ale lui Nicolai Karlovici Giers (p. 16-17), Ivan Botianov (p 17-18), Anton Quitzmann (p 16) si Robert Snow (p 12-14) ' Vezi Cálátort strchnt despre Wile romcine in secolul al XIX-lea, vol I, p. 26-30. Hippolyte RID( Desprez, La Moldo-Valaclue et le mouvement roumain, extras din Revue des Deux Mondes", Pans, 1 janvier 1848, p. 4.
9
www.dacoromanica.ro
propaganda problemei romane$ti a fost recunoscut de liderii revolutionari de la Bucure$ti in vara lui 1848, and au intervenit pe langd Alphonse de Lamartine, ministrul de externe al Republicii franceze $i Adam Czartoryski, conducdtorul emigratiei poloneze, pentru ca filoromanul sd fie numit agent diplomatic al Frantei la Bucure$ti.
Consideratille lui Desprez despre realitdtile din principate sunt intdrite $i de observatii fdcute la fata locului. in toanma lui 1845, iarna $i vara anului 1846, insotit de emigrantul polonez Woronicz, Desprez a fdcut prima cdfdtorie in regiunile
Europei rdsdritene cu scopul de a obtme informatii despre Galitia, urrnand itinerariul: Zagreb, Semlin, Belgrad, Banat, Transilvania pand la Bistrita. in iarna lui 1846 a cutreierat prin Transilvania, prilej de a discuta cu liderii revolutionari maghiari despre eventuala cooperare cu romanii, sarbii $i polonezii in vederea unei actiuni comune. Rezultatele acestor cdrátorii sunt articolele inchinate tdrdnimii $i regimentelor de granitä din Austria. Portretul fizic $i moral al tdranul roman realizat in culori vii denotd intelegerea $1 compasiunea autorului pentru starea actuald a acestuia. Tdranul roman, dureros oprimat de maghiari i saxoni in Transilvania $i de cdtre boieri in principate, a pdstrat pe fruntea latd, incadratd de un pdr lung negru $i in ochii blanzi, impodobiti cu sprancene dese, toate semnele unei inteligente vioaie i pdtrunzdtoare. Sdrdcia, in loc sd-1 descurajeze, i-a ascutit spiritul glumet, prin care $tie sd se rdzbune pe suferintele indurate. Imaginatia vie $i sprintend se detwazd de rdul prezentului $1 se refugiazd in timpurile de altddatd, unde regdse$te bucuria pe tdramul miraculosului. Tdranul roman regdse$te in sine o pretioasd imbinare intre entuziasm i ironie. In fine, gratie acestei atmosfere orientale in care continua sä trdiascd, a reu$it sa-si rnentind acea gravitate amabild $i simpld, caracteristicd popoarelor antice i pe care astdzi nu o intalnim deck la barbari"9. Dorind sd inteleagd mai bine cauza romanilor, Desprez a cercetat izvoarele istorice $i a cdutat sä se documenteze cat mai corect la fata locului. Astfel, in vara lui 1846 a revenit in Transilvania, trecand de aceastä datd prin Oradea, Cluj, Alba Iulia, pentru ca apoi sd se indrepte spre Bucuresti. Documentarea 1-a ajutat sa verifice latinitatea poporului roman, sd constate justetea cauzei lui i sä sustind cu convingere mi$carea pentru drepturi i libertati. Acest lucru este evidentiat de faptul cd prin Romania ideald" intelegea o lard a romanilor dintre Tisa, Nistru, Dundre,
Marea Neagra: Romania sau Moldo-Valahia formeazd partea cea mai mare a teritoriului ocupat altddatd de care daci, pe care scriitorii latmi 1-au denumit Dacia.
Este mdrginitd la nord cu Transilvania $i Po Ionia, la Vest cu Serbia, la Est de Basarabia $i de Marea Neagrd, la Sud de Dundre $i de Bulgaria. Populatia sa este de aproxirnativ patru milioane locuitori"I°. 9 Ibidem, p. 7
'°Idem, La Roumame ou la Moldo-Valaclue (sernnat cu pseudonimul de Saint-Martin), in La Revue Indépendente", Paris, t. 19, 10 decembrie 1847, p. 292
10
www.dacoromanica.ro
Cat prive$te con$tiinta apartenentei de neam a românilor, Desprez constata Ca', in pofida oprimdrilor la care au fost supu$i, ea nu s-a sufocat ci s-a redesteptat cu putere. incercuiti in nord de slavi - ru$1 $i polonezi - , in sud de slavii din Bulgaria $i Serbia, la vest de cehi $i de maghiari, românii $i-au format o con$tiintd clard a individualitätii lor. Drept consecintd naturald a originii $i civilizatiei lor latme, ei au fost, de altfel, mai mult deck orice popor al Europei orientale dispusi sd sesizeze $i sd asimileze cu promptitudine ideile noi care triumfau cu strdlucire in Europa latind; primeau cu inima deschisd incurajdrile care le veneau din Franta. Inspirati, ca $i
maghiarit, cehii, polonezii, slavii, grecii, de sentimentul national, românii au inceput sä caute civilizatia in progresul logic $i in desdvâqirea nationalifdtii lor, bucurându-se de o simpatie vie printre toate populatiile de acela$1 sânge rornânesc, impdrtite intre cele trei imperii: Turcia, Rusia $i Austria". In acest context, dovedind o bund cunoa$tere a luptei pentru emancipare a
românilor, el sublinia cd mi$carea româneascä constituie o actiune politicd a savantilor, scriitorilor români din principate, Transilvania, Basarabia $i Bucovina,
pentru unirea celor opt milioane de români, care au supravietuit celor $aptesprezece secole de crude incercdri. Din punct de vedere al principiului nationalitdtilor, acest popor mutilat nu formeazd in prezent decât un singur corp $i vasta unitate teritoriald pe care locuie$te se nume$te Romania, dacd nu in hmba
tratatelor cel putm in cea a patriotismului"2. In ceea ce prive$te viitorul stat, Hippolyte Desprez considera cd nucleul il constituiau principatele Tara Româneascd $i Moldova in jurul cdrora aveau sd se uneascd $i românii din celelalte provincii istorice $i anume transilvdnenii care jigniti de pretentiile maghiare, au intrat in luptd dupd câtiva ani de odihnd, $i merg cu indrázneald in aceea$i directie cu românii din principate. Bucovinenii alipiti regatului Galitiei, putin nurnero$i $1 slab organizati pentru luptd, s-au aldturat acesteia [...] in fine basarabenii, de$i legati de Rusia prin cucerire $i lipsiti de institutiile ce le-au fost garantate in perioada anexiunii, iau parte activd la opera literard a principatelor $i a Transilvaniei $i, oricit de severd era cenzura intr-o tard aflatd sub un astfel de guverndmânt ei au $tiut totu$i sd serveascd ideea comund a românismului, prin cultivarea papicd a limbii nationale $i prin cultul traditiilor. Intreaga Românie este credincioasd acestei credinte, care face din toti românii un singur popor $i care, dându-le finer* $i viatd, le promite unitatea pohticd. Principatele rdmân pând in prezent punctul spre care se indreaptd $1 in care se rezumd aceastä mare
activitate a spiritelor $i aceasta este cauza pentru care, in ciuda eforturilor contrare ale fanariotilor $i ru$ilor, ideea nationald are cele mai multe $anse de a se preface in curând in fapt"3. "Idem, La Moldo-Valaclue et le mouvement roumain, p. 5.
'' Ibldem,p 6. "Ibidem, p. 27.
1I
www.dacoromanica.ro
Tabloul vietii politice si culturale a principatelor realizat de Desprez este cuprinzdtor si real, bazat pe constatdri proprii, dar si pe opinii ale locuitorilor despre
situatia internd si dorintele lor. Românii, in special cei de la oras, isi exprimau deschis, färd teamd, impresiile si antipatiile, ceea ce-i permite cdldtorului francez sd constate repulsiunea instinctivd i naturald, pe care societatea româneascd o simte fatA de rusi". in conditiile in care Rusia era prezentd in viata politicd a tdrii si uza de intrigi pentru a-si accentua influenta românii, era de pdrere Desprez, erau nevoiti sd se arunce in bratele turcilor, unde ei ar vrea sd gdseascd un bun addpost contra mângâierilor sau amenintdrilor diplomatiei moscovite"14. Totodatd el surprinde cu exactitate si contradictiile dintre programul partidului bdtrânilor" si cel al ,junilor români", ultimii fiind perceputi drept infâptuitori ai statului national român. antre acestia, tine sd remarce trer personalitäli, care se numeau: Câmpineanu, Bdldceanu,
Buzoianu" si reprezentau dorintele si ideea natiunii intregi, si &eau un ecou atât de natural si de puternic in sufletul tineretului cult:.."15.
Un alt martor al realitdtilor spatiului locuit de români a fost si impdtimitul cdldtor francez Xavier Marrnier care a vizitat Elvetia, Belgia, Germania, Wile nordice, Po Ionia, dar si Rusia, Siria, Egipt, Algeria. Sosit la bordul unui vapor austriac, Marmier a fost fascinat de frumusetea si sälbdticia cursului Dundrii, de dificultatea navigatiei in zona Cataractelor si deosebit de impresionat de situatia sociald a tiganilor, cdrora le dedicd un capitol in volumul I al lucrdrii Du Rhin au Nil. Observator obiectiv si documentat, cdldtorul francez a sesizat contrastul, evident de altfel, dintre bogdtiile naturale ale pdmântului românesc si sdrdcia locuitorilor si a ardtat cauza acesteia. In opinia sa, lipsa de pdmânt si dependenta de boieri, ii transformase pe tdrani in simple unelte, apatice, lipsite de perspectivd, fdrd
nici un fel de drepturi. De fapt, ei se aflau in situatia de serb mai mult sau mai putin, neposedând nimic sau aproape nimic, supus autoriatii absolute a unui stdpân care a fdcut sd apese asupra lui greutatea impozitelor, povara corvezilor, luându-i partea cea mai bund din recoltd si tratându-1 cu un profund disprer6. in capitolul dedicat tiganilor, a descris conditiile de trai ale acestei etnii si a incercat sd facd o comparatie intre statutul celor din Ungaria si al celor din Tara Româneascd. Cei
dintâi sunt nomazi, fiind atent supravegheati de autorit0 si sunt 'Meä supusi regulamentului sever al politiei. Ei nu pot intra intr-un sat sau ora§ nil autorizatia magistratilor". in zona de granitd, ei obtineau drept de rezidenta in schimbul pldtii unui mic impozit. Cei din Tara Româneascd si Moldova, sunt in jur de 35 000 de familii de tigani, dintre care numai câteva mii au o viatd sedentarr". Cei mai multi " Ibidem, p. 30. '51bidem, p. 19. 16 Xavier Marrnier, Du Rhin au Nil, t.I, Paris, 1846, p. 289. 17 Ibidem, p 268
12
www.dacoromanica.ro
erau robi, cdrora cdTatorul francez le descrie categoriile, obiceiurile, statutul $i atributiile conducdtorilor lor (bu1iba$5). Situatia deosebit de grea, inapoierea $i särdcia tdranului roman, rard pärnânt, lipsit de cele mai elementare mijloace de trai, era constatatd $i de diplomatul C. A.
Kuch, fost ofiter la Breslau $i consulul Prusiei la Ia$i, intre 1826-1842, autorul importantei monografii asupra Principatelor Dundrene intitulatd MoldauischWalachische Zustiinde in den Jahren 1828 bis 1843. El repro$a Regulamentului organic faptul cä avusese ocazia sä indrepte aceastä stare de lucruri dintr-un punct de vedere mai umanitar. Dacd s-ar fi cedat acestor nefericiti, luând mdsurile de cuviintd, un lot cât de mic de pämânt, desigur cä ar fi fost sco$i din starea de ticalo$ie in care trdiesc de veacuri intregi, fdrd sd aibd mdcar con$tiinta de sine. Ei
ar fi inceput sä trdiascd pentru dân$ii si pentru familia lor, s-ar fr sträduit sd gospoddreascd putinul lor avut cu economie $i cu särguintd, ajungänd nu numai sd se apere impotriva lipsei desdvarsite, la cazuri de nevoie, dar chiar spre ali fduri pentru totdeauna o viatä indestulatd. Familiile care rätdcesc acum de colo-colo s-ar
fi statornicit $i prin urmare s-ar fi $i inmultit in proportii mai mari. Cu sporirea locuitorilor insä s-ar fi pus capdt unui rdu de care tara va avea incd multd vreme de
suferit,
lipsa de brate ca sä o cultive, exploatând bogdtia sa in folosul tuturore18. Prezenta indelungatd la Ia$i a contribuit in build parte la contactul nemijlocit cu realitätile moldave $i i-a permis sä se situeze pe o pozitie criticd fatä de unele probleme $i aspecte, de la organizarea administrativa defectuoasä, administratia
coruptä, agricultura inapoiatd, la invätämânt $i organizare sanitard defrcitard. Desigur cd multe din aceste critici sunt justificate, dar marea lor majoritate sunt perfect valabile $i pentru Tara Româneascd. Prin contrast, aici orice mdsurd a ocârmuirii domnitorului Grigore Alexandru Ghica este prezentatd favorabil, iar despre domn $i felul de guvernare are numai cuvinte de laudd, ceea ce pune la indoiald obiectivitatea diplornatului prusian. Grigore Ghica a fost apdar domnul care a pus ternelia stdrii de inflorire prezentä $i viitoare a Tarn Române$ti $i dacd ne gândim cu câte greutäti avea de luptat pe vremurile acelea, atunci cu atit mai bine vom recunoa$te meritele deosebite pe care acest domn le-a dobândit in fata patriei
sale". Si in ceea ce ii priveste pe locuitori, caracterizarea fdcutä de Kuch este pärtinitoare, inexactd $i chiar ofensatoare, iar argumentatia dovede$te necunoasterea in profunzime a istoriei. Astfel muntenii sunt perceputi mai destoinici, mai bine inzestrati fizic si mai pregätiti pentru reforme, datoritä trecutului $i vecindatii benefice cu Austria, spre deosebire de moldoveni care pretuiesc numai ce vine din Franta: Locuitorii din Tara Româneascd se apropiaserd incd de mai multd vreme de Transilvania, provincie invecinatd austriacd, invätând limba $i cdutând sd se foloseascd de multe din institutiile de acolo, care li se pdreau '8 C. A. Kuch, Moldawsch-Walachische Zustände tn den Jahren 1828 bis 1843, von..., Leipzig, Leopold Michelsen, 1844, p. 83.
13
www.dacoromanica.ro
c.a. ar putea fi potrivite pentru dân$ii, ceea ce a exercitat o inrâurire binefdcdtoare asupra administratiei din tara lor, pe câtä vreme moldovenii nici nu bdgau in seamd modul de administratie al vecinilor din Austria, disprettlind si batjocorind tot ce nu venea din Franta. In sffigit, locuitorii din Tara Româneascd sunt $i mai robu$ti $i mai ageri la minte decât cei din Moldova. $i mai cd s-ar putea crede cd deosebirea morald ce existd intre amândoud popoarele, dateazd hied din vremea stdpânirii romandor, care se intinsese asupra Tdrii Române$ti $i a unei pärti a Moldovei, pentru cd tocmai locuitorii acelor pdrti ale Moldovei, care se $tie cd au fost colonie romand, se deosebesc chiar pand astäzi de ceilalti prin spiritul lor mai viu $i mai
rdzboinic $1 prin oarecare omenie si sinceritate in caracterul lor. Dominatia turceascd n-a apdsat prin urmare atât de greu asupra lor ca asupra celorlalti Se poate crede asadar cd $i din punct de vedere intelectual, munterni erau mai destoinici si mai pregdtiti spre a primi reformele ce urmau sd se introducd, decât locuitoni din Moldova"19.
Cei 16 ani petrecuti in Moldova i-au oferit lui Kuch prilejul sd constate nu numai deficientele, dar $i progresele fdcute in domeniul invdtdmântului, mai ales de
$colile publice, dar $i de cele particulare, eforturile Eforiei $colilor", aflatd sub conducerea lui Gheorghe Asachi $i Malta priveghere a Mitropolitului"20, in directia infiintarii de $coli pentru invdtdmântul elementar atât la orase cât $i la sate. Din
pdcate, in mediul rural proiectul intâmpina o serie de obstacole, deoarece, nota Koch, mai lipsesc fried oameni pregdtiti pentru ocuparea acestor posturi, precum $1 mijloacele pentru intretinerea lor21. Totodatä el relevd momentul, importanta $i
consecintele infiintkii Academiei Mihdilene $i contributia ei la modernizarea procesului de invdtdmânt. $1 in acest caz diplomatul prusian considerd cd numai pe
filierd austriacd, adicd prin adoptarea planului de invdtdmânt din impenu si prin aducerea din provinciile invecinate Austriei, profesori care cunosc limba tärii si tin de credinta ortodoxr, se poate ajunge la performante denme de luat in seam:a. Aflat sub conducerea Eforiei scolilor", ca $i in Moldova, invdtdmântul public din Tara Româneascd a inregistrat progrese asemdridtoare, numdrul elevilor ndicându-se in medie la 36 000 pe an". Pe lângd $colile publice din Bucure$ti $i din resedintele de judet, diplomatul prusian consemna existenta in capitald a multor institute private, tinute de profesori francezi sau greci. 0 mentiune speciald meritä sd se facd $colii comunitätii evanghelice protestante din Bucure$ti, pentru care pastorul are o deosebitd grijä $i $colii catolice ce este intretinutd de misiunea din
Roma. in amândoud $colile, copiii germanilor stabiliti in Capita ld, invatd cunostintele neap:drat trebuitoare profesiei de meseria$i pe care o imbrätiseazà."22.
Ca atare, constata cu satisfactie Kuch, cunoa$terea limbii germane este aici mai 19 Ibidem, p 185 20 Ibidem, p 104 21 Ibidem, p 105. 22 Ibidem, p. 206.
14
www.dacoromanica.ro
raspanditd decât in Moldova". Din pdcate, in cele doud principate continuau sä existe prejudecdti datorate mentaliatii incd retrograde, care fáceau ca mani boieri trimitd copiii la $coala publicd, fiind prea mândri pentru a-i pune aldturi si de copiii boierna$11or sau ai negustorilor, intr-o intimitate prea mare, dupd cum se stabile$te de obicei intre camarazii din acee4. $coald. Din aceastä cauzä ei tin de obicei ate un profesor francez in casd, de la care insd elevii, in afara limbii materne, arareori invatd alta, vorbitá doar papagalice$te pe dinafard" 23. Principatele române ált fost vizitate in intervalul 1841-1846 $i de cdldtori rusi $i anurne: diplomatul Nicolai Karlovici Giers, colonelul Ivan Vasilievici Botianov, fiu al unui boiernas moldovean emigrat in Rusia, trimis al Petersburgului in principate intre 23 iulie 1846-decembrie 1847 $i bizantinologul Porfine Uspenski. Acesta din urrnd a urcat treptele ierarhice de la simplu cdlugdr pând la episcop. Plecat in 1846 in vizifá la Locurile Sfinte el a trecut $i prin Tara Româneascd, unde a fost primit de vicar si a vizitat, cu permisiunea mitropolitului, mdndstirile din Bucure$ti i irnprejunrni. Interesul i observatiile sale privind ldcawrile de cult, in special sub aspect arhitectonic sunt deosebit de pretioase, mai cu seamd cd multe din ele astdzi nu mai existd. In scurtul sdu periplu s-a intâlnit cu personalitdti ale vremii ca, de exemplu, loan Eliade Ralulescu, care 1-a invitat si-i viziteze tipografia $i a limas impresionat de unele dintre a$ezdnunte rnonahale, ca de pildd mdndstirea Coltea unde pe lângd spitalul, organizat bme $i intrefinut curat", se afla $1 o $coald care pregdtea felceri.
Natura, oamenii, religia, cultura, obiceiunle românilor i-au determinat $i pe vecinii de la granita vesticd sd intreprindd caldtorii de documentare, de informare, de sondare a stdrii de spirit a populatiei. Dintre ace$tia rernarcdm pe maghiani Csatári Otte), pasionat peregrin, impresionat de frumusetea peisajului väii Cri$ului Repede, Erdélyi Janos, literat consacrat, redactor, in 1848, al ziarului democrat Respublica" $i simpatizant al revolutiei maghiare fapt pentru care a fost nevoit sä se expatrieze o vreme, Petöfi Sándor, cel mai mare poet lific maghiar, figurd proeminentá a revolutiei de la 1848 pentru cauza arm s-a jertfit i preotul unitarian Onnösy Sándor Acesta din urind a fácut doud cálátoni de informare peste Carpati, prima in mai-iurne 1841, când a vizitat comunitdtile religioase maghiare din ora$ele Targovi$te, Pite$ti, Râmnic $i Brdila $i a doua 'kite 30 iunie - 24 iulie 1843. in ambele deplasdri a cdutat sä vind in contact cu cât mai multi membri ai comunitätii maghiare din diferite oraF, a participat
la sdrbdtori, s-a interesat de $colile maghiare, de programa $colard, a discutat cu profesorii. Timp de o sdpfámând a fost oaspetele Bucure$tilor $i martor al serbdrii zilei generalului rus Pavel Kiselev, al schimbdrii ministrului $i al zilei apostolilor Petru $i Pavel, a vizitat spitalul militar, câteva $coli ale comunitAtii, dar $i Malta $coald" cum
era denumit colegiul de la Sfântul Sava. Informatiile sale referitoare la educatia $1 invdtdmântul difentelor comunitAti de emigranti transilvdneni sunt utile $i interesante. El conserrineazd existenta $colilor maghiarä ti germand, dar i aportul românilor ardeleni la dezvoltarea invätdmântului public. Scoala catolicd de la Bdrdtie, aflatd in curtea bisericii, era frecventatd de 40-50 de copii, ce sunt instruiti tot in limba noastrd " Ibidem, p. 207.
15
www.dacoromanica.ro
maghiard de un profesor de nationalitate slovacd, care dupd cât am observat, ist desfdsoard munca cu putin succes in grddina Domnului. Ar fi poate mai bine dacd s-ar ocupa cu vânzarea pânzei sau cu legarea cu sârrnd a oalelor. Primeste un salarm frumos [...] Copiii sunt instruiti numai cu privire la religie i uneori invatd sä citeascd putin si nu cu mult mar multd aritrneticd". in apropiere se afla biserica evanghelic-reformatd, despdrtitd de cea luterand doar de un trotuar ingust.... in partea de apus a curtii bisericir este casa frumoasd a preotului, iar in partea de rásdrit sala de clasd, care este micd de tot, ingustd $i aproape necorespunzâtoare pentru locuit, cu atât mai putin pentru said de clasd. Profesorii scohi se schimbd des.." Eta Ion al invdtdmântului din principate, $coala de la Srantul Sava, reunea un
mare numdr de elevi, dar
i profesori destoinici, multi dintre ei ernigrati din Transilvania. Unii profesori ale acestei institutii sunt transilvdneni, care acându-st studitle la Blaj, poate au fost chemati de Ghica in Ord sau ei singuri s-au oferit. Sunt
iubiti de toti $i vestiti. Tocmai de aceea 1-am $i cdutat pe unul dintre profesorii de latind $i de alte litere, pe care, intrând in camera lui frumoasd, I-am gdsit sezând lângd masd $i citind o carte latineascd. L-am salutat in limba latind, la care el a rdspuns in aceea$i limba. M-a invitat sd stau jos [...] a inceput sd md intrebe in ungureste despre scopul cdldtoriei mele, pe care dezvdluindu-1, m-a rugat sd-mi spun observatiile mele despre natiunea sa.''.
tIrmösy Sándor ne oferd informatii detaliate $i cu privire la diversitatea religioasd intalniti in capitala Tárii Românesti i relatia dintre biserici: ..in Bucuresti sunt trei religii: romano-catolicd, evanghelic-reformatd $i sdseascd. Acestea au toate biserici, preoti i coli. Numdrul acestor este sporit de frii altor natiuni, dupd cum urmeazd: biserica catolicd prin bulgari, reformatd prin unitarieni si maghiarii luterani, iar sdseascd prin cei veniti din Saxonia" Un cdldtor asupra cäruia dorim sä zdbovim este Hans Christian Andersen, reputat romancier, autor de piese de teatru, dar mai ales de pove$ti pentru copii care 1-au fdcut cunoscut pretutindeni pe glob. El a cdldtorit in mai multe rânduri in diferite state ale Europei fiind $i un aproprat al unor capete incoronate intre care mentiondm pe marele
duce de Saxa-Weimar, pe regele Bavariei $i pe viitorul impdrat Franz Joseph al Austrier. in aprilie 1841, dupd ce a sdrbdtorit Pa$tele ortodox la Atena, s-a indreptat spre Smirna si Constantinopol, pentru ca apoi sd pomeascd spre meleagurile românesti. Intentia sa era de a vizita tinuturile de la Dundrea de jos, urmând sd se intoarcd pe fluviu pand la Viena.
Conflictul izbucnit intre populatia crestind si autoriffitile locale musulmane, generat de refuzul celor din urmä de a aplica hatiseriful de la Guilhané, din 1839, ce acorda drepturi civile crestinilor, a degenerat, in primdvara anului 1841, in ciocniri violente, astfel cä linia Dundrii nu mai prezenta sigurantd. Cu toate acestea, Andersen
st-a continuat cdlátoria si la inceputul lunii mai 1841 era la Constanta. De aici a traversat Dobrogea pând la Cernavodd, de unde s-a reimbarcat. Din scurta cdldtorie au farms câteva pagini de insemndri despre Dobrogea, Dundrea inferioard si localitätile
linutrofe de pe cele doud rnaluri ale fluviului Silistra, Turtucaia, Giurgiu, Russe, Zirnnicea, Nicopole, Vidin, Lom-Palanka, Cladova (Schela Cladovei), vârtejurile $i 16
www.dacoromanica.ro
cazanele Dundrii, Mehadia, Or$ova Veche, cu carantina din apropiere de la Jupalnic, fortdreata turcd din Orsova Noud. inzestrat cu talent literar $i spirit de observatie, Andersen a conserrmat date despre particulariatile tinuturilor române$ti, vestigiile istorice precum, coloanele romane din marmurd din Constanta. Peisajul din Dobrogea cu câmpli i coline, tufiwrile si pdclurile de fagi i mesteceni îi amintea de Danemarca
natald, iar pdstorii
i
turmele accentuau sentimentul unei cdldtorii intr-un tinut
necunoscut. Vedeam turme de vite, cari din depártare se infdti$au ca o tabard: mare de rdzboi. Pdstorii munteni sdnidnau cu totul oarnenilor sälbatici; ei purtau cojoace lungi de oaie, cu lâna scoasd in afard, pälärii gigantice sau o cdciuld strâmtä de bland asprd, pdrul lor lung, negru i zbârlit le atârna peste umere; toti purtau un topor greu. Soarele ardea precum nu-1 sirntisem hied niciodatd. aldura ne ametea, ne topeam aproape de sete. Cei mai multi dintre noi intindeau basmalele lor deasupra unor mocirle, in care rnisunau animale mici $i sorbeau apa; eu am putut sd-mi ud numai buzele si in aceastd adurd, in aceastä ar$itd de soare, pdstoni rnunteni stäteau lini$titi in cojoacele lor grele de piele rezemati pe ciomegele lor. Särmanii nomazi!! Auzeam cântecele lor; pare cd aud incd melodia lor"24. Majoritatea cdldtorilor care au strdbdtut principatele române au poposit i in cele cloud capitale. Astfel abatele italian Domenico Zane Ili, scriitor $i publicist, director al ziarului II giornale di Roma", specialist in probleme orientale, a fdcut o cdldtorie de documentare in 1841 in Tara Româneascd de la est la vest, pe Dundre, si anume de la Giurgiu la Or$ova, concretizanduli impresiile in note publicate in L'Album, giomale letterano e di Be lle-Arti" din Roma in anii 1841-1842. Dupd ce a trecut prin satele din Câmpia romând. care in definitiv nu sunt decât ni$te pdcdtoase cocioabe de scânduri
in mijlocul unor $esuri intinse, pdrdginite de cele mai multe ori", a poposit $i in capitald. Prima impresie a Bucure$tilor a fost aceea a unui sat mult mai mare. Orawl Bucure$ti are aspect de sat mare; pe ici pe colo, casele sunt despärtite 'kite ele prin grädini nesfärsite. Luând ca model acest oras, poti fixa limita dintre ora$ele orientale $i cele occidentale; deoarece Bucure$tii are ceva $i din primele $i din celelalte, are cam 6 000 de case zidite pe unde a apucat fiecare, rard nici un plan, in ap neorânduiald cd, aldturi de un frumos palat vezi o maghernitd de scândun; iar din aceastd cauzd ora$ul are un aspect putin satisacdtor"". Doi ani mai târziu, scriitorul i dramaturgul sârb Ioachim Vuici, caldtorind prin Ungana, tdrile romäne i Crimeea, descna succint ora$ul ca având 10 889 case $i locuitori, afard de clerici, 80 000, dintre care 3 173 supu$i strdini, 2 500 evrei $i 4 609 tigani"26. in vara anului 1846, baroana austnacd AloYse Christine de Carlowitz, insotitd de magnatul maghiar Mandoszy $i contele Karl de Weisbach, treceau la rându-le prin Bucurgti. Ora$111 era perceput ca având un aspect 24 E I Nunel, Trecerea lice H. C Andersen prin România in 1841, in Convorbiri literare", 1927, p 69. 25 Alexandru Marcu, Un alt abate Italian la noi în tard Domenico Zanelli p relatiunea sa din 1841, Analele Dobrogei", IV, 1924, nr. 2, p 162 in acelasi Anuarul Principatelor románe, Bucuresti, 1842, p. 55 mentioneaz5 12 000 de case, p. 57 apud Idem. 2' $tefan Berechet, Ceiltitorm lui Joachim Vuici prin Tenu.yana, Muntenia, Moldova p Basarabia 1840, Extrasci din sárbayte de..., Bucuresti , f. a., p. 9. 17
www.dacoromanica.ro
cosmopolit imprimat mai ales de bazar", ulita lungd i relativ largd, poditd cu bu$teni, de-a lungul cdreia se in$irau dughene din lemn in care diferiti negustori îi vindeau marfa. Imaginea este completata de bisericile cu arhitecturd neuniformd, cofetkii, cafenele, zone de plirnbare, fi-ecventate in special de lurnea avutd. Bucure$tii aveau, potrivit baroanei austnece, 77 de cartiere $i 80 000 de locuitori. 0 descriere a capitalei moldave la inceputul anilor 40 ne-a ldsat-o Jean Alexandre
Vaillant, care in cei peste 12 ani petrecuti in principate a constatat toate innoirile urbane: A$ezat la vest, pe o colind de unde pare cd alunecd spre Bahlui, ca $i cand $i-ar spdla picioarele, el este la fel de risipit ca i capitala Tani Române$ti in campia sa lini$tità. Dacd nu are ca aceasta miile de boschete care o acoperd de umbrd $i de
rdcoare, in schimb are in fao tabloul muntelui Bordei, al cdrui versant oriental îi oferd unul dintre cele mai pitoresti parcuri in stil englezesc ce se pot imagina [...] Case le incep sd se alinieze putin cke putin, i dacd nu cele ale boierilor, cel putin cele ale negustonlor; noroaiele din aprilie dispar 'Jana- in octombrie, numai dacd ckeva rafale puternice de ploaie nu le duc spre Bahlui, sau dacd vantul nu le ridicd in non de praf [...] Oricum centrul este mai european, uliele sunt mai bine conturate, are cu ckeva case frurnoase mai mult deck Bucure$ti, i dacd se aseamänd in curkenie, cele trei mari mahalale ale sale impreund, Pdcurari, Skdrie, Tdfdra$i nu valoreazd cat un colt din Gorgan $i Sfanta Vineri. Primul este arid, altul infect, iar al treilea nu a progresat din timpul lui Timu$27 [...] Ca rezultat, Ia$ii au distrus natura, Bucure$tii au infrumusetato; primul va putea deveni un ora$ de agrement, al doilea va rdrnane un ora$ al pldcerilor [...] Eu prefer Tdtdra5i, cu gropile i bordeiele sale, cu tiganii $1 cainii sdi, ulite prdfuite palatelor eu treizeci de ferestre dintre care numai una este luminatä la cdderea serii,
valetilor ce-$i tardsc prin noroi jalnica strdlucire, cailor care md strivesc $i mä improwd, enervandu-md. Dacd eram print, aici in Tdtdra$i mi-a$ fi inktat un palat. in a$teptare, rnd plimb, beau lapte i mdrianc iaurt [...] in sfar$it and md intorc am ca $i acum, intregul Iai in fata mea $i pot sd-1 vdd in liniste: aici apeductul ce poartä apele la Golia, acolo vechiul palat in ruine, in depdrtare turnul lui Vasile Lupu, in spate noua
catedrale". Nu putem incheia scurta nostrd prezentare fdrd a mentiona $i alti peregnni care au sträbdtut spatiul locuit de rornani $i au tinut ca drumul parcurs ca $i impresiile lor sd
fie cunoscute i altora, cum este cazul preotului polonez Anton Wasniewski, al cunoscutului botanist Carol Guebhart, al austriecei Laura Ida Pfeiffer i, desigur, al scriitoarei franceze cunoscutd sub pseuclonimul de Contesa Dash. Coroborate, datele $i informatiile ofente de drumetii care au strdbdtut sau au stat vremelnic in teritoriul locuit de rornani vin sd intregeascd tabloul atmosferei din principatele romane, in preajma revolutiei de la 1848.
Daniela Busei 27 Este vorba de Tirnus Hrnelnicki, fiul vestitului hatman al cazacilor Bogdan Hmelnicki si ginerele lui Vasile Lupu
28 Jean Alexandre Valliant, La Roumante ou Histotre, Langue, Littérature, Orographie, Staustique des Roumains, vol. II, III, Paris, 1844, p. 436-439. 18
www.dacoromanica.ro
HANS CHRISTIAN ANDERSEN (1805-1875)
Hans Christian Andersen, reputat romancier, autor de piese de teatru, dar mai ales de povesti pentru copii - care 1-au fdcut cunoscut pretutindeni pe glob -, s-a ndscut in 1805 in micul oräsel Odense, situat pe insula Fühnen sau Flom din Danemarca, legatd pnntr-un canal navigabil de fiordul
cu acelasi nume. Imaginea tdrii sale, Danemarca, avea sä fie asociatd cu aceea a micii sirene personajul unuia din basmele sale - ddltuitä in piatrd in rada orasului Copenhaga. inceputunle vietn lui Andersen ii prevesteau, potrivit obärsiei sale, un vntor modest Tatd1 sdu, Hans Andersen, fiu al unor Warn sdräcip, ajunsi la oras, isi ratase visul de a invdta intr-un colegiu si imbratisase mesena de cizmar. In 1816, când Hans Cnstian avea 11 ani, tatd1 sdu moare ca urmare a unei bob contractatd in unna participdrii in annata napoleoniand la campaniile din 1813-1814 Mama lui Andersen era o femeie din popor, ce rotunjea venitunle familiei spdlând rufe in casele bogaplor. Singura lor agoniseald era o cdsutd ridicatd pe terenul unui nobil, având un donnitor care era in acelasi
tnnp si atelier de cizmdrie, bucdtdrie si pod Mob, la reprezentativd, ce i-a starnit emopi micului Andersen, era patul pärinplor, confectionat chiar de tatd1 sdu din scândurile de la catafalcul until nobil
norvegian, invelite incd in catifeaua de dollu, pdstratd ca un semn de lux. Atmosfera mohorätd a camerei era risipitd doar de peisajele colorate zugrdvite pe usa easel si de fereastra micutd sub care era rânduitd o policioard ocupatd de uneltele tatälui, dar si de o micä colectie de cdrti preferate ale acestuta.
1ntr-o lucrare cu caracter autobiografic de mai farm', Andersen a considerat copildria sa totusi frumoasr, datontd atmosferii de lejentate si aldurd in care II crescuserd párin1i, dând libertate de manifestare fanteziei sale native. Lecturile din mica comoard literard a tatalui, cuprinzând legende scandinave, onentale (inclusiv 1001 de nopti), piesele de teatru ale lui Ludwig Holberg (1684-1754), supranurnit Molière al Danemarcel", câteva din romanele lui Auguste Lafontaine (1758-1831) au fost de naturd sa-i trezeascd interesul de a cunoaste oameni, locuri si intâmpldn noi De asemenea,
incárcdtura spintuald a climatului nativ - nordul scandinav -, unele evemmente, precum si frdmäntdrile epoch, tulburatä de rdzboaiele napoleoniene, au contribuit la stimularea inclinapilor literare si artistice ale copilului Andersen. Apantia pe cer a unei comete in 1811 a sporit agitatia in lumea deja tensionatd de rdzboaiele vremii, oamenii iesmd pe strdzi cu sentimentul sfârsitului lumii. Atmosfera din cercul familiei si pnetenilor sdi i-a ldsat amintin tulburdtoare De sdrbdtori, familia se ducea in vizitä la bunicii dmspre marnd care lucrau si locuiau la spitalul de alienati din oras sau la câtiva prietern la fel de modesti, ce îi câstigau pâmea ca paznici ai inchisoni din Odense. La masd erau serviti câteodatd de unn depnuti, ce interpretau cântece si colinde traditionale, pe care micul Andersen le-a retmut. Curiozitatea avea sa-i aducd intr-una din vizite si o pdtanie, când, intrând intrun salon al spitalului, a fost sechestrat de bolnavi. Putina invdtdturd - scris, citit, socotit -a fost dobânditd prin frecventarea intennitentä a unor invdtdton de ocazie. Firava lui instructie era compensatd de o memorie deosebitd, Andersen invdtând pe de rost o sene de poezii, legende si cântece, pe care le interpreta adeseon in casele unor oarneni
Mit livs eventyer (Povestea vieii mele), Copenhague, 1855.
19
www.dacoromanica.ro
bogati, la ocazn festive. La 14 ani a päräsit orasul natal, plecând la Copenhaga, cu gândul de a se face cântdret si actor. Portile destinului i-au fost deschise de mdrinimia unor personalitäti din elita societätil, precurn
Jonas Collin, mare financiar
i
functionar superior in administratia statului danez, Adam
Oehlenschläger, seful scolii literare romantice daneze, profesor la Universitatea din Copenhaga, si insisi sefii Casei regale: regn Frederic al VI-lea (1808-1839), Christian al VIII-lea (1839-1848), Frederic al VII-lea (1848-1863) si Christian al IX-lea (1863-1906). Impresionati de talentul $1 ambitia tânärului, acestia 1-au ajutat sä urrneze cursurile unui colegiu si apoi ale Universitatil din Copenhaga Viitorul scriitor, apreciind rolul i caladtile elitei in sustinerea culturn i rnintilor inzestrate, $i-a constituit la rândul sdu in decursul vietli un cerc de oameni de prestigiu din diferite domenii - artisti, literati, politicieni, inclusiv reprezentanti ai marilor case regale europene -, care 1-au fost deopotriva prietern de spirit", dar i sustindtori si colaboratori in cariera sa. Debutul i munca de scrntor a ltn H.C. Andersen s-au desasurat sub impactul a clota
imperative: primul, al imboldului de a asterne pe hârtie roadele imaginatiei sale. poeme, piese de teatru, romane, povesti pentru copu i cel de al doilea, al rezvoltdrii trebuintelor materiale ale existentei sale Talentul literar al lui Andersen a fost insotit - dupä propria-i märturisire intr-o carte cu caracter autobiografic, Lykke Per (Per cel norocos) - si de o incomensurabilä dormtd de a intreprmde caldtorii.
La 150 de ani de la nasterea sa, unul dintre autorn lucrärn omagiale Une !tyre sur le poèle danots Hans Christian Andersen, sa vie et son oeuvre a tinut sä sublinieze cd natura", firea lui Andersen a fost de pasdre migratoare", expresia voyager c'est vivre" reprezentând pentru el un mod de trai si o cerintd irnpermasär de all reincdrca i reinnoi propria naturd prin impresille culese Faptul ea nu a fost cdskorit, filnd refuzat pe rând de cele trei mari lubiri ale sale: Alborg Voigt (1830), Louise Collin (1832), flica unuia din binefäcartora säi, i Jenny Lind, reputata cântareata suedezd de opera supranumad privighetoarea nordului", a constituit un motiv in plus pentru a-5I intretine cvasipermanenta stare de peregrin. Subventiile materiale acordate de câtiva protectori suspusi 1-au inlesna infdptuirea cälätoriilor. Primul sdu mare voiaj pe contmentul european a fost in 1832
$1 s-a prelungit cu alti câtiva ani, rdstimp in care a vizitat marile centre urbane si culturale din Germania, Franta, Italia, Spam, Portugaha, Elvetia, prilej pentru docurnentarea si finalizarea unor lucran. in 1838, regele Frederic al VI-lea, vrând sa recompenseze talentul i meritele literare si sa-1 scuteascd pe Andersen de grulle existentei, i-a fixat o pensie anuald considerabild. Urmasul säu, regele Christian al VIII-lea, avea sä i-o pästreze si sar manifeste aceeasi atentie fatä de scrntor, mvitându-1 adeseori, oficial si neoficial, la Curtea Danernarcei i oferindu-i vacante in resedintele si pavilioanele regale de recreere. in 1840-1841, 1842, 1843 Andersen a fost pe continent de mai multe ori, unde a fost prirnit in intimitatea unor capete incoronate $1 a familulor lor (a marelui duce de Saxa-Weirnar, a
regelui Bavariei si a viitorului impdrat Franz Joseph al Austriei) $1 a legat prietenii cu mari personalitäti culturale precum Honoré de Balzac, Adalbert von Chamisso - ce avea sd-i traduca câteva poeme -, fratii Grimm, actrita Rachel, compozaorul Liszt, cu familiile marilor dispäruti Goethe si Schiller
in lama anului 1840, pe când se afla la Roma, a vizitat casa sculptorului scandinav Thorvaldsen, biblioteca Vaticanului si a participat la serbdrile Crdclunului si la Carnaval. in timpul adtorillor in Anglia (1847, 1857) s-a apropiat de Charles Dickens, care i-a tradus apoi câteva carti, facându-1 cunoscut in lumea britanica. in 1856 I-a cunoscut la Zarich, in Elvetia, pe compozitorul Richard Wagner intre alte personalitäti intälnite se numärä compozitorul Gioachino Rossini, cântdreata Christine Nilsson, pictorn danezi Wilhelm Pedersen si Lorenz Frolich, deveniti ulterior principalii ilustraton al celebrelor sale povesti pentru copii in timpul voiajului sdu la Paris din 1856, Andersen a fost sdrbdtorit de colonia scandinava de acolo, in frunte cu poetul norvegian Bjornstjerne Bjornsen, i proclamat personalitatea reprezentativä a nordului european. Avea sd revind in capitala Frantei in 1867, pentru a vedea Expozitia Universald.
Scrntorul a fost omagiat si in Ora natald, in 1867 autoritätile orasului natal, Odense, proclamându-1 cetätean de onoare.
20
www.dacoromanica.ro
in timpul uneia dmtre manle caldtorii (1840-1841), pe care a descris-o in volurnul de arnintiri En Digters Bazar (Vitnna until poet), Copenhaga, 1842, tradus in limba germand de W. C. Christian sub Mini Eines Dichiers Bazar, Leipzig, 1843, precurn i intr-o colectie de senson, care ulterior a fost, de asemenea, tradusd in limba germand Der Dichter und die Welt (Briefe von Christian Andersen), (1832-1875), Weimar, 1917, scriitorul danez a ajuns, navigând cu vaporul, pe Marea Mediterand $1 in provincille Impenului otoman in aprilie 1841 a participat la Atena la sdrbdtoarea Pastelui ortodox si a racut cunostintd cu diplomatul austnac Anton von Prokesh-Osten, poet si cdlätor pasionat. De aici s-a indreptat spre Smirna si Constannnopol. Impresionat de relatänle compatriotului sdu intâlnit la Pera, cizmarul Lange, cdsdtont cu o româncd din Galati, port unde de altfel stdtuse ativa ani, Andersen a pornit cdtre meleagunle rornânesti, hotdrât sd-si incheie cdldtoria cu vizitarea tinuturilor de la Dundrea de Jos si sd se intoarcd acasd pe cursul acestui fluviu pia la Viena. Vesnle asupra situatiei politice din provincnle sud-dundrene - Serbia $1 Bulgaria - erau insd de rill augur Pe fondul conflictului lzbucnit intre populatia crestind si autontatile locale musulmane, ce
se opuneau aplicirii hatisenfului de la Guilhané din 1839 in directia acordini de dreptun civile crestmilor, in primdvara anului 1841 se declansard violente ciocnin in tinutunle sud-dundrene (pasalacunle de Nis, Lescovet si Vrata). Lima Durrdni nu mai prezenta sigurantd, pe fluviu inregistrându-se Inca' ciocniri armate, dar si treceri clandestine ale exilatilor bulgari. Totusi Andersen a hotirât sd-si continue alitoria. La inceputul lunii mat 1841 era la Constanta. Dupi o scurtd sedere, scrntorul, cu bagajele instalate intr-o cdrutd, a strdbaut bdriganul" dobrogean cdtre Cernavodi, de
unde s-a reimbarcat pe vasul Argo", primul vapor ce a navigat in zona inferioard a Dundrii, indreptându-se spre fronnera Austriei Din scurta cilitone au rimas câteva pagini de insernnin despre Dobrogea, Dunirea inferioard si localitiile limitrofe de pe cele cloud maluri ale fluviului: Silistra, Turtucaia, Giurgiu, Russe, Zimnicea, Nicopole, Vidin, Lorn-Palanka, Cladova (Schela Cladovei), värtcjurile $1 cazanele" Dundrn, Mehadia, Orsova Veche, cu carantina din apropiere de la Jupalnic, fortdieata turcd din Orsova Noud. Deopotrivi dotat cu spirit de observatie si talent literar, Andersen a reusit si redea intr-un stil proprio particularitätile tinuturiloi romänesti, vestigiile istorice. Relieve precurn coloanele romane din marmurd din Constanta, zdcând sfdrâmate printre casele si cafenelele sdrdcute unde isi sorbeau cafeaua *Iva turci, rämdsitele considerabile" ale valului lui Traian, din apropierea urbei, 1-au convins pe scriitor de veclumea si legáturile acestor teritoni cu restul lumii. Peisajul birdganului" dobrogean, cu câmpil si colme, acoperite interrnitent de tufisuri i pdduri de fagi i mesteceni, i-a trezit sennmentul
apropiern de Danemarca natald. Doar prezenta pistonlor români nomazi" îl aducea la realitatea intr-un tinut strain. Asa-zisii nomazi" erau de fapt pistoni transhumanti ce-si mânau eilatorim turmele in functie de anotimp, dintr-un loc intr-altul Andersen a remarcat tmuta lor aproape sdlbaticd, dati de cojoacele lungi de owe, cu ldna scoasä in afard", caciula de bland asprd asezati pe pdrul lung, negru si zbärlit" si toporul greu asezat la bräu L-au impresionat in mod deosebit cântecele pdstonlor. I-au atras atentia frumusetea costurnelor de sdrbdtoare ale fetelor i femellor românce din Mehadia, stanunea balneari cea mai frumos situatd", precurn i ntmunle horei dansate de tdranii rornini din Orsova Veche in giteala lor cea mare" in fata bisencii, pe muzicd cântatä la vioard $1 cirnpoi de un grup de Idutan Potrivit lui Andersen, traseul Dundrii, presdrat cu insule, ostroave cu pidun ale cdror vârfun ieseau partial din apà, obstacole formate din stânci i mai ales vestitele cazane", cu vestign istonce (drumul tdiat in stâned din ordinul impiratului roman Traian si tabla lui comemorativi de pe malul de nord al fluviului) intrecea in frurnusete" parcursul Rinului in senle petrecute îii salonul cu
oglinzi al vaporului Argo" cercetarea hirii Dundrn devenise principala sa delectare, iar proiectele construini unei legAturi intre acest fluviu $i mare in genul unui canal sau a unei cii ferate, aflate in atentia politicienilor, economistilor si ingmenlor vremii, aveau si fie comentate si sustinute si de scnitorul danez.
Pasajele referitoare la cdldtoria lui H C. Andersen in regiunea Dundrii infenoare si a Mini Negre au fost traduse in limba romfind dupd versiunea in limba germand Eines Dichters Bazar, Leipzig, 1843, de E.I. Päunel sub Mini Trecerea lui H. C. Andersen prtn Romania in 1848 §i au
www.dacoromanica.ro
21
apärut in revista Convorbiri literare", 1927, p. 65-67, fund completate cu o prezentare blografica
(p 76-81). Alte detain despre acest voiaj se mai afld la Marcel Romanescu, in articolul Andersen in Romdma 0 cdldtorie pe Dundre acum o sutd de am, extras din Revista Fundatillor Regale", anul VIII, nr. 1,1941, p. 3-16. Lucrarea Ma livs eventyr (Povestea vieii mele), apdrutd la Copenhaga, in 1855, a fost tradusd in limba francezd de Cécile Lund i Jules Bernard sub titlul Le conte de ma vie (Paris, 1930). Aceastd versiune stä la baza versiunn in limba romând, semnatd de Teodora Popa Mazilu si apärutd in doud editli (ultima, adäugitd cu note explicative si cronologice, a fost publicatd la Editura Ion Creangd in 1983). Lucrdri speciale asupra vietli scriitorului danez au fost scrise de B Nis let Bain, H C Andersen, Londra, 1895, i Karl Larsen, H.C. Andersen Leben ohne Dichtung, Berlin, 1926. in 1955, cu prtlejul aniversdrii a 150 de ani de la nasterea lui Andersen, sub coordonarea lui Svend Dahl si sub ingrijirea lui C.S. Troensegeard si J. Teynier, s-a tipdrit la Copenhaga Une !lyre sur le poète danois Hans Christian Andersen, culegere de studii despre viata si opera acestuia Date rezumative asupra lui Andersen se mai afld in Grand Larousse Encyclopédique, Librairie Larousse, Paris, 1960, vol I.
HANS CHRISTIAN ANDERSEN
Trecerea lui H.C. Andersen prin România in 18412 [...] La 1809 Constanta fund complet distrusd de rubi, toate pdreau ca i cand
p 66
acestea s-ar fi intamplat acum sdptdmani. Case sdrdcute, jumdtate därdpdnate, formau strada principard, care era destul de latd; ici colea zdceau coloane de marmurd i de piatrd cenu§ie, care dupd infdt4are apartineau unei epoci mai vechi. La mai multe case acoperi§ul sau un balcon, atarnat deasupra strdzii, erau
sprijinite prin vreo barnd de lemn, a§ezatd pe un un capitel antic de marrnord. Minaretul la unica geamie, cdzutd in ruine, era fdcut din scanduri vdruite. 0 cafenea fire§te n-a lipsit, insd aspectul era ca §i musafirii, foarte särdcut. Aici, pe balcon, erau intin§i cativa turci, ei îi fumau ciubucele, i§i sorbeau cafeaua §i ne ignorau pe noi sträinii, dupd cuin se pdrea. [...]
Imediat langd ora erau rdm4itele destul de considerabile ale valului lui Traian3, care s-ar fi intins de la Marea Neagrd pand. la Dundre. Cat puteam privi imprejurul nostru, vedeam numai mare sau o stepd imensd, nici o casd, nici un fum
de la vreo §ird de lemne a unui cioban, nici o turmd de vite, nici un punct manifestand viatd; totul era o cam* verde fdrd de sfar§it. in apropierea ora§ului se 2 Textul a fost tradus in limba romand de E.I. Pdunel dupd versiunea in limba gerrnand a lui W.0 Christian, Ewes Dichters Bazar, Leipzig, 1843 (td1mdcire dupd originalul Ein Digters Bazar, publicat de Andersen la Copenhaga in 1842), sub titlul Trecerea lui H C. Andersen prin România in 1841, apärut in Convorbiri literare", 1927, p. 65-75 3 Andersen este unul dintre putimi aldtori care localizeazd cu precizie urmele valului lui Traian, dovadd cd a vdzut el insusi Constanta si imprejurimile sale
22
www.dacoromanica.ro
mai ardtau câteva bucdti de loc, neingrddite, unde crestea grâu, inalt ca iarba $i de aceea$i culoare. Mergeam spre mare; o barzd moartä chiar la malul ei, sub povârni$, fu primul obiect, asupra cdruia au cdzut privirile mele. [...]
in vreme ce priveam pasdrea, se läsd iard$i o ceatd umedd peste mare $i p 67 maluri, atat de deasd $i apdsätoare, incât md temeam un moment cd nu voiu mai gäsi carciuma; nu puteam vedea nici patru pa$i i o luai deci drept inainte trecând peste un zid de pietre, ajungând astfel pe un alt drum, mult mai scurt, la carciumd, unde ne astepta o masd excelentd.
Dupd masd lucrurile noastre furd incdrcate pe care mari, construite tot din lemn; ele aveau sä meargd spre Dundre i vor avea nevoie, trase fiind de boi, de toatd dupd masa, noaptea $i ziva urmdtoare pentru a ajunge la Cernavodd, noi insd eram sä innoptdm la Constanta, pentru ca, pornind dimineata, sä ajungem in acela$i timp cu bagajele noastre. Tdrani munteni, in cojoace de oaie i cu pälärii negre de paslä, ale cdror boruri atârnau ca adevdrate umbrele gigantice peste spate $i umär, urmau cu carele. Ni se ddduse asigurarea cd pe drumul acesta tara ar fi foarte linititä i cd nu vom intâlni in cdldtoria noastrd prin stepd decât nomazi munteni4.
0 ceatd umedd i impenetrabild se intinse iaräi dinspre mare peste toatd regiunea. Care le incdrcate, care plecaserd acum, dispärurd dupd putinii pa$i ca intr-un nor; era aici a$a de frig ca in largul märii.
Hangiul ne povesti despre acest schimb puternic de vânturi, de uragane strawice $i de frigul ultimei ierni, marea ar fi fost inghetatd câteva mile de la mal $i puteai sä porne$ti pe ea de la Constanta la Varna. El ne povesti de viscolul, care-i goneste pe pdstori cu turmele lor prin stepe, ne povesti de cainii färd stäpan, dintre care am vdzut vreo câtiva. Prin toatd Bulgaria $i prin Rumeha trec mai ales iarna aceste cete cu urletele lor. Adeseori ele dau de lupi $i atacul este pe ambele Oro de o vehementd egald. [...] Spre seard vremea era frumoasd. M-am plimbat cu Ainsworth de-a lungul plajei pentru a culege pietre $i scoici. [...] La intoarcere am vizitat una din acele colibe mizerabile de tätari, al cdror p. 68 acoperis de trestie ajunge pând la pdmânt; drept vorbind, am intrat târandu-ne in interiorul care se infdtiw ca un co$ mare. Peretii luceau de funingeni, toate deasupra noastrd se pierdeau in fum. Fata tätarului, nevoalatd, stätea la foc $i frigea o bucatd de came pe un betigas; nu era tocmai frumoasd, träsdturile fetei erau prea aspre, albastrul ochilor era prea deschis, insd statura i inuta ei fdceau un efect bun. Un pictor ar fi putut sä-$i aleagd motivul pentru un tablou caracteristic, cu lumini duble, una de la focul din colibd, cealaltd de la soarele ce era pe asfmtite i strdlucea row ca sangele prin usa scundd. [...] 4 Este de fapt vorba de fenornenul de transhumantä al pästorilor români in functie de anotimpuri 51 zonele de relief.
23
www.dacoromanica.ro
Plecarea era hotdrâtd pentru a doua zi dis-de-dimineatd. Tdranii venird cu caii lor vioi muntene$ti, care jucard inaintea portii; doi s-au smuls din ceatd $i au sdrit
peste zidurile de pietre $i s-au bdtut cu picioarele dinapoi. Se auzeau tipete $i strigdte; intre timp am coborât incd o datä pând la mare pentru a-i spune adio. Marea
deschisd $1 sdratd, pe care o iubesc atit, nu aveam sd o mai vdd pând la coasta danezd. p 69
in fine cortegiul era aranjat. Hangiul nostru, in uniforma sa veche austriacd,
cdldrea inainte $i noi ceilalti il urmam in pas repede prin ora$, afard in stepa deschisk fárd. margini. La stânga, in cursul zilei intregi se intindea lacul Karasu5,
despre care se spune cd ar fi rdmd$itele unui canal, prin care Traian ar fi unit Dundrea cu Marea Neagrd; n-ar fi greu de refdcut; mai putin costisitoare ar fi insd,
cu sigurantd, construirea unei cdi ferate pe acest $es6; singurul dezavantaj la executarea unui proiect de felul acesta ar fi reclamatiunile din partea turceascd. Se spune c.d., chiar Comitetul pentru navigatiunea pe Dundre ar fi avut de invins multe greutdti, pând ce a primit permisiunea de a infiirita aici hanul cu birou $1 aprobarea ca pasagerii lui sd poatd lua acest drum mai scurt prin tail. Permisiunea ar fi fost datd - a$a mi s-a spus - pentru familia $i prietenii Comitetului pentru navigatiunea dundreand.
Treceam pe lângd unele redute din ultimul rdzboi rusesc. Ele sunt complet invadate de câini sdlbatici, care vara se rdcoresc in aceste vizuini, atunci soarele arde deasupra stepei niä umbra, iar iarna dân$ii gdsesc aici addpost $i cdldurd, când viscolul $i zapada biciuie$te deasupra capetelor lor. in fine ajungem la un sat, fiecare casd avea aspectul unei movile mizerabile pe o masd pletroask la dreapta se ridicau câteva coloane de piatrd cenu$ie de la o bisericd devastatd. Treceam pe lângd ele $i numai stepa, verde $i singuraticd, se intindea inaintea noastrd $i in jurul nostru. Trei turci in haine colorate, cu turbane $i caftane falfainde ne ie$ird in cale, cdldri, in iuttald sdlbatick era un tablou exact din cele care ni le-a dat Horace Vernet: Allah Ekbar!" era salutul bor. [...]
Vedeam turme de vite, care din depdrtare se infdti$au ca o tabdrd mare de rdzboi. Pdstorii munteni sdrndnau cu totul oamenilor sdlbatici; ei purtau cojoace lungi de oaie, cu lâna scoasd in afard, pdldrii gigantice sau o cdciuld strâma de bland asprd, pdrul lor lung, negru $i zbârlit le atârna peste umere; toti purtau un topor greu. Soarele ardea precum nu-1 simtisem incd niciodatd. aldura ne arnetea, ne topeam
aproape de sete. Cei mai multi dintre noi intindeau basmalele lor deasupra unor ' Carasu, lac si comunä in Dobrogea pe locul cärela s-a dezvoltat orasul Medgidia (jud Constanta) 6 Pentru informatil privmd constructia until canal intre Dundrea de Jos 51 Marea Neagra vezi Paul Cernovodeanu, Roma tut st pt miele protecte de construtre a canalultu Dundre - Marea Neagrd (1838-1856), in Revista de Istone", 29 (1976), nr 2, p. 189-209, idem, Relathle comerciale romdnoengleze in contextul pohncii ortentale a Mann Braann (1803-1878), Cluj-Napoca, 1986, p. 79-85
24
www.dacoromanica.ro
mocirle, care mi$una de animale mici, $i sorbeau apa; eu am putut sd-mi ud numai buzele $i, îri aceastä cäldurd, in aceastd ar$itä a soarelui, pdstorli munteni stäteau lini$titi in cojoacele lor grele de bland rezemati pe ciomegele bor. Särmanii nomazi!! Auzeam cântecele lor; pare cd aud incd melodia . [Urrneazd un text compus de autor in genul melodiei auzite de la pästorii români]
P. 70
Särmani nomazi! Am trecut in goand pe lângd ei! Un han mic facut pentru noi ne invitd la masä [...]; dupd ce ne-am odihnit, mai departe ne-a dus goana in aceeqi directie. Ne urcám putin i, ca o mare verde, se aratä la orizont Muntenia, acoperitä cu iarbä. Colinele pe lângd care treceam erau acoperite cu tufi$uri joase, fagi i mesteceni. Totul avea caracterul unui peisaj danez, ap de binevoitor i a$a de zâmbitor. Iatd-ne ajumi la Cernavodd, model de ora$ cäzut in ruind. 0 casa pdrea cd intrece
pe cealaltd în frurnusete pitoreascd, la una acoperi$ul se compunea din trei-patru $indrile de care un mänunchi de trestie era aninat; o altd casa nu era decât un acoperi$ atâmând pand jos. [...] Dundrea invadase lunca i apa plescdia sub copitele cailor. Steagul austriac falfdia pe vaporul Argo", care ne saluta ca o patrie. Aici era o sald cu oglinzi, cárti, mape si canapele elastice, masa era incdrcatä cu bucate calde, cu fructe $i vin. Totul era bine $i sändtos pe bord.
Calkoria pe Dunfire Recitez i dedic aceastä temd dunäreand cu variatiuni litorale: maqtrilor pianului, prietenilor mei, austriacului Thalberg7 $i ungurului Liszt8. // De la Cernavoca pand la Rusciuc9. La orele trei dupd prânz incepu cdlätoria noastrd pe Dunäre. Echipajul de bord era Italian. apitanul Marco Dobroslavich, un dalmatian bátran plin de urnor, de altfel excelent orn, ne-a devenit tuturora foarte simpatic in scurt timp.
Timp de mai multe nopti i zile, pe care le-am petrecut alci pe bord pând la frontiera militarä, nimeni nu era mai activ $i nirneni mai bine dispus decât bdtrânul nostru cdpitan. [...] 7 Sigismund Thalberg (Geneva, 7 ianuarie 1812 - Neapole, 27 aprilie 1871) renumit $1 virtuos pianist" (n.a.). " Franz Liszt, compozitor ungur (1811-1886) 9 Tot la patrusprezece zile poti sd treci cu vaporul austriac de la Constantmopole peste Marea Neagrd I pe Dundre in sus pdnd la Viena. Aici erau doar drumuri diferite de ales; unul de la Marca Neagrd prin gurile Dundrii la Galati, unde carantina tine $apte zile, ducând apoi de-a lungul malului rnuntean, care e plan de tot $i nurnärd mai putine ora$e pârtd la Or$ova; acolo îi asteaptä o noud insd scurtd carantind. Cealaltd rutd, cea aleasä de mine, este mult mai interesantd; nu te duci pând la gurile Dundrii, ci acostezi la Constanta, de unde treci pe uscat, cale de o zi /And la Dunäre lfingd ora$ul Cernavodd. Astfel aldtoria pe Dundre se reduce cu trei zile, care de la gurile Dundrii nu oferd cleat aspectul unui paisaj m14tinos cu trestie $i stufdrii; pe de altd parte mai e i avantajul cä vaporul se tine pe partea stângd contra curentului, unde malul e mai variat, unde acostezi in mai multe ora$e man bulgdresti $1 unde poti aldtori pe jos prin pädurile sfirbgti. La Orsova toatd carantina tine in total zece zile, dupd aceea continui cälätoria la Pesta $1 de acolo la Viena" (n.a.).
25
www.dacoromanica.ro
p 71
Toatd cdldtoria noastrd de dupd-amiazd, de la Cernavodd in sus, ducea printre insule inundate, unde capetele sdlciilor si varful colibelor de trestii ieseau din apd. in nici un loc nu vdzurdm incd Dundrea in intreaga ei ldtime. [...] Am petrecut o seard veseld in cabma luminatd si frumoasd. Sarnpania pocnea! Gustul fainii de secard muiatd in adevdratul vin de Tokay mi-a reamintit tara secdrii, depdrtata Danemarcd. Noaptea insd n-a fost ca si seara; sangele nostru trebuia sd curgd sub malul bulgdresc! in aceste regiuni mldstinoase arsita verii dd nastere nu numai la malarie, ci si la miriade de tantari, care chinuesc pe locuitorii litoralului si pe echipajul vapoarelor fluviale. [...] Dimineata, inaintea rdsdritului soarelui, eram cu totii pe bord, fiecare obraz p 72 sangerand si umflat. Am trecut pe la miezul noptii pe langd cetatea turceascd Silistram si am primit la bord mai multi turci ca pasageri de clasa a III-a; ei stäteau intinsi inveliti in scoarte si dormeau lute sacii cu cdrbuni. Iatd-ne in zori de zi! Insulele din Dundre erau sub apd, ele páreau a fi päduri lucitoare, care sunt gata a se scufunda. Toatd partea munteneascd oferea aspectul unui plan verde fard mdrgini, singura variatiune era o gheretd atarnatd facutd din lut si paie sau un edificiu monoton de carantind, vdruit alb cu acoperis rosu. Nu vedeai nici o grddind, nici un copac, casa era izolatd ca o corabie a unui explorator care pluteste pe o mare neumblatd si hnistitd. [...] Pe partea bulgdreascá ne salutd primul oras: Turtucaia, inaintea fiecdrei case era o grddinitd micd; la poala povarmsului alergau copii jumdtate goi si strigau Urolah". Aici toate indicau pace si nici un pericol; rdscoalele din Ord n-au ajuns incd 'Dana' la acest mal. Totusi auzeam de la turcii, care veniserd pe bord in cursul ultimei nopti, cä mai multi refugiati ar fi trecut acolo peste Dundre pentru a ajunge la Bucuresti. Dincolo de rnupti turbau rdscoale si moarte'2.
In sus de Turtucaia am trecut printr-un defileu pitoresc deasupra cdruia atarnau rndfacinisuri bogate de pe povarnisurile 'Mahe pand la pdmantul rosu-abui. 0 cireadd de cai frumosi si negri fu adusd la mal si urma a fi trecutd peste rau. [...] 1" Localitate in Bulgaria. " Tutrakan, localitate in Bulgaria
12 Autorul se referd la rdscoalele populatiei crestine din Bulgaria, din prirndvara-vara anului 1841, impotriva refuzului autoritdplor locale otomane de a le acorda drepturile civile inscrise in Charta
de la Guilhané (1839) $1 atrocitätilor comise de trupele de basibuzuci asupra unor sate, in zilele Paste lui otodox din aprilie 1841 in acel context mii de bulgari s-au bejenit spre Serbia $1 Tara Romdneascd. Autoritätile romdnesti s-au vazut implicate in coflict, fund nevoite sd acorde azil fugarilor, dar sd-i si opreascd sd reia din teritoriul muntean o luptd sortitä esecului. Pentru cf. a se vedea C N Velichi, Rorruinia sr renasterea bulgarei, Editura Stiintificd $1 Enciclopedicd, Bucuresti, 1980, p 87 94 Evemmentele respective au fdcut obiectul unet anchete europene initiatd de Franta, iar Adolph Blanqui, membru al Academe! Franceze, a fost insdrcinat cu investigatiile Rezultatbl cercetdrilor sale a fost dat publicitätii In cloud lucrdri: Rapport sur l'état social de population de la Turquie d'Europe, Paris, 1842, si Voyage en Bulgarie, Paris, 1843 Blanqui a fost oripilat de ororile (jafuri, crime, violuri) comise de otomam in Serbia si Bulgaria, mai ales de un trofeu barbar" incrustat cu cdteva mu de crann de crestini. Mirat peste mdsurd, el a interogat puterile europene, preocupate in acei ani de sclavia neagrd, cum de nu-i apdrd $1 pe cei 7 000 000 de cre$tini din Imperiul otoman aflati la portile" lor si care sunt tratati drept aim" de guvernul turc, cu care intretin raporturi diplomatice.
26
www.dacoromanica.ro
In fine am zdrit totusi un oras pe partea munteneascd, era Giurgiuu, ale cdrui fortun au fost nimicite de rusi. 0 parte din ordseni se adunase pe rämdsitele acestor metereze; se ridicau strigdte si intrebdri despre starea sanitard din Constantinopole'4 $1 // despre rdscoalele dinläuntrul ärii. [...] Paturile noastre furd acoperite cu retele verzi, ca sä putem fi scutiti de roiurile p. 73 oträvitoare ale tântarilor. Societatea mea s-a asezat la cdrti; cum nu cunosc insä nici un joc de cal-0, harta Dundrii era cartea mea; am studiat-o; acest drum nepieritor spre rdsdrit, care din an in an va fi tot mai mult frecventat si care va purta pe undele sale puternice poeti, care vor intelege, oare, sd ridice cornoara de poezie, ascunsd in once tufis si in once piatrd? Plutim! Dimineata, este ata de frumoasd! Ce ses intins si verde! Ce parfum de ran! Suntem oare in Danemarca? Ce bogdtie de flori! Pnveste movilele acopente cu iarbd, rnorrnânt de uriasi, ca in Seelanda; maini de oameni le-au format! Totul e atat de idilic, ca vara in Danemarca! $esul verde, unde fânul miroase, e muntenesc [...]
Pa§a la Or§ova
Inaintea noasträ zdcea cetatea Orsovei turcesti'5, resedinta unui pasd. Am trecut prin partea cea mai priniejdioasä a Portilor de Fier", ne apropiem de prima statie principald a cdlätoriei noastre: Carantina. Ne suim iardsi in bared, masa era pusä pentru dejun, golim un pahar ca adio pentru semilund si femeile voalate. Pe malul muntean ca si pe cel sârbesc se ridicd stânci acoperite cu pdduri. La dreapta, pe o limbd de pdmânt, se afld Orsova noud cu case vopsite rosu, minarete albe si cu grddini verzi. Edificiul cel mai mare indreptat spre rau ni s-a spus cd ar fi Seraiul Pasei. [...] Pasa, un bärbat puternic cam de patruzeci de ani, cu o tunicd militäreascd, epoleti mari $i auriti, cu un fes, ne salutd i stätu de vorbd cu Philippovich. II Cetatea, care avea p. 74 un aspect ddräpdhat, ne-a salutat cu cinci impuscdturi de tun, atunci când am trecut pe lângd ea. " De alci e numai o cäldtone de sase ceasuri !And la la capnala Munteniei, Bucuresti" (n a.) 14 Acolo nu era ciurnd pentru moment, ea bântuia in Alexandria $i la Cairo. Am aflat in ulttmele zile ale accent mele la Pera, dintr-o scrisoare, cd in sus-numitele orase ar mun zilnic mai multe sute de oameni" (n a ) Mai degiabd era vorba de holerd, care, izbucnitä in arm 1841 1842 in
nordul Indiei, se propaga spre alte zone, intre care si Impenul otoman, tentonul si capitala sa, Constantinopol, avea sä fie atins insä abia in toamna anului 1847; pentru cf vezi A Déchambre, Dictionnaire encyclopédigue des sciences médicales, 18" sérte, t. XVI, Paris, 1874, p. 760-764, Gh Brdtescu, Paul Cernovodeanu, Bicitd holerei pe pcimânt romiinesc, Edaura Academlei, Bucuresh,
2002, p. 117-118. Orsova Nouä, fortdreafd turcd mstalatä pe fosta insuld Ada-Kalé, azi inundatá
27
www.dacoromanica.ro
Vedem acum orasul austriac Or$ova-Veche'6 si targusorul Jupalnic", unde se tinea carantina. Am fost nevoiti sd plecam pând dincolo de Or$ova, asa de puternic
era curentul, de abia mult mai in sus trecerea, care dureazd câteva minute, este posibild. Locul de debarcare era ingradit cu un gard de scânduri ce scârtâia de multirnea
spectatorilor, care stateau pe dânsul pentru a ne vedea pe noi, strdinii infectati. Care mari inhdmate cu boi furd incdrcate cu bagajele noastre si se puserd in miscare. Societatea urma incet, inconjurata de soldati si de servitori de carantind, fiecare inarmat cu un baston lung si alb pentru a ne tine la o distant:a de trei pasi. incd o data' aruncdm o privire asupra râului care ne purtase. Cetatea era in umbra', la
Orsova nou'd insd luceau minaretele, acoperivrile si copacii in lumina cea mai frumoasd de soare. 0 luntre trecu de-a curmezisul la Seraiul Pasei. [Urrneaza descrierea timpului petrecut in carantind].
Azi e Duminia E Duminicd in calendar. Duminidd in natura Dornnului! Haideti la Mehadia; in munti, statiunea balneard cea mai frumos situatd a Ungariei! Ce desis de flori in iarba verde $i inaltd! Ce lumind de soare pe coastele paduroase ale muntelui. Aerul e atât de albastru, atât de straveziu! Azi e Dummied. Si de aceea toti oamenii pe care ii intâlnim sunt atât de sdrbdtoreste imbrdcati. Pdrul impletit, negru si strdlucitor al fetelor e impodobit cu flori fragede, o rarnurd de bobitel sau o garoafa de un rosu adânc; mânecile largi sunt brodate cu verde $i rosu; fusta se compune din ciucuri ro$ii, albastri si galbeni; chiar bunicuta cea bdtrând e imbrdcatd in ciucuri $i are flori pe pânza ei albd. Fldcaii $i bdietii au trandafiri la pdldrie, cel
mai mic e cel mai maret! Cdmdsuica scurtd ii atarna deasupra pantalonilor de culoare inchisd, o tumult de bobitel e aninatá pe palaria care ii acoperd aproape ochii, da, azi e Duminicd! Ce singuratate domneste in acesti munti! Viata si sdnatatea clocoteste in apele acestor izvoare! Muzica se aude din sala de bal mare $i decoratd. [...] Suntem iardsi la Or$ova! Globul de alamd pe turnul bisericii in razele soarelui, Lisa e crdpata.! Ce singurdtate in biserica. inaintea bisericii, pe piatd, unde teii sunt in floare, e joc mare pentru bdtrâni $1 tineri. in mijlocul cercului sunt asezati ldutarii, unul cânta la cimpoi, altul scârtaie din vioard. Hora merge intâi spre dreapta, apoi spre stânga. TO sunt in gdteala lor cea mai mare, ciucuri, flori si cu picioarele desculte; azi e Duminica! Câtiva bdieti mici aleargd imbrdcati numai in cam*, insd cu o paidrie de om mare pe cap $i pe pdldrie e o floare. Notabilitätile, dornnii $i cucoanele, imbrdcati ca la Viena, se plimbd $i privesc poporul, poporul ce joacd. Soarele ro$u de asfintit luceste pe turnul alb al bisericii, pe Dundrea galbendinchis si pe muntii pddurosi sârbesti [...]
16 Orwva, ora, jud. Mehedinti, 17 Xupanek, sat, corn , jud. Mehedinti.
28
www.dacoromanica.ro
ROBERT SNOW
(? - ?)
Despre Robert Snow nu avem nici o inforrnatie biografica: este unul dintre acei gentlerneni englezi care cutreierase lumea si dorea sd-si facä publice aventurile si experienta acumulatd in timpul
caldtoriei. Ca o variatie, sträbate intregul curs al Dunärii, de la izvoare [Ana la värsarea in Marea Neagrd iar impresiile acestei croaziere le da la lumina', sub forma de jurnal, in 1842, la Londra, sub titlul Journal of a Steam Voyage Down the Danube to Constantinople and by Way of Malta and Marseilles to England. Volumul de 162 de pagmi nu are o prefata din care sd putem extrage minime date privind autorul i circumstantele care au stat la baza acestei caldtorii. in schimb este ilustrat cu mai multe gravuri, dintre care cloua sunt dedicate tinuturilor noastre. Este vorba de o vedere a Or.yovei, cu Dundi ea care curge maiestuoasä printre pasunile impadurite si de Ccilcitoria de la C'ernavodei la Consumta, a carei compozitie este axatä pe cei patru cai ai cdrutei usoare cu care se deplaseaza pe acea rutä, manati in mare viteza de un aprig surugiu. Nu stim cui apartin aceste schite caci Robert Snow, in cursul mernorillor îi exprima regretul cd nu este dotat cu talent la desen pentru a putea sä imortalizeze frumusetile intalnite In cale.
Autorul este atent la aspectele etnografice ale locurilor vizitate, desi nu le consacrd deck descrieri sumare: constatd cä Vaslasii care-1 poartd cu bärcile cu fundul plat, de la Cazane la Orsova, au caciuli mari, de ome, ca ale dacilor, îl atrage frurnosul port popular al tdranilor din impreiurimile
Mehadiei dar zdboveste mai mult asupra vesmintelor caldtorilor turci, greet, sârbi i evrei si a vaporului, pe care are ocazia sa-I observe in tihna. Mehadia, statiune balneard a inaltei societäti rnaghiare i rornanesti, este, totusi, un oras de granitd, cu o garnizoana austriaca puternicd, in care toate casele par a fi o singura constructie cazond, adrninistrata cu ordine militäreascd. Strada principald are, insa, aspect camavalese datorita vesmintelor pestrite, purtate de vilegiaturistii veniti din toate parole, cu specificul modelor locale. in timpul croazierei, Snow noteaza tipurile de pdsäri acvatice pe care le vede i, probabil pasionat vfindtor, doboari un pescdrus cu arma imprumutatd de la un conational. Este,
insä, exasperat de intepäturile tantarilor - in urma carora cade chiar bolnav de friguri, timp de vreo doud zile, la fel ca i alti tovardsi de drum - ca si de insectele care säläsluiau in pdturile din cabinele vaporului sau in cele ale hanurilor i caselor de oaspeti ale Companiei Navale Dunarene. Impresnle sale sunt, in general, favorabile locurilor i oamenilor cu care intra in contact, tlra acea pronuntatd notd criticd $1, de multe ori, dispretuitoare a vizitatorilor englezi Cu preocupdri de naturahst si cunostinte clasice - din care nu lipseau istoria, arheologia si limbile moarte, la care face adesea referiri cu suflet de artist sensibil la frumusetile peisaiului pe care il descria in termeni poetici, uneori dand chiar citate din versurile unor ilutrt romantici (ceea ce-i evidentiaza lecturile vaste), cu experientd de calator ce stie sa cantareasca realitatile contemporane social-econornice si sä le compare, in chip obiectiv, cu locurile deia vizitate, cu inclinatie pentru descrierea - fie $1 sumard -a aspectului i obiceiurilor localnicilor, Robert Snow este unul dintre acei rnemorialisti britanici cu dezvoltat spirit de observatie si pläcere de a-si consemna impresiile de voiaj, dand informatii variate despre tot ce vdzuse. Necunoscut (And de curand in Romania, fragmentul de jurnal dedicat tinuturilor noastre a fost publicat intaia data de Adrian-Silvan Ionescu, sub titlul A Forgotten British Thaveller on the Danube in 1840's Robert Snow in Romanian Naval Museum Yearbook", vol. VII/2004, p. 100-102.
29
www.dacoromanica.ro
ROBERT SNOW Jurnalul unei cfilitorii cu vaporul pe Dunare spre Constantinopol §i de acolo prin Malta §i Marsilia in Anglia p 26
Duminic I august. La 4 dimineata am pdrasit Pesta cu vaporul pentru Drencova. Vasul era întesat de pasageri iar vremea era foarte fierbinte. Principalele locuri pe lângd care am trecut in timpul zilei au fost Földvar, Folna, Baia si Mohacs [...].
Aspectul fluviului este acum modificat: malunle sunt joase, plate si acoperite cu pdclun sdlbatice, necdlcate de om si, aparent, nesfarsite. La Mohacs au pdrdsit vasul multi dintre tovardsii de cdldtorie ceea ce a fost o mare usurare pentru noi. Noaptea ne-am intins pe paturile improvizate in cabinä si am dormit atâta cât ne-a p 27 permis delicata clementd a mustelor si // tântarilor. La Pesta, ne luasem precautia de a confectiona câteva plase de tântari, din voal, pe care le-am gdsit acum de cea mai mare utilitate. 0 epuizantd febrd cauzatd de malarie este foarte obisnuitd pe malurile joase, mocirloase si impddurite ale Dundrii. Bdlti de apd stdatoare sunt lásate, in mlastini, de retragerea viiturilor de iarnd care, amestecate cu mari cantitati de vegetatie putredd, fac clima foarte nesdndtoasd in anumite anotimpuri. Luni 2 august. La bordul vaporului. Aceleasi pa:dun nesfarsite si mlastini sdlbatice si urate [...]. [Sunt amintite localitätile pe lângd care s-a trecut pând a ajunge la Belgrad]. Pustietatea malurilor fluviului era uneori tulburatd de aparitia tdranilor unguri, tuciurii si cu aspect sdlbatic si a caselor lor rdzlete si mizerabile. incd o noapte \ incomodd la bordul vasului. Marti 3 august. Dimineata devreme am trecut pe lângd fortdreata ruinatd de la Semedria si, pe la ora noud, lângd Buzias, am intrat intr-un defileu flancat de dealun înalte, nisipoase, partial acoperite cu tufisuri pipernicite, cu unul sau doi vultun p 28 planând maiestuos peste culmi. Mai departe aspectul dealurilor // seamänd foarte mult cu South Downs' lângd Brighton. Si-au fdcut aparitia mai multi vulturi. A urmat Moldova [Noud] si pestera Golurnbae; iar apoi, trecând printr-o trecdtoare frumoasd a extremitdtii Muntilor Carpati am ajuns la Drencova pe la ora unu. Aici ne-am imbarcat cu bagajele pe o mare bared cu vâsle, pentru cd trebuia sd trecem cataractele, unde nu este destuld apd pentru vas. Fluviul fiind destul de umflat, furia
cataractelor nu a fost atat de mare pe cât ne asteptasem iar noi am fost cam dezamdgiti de efectul lor. Curând dupd trecerea de cataracte am ajuns la faimosul defileu al Cazanelor
Aici stâncile sunt de calcar tare, ascutite si abrupte iar adaosul de frunzis este absolut incântator, sponnd astfel efectul general ce se forrneazd din oglindirile pe suprafata fluviului, care aici este îngust, totusi perfect linistit si lin, in consecintd, foarte adânc: un total contrast fata- de decorul cataractelor de dinainte. Când am ' South Downs sunt niste dealuri calcaroase acoperite cu iarbd din sudul Angliei.
30
www.dacoromanica.ro
ajuns in mijlocul defileului soarele a dispdrut dar 'fried lumina vârfurile stâncoase astfel evidentiindu-se strdlucit pe fondul albastru intens al cerului din spatele lor.
Imaginea atât de neasteptatd, de linistia si de frumoasd va rdmâne pe vecie in memoria mea. in prima parte a defileului am intâlnit sase slepuri mici trase la edec pe malul sârbesc de grupuri de câte zece pând la doisprezece sârbi care, merg, acolo unde este
practicabil, de-a lungul resturilor potecii edecului lui Traian, tdiatd in peretele abrupt al stâncii. Am putut urmdri, pe o mare distantd, ici i colo, gdurile pdtrate // p 29 care erau ddltuite de romani in stâncd si in care erau infipte grinzi de lemn ce sustineau platforrna de scânduri asezatd peste ele i peste proeminentele stâncii. Unii dintre cei din grupul nostru preferau ceea ce vdzusem azi la Wirbel
$i
Strudel; in ceea ce md priveste, am rámas credincios mdretiei peisajului fluvial dintre Linz si Viena. intregul nostru grup in bdrcile cu vâsle era format din circa doudzecisicinci de pasageri, mai multi dintre ei fiind orientali, sase oameni vâsleau la prord i doi la pupd.; hied unul slujea de cârmaci. Vâslasii erau bdrbati cu aspect sdlbatic purtând cdciuli inalte, dacice, din piele de oaie; cu vâsle scurte i proaste, ei trägeau bine impreund, cu miscdri ritmice, bine calculate pentru o ambarcatiune grea. Pe la opt seara am ajuns la Orsova. [Am tras la] Han (Cerbul). Miercuri 4 august. Deoarece trebuia sd asteptdm vasul peste patru zile, dupd-
amiazd ne-am dus la bdile de la Mehadia. Nimeni sd nu regrete vreo intârziere care-i oferd posibilitatea sd. viziteze bäile. Mehadia este la aproape paisprezece mile de Orsova, drumul este frumos peste tot urmând un râti de munte cristalin, numit
Cerna, care izvordste din Carpati. La câteva mile de Orsova, pe latura stângd, aproape de drum, treci pe lângd ruinele unui apeduct turcesc.
Mehadia este frumos amplasatd intr-o trecdtoare adâncd a Carpatilor; aminteste oarecum de Mat loch dar este la o scard mult mai mare. Muntii inconjurdtori sunt extrem de abrupti, inalti de circa 2 000 pând la 4 000 II de p. 30 picioare probabil; i, cu exceptia doar a câtorva dintre cei mai inalti, sunt acoperiti cu pdduri chiar pan-a' la vârf. Peisajul este total diferit de ce intâlnisem vreodatd inainte: fireste, mult inferior Alpilor ca proportie, dar foarte pldcut. Piscurile sunt locuite de numerosi vulturi care planeazd mereu in jur. Pe drum ne-am intâlnit cu un mare numdr de grupuri de infanteristi austrieci care mergeau la Mehadia unde sunt cazdrmi vaste. Grosolanele care au bagaje trase
de boi, marsul dezordonat al oamenilor st grupurile rdcorindu-se sub pomi erau extrem de pitoresti. Când am ajuns la Mehadia, statiunea era plind de vizitatori plimbându-se in sus si in jos si privind de la ferestre, dar nimeni nu ne-a dat atentie. Am mers la ceea ce parea a fi cel mai ardtos local; usa era larg deschisd, oameni imbrdcati in hainele
tuturor natiilor umblau pe acolo dar, aparent, nici unul nu apartinea acelui stabiliment. Am intrat si, dupd ce am trecut printr-un foarte lung coridor si am 31
www.dacoromanica.ro
strigat färd succes, am pdtruns, in sfär§it, intr-o camerd unde am gdsit un personaj cu aspect gray i mai multe oficialitäi, cu registre contabile in fatd, pe care 1-am luat drept hangiu dar s-a dovedit a fi ofiterul intendent; aa cd ne-am fäcut plecdciunea *i am sfar§it prin a primi cazare in altd parte, spre norocul nostru intr-un loc curat. Toate casele din Mehadia s-au dovedit a fi in legdturä unele cu altele formând un p 31 mare spatiu de locuit greu de defmit amintind de han, // pensiune, baie i cazarmd. Casa in care intrasern prima data fusese construitd pentru trupe dar acum era data cu chirie. Joi 5 august. La Mehadia. Dimineata ploaie puternicd §i tunete; dupd aceea frumos i cald; dar clatoritd ploii frumosul nostru râulet Cerna era umflat $i mocirlos. Mehadia este marea statiune balneard pentru Malta societate a ungurilor §i a valahilor, dar societatea este compusd din toate nationalitátile iar diversitatea
costumelor dä promenadei aspectul unui bal mascat. 0 fanfard militard cântd dirnineata §i seara. Chipurile i costumele tdrdncilor valahe din Mehadia i din jurul ei sunt in mod special atractive. Mehadia are câteva minunate izvoare termale, atât cu apd sulfuroasd cât i cu apd färd gust. Izvorul termal tâ§ne§te, in torent, cu zgornot puternic din stdncä i,
trecând pe langd un stabiliment de bdi pe care îl alimenteazd, se varsä in Cerna incdlzind-o in mod apreciabil pe o distantd considerabild, de unde se poate face o idee despre marea cdldurd a apei la izvor. Apa din izvoarele termale sulfuroase este captatd intr-un lung §ir de stabilimente de bdi, unde pot fi fäcute bdi la diverse grade de concentratie *i de temperaturd. De asernenea, aici se afld §i o mare baie publica pentru sdraci, unde am vdzut bärbati i femei aproape goi, scdldându-se impreund in acela§i bazin cu apa sulfuroasd, la fel ca in vechea baie turceascd din Pesta, cu exceptia faptului cä acolo
era o despdrtiturd de lernn in apd care-i separa pe bdrbati de femei in timpul p. 32 cufunddrii. // Ei rdmân in apd timp foarte indelungat; multi stäteau intimi in jurul bazinului acoperiti cu ceagafuri pentru a stimula transpiratia dupd baie. Pe lângd aceste izvoare termale, Mehadia este alimentatd din abundentd cu excelentd apd rece de izvor. Vineri 6 august. Am fäcut o lungd plimbare in jurul Mehadiei. Nimic nu poate intrece frurnusetile nenumdratelor subiecte de desenat ce se prezina in toate pdrtile. Intr-o excursie ca a noastrd, nimeni nu poate indestul regreta cd nu este ddruit cu inestimabilul talent de a desena. In jurul Or§ovei i al Mehadiei am observat mai multi prepelicari englezi apartinând probabil vreunor domni unguri. Ne-am intors seara la Orwva. Seimbcitei 7 august. Or§ova este un sat militar apartinând Austriei, la granitele cu Ungaria, Tara Româneascd §i Serbia. imprejurimile sunt interesante iar peisajul Dundrii i colinele din imediata vecindtate sunt extrem de frumoase. In piatd la Orwva, pentru prima datä am vdzut impuse, in fortd, reglementdrile sanitare ale carantinei. Austriecii au o carantind gat impotriva sârbilor cât i a 32
www.dacoromanica.ro
valahilor iar valahii o carantind impotriva sârbilor, astfel hie& cele trei natiuni nu se
amestecd intre ele. in consecintd, sunt luate mdsuri iar regulile sunt aplicate cu strictete pentru a preintâmpina contactele; tranzactiile sunt acute cu voce tare de cumpdrdtori §i vânzdtori de-o parte i de alta a clouá pichete i a unei balustrade iar mdrfurile cumpdrate trec prin oarecari afumdri §i banii care trec dintr-o mând intralta sunt pu5i intr-un polo= i trecuti prin otet de un ofiter anume.// Astdzi am vdzut la Or§ova doud sau trei canoniere austriece care cutreierd p. 33 Dundrea, Sava i Tisa in sus i in jos. Ele par bine dotate §i erau deosebit de pitore§ti. De-a lungul malurilor Dundrii §i lângd Or4ova i Mehadia am vdzut multe dintre posturile primitive i solitare ridicate pentru sentinelele de la granita militard austnacd. Acest cordon este apdrat de locuitorii din ceea ce se numesc provinciile militare: &care din ei, sub o anumitd varstä, este obligat sd slujeascd in armatd un numdr de zile pe an in schimbul alocdrii unor terenuri ale statului i astfel sunt indemnati, in chip firesc, sd impleteascd indeletnicirile agricole cu cele militare.
Aceastd granitd vie a fost initial instituitd ca o paydzd impotriva incursiunilor turcilor iar acurn nu numai cd aplicd reglementdrile vdmii §i ale carantinei dar joacd *i rolul de antene sau de spioni ai guvernului, rdspânditi intr-o zond indepdrtatd a
imperiului. imbinarea deprinderilor militare i agricole explicd marwl foarte pitoresc i rdzletit al trupelor pe care le-am vdzut intre Or§ova §i Mehadia; totusi, dacd nevoia o cerea, imediat s-ar fi a§ezat in linie [de bdtaie] cu cea mai mare precizie ostd§eascd.
Duminicd 8 august. in aceastd dimineatd, la ora apte ne-am luat rdmas bun de la crqtindtate §i hied odatd ne-am pus in mi§care pe: Râul §erpuitor, Ce iubqte crucea, totusi spre licdrul semilunei 4i reveld sânul dornic" (Wordsworth)2. // Pdrdsind Orwva cu barca cu fundul plat pentru a merge la Cladova, unde am p. 34 ajuns in circa cloud ore §i jumdtate. Putin mai jos de Or§ova este o insuld pe care se afld o fortdreatd turceascd prost situatd, dupd cum am socotit noi, ca sd reziste unui atac pornit de pe oricare dintre malurile fluviului. Trecerea prin celebra cataractd numitd Portile de Fier este lungd de aproape o
mild *i ca o cddere perpendiculard de cincisprezece picioare, dupd cum, am fost informati. Fundul fluviului este plin de stânci foarte tari §i ascutite, iar apa spumegd §i saltd in chip mdret pe intreaga distantd, formând vâltori foarte periculoase; o micä grewald de cârmire poate produce instantaneu un accident foarte gray. Peisajul pe
maluri nu are nimic remarcabil. La Cladova am pus mai infai piciorul in zona 2 William Wordsworth (1770-1850), poet romantic englez, autor al volumului Balade hrice (1798), realizat in colaborare cu prietenul säu, poetul si criticul literar Samuel Taylor Coleridge. Din 1799 a locuit in districtul Lacului de unde si-a primit numele grupul de poeti orientati spre reverie si comuniune cu natura - scoala lacurilor". A mai publicat volumele Poeme (1807), Excursu (1814), Peter Bell (1819) si Preludiul (1850), lung poem autobiografic. 33
www.dacoromanica.ro
carantinei. Aici am urcat la bordul vasului care ne astepta pentru a ne duce in josul fluviului, la Cernavodd. Curând dupd aceea am ajuns la rdmd$itele stâlpilor podului peste Dundre, fdcut de Traian intr-o singurd yard.. Din ceea ce se vede azi pe columna lui Traian de la Roma, drumul peste arcurile podului pdrea sd fi fost neted ca la cele mai noi poduri ale noastre.
La Cladova intregul tablou de la bordul vasului a cdpdtat un aspect mai oriental: erau foarte multi pasageri turci $i greci iar marinarii erau sârbi $i bulgari. Limba germand a fost inlocuitd cu italiana. Acest vapor era mai curat si mai bine 35 dotat decât cel cu care am venit de la Pesta la Drencova. Obipuita cerere II de a nu vorbi cu timonierul" era scrisd in englezd, greacd modernd, turcd $i arabd. La circa o orä de drum de la Cladova am avut o frumoasd priveli$te, de$1 de depare, a Muntilor Carpati $i cred cd am vdzut zdpadd pe unele dintre piscuri. Printre tovard$ii de cdldtorie erau trei evreice $i o foarte drdgutd sârboaicd, care jucau domino; evreicele purtau o mare cantitate de monede de aur austriece $t turce$ti legate in junil gâturilor $i la acoperdmântul de cap; sârboaica purta o rochie greceascd. Se uitau cu mare interes la una din grupul nostru $i erau curioase sd o cerceteze. Ne-au amuzat figurile $i ve$mintele rnarinarilor $i ale pasagerilor de clasa a doua de la prora vasului: mai multe femei frigând gdini, un turc bdtrân stând picior peste picior $i curdtinduli cutitele $i alte personaje, care pentru noi erau nu numai noi ci $i distractive. Apoi, la distantd, a apdrut lanttil Muntilor Balcani (bdtrânii Haemus), $i a fost vizibil 'And la incheierea zilei, când soarele a apus, in chip splendid, in spatele bor. in timpul zilei am vdzut câteva stoluri de pelicani, albi ca zdpada spulberatd. Pe la $apte seara am ajuns la Vidin $i, pentru prima data', am auzit chemarea la rugdciunea
de seard a muezinului din minaretele moscheilor. Noaptea stelele strdluceau splendid $i nu era vânt dar nici temperaturd sufocantd; totu$i, in nopti de acestea se
rdspande$te demonica malarie, II nu adusd de furtund ci venind cu stropi
p 36 vdtämdtori de roud rdspânditi din mla$tini nesdndtoase" precedatd de vestitorul ei,
trompetul Tântar.
intr-un raft cu cdrti din cabind, destinat distractiei pasagerilor, am observat Schitele lui Boz3, Documentele Pickwick' §i câteva dintre cele mai populare scrieri ale d-lui Trollope5. Aceste cdrti devenind etalonul de recreere la bordul unui vapor pe Dundre, intrec cu mult descoperirea fdcutd de doctorul Johnson intr-o casd de ' Volumul de debut al marelui romacier englez Charles Dickens (1812 1870), publicat in 1836 sub pseudonimul Boz
4 Unul dintre romanele lui Charles Dickens, publicat in 1837, al carui titlu complet este Documentele postume ale clubului Pickwick 5 Anthony Trollope (1815-1882) romancier englez care a descris mediul provincial sau viata sociala si politica din epoca victoriana. A semnat romanele Staretul (1855), Turlele din Barchester (1857), Doctond Thorne (1858), Parohia Framley (1861), Ferma Orley (1862), Ceisuta din Allington
(1864), Uluma cromcd din Barset (1867), Pluneas Finn (1869), Diamantele lui Eustace (1873), Pluneas Redux (1874).
34
www.dacoromanica.ro
tard din Hebride, a unuia din volumele sale din Excursionistul, pe care o rnentioneazd cu atât de mare bucurie in memorialul ski de aldtorie ca fiind, intradevdr, popular. Astfel s-a incheiat o zi interesantd i neobisnuitd.
Luni 9 august. Am ajuns la orasele Nicopole, Sistov si Rusciuc, la cel din urmd nu inainte de seard. Fortificatiile i minaretele din Rusciuc au un efect minunat vdzute de pe fluviu dar debarcând, caracterul sdrdacios al strdzilor si al caselor este de-a dreptul surprinzdtor pentru cineva care intrd pentru prima data intrun oras turcesc. Totusi, nu este defel atht de murdar i intr-o stare atât de proastd pe cât auzisem cd este. Este foarte dens populat i nelipsit de activitate comerciald. Dundrea este latd aici de aproape trei mile si pe apd am observat o ambarcatiune de clasä superioard, ca aceea de pe Tamisa, pe la Woolwich, foarte diferitä de jalnicele epave pe care le vdzusem folosite pând acum. Tântarii au incetat deodatd sä ne mai
chinuiascd dar nu putem scdpa de muste. Desi in cdldtorie de pldcere am fa:cut cunostintd cu niste tovardsi de pat ciudati"6. // Chiar in afara orasului Rusciuc am puns o frumoasd molie sfinx care impreund cu fluturii de la Blocksberg, sunt singurele insecte frumoase pe care le-am intâlnit. Marti 10 august. La sase dimineata vaporul a ajuns la Silistra iar intre ora zece si unsprezece am sosit la Cernavodd.
p. 37
Cernavodd este un sat bulgdresc cu aspect mizerabil si nu are mijloacele necesare de a oferi cdldtorilor minimele posibilitäti de cazare. Malurile bulgdresti ale fluviului sunt in general stâncoase iar tinutul invecinat este sdlbatic, deschis si
arid. Partea valahd este un ses de mare intindere i o zond foarte insalubrd. Termometrul std. la 950 la umbre iar aceasta este temperatura la care am fost supusi tot drumul de la Orsova 'And aici. Existd o brizd care adie intreaga zi, dar atât de uscatä incât miezul de palm expus la vânt o jumdtate de ord devine la fel de crocant ca un biscuit. Unul dintre tovardsii nostri de cdrátorie, un gentleman englez, li-a
adus pusca; mi-a dat voie sd trag cu ea si am ucis una dintre micile specii de pescdrusi; pasdrea a cdzut in apd iar un bulgar s-a dezbrdcat imediat si a plonjat dupd. ea. Am observat a el bdtea apa cu bratele la fel curn bate un câine cu picioarele din fatä când inoatd. in acelasi timp vasul era descdrcat de bagajele grele care au fost incdrcate in cdrute mici, fiecare trasd de doi boi, i trimise imediat // la Constanta pe uscat. Mai multi soimi mari planau peste stânci i, din când in când, un sir de berze pluteau la
mare indltime in aer De asemenea, câtiva vulturi si-au fd.cut aparitia de dupd p 38 marginea dealului, impreund, evident, cu niste câini cu aspect de lupi, pândind pe un bulgar ce jupuia si transa o oaie care abia fusese ucisd pe plajd. Bdieti turci inotând in Dundre, turci bdtrâni fdcându-si spdldrile rituale i absorbiti de 6 Memorialistul se referd la pureci $i plo$nite care, in mod obi$nuit, se cuibdreau in asternuturile $1 lemndria cabmelor de vas sau in hanurile de pe drumul cdrutei de po$td. 7 Memorialistul britanic dd gradele de temperaturd pe scara Farenheit care, erau in uz in tara sa: 95° F = 350 C
35
www.dacoromanica.ro
rugáciunea de prânz, intor$i cu fetele spre Mecca, aspectul animat $i aglomeratia de
la descdrcarea vasului, totul sub frumosul cer albastru $i splendida strdlucire a soarelui. Seara am mers cu totii pe tärm $i ne-am amuzat in diferite feluri, cu pu$ti, carnete de schite $i orice alt mijloc aveam sau puteam inventa de a petrece timpul in chip agreabil pând la amurg când ne-am intors la vaporul nostru, sd dorrnim. La Cernavodd ne-am luat rdmas bun de la Dundre dupd o cdldtorie de aproape 1 200 de mile in aval, efectuatd pe aripile aburului [eufemisrn pentru a desemna vasul] in doudzeci $i $ase de zile, inclusiv $apte zile petrecute la Viena, cinci la Pesta $i patru la Or$ova, astfel cd la bord am fost doar zece zile $i nopti. Dundrea este foarte aproape de dimensiunea Gangelui $i este cel mai mare fluviu din Europa, exceptând Volga. Afluentii säi nu sunt in numär de mai putini de o sutd, dintre care o pätrime sunt râuri navigabile. De la Pädurea Neagrd la Marea Neagrd, de-a lungul intregului sdu curs este caracterizatd de asocierile cu evenimentele istorice, de$i majoritatea acestora // nu au deloc caracterul pa$nic care s-ar cuveni cronicii unui fluviu. in amonte de Viena, malurile prezintd cel mai frumos $i mai variat peisaj ce
p 39 se poate imagina; $i chiar in viteza curentului $i in cople$itoarea succesiune de
objective din timpul primelor cloud zile de cäldtorie in aval de Ratisbona [Regensburg], este ceva care iti umple mintea cu o pläcutd zdpdceald, ca $i când o vedenie frumoasd asupra cäreia era incântdtor sd stärui, se spulberase. in aval de Viena aspectul interesant nu scade cu nimic iar priveli$tile care se prezintd la diverse intervale sunt printre cele mai extraordinare care pot fi gäsite in Europa, pline de motive $i de imagini pentru artist $i poet. Existd, de asemenea, o grandoare lugubrd $i o notd de sublim in vastele suprafete singuratice de mla$tini $i päduri de
pe malurile märeMlui fluviu, regiuni läsate de om in stäpânirea emanatiilor smârcurilor $i tântarilor care spun Numele meu este Legiune".
Miercuri 11 august. Dimineata devreme am fdcut o baie de rämas bun in Dundre $i la ora $ase am plecat din Cernavodä spre Constanta, in träsuri u$oare, fiecare trasä de patru cai mânati de un surugiu. Bagajul fusese trimis peste noapte cu unul dintre carele trase de boi. Cernavodä este la mai mult de patruzeci de mile de Constanta $i toatd distanta am parcurs-o cu aceia$i cai oprindu-se de trei ori, de doud ori pentru câteva minute $i odatä pentru o ord $i juindtate. intreaga cdlätorie a fost efectuatd in mai putin de $apte ceasuri, inclusiv opririle. Caii // erau mici $i vioi $i erau mai tot timpul mânati la galop. Nu pdreau sd sufere catu$i de putin din cauza p 40 alergdturii sau din aceea a cäldurii soarelui $i am ajuns absolut odihniti la Constanta. Nu exista o $osea continuä iar drumul nostru trecea printr-un tinut de câmpie
väluritd, adesea fdrd un tufi $ sau un copac cât zdre$ti cu ochii, a$a cum nu mai vdzusem inainte. Solul era moale $i nisipos, cu iarbd cu fire groase, ciuhni si tufe. Am observat o mare cantitate de diverse soiuri de pdsdri: vulturi, $oimi mari, berze $i ni$te pdsdri asemändtoare cu potârmchiile; iar in ni$te lacuri mld$tinoase $i cu aspect nesändtos pe lângd care am trecut, erau multimi de pelicani, minunat de albi in soarele diminetii, rate sälbatice, gâ$te, lisite, buhai de baltä, bâtlani si un mare 36
www.dacoromanica.ro
numär de nagati obisnuiti. Am trecut, de asemenea, pe langd locurile a cloud sau trei sate bulgäresti care fuseserd distruse de rusi8 i erau marcate doar de grosolanele pietre ale nefericitilor locuitori. in campie erau i cateva mari cirezi de bivoli, care aici sunt folositi in general ca vite de tractiune, i herghelii de cai care alergau liber.
Unul dintre lacurile pe langd care am trecut era absolut surprinzdtor. Era inconjurat de stanci joase de calcar cenusiu i aproape total acopent de lintitä de culoare rosie-cafenie strdlucitoare, dar intr-un colt sau golf suprafata apei se intindea End' ca o oglindd si reflecta cu multd strdlucire ceml albastru, insorit, pe cand malurile erau inconjurate de mari zone de // papurd inaltd, de un verde intens. Am depäsit cdrutele cu bagaje, care päräsiserd Cernavodd in seara precedentd, cam la zece mile distantd de Constanta, unde am ajuns dupd-amiaza devreme. Constanta este splendid situatd, pe un mic promontoriu care domind Marea Neagrd; altddatä era un oras infloritor dar azi este in stare de ruind fi ind aproape distrus de rusi. Se fäleste cu cateva antichitäti, fragmente de coloane din marmurd §i
p. 41
vestigri de bogate constructii romane se intalnesc printre ruine iar acordurile
strävechiului ski nume, Constantina, incd säldsluieste ascuns in denumirea modernd.
Casa la care am tras oferea conditii de locuire mult mai bune decat ne asteptasem. Apartine Cornpaniei Navale Dundrene care a refdcut-o si a utilat-o in chip modest pentru cazarea pasagerilor. Erau doud paturi obisnuite dar, noi toti, am preferat sä dormirn pe modestele divanuri sau sofale din camere, in mod special de teama insectelor si am petrecut noaptea in chip acceptabil. DI. Marenovitch, agentul Cornpaniei, care a venit cu noi de la Cernavodd, a condus toate pregdtirile cu cea mai mare amabilitate i atentie. Drumul pe uscat de la Cernavodd la Constanta fusese adoptat doar de curand de Companie. Alternativa este sä continui pe Dundre in jos de la Cernavodd la Galati iar acolo sd treci la bordul altui vapor care merge prin gura Sulina a Dundrii in Marea Neagrd sr astfel la Constantinopol; dar cdldtoria este acurn scurtatd cu 200 de mile, // este evitatd expunerea la tantarii si la insalubrele mlastini ale Galatilor. Mai multi din grupul nostru, la fel ca si mine, am avut un atac de friguri i o mare släbiciune dar ne-am insdndtosit intr-o zi sau doud. Sunt bucuros sd spun cd sändtatea si buna dispozitie a lui G. nu au avut niciodatd nimic de suferit.
Joi 12 august. Vaporul Ferdinand" ajungand in timpul noptii de la Constantinopol, am asteptat cu nerdbdare sä plecdm cat mai repede din Constanta. Totusi, am fost alarmati de o informatie cä, sosind vestea despre aparitia unui caz
de ciumd la Constantinopol de unde abia sosise vasul nostru, autoritätile din Constanta nu ar permite vaporului sd ne ia la bord, pentru cd aceasta presupunea comunrcarea cu tärmul. Totusi, dl. Marenovitch, a reusit sä treacd peste aceastä dificultate, i ne-am mai imbarcat odatd, pentru ultima oard, inainte de a ajunge la Constantinopol. Dacd nu am fi reusit sd ne imbarcdm la Constanta ar fi trebuit sd ne "
Satele fuseserd distruse in timpul rdzboiului ruso-turc din 1828-1829.
www.dacoromanica.ro
37
p. 42
intoarcem pe acelasi drum la Cernavodd
i
sá ne reimbarcdm pe vaporul ce-1
ldsasem acolo i astfel sä continudm pdnd la Galati si sd asteptdm acolo, in conditii de totald lipsd de confort, pand ce Ferdinand" ar fi putut trece pe la gura fluviului
sä ne intdlneascd. in general am avut vreme bund in timpul cdldtoriei, dar a fost destul vant pentru a produce mult rdu vasului prin adeverirea binecunoscutului distih al lui Byron9, referitor la talazurile din Euxin.
[Urmeazd sosirea la Constantinopol si descrierea orasului si a continudrii cdldtoriei].
9 George Gordon, Lord Byron (1788-1824) celebru poet romantic englez
38
www.dacoromanica.ro
VALENTINE MOTT (1785-1865)
Valentine Mott, fiul medicului Henry Mott, s-a näscut pe 20 august 1785 la Glen Cove, in Long Island in State le Unite ale Amencii. De ongine englezd, familia avea o lungä ascendentä in Lumea Nona, unde, in 1660, un strärnos quaker se stabilise in Long Island. Tândrul Valentine Mott si-a inceput studnle la seminarul teologic din Newtown apoi a urmat medicina la Columbia College, absolvind in 1806. A mers apoi sä se perfectioneze la Londra, In clasa eminentului medic Sir Astley Cooper, unde beneficiazd de multe ore de disectie si de practicd in spital. S-a mutat dupä aceea in Scotia si a urrnat un curs la Universitatea din Edinburgh. in 1809 revine in patrie si incepe sä practice medicina la New York, impunându-se curând ca un abil chirurg. Para lel cu aceastä activitate se va dedica si invätämântului medical: in 1810 deschide un curs privat de chirurgie lar in 1811 este invitat ca profesor la catedra de chirurgie de la Scoala de Medicind de la Columbia College, unde studiase el
insusi Dupd doi ani renuntä insä la aceastä Malta pozitie si se mutd la Colegiul Medicilor si Chirurgilor, unde este ales sef al catedrei de Practica si Principu Chirurgicale in 1831 se creazd o noud catedrä special pentru dr. Mott, Chirurgie Operatone i Anatomie Patologid Paralel predd chirurgia clinicd la spitalul din New York. Dar aceastä activitate sustinutd si diversificatä I-a epuizat pe dr. Mott, care, in 1834, isi la un concediu prelungit si pomeste intr-un lung voiaj prin Lumea Veche $1 Orient. Caldtoria se desfasoard de-a lungul a sapte ani, intre 1834 si 1841, si are drept rezultat un memorial de voiaj publicat in 1842 la Harper & Brothers din New York, sub Mini Travels in Europe and the East, Embracing Observations Made During a Tour through Great Britain, Ireland, France, Belgium, Holland, Prussia, Saxony, Bohemia, Austria, Bavaria, Switzerland, Lombardy, Tuscany, the Papal States, the Napolitan Dominions, Malta, the Islands of the Archipelago, Greece, Egypt, Asia Mmor, Turkey, Moldavia, Wallachia, and Hungary, in the Years 1834, '35, '36, '37, '38, '39, '40 and '41.
Dr Mott ajunge la fruntariile tmutunlor românesti in 1841, când se afla pe drumul de intoarcere de la Constantinopol Cälätoreste pe Dundre si, pentru cä venea din Imperiul Otoman bântuit atunci de o epidemie de mind, nu i se permite accesul in porturile de pe malul nordic, ci doar in cele turcesti de pe
cel sudic. De aceea el nu îi poate face o pärere despre aspectul urbanistic i demografic al zonelor noastre Informatide date de rnedicul amencan sunt extrem de sumare $1 se rezumä la observarea cordonului sanitar care picheta tännul romänesc Dr. Mott parcurge intregul traseu al Dunärn de Jos $1 al celei mijlocii, pdtrunzand cu vaporul din Marea Neagrd, pe la Sulina, pänd la Orsova - unde face zece zile de carantinä reglementarä - si de la Portile de Fier pind la Viena, unde debarc5
in cadrul acestui fragment al memonalului sat' de volaj, un lung paragraf este rezervat plicticoaselor zile petrecute in carantind. Regimul la care erau supusi eälätorii sositi din Impenul Otoman era foarte sever si plin de privanuni Dar celebntatea stimtifica a doctorului Mott depäsise demult tärmunle amencane $1 datontä acestet reputatii regimul de carantinä i se imbunätäteste considerabil, cdci chiar si umilul medic al lazaretului auzise de el 51-1 cunostea contributille din presa de spec ialitate. La reintoarcerea sa in America, desi catedra ii fusese desfiintatä in 1837, dr Mou primeste titlul de Pi ofesor Ement si este repus in drepturi, ajungand chiar presedintele Academie] Medicale din New
York A detmut multi ant si functia de presedinte al Facultätii de Medicinä din cadrul Universitätn orasului New York $1 al azilului pentru alcoolici din aceeasi metropold. A fost, de asemenea, membru
39
www.dacoromanica.ro
in multe organizatii savante europene, precum societätile de medicind si de chirurgie din Londra si Bruxelles, Academia Imperial:a de Medicina din Paris, Colegiul Regal al Medicilor din Irlanda. A fost distins cu ordinul Medpdie pentru c.a., in timpul vizitei la Stambul, extirpase o tumoare a sultanului Abdul Medjid. Universitatea din Edinburgh i-a conferit titlul onorific de Doctor in Medicina iar, in 1851, Universitatea statului New York pe acela de Doctor in Drept. A fost cel mai important medic american al timpului sail Dr. Valentine Mott a decedat la 26 aprilie 1865. Find nu demult, succintele impresii de cäldtorie prin tinuturile rornânesti ale doctorului Mott nu erau cunoscute la noi. Adrian-Silvan Ionescu le-a publicat pentru prima data in Studii si materiale de istorie moderne, tom XVII/2004, p. 57-68, sub titlul Experienta carantinei dundrene in notele de voiaj a doi alcitori americani. Vincent Otto Molte .yi Valentine Mott Pentru biografia autorului au fost folosite ca principala sursa de informare American National Biography editat de John A Garraty si Mark C Carnes (New York, 1999, vol. 16, p. 23-24) si notita biogratica sernnata de dr Ira M. Rutkow de la American Medical Association, in 2001, pe pagina de Internet http.11archsurg.ama-assu.org.
VALENTINE MOTT Bosforul, Marea Neagri si Dunfirea
Am pardsit capitala otomand pe 20 iulie [1841] $i, pe o navd cu aburi
p 444
austriacd, am pdtruns prin Bosfor in Marea Neagrd pe care, ulterior, am traversat-o pând la una dintre gurile Dundrii iar de acolo am continuat in amonte pe acel nobil
fluviu, unul dintre cele mai lungi $i mai largi din Europa, oprind la Galati, in Moldova pe partea europeand, unde nu ne-a fost permis sd debarcdm, si de acolo
p. 445
i-am urmat directia, acostând in multe ora$e de pe partea turceascd, unde am avut intrarea liberd, iar dupd o cáldtorie de doudsprezece zile si nopti am ajuns, in sfarsit, la locul destinatiei noastre, Oryova, la granita Ungariei. [...] Ajungând in Marea Neagra am fost socati de culoarea intunecatd a apei sale, comparativ cu aspectul altor mdri pe care am cdldtorit $i am considerat cd poartä un nume foarte potrivit. Este, cu certitudine, de o nuantä mai neagrd chiar $i fatd de intinsul Atlantic $i constrasteazd hied si mai puternic fata de apele verde deschis ale Mediteranei. // [Pe mare au avut o zi cu vreme instabild, cu vânt si apd agitatd care le-a produs tuturor o stare de disconfort. Dupd trei sau patru zile au ajuns la gurile Dundrii, pe
care le-au gdsit mult mai inguste decât crezuserd cd sunt, data' fiind lungimea fluviului; ulterior si-au dat seama cd aceasta se datora existentei Deltei si a celorlalte brate].
Aspectul general al malurilor Dundrii, jos $i mldstinos pe intinderea celor câteva sute de mile pe care le-am urcat de la vdrsare, prezenta o imagine total neinteresantd $i trdda caracterul nesdndtos al intregii regiuni, de al cdrui adevdr ne-am convins, din plin, mai târziu prin boala unora din grupul nostru care au suferit rdu de febrd recurentd. 40
www.dacoromanica.ro
in stânga noastrd am vdzut intinsul lant al Muntilor Balcani unde, ativa ani in urmd, armatele rusesti au intâlnit si au invins ordiile sultanului si le-au alungat dincolo de Adrianopole. Malul stâng, sau turcesc, al Dundrii, indltându-se pe toatä intinderea sa spre Orsova, este mult mai interesant i mult mai cultivat si are un numdr mult mai mare de orase si sate frumoase decât cel moldovenesc i valah. Numeroasele minarete si moschei de pe malul turcesc contrasteazd in mod izbitor cu mai modestele pi discretele biserici crestine de pe cealaltd parte a fluviului.
Contrar asteptdrilor noastre, teritoriul turcesc, // prin starea avansatá a p. 446 agriculturii si impresia generald de tihnd, pare sd prezinte un grad mult mai Malt de civilizatie si de progres social decât acela pe care îl atinseserd vecinii crestini. Pe intreaga intindere a Moldovei si a Valahiei, malul fluviului este pdzit de
caw un post militar la distantd de una sau cloud mile, pentru a preintâmpina debarcarea caildtorilor sau introducerea de märfuri si a elimina astfel rdspandirea ciumei, de a cdrei contagiune sunt convinsi locuitorii acelor regiuni. Multe dintre aceste posturi militare sunt inconjurate de mlastini intinse, care
au aspectul hdtisurilor de stuf sau papurd din râurile noastre americane; iar, judecând dupd infätisarea soldatilor si a locuitorilor de pe ambele maluri ale Dundrii, dupd tenul palid si cadaveric, nu avem nici o indoiald cä suferd mare parte din timp de efectele malariei, care trebuie sä fie rdspanditd pe intreaga cale spre Orsova. Totusi, cu tot aspectul general mldstinos al malurilor sale, fluviul are un curent putermc care este un mare impediment in urcarea pe cursul sdu. Datoritd cataractelor care incep câteva mile mai jos de Orsova, vaporul nostru
nu a putut urca /And la locul de debarcare si am fost trasi la edec de-a lungul tdrmului turcesc, intr-un fel de gabard din care coboram pe mal, din când in când, pentru a ne dezmorti, dar totdeauna cu baioneta la spate, fiind constant sub escortd militard pentru a ne impiedica sä fugim sau a impiedica molima sd iasd din noi; dar amabila lor protectie era cea mai respingdtoare ciumd cu care a trebuit sd ne luptdm. Asa cum eram de incântati punând din nou piciorul pe pdmant crestin, nu ne
puteam stdpâni, uneori, veselia, razand pe fatä de mascarada acestei rigide supravegheri // asupra lucrurilor si a persoanelor noastre. Totusi, ori de câte ori P 447 fäceam aceasta, aspectul ridicol al scenei era accentuat de solemnitatea plind de sine cu care eram opriti de gdrzile noastre, adesea cu baioneta, pentru a ne tine in rand
si, in acelasi timp, având grijd sd se fereascd ele insele tinându-se la distanta corespunzdtoare de contagiune, la capdtul celdlalt al pustii. Imediat ce am debarcat am fost dusi de la Orsova, in stil militar, la carantind, unde urma sd rdmânem zece zile pentru a trece prin chinul dezinfectdrii de pestd. Ne-a amuzat foarte mult sä vedem cu câtd grijd eram opriti sd ne apropiem chiar si
de boii care trägeau cdruta cu bagajele noastre spre stabilimentul carantinei. in momentul când ne apropiarn de ele, gdrzile se alarmau i fäceau uz de bastoane pi de pusti. in limbajul acestei tdri, nu eram vrednici nici mdcar cu vitele sä ne 41
www.dacoromanica.ro
amestecdm, fiind considerati noi insine contaminati. Ideea generald in Rdsdrit este ea' pesta este luatd, purtatd si rdspânditä cu cea mai mare rapiditate de câini, pisici $i toate animalele cu bland, in a cdror categorie s-ar pdrea cd sunt inclusi si bietii boi. Stabilimentul carantinei este la circa jumdtate de mild de micul ora$ Orsova si
constd intr-un lung $ir de clddiri, inconjurate de ziduri inalte $i pdzite de soldati. Orsova se aflä in Ungaria <= Banat>, cam la o mild de frontiera Tdrii Românesti $i exact in fata principatului Serbiei, care este ultima provincie tributard sultanului. Serbia este atât de independentä Meat are un principe propriu, care se afld sub
controlul Rusiei. in ea se practicd o formd de religie cre$tind similard celei a bisericii grece$ti dar, in chip ciudat, pldte$te tribut Portii otomane.
and am ajuns in curtea lazaretului, // s-a ardtat insusi doctorul, dar cu
p. 448
bastonul sdu ne-a tinut la distantd respectabild, considerându-ne, fdrd indoiald, mdrfuri deteriorate. A atins doar pappoartele noastre cu vârful bdtului sdu atunci când i-au fost ardtate pentru a le citi. Aceastd formalitate fiind terminatd am fost inchisi in celulele noastre ca de inchisoare; pentru cd intr-adevdr inchisoare era. Am fost incuiati intr-o singurd camerd cu un om care sd ne pdzeascd si sd ne slujeascd $i nu aveam vole sd facem un pas nil el in afara curtii. Mai mult de atât, ferestrele erau zdbrelite cu bare de tier; iar fereastra camerei unde eram eu avea in plus o retea de sfirmd dincolo de bare pentru a-1 impiedica pe locatar sd-si ia nepermise libertdti cu mai multi apetisanti ciorchini de struguri deliciosi care atârnau afard $i aproape atingeau gratiile. Pentru mine era ceva nou sd fii pus sub lacdt. La ore fixe eram incuiati precum crirninalii osânditi $1 nu aveam decât privilegiul camerelor noastre $i al unei curti mici in fata bor.
Dimineata de dupd sosirea noastrd stäteam la u$ile camerelor noastre cu nasurile printre gratii sd inhaldm putin din curatul $1 hberul aer unguresc (!) din exterior; era, insd, o experientd apdskoare de$i una foarte obimuitä $i naturald pentru toti bietii prizonieri aflati in situatia noastrd. Mai intâi ni s-a ordonat sd ocupdm cu totii o singurd cdmdrutd, spunându-ni-se cd nu mai era alta liberd. Pe când cercetam aceastä incdpere $i discutarn despre inconvenientele unui arest atât de incomod, suficient pentru a genera el insusi ciuma
in loc sd ne dezinfecteze de microbi, servitorul meu neamt Henry, observând insatisfactia noastrd, a plecat din proprie initiativd in autarea doctorului; $i, aducându-i la cunostintd numele meu, doctorul 1-a intrebat, stdruitor, dacd sunt dr. P 449 Mott // din New York; fiind informat cd acesta era adevdrul, $i-a exprimat totala
uimire cd am putut fi dus intr-asa o boxd $i, comentând cd reputatia mea profesionald ii era bine cunoscutd, s-a intors imediat impreund cu servitorul meu pentru a se prezenta.
in timp ce se apropia de celula mea, $i-a scos pdldria, cu multd condescendentd, iar eu pe a mea, nedorind sd flu intrecut in curtenie nici chiar 42
www.dacoromanica.ro
intr-o inchisoare, asa cum imi este totdeauna regula de a nu läsa nici o persoand sa rnd depdseascä in politete. Mi-a spus cd se bucurd sä gdseascd in mine un confrate si 'fried unul cu al cdrui nurne fusese familiarizat de multi ani din lucrarile germane de medicind. M-a rugat,
foarte politicos, sd-1 urmez spunand cd-mi va da cel mai bun apartament din stabiliment. Imediat ne-a condus intr-o altd parte a clddirii, unde mi-a fost oferitd o camerd pentru mine, una pentru tovardsii mei, de asemenea o bucdtdrie i o odaie
mare pentru despachetarea i aerisirea bagajelor, precurn si o locuintd pentru prevernitorul nostru Henry, ard ale cdrui intelepte atentii si cunoastere a limbii germane nu am fi avut nimic si am fi dus-o greu, ca si criminalii obisnuiti. Dupd aceea, in tot timpul detentiei noastre, doctorul ne-a vizitat zilnic sd ne intrebe de sdnatate si sä afle dacd eram bine tratati, ceea ce, intr-adevdr, eram; acum,
gdzduirea noastra fiind din toate punctele de vedere confortabild, atat in ceea ce privea mancarea cat si cazarea. In asemenea circumstante amabilitätile nu pot II uitate vreodatd. Un prieten la nevoie se cunoaste, asa cum spune banalul dar excelentul proverb; si trebuie sd folosesc aceastd ocazie pentru a-mi exprima profundele multumiri pentru amabilul $i frumosul mod in care medicul // lazaretului de la Orsova i-a intampinat pe truditii p 450 strdini din Rdsdrit, i-a alintat i i-a fdcut aproape sä uite aruncarea in inchisoare. Incheindu-ne carantina de zece zile, ne-am luat rdmas bun de la excelentul nostru prieten, doctorul, care ne-a strans mana cordial si ne-a urat drum bun, exprimandu-si speranta cd ne vom reintalni. AN/and acuma o zi la dispozitie inainte de a pleca spre Viena, am luat cdruta de la hotel si, inaintand printr-un foarte pitoresc peisaj muntos, la distantd de zece mile am ajuns la Mehadia, una dintre statiunile balneare cele mai la rnodd din Ungaria (!) Aici am intalnit multd lume din cea mai bund societate din Ungaria si din alte pdrti ale Europei. Ape le sunt termale i feruginoase iar amenajdrile pentru bar sunt incantatoare.
Nu am vizitat vreodatd un astfel de loc mai frumos ca acesta. Cazarea la hoteluri si in case particulare era de cea mai bund calitate; masa era imbelsugatd, in special pentru noi dupd primejdille i suferintele noastre; iar frumoasele si romanticele phmbdri, promenadele umbroase, aleile cu pietris, tot ceea ce si-ar putea dori cineva
cu gustul cel mai rafinat. Era, intr-adevär, desprinderea de greutdtile cdlätoriei noastre, un Paradis pentru noi, si am petrecut ziva in cel mai incantätor chip, uitand toate necazurile trecute, petrecand in mijlocul muzicii, frumusetii si al desfdtdrilor de tot felul.
Seara ne-am intors, cu parere de rdu, la Orsova si ne-am pregátit pentru plecarea din zorn zilei urmdtoare. In consecintd, am pornit intr-o cdrutd neacoperitä si am parcurs o distantd de
mai bine de 20 de mile printr-o regiune muntoasd in care Dundrea intrd intr-un defileu asemándtor cu Platoul Hudsonului de la noi, // acesta fiind singurul pinten p. 451 43
www.dacoromanica.ro
muntos pe intreaga intindere a acestui tatd al râurilor europene. Prin aceastd trecdtoare, numitd Portile de Fier, intregul fluviu se comprimd in cataracte involburate ce-1 fac impracticabil §i nesigur, atât in amonte cât §i in aval, pentru ambarcatiuni. ateodatd, locuitorii se aventureazd in bdrci cu fundul plat, cu mari riscuri pentru ei, cd.ci s-au intâmplat frecvent accidente fatale; §i chiar recent, dupd vizita noastrd, câtiva concetdteni de-ai nWri, in drumul de intoarcere dintr-o cdldtorie in Rdsdrit, au incercat sä treacd in acest mod §i §i-au gdsit aici un prematur mormânt acvatic: un final trist care i-a surprins chiar atunci când, ard îndoialä, îi incheiau lungul voiaj §i erau aproape gata sd-§i imbrdti§eze rudele i prietenii. Dupd o incântdtoare cdldtorie pe un drum frumos §i mdret printre munti, o parte a cdruia este aproape de tdrmul fluviului, am ajuns din nou la Dundre deasupra cataractelor
iar acolo am luat vasul i, dupd ce am vizitat Pesta, capitala Ungariei, §i de asemenea, Presburg [Bratislava], am ajuns la Viena dupd o cdldtorie de aproape zece zile.
[Lucrarea se incheie cu entuziastele rânduri ale autorului prilejuite de revederea - dupd o absentd de §ase luni, cât durase cdldtoria in Orient - cu familia pe care o läsase la Paris, ora§ul in care dr. Mott i§i stabilise rezidenta în urrnd cu §ase ani, când i§i luase concediu §i venise in Europa].
44
www.dacoromanica.ro
DOMENICO ZANELLI (? - ?)
1Idscut in Cremona, orasul care rdmâne in istoria culturald a Europei prin vionle sale magice, abatele Domenico Zane lli se aldturd celebrilor sdi inaintasi, care au trecut prin tdrile române si au ldsat
posteritátii descrien cuprinzdtoare. Leonardo Panzini, Ruggiero Giuseppe Boscovich, Domenico Sestini, Vincenzo Vanutelli etc. Publicist, director al gazetel Il pornale di Roma, orator, opera sa cea mai importantd este La Bibltoteca vancana dalla sua origme _lino al presente, apdrutá la Roma In 1857
in 1841 strdbate Tara Româneascd de la est la vest. De la Giurgiu la Or$ova a cälätorit pe Dundre - impresiile sale, concretizându-se in notele publicate in L'Album, giornale letterano e di Belle-Arti" din Roma in anii 1841-1842. Relatia abatelui Zanelli se remarcd prin inform* riguroase, statistici bine intocmite, ce au la bazd date din documentele oficiale al vremii. Dacd in primul articol face o incursiune scurtd, dar utild pentru cititorul Italian nefamilianzat cu spatiul geografic si cultural românesc in istona românilor, derulând principalele evenirnente de la cucerirea Daciei de cdtre romani pând la sffigitul domniilor fanariote, in urmdtoarele articole surprinde aspecte diverse ale societdtii românesti din prima jumdtate a secolului al XIX-lea. Ajuns in Bucuresti, dupd ce a sträbdtut fiord placere satele din Câmpia românä care in definitiv nu sunt cleat ni$te pdcAtoase cocioabe de scânduri in mijlocul unor sesuri intinse, pdräginite de cele mai multe on", nu a fost impresionat de arhitectura orasului despre care spunea cd are aspect de sat mare". Sesiza ciudatul amestec dintre Orient si Occident, trdsdturd subliniatd de toti adtorii strdini ce au cunoscut capitala Tani Românesti. Descria in fraze dense principalele clddiri laice si religioase, ulitele, pietele, hotelunle, parcurile, avântul comercial al unui oras cdruia ii prevede totusi un viitor prosper - va fi unul dintre cele mai importante orase din Orient".
Trecea in revistá bogdnile naturale, iar in referirile la forma de guverndmant, legislatie, administratie, finante, armatd se aratd a fi un bun cunoscdtor al prevedenlor regularnentare. A intuit deosebirea dintre cei doi domni Mihail Sturdza si Alexandru Dimitne Ghica Dacd primul era mai bogat, abil fatd de Rusia si bun gospodar, cel de-al dollea se caractenza prin dragostea fata de culturd, fimd un om cât se poate de cumsecade". Surprindea discrepanta dintre boienmea cea fascinatd de lux $1 fast si sal-A:ma umilitoare a tdrdnimii, sclavia rusinoasä a robilor" in conditiile absentei unei clase de mij loc.
Abatele, preocupat de educatie -h apdruse un studiu despre instructia publicd din Grecia acorda spatii largi institutiilor de invdtdmânt din Principate, in special celor din Bucuresti, Craiova, Iasi Era pldcut surprins de dragostea de invdtdturd a celor multi $1 a participat chiar la o lectie de francezd la Sfäntul Sava. Remarca incercdnle unor minti luminte de a traduce din literatura universald $1 a sprijini institutnle de culturd. Reprezentant al biserich romano-catolice, abatele Zanelli critica cultul ortodox, pre* ignoranti, corupti, care nu erau preocupati de sdndtatea morald a enoriasilor. Infonnatiile abatehn despre Moldova nu sunt objective, deoarece nu a cdlätorit in acest principat. 45
www.dacoromanica.ro
DOMENICO ZANELLI Relatia abatelui Domenico Zane Ili din 1841' [in primul articol abatele italian prezintd o scurtd istorie a spatiului românesc de la cucerirea Daciei de Care romani pând la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Al doilea articol incepe cu o serie de date asupra Tarn Românesti; suprafata de 21 000
mile pdtrate; 22 orase, 15 târguri si 3 560 de sate2. Trece apoi la descrierea capitalei].
p 162
Numele de Bucure$ti, inseamnd ora$ al pläcerii [...] A fost zidit de urmasii lui
Radu Negru, asa cd nu-i ora$ vechi3. Se afld intr-un ses deschis si frumos, pe malurile Dâmbovitei, eau insemnat pentru pestele cel bun si pentru dulceata apei sale, cum spune proverbul popular ce se aude in gura locuitorilor: Dâmbovija apd dulce, cine bea nu se mai duce. Orasul Bucure$ti are aspect de sat mare; pe ici pe colo, casele sunt despdrtite 'hare ele prin grädini nesrarsite. Luând ca Model acest oras, poti fixa limita dintre orasele orientale si cele occidentale; deoarece Bucurestii are ceva si din primele $i din celelalte, are cam 6 0004 de case zidite pe unde a apucat fiecare, fárd nici un
plan, in asa neorânduiald cd, aldturi de un frumos palat vezi o maghernitä de scânduri; iar din aceastd cauzd orasul ia un aspect putin satisfäcdtor.
Dintre edificiile publice, predomind asupra celorlalte palatul locuit de Principe le domnitor, palat ce a fost refdcut pe ruinele celui ars in 18035; apoi Turnul p. 163 de // foc6, pe a cdrui culme stä zi si noapte un paznic ca sd scruteze orasul, dând de veste când s-ar aprinde vreo casd; apoi Biserica Mitropolitand7 asezatd pe un deal, ' Fragmentele sunt preluate din articolul lui Alexandru Marcu, Un all abate italian la liol in lard. Domenico Zanelli strelatiunea sa din 1841, Analele Dobrogei", IV, 1924, nr. 2, p. 157-176. Am pästrat subtitlurile din articol §i rezumatele din paranteze. 2 Datele sunt preluate din scrierile lui Adriano Balbi (conform lui Alexandra Marcu). in Anuarul Principatelor romeine, Bucure§ti, 1842, p 55 sunt mentionate 16 orase, 17 târguri, 3 533 de sate. ' Atestat documentar din 1459, din timpul dornnitorului Vlad Tepq 4 in acela$1 Anuar. . sunt rnentionate 12 000 de case, p. 57. 5 Este vorba despre palatul domnesc zidit de Alexandru Ipsilanti in 1775, ars in 1789 i 1812,
cunoscut sub denumirea de Curtea ArsA, vezi Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al monumentelor din Bucuresu, Bucure§ti, 1961, p. 37. Turnul Coltei zidit in 1715 de soldatu regelui suedez Carol al XII-lea. inceputä de Constantin vodá $erban §iterminata de succesorul säu Mihai vodd (1658-1659). in
timpul calatoriel lui Zanelli avea patru cupole mari, un pridvor Stoicescu, op. cit , p. 242-243.
46
www.dacoromanica.ro
i era acoperitä cu plumb, vezi N.
de unde privirea se roteste in chip pldcut peste orasul din vale $i peste o campie
intinsd si hpsitd in cea mai mare parte de vegetatie. Biserica are o infátipre elegantd, iar pe acoperi$ se vdd trei turle frumoase si o cupola. - toate acoperite cu un metal vopsit in verde; are apoi trei nave, dar destul de stramte si prea incdrcate cu zorzoane; pridvorul este elegant si a fost de curand zugrdvit a fresco; dar acele picturi satisfac prea putin privirea. in afard de catedrald, Bucuresti are alte 60 de biserici8 care sunt zidite toate dupd acelasi tip arhitectonic $i au toate, aldturi, casele in care stau preotil. Existd $i o bisericd protestante, o sinagogdw $i o bisericd catolicd" care std sub imediata protectie a consulatului austriac. Alte clddiri de oarecare importantd in Bucuresti mai sunt: Spitalul fondat in 1835 de Doamna Brancoveanu in care pot incape 60 de bolnavi12; Casa in care std. Consulul Austriei, Camera reprezentantilor" i Colegiul Sfantu Sava'''. De altfel unde te intorci zdresti ddramdturi de bordeie, date la pdmant din porunca ocarmuirii ca in locul lor sd se zideascd palate mai ardtoase. Totusi unele cartiere sunt elegante, strdzile bine pietruite, avand case incdpdtoare $i prdvdlii care expun, in ferestre frumos gdtite, tot felul de mdrfuri aduse mai ales din Rusia. Existä $i un bazar unde se vdd dughene bine a$ezate si care noaptea sunt inchise cu obloane de fier.
Ulita principald a acestui oras este cea a pagonornochilor" in care - mai ales in zile de särbdtoare - vezi o mare miscare de cale$ti cat se poate de luxoase $i pe care boierii din Bucuresti, amatori de un lux care prea adesea trece de puterile lor, le aduc din // Germania sau de la Petersburg. Celelalte strdzi, in general, sunt murdare, fdrd caldaram; $iroaie de apd infectd $i mocirloasd curg pe ele, in vreme ce altele sunt acoperite la rnijloc cu scanduri groase $i lungi pe sub care se scurge apa, prin ni$te canale inguste si care deopotrivd scot un miros de it] vine rdu. Pietele sunt putine, iar cele ce exista - par lipsite de orice pitoresc; pe una din
ele se va ridica in curand o statuie de marmurd a lui Kiselev", drept semn de recunostiintd pentru numeroasele binefaceri pe care acest viteaz general rus le-a adus Tdrii Rornanesti can.. vreme a carmuit-o in numele Rusiei. Hotelurile din $ in Anuar... sunt rnentionate 130 de biserici, p. 57.
9 in Bucuresti existau doud biserici protestante: una ridicatd de negustorii suedezi in 1752 §i alta construitá in timpul lui Alexandru Ipsilanti in 1777, vezi N. Stoicescu, op cit., p. 245-246. "I
Conform Anuarulut... existau 5 smagogi, p. 62
" Constrund in 1666, arsd in 1698, refácutd in 1812. 12 Spitalul Brâncovenesc, construit in 1835-1837.
'3 Sala Adundrii Deputatilor se afla lingd Biserica mitropolitand, N. Stoicescu, op. cit., p 144. 14 infiintat in tirnpul domnitorului Constantin Brâncoveanu in chilnle mdndstirii Sf. Sava.
15 Pavel Dirnitrievici conte Kiselev (1788-1863), general si diplomat rus, presechntele divanurilor din Tara Româneasca si Moldova in 1830-1833
47
www.dacoromanica.ro
p 164
Bucuresti sunt taverne pdcdtoase, in care cdldtorul se simte destul de prost. De câtiva ani s-a deschis acolo un hotel elegant, condus de un francez, unde gdsesti odd] comode si curate si un tratament convenabil; acest local serveste si de cazino. Cafenelele afard de câteva, in care gäsesti ziare si biliard, sunt de moda turceascd: toate innegrite de fumul ce neintrerupt iese din sutele de lulele pe care le vezi in
mâinile musteriilor si care, ca niste automate, stau toatd ziulica pe bdncile cele unsuroase ale cafenelei. Existd un teatru mic de tot pentru comedia nernteascd si un
altul pentru comedia francezd, dupd care românii se dau in vânt, dat fiind cä educatia lor este in intregime francezd. Locurile de intâlnire in zilele de sdrbdtoare sunt: Herdstrde, care se affd cam la o mild afard din oras si unde nu se vdd decât boieri si unde nu se aude altd limbd afard decât cea frantuzeascd; apoi grddina care se afld lângd Dâmbovita, unde sunt si locuri de fdcut baie, dar tare murdare; aici in fiecare duminecd, pldtind la intrare câtiva gologani, locuitorii pot petrece, ascultând o muzicd militard, dansând ori
dându-se in cdlusei. in aceste cloud grddini vei gdsi foarte mult lux; toti sunt imbrdcati dupd moda europeand; se vede mare risipd de bani in livrelele slugilor, in rochiile femeilor si in hamurile cailor. Nespus de multe sunt calestile boieresti ca si
p 165 träsurile puse la dispozitia oricui vrea // sd se foloseascd de ele. Bucurestii are o populatie de 75 000 locuitori'7, dar nu mi-a fost dat sä vád un cersetor de meserie; lumea nevoiasd este prost imbrdcatd i fldmândd. Existd câteva asezdminte de binefacere, printre care (loud spitale: cel amintit, condus de un medic italian numit Issato i cel al militarilor'8. Pentru instructia publicd, in afard de Colegiul Sfântul Sava, zis curent si liceul", existd si câteva pensionate private'9, colile lancasteriene, o bibliotecd cu 7 000 de volume, un Muzeu de Stiinte Naturale° i un Seminar pentru instruirea tineretului bisericesc.
Orasul Bucuresti e foarte comercial; acolo îi au resedinta consulii puterilor strdine; sub actualul principe, Bucurestml se face din ce in ce mai frumos, asa 'Meat nu o sä treacd prea multi ani i va fi unul din orasele cele mai importante din Orient. 16 Cherestevo, pare bucure$tean, unul dintre principalele locuri de prornenadä pentru locuitorn orasului. " Numirul locuitorilor este confirmat de Anuar..., p. 57, 80 000.
18 Este vorba de Co ltea, ridicat in 1703-1705; existau $i alte spitale decât cele evocate de Zane lli Pantelimon, Dude$ti, Filantropia. 19 Se pare ca existau in jur de 28 de $coli particulare, vezi I C. Filial, Principatele ronuine în tnnpul ocupatiet militare rusevi 1828-1834, Bucure$ti, p. 360. " Biblioteca de la Sf. Sava avea in 1836 in jur de 10 000 volume; exista i un muzeu i un cabinet de antichitän.
48
www.dacoromanica.ro
[Braila, pe care îl considerd drept cel mai activ port al tdrii §i care in 1828 a fost asediat §i prädat de ru0]. < in ora.> toate casele sunt de lemn, iar bisericile la fel; cea mai mare din toate e a Sf. Nicolae, ziditd in mijlocul unei piete, de actualul
impdrat al ruOlor21, fata de care, preotii greco-schismatici au cea mai mare veneratie. Aminte§te in treacdt despre Targov4te, Craiova, Giurgiu].
p. 166
[Clima se caracterizeazd prin temperaturi extreme]. Aerul e sdndtos, din care
cauzd bolile sunt putine; cele mai obi§nuite sunt frigurile intermitente i cele bilioase. [Numdrul locuitorilor era de 2 milioane22 §i spune a din 1837 populatia a crescut cu 200 0001.
[in baza tratatului din 183423, incheiat intre Turcia i Rusia, Tara Româneascd
se guverna pe la 1840 in mod constitutional, având un print autohton ales de o adunare nationald, compusd din 50 de boieri de rangul I, din 60 de rangul al II-lea, din doi episcopi diocesiani §i din doi deputati de fiecare judet, plus din delegatii ora§elor].
p. 167
[De0 imperfectd fatä de legislatia occidentald, Zanelli constatd cá cea româneascd se perfectionase mult; in 1818 se promulgase Codu124 cdruia i s-au adus
necontenite modificdri; legile civile fuseserd deduse din pandecte §i Codul Napoleon; Codul de Cornell era tradus dupd cel francez]. De câtd vreme domnete principele Alexandru Ghica25, nimeni nu a mai fost osândit la moarte; de aici unii
au voit sä deducd cum cd in Tara Romäneascd pedeapsa cu moartea ar fi fost abolitd; de fapt aceasta provine din faptul cd pedeapsa capitald, pronuntatd contra 21 Nicolae I (1825-1855). 22 Numär confirmat de Anuar p 52. " Este vorba de fapt de prevederile Regularnentului Organic, pe baza cdrora Rusia i Poarta au numit prirnil domni regularnentari. 24 Codul lui Caragea pentru Tara Româneasa 25 Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842).
49
www.dacoromanica.ro
unor anumiti delincventi, s-a schimbat in inchisoare pe viatä ori in muncd silnicr. [Se gäseau inchisori la Bucuresti, Giurgiu, Craiova].
[Educat in Germania si Franta; a infiintat la Bucuresti multe scoli lancasteriene, un spital, o casä pentru läuze si o alta pentru prostituate]. Iubitor al Literelor si al Artelor, indeamnd si protejeazd pe cei ce le cultivd; pe unii artisti îi tine pe cheltuiala sa in sträindtate, pentru ca acolo sä invete artele si mestesugurile i pentru ca in cele din urmd, cu ele invdtate sd fie de folos natiei. [Afirmä ca Ghica era servil fatä de impäratul Rusiei i cä era lipsit de fina prevedere a Printului Moldovei"]. p 168
[Dä urmätoarea statistic:5.: 18 districte, 22 orase, 15 targuri, 3 65027 sate. Consiliul municipal se compunea din cetäteni care trebuiau sä posede cel putin un
imobil in valoare de 2 800 franci. Da: o listä a impozitelor din care se adunau veniturile anuale ale statului. Expune lámurit sistemul cenzitar. Ocnele de sare produceau circa 12 000 000 ocale pe an, din care 4 000 000 ajungeau pentru nevoile interne].
In chipul acesta Statul a avut in 1827 un venit de 14 633 118 piastri, iar in
1840, de 19 500 000, sumä care serveste sd se pläteascd tributul anual de 1 400 00028piastri Marelui Sultan si sä se pläteascä cheltuielile natiunei, care acuma sunt totdeauna mai mici ca venitul; in chipul acesta farä nici o datorie publick fatä cu atâtea rele indurate, in fiecare an r5mâne un plus intrebuintat la infrumusetarea Capitalei si la executarea lucrdrilor de obsteascd folosintd.
p 169
[Armata are 5 000 de soldati cu 4 regimente de infanterie i unul de cavalene. Un regiment are cloud batalioane -4 compami, fiecare cu 100 de soldati, un cäpitan,
doi locotenenti. Solda unui soldat: 8 piastri pe lund in afard de intretinere; solda ofiterului: 7 ducati de aur; a cdpitanului 15; a maiorului 30; a colonelului 60; a generalului, 100. Fiecare comund era obligatd sä furnizeze un anumit numär de 28 Mibail Sturdza, dornn al Moldovei (1834-1849) " Vezi nota 2. " in Anuar . ,, p. 125, pentru 1842 tributul era de 1 415 000 lei.
50
www.dacoromanica.ro
oarneni. imbrdcdmintea soldatilor e aproape intocmai ca si a rusilor, iar comenzile de instructie sunt o prescurtare a limbei ruse. Alte trupe in afard de cele de linie: garda civicä, grdnicerii de pe frontiera austriack un cordon sanitar cu 257 statii, fiecare cu 2 soldati si 6 tdrani ].
Ea e rdspânditd peste tot; once sat mare are o scoald pentru invdtat cititul, scrierea, socotitul, sustinutd pe cheltuiala comunei. Bucuresti are patru scoli publice29, foarte multe private, atât pentru bdieti cât si pentru fete; existd apoi Liceul3" zis i Academie, care e frecventat de 500 de scolari, invdtând aici grarnatica limbei române, limba francezd, greaca modernd i veche, geografia, istoria, matematica, filosofia, iar unii invatd i dreptul, primind diplomä. Totusi eu, care am vizitat aceastd scoald, nu pot spune decât cd este foarte rdu condusd: imi aduc incd aminte nenumdratele si grosolanele greseli acute la ortografia francezd de cel mai bun scolar, care frecventa cea din urmd clasd. Tinerii care vor sd-si completeze studiile, trec la celebrele Universitäti din Germania si la Paris; câtiva sunt trimisi acolo pe cheltuiala guvernului. Si la Craiova este un Colegiu cu oarecare renume.
Spre lauda adevdrului, voi spune apoi cä dragostea de invdtdturd se rdspândeste in aceastd arä si ti-e mai mare dragul sä vezi tdrani vârstnici, imbrdcati p 170 in dimie groasd, venind de la scoald cu cdrtile atârnate de gât cu o sforicicd H. Limba românilor e sdracd i necioplitd, cu toate acestea searnänd cu latina, cu greaca i cu germana; iar de nu m-ar opri ingustimea spatiului, mi-ar face pldcere sä reproduc aici câteva cuvinte ce seamdnd cu italiana [.. Deja s-au i fdcut câteva traduce; unele drame ale lui Victor Hugo3', câteva romane ale lui Walter Scott32 si Werther al lui Gothen au si fost astfel traduse in romând; un oarecare Vdcdrescu" a tradus poeziile lui Lamartine35 i câteva pdrti din Ciikitoria in Orient a aceluiasi. 0
societate de doamne din Iasi - capitala Moldovei - unde se vorbeste tot limba romând, s-a apucat sä traducd operele lui George Sand": Oh! Ce mare castig ar 29
coa I a de la Sf. Gheorghe Vechi; scoala de la Coltea; scoala de la Mdigureanu, scoala de la
Sf Sava. 3') Colegiul Sfantu Sava.
" Victor Hugo (1802-1885), scriltor francez. 32 Walter Scott (1771-1832), scrntor englez " Johann Wolfgang Goethe (1749-1832), scrntor german 34 Iancu Vdcdrescu (1792-1863), poet roman. " Alphonse de Lamartine (1790-1869), poet francez. 36 Aurore Dupin baroand Dudevant (1804-1876), scriitoare francezd.
51
www.dacoromanica.ro
avea natia romand de pe urma acelor opere, atat de nereligioase §i de morale! La Bucure§ti se publicd §i un ziar in limba romand; alte doud la Ia§i; dar pand in prezent, multi oameni sunt nevoiti sd se abtind de la publicarea scrierilor din cauza marilor cheltuieli cu tipdritul: la Bucure§ti existd o tipografie, dar mai tot timpul lucreazd la cdrti grece§ti. Nici artele frumoase n-au fost uitate: Cate un tandr a ardtat vocatiune pentru ele; dar in zadar ar fi cdutat vreo cdläuzd in patria sa, unde nu se vede nici un tablou, nici o statuie, fie chiar §i de arti§ti de rand. inse§i bisericile nu prezintd decat mici
icoane, care nu se deosebesc intru nimic de cele zise de §coald greacd [...] Principe le donmitor, care iube§te artele superioare, s-a gandit sd trimitä pe cativa tineri care au inclinare, in ora§ele pe unde existä modele faimoase §i rnae§tri de valoare; iar eu §tiu cd pe cheltuiala sa a trimis pe Negulici' la Paris §i pe un oarecare Tommaso Constantin la Roma, astfel cd ace§ti tineri vor putea rdspandi cultura artelor acolo unde niciodatd nu a mai existat.
p. 171
[Cultul romanilor este grosolan §i plin de superstitii; preotii sunt ignoranti si desfranati; organizarea administrativd a clerului; preotii de rand sunt materiali§ti; date despre mändstirile inchinate]. A§a cd vorbind, ro§esc, dar spun adevdrul: in aceastä tarä prostitutia este peste tot §i a§ ofensa adevdrata pudoare intrand in amdnunte asupra acestui punct. in ora§e, de-a lungul raurilor, locul de scdldat este albia rdului insu§i; acolo, bdrbati §i femei (§i nu numai cele din popor) se scaldd in acela§i timp, la depärtare de cativa pa§i unii de altii. La Bucure§ti adesea se intampld ca, trecand podurile, sä vezi bdrbati inotand goi in fata lumii, pe sub ferestrele caselor. Bdieti destul de mdricei, indeob§te tigani, despuiati in intregime aleargd in urma trecdtorilor cerand de pomand. Oh! Nefericit acel popor care trdie§te intr-o religie neputincioasd sd-1 facd moral!
[Înte clasa boierilor §i cea a tdranilor vede lipsa clasei negustore§ti §i o explicd prin faptul cd ace§tia erau in majoritate sträini. Explicd sensul cuvantului p 172 boier II, dd detalii asupra celor 4 ranguri boiere§ti] Boierii sunt excesiv de avizi dupd lux; le place sd aibd multe livrele frumoase §i mare risipd de bogdtie in jurul cale§tii; a§a cd intre ei e ve§nic un fel de intrecere, isprdvitd in cele din urmd prin särdcia §i cdderea lor in mizerie. 17 loan D. Negulici (1812-1855), pictor rornân, cunoscut portrenst.
52
www.dacoromanica.ro
[Tdranul zace in cea mai neagrd mizerie, este ignorant §i supersititios. Cand omoard un §arpe il atarnd de copac ca sd nu invie de noud ori; berzele sunt pdsdri
sfinte; este oache§ la fatd, Malt §i bine fdcut, semet la privire, cu apucdturi grosolane; mdnancd prost §i bea mult spirt. Romanului ii place munca, se multume§te cu putin §i este tdcut. Descrie imbrdcdmintea tdranilor §i pe cea a tdráncilor].
[Spune cd in 1840 erau 250 000 de tigani in Tara Romaneascd §i Moldova; aminte§te diferitele neamuri de tigani: aurari, ursari, lingurari §i se scandalizeazd de brutalitatea moravurilor bor. Sperd ca principele Ghica sd-i dezrobeascd38].
p 173
[Solul este roditor; nu existd fortd de muncd; insistä asupra recoltei graului §i a diverselor varieati de oi ]. Tara Romaneascd ar avea nevoie de o colonie agricold §i Principele actual avea de gand sd o aducd; dar mai degrabd ca orice ar putea sd fwä agricultori din
numero§ii robi. De zece ani incoace agricultura s-a imbundtdtit foarte mult, deoarece solul produce indoit cat inainte. p 174
[Romanii fac negot cu grane, piei, ceard §i land, mai ales prin porturile Brdila §i Galati; majoritatea negustorilor erau greci, nemti §i italieni; la Braila, unde a fost
gdzduit de consulul austriac Sgardelli, mai existau: un consul francez, unul piemontez39 §i unul englez41. Galati este mereu cercetat de un mare numär de nave; se socotesc pand la 400
pe fiecare an, incdrcand land, grane §i lemndrie de constructie. Ceara romaneascd are mare trecere in portul Triestului §i e atat de abundentd, 'Mat pe fiecare an se pun in comert 400 000 kg. [Dd o listd cu pretul lanei: cea tigaie se vindea cu 4 pia§tri §i 12 parale pe oca; turcana cu 2 pia§tri §i 4 parale; sarea costa 1 piastru ocaua] 38 Tigani vor fi dezrobip In Tara Rornaneasca In timpul lui Gheorghe Bibescu, In 1844. 39 B G Pedernonte, consul sard la Braila (16 dec. 1837-16 iunie 1843). " St. Vincent Lloyd, viceconsul englez la Braila (27 nov./ 9 dec. 1837-1848).
www.dacoromanica.ro
53
Comertul romanesc merge din ce in ce progresand, datoritd navigatiei cu abun pe Dundre, care navigatie ar fi perfectd, dacd navele ar putea urca cataractele ce se
intalnesc de la Cladove la Orsova Noud42. S-a fdcut proiectul unui canal, dar intreprinderea este uriasd; pentru moment se construieste in lungul fluviului o sosea comodd. in Tara Romaneascd drumurile aproape nu se curiosc; strdbati acele intinse sesuri pe unde dá Dumnezeu; carele sunt usoare i, cu toate acestea, trase de cateva perechi de boi. Postalioanele In schimb sunt acute intr-un chip foarte ciudat: constau dintr-un fel de car, incheiat in cuie de lemn, ca vai de lume; la tot pasul crezi cd se tot desface; rotile n-au cercuri de fier; o mand de paie serveste de asternut, pe care stai, mai bine zis te culci, deoarece nu este cu putintd sä te tii drept in acea goand nebund. Trdsurica este atat de ingustd, hie& cu greu incape in ea un cdldtor cu tot calabalacul
lui, totusi e trasd de 4 cai foarte frumosi, care aleargd ca niste zmei, fiind mereu imbolditi cu lovitun de biciuscd de care surugiul cel cu plete lungi, cu cdciuld i cu haind albd de land; lui putin Ti pasd dacd sare vreo roatd ori se rupe altceva la cdrutd; poti tu tipa cat vrei, cd el cu al sdu bine, bine, te duce asa 'Anä la posta urnidtoare. Prirnejdie mare totusi nu este, deoarece carul, zis cdrutd e atat de scund, incat chiar dacd se rdstoarnd ori dacd se frange, nu te poti stalci cdzand; cel mult dacd ai nepldcerea sd te trezesti pe jos cat esti de lung intr-o bdltoacd ori intr-o claie de fan
Districte 18. Orase 22. Sate 3 560. Biserici 3 757. Mdridstiri 162. Case, in 1837 p 175 au fost 339 322; in 1840, 340 500 H. Cai 202 015, boi i vaci 643.503. Oile i caprele in 1786 au fost: 4 000 000, iar in 1839: 1 432 000.
Populatia: in 1837 - 1 751 182; in 1839: 1 950 000 si care se compune din: 1.935 000 greco-schismatici; 6 200 catolico-latini si 5 000 evrei, iar restul protestanti. Militie de linie: 5 000 soldati; 500 pentru cordonul sanitar. Venitul public in 1767 a fost de 2 175 000 piastri; in 1782 a fost de 3 550 000; in 1837 de 14 824 195; in 1839 de 17 494 000, iar in 1840 de 19 500 000. Cheltuielile publice: tributul anual la Poartd 1 400 000; lista dornnului 700 000; in 1840 cheltuielile au fost mai mici decal venitunle.
[Suprafata Moldovei este de 2 671 mile parate; populatia de 1 milion locuiton. Arninteste evenimentele istorice i dä o serie de stiri contemporane: 13 judete, 7 orase. 41 Schela Cladova, in componema municipiului Drobeta Turnu Severin 42 Fortdreatä turceascd pe insula Ada Kaleh.
54
www.dacoromanica.ro
In Iasi exista un teatru francez43, un liceu, o Societate de stiinte i litere45, doud colegii si multe scoli]. Poporul moldovean e mai bine educat decât cel din Tara Româneascd si numard multi literati distinsi. Din cauza populatiei mai mari decât a Munteniei, tinând in seamd
suprafata, agricultura e mult cultivatd acolo, i mari cantifdti de grâu sunt trimise in strdindtate. Si pdstontul formeazd o ramurd de industrie mai productivd decât in Tara Româneascd, cdci in 1830 s-au calculat 560 000 cai, 360 000 II boi si vaci si 1 500 000 p oi. Principe le dormitor are mult spirit de industrie si negot; este foarte bogat si din an in an imbundtdteste starea tdrii sale, in care sunt: 1 010 000 greco-schismatici; 40 000 catolici; 50 000 evrei. Tributul anual pe care Moldovail pldteste Portii este de 740 000 piastri, iar venitul public de circa 10 000 000.
41 Se referd la teatrul condus de fratii Fourreaux. 44 Gunnaziul vasillan de la Trei Ierarhi. 45 Probabil se referd la Societatea de medicind i tiinte ale naturit, Infiintatä In 1834
55
www.dacoromanica.ro
176
NIKOLAI KARLOVICI GIERS (1820-1895)
Provenind dintr-o famille cu ascendentä suedezd i gerrnand, de confesiune luterand, stabilitä in Rusia la jumätatea secolului al XVHI-lea, Nicolai Karlovici Giers a facut o carierd strälucitä in diplornatie urcând, cu tenacitate, toate treptele terarluei din Ministerul de Externe, de la cea mai umild de copist in Departarnentul Asiatic la cea de ministru. Färä avere personald, Giers depindea doar de salanul ce-1 primea pentru serviciul indeplinit. Din acest motiv, intreaga viatä a fost un om cumpätat, care insd a stiut sä cultive relaiile inalte i sä profite din plin de petrecenle, excursitle i vacantele la conacele de Ord ale pnetenilor. Dupd ce servise trei arn la Departamentul Asiatic, pnma sa avansare este numirea in octombrie 1841, la consulatul Rusiei din Moldova. Functia pe care trebuia sä o ocupe era aceea de agent al carantinei din Sculeni dar, cum pe aceastä pozitie era incadrat un alt coleg ce urma sä pnmeasa o altd misiune, Giers este trimis pe o pozitie inferioarä fiind al doilea dragoman al consulatului, cu modesta retnbutie de 800 de ruble de argint pe an. Automl nota in memorille sale cat de insemnatd a fost pentru el aceastä misiune. Cate insdrcindri am avut dupd aceasta in timpul lungii mele cariere, mult mai importante cleat aceasta,
dar nici una dintre ele nu a avut asupra mea asa un efect extraordinar precum cea dintai in Moldova Sunteam cä am se punea fundatia pentru intregul meu viitor". Giers a avut, cu certitudine o premonitte. Cet sase ani petrecuti in Moldova, intre 1841 si 1847, ca foarte fink diplomat i-au oferit posibilitatea sä cunoascä lumea, sä îi perfectioneze cunostintele de limbd francezd, sä se pund la punct cu chestiunile politice la zi, A. se cizeleze in contact cu inalta societate locald si sa îi facd multi pneteni. Tot in Moldova îi va gäsi i aleasa inimii fäcand, in 1849, un manaj strälucit cu Olga Cantacuzino, din vechea i bogata familie a Cantacuzinilor. Giers parunde astfel in lumea mare, atat in protipendada moldavd eat si in anstocratia ruseascd, pentru cä sotia sa - care îi adusese drept zestre bogata i intinsa mosia Hangu din judettil Neamt - era fiica lui Egor Mateevici Cantacuzino i nepoata pnnttilui Alexandr Mihailovici Gorceakov, ministrul de exteme al Imperiului rusesc. Aceastá inrudire avea sd aibä efecte salutare i in cariera vittoare a memonalistului, dupä cum se va vedea mai jos. Abia in luna octombne a anului 1844 îi este confirmat postul de agent al carantinei din Sculern pentru care fusese, de fapt trimis in Moldova. ti creste cu aceastä ocazie i salariul anual la 1 200 ruble de argint. in septembne 1848, in urma revolutiei din Tara Romaneascd, Giers este atasat pe längä generalul Alexandr Nicolaevici Lüders, la Bucuresti, în calitate de agent diplomatic. in pnmävara anului 1849, îi unneazd seful In Transilvania in vremea interventiei rusesti impotriva revolutionanlor maghiari. intre 1850 si 1851 este prim-secretar al ambasadei din Constantinopol iar din 2/14 octombrie 1851 pand in 1854, revine la Iasi in calitate de consul. and situatia politich se deteriorase i trupele rusesti ocupd principatele, Giers devine directorul cancelariei diplomatice a comisarului extraordmar si plenipotentiar, general aghlotant Alexandr Ivanovici Budberg la Bucuresti iar dupd ce rusii päräsesc finuturile noastre, el este nurnit pe aceeasi functie, in septembne 1854, la Odesa, sub ordinele generalului aghiotant conte Alexandr Grigorevict Stroganov. Din 1856 pând in 1858 este consul general in Egipt, Alexandria iar din 1858 pand in 1863 detine aceeasi functie la Bucuresti. Urmeazd apoi o ascensiune vertiginoasä, in posturi din ce in ce mai importante: ministru plenipotentiar in Persia, la Teheran, intre 1863 si 1868, apoi in Elvetia, la Bema, intre 1868 si 1872 i, in srarsit, in Suedia, la Stockholm, intre 1872 si 1875. Cancelarul Gorceakov gi-I ia ca adjunct in 1875 tar din 1878, cand bátrânetea sefului säu Incepuse sa isi spunä cuvantul, gireazd chiar postul de ministru de exteme pe care II va ocupa efectiv din 1882 pâtiä la moarte.
56
www.dacoromanica.ro
Note le memonalistice le-a scris in timpul misiunii la Stockholm, cänd avea mai multa libertate si serviciul nu-I solicita atat de mult Din pacate nu a mai avut vreme sä le tennine frind pnns de acaparanta activitate ca adjunct al ministrului Scnse cu usurintd, intr-un stil placut si atractiv, memoriile sale acopera perioada copilanei, a studnlor, a perioadei cat a fost functionar la Departamentul Asiatic i a anilor petrecuti in Moldova 'Ana in vara anului 1845, când pleaca la Constantmopol pentru intalni unchiul, pe amiralul Feodor Petrovici Litke care '11 insotea pe nevärstnicul mare duce Constantin. Foarte atras de genealogie si pedant in detahile privind relatille de rudenie ale diverselor persoane despre care vorbeste in mernorii, - si in special proprille rude - Giers furnizeaza informatil interesante despre oamenii pe care i-a cunoscut. Patriot innascut, este intr-o totala adrniratie a adrninistranei rusesti si nu uita sä laude efectele pozitive pe care i se pare ca aceasta le-a avut asupra tanlor române. Subiectiv pana la apologie când este vorba de rusi, devine critic si chiar ironic atunci când vorbeste despre turci, oponentn traditionali ai tarii
sale Pe români îi trateaza cu simpatia si intelegerea celui care se simte reprezentantul unei natiuni puternice, cu veleitati civilizatoare, rnenita sa impurra ordinea i disciplina propnilor instituii. Fata de cei
bogati îi arata adrniratia sub care se ascunde i putind invidie Pe cei sdraci îi trateaza cu dispret si indiferentä Nu se vor gasi in notele sale descrieri prea amänuntite ale aspectelor si obiceiunlor de la tard sau din mednle urbane perifence. In sclumb abundä prezentarile de resedinte si de conace, de petreceri si excursii vesele in compama elitei societätii Antisemit declarat gaseste cä toata mizeria oraselor pe care le viziteaza se datoreste populatiei evreiesti, murdard i abjectd. De altfel, referindu-se la acestia foloseste, cu precadere, terrnenul insultätor de jidani. Pe tigani, - cu exceptia lautanlor - îi pnveste de asemenea cu dispret si chiar cu ura, ca pe niste fiinte inferioare, nedespnnse de salbaticie. Nu-1 agreeaza nici pe birjarn muscali din secta scopitilor, arit pentru autodesfiguranle la care se supuneau cat i pentru ca-i considera transfugi ai tarn sale. Avea mare rezervä fatä de clerul ortodox, care i se pare lipsit de chemare religioasä si irnoral. Imorale i se par si relatiile de familie ale societatii inalte, unde adulterul i divortul erau lucrun comune care nu mai uirneau pe rnmeni Despre personalitatea i activitatea diplomatica a lui Nicolai Karlovici Giers a scris Paul Cernovodeanu in Diplomah ilu.ytri (Bucuresti, 1986, vol V, p. 141-225 Refenn la pasajele privind vizita in Bucuresti din iarna lui 1841 a facut George Potra, in lucrarea sa Bucuresui vdzufi de cöldtori strihni (secolele XVI-XIX) (Bucuresti, 1992, p 174-180). Emanoil Hagi-Mosco 11 ammteste pe memorialist in capitolul aiscitorii ruso-romiine din trecut din cartea sa Bucuresti Amintirile unui oras. Ziduri vechi. Finite dispdrite (Bucuresti, 1995, p. 289). Citate substantiale din memoriile sale pnvind eleganta boienmii moldovene sunt date de Adrian-Silvan Ionescu, in lucrarea Modä.yi societate urband in România epoch moderne (Bucuresti, 2006, p 30,100-101). Traducerea de fata s-a facut dupä lucrarea The Education of a Russian Statesman The Memoirs of Nicholas Karlovich Giers de Charles si Barbara Jelavich (University of California Press, Berkeley, 1962) care au folosit microfilmul facut dupa manuscnsul aflat la aceea data in posesia unui descendent, Serge Giers, care locum in Franta Microfilmul se pastreazd la biblioteca Universitätii din Berkeley.
NIKOLAI KARLOVICI GIERS
Prima mea alkorie in Moldova (septembrie-octombrie 1841) [...] Párdsind Kamenita am luat-o intins, direct spre Moldova. Drumul meu era p. 120 in directia Hotinului unde s-a pdstrat vechea fortdreatd turceascd, atdt de frumoasd in istoria rdzboaielor noastre cu Turcia. Am traversat Nistrul si iatd-md in Basarabia.
Acest tinut prezintd un aspect total diferit fatä de provincia Podolia. Aici, practic, nu sunt päduri. Pe deasupra, aici arar se intdlnesc sate prospere cu biserici 57
www.dacoromanica.ro
si marile mosii cu parcuri ale nobilimii. Cu toate acestea, solul este la fel de fertil
ca in Podolia si câmpuri splendide de gran si mai ales de porumb se intind pe multe
verste. in timpul acestei cdldtorii recolta fusese deja culeasd iar câmpurile, inconjurate de dealuri sterpe, aveau un aspect dezolant. Pe oarecare distant& de la Nistru se poate incd auzi limba rusd, mai precis ucraineand, dar incet-incet ea a dispdrut si a fost inlocuitd, in final de limba romândl. Aceastd parte a Basarabiei a rdrnas practic neschimbatd din vremea anexdrii la Rusia2. Localnicul sau tdranul" cum este el numit, cu greu intelege ruseste. El îi pdstreazd costumul originar care seamdnd cu cel ucrainean. El poartd o cdrnasd, complet deschisd la gât, care îi aratd pieptul pdros, i o curea latd in care tine, de asemenea, un cutit. Vara poartd o pdldrie cu un bor neobisnuit de lat iar iarna o cdciuld de miel.
Apropierea de Moldova se simtea la fiecare pas. in sfarsit (aceasta s-a intâmplat a doua zi dupd plecarea din Kamenita) rn-am apropiat de Prut si am oprit la Sculeni, in fata vdmii rusesti. Rdmânea doar sä traversez acest râu ingust pentru a pdsi pe pdmântul Moldovei.
Serviciul in Moldova
p 121
(1841-1847) Ia§i
p 127
(sfar§itul lui 1841)
in zilele noastre o cdldtorie in tdri strdine este cel mai comun eveniment in viata unui rus. Totusi in zilele despre care scriu, acest eveniment era o ocazie atAt de rnemorabild, in special pentru un tank, incât nu este de mirare cd-ti infldcdra
imaginatia. Prin urmare, inima imi bdtea tare când rn-am apropiat de granita rnoldoveneascd. Mä asteptam sd vdd o lume noud dupd aceastd granitd. De asemenea, imi inchipuiam inceputul carierei mele diplomatice acolo in culorile cele mai strdlucitoare si atractive, in pofida modestei mele pozi1i oficiale. Oficialitälile noastre vamale de la Sculern m-au tratat bine si mi s-a permis sd trec poarta aproape farä intârziere. Aici am intâlnit oficialitäile carantinei noastre
cu care imediat am stabilit relatii prietenesti datoritd solicitudinii si ospitalitätii Inspectorului Carantinei Prutului, Alexandr Grigorevici Rozhalin, un bärbat venerabil i amabil care a detinut acest post aproape doudzeci de ani. Independent de activitatea ce se acurnula la consulatul din Iasi, datoria mea urma sä fie de a merge regulat la Sculeni când sosea posta de la Constantinopol, pentru a II prezent când pachetele erau deschise si afurnate in carantind, de teamd ca nu cumva cineva ' Giers foloseste, In chip eronat, termenul de hrnbd moldoveneascä". 2 Aceastä anexare s-a fäcut In conformitate cu Pacea de la Bucuresti din 1812" (n.a ).
58
www.dacoromanica.ro
sd citeascd depewle misiunii sau ale consulatelor. De aceea, Rozhalin m-a familiarizat imediat cu locul $i cu procedura in aceastd chestiune, care nu era prea grea. Dupd aceea, m-a condus la rat', unde un ponton md a$tepta sd md clucd pe malul
moldovenesc. Aici am fost intampinat de $eful vdmilor, un anume Haralambie, un grec bdtran, care purta costumul national moldovenesc3 cu indispensabilul accesoriu, o lung pipd tinutd in mand. Intregul personal al acestui demnitar era compus din doud sau trei ajutoare, slujitori sau jandarmi, imbrdcati precum cazacn no$tri, si cativa evrei care strangeau taxele vamale pentru o cotizatie fixd pe care o plateau moldovenilor. Inutil sä spun cä ei mci mdcar // nu au atins bagajele mele, pentru cd p 128 md bucuram de imunitate vamald in virtutea pozitiei mele oficiale. La sosirea mea toatä lurnea s-a grdbit sd facd rost, cat mai repede, de cai de
po$ta pentru mine. Dar mare mi-a fost surpriza cand am vdzut pe vizitii, sau surugii cum sunt ei cunoscuti aici, manand un mare numdr de cai mici $i vldguiti, care alergau absolut liberi. Dupd ce mi-au examinat trdsura, surugu i-au inhamat la ea sau sau mai degrabd, i-au legat cu funii subtiri, de calitate proastd - opt cai
in perechi, o pereche in spatele celeilalte. Doi dintre ei erau in$euati. Cel din stanga, de langd osie, a fost incdlecat de un surugiu care parea ceva mai bdtran $i care si-a aranjat fraiele de sfoard pentru a conduce primul grup de patru cai iar celdlalt surugiu se ocupa, in acela$i fel, de cei patru cal din Ltd. Am protestat impotriva unei asemenea inhämdri inutile spunand cd nu vdzusem in viata mea opt cai inhdmati la asa o träsurd usoard. Dar protestele mele au fost inutile. Totu$1, and am realizat cd tot ceea ce datoram ca platd pentru cdldtoria de la aceastd statie la Iasi era, in ciuda marelui numdr de cai, un fleac peste o rubld in banii nostri, nu m-am mai plans. Imediat ce Maxim4 $i cu mine ne-am a$ezat in trdsurd surugii au inceput sd strige cu glasurile cele mai sdlbatice, haide", in vreme ce pocneau din bicele lor neobi$nuit de lungi cu manere scurte. Alergam cu a$a o vitezd pe drumul accidentat, care urca tot timpul, incat rnd asteptam in fiecare minut ca trdsura sd fie rdsturnatd
sau sd fie sfdramatd in bucdti. In ciuda tuturor eforturilor noastre a fost absolut irnposibil sd calmdm furia surugiilor. Fdrd a ne acorda cea mai mica atentie ei isi continuau strigdtele ascutite si prelungi acompaniate de asurzitoarele pocnete de bici. Moldovenii gäseau o deosebitä pldcere in asemenea curse, in acea vrerne, dar pentru o persoand neobisnuitd cu ea experienta pdrea periculoasd. In scurt timp am traversat Jijia (la aproximativ cinci verste de Sculeni) pe malul cdruia se tidied, in toata splendoarea sa, mdretul castel al boierului Nicolae Rosetti-Rosnovanu5 de pe mo$ia Stanca. Dupd ce am gonit ined o jumdtate de ord. // ne-am oprit brusc. Am p. 129
intrebat, cum am putut mai bine, care este motivul acestei opriri. Jumdtatea ' De fapt, acest of-1ml purta vechiul costum fanariot, la care bdtrânii boien inc5 nu renuntaserä nici la inceputul celei de a cincea decade a veaculut al XIX-lea. ' Maxim era servitorul lui Giers. 5 Tatäl rudei noastre apropiate, prin cdsätorie, contesa Maria Nicolaevna Sologub" (n.a ).
59
www.dacoromanica.ro
dmmului" a rdspuns surugiul. Dupd o scurtä odihnd, foarte necesard atât cailor cât §i vizitiilor, cei din urmd profitând de ea pentru a fuma din pipele lor mici, am gonit din nou §i curând ne-am aflat pe o indltime de pe care puteam vedea ora§ul Ia§i, frumos situat intre dealuri §i inconjurat de un râu serpuitor, Bahluiul. Vederea Ia§ului din aceastd pozitie avantajoasd a fdcut asupra mea cea mai pldcutd impresie. Dimineata era senind, clddirea Mitropoliei cu biserica, suburbiile pitoresti flancate de gradini, si in mod special frumoasele mdridstiri, Frumoasa si Cetdtuia, aproape de oras, produc o imagine atractivd. Fdrd îndoialä, putine orase au o vedere atât de frumoasd ca Ia§ul. Dar nurnai de la distantd.. Imediat ce te apropii de ora§ prin mizerabilele mahalale evreie§ti intregul farmec dispare. Totu§i, de vreme ce de astd-datd am intrat in oras prin poarta Copoului, care ducea direct intr-o stradd largd (Strada Mare) cu unele dintre cele mai bune case, am fost scutit de tot impactul acestei impresii. Cu strigdte asurzitoare §i bice pocnind
am pdtruns in curtea casei consulului. La o intoarcere scurtd trdsurica mea s-a zguduit in a§a hal, incât osia s-a rupt in douä. Asta inseamnd cä voi rdmâne aici mult
timp, am gândit eu. Iar premonitia mea nu m-a indus in eroare. Nu-mi amintesc exact data sosirii mele in Iasi - cred cd era 17 sau 18 octombrie 1841. Coborând din träsurd am cemt sä fiu imediat anuntat consulului nostru, Karl Evstafevici Kotsebue, care m-a primit foarte cordial si m-a invitat sä stau in casa lui
pand când a§ putea gdsi o locuintd. Am acceptat oferta aceasta si am inceput sd despachetez in camera ce-mi fusese rezervatd. [Urmeazd un paragraf in care este prezentat si personalul consulatului rusesc din Ia§i]. p. 130
Înainte de cind am fd.cut o scurtd plimbare pe strdzile principale ale ora§ului §i am fost incântat de impresia ce mi-au fdcut-o. Mi-au pldcut casele particulare ale boierilor, construite in cea mai mare parte cu o grddind intr-o parte si o curte in cealaltd. Multe poartd urmele arhitecturii rdsdritene - intrarea largd si acoperisul lung le dau un aspect unic. Casa ocupatd de consulul rus era in acela§i stil. Doar ocazional am intâlnit clddiri construite dupd moda europeand. Exceptând Strada
Mare, sträzile erau neregulate si intortocheate. Lângd unele dintre casele mari puteau fi vdzute cele mai sdrace cocioabe sau case de pdmânt. Toate acestea imi
pdreau deosebite §i mi-au stârnit curiozitatea. Am fost uimit de varietatea costumelor. Multi dintre boierii mai bdtrâni §i chiar unii dintre cei din clasa de mijloc incd mai poartd ceea ce era pe atunci costumul national - un fel de halat lung de Buhara sub care putea fi vdzutd o vestd scurtd cu marginile imbldnite §i alvari rosii. Unii purtau cizme turce§ti, colorate, §i pe capete, cciuli inalte bine fdcute din Astrahan gri, intr-o formd foarte neobisnuitd semdnând cu un dovleac. Acest fel de
vesminte nu erau, desigur, propice pentru mers pe jos. in consecintd, am intâlnit putini dintre ei pe jos. Toti stau fuduli in ca1e§ti cu un arndut pe caprd. Când erau angajati de stdpâni mai bogati, ace§ti soldati, inarmati cu pumnale, erau bogat imbrdcati in haine de postav ro§u cusute peste tot cu fir de aur. Un accesoriu 60
www.dacoromanica.ro
indispensabil al unuia dintre acesti lachei, indiferent de vesmânt, era un ciubuc lung cu un mustiuc de chihlimbar pe care îl tine totdeauna in mând, asteptând ordinul
stapanului pentru a-i inmâna pipa. În acele zile moldovenii erau asa pasionati fumdtori incât adesea se puteau opri in timpul unei plimbdri pentru a fuma o pipd. Am intâlnit, de asemenea, câtiva dandy imbrdcati in ultima modd de la Paris. Erau oameni din noua generatie care, in mare parte, isi primisera educatia la Paris. Erau foarte putini pietoni printre ei. Cei tineri // umblau aproape totdeauna in calesti p 131
inchiriate de Viena, care, in strdinatate, erau numite, ca de obicei, incorect, cu termenul rusesc de draycci. Ele sunt, trebuie sd accept, mult mai frumoase si mai stralucitoare, i mult mai curate decât trasurile noastre din Petersburg. Aproape toti birjarii din Iasi, cel putin aceia de categorie mai bunk sunt refugiati rusi din secta scapetilor. Aceste pocitanii la fel ca i nenumdratii evrei intalniti la tot pasul mi-au frustrat imaginea, de altfel fermecdtoare, care rnd incânta prin noutatea ei. Ascultând sunetele discutiilor oamenilor am fost uimit de nurndrul mare de
cuvinte rusesti, sau cel putin slave, amestecate cu cele latine care compun baza limbii române. [Urmeazd un paragraf in care este prezentatd familia consulului Rusiei, Karl Evstafevici Kotsebue si persoana acestuia: era un dandy totdeauna imbrdcat dupd
ultima modd", dar avea o mare pasiune pentru jocul de carti, care i-a adus mai târziu, multe necazuri].
Chiar a doua zi dupd sosirea mea, Karl Evstafevici m-a prezentat hospodarului6 Moldovei, printul Mihail Sturdza, si principalilor demnitari ai tinutului. Când am mers sd-1 vedem pe hospodar el prezida un consiliu de ministri. Cu
toate acestea, când aghiotantul i-a anuntat sosirea consulului rus, // el a pdrasit p. 132 imediat consiliul pentru a ne primi. Când ne amintim cd, in ärile europene, nu numai trirniii speciali dar chiar i ambasadorii trebuie sd astepte, uneori, mult timp pentru a fi primiti de ministrul de externe, pozitia inegalabild i influenta de care se bucurau atunci agentii nostri in Principatele Dundrene era uimitoare. Hospodarul Sturdza locuia in propria sa casd care, in acel moment nu fusese refacuta i semana prea putin a palat, dar scenografia era princiard; gardd militard, aghiotanti, ordonante, paji in uniforme frumoase i un mare numdr de servitori. El avea atunci vreo cincizeci de ani, cu aspect neatractiv, de indltime mult sub talia medie, cu par roscat, o fata lungd, ochi mici, picioare strâmbe i oarecum stängaci in miscdri. Pe deasupra avea o voce rägusitd i neplacutd. insd, in pofida acestor defecte fizice, se purta cu demnitate i pdrea chiar atractiv in conversatie. Avea o minte remarcabild, multe cunostinte i abilitäti. Dar zgârcenia i rapacitatea sa nu cunosteau limite i, in consecinta, era urât de majoritatea concetdtenilor sdi. Cu 6 Acesta este titlul oficial al principilor domnitori ai Moldovei si Valahiei. Erau, de asemenea, nurniti voievozi, in mod obisnuit scurtat vode (n a ).
61
www.dacoromanica.ro
toate acestea, domnia acestui hospodar a fost una dintre cele mai bune in principat, desi coruptia era foarte rdspandifd si nu exista dreptate in tribunale. [Urmeazd un paragraf in care este prezentatd familia domnitorului Mihail
Sturdza, cele cloud sotii ale sale, cei doi fu din prima cdsdtorie, beizadelele Dumitrachi i Grigore care in acel moment se affau la studii in strdindtate, i copiii din a doua cdsdtorie cu Sinaragda Vogoridi, fiica logofdtului Stefan Vogoride, bey
de Samos, cdruia memorialistul presupune cá domnitorul Ti datora scaunul Moldovei]. p. 133
Vizita noastrd la hospodar a fost lungd pentru cd, dupd obiceiul ärii, ni s-au servit duleeti, cafea si pipe cu minunate rnustiuce de chihlimbar. Principe le ne-a tratat cu amabilitate dar acum, evident, cu greu imi mai pot aminti conversatia. Dintre boierii pe care i-am vizitat mai târziu, unii incd mai purtau costumul
national' precum, spre exemplu, Logofetii Alecu Ghica, Costache Pascanu (Cantacuzino) Conachi. Altii, ca Nicolae Sutu, Nicolae Canta, George Sutu, Costache Sturdza-Bals, erau in haine europene. Totusi, peste tot ne-au fost servite pipe si aceleasi rdcoritoare ca la hospodar. Aproape peste tot, subiectul conversatiei noastre a fost generalul Kiselev, a cdrui conducere inteleaptd a principatelor ldsase acolo o impresie de nesters. in câteva zile am reusit sä gäsesc o locuintd destul de confortabild in casa unui negustor evreu, Rosenzweig8 pe Strada Mare. Apartamentul era compus dintr-o camera mare cu vedere la stradd i incd una cu ferestrele spre curie unde stätea Maxim. Mobilarea apartamentului nu m-a costat nici prea multi bani nici bdtaie de cap. Mobilarea somptuoasd nu era cunoscutd, in acele zile, in Moldova iar mobila nu era incd irnportatd din Paris. Aproape peste tot lurnea era multumitd cu divanele turcesti si cu mobilier de product'ie indigend. Dar atunci trdiau mult rnni deschisi si dovedeau o ospitalitate, care nici mdcar nu poate fi imaginatd in actualele conditii de viatd. // p. 134
Datoritd lui Karl Evstafevici, curând rn-am familiarizat cu 'Malta societate din Iasi $i am inceput sä primesc de peste tot invitatii la dineuri i receptii. Cel mai frecvent o vizitarn pe bdtrâna vdduvd Smdrägdita Bogdan, care avea zile speciale de primire si de masd. Totdeauna mergeam acolo cu Tumanski si cu Pekgold9 i arar erau acolo mai
putin de cincisprezece sau doudzeci de persoane la rnasd. Bdtrânei doanme, care-si petrecuse zvdpdiata tinerete in strdindtate, îi pldcea sä se inconjoare de tineret $1 dddea totald libertate conversatiilor cu dublu inteles. Ce nu putea fi auzit acolo! Durninicile mâncam de obicei in casa vistierului Nicolae Rosetti-Rosnoveanu, un adevdrat grande Printul Sturdza purta haine civile europene. La ocazn speciale purta, totusi, o uniforrnd de general in care aparea stingher" (n.a.). 8 Prettil pentru acest apartarnent era patruzeci de cervoneti, sau aproxirnativ o sutá douazeci de ruble pe an" (n a ). 9 Doi functionari ai consulatului rusesc din Moldova, Feodor Antonovici Tumanki, secretarul consulatului, si Alexandr Krisnanovici Pekgold, postasul consulatulm.
62
www.dacoromanica.ro
de Spania, care trdia totalmente in stil european. Petrecuse mult timp la Viena si Petersburg, amestecându-se in cercurile inalte de acolo i adoptase manierele si modul de viatd al aristocratiei noastre. Cu averea sa $i cu prettirile fabulos de mici ale mâncdrii
in Moldova el nu avea dificultäti sa trdiascd in cea mai mare opuleKä. Nicolae Rosnoveanu era un orn inalt, deosebit de frumos. Se purta foarte denm dar era in acelasi timp politicos $i indatoritor. Educatia sa europeand i tactul sat monden compensa lipsa darurilor intelectuale, cu care nu fusese prea bogat inzestrat. Totusi nu era prost, i desi in privinta moralei nu era deloc desdvarsit, chiar i dugnanii trebuiau sd recunoascd onestitatea i nobletea caracterului.
[Urrneazd un pasaj dedicat aventurilor galante ale lui Nicolae RosettiRosnoveanu: divortul de prima sotie, Catinca Ghica, relatia cu Anica Filipescu, pe
care in final a pdrdsit-o $i scandaloasa legáturd cu Marghiolita Sturdza, sotia logofatului Costache Sturdza, cu care fuge in Austria, pentru a scdpa de anatema patriarhului de Constantinopol, i unde tree la religia protestantd si se cunund in acel
rit, dupd care se reintorc in Moldova iar cdsâtoria le este recunoscutd si excomunicarea ridicatd]. Cercul cuno$tintelor mele s-a ldrgit foarte mult. Pe lângd cei de mai sus, i-a$ p. 135 mentiona printre cele mai importante persoane pe cei trei frati Pascanu (Costache, Dimitrie i Mihalachi), care au adoptat numele de Cantacuzino pentru ea' tatäl lor, bunicul lor, un grec Vlasto, a cumpdrat documentele titlului $i numelui de la unul dintre Cantacuzinii sdrdciti. Ei se numeau Pascanu de la mosia lor, Pa$cani, care, de asemenea, apartinuse la un moment dat Cantacuzinilor; cei doi frati Mavrocordat (Alecu $i Costache), incd un Alecu, Mavrocordat, Petrache Mavrogheni, Teodor Bal$, 'hied doi sau trei Balsi, // George Ghica, Alecu Sturdza (sotul bizarei Elena p 136 Sturdza care se autointitu)eazd când printesd, cänd contesd, sora Mariei Rosnoveanu ale cdrei aventuri au fost relatate mai sus), Nicolae Canta, Ion si Alecu Cantacuzino, Costache i Alecu Caracas, Rosetti, Basotd $i Alecu Rosnoveanu. Toti erau mari logofeti, mari vornici, mari vistieri i compuneau aristocratia finutului. Voi avea ocazia sä vorbesc mai târziu despre familiile lor ca si despre moldoveni in general.
Dar, intre timp, a vrea sd spun cä am fost impresionat de frumusetea doamnelor moldovene si de eleganta lor. A$ adauga, de asemenea, cd multe dintre ele fuseserd crescute in strdindtate, in special la Paris, $i erau bine educate.
De asemenea, in societatea ieseand am gdsit mai multi compatrioti care fuseserd läsati de generalul Kiselev pentru a forma militia Moldovei. Colonelul Sungurov, un orn vrednic i inteligent, era responsabil cu Sectiunea Geniului. Colonelul Miscenko a format infanteria iar maiorul Kafendzhi cavaleria. Pe lângd ei era, de asemenea, un sârb, consilier titular la pensie, Paul Ivanovici Stoianovici,
care avea in grijä serviciul petitiilor pentru domnitor. Toti s-au insurat cu fete localnice'° si s-au stabilit definitiv in Moldova. Se bucurau sd vadd un nou rus $i I° Cu exceppa lui Constantin Ivanovici Miscenko care era insurat cu nepoata lui Vascenko, fostul nostru consul in Moldova si, ulterior, in Serbia" (n a ). 63
www.dacoromanica.ro
m-au primit cu reald amabilitate. Trebuia sä prânzesc cel putin odatd pe saptdmând in casa fiecdruia dintre ei. Si, de vreme ce aveam cloud zile fixe când prânzeam in casa lui Kotsebue, i multe alte invitatii, arar mâncam la vreun han. in acel moment nu era decât un singur restaurant decent in Iai. Proprietarul
era Regensburger, un evreu care Meuse avere datoritd ofiterilor rusi care se intâlneau regulat acolo in timpul ultimei ocupatii a principatului de trupele noastre, si care nu se zgârceau la bani la chefuri. El nu avea alt subiect de conversatie decât ruii, pe care îi indrdgise. Wann Kommen meine Russen?" intreba el in repetate rânduri. Adesea, pentru a ne amuza pe socoteala lui, îI p 137 asiguram cd rdzboiul cu turcii va fi declarat curând si cä trupele noastre // deja se
adunau pentru a traversa Prutul. Este greu de imaginat incântarea cu care
p
totdeauna bdtrânul primea asemenea vesti. 0 cind completd, cu vin (desigur, vin moldovenesc, care ne placea mai mult decât soiurile strdine) in restaurantul lui Regensburger obisnuia sä md coste cinci piastri sau leil2. Exceptând atile când eram invitat in altd parte, fiecare seard o petreceam in casa lui Kotsebue. Chiar i dupd teatru, care de obicei se termina la 10 seara, md duceam sa-1 vdd i terminam seara acolo. Mu la lume obisnuia sd se adune in enorma sald de receptii a casei consulului, in special lunea când erau invitate si doamnele. Adesea se organizau dansuri cu asemenea ocazii - o pldcere cdreia moldovenii i se ddruiau cu mult entuziasm. in alte zile oaspetii jucau cdrti. La unul dintre capetele sdlii de receptie, Karl Evstafevici era cu totul absorbit de jocul la mizd mare cu prietenii sdi; pot spune cd grämezi de aur treceau din mând in mând. La distantd respectabild de ei, noi jucam cu sotia lui Kotsebue mult mai modestul whist. Partenerii nostri erau, de obicei, Pekgold, maiorul Grigore Krupenski sau maiorul Leon (aghiotantul domnitorului) si madam Stoianovici. Printre partenerii lui Kotsebue, care incepeau prin a juca whist dar invariabil terminau cu faro sau stos, erau Costache Sturdza (care era atunci ministru de interne), Constantin Caracas, Ion Cantacuzino, care a pierdut cele câteva mosteniri 138 pe care le primise // la diverse intervaluri, i multi alti boieri de frunte ai Moldovei, care iubeau cu totii jocurile de noroc. Cu toate acestea, dintre toti cei prezenti la " and vin ru$ii mei?" 12 Un piastru sau leu in Moldova este o unitate fictivä echivalentä cu opt copeici de argint. in acel timp principatele nu-si aveau propria monedd pentru cä statele vasale nu aveau dreptul sä batä bani Totusi, in tard circulau bani turcesti, rusesti si, In mod special, austrieci, pentru cd cu Austria se fâcea cel mai extins comert. Valoarea cca mai mare o avea cervoneful austriac, egal cu 35 lei Apoi
urrna icusarul sau irmilicul turcesc de 14 lei; apoi rubla noastrd de argint, care era numitá aici carboantd, egald cu 12 lei, apoi sorcovetul sau zwanzigerul austriac, egal cu doi lei si jurndtate Piesa noasträ de doudzeci de copeci are aceeasi valoare. Sunt, de asemenea multe jumätäti zwanziger. Cea mai micä monedd este paraua turceascä. Un piastru, atât cât irm mai amintesc, continea patruzeci de parale in Moldova nu am &it aceste parale sau pircihite cum sunt numite Dar in Valahia adesea learn obtinut; totdeauna imi creau probleme pentru cd erau mici $i subtiri $i adesea imi alunecau printre degete" (n a.).
64
www.dacoromanica.ro
intâlniri, cel care m-a impresionat mai mult deck oricine altcineva prin frumoasa lui infAtipre $i prin aerul aristocratic, sau cum spun francezii son grand air, a fost printW Egor Matveevici [George] Cantacuzino, colonel rus in retragere, care träia atunci pe intinsele sale mo$ii din Moldova. [Urmeazd un paragraf in care este relatatá biografia printului Cantacuzino, ascendenta sa ilustrd din familia imperiald a Bizantului, legäturile de rudenie in elita nobiliard a imperiului rusesc, implicarea sa in luptele purtate de eteri$ti cu turcii $i dizgratia din partea tarului Alexandru I, pentru cd participase färd ordin la revoltd, desi era ofiter rus; dupd 10 ani de exil la una dintre mo$iile sale din Basarabia, i se permisese sd se deplaseze unde dorea $i el se stabilise in Moldova]. El avea atunci vreo cincizeci §i $apte de ani. in ciuda vietii furtunoase pe P. 144 care o dusese, ardta incd tank si lua parte la distractffle $i chiar la nazdrävänitle tineretului care 1'1 inconjura. Vorba sa directä (franc parler) §i tratamentul
neprotocolar fata de oricine, ii fdpdcea, adesea, pe cei prezenti, in special pe doamne, pe care ii fäcea pläcere sä le facä sd ro$eascd. Ceea ce avea in minte avea $i in gurd. Totu$i, fiindcd era spiritual, farsele sale erau nostirne $i originale.
Era neobi$nuit de irascibil. De aceea, totdeauna era periculos sä 1'1 contrazici. Boierii moldoveni $i chiar hospodarul se temeau foarte tare de el. Odatd, când juca cärti cu printul Sturdza, care-i era vat-, s-a certat cu el $i 1-a impro$cat cu a$a
vorbe de ocard, amintindu-i de toate intrigile $i tranzactffle necinstite, incât boierii prezenti, care totdeauna se purtau servil cu domnitorul, au fost atk de speriati $i de jenati incât n-au $tiut ce sä facd. Totu$i acestea se terminau totdeauna bine pentru Cantacuzino. in ceea ce md prive$te, am fost in gratiile printului Cantacuzino. Niciodatä nu s-a supdrat pe mine, chiar $i când am fost obligat sd il contrazic. in clipele sale bune era foarte amabil $i era pläcut pentru mintea sa ascutitä $i pentru curtenia $i manierele sale elegante. Datoritä marelui cerc de cuno$tinte pe care le-am fdcut in scurt timp, am inceput sd duc viata unui orn de lume, o viatä mult mai diversä decât aceea dusd in Petersburg. Aceasta totusi nu md impiedica sä petrec câteva ore de studiu serios pe zi. Dimineata mä duceam la birourile consulatului unde studiam corespondenta oficiald $i arhiva. Dupd cind, inainte sä ies pe undeva seara, citeam carti politice. in mod special am studiat in profunzime limba francezä. Mai multi ani rn-am aplecat peste Grammaire de Grammaires. Pentru a mä perfectiona in stilul diplomatic luam note $i faceam rezumate dupd articolele politice din jurnalele frantuzeti. Era destul de lucru atunci in consulatul nostru din Iasi. Desi principatele dundrene erau sub suprema suveranitate a Turciei, dependenta de vasalitate fatä de Poartä era atat de slabd "¡neat se reducea doar la plata tributului. Turcii nu indräzneau
sd se amestece in probleme de administratie internd in Moldova $i Tara Româneascd. /1 Pentru aceastä pozitie privilegiatd sunt indatorate doar Rusiei, care p. 145
a vksat mult sânge pentru a le elibera de jugul turcesc. La incheierea fiecärui rdzboi, noi am câ$tigat unele noi concesii in tratatele cu Poarta. in sfar$it, prin 65
www.dacoromanica.ro
Tratatul de la Adrianopole, incheiat in 1829, turcii au fost complet indepdrtati din principate. Li s-a interzis chiar sd locuiascd aici iar fortificatiilor lor din MoldoValahia, Giurgiu i Braila, au fost rase de pe fata pdmântului. Aceasta a fost cea mai mare binecuvântare pentru principate, pentru cd trupele turce$ti fdcuserd jafuri in sate pornind din aceste cetdti $i luaserd alimente i vite, pe care uneori le pldteau dar la cele mai mici preturi. Ca o consecintd, minunatele mo$ii de-a lungul Dundrii, care azi sunt grânarul Europei $i o sursd de bogdtie pentru principate, nu aduceau nici un profit in aceea vreme. Pe deasupra datoritd Tratatului de la Adrianopole, hospodarii Moldovei $i Tdrii Române$ti, care inainte fuseserd desemnati de Poartd, conditie care dd.dea na$tere la multe abuzuri13, acum trebuie ale$i de locuitorii principatelor dintre compatriotii lor. Totu$i, la inceput s-a decis sä se facd o exceptie la reguld, anume sd nu se facd alegeri pentru cd era presupus cä locuitorii nu erau suficient de bine pregdtiti pentru ele. Din cauza lipsei de experientd $i din alte
motive ei puteau sä facd o alegere proastd. in consecintd, cu introducerea noii ordini, Turcia i Rusia, prin intelegere de comun acord, au numit ca hospodar al Moldovei pe vistierul Mihail Sturdza iar in Tara Româneascd pe spcitarul ($eful armatei) Alexandru Ghica. Vom vedea mai târziu in ce mdsurd aceste optiuni s-au dovedit fericite. Dar, intre timp, este de ajuns sd spun cd, dupd 1831, a urmat o noud administratie in principate, bazatd pe ideea auto-guverndrii. A fost propusd de
146 guvernul nostru $i supusd discutiei // divanurilor sau camerelor Moldovei si Valahiei, care erau compuse din delegatii tinutului aflati sub pre$edintia generalului Kiselev. in aceastd constitutie, sau Regulament Organic, dupd cum i se spunea, toate reglementdrile legate de administratia principatelor au fost realizate in cele mai mici detalii. Acest Regulament care 1-a acut celebru pe generalul Kiselev, a fost aprobat de ambele divanuri. Un dar al Rusiei, a fost primit sub protectoratul sau garantia ei,
iar Rusia a devenit oficial Puterea Protectoare a Principatelor Dunrene. Consulii no$tri au fost introdu$i pentru a se asigura cá reglementdrile erau urinate cu strictete.
Acest aspect politic al indatoririlor lor era de mare importantd $i le conferea o pozitie exceptionald in principate. in plus, jurisdictia consulard, care existA pând in ziva de azi in Moldova ca $i peste tot in Tara Româneascd $i care dd consulilor drept de judecatd i pedeapsd asupra concetdtenilor lor, ne-a creat multe greutdti la Ia$i.
Totti$i, cea mai mare povard a muncii noastre era corespondenta cu autoritdtile granitei noastre $i cu cele din Basarabia. Anexarea Basarabiei îi fdcuse pe proprietarii de pdrnânt persoane cu dubld cetdtenie (proprietaires mixtes) adicd 13 Poarta desemna, de obicei, ca hospodari pe credinciosii greci fanarioti iar dintre acestia doar
Moruzi a läsat o build arnintire. Altii, precum Caragea, Sutti §i Moruzi s-au gândit mai mult la avantajele personale i au cople§it Ora cu rudele i prietenn lor, toti re4nd sä se imbogäleasc5 Curând grecii au fost urâti in ambele principate. Sub domnitorii fanarioti, greaca a devenit limba clasei
dommante Mai firm a fost inlocuitä de francez5 Am descoperit c5 multi boieri incd mai vorbesc grece§te intre ei" (n a.).
66
www.dacoromanica.ro
persoane care posedau mo$ii atât in Moldova cát $i in Basarabia. Fiecare avea câte o pricind la tribunal - pentru un moldovean viata nu meria trditd dacd nu are un proces. Toate acestea erau trimise la consulat iar noi trebuia sä fim intermediari in cele mai dezgustdtoare actiuni judiciare in fata tribunalelor, unde nu poti gdsi un singur judecdtor cinstit (md refer la Moldova ca, din pdcate, $i la Basarabia). Din aceasta se poate concluziona cd diplomatii no$tri din Ia$i treceau printr-o $coald ca nicdieri altundeva intr-o ambasadd europeand. Este ciudat cd atât de putini dintre ei s-au ridicat in lume - poate fiindcd nu toti au avut norocul necesar $i, de asemenea, din cauza ciorovdielilor de la birou care îi disträgeau de la chestiunile politice. Am incercat sd evit asemenea pericole i totdeauna am urmárit foarte atent evenimentele politice.
[Urmeazä un paragraf in care sunt prezentati alti angajati al consulatului, localnici sau greci care $tiau ruse$te i aveau rolul de tálmaci]. imi plácea viata in Ia$i, in special dupd ce au inceput distractiile din serile de p. 148
iarnd. Primul mare bal a fost dat de domnitor pe 6 decembrie, cu ocazia zilei onomastice a impdratului Nikolai Pavlovici, prea augustul patron al Moldovei. Acea zi era totdeauna sdrbdtoritd cu neobigiuit fast. Dupá liturghie i slujba din biserica Sf. Spiridon (1ângd casa consulului) unde a oficiat însui mitropolitul impreund cu toti episcopii in prezenta domnitorului, a tuturor oficialitätilor $i a unui mare numdr de boien, toti s-au dus la casa consulului, sä-1 felicite. Un postelnic sau secretar de stat ce-1 reprezenta pe domnitor, a venit intr-o calea$cd princiard de gala, inconjuratd
de un pluton de ldncieri. 0 fanfard militard a cântat in curtea casei consulului in timpul receptiei. in timpul serii orawl a fost iluminat iar sdrbdtoarea s-a incheiat cu un bal de gala in casa domnitorului. Toatd Malta societate $i clasa de mijloc din Ia$i era prezentd la acest bal. M-am pierdut in admiratia profuziei de diamante purtate de doamne, in special de cele de vârstä mijlocie. Multe dintre ele aveau diamante care in prezent nu s-ar putea cumpdra cu mai putin de treizeci sau patruzeci de mii de ruble, iar unele etalau
scule chiar $i mai scumpe. Toate acestea erau bogatii mo$tenite. Ca peste tot in Rdsdrit, pasiunea pentru pietre pretioase a fost preponderentd la un moment dat, in principate. imbrdcdmintea purtatd de doamne era fácutd dupd pentru ultima modd. Doarnnele moldovence sunt cunoscute pentru manierele i vivacitatea lor, pentru buna-dispozitie, pentru gentiletea $i naturaletea elegantd dar putine dintre ele au realmente maniere nobile, II acea distinctie inndscutd pe care e dificil sá o deprinzi p. 149 de la altii. A$a cum deja am spus, femeile sunt foarte frumoase. Nu intâlne$ti deloc sau foarte putin fete lipsite de distinctie, a$a cum sunt la alte adundri europene, fart a exclude Petersburgul nostru. in ceea ce prive$te frumusetile acestea erau foarte multe. A vrea sä mentionez printre ele pe d-na Callimachi, ndscutd Pa$canu14, d-
na Cazimir, ndscutd Kogálniceanu, $i cele doud fete Spiro. Toate erau brunete. 14 Aceasta este sora mai mare a Pulchenei Arghiropulo, buna noasträ pnetend Sunt fiicele boierului Costache Pascanu, in mod gresit numit Cantacuzino" (n a ). 67
www.dacoromanica.ro
Practic nu sunt blonde in Moldova. Totusi, d-na Callimachi era o exceptie. Ca $i sora ei erau cele mai bine educate si cele mai manierate doarnne din Moldova. Ace Iasi lucru poate fi spus si despre bdrbati. Am fost uimit de abilitatea lor de a se imbrdca cu bun-gust. Vorbesc, desigur, despre tinerii care erau educati la Paris. Bdrbatii de vdrstä mijlocie, care au renuntat recent la vesmântul lor national, nu erau in largul lor in haine europene. Aceastd schimbare de imbrdcdminte nu a avut loc decât cu aproape zece ani inaintea venirii mele, in timpul administratiei generalului Kiselev - acel adevdrat reformator al principatelor. Este in mod special remarcabil
cum tinerii au adoptat uniformele militare de mare tinutä pe care le poartd cu veritabild elegantd. Dintre tineri, atentia mi-a fost atrasd in mod special de Ion Ghica (pentru a-1 diferentia de ceilalti Ghiculesti, el era numit brigadier pentru cd tatäl sdu avusese rangul rusesc de consilier de stat, corespunzând gradului militar de brigadier, rang demult abolit); Alexandru Sutzo, poreclit Koko, primul dandy din ambele principate; Petrache Mavrogheni, cel mai decent $i mai sobru dintre tinerii
moldoveni; Vasile Alecsandri, un poet remarcabil, fratele sdu Ion Alecsandri, maiorul Leon (ultimii doi erau aghiotanti ai donmitorului), maiorul Grigore Krupenski, cu care am legat curând o mare prietenie; Vasile Rosetii, care a reusit sd risipeascd o enormd avere la Paris si la Viena, si cei doi frati Docan. Multi ani am petrecut in compania acestor oameni tineri $i totdeauna am avut relatii bune. Putin dupd aceastä sdrbdtorire, Kotzebue a inceput pregdtirile sd se clued la Bucuresti pentru o intâlnire cu consulul general, Daskov. Mi-a oferit sd-1 insotesc si am acceptat cu pldcere. // p. 150 Vremea nu era favorabild pentru aceastd cdldtorie. Iarna nu se instalase hied dar umezeala fdcuse pdmântul atât de jilav 'Meat, pe unele strdzi din Iasi care erau putin sau deloc curdtate, noroiul era pând la genunchi. in afara orasului, pe camp, drumul era abominabil. in pofida acestora, Kotsebue a hotdrât sd piece, pentru cd i$i programase in a$a fel timpul Inc& sd se intoarcd de Crdciun. Am plecat inaintea rdsdritului. Trdsura noastrd de cloud locuri avea un atelaj de doisprezece cai mânati de trei surugii. intrucât caii erau inhdmati in perechi, una dupd alta, prima pereche era departe, in stradd, in vreme ce trdsura stätea 'fried in curie, in fata intrdrii. Am plecat acompaniati de inspdimântkoarele urlete ale slujitorilor care ne escortau. in acele zile o deplasare a consulului rus era insotitä in modul cel mai complicat si mai pitoresc. Un curier cdldrea inaintea noastrd pentru a pregdti caii [de postd]. in ora$e eram intâmpinati de intregul detapment de jandarmi $i uneori de ispravnic (prefect, cum este numit astdzi) si totdeauna erau pregkite fie cazarea pentru o noapte, fie cina sau vreun fel de gustare. Nu aveam ocazia sd oprim la cârciumi. Pe deasupra nici nu existau, la acea data, vreunele suficient de bune in principate. Am fost uimit de generozitatea cu care Kotsebue dddea bacsisuri grase la surugii, la slujitori i
altora care ne serviserd. El credea cd este necesar sd facd asa pentru a mentine statutul consulului. Totusi, costurile pentru aceste cdldtorii acute in exercitiul funcriunii erau inregistrate precum cheltuieli extraordinare ale consulatului si erau 68
www.dacoromanica.ro
pldtite de la buget. in pofida numdrului mare de cai abia ne târam prin glod i, dupd scurte opriri in orasele de provincie Vaslui, Bar lad si Tecuci, care mi s-au pdrut foarte sdrace i murdare, am ajuns la Focsani doar intr-a doua zi, spre seard, dupd ce traversasem raul Siret. Raul Milcov care formeazd granita dintre Moldova si Tara Româneascd curge aproape prin mijlocul acestui oras. Cu exceptia câtorva zone intre Iai si Vaslui i poate lângd Bar lad, unde pot fi vdzute case aträgdtoare i mici crânguri i livezi, tot restul spatiului 'And la Focsani este o stepd plicticoasd pentru cdldtor. Doar ici si colo, in apropierea oraselor, am intâlnit ativa copaci. in acest moment al anului nu e urmd de vegetatie in sate si in orasele mai mici. II Toatd aceastä regiune seamänd cu sudul Rusiei. Exact ca acolo, p. 151 la intrarea in fiecare ordsel este o fântând cu o cumpänd enormd i o cgdare pentru scos apa.
La Focsani, care este situat aproape la jumdtatea distantei dintre Iai
i
Bucuresti, am fost primiti de autoritatile valahe. in ciuda rudeniei dintre cele cloud
natiuni române vecine este vizibild o oarecare diferentd in aspectul lor, in imbrdcdrninte si in vorbire. Munteanul m-a impresionat prin faptul cd este mai calm si mai sociabil decât moldoveanul. Am intrat in tinutul marcat de victoriile lui Suvorov'5 asupra turcilor. Prima sa victorie a fost lângd Focsani iar a doua i cea decisivd asupra marelui vizir a fost
langd Râmnic, pentru care Ecaterina cea Mare i-a conferit titlul de Conte de Râmnic. Râmnic este capitald de district, la o statie [de posta] de Focsani, lângd raul cu
acelasi nume. Acest eau de munte pe care si o gdind îl poate traversa in sezonul secetos al anului, inundd zona pe o mare distantd in perioadele de umflare a apelor si atunci traversarea este, uneori, foarte periculoasd. Unicul flu al lui Suvorov, generalul locotenent print Arkadi Alexandrovici s-a inecat astfel in Râmnic. El comanda o divizie de cavalerie, in timpul rdzboiului cu turcii care s-a incheiat cu Pacea de la Bucuresti. Aceasta s-a intamplat in aprilie 1811, adicd aproape doudzeci de ani dupd victoria castigatd in acelasi loc i pentru care tatAl sal a primit titlul de
conte de Râmnic. Langd râu se ridicd un turn de veghe pentru a comemora acest eveniment nefericit. Drumul continud prin câmpia care se intinde pand la Bucuresti. Este chiar mai dezolantd si mai vastd cleat câmpia moldoveneascd. Dupd Rânmic ne-am tarat incd vreo trei sau patru statii [de postd] prin acelasi groaznic noroi pand ce am ajuns la Buzdu, renumit pentru mdreata clddire care apartine scaunului episcopal din acel loc. aldtorii opresc de obicei acolo §i-i asteaptd cea mai ospitalierd, chiar mdreatd
primire. Clddirea a fost ridicatd din ordinul guvernului in acest scop, si este intretinutd din fondurile bisericii, care sunt foarte mari in principate. Pe episcop nu 15 Alexandr Vasilievici Suvorov (1729-1800), general rus, s-a distins in campanille ruso-turce din 1790-1791; in 1799 a condus armatele ruse in campania din Italia contra lui Napoleon, când a reusit o spectaculoasä traversare a Munplor Alpi.
69
www.dacoromanica.ro
1-am gdsit in Buzau. De obicei el petrece lunile de iarnd in Bucure$ti, unde participd p. 152 la sedintele adundrii legislative unde este considerat // un membru de neinlocuit. in ierarhia ecleziasticd a Tdrii Române$ti, arhiepiscopul de Buzdu ocupd primul loc dupd mitropolit. $i aici, in apropierea oraplui, curge un râu cu acela$i nume care inundd aproape mai mult decât Râmnicul. Este imposibil sd construie$ti un pod peste aceste torente $i trebuie sd le traversezi cu greu, prin apd. Atunci, apa crescuse considerabil $i am traversat greu râul. Apa trecea peste roti. De la Buzdu, unde am fost primiti cu multd consideratie $i unde ne-au dat o masd excelentd, am plecat noaptea pe ap un intuneric beznd, I'm& era imposibil sd distingi vreun obiect la doi pa$i. De mai multe ori ne-am rdtdcit, de$i eram insotiti
de dorobanti (jandarmii din Tara Româneascd echivalentul slujitorilor din Moldova). Trdsura noastrd se balansa dintr-o parte in alta $i pând la urmd s-a rdsturnat intr-un $ant. Kotsebue a fost primul aruncat afard iar eu am cdzut peste el. Printr-un ciudat noroc nici unul dintre noi nu a fost rdnit. Contuziile noastre erau neinsemnate $i, odatd in picioare, ne-ani continuat drumul ca $i când nimic nu s-ar
fi intâmplat. Dimineata am ajuns la cel mai apropiat ord$el, Urziceni, pe malul Ialomitei, peste care geni$tii no$tri au construit un pod acceptabil in timpul ultimei ocupatii de care trupele noastre. Distanta panda la po$ta Urziceni este cea mai lung:a' pe care am avut vreodatd ocazia sd o vdd in principate. Ar putea lua, cu u$urintd, locul a doud [po$te]. Dacd nu grewsc, de acolo mai rdmâneau trei statii pând. la Bucure$ti, unde am ajuns seara târziu. Am intrat pe poarta Colentinei, numitd dupd mosia situatd in apropiere, cu un
splendid conac, ce apartinea atunci beizadelei Grigore Ghica. 0 stradd lungd $i largd, Podul Târgului-de-afard, pornea de la aceastd poartd. Am mers pe ea pret de aproape doudzeci de minute pând ce am cotit pe altd stradd. Puteam judeca dupd aceasta cd Bucure$tiul este mult mai mare cleat Ia$ul. Chiar $i atunci avea mai mult de o sutd de mii de locuitori in vreme ce capitala Moldovei avea numai cincizeci de mii cu aproximatie.
Kotsebue m-a ldsat la hotel Casino" iar el a continuat pând la consulatul general rusesc unde ii fusese pregdtit un apartament. Mi s-a dat o camerä destul de acceptabild la Casino". Pentru a ajunge la ea // p 153 trebuia sd trec printr-o saiá mare cu o galerie. Servea pentru balurile publice ale
clasei de mijloc iar receptionerul care m-a primit mi-a spus cd un asemenea bal avusese loc in noaptea anterioard sosirii noastre. Din fericire, in timpul scurtei mele $ederi la Bucure$ti nu a fost nici o petrecere la Casino" $1 m-am putut bucura de pace $i lini$te in camera mea. Cu toate acestea, ea mi-a slujit doar ca loc de dormit pentru cd, in timpul zilei, eram ocupat sd fac vizite. in dimineata urrndtoare am trimis dupd o trdsurd si am mers sd-i fac o vizia consulului general, Iakov Andreevici Da$kov.
[Urmeazd un paragraf in care prezintd personalitatea consulului general Da$kov, biografia $i evolutia carierei acestuia]. 70
www.dacoromanica.ro
Iakov Andreevici m-a primit in mod amabil si m-a invitat la cind. intre timp am fdcut un tur al orasului. in Bucuresti, exact ca in Iasi, aproape toti birjarii sunt
rusi scopiti. Am pornit direct la Mitropolie, care este situatd pe o indltime apreciabild de unde se poate vedea intregul oras. De acolo Bucurestiul apare foarte pitoresc si seamand cu Moscova. Cu exceptia // sträzii principale, Podul P 154 Mogosoaiei, care merge in linie dreaptd prin centrul orasului si, de asemenea, Podul
Tdrgului-de-afard, pe care deja 1-am mentionat mai sus, practic toate strdzile'6 urmeazd linii neregulate, traversdnd in multe locuri serpuitorul rdu Dâmbovita. Multe case sunt construite intre o grddind si o curte. Ici si colo se intâlnesc cocioabe dar ele sunt mult mai curate si mai prezentabile decdt cele din Iasi, datoritä absentei evreilor cdrora, in acea vreme, le era aproape total interzis sd se stabileascd in Tara Rorndneascd. Aceastd etnie este inlocuitd aici de bulgari, sdrbi, unguri, greci, armeni
si albanezi. La fel ca evreii din Moldova, au luat in mdinile lor aproape toatd industria, comerttil si afacerile. Aparte de celelalte avantaje pe care le au fatä de evrei, aceste natiuni crestine se disting in mod special de ei prin curdtenie, prin costume frumoase si aspect nobil. Aceasta se observd la sdrbi mai mult decdt la oricare altii si, de asemenea, la bulgari. Muntenegrenii ii depdsesc din acest punct de vedere dar numdrul lor este, desigur, nesemnificativ. Cea mai mare parte a ungurilor se ocupd cu cresterea vitelor17. Armata in Tara Romdneascd purta aceeasi
uniformd ca aceea din Moldova, singura diferentd fiind aceea cä gulerele si mansetele erau galbene in loc de rosii. Cavaleria compusd din ldncieri purta, totusi, mansete de postav alb. Militarii nostri rusi obisnuiau sd spund cd uniforma acestor cavaleristi era exact ca a regimentului nostru de ulani de Harkov. in genere, traficul in oras era considerabil. Era un mare numdr de trdsuri pentru cd, in lipsa trotuarelor si din cauza noroiului de netrecut, numai prostimea se aventura pe jos. Varietatea costumelor era chiar mai mare in Bucuresti decdt in Iasi. Casa consulului nostru general este pe Podul Mogosoaiei, in Mima orasului. inainte apartinuse bogatului print sdrb // Milos Obrenovicilt care, in timpul exilului p. 155 a trdit in Tara Romdneascd unde detinea mosii mari. Daskov a cumpdrat aceastd casd, pentru doar zece mii de cervoneti. Acum valoreazd de cloud, dacd nu chiar de trei ori mai mult. Un perete simplu' si gros de piatrd despdrtea enorma curte de stradd. in jurul
curtii erau atenanse scunde: ele cuprindeau hambare, grajduri, o bucdtdrie, 16
Cuvântul ;AO este folosit numai in Moldova (acum este inlocuitstradd). cu In Tara
Româneascd pod este cuvântul folosit pentru stradd. De fapt el inseamnd pod" (n.a ). 17 Exista in Bucurqti o colonie micd de evrei Era compusd in mod special din ap-numitii evrei spanioli, care sunt rdspanditi in Rdsdrit i care se plaseazd, din toate punctele de vedere,
icomparabil mai sus decât evreil polonezi. intre ei sunt oameni foarte respectabili, in mare majoritate bancheri. Cât despre tigani, voi avea ocazia sd vorbeasc despre ei mai târziu" (n a.). 18
Milo Obrenovici a fost print al Serbiei intre 1815
i
1839, când a fost inläturat de
Alexandru Karagheorghevici Milo a fost repus in drepturi in 1858" (n.a.).
71
www.dacoromanica.ro
locuintele servitorilor i o cancelarie. Casa, o constmctie cu un singur cat intr-un stil
arhitectonic desuet, se distingea prin acoperisul sdu Malt. in spatele casei era o grddind foarte drdgutd care cobora in trei terase astfel incât, din acest unghi, casa pdrea cä std pe o stâncd iar vederea de la balcon inspre mahalalele Bucurestiului era extrem de pitoreascd.
[Urmeazd un pasaj in care se vorbeste despre sotia lui Daskov, care pdrea inspdimântatd de soacra sa ce locuia cu ei, o fiintd dominatoare i energicd de care fiul era puternic influentat si care conducea efectiv gospoddria acestuia]. Nu a fost prea multd lume la cind dar seara, 'Malta societate a Bucurestiului,
s-a adunat in casa lui Daskov. Acolo am fost prezentat tuturor: Filipescu, Florescu, Vdcdrescu, Herescu, Bibescu, Bdleanu, Bdldceanu, Otetelisanu i altii.
p 156 // in Tara Româneascd ca si in Moldova aceste terminatii in escu §i anu sunt caracteristice pentru numele pur românesti. Se intâlnesc, de asemenea, nume locale terminându-se în un §i eu. Toate celelalte nume, toate practic, sunt de provenientd strdind. Astfel, Cantacuzino, Moruzi, Sutzo, Mavrocordat, Mavrogheni, Caragea i altele sunt de origine greceascd. Sturdza si Bals derivd din ungureste; Ghica din albanezd; Catargiu i $tirbei sunt, färd indoiald, de aceeasi origine; Rosetti este, in aparentd, de origine italiand, Krupenski de origine polonezd.
Numesc doar numele celor mai importanti boieri din principate. in realitate nobilimea este inexistentd aici si nu are blazoane de nici un fel. Numai persoanele &Orland un anumit rang poartd numele de boieri. in Moldova toti aceia de la logofat la agd iar in Tara Româneascd (dacä nu gresesc) de la ban la clucer apartin boierilor marii9. Toate celelalte persoane cu titluri erau numite boiernasi sau, folosind un cuvânt contemporan, ciocoi"20. Mai sigur, cele mai onorabile titluri i ranguri
apartineau doar câtorva familii bogate care formau aristocratia dar care nu se bucurau de drepturi ereditare speciale. Dacd persoane purtând numele de Sutzo, $tirbei, Ghica, Sturdza si unii dintre Cantacuzini îi atribuie, In strdindtate, titlul de print doar pentru cä unul dintre strdmosii lor a fost hospodar, aceasta este complet gresit iar ei au succes in pretentiile lor doar din cauza ignorantei strdinilor. Asa cum deja am precizat, titlul princiar de beizadea este dat doar ca un semn de curtoazie (par courtoisie) fiilor de domnitor. Acest titlu nu poate fi, totusi transmis la a treia generatie. Am explicat mai sus conditiile in care numai o ramurd a Cantacuzinilor si a Basarab Brâncovenilor au dreptul la titlu princiar. in Tara Româneascd ambele 19 Pentru mai multe detalii privind rangurile boiere§ti vezi. A. D. Xenopol, Istoria romänilor alti mart din Dacia Traianci, Ia§i 1896, vol. X, p. 142; Theodora Rddulescu, Sfatul domnesc dregitori at Törii Romeinegi in secolul al XVIII-lea, Bucure§ti, 1972; Dan A. Lazärescu, Imagmea Romântei prm cltori, Bucure§ti, 1986, p. 224, 235, 289. Temenul de ciocoi" este nepotrivit folosit de memorialist spre a desemna boierna§ii de pe
.
treptele infermare ale ierarhiei boiere§ti din principatele române, caci prin el erau ironizati arendwi §i
personalul administrativ al gospoddriei boiere§ti, in general oamenii de sorginte modestä, dar arnbitio§i i hulpavi, cu mare dorintä de imbogatire rapidd prin in§elarea stäpânului i oprimarea supui lor.
72
www.dacoromanica.ro
nume, in realitate, au dispdrut. Aceia care incd poartd aceste nume acolo le-au primit pe linie materna. Actualul Brancoveanu, fiul lui Gheorghe Bibescu (fost domnitor
pentru o perioadd, asa cum vom vedea) a fost adoptat de ultimul print BasarabBrincoveanu si a mostenit de la el o enormd avere. Ulterior 1-am intalnit i m-arn imprietenit cu el. in timpul despre care scriu el era inch' la studii la Paris iar tatd1 sdu
era in Bucuresti. L-am intalmt in casa lui Daskov unde 1-am intalnit i pe Barbu Stirbei, fratele lui Gheorghe Bibescu. Amandoi au jucat roluri importante in tara lor si au dobandit fairnd europeand. [Urmeazd un pasaj in care sunt schitate biografiile si relatiile de rudenie ale fratilor Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbei ca si a lui Nicolae Mavros]. in aceeasi seard i-am intalnit pe fratii dornnitorului, Mihalachi i Costache p. 159 Ghica. Primul era ministru de interne iar cel de-al doilea era spdtar sau ministru de rdzboi. Mihalachi Ghica21 avea o proastä reputatie si era detestat pentru abuzurile care aduceau reclamatii din toatä tam. Cu toate acestea ele nu aveau nici un rezultat, din cauza marii influente pe care el o avea asupra fratelui sdu, domnitorul. Pe bund dreptate se poate spune cd a fost primul rdspunzdtor pentru prdbusirea printului Ghica, ce a urmat in 1842. Sotia sa a fost candva o frumusete si prima favoritä a generalului Kiselev. Mihalachi Ghica avea un fiu, George, care-i sernäria tatälui foarte mult atat fizic cat si moral, si doud fiice. Cea mai mare' s-a märitat cu un ofiter rus, printul Koltov-Masalski23, iar cea micd, Olga, care uimea pe toatd lumea cu asemánarea sa cu generalul Kiselev, s-a mdritat cu beizadea Grigore Sturdza, fiul domnitorului moldovean. Al doilea frate al printului Ghica, speitarul Costachi Ghica24 era un orn amabil, onest dar care nu facea doud parale. Nu s-a bdgat niciodatd in politicd i incerca din rdsputeri sd apard ca un adevdrat militar. Sotia sa, Maritica, o frumusete celebrd, 1-a pärdsit pentru a se mdrita cu Bibescu, atunci cand 21 Mihai I Ghica (1792-1850) marele ban $i mare vornic al Trebilor Dinlduntru (1834-1842),
presedinte al Sfatului Domnesc. Om de Malta culturd $i mare iubitor de frumos, a sträns o unportantä colectie de artd. La initiativa sa a fost infuntat, in 1834, muzeul de la Colegiul Sf. Sava. A fost tatal Elenei Ghica, scriitoare celebrd sub pseudonimul Dora d'Istria. 22 Elena Ghica (Dora d'Istria) (1828-1888), literatd, filoloagd i folclonstd, pictoritd $1 muziciand, luptdtoare pentru drepturile femeilor $i, in general, ale popoarelor asuprite din Orient
Autoare a numeroase volume cu o tematicd diversd, redactate in francezd $1 itahand: La we monastique dans l'Église Orientale (1855), Les femmes en Orient (1859-60); La nationalité Roumaine d'après les chants populaires (1859); Des femmes par une femme (1865); Les Orientaux ci Paris (1867), Gli albanesi in Rumema. Storia dei principi Ghika nei secoli XVII, XVIII"XIX sul documenti inediti (1873); La poésie des Ottomans (1877); La littérature française au XIXe siècle. Esquisses historiques (1885). 23 Ea $i-a pdrdsit curând frurnosul $i admirabilul dar molaticul bdrbat, cu care a trait un timp la Petersburg. Dupd ce a pdräsit defmitiv Rusia s-a stabilit in Franta, a avut legdturi cu tot felul de literati $i a devenit ea insdsi scriitoare sub pseudonimul Dora d'Istria. A atins oarecare recunoastere in acest domeniu Totusi, aventurile ei nu o recomandd din punct de vedere moral (n.a.). 24 Constantin D. Ghica (1797-1852) spdtar al militiei pdmântene a Tdrli Românesti. 73
www.dacoromanica.ro
cel din un-nd a devenit domnitor. Iar Bibescu, pe de altd parte, a divortat de sotia sa,
mostenitoarea lui Brâncoveanu mai sus mentionat, asigurându-se ca enorma ei avere sd nu treacd in mâinile altcuiva. Aceste exemple pot da o idee despre moravurile tdrii! Totusi, ca sd le facem dreptate valahilor, trebuie sd admitern cd, in
pofida moravurilor lor ware, au multe calitäi admirabile. Bundtatea lor sufleteascd, ospitalitatea i amabilitatea fac sä le fie, uneori, uitate viciile.
A doua zi am fost prezentat domnitorului25. Era un orn remarcabil. Figura sa oarecum obositä exprima pasiune i viclenie, combinatie intâlnitd frecvent in tipurile rdsdritene. Nu se putea sä nu-i decelezi originea arnduteascd (albanezd). Ca inteligentd i educatie nu se putea compara cu domnitorul moldovean, p 160 Sturdza, dar era mai onest deck Sturdza // si se gândea mai putin la avantajul personal. in ciuda acestora, administratia sa era, totusi, slabd. Abuzurile pe care
le tolera stârneau mare opozitie in divan. Opozitia era indreptatd mai mult impotriva fratelui sdu, Mihalachi Ghica dar, de vreme ce el isi sustinea, cu incdpdtânare, fratele, a devenit tinta nemultumirii generale. Dupd cum vom vedea mai incolo, el a fost suspendat din functia de domnitor câteva luni dupd cdldtoria mea la Bucuresti. inainte de ridicarea sa in postul de hospodar, printul
Alexandru Ghica a fost speitar adicd seful militiei formatd de Kiselev. in consecirqd el totdeauna purta o uniforma militard. Am stat in Bucuresti doar patru zile pe care le-am petrecut foarte pldcut. Din toate pdgile am primit invitatii la dineuri si petreceri. in acest scurt interval am avut posibilitatea sd-i vizitez, pe lângd Daskov, pe Mavros, BdIdceanu i pe insusi domnitorul. Cel mai plácut am petrecut in casa lui Bdldceanu" unde se dansa mult.
Fiicele sale erau pe bund dreptate considerate a fi primele frumuseti in Tara Rornâneascd. Cea mai mare27 divortase de primul sot si se mdritase cu baronul Raman care era consulul nostru general in Bucuresti inaintea lui Titov. in acel moment ce se afla cu el la Petersburg. Dintre celelalte care erau de fatd, una era mdritatd cu banul Bdleanu28 iar cealaltd cu Costachi Lens. Celelalte erau incd 25 Alexandru D. Ghica (1796-1862) domn al Tärii Române*ti (1834-1842), apoi caimacam (1856-1858). 26 Constantin Bdldceanu (1778-1858) mare boier montean care a ocupat functii importante precum: mare ban, mare hatman, membru in Divanul Judeatoresc, efor al Spitalelor, mare logofât al Trebilor Biserice5ti (1838-1842); protector al lui Gheorghe Lazar §i sustindtor al invdtdmântului in limba romând In 1842 a fost unul dintre candidatii la domnia Tani Româneti. 27 Maria Bäldceanu (1817-1881) cdsätoritä mal intâi cu Constantin Glogoveanu se desparte de acesta i, in 1838, se recdsdtorqte cu baronul Petru Ivanovici Rtikrnan. O Emanoil Bdleanu (1794-1862), membru in Divan (1829), membru in comma de redactare a
legislatiei celor doud principate rornâne (1829-30), comandant al militiei pdrnântene a Tdrii Române*ti (1831), candidat la dornnia Tärii Române§ti atât la 1842 cât i in 1858, eful Departamentului Dinläuntru (1856) §i membru in cdimdcdrnia de trei, irnpreund cu loan Manu i Ion Filipescu (oct 1858 - ian. 1859). Atribuindu-i htlul de ban, memorialistul grqe§te confundându-1 cu tatdl sdu, banul Grigore Bäleanu.
74
www.dacoromanica.ro
nerndritate. Printul Ghica a aranjat o scard muzicald §i, printre cei care au cantat, mi-a atras atentia dr. Meyer", un om remarcabil i exceptional de frurnos cu o voce minunatd. El purta uniformd militard de mare tinutd pentru cä era doctor-§ef ata§at
militiei. Doctorul avea o grozavd experientd practicd §i era foarte respectat in societate. Este fratele bine cunoscutului pianist i compozitor Leopold Meyer. La
aceastd seratd muzicald am intalnit, de asemenea, pe surorile colonelului Blaramberg" care mi-au devenit prietene apropiate la fel ca §i dr. Meyer in timpul ultimei mele ederi in Bucure§ti31. Atat cat imi amintesc, fiicele lui Mavros, unde am luat cina, erau toate nemdritate. Cea mai micd, Paulina (acum mdritatd cu Ernest Kotsebue) era atunci de circa zece ani. in Tara Rornaneascd ca §i in Moldova practic toti boierii bdtrini incd purtau costumul national. Cel care m-a impresionat mai mult decat oricare altul, datoria frumosului sdu aspect i al hainelor bogate, a fost bay boierul (mai marele boierilor, cea mai inaltd distinctie din tard), Gheorghe Filipescu32. I/ Trdsdturile nobile ale p. 32 fetei sale impreund cu barba lungd, complet albd, îi distingea de ceilalti33. Pe deasupra adera la felul de viatd din vremurile trecute. Era totdeauna inconjurat de familie §i toti prietenii sdi erau bine veniti la masa lui. 0 altd masd era zilnic intinsd la parterul casei sale pentru sdraci. Cateodatd se adunau acolo mai multe duzini de oameni. Aceastd ospitalitate märinimoasd §i realmente seniorald i-a zdruncinat atat de tare afacerile Inc& a fost obligat sd-§i vandd una cate una marile sale mo§ii. Cu toate acestea nu ar fi acceptat niciodatd sd-§i schimbe modul de viatd. Odatd cu moartea lui Gheorghe Filipescu a dispdrut acest onorabil exemplu al trecutului i nu putea fi altfel in actualele conditli de viatd. Avea doi fii §i cloud fiice. Fiul sdu cel mare, colonelul Costache Filipescu34, un orn bine educat a murit inaintea taalui 29 Dr. Ignaz Meyer (1800-1870) medic. A fost adus din Germania de domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica (1834), numit medic al palatului, medic $ef al milttlei pamântene a Tani Românesti (1834-1847) $1 medic la Spitalul Pantehmon
" Vladimir Blaramberg (1811-1846), di ter rus de ongine belgtank venit cu trupele tanste in timpul razbomlui ruso-turc din 1828, primeste aprobarea de a se stabili in Tara Romaneasca pentru a contribui la organizarea militiei pämantene. in 1838 avea deja gradul de colonel, era aghiotant domnesc $1 inginerlef al statului. A fost autorul Anuarului Principatuhu Tdrit Romeinegi (1842). A fost insurat cu Profira Ghica, fiica banului Dimitne Ghica, ce mai fusese mantatä inamte cu Nicolae Mavros. 31 Memonalistul se refera la intervalul 1858-1863 and a fost consul general al Rusiei la Bucuresti. 32 Gheorghe (Iordache) Filipescu (1765-1855) ba$-boter, mare vormc $1 mare ban, candidat la
tronul Tani Române$ti (1834), seful Departamentulut Trebilor Dinlauntrul (1834-1842, 1847, 1849-1854)
33 trite hat-title fostului consul general Komcmski am dat intamplator peste un portret al lui Gheorghe Filipescu. Cred ca era pictat de una dintre tinerele doamne din familia Blaramberg $1 asemanarea era rernarcabile (n.a.). " Constantin Filipescu (1804-1842), mare postelnic $1 mare logoat; colonel in militia pamanteana a Tarn Romane$ti, secretar particular al generalului Pavel Kiselev.
75
www.dacoromanica.ro
sätt35 iar al doilea Gheorghe (poreclit Dado)36 a fost educat in Corpul Pajilor nostri si, dupd ce a servit ckiva ani in regimentul nostru de ulani, si-a continuat serviciul militar in Tara Româneascd". Una dintre fiicele sale s-a M.dritat cu moldoveanul Ion Ghica (numit Brigadier) iar cealaltd cu munteanul Aristide Ghica.
Generalul Kiselev a läsat ckiva ofiteri rusi in Tara Româneascd care avuseserä permisiunea de a intra in serviciu aici. Dintre ei 1-am meMionat pe
P. 162
colonelul Blaramberg. in plus erau coloneii Gorbatki38, Poznanski" si vicontele de Grammont4° toti fiind insurati cu localnice. Cel din urmä indeplinea, cu o comica gravitate si pur rafinament frantuzesc, indatoririle de maresal al Curtii domnesti si maestru de ceremonii iar primii doi erau implicati in organizarea militiei. Amintirea generalului Kiselev, care a träit cea mai mare parte // a timpului la Bucuresti, a rezistat mai mult aici deck la Iasi. Românii vorbeau despre el cu sincer entuziasm. " A fost insurat cu o tândrd doamnd moldoveancd, numitd Bals, de care s-a despdrtit sub pretext cd este nebund desi nu existau suficiente dovezi in acest sens. Mai sigur avea idiosincrasie dar nu am putut vedea la ea semne de nebunie Filipescu este acum agent al principatelor la St. Petersburg" (n a ).
" Gheorghe Filipescu (1811-1889) militar format in trupele rusesti. A luat parte la Rdzboiul Crimeii i, pentru acte de bravurd, i-a fost ddruitd o sabie de onoare. Pdrdseste armata rusd (1859) si intrd in cea romând cu gradul de cdpitan. In 1867 fdcea parte din corpul de stat-major i avea rangul de colonel.
Desi pensionat de mai mult timp, in 1877, la izbucnirea Rdzbomlui de Independentd se reactiveazd pentru cd vorbea bine ruseste, este atasat persoanei marelui duce Nicolae, comandantul suprem al trupelor rusesti din Bulgaria. " Dado era un tip ciudat si mare incurcd-lume. In timpul scurtei mele sederi in Odesa s-a insurat cu fiica unui profesor francez, Tricot. Totusi, curând a pdräsit-o. Cu certitudine nici ea nu se distingea prin bund moralitate" (n a ). " Anton Ignatievici Horbatki (1800-1875) alter rus care, in 1833 pnmeste aprobarea de a pdrdsi oastea tarului spre a intra, cu acelasi grad de maior, in militia pdmânteneascd a Tâni Romänesti; in 1836 era comandir al batalionului 1-iu al palcului nr. 1" iar la 1839 era inältat la gradul de polcovnic (colonel); contnbuie esential la repnmarea rdscoalei bulgarilor de la Braila (1843), in timpul revolutiei de la 1848 este scos din armatd dar in 1849 este repus in dreptun, ajunge sef al ostirii i membru in stabul (statul major) donmesc A fost insurat cu Maria Hrisoscoleu, fiica pahamicului Constantin Hnsoscoleu. 39 Igantie Poznanski (1801-1861) ofiter rus care, in 1833 primeste aprobarea de a pärdsi oastea tarulm pentru a intra, cu acelasi grad de cdpitan, in militia pdmânteneascd a Tani Românesh; in 1836 era inaintat la gradul de maior; se distinge in timpul reprirndni rdscoalei bulganlor din Braila (1843); in 1849 a fost inältat la gradul de polcovnic (colonel), devine comandantul polcului si ajutor al sefului oastel. A fost insurat cu Zoe Zdtreanu, fiica lui Gheorghe Cotofeanu atreanu, presedintele tribunalului din Craiova.
40 Antoine de Grammont (1795-1851) viconte, ofiter rus de ongine francezd, aghiotant al generalului Pavel Kiselev; in 1834 pnmeste aprobarea de a pdräsi oastea tarului pentru a ultra in militia pämânteand a Täni Românesti cu rangul de polcovnic, mai inalt deck cel avut pând atunci (maior); ajunge aghiotantul domnitorilor Alexandm Dimitne Ghica i Gheorghe Bibescu; in 1843 este atasat pe lângd persoana prinMlui Albert al Prusiei, fratele regelui Friedrich Wilhelm IV, când acesta s-a aflat intr-o cdlätorie prin Tara Româneascd, in 1849 este din nou ales aghiotant domnesc de Barbu Stirbei care, anul urrndtor, îl numeste mare logordt al departamentului Credintei. A fost cdsätorit cu Arghira Scufa, fiica negustorului grec Ianache Scufa.
76
www.dacoromanica.ro
[Urrneazd un pasaj in care este prezentat personalul consulatului general din
Bucuresti: Evstafi Semionovici Kotov, dragoman principal, Kols, dragoman secund, secretarul grec Dendrino i Durighin. Tot atunci autorul a cunoscut pe ceilai diplomati strdini acreditati in capitala Tdrii Românesti. Toti erau invidiosi" pe pozitia privilegiatd detinutd de diplomatii rusi $i incercau sd le zdruncine bunele relatii cu administratia româneasa prin diverse intrigi i informatii denigratoare. Cei mai activi in acest sens erau consulul francez Adolph Billecocque si cel englez Robert Gilmour Colquhoun care, desi foarte virulenti in atacurile lor la adresa rusilor, cu manifeste la cel dintâi, rostite dar mult mai perfide la cel de-al doilea, in particular erau companii pldcute si curtenitoare]. in ziva când am plecat din Bucuresti, se ldsase un ger usor care fdcuse drumul
mai bun. Am pornit cu onorurile obisnuite, insotiti de dorobanti, cu un curier inaintea noastrd $i am'urmat calea din statia Urziceni in directia Brdi lei. Drumul //
mergea prin amp i cu greu se intâlnea un singur arbore. Sate le sunt putine $i prezintd un aspect lamentabil. Dupd trei sau patru opriri am vdzut Dunärea, pe al cdrui tárm este situatd Brdila. inainte de a ajunge in oras ne-am oprit sä: cercetdm un
mic monument in forma unei piramide, ridicat in memoria soldatilor rusi care au azut and au luat fortdreata in 1829. [Urmeazd câteva consideratii critice la adresa asediului cetdtii Braila condus de marele duce Mihail Pavlovici, comandantul corpului de Garda:, care nesocotise abilitäile turcilor i fusese luat prin surprindere de detonarea unei mine plasatä chiar sub tab:Ara sa de genistii otomani, care sdpaserd un tunel; explozia avusese drept consecintd moartea multor soldati rusi, in amintirea cdrora fusese ridicat monumentul]. La Br:di la, Dundrea depdseste câteva verste [in ldtime]. Malul opus, cel bulgdresc, este mai muntos cleat cel românesc. in general, de-a lungul Dundrii, malul drept îl domind pe cel stâng, ceea ce a dat turcilor un mare avantaj in timpul rdzboaielor noastre cu ei. Un mare numdr de mori de vânt dovedesc inflorirea comertului cu grâne in portul Br:di la, unde am descoperit mai multe cordbii. Orasul pare sdrac si nu are de ardtat nimic remarcabil. Nu aril petrecut cleat ateva ore acolo si am plecat la Galati, la circa doud sau trei statii depärtare de Braila. La frontierd, unde am fost intâmpinati de autoritdtile moldovenesti, ne-am luat rdmas bune de la insotitorii nostri valahi. Am ajuns noaptea la Galati. imi amintesc cd am auzit lovituri de tun pe când eram Ina la mare distantd: de oras. Eram nedumeriti ce ar fi putut cauza aceasta. Am
crezut cd: a izbucnit revolutia in ora$ sau cä turcii au trecut Dundrea. Totusi, explicatia s-a dovedit a fi simplä. Dupd noul stil, era 1 ianuarie iar vasele strdine ancorate in port särbdtoreau, exact la miezul noptii, Anul Nou. [Urmeazd un pasaj in care este descrisd oprirea la agentul consular rus din Galati, Karneev, care se lduda cu activitatea sa dar care, in realitate ldsa mult de dorit, fapt observat si de superiorul ski direct, consulul Kotsebue]. 77
www.dacoromanica.ro
p. 163
p 164
Portul Galati este mult mai important decât Braila. Am gdsit acolo mai multe
sute de cordbii care rdmdseserd sd ierneze. Cea mai mare parte a comerttilui Moldovei este fdcutd prin Galati iar afacerile atrag uneori, aici, un mare numdr de strdini de diverse nationaliati, dar preponderent greci. Orasul este construit rard reguld41, oarecum in stil asiatic iar populatia, care atunci deja numdra patruzeci si cinci de mii, prezintd o mare diversitate de culori. Guvernatorul sau peircidabul Galatiului era Vasile Ghica. El avea judecatd sdridtoasd, agerime negustoreascd. Din pdcate nu era un om pe care te puteai, totusi baza. Sotia sa, Cleopatra, o femeie veseld si amabild, era valahd, una din marea familie Filipescu. Dupd o sedere de cloud zile in Galati am pornit din nou la drum iardsi prin cârnpie, spre orasul Tecuci, pe care deja il stiam, si de acolo la Iasi. in drumul de la Galati la Tecuci am trecut pe lârigd Pechea, o mosie imensd care atunci apartinea printului Moruzi. Rand la rdzboiul din 1829 nu aducea nici o copeicd venit, dar odatd cu expulzarea turcilor de pe malul sting al Dundrii, Pechea a inceput sd aducd in anii cu recoltd bund, mai mult de o sutd de mii de ruble de argint. Acesta este unul dintre rezultatele esentiale ale obldcluirii rusesti pe care românii nu ar trebui ad. 11 uite!
Am ajuns la Iasi exact in ajunul Crdciunului, la timp pentru pomul de Crdciun care ne astepta in casa lui Kotsebue. Am fost mai mult decât multurnit de aceastd cdldtorie pe care am gäsit-o atât de interesantd si-mi amintesc cu recunostintd de atentiile tovardsului de drum care, in relatiile sale cu mine a fost mai mult un bun prieten deck un superior. //
Viata in principat
p 165
(1842-1845)
Am serbat Anul Nou 1842 la un bal dat de bdtrâna doamnd Bogdan, in compania lurnii pe care deja o cunosteam si unde fiecare a fdcut ceva special pentru a rnd intâmpina cu ocazia revenirii mele la Iasi. Cordialitatea moldovenilor la fel ca si a valahilor md predispunea totdeauna in favoarea lor, in ciuda multelor lor defecte de care eram, evident, constient. Doud evenimente mi-au marcat in mod special memoria la inceputul acelui an. Acestea au fost nasterea unei ffice a lui Kotsebue cdreia pdrintii i-au dat un nume total negerman, Zoia42, si cunostirita mea cu printul Lev (Leon) Egorovici
Cantacuzino, acelasi tândr de care am fost atât de atras când a apdrut la Departamentul Asiatic, cu printul Alexandr Mihailovici Gorceakov. 41 Aici, chiar mai mult deck decât in Bra Ila, esti uimit de nenumaratele mori de vânt care oferd un spectacol ciudat" (n a.).
42 in greceste, Zola inseamnd viata". De la acest nume ei i-au dat un diminutiv german Siisschen" pe care nici un grec nu I-ar recunoaste" (n.a ). 78
www.dacoromanica.ro
Prinral Leon Egorovici, la care md voi referi de acum inainte ca Leon, pentru cd am devenit prieteni din prima zi a cunostintei noastre si niciodatd nu i-am spus
altfel, era fiul printului Egor Metvevici Cantacuzino despre care am vorbit in capitolul precedent.
[intr-un scurt paragraf este prezentatd relatia de rudenie a printului Leon Cantacuzino cu Kotsebue, fiind insurat cu o cumnatd a acestuia. Printul avea atunci 34 de am si impresiona prin frumusete]. Afectiunea dintre noi a crescut in asa másurd incât eram practic inseparabili. p Prin intermediul lui am ajuns sd cunosc tineretul aristocrat de care era iubit: printii Moruzi, vdrul ski prinral Alexandru Cantacuzino si diversi Sutesti, Ghiculesti si altii, majoritatea de origine greacd. [Urmeazd un lung fragment in care sunt prezentate, pe larg, diverse relatii de rudenie si descendenta Moruzestilor]. Prima mea iarnd la Iasi a fost foarte pldcutd. imi amintesc c.d., spre sfarsitul p sezonului, in casa lui Kotsebue a fost un bal mascat care s-a dovedit un mare succes. Am venit in costum spaniol. Doamna pe care am insotit-o era Hermiona Asachi, prima sotie a printului Alexandru Moruzi-Pechea.
1 66
169
[Alt pasaj prezintl pe fratele lui Leon Cantacuzino, Grigori Egorovici Cantacuzino, sosit din Basarabia putin inaintea acelui bal].
Arar trecea o zi all o petrecere cu dans. Seara ne adunam si imediat
p. I 70
trimiteam dupd ldutari tigani care, cu seful lor, bdtrânul Barbu, celebru in toatd Moldova, cântau dupd ureche tot felul de muzicd, fârd cea mai micd stiintd de a citi
notele. Ca sd fiu mai corect, interpretarea lor nu era totdeauna conformd cu originalul si, dând frâu liber fanteziei lor nestdpânite, acesti muzicieni autodidacti
obisnuiau sd se abatd [de la ternd] Dumnezeu stie unde. Totusi nu puteai auzi vreodatd o notd falsd iar simtul mdsurii si al ritmului era atât de corect, 'rack era mai
usor sd dansezi pe muzica lor deck dupd oricare altd orchestra europeand. Ei foloseau mai multe viori, un instrument foarte special si, certamente, foarte vechi, fdcut din zece sau mai multe fluiere asezate aproape unele de altele - un substitut perfect al flautului - si o balalaicd [cobzd, n.n., A.S I.] la care cânta insusi Barbu. Este greu de imaginat cu câtd armonie cântau acesti ldutari si cum improvizau, in
felul lor propriu, cele mai grele bucki. Celebrul Barbu fusese cândva rob in gospoddria printilor Cantacuzino. Muzica tigdneascd se folosea pentru petreceri mici dar pentru mari baluri // era angajatd, de obicei, fanfara militard, excelent organizatd de dirijorul austriac Hefner. in mare parte muzicantii erau tigani si evrei, ton dotati cu un extraordinar talent muzical. Frecventam tineretul al cdror conducdtori erau printii Cantacuzino. in acest grup erau Panaiot Moruzi; Iancu (sau Iancusor, cum era numit cu numele sdu de alint) Canta si drdguta lui sotie, Catinca; Dumitrachi Canta si sotia sa Pulcheria;
Petcu Mavrogheni; Iancu Ghica si alti câtiva. Formam un mic cerc si zilnic ne 79
www.dacoromanica.ro
p. 171
anuntam unii pe altii unde urma sd ne intâlnim seara. Mergeam frecvent la teatru, care pe atunci era Meâ in fosta casd a lui Petcu Mavrogheni. Totusi, acest modest teatru era confortabil. Lojele aranjate in trei siruri, erau foarte incäpatoare. Stalul era, de asemenea, bine aranjat. Iasul avea o trupd frantuzeascd permanentä iar unii actori aveau real talent ca, spre exemplu, comicul Pellier care ar fi putut sa-si aibd locul pe orice scend pariziand. El era favoritul publicului si s-a obisnuit atât de mult
cu viata in Moldova, inat nu voia sä pardseascd tam unde se bucura de atâta popularitate. A murit de holerd, la Iasi, in timpul epidemiei din 1848. Cate momente pldcute mi-a oferit acest comic excelent care, uneori, md facea sä râd cu lacrimi! Pe lângd trupa francezd aveam si opera germana, dar aceasta doar din când in
când, când vreo trupd itineranta venea la Iasi. in prima parte a sederii rnele in Moldova, la Iasi, obisnuia sa vind o trupa destul de build sub directia lui Frisch care,
in devotamentul sdu pentru artd, facea totul la scard mare. Drept rezultat a dat curând faliment si a plecat sd-si caute norocul in Egipt, unde 1-am vdzut in 1856. Facea afaceri cu diverse articole europene. in timpul carnavalului, balurile mascate se dddeau in acelasi teatru. De reguld
erau extrem de vesele - bärbati si femei din clasele de sus, mascati sau in
P.
dominouri, fdceau glume unii cu altii iar oamenii din clasa de mijloc, imbrdcati intr-o sumedenie de costume se abandonau dansului. Pentru mine era un motiv de uimire cum o populatie abia iesita din staticul mod de viatd oriental in care fusese tinutd de stäpânirea turceascd, putea sa adopte, ark de repede, manierele europene. Cavalerii si doamnele dansau cu dexteritate. 172 Totdeauna serile se incheiau cu un dineu vesel si zgomotos. // In grupul nostru, printul Egor Mateevici era conducdtorul acestor mascarade. in pofida anilor sai, lua parte in modul cel mai tineresc. Printre altele, la aceste petreceri dansante purtam pantofi inalti. Ei au iesit din modd numai in 1844 sau 1845. 0 schimbare in stilul hainelor s-a produs cam in acelasi timp. Hainele intregi erau acum la modd. S-a schimbat, de asemenea, si stilul
pieptanaturii. Voga ridicolä a smocurilor de par a iesit din modd si bärbatii au inceput sd-i pieptene pdrul pe spate. Dupd o iarnd grea (1842) primävara a sosit, asa cum niciodata nu vine in tara noastrd din nord. in februarie culegeam deja violete in phmbdrile noastre la tard iar in martie toti pomii erau inmuguriti. Am avut ocazia sä md familiarizez cu tinutul inconjurdtor al Iasului, care era incärcat de livezi si de vii. Un loc favorit pentru plimbäri al locuitorilor Iasului era Copou, o câmpie care ducea in directia drumului spre Sculeni. La anumite ore, acolo, cetätenii se adunau pentru a se bucura de aer curat. Oricine poseda o caleascd (si cine nu are una in Iasi?) simte datoria sd iasd la Copou. 0 fanfard militard cânta acolo aproape zilnic, inconjuratd de multe trasuri. 43 Un dagherottp care s-a intâmplat sail pästrez era fácut in 1843, adic5 inainte de schinnbarea
hainelor Un dagherottp era, pe acea vreme inca o noutate, deoarece fotografia nu fusese incd inventatä" (n.a )
80
www.dacoromanica.ro
Boierii îi fumau, plini de importantd, pipele iar tinerii se ingramdcleau in jurul doamnelor care erau imbrdcate elegant $i, in mare parte, sulemenite. Trebuie sd spun cd, totusi tinerele femei, mdritate $i nerndritate, din clasele de sus nu recurgeau la aceastd forma de infrumusetare.
Socola, suburbie din cealaltd parte a orasului, este un loc mult mai frumos decât Copoul. Totusi, drumul trece printr-o stradd murdard, intesatd de evrei, si urcd pand la poartd. Pe deasupra, zona nu este suficient de largd pentru toate trdsurile. in consecintd nu se merge la Socola pentru a vedea si a fi vdzut, ci pentru a te plimba in magnifica si spatioasa grdclind care apartine printului Sturdza, in centrul cdreia se afld vila sa de la Ord. in apropiere este celebnil seminar de la Socola, cred cä singurul din Moldova, si ceva mai departe, in punctul cel mai pitoresc este casa de yard a II P. 173 mitropolitului, cu o grdclind i o vie. Kotsebue petrecea de obicei verile acolo.
[Urmeazd un pasaj in care memorialistul explicd motivul pentru care si-a concediat servitorul pe care $i-1 adusese din Rusia, pe Maxim, care, ager si ferches, se acomodase foarte bine intre moldoveni si se indrägostise de o cdldreatd de circ cu care cheltuia banii furati din dulapul stdpânului. in locul lui ii-a luat ca servitor un localnic, pe Toader, care vorbea binisor ruseste. Tot atunci a renuntat si la locuinta din oras mutându-se in trei camere de la parterul consulatului, uncle li-a aranjat spatiul pe propria cheltuiald $i a rdmas pând la terminarea misiunii in Moldova. Cam in aceeasi vreme o cunoaste i pe sopa lui Leon Cantacuzino, Emilia, care era soft cu doamna Kotsebue, venitd din Basarabia la Iai pentru vedea sora]. Odatd cu sosirea verii familia Kotsebue s-a mutat in casa de la Socola mai sus P 174 mentionatd. Îi vizitam zilnic iar in iunie am fdcut, cu ei, o excursie de mai multe
sdptdmäni in munti. Am gäsit interesantd aceastd excursie. Mi-a permis sd vdd
minunatele privelisti ale Moldovei de Sus', partea care formeazd granita cu posesiunile austriece i compune lantul Muntilor Carpati. [in pasajul urmdtor este prezentatd, succint, geografia principatelor române. Apoi este descrisd, in detaliu, excursia prin munti si la câteva mändstiri. Dupd ce trec de Podul Iloaiei, de Targul-Frumos si de Ruginoasa traverseazd Siretul si intrd in tinutul Neamtului. Pe drum intâlneste multe sate Pgdnesti care îi oferd prilejul sä descrie aspectul si ocupatiile locuitorilor. 0 oprire de mai multe zile a fost fdcutd la conacul de la Bdltdtesti al printului Cantacuzino. Tinta excursiei era Borca, o asezare de tapinari plasatd in munti. Aitä oprire s-a facut la conacul de la Hangu al cdrui stdpân era tot Leon Cantacuzino, care in acel moment le era indatoritoarea
gazdd. Tdranii din Hangu -pläiei obisnuiti sä umble inarmati - îi intâmpind, cu bucurie, pe oaspeti insotesc cdldri, in jurul trdsurii, 'And la conac. Toi erau oameni bine flcuP, inalP i frumosi, purtând plete lungi si incdhdri fdcute din scoand de copac. Muntele Ceahldu se indlta, mândru, in depärtare. A doua zi, o 44 Partea rnuntoasä, sau nordicä, a Moldovei este numitä de Sus iar restul Moldova de Jos" (n.a.).
81
www.dacoromanica.ro
cälätorie de 10 ore, printr-un peisaj sälbatic $i märet, 11 duce pe excursioni$ti la modesta a$ezare de la Borca. Oboseala i$i spune cuvântul si cdldtorii se culcd pe lavitele tari ale localnicilor pentru care insä, printul Cantacuzino, prevdzátor, adusese saltele $i perini de la BältAte$ti. Fiind foarte izolatd, asezarea nu putea pune
la dispozitie prea multd mâncare dar, de la mändstirile Slatina $i Neamt fuseserd trimise provizii suficient pentru distinsii turi$ti. Cu toatd sälbäticia locurilor $1 dificultatea drumului - pe care, totusi, il fäcuserd in träsurd - sunt vizitati si de alti ie$eni din protipendadd: Iancusor Canta, cu sora sa, Maria Cantacuzino $i prietena acesteia, Hermiona Asachi, Costache Sutzo si dr. Frenkel. impreund cu acestia fac o drumetie prin munti pentru a vedea o cascadd frumoasd. Ghizii locali au märturisit cd ei erau primii boieri care ajunseserd atât de departe si vdzuserd minunata cddere de apd. intorsi la Hangu - unde familia Kotsebue 11 päräse$te pentru a se duce la odihnd la Bältätesti - mernorialistul $i alti câtiva companioni fac o ascensiune pe Ceahläu. Pentru a incununa aventurile montane, intoarcerea se face cu pluta pe Bistrita, pând la Piatra Neamt. in tot acest timp s-a consumat doar hrana simplä a localnicilor, singura ce le era la indemând: mdmäligd, oud, brânzd, vin. La Piatra sunt gdzduiti peste noapte de Costache Ghica, $eful politiei locale, iar a doua zi pleacd la Bältdte$ti unde mai färnân vreo 10 zile, distrându-se de minune. Ca $i la Iasi, petrecerile se Oneau lant iar când voiau sd danseze trimiteau dupd läutari la Plant-. intr-o zi de särbdtoare asistä la hora tärdneascd, pe care o descrie foarte atent. De acolo au fost organizate alte excursii la mändstiri. Au fost astfel vizitate mändstirea Vdratic, Agapia $i Neamt. Mernorialistul este impresionat de frumusetea peisajelor $i a asezdrilor monahale dar criticd viata monasticd in care gäse$te rnultd
imoralitate $i foarte multd libertate. Lipsa de cucernicie a maicilor o punea pe socoteala obiceiului de a trimite la mändstire pe ultimul näscut al familiei, MIä ca acesta sd aibd chemarea necesard, doar pentru a asigura fficelor mai mari o dotd substantiald sau averea sd fie impärtitd intre mai putini mo$tenitori. Pentru femeile devenite cälugärite nu exista vreun viitor, in vreme ce pentru bärbati, dacd raceau anumite studii, puteau sä inainteze in ierarhia ecleziasticd pând la functii importante (episcop $i mitropolit) care aveau mari subsidii $i deosebitä influentd $i in viata civild. Pentru a evidentia libertatea de care se bucurau monahii $i monahiile, relata cum mitropolitul Veniamin Costache afurisise drumul care lega mändstirile de maici de cele de cdlugäri, pe care acestia se deplasau cu intentii päcátoase; dar cdlugdrii, pentru a evita blestemul, creaserd alt drum, colateral, pentru a ajunge la fructul oprit". Totusi memorialistul nu uitä sä atragd atentia cd existä $i oarneni
foarte de treabd lute er]. Prima mea excursie in Moldova de Sus ini-a läsat amintirile cele mai pläcute.
p. 187
Ne-am tutors la Iasi pe aceea$i rutd. Intrând in zona viticold de Iângd TdrgulFrurnos, am observat cu satisfactie cd strugurii incepeau sä se coacd. Niciodatd nu am avut prilejul pând acum sd vdd struguri atât de multi. Toate viile din Moldova, 82
www.dacoromanica.ro
sunt, practic, deschise oricui trece pe lângd ele. // Te poti strecura in ele sd mdnânci p. 188 fructe pe saturate - nu ca in Europa occidentalä unde e$ti târât la postul de politie
pentru a ai cules un ciorchine. Trebuie sd mdrturisesc cd aceastd largd libertate, nestânjenitd de zgareenia proprietarului, este mult mai pe placul meu. Adevdrul situatiei este cd, datoritä abundentei de struguri, pierderile prin pdstrarea acestei libertdti sunt nesemnificative. Toamna este cel mai bun anotimp al anului in Moldova. Vremea frumoasd $i temperaturile cele mai pldcute continud pând in mijlocul $i uneori 'And la sfar$itul lui noiembrie. Zilnic ne plimbam prin suburbiile Ia$ului, care abundd in vii $i livezi. Pentru mine, ndscut in nord, aceastä stare a naturii imi pdrea minunatd, intr-o vreme când la Petersburg predomina timpul cel mai aspru. M-a uimit ieftindtate fructelor din Moldova. Pentru câteva copeici puteai cumpdra cel mai bun pepene verde sau galben spre a nu mai vorbi de mere, pere, prune $i cirew. Dar nu tot ce produce pldcere este bun. Odatd cu aparitia fructelor in Moldova incepe o epidemie de febrd care se intinde atât de mult, incât in unele momente nu existä familie in care sd nu fie cineva bolnav. Desi febra intermitentA moldoveneascd nu este periculoasd, ea este foarte dureroasd. Crizele se repetd, de obicei, la cloud zile. Încep cu frisoane care se transformd in temperaturd cu teribile dureri de cap $i se termind cu transpiratie abundentd. De asemenea, pacientul vomitd, are diaree $i este complet epuizat [...]. Aceasta mi s-a intâmplat in 1853. Pând la aceea datd nu avusesem nici un atac de febrd de$i nu md ferisem. Existd $i febrd de primdvard dar nu este atât de persistentd. Fructele, in special fructele necoapte, sunt, rail indoiald, cele care agraveazd epidemia dar nu o provoacd. Cauza ei trebuie cdutatd in slaba situatie sanitard a locului.
Dupd intoarcerea la Ia$i mi-am reluat munca la consulat. Când am fost suficient de familiarizat cu corespondenta de afaceri am inceput sd scriu hârtii in ruse$te pentru autoritdtile noastre ca $i note diplomatice in francezd care biroul postelnicului §i al consulatelor strdine din Ia$1. Cea mai bogatd // corespondentd era p. 189
cu consulatele Austriei $i Greciei, care aveau cel mai mare numär de supu$i in Moldova. Sub protectia noastrd nu aveam mai mult de doud sute de persoane in ciuda apropierii frontierei, pentru cd nu recuno$team drept cetäteni ru$i decât acele persoane care aveau pappoarte oficiale sau alte acte de identitate. Totusi, celelalte consulate, abuzând de autoritatea lor, emiteau pa$apoarte nu numai lumii care nu
avea nici un drept la ele dar chiar $i localnicilor sau transfugilor de toate nationalitätile posibile. Aceasta era fdcutd din motive pur mercantile. Percepeau un cervonet pentru fiecare pa$aport emis iar aceasta era o considerabild sursd de venit. In ceea ce prive$te transfugii $i dezertorii no$tri ru$i, iar ace$tia erau numerNi in conditiile iobdgiei $i a rânduielii care exista atunci, ei deveneau, la trecerea Prutului, supu$ii vreunei puteri strdine datoritä consulilor venali. Am avut ocazia sd-i vdd pe
bdrbo$ii no$tri rgi cu pa$apoarte germane, grece$ti $i chiar frantiize$ti sau engleze$ti! Ace$ti tialo$i aveau, din când in când, dispute cu supu$ii no$tri $i atunci eram obligati sd ne angajdm in corespondentd oficiald cu diverse consulate care-i 83
www.dacoromanica.ro
tratau pe transfugii nNtri fie ca francezi, fie ca greci ori ca originari ai Dumnezeu tie cdrei tdri. Pot spune, cu tdrie, cä numai agentii ri4i se purtau cu onestitate i nu permiteau asemenea abuzuri strigdtoare la cer. Trebuie addugat, de asemenea, cä fiecare consul (cu exceptia celui rus) numea un agent, sau un bdtrân cum se numea
pe atunci, in fiecare capitald de judet, iar ace§ti agenti secundari, imitânduli superiorii, creau pentru ei in§i§i câti cetdteni doreau. Se poate imagina relele consecinte ale acestei situatii intr-o tard unde jurisdictia consulard exista in baza capitulatiilor cu Turcia! Administratia locard nu putea recurge la cea mai simpld mdsurd politieneascd färd a fi confruntatd cu interventia consulului. [Urmeazd un paragraf in care se spune cä generalul Kiselev introdusese un articol in Regulamentul Organic, prin care nu erau recunoscuti ca supu0 strdini decât aceia care aveau pa§apoarte emise de tara de ba§tind iar consulilor le era interzis sd detind agenti in judete. Totu§i, doar Rusia s-a supus acestui articol de lege]. p. 190
in primii mei ani de edere in Moldova consulul general al Austriei era unul Eisenbach, fost §ef al po§tei la Constantinopol. Era un om amabil dar foarte limitat. Ata§at lui ca secretar a fost mai intâi, V. von Starkenfils apoi Isfording, amândoi
tineri one*ti §i bine educati, in special cel din urmd. Consulul francez era unul Hubert, un bdtrân foarte amuzant care, a5a cum am auzit, mai inainte a fost perceptor intr-o familie ruseascd, iar consulul englez era Samuel Gardner care, din anumite motive, trdise mai demult o lungd perioadd de timp in sudul Rusiei, §i suferea grozav de spleen. Amândoi dddeau putind atentie functiilor lor oficiale. in schimb le incredintau dragomanilor, oameni care erau foarte necinstiti. Cu toate
acestea, nicdieri nu erau atât de multe abuzuri ca la consulatul Prusiei, care era condus de un evreu, Kalman [Kahlmann]. Sub el, numdrul cetätenilor prusieni din Moldova a crescut la câteva mii dintre care aproape nici unul nu fusese in Prusia. Toi erau evrei sau transfugii nNtri ru§i care cumpdrau pwpoarte de la Kalman. P. 191 Plângeri II impotriva acestui ticdlos au ajuns pând la urmä la Berlin §i, in 1843, a fost inlocuit de Justiz - Geheimrath (sic) Neigebaur45, cdruia i-a fost dat titlul de 45 Johann Ferdinand Neigebaur (1783-1866), istoric, filolog, folclonst, etnograf, geograf si diplomat prusian. Studiazd la Facultatea de Teo logie si la Universitatea din Königsberg, dupd care urmeazd dreptul. in 1813 inted voluntar în trupele prusiene care luptau impotriva lui Napoleon, este fdcut prizonier i petrece captivitatea la Limoges unde are posibilitatea sä urmeze cursurile faculfatn locale, sd se familianzeze cu obiceiunle i oamenii zonei. Observatiile sale le va publica într-un volum dedicat zonei Limoges. intre 1815 si 1826 este prefect la Luxemburg, in 1826 este numit judeckor la Breslau (Wroclaw) iar In 1832 director al judecdtoriei din Franstadt. In sfärsit, in 1835 primeste functia de director al Carnerei Crirninale din Bromberg si de comisar pentni reglementarea fronnerei dintre Prusia si Po Ionia. in 1842 este desernnat consul general In Moldova si Tara Româneascd. Interesul sdu
pentru tinutunle românesti s-a concrenzat in mai multe lucran: Beschreibung der Moldau und Walachei (Lepzig 1848), Die Donau-Fürstenthiimer, Gesammelte Skizzen, geschichtich-stanstich
politischen Inhalts (Breslau 1854), Die statlichen Verhiiltnisse der Moldau und Walachei in geschichtlicher Zusammenstellung der auf das öffentliche Recht bezüglichen Verträge (Breslau 1856), Dacien aus den Uberresten des Klassichen Alterthums mit besonderer Rücksicht auf Siebenbürgen, topographisch zusammengesetzt (Cronstadt 1851). A ldsat $1 note mernorialistice pe care le-a publicat, in 1942, Victor Papacostea sub titlul Un observator prusian in Trile Romiine acum un veac.
84
www.dacoromanica.ro
consul general pentru ambele principate. Calculatul guvern prusian nu i-a alocat un
salariu dar i-a ingdduit sa foloseascd venitul consulatului. Neigebauer, in consecintd, a considerat neprofitabil sd scadd numdrul supu§ilor prusieni in timpul functiondrii sale. Totul a continuat ca de obicei de§i, abuzurile erau, desigur, mai mici deck sub evreul Kalman. Arar am intalnit a§a un excentric ca Neigebaur. Era dornic de companie §i dorea sä apard ca orn de lume, ceea ce era arnuzant avand in consideratie aspectul sdu comic, stangdcia §i proasta pronuntie fiantuzeascd. in ciuda varstei sale - avea in jur de §aizeci de ani -O. a lipsei de elegantä a chipului sdu, care era §i mai uratit de o perucd monstruoasd, el pretindea cd are succes la sexul opus §i fugdrea pe moldovence, care totdeauna faceau haz de el. Pe deasupra, incerca sd apard ca un orn invdtat §1 totdeauna putea fi vdzut cu o carte in mând, adancit in lecturd chiar atunci cand rnergea in trdsurd sau era cdlare. El cdldrea pe unul dintre caii trdsurii sale, o adevdratd gloabd, iar vizitiul sdu cdldrea pe celdlalt ca un fel de jockey. Odatd
el cdldrea in acest fel pe langd teatru in fata cdruia, de o funie intinsd de-a curmeziwl ingustei strdzi, atarna un rnic af4 ce anuno cä in acea seard nu avea sä fie spectacol. Cu nasul ingropat intr-o carte, bietul cdldret nu a observat funia §i a fost prins de gat i dobork de pe cal. Neigebaur ob4nuia sd-1 viziteze zilnic pe Kotsebue §i trebuie sä recunosc cd nu ne puteam refuza pldcerea de a-1 ridiculiza. in acel moment era ocupat cu scrierea unei cdrti despre Moldova. Adunand date despre zond ne plictisea de moarte cu intrebdrile sale. Avea obiceiul sá scrie pdrerile noastre in carnetul sdu de note. Odatd s-a apropiat de colegul meu, Sulepnikov, si 1-a intrebat dacd i-ar putea da ckeva informatii despre obiceiurile §i deprinderile a§a
nurnitilor lipoveni, o populatie ruseascd care trdia in numdr mare in Moldova. Pentru a-i juca o festd lui Neigebaur, $ulepnikov a inceput sd-i spund pove§ti fanteziste despre modul de viatd al acelei populatii §i, fard ezitare i-a zis orice aberatie i-a venit in rninte. Neigebaur 1-a ascultat, toatd seara, cu atentie, notand plin
de zel, minciunile. Ulterior n-am avut ocazia sä vdd cartea despre Moldova publicatd de Neigebaur // §i, in consecintd, nu pot fi sigur dand gluma lui $ulepnikov p. 192 §i-a gäsit locul acolo.
[Urmeazd un scurt pasaj in care trateazd despre mutarea la Galati, la nouinfiintatul consulat de acolo, a colegului §i prietenului Sokolov].
Cam in aceeai perioadd a venit la noi, de la Petersburg, generalul =tor Alexander Osipovici Duhamel, aghiotant al Majestkii Sale Imperiale. Abia se intorsese din Persia unde servise multi ani ca arnbasador. Acum se ducea la Bucure§ti sä investigheze in calitate de comisar, impreund cu comisarul turc (care
cred ed. era $ehib Efendi), plangerile inaintate celor cloud curti de divanul Tdrii Rornane§ti, impotriva domnitorului Alexandru Ghica. Deja am rnentionat despre nernultumirea populatiei Tdrii Rornanqti fata de hospodar, din cauza slabei sale administratii §i a abuzurilor fratelui sdu, Mihalache
Ghica, care era atunci ministru de interne. Evident, aici erau combinate diverse 85
www.dacoromanica.ro
planuri de unele persoane precum Stirbei, Bibescu $i lordache Filipescu, care aspirau la functia domneascd. Fiecare i$i avea propriul partid $i toti s-au reunit pentru a-1 rdsturna pe Ghica. 0 plângere enumerând abuzurile administratiei printtilui Ghica a fost ridicatd la Ob$teasca Adunare $i s-a decis, printr-o majoritate zdrobitoare de voturi, ca plângerea sd fie supusd judecdtii celor doud curti. Ca o consecintd a acestor doleante, ap cum erau numite in limbaj diplomatic, guvernele
Rusiei $i Turciei au numit pe mentionatii comisari sd investigheze cazul. Se pot imagina intrigile pe care le-au adus dupd ele aparitia acestor inspectori politici. Comisarul turc, dupd obicei, a beneficiat din plin de situatie $i a fIcut avere luând p 193 bac$4uri de la domnitor // ca $i de la fiecare dintre candidatii la functia de domn, promifând fiecdruia sustMerea Portii. in vreme ce reprezentantul nostru, ascultând pe oricine $i pe toti, incerca sdli facd o pdrere exacta despre starea lucrurilor, flind
neobisnuit atat cu tara cât $i cu oamenii, a fost indus in eroare. Oricum ar fi, rapoartele comisarilor nu au fost in favoarea domnitorului Ghica. Ambele curti au hoar& sd il elibereze din functie. Aceasta s-a fdcut in primdvara lui 1843, printr-un firman al sultanului care a fost adus la Bucure$ti $i citit in mod oficial de un comisar turc care, la rândul sdu $i-a umplut buzunarele de minune, acceptând bani de la Cdirridcdmie $i de la toti boierii care râvneau postul de domn. Cdderea lui Alexandru Ghica a fost o mare victorie pentru I.A. Da$kov, care totdeauna criticase administratia domneascd in rapoartele sale. Nu putea fi nici o indoiald cd aceastd administratie era proastd. Dar putea fi sperat ceva mai bun din partea opozantilor sdi, educati la $coala intrigii politice, a$a cum erau toti boiern acelui timp - intrigd despre care numai in Rdsdrit poti cdpdta o idee adevdratd? in acest sens, blândul $i nobilul Iakov Andreevici [Da$kov] dupd pdrerea mea, a gre$it $1 a fost prea mult influentat de ambitiosul Gheorghe Bibescu, cu care era in relatii
de prietenie. in plus cdderea lui Ghica, demonstrând nesiguranta scaunului domnesc, a intensificat spiritul opozitionist care i-a caracterizat totdeauna pe boieri $i a dat fiecdruia speranta de a sta pe tron. Obsteasca Adunare Extraordinard a Tdrii Române$ti, creatd in conformitate cu
Regulamentul Organic, 1-a ales domnitor, cu o largd majoritate de voturi, pe Gheorghe Bibescu. Adversarul sdu cel mai periculos era propriul frate, Barbu Stirbei. Datoria influentei lui I.A. Da$kov, partizanii bdtrânului Gheorghe Filipescu, cel de al treilea candidat pe care 1-am mentionat mai inainte, realizând cä
nu aveau sd rewascd sd-si impund candidatul, i-au dat sprijinul lui Bibescu $i astfel i-au asigurat majoritatea asupra fratelui sdu mai mare. Detronatul Ghica s-a retras la Neapole $i s-a instalat lângd buna sa prietend, contesa Sukhtelen, cu care avusese relatii intime din timpul campaniei turce$ti din p. 194 1828 $i al // ocupatiei principatelor de trupele noastre. Ea locuia atunci in Bucure$ti cu sotul ei, un general rus de cavalerie46. Din Neapole, Ghica urmdrea, prin agentii 46 Acest Sukhtelen era fiul contelui Sukhtelen, multi am ambasador la Stockholm" (n a.). 86
www.dacoromanica.ro
sdi, tot ce se intâmpla in Tara Româneascd si, la sfaturile lui si in mod special, cu banii lui, a dat un mare concurs la formarea partidului revolutionar care, in 1848,
1-a detronat pe dusmanul si succesorul sdu, Bibescu si, in acelasi timp, a fost responsabil de marea subminare a influentei noastre in Principatele Române. I.A. Daskov care, in toate celelalte imprejurdri s-a dovedit a fi un diplomat intelept, nu a prevdzut, desigur, aceste consecinte. Cu lipsa mea de experientd eram, in acel timp, un admirator al actiunilor sefului meu pe care il iubeam si-lrespectam sincer.
Revolutia care a avut loc in Tara Româneascd a avut, in mod natural, repercusiuni si in Moldova. Boierii erau si acolo stârniti. Partidul ostil printului
Sturdza a incercat sd obtinä suficiente voturi in Obsteasca Adunare pentru a emite un act care sd-1 demaste pe hospodar. Pdcatele sale erau chiar mai mari decât cele ale printului Ghica. Nu era, totusi, usor sd ai de-a face cu vicleanul si inteligentul Sturdza. El si-a aranjat atât de abil afacerile incât, in loc de reclamatii, camera i-a prezentat o notd de apreciere in care se referea la el ca la Pdrintele Patriei". [Urmeazd un paragraf in care este prezentatd structura Obstestii Adundri si
locul pe care il ocupau inaltii prelati in aceasta (mitropolitul era presedinte iar episcopii erau membri); existenta acestei Obstesti Adundri unicamerale, ale cdrei decizii trebuiau aprobate de donmitor, care la rândul sdu cerea avizul Turciei si Rusiei, asigura completa autonomie administrativd a tdrii. Mai departe se vorbeste despre aviditatea de bani a printului Mihail Sturdza si lipsa lui de scrupule: desi
primise o mare surnd de bani de la episcopul de Roman, nu-si indeplinise promisiunea fatd de acesta iar prelatul 1-a reclamat rusilor. Baronul Rükmann, consulul din aceea vreme a venit la Iasi sd investigheze cazul si 1-a obligat pe domnitor sd returneze banii. Se credea cd va fi demis iar Obsteasca Adunare a dezbaut furtunos cazul dar, pând la urmd, domnitorul a primit din partea acesteia
o scrisoare de multumire pentru conducerea sa inteleaptd. Peste câtiva ani, domnitorul a recuperat intreit suma ce trebuise sd o inapoieze, de la acelasi episcop
de Roman, pentru a-1 investi in functia de mitropolit din care il demisese pe Veniamin Costache]. Aceste exemple dau o idee de moravurile clerului moldovenesc din acel timp.
in zilele de altddatd clerul alb47 era intr-o stare si mai rea. Era aproape needucat ceea ce constituia, probabil, motivul indiferentei fatd de religie in rândul tuturor claselor de moldo-valahi. Cu exceptia sdrbdtorilor cele mai importante, bisericile erau practic totdeauna goale. Chiar si teiranii arar intrau in ele. Pe de altd parte, cârciumile, care in mod
obisnuit erau plasate, in orase si sate, lângd biserici, erau totdeauna pline de särbdtori, chiar si in timpul orelor de slujbd. " in biserica ortodoxd clerul negru I! forrneazd cdlugdrii; clerul alb care deserveste direct populatia este ldsat sa se însoare" (n.a.).
87
www.dacoromanica.ro
p. 196
Totu$i românii, cu exceptia tinerilor care erau educati in Europa occidentald,
tineau cu strictete posturile; le pldcea fastul ceremoniilor religioase, in special botezurile, nuntile $i inmormântkile. Am avut adesea ocazia, in timpul lungii mele $ederi in principate, sd asist la aceste ceremonii. Toti cei prezen0 la un botez intr-o familie bogatd primesc, ca amintire a fericitului eveniment, mici monede de aur sau medalii prinse pe panglici frumoase. Nuntile sunt diferite de ale noastre: in locul vdlului, mireasa poartä lungi fire de aur, impletite strâns, care pornesc de la ceafd $i coboard aproape pând la podea. Din pdcate, acest vechi $i frumos obicei a inceput sd se schimbe chiar in timpul $ederii mele in unele familii aristocrate ale cdror fete, educate la Paris, preferau sd poarte val. Funeraliile sunt totdeauna organizate cu mare fast. Aceasta este foarte profitabil pentru e'er care se adund in numdr mare cu asemenea ocazii, mai ales dacd decedatul apartine unei familii bogate $i distinse. Cu asemenea prilejuri pomeni generoase sunt impdrtite skacilor. Am fost martor la
funeraliile unor persoane precum Ion Sturdza48 (care a fost un timp domnitor, inaintea introducerii Regulamentului Organic), a boierului Alecu Ghica $i a altora, care au costat cel putin doudzeci de mii de ruble de argint. Procesiunea incepe cu muzicantii care cântd un mars funebru, urmeazd apoi preotii in numär incredibil de mare, uneori venind din cele mai indepdrtate tinuturi pentru aceastd ocazie. Ei tin p. 197 Capacul co$ciugului. Apoi urmeazd canil funebru cu // mortul intr-un co$ciug deschis, care face o impresie foarte nepldcutd mai ales dacd dricul se leagdnd pe un drum plin de hârtoape. Bocitoarele, in haine albe $i cu pärul ldsat pe fatd, stau in jund dricului. Ridicd vaiete Ingrozitoare, fiecare in parte $i, câteoclatd, toate impreund, intrerupte de nepläcutul cântec interpretat de pricetnichi. in bisericile grece$ti sau române$ti nu sunt coruri. Bocitoarele sunt alese dintre servitoarele casei $i, uneori, sunt angajate altele in plus. Totu$i, in timpul $ederii mele in principate, acest vechi obicei a inceput sd dispard.
Vorbind despre inmormântki, imi amintesc de moartea sotiei boierului Costachi Pa$canu (Cantauzino), mama prietenei noastre Pulcheria Arghiropulo, $i de nunta celei din urmd. Aceste cloud evenimente au urmat la un interval de doud sau trei zile unul dupd altul. Iatd cum s-a intâmplat. Simtind apropierea mortii, d-na Pa$canu $i-a exprimat, brusc, dorinta de ali vedea fiica, pe Pulcheria, mdritatd cât timp mai era in viatd, dar märitatd numai cu un grec. Fiica ei mai mare, frumoasa Eufrosina, era deja mdritatd cu un grec fanariot, printul Calimachi. Ea prefera grecii pentru cd ii considera mult mai capabili de a asigura fericirea conjugald deck pe moldoveni, care erau recunoscuti a nu fi soti buni $i a trata divortul cu prea mare u$urintd.
Pentru a-i face pldcere bolnavei, imediat s-a inceput cdutarea unui mire printre familiile grece$ti de prim rang $i a fost gdsit tândrul Emanoil Arghiropulo care, neavând deloc bani, a acceptat cu bucurie propunerea pentru o mireasd bogatd... 48 Ionitä Sandu Sturdza, domn al Moldovei (1822-1828) (m. 1842).
88
www.dacoromanica.ro
Imediat el s-a ndpustit la Iasi, a mers indatd la casa lui Pascanu si s-a prezentat miresei sale pe care o vedea prima data in via* S-a hotdrât pe loc ca, având in vedere starea criticd a marnei, nunta sd aibd loc in aceeasi zi. De vreme ce nu stiam
nimic de sosirea lui Arghiropulo si asteptam sd aflu trista veste a mortii bietei suferinde, care fusese de câtva timp intr-o situatie fall sperantd (cred cd avea dropicd) am fost extrem de surprins sd primesc o invitatie la aceastä nuntd. In ciuda prezentei bolnavei, care a fost adusd in sala de bal pe un divan cu rotile, cununia a reusit in chip fericit pentru tineri care s-au pldcut imediat unul pe altul. La insistenta
muribundei, cununia a fost urmatd de dans si incd imi amintesc de tândrul si atractivul II cuplu in vârtejul valsului. Evident seara s-a incheiat devreme si fericitul p. 198 cuplu de insurdtei a fost condus la apartamentul rezervat pentru ei. inmorrnântarea a fost trei sau patru zile mai arziu si putin dupd aceea cuplul Arghiropulo a plecat in strdindtate. Obisnuiau sd vind câteodatä. in Moldova si doar pentru sederi scurte
asa cd, in timpul cât am fost acolo, i-am vdzut rar. Cunoasterea mai apropiatd si chiar prietenia familiei mele cu amabila si inteligenta d-nd Arghiropulo s-a produs mult mai târziu si in conditii diferite. Despre sot-ill ei pot spune doar cd totdeauna 1-
am considerat un orn onorabil si bine educat. El se distingea in mod special prin talentul sdu muzical si literar si printr-o minte neobisnuit de ascutitd. Cdsdtorii de acest tip, desi nu cu aceeasi grabd nebuneascd, erau intâmpldri obisnuite in timpul sederii mele in Moldova. Stiam multe tinere femei ale cdror cdsátorii cu greci au fost doar rezultatul corespondentei. Deja am mentionat motivul pentm care erau preferati moldovenilor. Pe de altd parte, pentru grecii tineri, educati
si, in general inzestrati, care aveau putine posibilitdti sd facd bune cdsdtorii in sdraca lor tard, bogatele mirese moldovence erau o mare atractie. De reguld, grecii se stabileau, in final, aici. De aceea se gdsesc atâtea nume de familie de origine greceascd printre proprietarii de pdmânturi români.
De asemenea, multi strdini sunt printre oamenii din clasa mijlocie, printre negustori si meseriasi. Vor fl gdsiti aici bulgari, sârbi, armeni (in special in Moldova) si evrei. Singurii români puri sunt tdranii. Desi românii sunt, incontestabil, de origine romand sau latind, ei seamand cu slavii; iar limba lor are multe cuvinte slave. Credintele lor, structura sociald, caracterul, modul de viatd, totul ii asociazd pe moldo-valahi rusilor si in mod special ucrainenilor. Sate le moldovenesti diferd putin de cele din Mica Rusie. Aceleasi case (mazanki) rásfirate, acoperisurile de stuf, fântâna, ustensilele casnice, imbrdcdmintea, textilele cu un motiv rosu, chiar si melodiile cântecelor lor sunt similare. Exact ca in Mica Rusie vezi aici boi albi cu coarne enorme. Un teiran este la fel de Mai ca mujicul nostru. Doar câteodatd, in unele localiati figurile sunt diferite din amestecul fie cu sânge
unguresc sau tigdnesc. Vederea greoiului bivol in satul românesc este, poate, neobisnuitd pentru ochiul nostru. Laptele de bivol este II mult mai gras decât cel de p. 199 vacd iar smântâna sau caimacul are un gust exceptional de bun. 89
www.dacoromanica.ro
in iarna lui 1843 am petrecut la fel de bine ca si in anul precedent. Cu greu am avut timp sä rdspund la invitatiile la petreceri si dineuri. Nicdieri nu am intâlnit atita ospitalitate ca in acele timpuri in Moldova. Primdvara, veselii Cantacuzini, de care eram inseparabil, au venit de la Wältdtesti t i atunci au inceput adevdratele festinuri somptuoase. in timpul neocupat de distractii au continuat conversatiile cu inteligentul Alexandru Moruzi cu care discutam evenimentele politice contemporane. Chestiunea Orientald era subiectul principal al discutiilor noastre, care imi erau foarte utile. [Urmeazd un lung pasaj despre felul curn si-au petrecut vara prietenii sai: consulul Kotsebue a plecat sd-si viziteze rudele in Courlanda; Grigore Cantacuzino s-a dus la Constantinopol iar Leon Cantacuzino in Basarabia, pentru a face diverse speculatii care nu i-au adus nici un câstig. Memorialistul pärdseste la rândul sdu laaul, spre a petrece câteva sdptdmâni cu amicii sdi Cantacuzini la moii1e acestora de lângd Fdlticeni, Solddnesti i Lamotesti. De acolo au fdcut impreund o excursie la Baia. in aceea yard îl cunoaste i pe al treilea frate Cantacuzino, George, revenit
in tard dupd ce servise intr-un regiment de cuirasieri rusi pe care îl pdrdsise cu gradul de locotenent.
'tutors la Iai, Giers îi continud activitatea la consulat sub conducerea lui Tumanski, numit inlocuitor al consulului in timpul absentei acesteia. Câteva fragmente sunt consacrate colegilor de servici, Tumanski i Pekgold]. Vorbind despre vara lui 1843 imi vine in minte marele foc care a distrus o mare parte a Iasului. A pornit din Strada Mare, a venit aproape de casa consulului nostru i s-a rdspândit peste intreaga periferie din spatele bisericii Sf. Spiridon. Mai multe sute de case, majoritatea cu acoperis de sindrild, au ars complet. Dupd acest foc moldovenii au inceput sä construiascd case mai solide si, aproape peste tot cu acoperisuri de tabld care, pând la aceea datd, erau cu totul rare in Iasi. Am fost doar speriati dar consulul general prusian Neigebauer, care in acel moment lipsea [din
localitate], a pierdut, practic, toatd averea. Cu ajutorul cazacilor nostri de la consulat, am reusit sa-i salvez arhiva, corespondenta si tot ceea ce mi s-a pdrut a fi
mai valoros din avutul ski. La intoarcerea sa de la Iai, Neigebauer si-a exprimat fatä de mine intreaga recunostintd si m-a recomandat pentru ordinul prusian al Vulturului Rosu dar, din anumite motive, nu 1-am primit niciodatd. Dupd ate se pare, cabinetul de la Berlin nu a dat prea mare importantd faptului cd am salvat arhiva.
inainte de intoarcerea familiei Kotsebue, sffirsitul verii a fost o perioadd de smgurdtate pentru mine. Din când in când mä duceam la ospitaliera bdtrând doamnd
Bogdan si la fiicele ei; Maria Bals, de asemenea, primea adesea49. Sotul ei, hatmanul Toderas Bals, a comandat, cândva militia sub generalul Kiselev. El a fost 49 Smärändita Bogdan avea, de asemenea, doi fii: Manolache, amabil dar slab de minte, $i Lascdr, frumos dar nu prea deVept. Tatäl lor, in tinerete, servise in militie, dar, in vrernea mea, era colonel in retragere" (n.a ). 90
www.dacoromanica.ro
unul dintre primii bdrbati din Moldova care $i-a ras barba $i a purtat haine europene.
Ili pldcea sdli ia aerul unui bdtrân o$tean $i totdeauna purta pinteni $i un chipiu militar. Nu era deloc practic $i, in consecintd, cu toatd pozitia sa Malta. nu a jucat , niciodata vreun rol politic in WI Era unul dintre cei mai sinceri susOndtori ai Rusiei. [Urmeazd un pasaj in care comenteazd activitatea sa la consulat, care il oprea sd se ducd prea des la Sculeni pentru a fi prezent la sosirea corespondentei oficiale;
in locul sdu mergea un alt functionar. La finele lui septembrie revine $i familia Kotsebue din strdindtate $i, impreund, se bucurd de frumusetile toamnei ie$ene].
lama 1834-44 ne-a gdsit dedându-ne acelora$i petreceri, pe care nu voi p. 206 incerca sd le descriu pentru cd ar fi repetdri. Nu poti a$tepta multd variatie intr-un mic ora$ ca Ia$ul. Singurul evenirnent a fost cd Iacov Andreevici Da$1cov ne-a
vizitat in acea iarnd $i au fost multe petreceri cu acea ocazie. Conditiile s-au schimbat [acum] $i reprezentantii ru$i nu se mai bucurd de acela$i respect ca atunci. Cam in acea vreme s-au intors de la studiile in strdindtate fii dornnitorului beizadelele Dimitrie $i Grigore Sturdza. Cel dintâi s-a dovedit a fi un tândr blând $i inofensiv. Deoarece inclinatiile lui erau cdtre serviciul militar si fiindcd i$i petrecuse timpul dresânduli caii de cdldrie dupd sistemul Boshe la grajdurile armatei, a fost numit hatman sau comandant suprem al militiei Moldovei. In ceea ce-1 privea pe Beizadea Grigore, care avea o minte remarcabilä $i o vointd puternicd, el inspira teamd tuturor, inclusiv autoritarului sdu pdrinte care era in incurcdturd in a $ti cum
sd se poarte cu el. Mândria sa nu cuno$tea limite. Abia primise numirea intr-un minister la alegerea lui, când a anuntat cd era nernultumit cu subsidiul fixat de tatdl sdu. Atunci a hotdrât sd se imbogdteascd repede prin propriile-i mijloace. A ndscocit ideea de a arenda terenuri biserice$ti chiar folosind mdsuri coercitive in acest sens.
aldtorind pe la mändstiri a fortat pe proprietari sd-i arendeze lui cele mai bune pärnânturi $i in cele mai favorabile conditli II pe care le indeplinea doar dacd dorea p 207 el. Inconjurat de câtiva arnduti inarmati, el stdpânea ca un senior feudal, acânduli propria lege, Mil a da atentie nici politiei nici judecdtorilor care, cu totii, trernurau in fata lui. La domnitor n-au ajuns decât putine plângeri dar chiar $i el nu indrdznea sd ia vreo rndsurd impotriva lui Grigore. Aceasta a durat câtva timp, pâra când am reu$it sd-i moderdrn actiunile prin influenta consulatului nostru. Cu trecerea anilor, Beizadea Grigore s-a schimbat in bine. Voi avea ocazia sd vorbesc, nu odatd, despre acest personaj neobipuit, in aceste note. Cam tot in acest timp a venit de la Constantinopol fratele contesei Sturdza, Nicolae Vogoride, fiul mai mare al printului de Samos. El venea cu intentia de ali imbundtdti veniturile printr-o build. cdskorie $i, datoritä relatiilor sale, s-a
insurat cu unica Ilia a unuia dintre cei mai bogati boieri ai Moldovei, Costache Conachi. Printul Nicolae Vogoride, un om care ardta foarte bine, era un tipic dandy de Constantinopol. hi purta fesul la o parte $i de sub el i se revärsa pând pe umeri pdrul negru, ondulat cu atentie. hi purta cu mare elegantd hainele semi-orientale. 91
www.dacoromanica.ro
Era un orn amabil dar sec si un foarte mare risipitor. in aceastd privintd reprezenta un izbitor contrast cu socrul sdu, care strânsese o avere prin marea sa chibzuintä. Din cauza zgârceniei sale, bdtrinul Conachi isi fdcea singur micile calote pe care moldovenii le poartd [pe cap] acasd, ca parte a costumului lor national. Vorbind despre costumul national moldovenesc, nimeni nu-1 purta mai bine deck vornicul Gheorghe Bals, cunoscut sub porecla de Balsut.ilintâlneam aproape
zilnic in casa lui Kotsebue cu care totdeauna juca whist. adlsut era un mare excentric. Pentru cd risipise o mare avere, era obligat sd trdiascd särdcd.cios si sä se
lipseascd de multe. Dar singurul lucru pe care acest bdtrin burlac nu si-I putea refuza era imbrdcdmintea elegantd. Hainele lui erau acute din cele mai scumpe materiale si avea un mare numdr de minunate saluri de casmir pe care le folosea drept brâu. Bdtrinul Bdistit - era atunci in jur de saptezeci de ani - era bine educat pentru timpul ski ii stia pe dinafard pe clasici, nu doar pe cei vechi in original ci si pe francezi. Era predispus la veselie si-i pldcea sd spund povesti din timpurile de altddatd - vdzuse câte ceva in tinerete! I-a cunoscut personal pe faimosii nostri p. 208 generali - Kamenski, // Miloradovici, Kutuzov, Suvorov chiar si pe Potemkin. Despre Suvorov am aflat foarte multe si de la Costache Conachi, care-1 avusese oaspete and era seful politiei din Tecuci. Urmeazd relatarea lui Conachi privind vestea ce i-o dusese, intr-o duminicd, generalului rus care se afla la bisericd si cânta in cor, cum Ca' turcii veneau in numdr mare dinspre Focsani si se aflau la micä distantä de tabdra ruseascd. Suvorov a
continuat, imperturbabil, sd cânte si nu a dat atentie comisarului deck dupd terminarea slujbei. Dupd care, totalmente calm, a dat ordinele pentru pregdtirea unui contraatac in care a iesit biruitor.
[Trateazd apoi despre partenerii de cdrti ai lui Kotsebue, precum Gaetan Zelinski, un inveterat jucdtor care se ocupa si cu imprumutul cu camdtd si alte activitäti murdare; sunt prezentate si alte cunostinte ori prieteni ai memorialistului,
precum perceptorul neamt si copiilor lui Kotsebue, Foveger sau profesorul de francezd Tavel, un elvetian. Alte persoane, in special rude, sunt introduse in evocare precum cumnatul memorialistului, cdpitanul Kolonov, comandant al batalionului
de gardd din Kamenita, care fusese pe nedrept pedepsit de tar si pe care Giers il viziteazd in Basarabia; vorbeste apoi despre moartea, in 1842, a unchiului sdu, Feodor Karlovici Giers]. p 214 Sd ne intoarcem acum la Moldova unde incepeam sd md simt ca un vechi locuitor.
Viata mea continua ca de obicei dar distractiile societkii incepeau sd md plictiseascd si-mi petreceam majoritatea timpului in cercul familial al lui Kotsebue si al printilor Cantacuzino, pe care adesea ii vizitam la WI Kotsebue a petrecut vara lui 1844 din nou la Socola, in vila mitropolitului. Obisnuiam sd-i vizitez zilnic. 92
www.dacoromanica.ro
[in timpul acelei veri, printul Egor Mateevici Cantacuzino a plecat in Germania ldsând administrarea mosiilor pe seama fiilor sdi, Grigore si Leon. Memorialistul a petrecut câteva sdpamâni la mosia Ldmdseni a celui din urmd. Activitatea la consulat decurgea monoton si nu se intrevedea o promovare, fapt ce1 demoralizase pe memorialist. Abia in octombrie 1844 i-a fost confirmat postul de agent al carantinei din Sculeni. Se gândea in mod serios sd ceard reintoarcerea la Petersburg dar stia cd nu-i va fi aprobatd, pentru cd deja colegul F.A. Tumanski plecase acolo asteptând numirea in altd functie si sarcinile acestuia fuseserd preluate de memorialist. Atunci a fdcut o cerere de concediu care, frisk nu i-a fost acordat deck in ianuarie 1847, prezenta sa fiind consideratd indispensabild la Iasi pând la acea data]. Atat cât imi pot aminti, cam in jurul acestei perioade (fdrd indoiald in toamna p 217 lui 1844) sultanul Abdul Medjid a fAcut o excursie pe Dundre. Domnitorilor Sturdza
si Bibescu li se ordonase sd apard la Rusciuc inaintea sa pentru a-si prezenta omagiile. Trebuiau sd se imbrace in vesminte turcesti, evident, asa cum sunt ele purtate acum -in cazace §i cu fes rosu. Somptuoasele haine de mare tinutd in stil european trebuiau puse deoparte. Aceasta era o adevdratd loviturd pentru vanitatea domnitorilor. Tarul Nicolae Pavlovici 1-a trimis la Rusciuc pe generalul aghiotant Grabbe" (mai târziu conte) pentru a-1 saluta pe sultan. in drumul säu oprindu-se la Iasi, // p. 218 Grabbe il vizita curent pe K.E. Kotsebue.
[La cind il intreabd pe memorialist dacd nu este cumva rudd cu amiralul Feodor Petrovici Litke pentru cd seamänd foarte mult cu acesta. Giers rdspunde cd acesta ii este unchi.
in vara lui 1845 aflând ea unchiul sdu, amiralul, avea sd-1 insoteascd la Constantinopol pe nevârstnicul mare duce Constantin Nikolaevici, face o cerere de a se duce si el in capitala Imperiului Otoman pentru a-si intâlni ruda. Dupd un refuz brutal, care il intristeazd foarte tare, primeste o invitatie chiar de la unchiul sdu, intdritd si de aprobarea ambasadorului rus de la Stambul, Vladimir Pavlovici Titov.
Note le memorialistice ale lui Giers se incheie cu imbarcarea la Galati pe vaporul austriac Metternich" cu care porneste in cdldtoria spre Constantinopol].
" Pavel Hristorovici Grab le (1789-1875), of-4er rus calator In principatele romfine la 1828; pentru relatarea calatonei sale vezi textul din vol. II al prezentel serii (p. 374-380). 93
www.dacoromanica.ro
Johann Georg Kohl (1808-1878)
Desi s-a ndscut (28 aprilie 1808) si a murit (28 octombrie 1878) la Bremen, Johann Georg Kohl a cälätorit mult in Europa $1 in America de Nord. Kohl, fiul unui negustor de vinuri, a studiat dreptul la Göttingen, Heidelberg si MUnchen, apoi a lucrat din 1830 parrä in 1838 ca preceptor pentru familii nobile din Kurlanda. A alatorit in Rusia, Imperml Habsburgic, Arhipelagul Britanic (Anglia, Scotia, Irlanda), Franta, Danemarca, Elvetia si de asemenea prin statele germane. Fiecare cdlâtorie a fost umiatä de volume de amintiri, reunind descrieri geografice i observatii pertinente asupra societätii din teritornle vizitate. Dupd ce a pa:rasa Kurlanda, Kohl a locuit pentru o vreme la Dresda, unde a publicat primele cärti, rod al primelor sale alatorii (Rusia si Imperiul Habsburgic), apoi la Berlin. intre 1854-1858 a calatorit si lucrat in S.U.A., unde a fost insärcinat cu misiuni de explorare si cercetare a coastelor nordamericane, concrenzate in alte volume de descrieri i analize. J. G Kohl a fost si un cartograf renumit. 0 parte din Mrtile realizate de el sunt pästrate astäzi la Biblioteca Congresului American Din America s-a intors la Bremen, unde a devenit, in 1863, bibliotecar al orasului A continuat sä scrie. Pentru opera sa vastä, Universitatea din Königsberg, una dintre cele mai importante din spatiul cultural de limbd gennand, i-a conferit titlul de doctor honoris causa. in 1838, J. G. Kohl a vizitat Basarabia, aldtoria sa acând parte dintr-un lung periplu prin sudul Rusiel. Kohl si-a format propriile impresn asupra situatiei Basarablei, la aproape treizeci de ani de la incorporarea in Imperiul Tarist. in relatarea sa nu a ocolit mci un subiect, fie a a fost vorba despre descrierea peisajului, a oraselor i populatiei lor, tehnica de construire a unei case din chirpici sau observatii asupra folclorului local. Kohl a surprins Basarabia in plin proces de transformare economicd $1 sociald si nu a ezitat sä foloseascd terrnenul europenizare", in antitezä cu cel de dc->rientalizare", pentru a descrie procesul de transformare cunoscut de spanul rornânesc in prima jumdtate a secolului al XIX-lea. La putind vreme dupd ce a vizitat Basarabia, Kohl a cäldtorit prin Ungaria, apoi pe Dundre MM. la Orsova i Mehadia, unde a vizitat Bdile Herculane. La intoarcere, a mers pe drumul prin Caransebes, Lugo.] si Timisoara cdtre Seghedin. Atentia sa a fost atrasd de viata de zi cu zi a ofiterilor i osta$11or
de la granita militard austro-ungard, de ruinele si inscripiile romane intâlnite, de situatia etnicd, economica si social& a localitâtilor bändtene sträMtute. Ca si in Basarabia, Kohl a ardtat un interes deosebit pentru organizarea institutiilor scolare.
J. G. Kohl (dupd cum ii plâcea sd ît semneze lucrdrile) nu s-a bazat strict pe proprille observatn Este drept, acestea constituie principala sursd a scrierilor sale Apar insä in text si citate sau trimiteri la diversi autori, sernne ale unei documentäri solide cu privire la spode vizitate. I-au fost cunoscute, dupd proprille afirmani, operele statisticianului maghiar Schwartener, lucrarile despre Banat ale lui Hietzinger i Filstich, cartea lui Sulzer despre istoria românilor i, cel putin dupd titlu, operele lui Dimitrie Cantemin Cele mai importante informatii despre biografia lui J. G. Kohl se gäsesc la W. Wolkenhauer, Kohl, Johann Georg", in Allgemeine Deutsche Biographie, vol. 16, Leipzig: Duncker und Humblot, 1882, p. 425-428.
in Revista Istorice, tom XXVIII, nr. 1-12, 1942, P. 162-163, Nicolae Iorga a prezentat pe scurt relatarea calätoriei prin Bucovina, care din pacate nu ne-a fost accesibilä pentru acest volum. Conform acestei notite, Kohl a observat cd populatia româneascd era majoritard in provincie, a constatat originea latind limbii vorbite si mentinerea unor vechi instituni moldovenesti, si a rernarcat existenta unor importante resurse naturale; insernnärile sale ne trimit la lucrdrile lui Sulzer si Dimitrie 94
www.dacoromanica.ro
Cantemir Kohl considera Suceava un oras in dechn si Cernduti ca fiind tot mai apropiat de Mena, din punct de vedere cultural, si ardta cd ziarele din principate nu erau permise de autoritatile bucovinene. Xavier Marmier, un alt cunoscut adtor prin Tdri le Române, a prezentat lucrdrile lui J. G Kohl despre Rusia in Revue des Deux Mondes", tom HI, Bruxelles, 1841, p. 414-438. Marmier s-a oprit asupra legendei comorii lui Carol al XII-lea si a preluat ideile lui Kohl despre dezvoltarea orasului Chisindu alma dupd inlocuirea dominatiei otomane cu cea ruseascd. Foarte interesantd i s-a pdrut marnera dura de sistematizare urbana a Chisindului. Marmier a remarcat cd autorul recenzat s-a oprit prea putin asupra Moldovei, Tarn Romdnesti si Basarabiel, zond de interes pentru recenzent, care amintea in acest context Regulamentele Organice si anexarea Basarabiel. Relatdrile de cdldtorie scrise de Johann Georg Kohl surprind lumea ronidneascd in plin proces de modernizare, fund, din acest punct de vedere, utile istoricilor interesati de aceastd perioadd
JOHANN GEORG KOHL (1808-1878)
Cfilätorii in Rusia de Sud. Partea a doua. Basarabia - Despre caracteristicile stepelor pontice - Caraitiii Tighina2 1838
[...] In fata Benderului3, a cdrui cetate cu ziduri puternice si 'Mahe si turnuri p 6 groase si rotunde se ardta mandrd pe malul inalt al raului, se trece NistruP, care aici este lat de numai 67 de stanjeni iar in schimb este adanc de 8 stanjeni, dupd spusele barcagiilor5. De obicei, acest rau mare are in drumul spre vársarea sa, la o lätime neinsemnatd, o adancime foarte mare, si se unduieste, de la inceput si pand la sfarsit,
ca un sarpe, intr-o multime de nenumdrate mici intorsdturi, insd cu o iuteald tumultoasd in jos Care mare, de la care II in marea campie a stepei toti s-ar fi asteptat sä fie pe dos6. La Tighina si Tiraspol se prind multe soiuri de morun. Mai in sus nu merg acesti pesti. Am vdzut la Odessa o multime adusi de la Tiraspol, care ddduserd 80 pfunzi de caviar din icrisoare cat o gdindlie de ac. De la vdrsare si pand la Tiraspol si Tighina ajung si cele mai insemnate stufdrisuri, care insotesc raul pe amandoud pärti1e adesea si pe o ldtime de 10-12 verste si din
care orasul Odessa ca si intreg tinutul, in sus si in jos, se aprovizioneazd cu stuf Traducere dupd J. G. Kohl, Reisen in Siidrussland. Zwetter Theil. Beflarabien - Zur Charakteristik der ponttschen Steppen - Die Kararten, Dresda, Leipzig: in der Arnoldischen '
Buchhandlung, 1841, p. 1-60. 2 Bender.
3 in Germania se vorbeste mereu despre Bender, dar acest nu este deloc inteles in aceastd tard (n.a) 4 Dniestr. 5 Bootsleute. 6 Meritd poate sd ardtdm toate punctele acestor spuneri incä o data si amänuntit, pentru a ardta
caracteristicile acestui fluviu remarcabil (n.a.). 95
www.dacoromanica.ro
P. 7
pentru ars, construit case, acoperisuri, pentru garduri, pentru rogojini si pentru sute de alte scopuri7.
and spuneam cd cetatea Tighina se ardta mandrd, trebuie inteles cd numai
cetatea era asa, cdci orasul, care tine de ea, nu se ardta aproape deloc. Ca un tablou cu liniile sterse se ldteau sirurile nesfarsite de case joase, nehotdrâte si fdrd margini pe multe verste prin stepa intinsd, iar din multimea de colibe rdsdreau doar din loc in loc câteva biserici de piatrd ca lucruri pe care ochiul lear intelege. Vechiul oras turcesc a fost cu totul ras din temelii 8 de cdtre rusi; este drept cä nu s-ar fi putut spune multe despre orasele atat de slab formate, precum cele moldovenesti, care, spre deosebire de orasele noastre, aratd cam ca un tufi§ sau ca o grddind pe langd o pddure. Tighina turceascd se gdsea la nord de cetate, unde acum este un camp gol. Singura rdmdsitd, ce mai existd din el, este un mic
minaret. Noul Bender rusesc se intinde, cu populatia sa moldoveneascd, evreiascd, armeand, bulgard si malorosiand, la sud §i la vest. in cetate se and numai un regiment de infanterie si o baterie de tunuri. intdriturile sale nu apard Rusta, dacd pustiurile sale nu inf4tuiesc nimic9. Din pdcate a trebuit sd renuntdm la un ocolm pand la Varnita", aflatd la numai o mild depdrtare, pentru a merge pe urmele lui Carol al XII-lea. De aceea, vom ardta starea de acum a casei, in ruinele cdreia acel erou a ispdsit de pe urma incdpdtândrii sale eroice. incd nu este cu totul cdzutd la pdmânt, iar in rdmd§itele zidurilor poate
fi deslusit planul casei, chiar dacd totul este acoperit de iarbd. Amintirea lui p. 8 Schwetzky Koroll"2 trdieste incd printre II oamenii de rand, care fireste cd nu s-au putut opri de la a asocia locului acesta bântuit de o ndlucd curioasd o poveste tot atat de curioasd. [...]
Chi§iniu'3 p 13
[...] indatd ce am ajuns, am inceput sd cercetdm orasul si cele 20 de popoare si putem sä relatdm câteva lucruri noi despre starea lui actuald.. Rusii au luat Chisindul din mâinile turcilor, ca pe un loc lipsit de importantd. aci sub stdpanirea acestora, partea de nord a Basarabiei era guvernatd de la Hotin'5, 7 $i aceste stutImuri meritä o cercetare aparte (n.a.). g Radical mit Stumpf und Stiel ausgerottet. 9 Wenn es seine Wuesteneien nicht thaeten. I° Abstecher. " Warnitza, astäzi Varnita, port pe Nistru, situat In Republica Moldova.
'2 Regele suedez (n.a.). ' Kischenew. 14 Wir nahmen I"...] die Stadt in Augenschem und ihre 20 Nationen in Verhoer [...] 15 Chotim.
96
www.dacoromanica.ro
partea centrald de la Tighina16 iar cea sudicd de la Akkerman17. Abia ru$ii au ridicat locul acesta, care se afld cam la mijlocul lungimii Basarabiei, la rangul de capitald politicd $i, ca urmare, comerciald, $i de atunci orawl, care in urmd cu treizeci de ani abia dacd avea vreo cloud strdzi populate de gâ$te i porci, s-a umflat18 ca o varzd de Bruxelles $i a dospit ca o budincd. De atunci cre$te atât de repede, asemeni unei cozi de cometd, inc.& nu numai lucrdrile noastre statistice, ci $i ultimele rapoarte oficiale
ale ru$ilor rdmân mult in urma adevdrului in privinta datelor despre mdrimea lui. Chi$indu se numdrd astdzi, fdrd îndoialä, printre cele mai mari ora$e ale Europei, prin aceasta inteleg spatiul in care s-a intins labirintul de bordeie i cdsute, care este de nu mai putin de cinci verste in diametru'9 i aproape cloud mile germane in circumferintd". Numdrul locuitorilor se ridicd la suma de 40 000 $i este compus din urmdtoarele natii21: ru$i, malorqi, atari, moldoveni, evrei, armeni, bulgari, germani, francezi, greci, polonezi, sârbi i inch' vreo câteva neamuri neinsemnate. Nu mai este de mult nici un turc acolo, a$a cum nici in Valahia nu se mai gdse$te vreunul.
Cea mai mare parte a populatiei nu o formeazd in aceastd capitald a lor moldovenii basarabeni, ci evreii, ca peste tot in orawle basarabene, in afard de Akkerman. Ace$tia nurndrd 15 000 de capete $i au un mare cartier al lor induntrul . Ob$tea22 lor este aici chiar mai numeroasá cleat la Odessa. Trdiesc aici ca peste tot, fac schimburi, se târguie i vorbesc limba germand. Prin mâinile lor trec mai cu seamd cantiatile insemnate de seminte de in, grâu $i seu, pe care Chi$indul, ca loc privilegiat al negotului dinduntru23 al Basarabiei le trimite la Odessa. Au o sinagogd mare in ora i $apte $coli in afard de aceasta. Dintre bulgari se gdsesc aici aproape 800 de familii. Ei se indeletnicesc mai
mult cu comertul de vite i cu totii sunt mari crescdtori de vite, un popor sârguincios, harnic, dar meschin. Gospoddriile bulgarilor // le dep4esc adesea cu P. 14 mult pe cele ale germanilor, prin ordine i muncd sârguincioasd, asa cum ni s-a ardtat i aici. Cate un bulgar din Chi$indu are cele 4 000 pând la 6 000 de vite ale sale pe Kimps" ( moldovenesc pentru stepd"). Tot ei sunt $i grddinarii
Chi$indului $i au câmpuri mari luate in arena, pe care au plantat Baschtans" Bender Denumire turco-otomand pentru Cetatea Albä, astäzi in Ucraina. 18 In die Adern geschossen 19 Durchmesse. 16 17
20 21
22 23
Umfange. Nationen. Gemeinde. Vorzueglicher Binnen-Handelsort.
97
www.dacoromanica.ro
24 pentru ceapd, pepeni, harbuji", dovlecei, floarea soarelui
i
alte
asemenea roade iubite aici. Rusii se afld aici mai mult vremelnic" i practicd, ca peste tot in sudul rusesc, artele frumoase, mai ales cele arhitectonice27. Ei sunt pietrari, dulgheri, lucrátori de stucaturi, zugravi, arhitecti, s.a.m.d.
Ucrainenii28 ardtd si aici, ca oriunde de altfel, mai mullä inclinatie pentru croitorie, cizmdrie i alte mestesuguri neimportante. Amandoud , acesta i acela, sunt bineinteles si cei mai alesi Tschinnowniki" (slujbasi"). Tiganii sunt fierari, tdietori de lemne, ciurari i pe lângd acestea negustori de cai, ca in intreaga Moldova i in toate tinuturile, panä departe in Caucaz. Locuiesc in apropierea orasului, in pädurile din jur, dar lucreazd cdteodatd chiar in oras. Armenii sunt aici in nurndr de 10 familii. Ei tin hanurile si indeosebi, ca la Odessa, sunt bärbieri. Multi armeni fac comert cu stofe orientale, persane si turcesti. Printre acestia din urmd sunt multi bogati. Germanii sunt at& de numerosi aici incât au o bisericd proprie si un preot3° al lor, si dau profesorii, functionarii, slujitorii, mestesugarii i plugarii. Colonisti . germani din tinuturile din jur vin mereu in oras. Se afld aici 200 de germani de confesiune evanghelicd. Dar printre cei 800 de catolici, care locuiesc la Chisindu, ar putea fi i cdtiva germani, desi cei mai multi dintre catolici sunt polonezi. Francezii sunt puini, totusi trei pensioane3' pentru nobili se gdsesc sub conducerea lor. Nobilimea i notabilitätile32 orasului provin mai ales dintre functionarii rusi, iar boierii mari ai Moldovei rdsdritene trdiesc parte la Iasi, parte la Odessa, parte in strdindtate, doar mica parte la Chisindu. Totusi se intdlnesc i aici cdteva dintre cele
mai insemnate nume, un Bals33, un Sturdza34, un Dimitri s.a.m.d. Consul reipublicae", adicd Golawa" (staroste") era in toamna 1838 un bulgar bogat, Minko pe numele sdu. La pagina 43 J G. Kohl foloseste termenul Baschtans" pentru a desemna o grädind tätärascd pentru pepeni verzi" (tatarische Wassermelonen-Garten). 25 Arbusen. 26 Zeitweihg. 27 Die schoenen und insbesondere die archttektonischen Kuenste. 28 Die Kleinrussen. 29 Beamten. 3" Prediger. " Pensions-Anstalten 32 Honoranonen. " Balysch. 14 Sturza. 15 Haupt. 24
98
www.dacoromanica.ro
Cât priveste felul in care este construit ora§ul, acesta este, ca toate ora§ele moldovenesti si asa cum nu sunt niciodatä cele rusesti, o ingrämädire dezordonatd si deasd de case // adunate de 20 de ani in grabd, hie& nu este posibil sä recuno§ti P. 15
in acesta un plan, iar o ulitä ordonatd se gäseste numai pe ici, pe colo. Totusi guvernatorii" rusi croiesc cu forta un drum prin aceastä pädure de case, dupd planurile bor. Comportamentul lor este in aceastä privintd foarte simplu, dar cu atât
mai remarcabil este, dacd se vrea neindurdtor." Sd se audä! Când cuiva de la stäpânire îi bate la ochi, cä pe undeva prin oras se gäsesc case proaste si urâte sau dacd acesta doreste ca tocmai pe undeva anume sä treacd o ulitd sau dacd vede cd oamenii au construit dincolo de linia prescrisd in planul vechi, atunci trimite un slujba§ al politiei" cu o gäleatd de vopsea §i acesta scrie pe casele anume ardtate cuvmtele Na sslomku!" (Sd se ddrâme!"). Atunci omul acesta, fd.rd sd îi intrebe si pe bieth oameni, care il privesc foarte mirati si nu §tiu ce face, ia o scard, o pune pe casa care i-a fost arätatd si scrie pe aceasta: sd se ddrâme 'And. la 1 octombrie!", sau sd se ddrâme pând in 1840!", sau sd se ddrâme pridvorul!", sau sd se därâme pând la a doua fereastrd!", §i asa se alege fiecare casä cu o inscriptie sau alta, färd sä se tind seama dacd std in drum cu totul sau doar pe jumdtate, frä sd se tind seama dacd e deja stricatä sau destul de noud, cu un soroc mai lung sau mai scurt, cu slove negre la care bietii oameni se uhd jelind, dar al cäror inteles trebuie sä îl urmeze intocmai". Ulita principald din Chisinäu este lungd de câteva verste §i functionarii rusi au construit multe case mândre. in celelalte pdrti ale orasului casele de piatrd sunt
cele mai putine, cele mai multe ffind din lemn, lut si stuf, vopsite de obicei in galben, ferestrele sunt incadrate, dupd felul moldovenesc, cu dungi negre si arabescuri, iar totul se sprijind, dupd felul ucrainean si moldovenesc pe multe coloane mici de lemn. Pe dinduntru, casele se infdtiseazä desigur mai altfel // decât P 16
pe dinafard. Germanii si rush locuiesc scaune si mese cu picioare, armenii, bulgarh §.a.m.d. cu covoare, rogojini §i divane cu perne orientale. De la turci nu se mai gäse§te nimic in afard de un frumos havuz public, de felul celor pe care acesti mari iubitori de apd le-au läsat in urmd, ca peste tot pe
unde au fost in Rusia de sud, mdcar o asemenea amintire, dacd altceva nimic. 36 Gouverneure.
37 Acesta este unul dintre fragmentele care au atras atentia lui Xavier Marmier " Polizezchener " in ochii unui german si luat dupd situatille din orasele noastre, un asemenea obicei apare ca foarte sälbatic. Chiar i în Rusia este destul de dur si, asa cum se poate gândi cineva, face sä curgä lacrimi si la Chisinau. Totusi, printr-o seamd de hnprejurdri, acolo este mai putin räu, mai intat din pncina proastei zidin a caselor $1 a usurinfei cu care pot fi refâcute, si apoi din pncina obisnumtei oamenilor de a se gäsi în stdri färd iesire. Cdci un rus nu se plânge si nu se impotriveste mci sonii,
mci stdpânirii (n.a.),
www.dacoromanica.ro
99
Havuzul din Chisindu aruncd frumoasa sa apd prin 40 de tevi mici, iar locuitorii fired ii mai laudd pe turci pentru acesta. Tinutul din juml Chisindului este deluros; ba chiar printre dealurile sale sunt câteva, care pot fi numite chiar munti mici. Dealurile au pdduri ca proptele, iar acestea aratd cu totul altfel decât cele ale Benderului. Se gdsesc o parte dintre cei mai frumosi stejari i fagi, spun o parte, cdci codrii Chisindului se intind incd pând departe, i sunt cam ceea ce sunt cei de la nord, din Podolia. Tinutul din juml Chisindului, pe o razd de pand la cinci sau sase mile, este mai bogat deal oricare altul din intreaga Basarabie in lemne de foc, ce trec drept unul dintre cele mai
insemnate bunuri pentru negot in tinuturile de stepd invecinate, cdtre nordul Basarabiei, ca $i Care sud, cdtre Odessa, Ismail si Iasi. ate toate aceste locuri este transportat cu cdrutele, i nici mdcar spre Odessa nu este folosit Nistrul. Lemnul de foc aldtoreste pând la 25-30 de mile depdrtare i chiar mai departe, in acest fel curios, in cdrute incete, trase alene de boi. Cred cd asa ceva nu se mai gäseste in tot restul Europei. Vinul de la Chisindu si cel moldovenesc indeobste se bucurd de un soi de fairnd printre popoarele din acest tinut i este mai bun decât cel din imprejurimile Odessei. Orasul Chisindu vinde in provinciile rusesti 800 000 pând la 900 000 de vedre (gdleatd) din acesta. De la Chisindu incep de asemenea crângurile de pomi fructiferi sdlbatici, (cu ale cdror fructe uscate, mere, pere, cireF, se face comert) si care se transformd mai departe care nord-est in Ucraina in mari pdduri.
Peste iau din Nistru, mai cu seamd din Liman (portul). Asa numesc aici Limanul (portul) Nistrului, desi acesta se afld la o distantd de 25 de mile. Mai interesante sunt numele date tdrilor, statelor $i popoarelor invecinate. Asa îi numesc
pe polonezi, al cdror vechi nume l-au pdstrat, lesi4I. Ce provine din Austria ei
numesc awstrisky" sau cesarsky" (chezaro42). Dar vorbesc $i despre Zare P. 17 Niemtschask" (Imperiul German). Turcia se numeste Zare Turtschask" iar Rusia II Zare Russask". Altfel se numeste un rus, ca peste tot in Moldova si intr-o parte a Ucrainei si Po Ionia, muskal" (moscovit). Partea de mijloc a tdrii lor o numesc La Bessarabia", partea sudicd din când in când ca pe timpul atarilor Budjak"43. Ceea ce noi numim Valahia, ei numesc La Mantia"44. De pildd, când este intrebat cineva,
care este din apropierea Bucurestiului sau chiar din acest oras, de uncle este, deunde jest?"45, asta inseamnd: de la Mantia". 4° Wedro. 41 Lachi.
42 Caesartsch. 43 Bugeac.
" Muntenia. 45 in original In text.
100
www.dacoromanica.ro
Preotimea46 de la Ierusalim se judecd in vremea aceasta cu cea de la Chisindu. Este vorba de venituri de nu mai putin de 15 000 de ducati. Beatus possessor47 este preotimea moldoveneascd iar partea acuzatoare cea palestiniand. Ea isi intemeiazd aceste pretentii pe danii acute de mai multi pelerini care au murit la Ierusalim, ale cdror averi le-a luat in stäpânire preotimea locald, nu stiu pe temeiul cdror drepturi juridice. Clericii superiori basarabeni48 s-au bucurat de multi ani de fiecare sumulitä adusä anual de acesti ducati. Cei de la Ierusalim au cerut inapoi si dobânda si au inaintat o calculatie imensä. Acum insd au läsat in urind acest punct si cer doar cei 15 000 de ducati pentru viitor si sunt de pärere cd moldovenii se pot invoi la aceastä cerere micsoratd. Doar cd acestia rdspund cd si lor sperante intr-un viitor senin si färd griji le-ar fi mult mai dragd decât amintirea frumoaselor muscdturi deja gustate. Lucrurile nu au inaintat mai mult. Cei de la Ierusalim incearcd acum sä isi atingd scopul pe cdi diplomatice". Seara târziu 1-am vizitat din nou pe hangiul nostru armean, pe care 1-am gäsit impreund cu intreaga sa familie - sotie, fiice si copii mici - ocupati sd scoatä prune
de pe sâmburi pentru a pregki dulceata de prune atât de iubitä aici in Basarabia, Galitia si in Ungaria rdsdriteand, de obicei in toate Wile de Carpati81,
si care, sub numele Pówill", face un bun de negot deloc neinsemnat al acestor tinuturi. [...] [...] in dimineata urmdtoare am fdcut câteva vizite unor evrei. Au schimbat p 18 bancnotele noastre rusesti pe ducati, care sunt cea mai bund monedd prin tinuturile
poloneze". Ei numesc ducatii cu greutatea cerutd blanke"". insd unul nou si frumos se cheamd a Schpiegler54", cuvinte care oglindesc rnult din caracterul acestui neam". Spre marele nostru necaz, Chisindul ne-a oferit o despärtire prea plind de lacrimi. Cdci cerul sdu plângea, ca si cum am fi cerut asta, si deja ne fdceam nu putine griji, cd toate frumoasele noastre drumuri s-ar fi putut duce de râpd. Cdci câteva zile cu vreme ploioasd fdceau usor din pdmântul gras al Basarabiei o mocirld
atät de mlästinoasd", incât uneori o caleascd ward cu patru boi nu reusea sä 46 Getsthchkeit. 42 in limba latina In textul original.
43 Die bessarabischen geistlichen Herren 49 Aussicht
" Auf diplomattschen Wegen. 51 Karpathenlaendern. 52 Die poinischen Landschaften. 53 Curat? 54 Lucios?
" Nation 56 Einen so morastigen Bruch.
www.dacoromanica.ro
101
strdbatd. Ne-am tras induntrul träsurii noastre si ne-am inasurat in bland si atunci am fugit din acest prezent nepldcut al Basarabiei in trecutul sdu insorit, cu ajutorul ziarelor de la Iasi si ale paginilor istorice cu care câtiva prieteni de la Chisindu incdrcaserd, cu bundvointd, trdsura noastrá. Principe le Cantemir", un contemporan al lui Petru cel Mare, a scris o istorie a Moldovei, iar un german, Sulzer", a expus mai amdnuntit acelasi lucru in trei volume, spre folosul oricui descris si limpede si usor de înteles explicat si discutat". Asa fel incdt istoria Moldovei nu va mai fi chiar pentru nimeni o taind, si fiecare va sti cä lucrurile au decurs astfel [...]. p. 20
[...] in ultima vreme, din cauza prdbusirii puterii turcesti si a cresterii
p. 21
minunate a vulturilor austrieci si rusesti // biata Moldovd s-a ales numai cu mai
multi stdpâni, si cei 5 000 000 de oameni care vorbesc pa Moldaweneschti" (moldovenesten, se gdsesc in acest moment fdrâmitati mai aspru decât polonezii, impdr(iti sub urmdtoarele stdpâniri: 1) Bucovina6' sub Austria de 60 de ani, 2) Basarabia62 sub Rusia de 26 de ani, 3) asa-zisa Moldovd sub principii independenti de la Iasi, 4) Valahia sau Muntenia63 sub principii independenti de la Bucuresti, 5) un tinut muntos sub Transilvania, 6) o câmpie deloc neinsemnatd sub Ungaria, 7) o micd parte sub principele sârb Milos64, 8) si in sffirsit o fdsie micd, locuitd de moldoveni, sub Poartd.
Cel mai rdu este cd biata tail va mai Indura multd vreme durerea acestei tdieturi in carne vie, cdci operatia nu s-a sfârsit incd pe de-a intregul. Este prinsd incd intr-o strânsoare fatald, iar partilor rupte, incd sangerânde, nu le pot creste la 57
Kantumr.
58 Este vorba despre lucrarea in trei volume a lui Franz Josef Sulzer (1735-1791), Geschichte des transalpinische Daciens, das ist der Walachey, Moldau und Bassarabiens, im Zusammenhange mit
der Geschichte des tibrigen Daciens als ein Versuch enter allgemeinen dactschen Geschichte mu krttischer Feder entworfen, Viena, 1781-1782.
59 Opera lui Sulzer, dqi intr-un stil invechit i amanuntit, este de altfel incomparabil mai temeinicii i mai bogatä spiritual decât cea a lui Canternir (n.a.). 60 Auf Moldawsch. 61
62
Bukowina. La Bessarabta.
" La Walachia oder la Mantia 64 Milo
Obrenovié, fondatorul dinastiei omonime, cneaz al Serbiei 1815-1839
1858-1860. 65
102
Divtsection.
www.dacoromanica.ro
i
loc un cap $i o coadd66. Suveranitatea ambelor principate este asa o fantasmagorie ca libertatea pe care romanii au ddruit-o Greciei cu putind vreme inainte de cdderea lor, sau ca independenta pe care Ecaterina cea Mare a acordat-o Crimeii si care a
avut ca urmare cloud bätälii sdngeroase, care au dat Crimeii lovitura de gratie. Principii sunt acum numiti pe viatd, in Valahia un Ghica" dintr-o familie veche moldoveneascd67 iar in Moldova, o tail care $i-a luat numele de la un chine, un Sturz"68. Amândoi se gäsesc intr-o situatie la fel de proastd ca 8i tri1e lor. Se gdsesc intre consulul rus, impdratul turc i sfatul boierilor lor intr-o pozitie de mijloc fatald si nu pot intreprinde nimic rard invoirea tuturor. Bietului sturz i s-a pregdtit
de mult latul, chiar dacd acesta nu trebuie sä fie negresit unul de mdtase verde turceascd. Deocamdatd se infruptd din grduntele frumusele pe care le gdse$te, lista civilä si titlul sdu simpatic. [...] [...] Moldova a primit lovitura care a insufletit-o69 in anul 1828 si este prinsd de atunci mereu intre iesirea din Orient" i europenizarea a la Russe71. Trupele ei primesc instructia $i au infOsarea celor rusesti, iar fiecare dintre cei doi principi are cam 12 000 de oameni sub arme. Moldovenii se transformd din plugari in soldati cu
aceeasi usurintd ca si rusii. De asemenea, s-au infiintat de atunci multe scoli si
despre eficienta lor in cei zece ani de existentd a apdrut recent o relation historiquen. La Iasi apar deja nu mai putin de cinci ziare, iar la Bucuresti chiar $apte. Cu totul de neinteles, aceste publicatii sunt interzise in Austria. Au apdrut deja multe imbundtdtiri in poliie i in felul in care sunt construite orasele. Pe scurt, totul va fi intr-un timp indelungat transformat si organizat, pdnd la maturitate; atunci Basarabia, care pand acum nu este decdt o oblastie ruseasce (provincie de granitd
cu administratie separatd), va deveni guverndmânt"" iar titulatura oblastie" va trece asupra celor doud principate. Mai ales in ceea ce priveste Basarabia, existd in aceastä arä hied neasteptat de multd simpatie pentru stdpânirea" turceascd. Acest lucru este firesc; cdci ceva vechi, chiar dacd a fost mai rdu, cdstigd in ochii nostri, atunci cdnd este inlocuit
de ceva nou. Totusi oamenii mai $i au motive deosebite, despre care, fiind 66 Hat noch kein eigener Kopf und Schwanz wieder wachsen koennen. 67 National-moldauische
" Sturza" insearnnd sturz" - Krammetsvogel, in limba germand (n.a.). " Den Schlag, der sie elektrisirte. 7') Desorientalisiren. 71 in limba francezd in original.
72 in limba francezd in original. Este vorba despre lucrarea lui Gheorghe Asachi, Relation historique sur les écoles nationales en Moldavie depuis leur rétablissement l'an 1828 jusqu'à 1838, Iasi, 1838. 71 Gouvernement. 74 Regiment
www.dacoromanica.ro
103
p. 22
intrebati, le spun in cloud vorbe astfel: sub turci pldteau numai cei bogati, iar sdracii nu ddcleau nimic". Dar acum toti trebuie sd dea mai mult, iar sdracii cel mai mult". Un bdtrân din Akkerman mi s-a adresat a§a: O, domnule, stdpânirea" s-a fdcut acum mai mare". Functionarii sunt mai multi, au fost introduse vdmile, p 23 pedagogii i§i tidied sceptrul, ofiterii bastonul. // $i care popor devine cu pldcere elev §i recrut? Se mai adaugd, §i acesta este cu sigurantd un motiv insemnat, faptul cd multe mo§ii au revenit proprietarilor ru§i, care sunt obi§nuiti sd pretincid totul de la tdranii lor, rnuncd, bani §i produse, §i sd ii trateze ca pe §erbi76. Nu trebuie
sä se gândeascd cineva cd ace§tia poartd mare respect vechilor legi date de voievozii moldoveni pentru binele tdranilor, care nu recuno§teau §erbia §i care ingrddeau munca pentru stdpâni la doar 12 zile pe an. Totu§i aceste legi au fost recunoscute ca valabile printr-un ucaz §i chiar li s-a interzis stdpânilor sd i§i aducd
proprii §erbi din Rusia; dar ce pavdzd slabd este o asemenea lege impotriva interesului propriu! in Bucovina am gdsit o situatie tocmai pe dos. Acolo tdranii erau chiar foarte multumiti de stdpâniren §i o ldudau, cd le luase partea impotriva boierilorm, iar noi
am adtorit mai târziu pentru o vreme cu proprietari bucovineni de mo§ii care mergeau la Viena sd inmäneze impdratului o suplicd79 impotriva ingrddirii privilegiilor lor din partea ockmuirii". Chiar ocarrnuirea de care se bucurd sdrrnanii! Cele 12 zile de muncd, care sunt in vigoare dupd legile vechi in toate tinuturile moldovene§ti, par fire§te o cerere cât se poate de mdruntä de la tdrani, dar in spatele
ei se ascunde o viclenie81. Vechile legi vorbesc despre acest lucru destul de simplu §i cinstit fárd alte ldmuriri §i spun cd fiecare Wan care a primit de la stdpânul sdu
un petic de mo§ie, trebuie sd ii munceascd 12 zile, a§a cum un orn zdravdn se ingrije§te de muncd, iar in vremurile vechi trebuie cd erau indeplinite cinstit. Mai târziu insd §i-a fácut loc rne§te§ugul tâlcuirii. [...] Si tocrnai aceastä mdsurd a unei zile de muncd a crescut atat de mult in timp, Meat pe aici, pe acolo, tdranii au câte ceva de fdcut 3 pând la 4 zile pentru a incheia una dintre a§a-zisele 12 zile de muncd din lege. [...] p. 24 L.] Basarabia este Meä tratatd ca o tard pe jumdtate straind. Provincia are hied o administra0e proprie. TO vagabonzii, toti glebae adscriptiu fugari, toti recrutii " Herrenthum. " Letbeigene. 77 Regierung. 78 Herren. 78 Supplik. 80 Gouvernements.
i' Allein der Fuchs steht dahmter. " in limba latind in original.
104
www.dacoromanica.ro
dezertori §.a.m.d. incearcd sd ajungd at mai repede la Nistru §i se cred deja destul de apdrati numai dacd il au in spate. De aceea tara este plind de o multime de fugari, care desigur nu le pot aduce nici un avantaj localnicilor. Autoritdtile tdrii ii primesc
pe ace0i oameni, dacd nu chiar cu bratele deschise, oricum rard prea multe formalitdti, pentru a-0 popula 0 mai mult provincia, iar din când in când unele ora§e din Basarabia, de pildd Akkerman, sunt proclamate azil pentru toti tialo0i, asta insemnând cd primesc uneori privilegiul de a declara pe oricine se gdse0e pe teritoriul lor fdrd pa§aport drept cetdtean. Se pot vedea din aceastd cauzd o multime de oameni care s-au transformat in acest fel din vagabonzi in cetdteni onorabili. Astfel se explica extraordinara cre§tere a populatiei orqelor basarabene, i, de asemenea, fenomenul interesant, potrivit cdruia in localitdtile foarte populate nu a mai murit nimeni de un numär insemnat de ani. Asta ar putea, da unui statistician care nu cunoa§te conditiile din tard, mult de presupus dar §i de gândit despre tdria vitalitátii83, despre clima sdridtoasd §i despre uimitoarea lungime a duratei medii de viatd. intreaga chestiune se explica insd printr-o micutd cotarie de care se servesc autoritdtile ord§ene0i ca sd facd sd creasa numdrul ceatenilor lor. Anume, un fugar se prezintd i cere sd fie inscris ca Meschtschanin"84 // (ceatean) al ora0i1ui, i p. 25
atunci i se spune: Nu, dragd prietene, asta nu se poate! Nu ai papport. Dar rdmâi
aici pentru o vrerne, vrem sd vedem dacd putem face ceva pentru tine." Apoi a0eaptd pând and moare un ceatean al orqului §i il cheamd iard0 pe noul venit in fata mesei ro0i. 11 intreabd: Cum te nume0i?" - Ivan Griciov." - Câti ani ai?" 25 de ani." Acum ascultd, Ivan, ieri a murit pe aici Mitrofan Kalenko de 50 de ani. Dacd vrei sd devii cetAtean, trebuie sd îti iei numele §i vârsta lui, iar noi te trecem in locul lui §i îti ddm actele lui." Ivan Griciov consimte cu bucurie §i se nume0e pe viitor Mitrofan Kalenko de 50 de ani. Mortul nu este raportat organelor superioare ca decedat, trdie0e 'fried mult dupd aceastd metamorfozd pând când II lasd sd moard, poate chiar dupd a treia sau a patra intinerire, la vârsta de 150 de ani. A§a
cd au intotdeauna o multime de fugari gata ca treptat sd isaleasa in numele mortilor. Desigur, mijlocul aceasta de a mdri populatia nu atrage niciodatd prea multe mddulare de vazd pentru ob0e, a§a cum au fost acelea pe care i-a wzat Romulus ceatenia, i ceea ce este §i mai rdu este a §i oamenii de vazd" se aleg dintre acestea. in timpul acestei veri am intâlnit nu mai putin de 300 de oameni din toate natiunile emisferei estice: ru.0, germani, francezi, italieni, greci, moldoveni, atari, etc., in Ostrog" (inchisoarea) la Akkerman, §i nu cu mult mai putini (ni s-a spus 180) la Chisindu, ceea ce este neobigiuit pentru surghiunirile neintrerupte Care Siberia. " Zaehigkea der Lebenskrafi.
" in limba rusd In original. 85
Die Quinten.
www.dacoromanica.ro
105
Dupd toate acestea ne putem gândi cd partea poporului moldovenesc care a revenit Rusiei impreund cu Basarabia, la un asemenea torent de lucruri bune $i rele, dar pentru el la fel de nepläcute, care se näpustesc asupra lui din Rusia, nu se mai simte atât de bine in propria sa tail. [...] p. 26 [...] Cdci de la Chi$indu $i pând in Bucovina // la Carpati, porumbul turcesc este in mai mare mdsurd decât in restul sudului rusesc planta cea mai importantd de pe câmpuri $i hrana principald a oamenilor $i animalelor. [...] Moldoveanul mdnâncd cu pldcere acest rod in cele mai diverse moduri. [...] Cartofii nu s-au intins 'Incä pe de-a intregul la ei. [...] Orawl de re$edintd" Orhei87 se afld pe râul plin de stuf Räut". Toate aceste p. 27 ord$ele moldovene$ti sunt incd surprinzdtor de orientale, de turco-tdtare, atât in ceea ce le prive$te populatia, cât $i in ceea ce prive$te stilul lor arhitectonic $i intreaga lor fiintd. De aceea se aseamänd toate, foarte mult, cu orawle tdtdr4ti din Crimeea. Doar ulitele sunt ceva mai late. La Orhei se vede limpede structura dealurilor acestui tinut intr-un deffieu probabil tdiat de ape. Se gdse$te piatrd de calcar, pe care locuitorii tinutului din jur o extrag cu härnicie din aceastd cea mai sud-esticd prelungire a Carpatilor. [...] p 28 La posta din Copdceni88 nu am vrut sd ii ddm bac$i$ copistului po$tei", a$a cum pretind toti in Basarabia, deoarece din alte pdrti ale Rusiei nu eram obi$nuiti cu aceste cereri. Omul era nu chiar deloc supdrat pe refuzul nostru, ne-a ajutat prietene$te la träsurd $i a remarcat simplu, scuturând din cap: 0 domnule! De ce este domnul a$a zgârcit? La toti ceilalti le-ati dat câte ceva $i bietului copist nimic." I-am dat ceva mdrunti$ iar el ne-a multu.mit foarte indatorat. [...] Trebuie sd se mai $tie cd un copist de po$fd rus este cel mai sdrman $i mai carpdcit dintre copi$tii care mânuiesc o pand de gâscd sub aceste 6 000 de stele. In afard de copistul (Pissar") chinuit, se gdse$te la toate statiile de po$tä din Basarabia o arenda$d a po$tei82 trupe$d $i un arenda$ al po$tei" intotdeauna plecat cu treburi, o camerä de oaspeti cu lavite moldovene$ti" imprejur fail perne moi, dar intotdeauna acoperite cu pdturi groase, pe care pe aici oamenii $i le fac singuri. Cdci p 29 in fabricarea covoarelor moldovenii sunt, dacd nu mai priceputi, chiar // mai harnici chiar decât ucrainenii. Culoarea cea mai intâlnitd pe covoarele lor este maro, dar 86
Ujaesni Gorod" (Kreistadt).
87 Olgajew. 88 Rawut.
'9 Kapatschani,localitate In Republica Moldova. 90 Postschreiber.
9 Conform observatiilor astronomice, se spune cd 6 WO de stele stint vizibile cu ochiul fiber. 97 Posthalterin. 93 Posthalter. 94 Moldautschen Breter-Dtvans.
106
www.dacoromanica.ro
totul este cu adevdrat pldcut cusut cu motive colorate si figuri. Aceste covoare sunt folosite in camere, pe lavite, pe paturi, in cdrute si la mii de alte ocazii. La fel de rdspândite ca la ucraineni sunt in Basarabia impletiturile ca material de constructie. Nu numai gardurile, care din cauza lupilor sunt Mahe de cloud staturi de orn, ci si acareturile pentru cai, porci si gdini sunt impletite, la fel si hambarele, dacd existd", iar la cei foarte sdraci chiar casele in care locuiesc, care in acest caz sunt tencuite cu lut. Cum fiecare soi de animale are câte o mica ingrdditurd proprie, impletità din crengi de copac, asa o gospoddrie aratd ca si cum ar fi alcdtuitd din cosuri mari si mici. Numai lipsa de lemn pentru constructii face necesar acest fel
sdrdcdcios de a construi. - Cea mai deosebitä folosire a impletiturilor este la cdrutele bor. Dacd vor sd care o marfd foarte mdruntitd, de pildd mangal", nu au pentru asa ceva cdrute mari cu apkkoare de scândurd pe margini, ci aseazd pe
cdrutele lor mici o impletiturd neobisnuit de inaltd, inchisd pe toate pktile si umplutd pând sus cu cdrbune sau cu altceva. in felul acesta sunt expuse cele mai ciudate si mai grotesti aparitii. [...] Este adevdrat cd aceastd seard de la Soratena" a avut un farmec deosebit. [...] Hangiul nostru era un rus blajin ca toti rusii, insd respingkor si chior cum putini sunt. Doar sotia sa cea drägutd ne ardta cd acesta avusese gust, chiar cu un singur ochi. Era o moldoveancd pe care rusul o alesese cu mare desteptdciune ca cea mai frumoasd din cununa de fete din sat. Ne-am bucurat mult, din
p. 30
pricini frumusete si de etnografice", sd intâlnim o moldoveancd atât de frumoasd, si am inceput sd o cercetdm con amore99, la care orbirea gazdei noastre nu ne stânjenea deloc. Numaidecât am aflat cd, hotdrât
lucru, poporul moldovean are putinta // de a creste temeinic pând la o asemenea p. 31 gingdsie si frumusete, care ar fi putut multumi pretentiile celui mai aspru critic. Mdrimea moldovencei noastre se pasta la mijloc intre lung si scurt. Scheletul ii era deosebit de frumos, ca de obicei la rusi si mai ales la toate popoarele slave, cu totul pe dos fatä de popoarele germanice cu oase mari. Mddularele ii erau de aceea zvelte si rotunjite, iar cu totul atât de drägdlasd, Meat ai fi crezut cd privesti la o domnisoard nobild incorsetatd, ocrotia si invdtatd sd danseze, mai degrabd deck la o neinsemnatd flied de tdran. [...] Mai ales nu am vdzut niciodatd dinti mai frumosi decât in Moldova. [...] 95 Pentru papu$oi (Popescho - Mats) au desigur hambare ca niste cosuri. Celelalte sown de grâne, ca finul si paiele, le sträng fárd acoperis. Un astfel de harnbar pentru porumb, in formä de cowlet rotund si nostim, se numeste Ssussuluk" (n.a.). 96 Holzkohl.
97 Localitate neidentificatä. 95 EihnographisChen RtleCksiChten. 99in original in text
www.dacoromanica.ro
107
Cea mai dulce miere pe care albina cdldtoare a gdsit-o la aceastd floare ginga$d au fost câteva cântecele, pe care le-am stors $i am sporovdit. Pentru cdldtorul care nu are vreme sd vietuiascd impreund $i sd capete
increderea oamenilor, este foarte greu sd dobândeascd din chiar gura lor cântece populare. Când le rogi pe fete, se codesc $i se sclifosesc, râd $i se ru$ineazd $i se gândesc cd in fata unui domn atât de ales cantecele lor ar fi snoave proaste. [...] Când $i cântecele sunt deja foarte vechi, a$a de fiecare data' când le aduc la viatd p 32 sunt noi $i cer un prilej potrivit $i clipd de insufletire iar // cdidtorul nu are vreme sd astepte $i sd tragd cu urechea dupd a$a. ceva. Asemenea desfdtdri nu sunt, de aceea, pentru el. Doar uneori se implineste cu rugi $i cu silintd ate ceva, dupd ce mai intai li s-au dobândit increderea $i prietenia. Vreau sd impärt4esc aici câteva cântecele
moldovene$ti pe care mi le-a ddruit hangita de la Soratena, intr-o tdlmdcire intocmai, fdrd versuri, iar pentru adevdrul $i vorbele lor stau cheza$. Hangiul mi-a slujit cd almaci pentru ceea ce nu pricepeam. [...]
Hangiul nostru cel chior s-a plâns mult de focurile multe, care 11 costau incdlzirea casei sale. Era de la sine inteles, cdci intreaga cask de$i foarte mare, p 35 spatioasd $i curatd, era construitd numai din stuf, paie $i din putin lemn, // ca cele mai multe locuinte basarabene. Oamenii fac ap: pe locul pe care trebuie ridicatd p. 34
casa sunt a$ezate grinzi a$a cum trebuie sä stea peretii. in aceste grinzi sunt infipte vergi subtiri, la colturi cele mai groase, atât de inalte cât trebuie sd fie casa. Peste aceste vergi infipte perpendicular bat in cuie de-a curmeziwl câteva $ipci subtiri, apoi iau un snop mic de stuf sau de paie lungi, pe care id imbiba $i il amestecd cu lut vâscos in ap fel incât paiele se lipsesc intre ele. Cu aceastd carpd de paie $i lut impletesc perpendicular $ipcile orizontale, apoi totul se tencuie$te cu lut, se spoie$te $i se zugrdve$te. in acest fel sunt construite cele mai multe case din Chisindu, Akkerman, $.a.m.d. [...] Pe drum am vdzut, din nou, o multime de pdsdri moldovene$ti din specia numitd vultur. Aici se gdsesc atât vulturi cu capul albastru cât $i cu capul alb. Am p. 37 numdrat 35 pând la 40 de exemplare in apropierea noastrd. [...] // Câinii, care in Basarabia sunt la fel de numero$i ca $i in Ucraina, $i care aici, ca $i acolo, hoindresc sdlbdticiti prin stepk se ceartd des cu stdpânii vdzduhurilor pentru stdpânirea asupra hoiturilor. Onorabilul meu tovard$ de cdfdtorie mi-a povestit cd vdzut odatd zece vulturi trägând de un bou. Prin Bdlti am trecut doar in fugd, pentru cd po$ta se afla intr-o parte la ceva depártare de ora$, ca toate po$tele din Basarabia care, intr-un chip nepldcut, nu se afld chiar in localitdti, a$a incât aici nu pot fi folosite comod pentru a cunoa$te tara. Trebuia neapdrat sä avem ocazia de a cunoa$te temeinic orawl.[...] 108
www.dacoromanica.ro
BA ltilm
Desigur cd a fost tot un armean cel care ne-a deschis casa sa primitoare, sau P. 37 mai bine spus $irul ski de case, caci acest hangiu avea nu mai putin de patru sau cinci cdsute una lângd alta, fiecare cu o prispdl°1 intinsd, cu bdnci, scaune, scdrite $i
lucrdri de lernn sprijinite pe coloane de lemn, care se aseamänd toate una cu cealaltd, cu câteva cdmdrute cu divane $i covoare. in afard de acestea, in cea mai mare dintre case era amenajatd, pe jumdtate oriental, pe jumdtate europene$te, o camerd mare pentru biliard $i cafea m2. Turcia $i Europa, reprezentatd prin Rusia, i$i impart aici literalmente totul pe jumdtate. Biliardul era european, multele gduri : erau 1110. turce$ti. Acestea ardtau a oamenilor de aici le pldcea cu adevdrat jocul, dar il practicau Mt har. Divanurile, care erau a$ezate in jurul camerelor, erau
orientale ca atare, dar ca divane a$ezate pe picioare inalte, ce le fac asemändtoare bdncilor noastre, europene. Ca in toate cafenelele turcesti si tdtdresti, mica vatrd
pentru pregdtitul cafelei se gäsea chiar intr-un colt al camerei de biliard $i era inconjuratd cu toate cele trebuincioase, precum mdsuri pentru zahdr, cesti, suporturi de metal pentru ce$ti, cdni de tabld pentru a pregdti separat fiecare ceased, cutii de cafea $.a.m.d., cu acele mici duldpioare ordonate pe $iruri, deschise, cu care au grijd sd inconjoare vatra pentru cafeaua turceascd. Iar cafeaua se servea ci la Turquel°3, cu zat gros $i fárd lapte. Chiar $i in acest colt i$i fâcea Europa simtite pretentiile sale la jumdtate. Printre cutiile cu cafea se amestecau sticle ruso-europene de rachiu $i lichior, ca $i cutiile de ceai, iar cafeaua putea fi servia la cerere cu lapte, dar nu fdrd
zat, cdci pentru filtrare nu aveau nici o ma$indrie. Chiar miezul ascuns al vetrei fierbinti si-1 impdrteau Europa $i Asia. Cdci in timp ce o parte era hdrdzitd boabelor ardbesti, cealaltd era pentru ceaiul rusesc $i prepararea lui. Pe pereti se oglindeau clar luptele $i amestecurile dintre otomani $i moscoviti. Erau // acoperiti cu imagini, dintre care una ardta un cazac, care gonea trei turci cu gârbaciul in fugd, dincolo o vedere a ora$ului Constantinopol cu toate cele 500 de cupole $i minarete ale sale,
mai departe o bucatd de hârtie pe care erau reprezentate in culori vii cele mai cunoscute biserici drept-credincioase ortodoxel°4, atât din Rusia cat $i din Turcia $i
Asia Mica, dupd aceasta un portret al impdratului rus $i foarte aproape unul al sultanului, uitându-se unul la celdlalt. Sub ultimul sta scris: Turezkoi Imperator" 100 Bjälzut.
'°' Vorwerk. 02 Deoarece voi intra aici mai pe larg in descrierea orasului BA lti, nu este vorba doar despre Bälti, destul de lipsit de importantä, ci despre toate celelalte orase moldovenesti, muntenesti si
basarabene, ca si despre o parte a tuturor oraselor nordice turcesti de rangul al dollea, din cauz5 cd starea tuturor se aseamänd mai mult sau mai putin cu cea a orasului MO, care le reprezintä pe toate (n.a.) . 03 in limba francezd in original. um Rechtglaeubige griechisch-katobsche.
www.dacoromanica.ro
109
13. 38
(impdratul turc). Mai incolo se vedea tarul rus, primit cu pâine si sare de cazacii de pe malul celdlalt al Dundrii (Nekrassowzi), ca i un troch-buntschuschnoi Pascha" (un pasd cu trei tuiuri) care galopa intr-o troicd ruseascd spre Constantinopol, cu stirea cdderii Varnei. Frica turcilor de rusi trebuie sd fie ingrozitor de mare, dacd au toti ochii asa de bulbucati ca acest guvernator'°5 cu trei tuiuri. intr-un cuvânt, in
cdmdruta aceasta, in timp ce se fuma in linite o pipd, se putea studia situatia intregului tinut dintre Nistru §i Dundre si ghici gândurile cele mai intime ale acestui popor nefericit, cdci deocamdatd trebuie sä priveascd in acest timp cu pldcere, pe furis, spre Constantinopol, pentru cä este obisnuit cu asa ceva, si nu priveste asupra sa, pentru cä este lipsit de puteri. [...] Am aflat de la el câteva pdreri despre situatia i viata din tinut. El nu-si tinea marea gospoddrie, alcdtuitd din siruri de case, pentru oaspeti ca noi, care in mod normal sunt in trecere, ci pentru multimea de negustori de vite austrieci si pentru Masils"1" i Rusesch"1°7 (mici nobili) din Basarabia, care se adund aici o data' pe lund la un mare târg de vite. Aceste târguri de vite de la Bâ. li sunt cele riai mari in lung si-n lat 1 i vestite pând departe in statele austriece. La ele sunt adunate in fiecare lund de la 8 000 la 12 000 de capete de boi din Podolia si Moldova, - iar toamna, când sunt cele mai p. 39 mari târguri, chiar // cdtre 20 000108. Vitele acestea merg mai cu seamd spre Austria, intregesc cirezile din Bucovina si Galiia, merg imprejurul Carpatilor si gdsesc apoi la Olomouc'°9 in Moravian° o piatd mare si noud, care la acest punct opus al acestui
drum pentru negottil cu vite este pentru vânzare cam ceea ce este Bälti la rdsdrit pentru cumpdrare, si de unde aceste siruri cenusii pornesc parte spre Viena, parte spre Praga, parte spre alte locuri. Aceste târguri de vite dau orasului Balti multd hrand, si in aceastd vreme isi ia aceastd hrand in pace. [...] p. 40 in timp ce sporovdiam [...], a sosit domnul inspector al scolilor, impodobit de
sus 'And jos in uniformd de viä cu gulerul frumos brodat cu fir de aur, cu câteva decor* de serviciu si de merit si ca un cavaler cu un pumnal intr-o parte iar pe cap cu un tricorn mare"', iar noi am profitat de zelul sdu de a ne ardta scale infiintate 105 Gouverneur. 10°
Mazilii
07 Rcize.yll.
105 Am venficat aceste cifre mai tärziu in mai multe locum Intre altele la Directorul Vdmilor de Granitä basarabene, care mi-a spus cä in fiecare an pleacä din Basarabia spre Austria 50 000 de capete de boi (n a 1. 109 Olmiaz.
110 Mahren.
III TO profesorii, ca si studentii din Rusia, au o uniformä civil-militard de paradd asemändtoare, pe care, trebuie sä märtunsim, o poartd cu multd decentä militard (n.a ).
110
www.dacoromanica.ro
de rusi pentru moldoveni. Bunul om era atat de supus Meat, desi avea cel putin rangul unui consilier aulic"2, de cate ori ni ne adresam punea mana pe pdlarie si o dadea jos, desi cel putin unul dintre noi era doar un strain farä importantd. Profesorii
din intreaga Basarabie sunt in general rusi, sau germani si francezi rusificati, iar moldovenii insisi nu s-au calificat nicdieri ca profesori. Toatd predarea se face fard exceptie in limba rusd, iar invdtarea acesteia este dintre toate lucrul esential. Moldovenii invata greu limba rusd, dupd spusele profesorilor, ceea ce de fapt nu inseamnd nimic; cdci se apdra de aceasta ca oricare alt neam care trebuie sä invete ruseste. [...] De obicei, invatd greu si nu sunt nici atat de silitori, nici la fel de isteti ca i colegii rusi amestecati cu ei. La aceeasi scoala merg farä deosebire copii de oameni de rand si de nobili. boiernasilor de Ora"' nu invatd acasd la parinti decat moldoveneste, cei ai ordsenilor i ceva rusd, pentru cd in orase locuiesc multi rusi. marilor nobili (boieri) invatd acasa greceste, moldoveneste i cloud vorbe frantu2esti. Exista in oras (9 000 de locuitori) douä scoli rusesti, o scoald lancasteriand i o scoala regionald114 superioard. in fiecare se gasesc 50 de elevi. Am asistat la ore diferite, in aparenta toate bine randuite, peste tot stapanea linistea i ordinea in timpul orelor, adicd in prezenta noastra. Materialele didactice nu erau deloc rele, härti noi i bune, // o bibliotecd elegant:a cu toti clasicii rusi i cu traduceri rusesti din alte limbi, frumos aranjata, dar, se pare,
putin folositd. Copiii au rdspuns cu vioiciune despre Semiramida, Nimrod, Sardanapal i alte asemenea intrebdri despre eroi scolari, au desenat pdtrate si au stiut o multime de nume de pe hartd. in scoala lancasteriand atarna intr-un cui o intreaga colectie de scandurici pe care erau scrise toate viciile diferite pe care le
putea avea un elev rus. Pe una scria lener, pe altele neascultator", flecar", certdret", impertinent". Aceste pldcute erau atarnate de gatul bdietilor, dacd erau necuviinciosi. Ni s-a parut cd sunt prea multe scandurici. De asemenea, ar fi trebuit incuiate in pupitre pentru a fi fost folosite prea mult. Caci des folosite trebuie cd omoard pe de-a intregul onoarea ca simtamant. Orasul Balti are 660 de case si 4 501115 de locuitori de parte barbdteascd. Populatiile principale sunt evreii i moldovenii, amandoud cam 2 000. Dintre
armeni sunt 15, dintre greci 20, dintre rusi 100, dintre tigani 15, exista 30 de functionari, 10 de preoti, negustori de prima ghildd nu existd, negustori de a doua ghildd sunt armeni i evrei, negustori de a treia ghildd armeni, evrei i greci; strdini (germani, francezi, s.a.m.d.) sunt 30; mari nobili 13, nobili mici 26. Aceasta ar trebui sa serveasca drept mdsurd pentru amestecul popoarelor in toate localitätile Hafrath Kletnen Landedelleute. 114 Kreisschule. 115Am prima de la Biroul Statistic al oraului cifrele arnanuntite pentru 1838, din care am ales cele de mal sus ca fund cele mai interesante (n a.). 112 113
111
www.dacoromanica.ro
p. 41
mici. in afard de acestia mai stationeazd clouá batalioane in oras. Orapl este intr-o crestere neincetatd, iar boierul Katorsha116, pe mosia si pdmântul cdruia acesta se
ridia, si care mai este si un bärbat invdtat, vorbind nemteste si frantuzeste, se bucurd mult de aceasta. Cdci fiecare, la fiecare casd nou-construitd trebuie sd-i pldteascd darea pentru loc"7 si din pretiil de vânzare al fiecdrei case vândute
primeste a zecea parte. Evreii sunt aici factotum, negustori, mestesugari, ceasornicari, croitori, comisionari ai nobililor, $.a.m.d. Rusii sunt constructori $1 dulgheri ca la Chisindu; asijderea, aici sunt gdsiti peste tot ca pescari si negustori de peste. in prävälioare am gdsit vinuri frantiizesti si zahdr rafmat din fabricile de la
Petersburg, si chiar cositor si plumb din Anglia, cel din urmd in buati lungi si
p. 42
groase cu marca proprietarilor fabricii de plumb Martinez". Cât de departe zboard asemenea märfuri grele pe aripile comertillui! L-am vizitat desigur si pe farmacistul german al ora$ului. aci // in intreaga Rusie farmacistul fiecdrui ordsel este intotdeauna un german"8, iar and un aldtor german are nevoie de un sfat de undeva merge la farmacie, unde stie sigur cd va gdsi un compatriot. Farmacistul era deja de 18 ani aici iar farmacia lui era destul de mare $i ardtoasd. Mi-a fdcut o expunere generald a tuturor farmaciilor din Basarabia.
Acum 18 ani erau numai 4, acum 12, la Chisindu 3, la Ismail'9 2, la Akkerman, Hotin, MO, Orhei, Tighina s.a.m.d. ate una de oras. De asemenea, era pe de-a intregul multumit cu cresterea numdrului locuitorilor $i a mdrimii locului.
Am avut aici si ocazia de a cunoaste pregdtirea bdut'urii populare bussa" , foarte rdspâtiditd in Crimeea, Moldova $i Turcia, unde inseamnd cam ce este cvasul in Rusia si berea slabd la noi. Se prepard tot din aind de mei. intregul procedeu
poate fi privit din ulitd in prdvdlioara in fata cdreia se vinde. Mai intâi se macind meiul. Pentru asta au pe perete o mow% micd de mând, fdcutd la fel ca toate morile mici tinute in casd de moldoveni. Piatra fad este scobitä in formd de farfurie, piatra mobild mai mica, care se potriveste in scobiturd, este legatd de aceasta printr-un tdrus, in jurul cdruia se poate invârti. Pe piatra mobild un bdt strâmb slujeste de maniveld. Acesta este lung si trece cu vârful de sus prin gaura unui calapod bdtut in perete. Dupd
ce au mdcinat meiul, fac cu apd un aluat, care trebuie ldsat o vreme sd dospeascd. Acest aluat dospit il dizolvd apoi in apd caldd, iar bdutura tulbure, fdinoasd, putin acri$oard, murdard, fermeatoare, este atât de iubita bragd, care intr-o multime de prävälii din fiecare oras este data' pe degeaba si purtatd pe strdzi, la Sevastopol ca si 116 Neidentificat
Grundzin. ns Ap cum am observat mai sus, in partea de sud numai Odessa, unde tin farmacii câtiva greci si italieni, reprezintä o exceptie, iar in partea de vest se mai gäseste pe ici pe colo câte un farmacist 117
polonez (n.a.). "9 Ismaël.
112
www.dacoromanica.ro
la Simferopol' 20, la Ovidiopoll21 $i Gregoriopoll 22, la Plovdiv'23, Adrianopole124 $i
Constantinopole, $i in fine $i la Bälti.[...] Regiatul pepenilor verzi incepe sä se termine pe aici. Baschtans" (gradini
p. 43
tätäre$ti de pepeni verzi) nu se mai väd, iar prävälioarele erau pline de pepeni destul de scumpi de la Chisinäu $i Akkerman. De altfel, cultura acestui fruct se intinde prin intreaga Basarabie pänd in Bucovina, unde !And la urmä devin rdi $i mici.
Me$tqugarii lucreazä $i pe aici, in felul brutarilor care fac präjituri'25 in micile $i drägäla$ele cäsute de lemn, veniti pe la noi din Olanda. Din ulitä se vede pând in leagdnul copiilor mici si pänä sub patul stäpänului casei $i al jumätätii sale legiuite. Este curios faptul cä in toate raurile din pnut, ca in toate cele din Basarabia, chiar in fluviile din tot sudul Rusiei care se varsä in Marea Neagrd, nu sunt tipari pând la 500 de verste depärtare de aceastä mare. Pe$tii care trdiesc pe aici, ca $i cei pe care i-am gäsit la piatä, sunt linul, costre$M, crapul $i carasul.
Fiindcä intreg tinutul este gola$ $i cu totul ca o stepä, cáci pädurile Chi$indului se sfärsesc deja doud mile inapoia Chisindului, nil a mai reincepe, oamenn de aici ard de obicei aproape numai paie, fan, bälegar, stuf, spini$ $.a.m.d. $i deci folosesc acela$i combustibil de ars compozit ca in toate stepele. Cei mai bogati i$i aduc lemn de la Chi$indu.
in afard de bragd, de felul de a servi cafeaua $i de alte lucruri numite mai sus, mai sunt rämase $i alte obiceiuri turce$ti sau bizantine - nu se pot deosebi intotdeauna - asa ca de pildä acela de a tdia carnea de via in fd$ii lungi $i subtiri, uscate la soare $i apoi de a impodobi o dugheand cu aceste fl$ii de carne. in aceste prävälii atärnd intotdeauna coroane lungi de cärnati din carne presati ca $i cartonul, a$a cum se vede in mdceldrille126 bizantine din Odessa $.a.m.d. Aceste
mezeluri sunt astfel presate pentru a fi mai u$or conservate. De ce sunt intotdeauna date cu alb, nu $tiu. [...] Mi-am indreptat ateMia cu mai mare pläcere asupra examindrii nobihlor p. 44
moldoveni care jucau biliard. Nobilimea Basarabiei, ca peste tot in intreaga Moldovä $i in Valahia se imparte in trei clase despärtite cu tärie, in boieri"I27, 120 Orase in Peninsula Crimeea, in Ucraina 121 Localitate la Limanul Nistrului, astäzi in Ucraina. 122 Localitate pe malul drept al Nistrului in Republica Moldova. 121 Phdipopel, corect: Philippopolis, denumirea anticd a orasului Plovdiv, Bulgaria. iv Adrianopel, denumire veche a orasului Edirne, Turcia. 125 Waffelkuechenbaecker. 126 Pletschbude. 121 Bojaren.
113
www.dacoromanica.ro
rdzesi"1 28 §i mazili'29".13° Boierii sunt marii proprietari de pdmânturi si forrneazd
cea mai aleasd nobilime a tdrii, baronii imperiului. Rdze§ii sunt micii proprietari
liberi, nobilimea mica, $leahticii polonezi. Mazilii sunt tdrani innobilati, care pldtesc si presteazá munci pentru alti proprietari mai mari, boieri sau rdzesi, iobagi nobili, nobilime dependentd, spre deosebire de cea care atârnd numai de tar. Boierii sunt in parte familii vechi moldovenesti, dar cele mai multe sunt grecesti. Familiile boieresti sunt in parte din cele vechi moldovenesti, dar cele mai multe sunt grecesti. Printre ele se disting voievozii''''' (printii, in ruseste cnejii132,
p. 45 de la woditj, a conduce) iar dintre acestia II cel mai mare este voievodur 33, conducdtorul ostirii", ducele"134. Sunt numai trei sau patru asemenea familii princiare in Basarabia. Se remarcd in Basarabia aceleasi nume de familie ca si in Moldova si Valahia: Sturza135, Ghica'36, Roznovanu137, Bals'38, Dimitri, Pruncu'39,
Varlam149, Sandalati, Catargiuml. Multi dintre ei au mosii in Moldova, Tara Româneascd, Basarabia sau Bucovina §i deci se supun cdtre trei impdrati si doi principi. Roznovanca, o contesd, este acum cea mai bogatd dintre toti mai-mafii moldoveni. Träieste la Iasi si peste tot pe unde o pomeneam, oamenii o cunosteau si pdreau surprinsi. Cel mai bogat proprietar din Basarabia, luatd ca atare, este un Bals, care detine 40 de locuri si sate. Cei mai multi boieri au insd doar trei sau patru sate. Acesti boieri greco-ruso-francezi trdiesc parte in serviciul rusilor, parte la Odessa din propriile venituri, parte in strdindtate, cei mai fmtini in Basarabia, dar cu cel mai mare drag, dacd pot, la 14.142 sau la Bucuresti'43, unde se bucurd de cea mai
mare hbertate si sunt mai putin stânjeniti. Acolo aveau si pe timpul stdpânirii turcesti neingrddite mai multd libertate, si este limpede cd ofice s-ar spune in favoarea Rusiei din punctul de vedere al civilizatiei, acesti nobili pot suporta la fel 128 Resesch. 129 Mast!.
130 In tabelele statistice rusesti mai apare o clasa, ruptasii" Despre acestia nu am putut afla nimic de la oamenn tarii. Cred ca sunt acelasi lucru cu razesii" Am observat si in statisticile apusene un semn de intrebare langa acest cuvant, pe care din pacate nu l-am putut da deoparte (n a.). 131 Wodui,
133 Knaesut. 133 Wojewoda. 134 Herzog. 135 Stursa. 136 Ghika.
in Rosnawan. 138 Balysch. 139 Prunkul. 140 Warlam. 141 Katarji. 142 Jassy. 143 Bukarescht.
114
www.dacoromanica.ro
de putin ca si tdranii lor disciplina si scoala acestui imperiu. intre ei boierii folosesc limba neogreacd, in care isi scriu cele mai multe scrisori si acte, si altfel franceza. and am intrebat de ce rdzesii se cheamd asa, mi s-a rdspuns: pentru cd au si
ei o bucdticd de pdmânt". Curios cd ei sunt cei mai mari proprietari de páduri. Aproape tot lemnul este vdndut si transportat de räzqi. Chiar si printre ei existä unii
europenizati. insd un asemenea jumdtate barbar, civilizat, jucdtor de biliard si fumdtor de tigdri este infmit mai sälbatic decdt un barbar adevdrat [...].
Mazilii au de asemenea propria patentd nobiliardI44 si de aici destuld infumurare. Ei trdiesc, locuiesc si muncesc insd la fel ca si tdranii. Reprezintá aici clasa sleahticilor mici, care au in Lituania privilegiul covorului", adicd dacd sunt condamnati la bdtaie au voie sd ceard sd li se pund o pdturd dedesubt. Limba lor este desigur, ca si a razesilor, moldoveneasca. [...] [...] Densitatea, rodnicia'45 si vdscozitatea pdmantului din Basarabia §i p. 46 indeobste din toate tinuturile sudice de la Carpati pând la Volga inferioard sunt insd ceva nemaiintdlnit. Oamenii trebuie sd are mereu cu ate 6, ba chiar si cu 10 boi la fiecare plug. and nu ploud multd vreme, pdmantul e asa de tare, cd brazda nu poate fi deloc sfArdmatd si atunci nu se poate face nimic fdrd o grapd s.a.m.d.. Este drept cd recolteazd in schimb de obicei 10 'And la 12 grdneI46, vorbesc la 6 grdne la recoltd proastd si sunt cu 15 sau 20 de grdne mai mult decdt rnulturniti. [...] [...] $i pe aici locurile sunt golase, iar de la Chisindu si pdnd in Bucovina nu p. 47 am mai vdzut nici o pddure. Basarabia devine aici tot mai mica.' iar teritoriile vecine austriece si poloneze se simt din ce in ce mai mult. De la MO merg deja piesele austriece de 20 de creitari si sub nurnele de 20"I47 au valoarea a 80 de copeici. Monedele rusesti mici isi pierd din valoare si, cu toate cd rublele de argint se intind pdnd in Galitia - monedele mari ajung mereu pand departe, iar cele de aur au cele mai mari rdspdndiri - totusi vizitii iau monezile rusesti de 40 de copeici drept un bacsis de 20 de copeici. Ca si monezile se amestecd ceva si in populatia tdrii, vreau sd spun populatia cea mai insernnatd, táranii, cdci cea a oraselor nu mai poate fi amestecatd, pentru cd era dinainte. Se gdsesc ici si colo rusi 148 printre moldoveni. [...] Ba am intalnit la a treia postd siruri lungi de cdrute is Nemetschina" (din Germania) - asa spun vizitii, incdrcate cu sare. Veneau din Bucovina de peste Carpati. [...] 144 Adelsdiplome. 14$ Fetugkeit. 146 Korn.
141 Zwanziger. 14$ Rusnaken.
www.dacoromanica.ro
115
p 48
[...] La räsdritul soarelui am ajuns la Lipcarn149, un ordsel moldovenesc a$ezat pe Prut. Orawl are ceva viatd $i trecere, deoarece este una dintre cele cinci carantine ruse$ti de la granita cu Turcia, celelalte fiind Reni, dincolo de Galati150, $i Sculeni'51, dincolo de Iasi ca $i Ismailm $i Leova153. Clädirea carantinei aratd de la depärtare destul de falnic. Durata carantinei era acum de numai patru zile, totu$i se prelungea, dupd vremuri. Pe partea aceasta a Prutului erau soldati ru$i-
rusi, pe cealaltd mo1do-ru054. S-a iscat curând o forfotd prin ora$, cdci era
p. 49
amiaza. Evreii bärbo$i $i täranii moldoveni cu pdrul mare erau cei mai numerNi. Am cumpdrat aici un funt de zahdr de Petersburg cu 2 ruble $i 60 de copeici (cu câtiva creitari mai mult decât un gulden austriac). Prävälioarele erau toate la fel de colorat decorate ca in Basarabia. Sticle de vin impodobite cu hârtie argintie stau aranjate in rânduri ca intr-un amfiteatru, pe postamente de lemn, pesti uscati insirati pe sfori impodobesc perepi ca o coroand de arabescuri, printre ei se intind, de asemenea, coroane $i ghirlande de bureti de baie $i perii, chiar sticle de lichior $i de delicatese155 sunt legate $i se leagänd in $iraguri, impärtite simetric, sub curioasele draperii fdcute din mdrfuri. [...] Am intâlnit la Lipcani un evreu, näscut in urmá cu 50 de ani la Hotin, pe Nistru $i care i$i amintea multe din viata dusd acolo ca bdiat de stradd, pe când orawl era incd re$edinta unui pa$d cu trei tuiuri $i avea peste 30 000 de locuitori. Acum ar trebui sä aibd numai 4 000 pand la 5 000 de locuitori. Un ora$ se ridicd repede in tara asta si la fel de repede dispare färd urind. Spunea cd turcii ar fi fost un neam bun, stäteau lini$titi in cetatea lor, läsau sd curgd totul $i nu fortau cu nimic firea lucrurilor. Pa$a turc $i mai marii ar fi bait multd apd $i de aceea veneau des la Prut, fiindcd in privinta apei aveau gusturi alese, iar apa Prutului ar fi fost cea mai gustoasd din tot Onutul $i intrecea chiar pe cea a Nistrului. Ca bdiat i-a pläcut mult la Hotin, pentru cd negustorii aduceau mereu o multime de fructe $i cofeturi de la Constantinopol // $i, pe atunci, putea sä i$i cumpere cu douä parale mai multe caise uscate $i pere zaharisite, decât acum, cu o rubld. [...] Mai ales icoanele pe care oamenii le au atârnate in camere sunt de obicei altfel decât in Ucraina. Nu sunt la fel de impodobite ca cele ucrainene, färd flori, fdrá $tergarele si perdelele brodate cu row, cele mai multe färd candela $i in general fdrä acele podoabe'56 ale zeilor lari ru$i, de obicei doar picturi in ulei, märunte, 149 Liptschany. 151
Gallaz. Skultarn.
152
Ismal.
150
153 Lowowo, ora a*ezat pe Prut, Republica Moldova. 154 Russisch-russische, moldautsch-russische. 155 Del 156 Nebenapparat.
116
www.dacoromanica.ro
simple si proaste. Nici nu stiu dacd din aceastd pricind ar trebui sd privesc crestinismul moldovenilor ca fiind mai ales sau pe oameni ca nepdsdtori fatd de acesta. Crucea moldoveneascd din curtile bisericilor si de pe turle este altfel decdt cea ruso-greacd i oricum deosebitd de cea bizantino-greacd. Hotdrat, moldovenii nu imi par la fel de piosi ca rusii. Se vede de departe cd nu bat crucea asa de des si nici nu salutd cu atata veneratie clddirile si sculele sfmtite pentru slujbd. [...] [...] Prutul pare mai bogat in peste , in starea de astäzi in mice P 50 caz, cdci pestii se inmultesc nestingheriti. Ciuma este binefdcdtoarea lor 1. 1. Fiindcd Prutul este hotarul de nord-est al tdrilor bdnuite si nebdnuite's7 ,
toate pescdriile de pe eau au fost interzise, pentru a preveni toate problemele neprevdzute dintre cele doud. [...] La Lipcani locuieste o printesd Catincal", si anume printesa Catinca Ghica, o sord a lui Ghica, cel care domneste159 in Valahia. Ea este intotdeauna numitd numai cu prenumele. Casa ei era cu adevdrat prietenoasd si acoperia cu sindrild neagrd, dar departe de a fi un palat princiar. in timp ce treceam pe acolo, printesa Catinca tocmai vroia sd se plimbe la Prut. Slujitorii se imbulzeau deja in preajma elegantei calesti vieneze, dar a durat prea mult pentru noi pand cand ea a iesit. [...] Aici in nordul Basarabiei tdranii sdraci au doud-trei deseatine de pdmant, cei p. 54 avuti cinci pand la zece, cei bogati 15-20. Este oricum mult mai putin deck in Rusia Noud si in Basarabia de Sud, unde unui colonist german i se dau de reguld 60 de deseatine iar cei mai stramtorati au 25. Nu departe de postd se indlta o bisericd. Era una si aceiasi cu toate bisericile de sat moldovenesti, o constructie foarte micd, veche, neregulatd, cu ferestruici atat de mici incat induntru pdtrundea lumind cat intr-o pivnitd. indeobste nu se \fad in Moldova la fel de multe case falnice ale Domnului ca in Rusia. in jur odihnesc rnortii satului iar pe pietrele de mormant'60 sunt inscriptii cu vechiul scris slavonesc. Anume, moldovenii scriu cu vechiul alfabet slavon, si nu doar inscriptiile de pe
morminte, ci obisnuit si toate scrisorile, ziarele si cdrtile laice, in timp ce rusii tipdresc astfel doar cdrtile bisericesti. Curtea bisericii nu era cel putin ingrdditd si ocrotitd, iar pe acolo scotocea cu multd liniste un porc, pe spinarea cdruia stäteau doud ciori si il cdutau de gaze. [...] Aici, la hotarele mai multor imperii, au loc desigur treceri incoace si incolo, repetate si interzise, iar acela dintre sclavii fugiti dincolo de Nistru care nu se simte incd sigur peste Prut. [...] Trecerea se face aici, pe timp de pace si de rdzboi, mai mult de la rdsdrit cdtre apus. [...] 151 159
159 160
Der verdaechtigen und nicht verdaechhgen Laender. Kathinka. Adintnistrirt. Alexandru Dirnitrie Ghica, domn al Tärii RornâneVi in permada 1834-1842. Grabstetne.
www.dacoromanica.ro
117
Treierdtorii s-au interesat la noi de pretul grdnelor la Odessa. Mai târziu a pus aceeasi intrebare si directorul de la Tomoschna"16' ruseascd din Noua Su 145.'62, care locuieste in cel mai indepArtat colt al Basarabiei. Intreaga tard a Basarabiei,
de§i este lungd de 50 de mile, i§i trimite grdul la Odessa cu cdrutele. Unii fac negustorie si la Ismail, ins& numai locuitorii din apropierea acestui oras. // p. 55 Cei mai de departe, care si asa au un drum aproape la fel de lung cdtre fiecare dintre
cele cloud ora§e, preferd desigur Odessa, unde, ca intr-un loc mai mare, au intotdeauna vad sigur si unde gdsesc de obicei preturi mai bune. Câtiva pasi mai incolo, in Bucovina, trebuie sd isi mdnânce singuri pâinea sau sd isi hrdneascd gdinile, pentru cd nu le este deschis nici un port. Mosiile din Basarabia isi trag câstigurile cele mai mari din grâne, la fel ca §i tdranii hrana obisnuitä din pdpusoi. Secara se cultivd aici putin sau deloc, totu§i plantele de culturd sunt in nordul tdrii mai felurite decât in sud. Pe drumul care ultima po§td din Basarabia am vizitat o berdrie mare, noud,
pe care o construise un Sturdza. Un le§ (polonez) era asezat aici ca Brawer" (berar). Cât de departe a ajuns acest cuvânt german si aceastd bduturd nemteascd! Am gdsit berea cu adevdrat rdcoritoare si pldcutd si intregul a§ezdmânt foarte curat si bine tinut.
Oraqul de granitá Noua Su litä
[...] $i asa am sosit la granita Imperiului Rusesc, In ordselul Noua Su lip. (asezare noud). Acest case este de fapt doar un sat al Sturdzestilor, dar a cdstigat in importantd prin trasarea hotarelor care I-au adus in legdturd cu trei imperii, prin instalarea vdmii s.a.m.d., §i s-a ridicat din aceastd pricind ca un oras care are ceva circulatie de granitd, treceri de persoane §i de mdrfuri. Mai ales in ultima vreme au crescut insemnat trecerile de persoane'".
[...] Am facut o plimbare prin acele locuri dupd ce ne-am desfdtat putin
p. 56
sufletul cu bucate si bduturd §i mai ales dupd ce am mâncat incd o data mdmdligä cu unt si brânzd rasa, felul de mâncare national al moldovenilor. Ni s-a spus cd nu mai puteam ajunge astdzi la popasul urmdtor, Cernduti, capitala Bucovinei, cdci pasaportul §i alte supdrdri necesare ne-ar fi tinut mult pe loc. Am intrat in marea curte a vdmii, care era plind de scânduri, putini, hârdaie si alte mdrfuri din lemn. Directorul vdmii, cu care am fdcut cunostintä, stätea in fata u§ii micii a modestei sale case. Ne-a spus a lemnul reprezintd principalul bun de import din Bucovina, iar in afard de acesta incd vreo câteva articole manufacturate, basmale §.a.m.d. Principalul articol de export spre Austria ar fi vitele, 40 000 pand 161 Vama.
162 Novosselidze.
163 Personen-Transito.
118
www.dacoromanica.ro
la 50 000 de capete anual. Pentru fiecare cap se pldtesc vamd la iesirea din Rusia 80 de copeici (20 de creitari) si la intrarea in Austria un ducat. in afar:a de asta se mai
trimit land neprelucratd, ceva ceard i miere, desi 'And acum sunt neinsemnate. [...] [...] Mi s-a spus cd moldovenii au numai hore i dansuri in cerc simple, niciodatd pentru o persoand sau o singurd pereche. Cel mai simplu este Djock" pe care îl danseazd toti, adicd bkbati i femei, tineri i bdtrani. Pornesc toti si merg imprejur cu miscdri molcome, lipa-lipa cand la dreapta, and la stanga, in timp ce insotesc dansul cu un cantec care se repetd neincetat dupd
p. 57
melodie. Probabil eä acest joc tine locul polonezei de la inceputul balurilor noastre164. Plind de viatd este Hollandra", dansatd de tineri, bdrbati i femei. Perechile se miscd in cerc, stranse intr-o cunund, pline de viatd i cu misedri neincetate din picioare, ckeodatd lasd cununa sd se desfacd i apoi se reunesc la
loc. Arcanul"165 este jocul cel mai insemnat al bkbatilor, care 11 danseazd singuri. Este sdlbatic, bärbatii se rdsucesc cu furie in cerc, sar cu patimd intr-o parte i apoi din nou impreund. Un arcan mai viu este sarba"66, in care de cele mai multe ori cheful de dans se transformd in manie, dacd braga i Garelka" (rachiu) incing putin spiritele. in unele tinuturi, ca de pildd in Bucovina, la aceastä sarbd se vanturd topoare si alte obiecte cu care se executd figuri de tot felul. [...] Firesc cä acelor ativa oameni care formeazd societatea mai aleasd din Noua Su litd nu le poate pldcea prea mult acest loc i atunci calátoresc des in orasele invecinate Hotin i Camenita167, probabil cateodatd i in pktile nemtesti" la Cernduti. Mai inainte se &eau Hotin i Camenita in dusmänie unul pentru celkalt, ca stalpii de la hotarul a doud tdri puternice, turceased i polonezd, care s-au luptat strasnic aici de mai multe ori in cursul veacurilor. Pacea pe care a mijlocit-o aici Rusia a dus la decdderea Hotinului si la scurgerea vitalitkii sale spre Camenita, care a devenit capitala intregului tinut iar numdrul locuitorilor sdi a urcat la 15 000 . Hotin a rdmas doar o cetate i ca atare este mai importantä deck Camenita. Rusii au intdrit cetatea construitd de turci prin construirea unui cap de pod si a cloud: alte lucrdri. [...] Am hoindrit ckre varful istmului pe care îl formeazd Prutul impreund cu un parkas care se varsd in el. Acest rau formeazd aici, ca peste tot, hotarul 'rate Rusia si stdpanirile imperiald i tured, iar fiecare pkaias primeste pe malul stang ordine de la Petersburg iar pe cel (-kept recunoaste legile Vienei. Aici pe malul Prutului se gdseste un punct care este doar unul pe harta lumii, cdci aici se bat cap in cap cele 164 Unserer den Ball introducirenden Polonaise. 165 Arkan.
166 Sserbotka. 167 Kamemez.
www.dacoromanica.ro
119
p. 58
p. 59
trei imperil ale Europei 168. Locul este atat de rieobi§nuit inat este des vizitat de la Lembergl69 *i insu0 arhiducele Ferdinandm l-a 0:sit destul de insemnat cat sd îl onoreze ell vizita lui. [.. 1
0 sutá de zile de alátorie prin statele austriece. Partea a treia. CaTätorie in Ungaria. Prima parte. Pesta §i Dunfirea mijlocie"'
Tabärd de noapte la granita militarfi p 522
[...] Postul se numea Plavi§evita172, dupd un sat românesc de hotar cu acela§i nume. Acest sat intins este locuit numai de tdrani români §i aici vreau sd repet ceva ce pând acum incd nu am spus precis, ci doar am ldsat sd se inteleagd, §i anume cd de la inceputul trecerii prin munti, pe partea stângd de la Ujpalanka'73, am ajuns in tinutul unui alt mare popor, chiar valahii sau romanii174 sau românii175. Aceastd natiune nu dd populatia majoritard176 numai in Tara Româneascd pand la Dun:are, in Moldova, in Basarabia, in Bucovina 'And la Nistru §i in Transilvania, ci §i in acele pdrti ale Ungariei care inconjoard muntii
inalti ai Transilvaniei ca un brau'77 muntos. Numai acolo unde incep cârnpiile maghiare contenesc românii §i incep ungurii i alte neamuri. Este drept cd regimentul valaho-ilir a fost infiimat aici de abia din 1774; dar acest fapt nu trebuie inteles ca §i cum componentii sdi, grdnicerii romani, s-au a§ezat abia atunci aici. 168 Un loc asemändtor era asa-numitul Dreikaiserreichsecke" (Coltill celor trei imperii) de la Myslowitz (Myslowice), in Silezia Superioarä, astäzi in Polonia, unde se intâlneau granitele Impernlor German (din 1871), Austro-Ungar si Rus, cf. Dittmar Dahlmann, Gerhard Hirschfeld, Vergangenes Russland. Bilder aus dem Zarenreich 1894-1918, Essen: Klartext Verlag, 1995, p. 93. 169 Lemberg, fosta capitald a Galitiei, este numele german al orasului Liov (Lvov), astäzi in Ucraina. 17° Probabil arhiducele Ferdinand Karl von Habsburg-Este (1781-1850), guvernator-general al Gantlet in perloada 1832-1846. 171 Traducere dupd J. G. Kohl, Hundert Tage auf Reisen in den österreichischen Staaten Dritter
Theil. Retse in Ungarn. Erste Abtheilung. Pesth und die mittlere Donau, Dresa, Leipzig: in der Arnoldischen Buchhandlung, 1842, p. 522-565. Exemplarul pästrat la Biblioteca Academiel Române sub cota 1 438541 poartä stampila Ex Libra A Papa Ilarianu. 172 Plawischewitza, judetul Mehedinti 173 Localitate in Serbia.
120
174
Romanen.
175
Rummer.
176
Grundbevoelkerung.
177
Vorland.
www.dacoromanica.ro
Dimpotrivd, sunt asezati deja din timpuri stavechi in satele lor strdmo$e$ti; abia in anul 1774 au fost mutati in tinutul de granitd $i proclamati grdniceri. Dundrea, pe care cdldtoream noi, era deci // in acela$i timp hotarul dintre cloud popoare intinse, p. 523 cel al daco-romanilor, care se intinde de aici cdtre rdsdrit intr-o tail de aproape 80
de mile in diametru $i aproape 5 000 de mile pdtrate, $i cel al sârbilor, care de asemenea sunt asezati de aici 'And mult cdtre sud. Dundrea mai ales formeazd intre slavi (sal-1)i $i bulgari) $i români un hotar de 100 de mile lungime.
in tinutul acestor oameni, unul dintre cele mai necultivate $i aflat pe una dintre cele mai de jos trepte $i totu$i constituind una dintre cele mai mari natii europene (impreund românii pot face u$or mai mult de 8 milioane de suflete), am pdtruns (satul se afla putin mai departe ) numai pentru a afla un loc pentru a innopta delicatii no$tri tovard$i de cdldtorie, care, intr-o anumitd mdsurd, ajunseserd protejatii no$tri. Am cercetat intregul sat; dar nu am gdsit nimic altceva
deck sdlaw sdrdcdcioase, in afard de o cladire militard imperiald, care era insd inchisd. Hanul era fâcut numai pentru a fi vizitat de cdtre soldatii grdniceri. Pand la urmd ne-a venit gândul sd vorbim cu preotul satului, cu popa. [...] A ie$it un uria$ cu o barbd lungd, cu pdrul $i mai lung, // cu chipul intunecat, imbrdcat P. 524 cu o camad grosoland de in $i cu pantaloni a$ijderea, incins cu un beau $i cu un caftan aruncat pe deasupra. M-am speriat $i nu vreau sd spun ce am crezut despre omul acesta, ca sd nu se creadd cd exagerez. I-am vorbit in germand (cdci caporalul
insu$i vorbea ceva nemte$te); dar popa nu $tia sd spund decât doud vorbe, iar acestea nu sunau imbucurdtor pentru noi, anume: nu-i han! nu-i han!". Am inceput atunci sd ii vorbim ruse$te $i sd ii infati$dm starea noastrd neajutoratd; fiindcd el vorbea sârbe$te, cuvintele acestea i-au sunat mai aproape, $i poate cd lor le datordm faptul cd i-am inmuiat inima $i 1-am mi$cat intr-atât hick sd ne dea camera lui (avea una singurd, $i anume un bordei'78 pdtrat) $i doud locuri de dormit, pentru care i-am promis bani buni, $i, mai mult, sd ne aducd de mâncare $i ceva lapte. [...] Cdsuta in care se afla postul de grdniceri nu era departe de acolo, pe cel mai p. 525 Malt punct al malului. Avea cloud incdperi, una mica pentru foc $i una mai mare ca dormitor cu culcuwri de paie. in fata casei, sub acoperi$, se aflau armele. // La pichet erau 6 sau 7 oameni. in imbräcdmintea lor se oglindea starea lor P 526 politicd, deoarece era pe jumdtate militdreascd, pe jumdtate tardneascd. Peste haina
täräneascd obi$nuitd179 aveau aruncatd cu o curea de piele punga cu cartuw.
Picioarele le erau invelite in petice de in sau de Mud iar in picioare aveau opinci"80, acele sandale grosolane, strânse cu $ireturi, cu care aproape toate popoarele slave $i neslave din rdsdrit calcd pe intinderea acestei stele. 0 cdciula obi$nuitd le acoperea capul. Cei mai multi aveau câte un cutit ascuns la bill', iar "8 Loch. 170 Bauernkittel. 80 Opintschen.
121
www.dacoromanica.ro
acela, care era de veghe, cu arma lungd aruncatd stranib pe umär, nu patrula chiar intr-un pas de paradd elegant prin fata cerdacului'81. Cat de bine inteleg gränicerii serviciul la cordonul sanitar si mestesugul rdzboiului, pe atat de rdu se prezintd la paradä - adevdrati rusticorum mascula militum proles'82. Toti gränicerii primesc acum invätäturd in limba germand. Este adevdrat cä cei mai multi uitä apoi ce au invdtat, mai putin ce trebuie sd foloseascd zilnic, din cauza serviciului. Subofiterii vorbesc insd de obicei limba germand, si am putut conversa destul de bine cu un bärbat lipsit de zel, arätos, de aproape 30 de ani. Ne-am a§ezat cu cei care nu aveau treabd183 langd foc, unde caporalul avea cu
adevdrat cateva clipe de liniste; grija neincetatd de a-si îndeplini insärcinarea p. 527 intocmai si cu credintd, // pärea sä îi pluteascd pe chip, si in orice clipd i se intampla ceva ce cerea neapdrat prezenta i fapta sa. intreaga rdspundere pentru siguranta
unei jumdati de mild din granita austriacd stätea pe umerii lui, si se vedea dupd chipul lui plin de griji cä aici nu avea de a face cu märuntisuri. Eram îngrozitor de infometati §i însetati si i-am intrebat pe acesti oameni dacd nu au sd ne pund înainte putind paine (francezul vroia chiar paine alba), ceva peste uscat, o cand de lapte sau chiar o bucatd de slänind si o ulcicd de vin de tard sau poate de rachiu (acesta este lichiorul gränicerilor, numit si slibovitd). Au ridicat din umeri la toate aceste cuvinte frumoase si au spus cd nu au chiar nimic din toate. Doi dintre ei aduseserd ceva slänind la preluarea gärzii, dar acum era mistuitd. Singura lor bduturd era apa din Dun-are si din aceasta au vrut sä ne scoatd pe saturate. Rachiu primeau numai acasd, cateodatd, §i nu aveau nici paine; dacd ne-ar fi fost pe plac, aveau sä ne facd mdmäligäl 84. De asemenea, mai aveau si niste resturi de paine din porumb'85, pe care doreau sä le impartd cu noi, pentru cd nu mai aveau nevoie de ele, pentru cd in noaptea aceasta le era randul sä ii schimbe din post. S-a facut repede un foc mare, s-a pus aind de porumb i apd intr-un ceaun si p. 528 terciul gros mdmäligd a fost gata Indatd. Unul dintre // soldati a adus intr-o lingurd de lemn ceva sare iar un altul putind branzd de oaie pisatd intr-o hartie. Pe acestea le-am ldsat nemancate. Nici mdmdliga nu ne-a pldcut cu totul, francezul a fost de pdrere la prima inghititurd cä i s-a lipit pe veci de gatlej. Apa Dundrii este destul de tulbure in lumina zilei, dar asa ceva nu se vede bine sub razele lunii, si pentru cä mdlaiul era uscat precum nisipul Arabiei, Dundrea trebuia sä ne fie de
ajutor. 0 mdmdligd, o mdlai! Ah, tu frumoasd Valahie!" am cantat oftand acele 181 Tschardake este termenul folosit de Kohl pentru a descrie constructia care addpostea un pichet de grdniceri.
182 in limba latind in text. Fh ai tdrandor-osiasi, vers al poetului roman Quintus Horatius Flaccus 183 Den Muessigen. 184 Mamaliga. 185 Malai's.
122
www.dacoromanica.ro
rime pe care germanii care locuiesc in acest tinut le-au compus pe build dreptate Tärii Romanesti; pentru cd mdmäliga $i mälaiul sunt de aici $i pand la Nistru si Marea Neagrd cat este $i aer. Intregul popor roman indrägeste atat de mult acest fel
de rnancare, 'kick sub sceptrul turcesc, rusesc $i austriac, in Militare ca si in Provinciale a tinut de el cu notabild indärdtnicie $i nu s-a obimuit cu nici un alt fel de copturd sau de paine. Stäteam in jurul focului, cativa dintre soldati se indeletniceau cu cioplitul furcilor de tors'86 pe care fetele de tdrani le Vaud pe la rdspantii, cand a räsunat strigdtul santinelei. Stai, cine-i acolo?" a strigat aceasta tare, cu accentul romanesc aparte al limbii germane. Era un curier, care aducea o scrisoare. [...] Nu a durat mult pand cand santinela a strigat iar. Prieten bun", s-a auzit de partea cealaltd. Era o patruld dintr-aceea trimisd de conducdtorii acestui cordon sanitar, ca sd vegheze asupra fiecdrei sträji $i sä ii tind vigilenti. Cateodatd chiar acesti comandanti fac rondul de la un post la altul rard sä se vesteascd dinainte. Santinela neobositd a mai strigat o data' $i a primit iar4i un rdspuns prietenos.
p. 529
Era noua gardd, care venea sd o inlocuiascd pe cea veche, 6 sau 7 oameni care soseau incdrcati cu arme $i de-ale gurii pentru 7 zile - cdci atat de mult tine aici serviciul de gardd, - intr-un an un soldat stä de obicei cam 90 de zile de strajd pe cordon. Fiecare dintre ei avea, pe langd punga cu cartu$e, incd un sac din petice cu 7 ocale de fdind de cucuruz, primitd de la el din gospoddrie. Doar cativa aveau un sdculet cu o oca de branzd fdramatd mdrunt (branzd de oaie) iar unii nu aveau nici sare, a$a cum cel putin ne-au asigurat pe noi. Sarea este aici, la granita militard, foarte pretioasd, in timp ce dincolo, de partea turceascd, trec incdrcdturi intregi de sare de munte romaneascd, in bucdti de cristal gros, verzui. Gränicerii privesc aceste cristale cu ochi foarte lacomi, precum copiii zahdrul candel, $i de$i II ei p. 530 in$4i, ca osteni credincio$i stävilesc de obicei contrabanda cu sare, existä totu$i multi oameni prin mijlocirea cdrora cateodatd le revine $i lor ceva din aceasta. Oamenii veneau de foarte departe $i porniserd la drum de dimineatd devreme, pentru cd tinutul regimentului valaho-ilir se intinde mai mult in induntrul tdrii decat cel al altor regimente. De aceea erau stramic de obositi si s-au intins imediat pe pdmant in fata cerdacului $i au adormit imediat, inveliti in Gunjaz"87 (mantale cu glugd, groase, maronii), pe care le aveau aruncate in ranite. in toatd viata mea nu am väzut (in afara sdlaselor de tigani) o altd oranduiald mai simpld pentru o locuintd
pentru 7 zile. Numai $i numai pentru armele lor pdreau sd isi facd griji. I-am intrebat, de ce nu dorm mai bine induntru, in cerdac. Au rdspuns cd acolo era plin de $oareci si alte vietäti, si, dacd vremea era cat de cat potrivitä, preferau sd se intindd afard. [...] 186 Furka. 187 Burnuz.
123
www.dacoromanica.ro
Clisura de jos p. 558
[...] Partea sarbeascd $i cea ungureascd constituie intr-o anumitd mdsurd un contrast interesant; cdci in timp ce pe partea ungureascd se taie in stalleä un frumos drum nou, calea Clisurii, pe partea sârbeascd se vdd incd urmele vechiului drum roman, construit aici de Traian. Drumul cel nou trebuie sd porneascd de la Or$ova ca o frumoasd si largd sosea prin Clisurd, pând la Ujpalanka, pe care am numit-o deja de mai multe ori ca punctul de pornire al acestei traversdri a fluviului; in viitor trebuie sd fie transportate pe
acest drum uscat cdldtorii $i märfurile Companiei de Navigatie cu Aburi; cdci probabil nu va fi posibil ca pericolele cdldtoriei pe apd sd fie inldturate prin detonarea stâncilor, sau chiar dacd a$a ceva ar fi posibil, ar exista mereu intâmpldri si situatii exceptionale, ca de pildd scdderea nea$teptatd a apei, blocarea trecerii p. 559
inguste cu gheatd pentru multd vreme // $i altele asemenea , când un drum bun pe lângd apd ar putea indeplini cu bine toate sarcinile. Nu este posibil sd fie ocolitd aceastA strâmtoare a Dundrii pnntr-un canal, pentru cd muntii se intind prea inalti $i prea sdlbatici de amândoud pärtile. Ar trebui un tunel pentru apd pe care toate puterile omene$ti nu 1-ar putea face de o asemenea lungime, adâncime $i ldtime. [...]
p. 560
Si in partea de sus a Clisurii vdzusem deja cu o zi inainte multe asemenea ruine ale drumului roman de edec. Ungurii il numesc Trojan uht"1" (drumul lui Traian), de asemenea $i românii ne-au incredintat, cu adevdrat drumul a fost fdcut
s-a pdrut tare curios cd numele acestui mare impdrat s-a pdstrat in aceastd vale stâncoasd la fel de viu ca un ecou Mt sfar$it. L-am intrebat pe unul dintre vâslasii români, cine a fost Traian: Imperator Rumanescu"189, a rdspuns el, ceea ce poate insemna la fel de bine roman" ca $i impdrat roman". Cred ed. românii $i-1 atribuie mai rnult pe anticul impdrat roman decât italienii de p 561 astazi. Dupd cum se $tie un profesor român a ardtat // cd românii se trag mai de-a dreptul $i mai färd amestec din romani deck italienii, in care sdld$luie$te o parte a spiritului german. Supozitia cd ei ar fi numai slavi romanizati (prietenii slavilor au stabilit aceastd supozitie $i in numele acesteia ii proclamd pe români ca slavi) este respinsd acum de toti românii. Doar italienii îi recunosc ca pe fratii lor, si din de Traian". Mi
aceastä cauzd s-au hotdrât in ultima vreme tot mai rnult pentru ortografia italieneascd in limba lor $i impotriva ortografiei $i alfabetului lui Chiril. Acum, este totusi curios cum cel mai mdret $i mai hotdrât popor din lume, cel al romanilor, a ldsat in urma sa tocmai asemenea oameni, care spiritual le seamänd atât de putin, precum românii sau locuitorii de astdzi ai Romei. "8 Corect. Traian útja. "9 In original in text
124
www.dacoromanica.ro
0 comparatie intre limba romând §i italiand §i apoi cu mama lor comuna ar
trebui sd fie de cel mai mare interes §i sd nu ducd la rezultate lipsite de insemndtate. [...] [...] in cele din urrnd românii au inceput sd vorbeascd iar despre Traian, p. 564 strigând: Ikonal ui Trojan! "190 (Aceasta este tabla lui Traian."). Este faimoasa inscriptie pe care Traian a pus sä fie ddltuitd intr-o parte netezitä a stâncii, se pare, ca astfel sa facd un monument pentru lucrdrile fdcute de legiunile sale in stâncd'91. Locul in care se afld inscriptia este insä unul dintre cele mai romantice dintre toate; cdci de aici se deschid din nou portile Dundrii. [...] Tabla stä hied destul de sus deasupra fluviului, §i acolo // copilandri pdstori p. 565 fdrd prevedere au fIcut din când in când focul, pe pintenul stanch, sub tabld, poate cd de aceea unele pdrti ale stanch s-ar putea sd se fi prdvälit din pricina cälclurii, cdci mare parte a inscriptiei nu se mai poate citi de jos. De aceea nu am putut citi nimic in partea de jos, de§i am privit cu veneratie §i atentie. [...]
0 suti de zile in cilkorie prin statele austriece. Partea a patra. Cfilätorie in Ungaria. Sectiunea a doua. Banatul, pusta §i lacul Balaton'92 Vizitfi la Pasa turc din Orrva Non-A Or§ova austriaa93 are infdti§area unei awzdri infloritoare. Ea se afld de-a P 2 lungul Dundrii, dar se intinde destul de mult i in interiorul uscatului. Comertill sdu este insemnat. A fost mai cu seamd a§a in timpul blocadei continentale franceze. in
acest timp s-au facut din Marea Mediterand pe socoteala Trieste194 extraordinar de multe §i de insemnate speculatii prin Or§ova, la fel ca prin Salonic'95 si Belgrad. Pe atunci multe mdrfuri au fAcut cálátorii minunate prin muntii Rumeliei §i ai Serbiei, purtate in spinare fie de cdmile, fie de animale de povard, ca sä ajungd pe cdi foarte ocolite la consumatorii lor. Pretul multor asemenea mdrfuri a crescut
de cloud sau de trei ori datoritá transportului foarte scump, si de aici nu s-au scos profituri mici. Acest comer; este acum, desigur, mort. Dar se pare cd totu§i acea 190
in original in text.
Altii sunt de pdrere ca ar fi vrut astfel sä insemne pe vecie prima sa campanie in Dacia Totu0 lui Traian i-ar fi fost cu neputinta sä treacd Dun:area pe aici (n a.). 192 Traducere dupd J G. Kohl, Hundert Tage auf Reisen in den österreichischen Staaten. Vierier Theil. Reise in Ungarn. Zweite Abtheilung Das Banat, die Pusten und der Plattensee, Dresa, Leipzig' m der Arnoldischen Buchhandlung, 1842, p. 1-309. 193 Orsova Veche 194 Port italian la Marea Adriaticá. 195 Salonichi, forma: coruptd pentru Thessaloniki, mu* in Grecia. 191
125
www.dacoromanica.ro
intâmplare trecutd a ajutat, $i nu cu putin, la revigorarea comertului dundrean. Cdci dacd undeva o singurd datd se intrerupe o cale pentru negot, aceasta lasd in urmd P. 3
mereu urme binefdatoare, // pe aceastd cale, ce sunt prielnice incerarilor urmdtoare. Or$ova turceascd se afld pe o insuld in mijlocul cursului Dundrii, $i anume in asa fel, inat de fiecare parte a insulei rdmâne ate un brat al fluviului aproape la fel
de puternic. Cetatea a fost construitd foarte solid de austrieci, atunci and au avut-
o pentru o vreme in stdpânirea lor, apoi a fost cedatd din nou turcilor $i, in
P. 9
p. 10
penultimul rdzboi cu ace$tia, distrusd printr-un bombardament care a durat mai multe luni, pornit de austrieci de pe muntii invecinati, ocupatd $i ina o datd cedatd turcilor in aceastd stare. [...] Am fost mai cu searnd interesat sd gdsesc la Pa$d Allgemeine Augsburger Zeitung"196. Îl avea cu sine pe divan $i ne-a povestit cd tdlmaciul sdu trebuie sd ii citeascd in &care zi in tura. Era sursa lui principald de $tiri de la Istanbul. I-am spus despre aceasta, a $i-a ales cu sigurantd cel mai bun ziar pe care il putea gdsi pentru un asemenea lei II $i cd era cel mai citit $i cel mai bun din intreaga Germanie $i in intreaga monarhie austriacd, $i a putea fi gdsit regulat in Ungaria, Transilvania, Bucovina §i chiar in cafenelele de la Marea Neagrd din Odessa. [...]
p. 11
p. 12
am primit ca insotitor un apitan uria$ $i puternic $i un pdzitor in urma noastrd. Slujba$ii de la carantind ne-au inconjurat iard$i $i a$a am pdtruns in ora$. [...] Orawl , aflat mijlocul insulei, in paza cetälii, are o infdti$are cu totul turceascd. asutele erau ascunse sub tot felul de copaci, tufiwri, // grdmezi de moloz $i ruine. in mijloc se afla o piatd cu mai multe prdvdlioare $i de aici porneau câteva $iruri regulate de case sau ulite. Câinii $i pisicile care ne insoteau erau gonit'i de fiecare datd, ca $i gdinile $i alte lighioane. Cdci din blana lor primejdioasd ciuma poate fi u$or rdspânditd printre locuitorii de la Dundre, tocmai pentru cd la Istanbul sare de pe spinarea unei pisici pe alta. Cdpitanul turc era destul de Mimos, cât sä ii ajute pe slujba$ii carantinei noastre, $i mereu lua ate o piatrd de pe ulità ca sd o arunce in ate un asemenea trimis al ciumei cu patru picioare care ne stätea in drum. De asemenea, avea mereu
sabia pregdtitd, este drept cd in tend, cu care fâcea semn deja de la depdrtare oricdrui om sd piece din drumul nostru. in piatd erau mai multi negustori, care ne invitau cu prietenie sd ne a$ezdm $i ne infAtipu in mijlocul pietei scaune $i ina o pipd, iar noi nu puteam sd refuzdm sd le ludm. In mijlocul lor, la taraba unei prävälii, satea, intr-un costum vechi turcesc, un copist turc, indeletnicindu-se sd scrie pe genunchi, cu hdrnicie, tot 196 fn epocd, Allgemeine Augsburger Zeitung" era cel mai important ziar din spatiul cultural de limbd germand. A apdrut in 1798 la Tübingen, din 1807 pând in 1882 la Augsburg, apoi pAnd in 1925 la München.
126
www.dacoromanica.ro
felul de scrisori sau rdvase. Negustorii au povestit cd vin adesea la cetatea197 austriacd si fac negot cu crestinii acolo. [...] // am mers chtre p. 13
moschee, unde am dat peste o scoald. $ coala aceasta era o cdsutd joasd, pe dinafard cu un gard de zdbrele din pari de lernn in loc de zid. Copilasii turci aceau o gäldgie pdgând; invätitorul pdrea sd le rdspundd cu o tdcere tot pe atât de crestind; fiinda zdcea pe o bailed' si fuma. Lucrdrile de intdrire ale Orsovei turcesti sunt intr-o stare demnd de mild, pe care vreau sd o zugrávesc, pentru cä auzisem din toate pdrtile cd si celelalte cetdti turcesti de aici de la Dundre nu ar fi intr-o stare mai bund. Ici si colo zidurile s-au prdbusit de tot, si de jumdtate de veac nu s-a miscat o piatrd pentru dregerea lor. Numai pe alocuri gdurile din zid sunt astupate cu multe palisade mari, prost tdiate. insd si aceste palisade sunt in parte putrezite si cdzute. A trebuit sd ne cdtärdm peste tot felul , moloz, murddrie, praf si ruine peste tot! Tunurile, din care existä o mulfime nenumdratd, stau pe aceste ziduri gata de foc, cu gurile indreptate spre Dundre. insd la cele mai multe, suporturile si afeturile au putrezit, si nici unul nu pare in stare sd poatd trage in altd parte. Pe lângd tunuri, ici-colo, zac si ghiulele, asezate in grdmdjoare pe nisip. [...] Ici-colo, pe lângd un tun, stä câte o santineld, care tine arma cu o mând si cu cealaltd o pipd fumegândd. Santinelele sunt desculte si in parte imbrdcate in
zdrente. [...] // Mai cu seamd acest cad-tor dobândise multe cunostinte in Turcia. Astfel, de curând vizitase catacombele198 romane de la
p. 17
Constanta'99, la Marea Neagra. Nu putuse urni nici un turc sau bulgar sd hoindreascd induntrul acestora cu el, fiinda toti se temeau prea tare de duhurile rele care trebuie
cd locuiau in aceste bolti. A mers cu o ache si inarmat cu pistoale, singur, si a inaintat atat de mult cât s-a putut. [...] Portile de Fier in dimineata urmdtoare, prietenii nostri români au dorit sd isi continue drumul P. 19 spre Bucuresti, si, deoarece aveam intentia de a mai cobori o portiune pe Dundre
pentru a vizita faimoasele Porti de Fier si ruinele podului lui Traian, asa ne-am strâns si am luat irnpreund o barcd20° mare cu opt vâslasi si un cârmaci si am coborât in josul curentului. [. ..] 191 Kastelle.
198 Souterrains. 199 Kustendje. zoo Jagdschtjf
127
www.dacoromanica.ro
p 25
[.. 1 Pe langd au mai fdcut si cateva semne, care trebuie cd insemnau acelasi lucru si anume intoarcerea noastrd. Limba semnelor este mai ales aici, pe intreaga Dundre austro-sarbeascd, foarte rdspanditd. Fireste, aceasta se trage de la faptul cä oamenii au adesea ceva sä isi spund, ca vecini atat de apropiati, si nu isi pot spune fie din pricina lätimii fluviului, fie pentru cd nu li se ingdduie sä meargd unul la altul, din cauza ciumei. Pe land aceasta, contrabanda, care se face aici cu sare, atatd aici limba semnelor. [...]
Or§ova austriaa p. 51
in Orsova austriacd infloresc multe moravuri si obiceiuri turcesti, ca fireste in mai toate locurile de pe granita militard, mai cu seamd la clasele de jos, desi nici aici, ca in genere in toate provinciile ce au apartinut Turciei, nu a mai rdmas nici
urmd de popor turcesc, adicd mahomedan. Asemenea si, mdsurile si greutdtile turcesti (ocaua si altele) au rdmas hied in circulatie aici. Cat de remarcabil a crescut negotutm prin aceste tinuturi in timpurile cele mai
noi mi-a dovedit un negustor. Ina. acum 18 anim, spunea el, se puteau alege lucrätorii din piatd dupd pofta inimii. Puteam merge si spune: vino, tu esti puternic,
tie iti dau 18 creitari, iar tu esti mai altar, tie iti dau numai 12. Acum un copil p 52 pretinde deja 24 de creitari, iar pentra un lucedtor obisnuit // trebuie sd plätesti nu mai putin de 36 de creitari. $i proprietdtilor le-a crescut prettil peste tot." (Despre acelasi lucru cu privire la proprietätile din patria lor ne-au incredintat in repetate randuri boierii nostri romani.) in piata din Orsova se vdd stand mereu o multime de femei romance, care
au de vanzare fructe frumoase, struguri, piersici, s.a.m.d. Dacd precupetele vieneze nu vor sd o ia in nume de ill', asa mi-ar pläcea sd cred cd, dacd s-ar face o paraleld intre ele, care stau in inima imperiului, in apropierea marelui palat imperial, si sdracele romance, care stau in cel mai depärtat colt al imperiului, Ltd in fatä cu turcii, aceasta nu ar fi in favoarea locuitoarelor orasului capitald. Am spus deja mai sus cate ceva despre precupete. Pe romancele din Orsova le-am gäsit astfel. De obicei stdteau linistite si tdcute langd cosurile lor cu fructe, ail sä se certe una cu alta sau cu trecdtorii. Aproape toate, nil exceptie, erau ocupate, unele cu brodatul cämäsilor lor, prin ale cdror maneci si mansete trägeau firicele rosii tot felul de figuri, dar cele mai multe cu furca de tors. Femeile romance sunt inn-at& de nedespärtite de furcile lor de tors, chiar acele Furka" pe care le vdzusem mai sus cioplite de gränicerii austrieci, 20' Verkehr.
202 aldtoria lui J. G. Kohl a avut loc probabil in 1841, deci discutia trebuie sd se refere la perioada de la jumdtatea deceniului 1820-1830.
128
www.dacoromanica.ro
hick aproape cd acestea par sd facd parte din imbrdcdmintea lor. Au mereu aceste furci ascunse in cingdtoare. Le iese mereu a$a dintr-o parte, $i femeile pot face orice // vor ele, sä mane vite, sd se preumble, sd alerge pând la vecina de aldturi, sd $add dupd cuptor sau sd vândd fructe, firul de land pe care 1'1 torc din furcd, $i pe care il infd$oard de sus pe un fus care se invârte mereu, nu se termind niciodatd pe nea$teptate. Sunt de pdrere cd, dacd bdrbatii romani erau mândri cd sabia le sta in mând ca o parte a trupului lor, a$a o femeie nu poate socoti furca de tors decât ca parte a trupului sdu. Bdrbatii romani nu $i-au urmat strdmo$ii, romanii, in ceea ce prive$te sabia, dar femeile lor meria cu adevdrat imitate de cdtre precupeatele trândave $i certdrete din Viena in privinta furcii de tors. Am fdcut cuno$tintd la Opova $i cu un profesor de limbd greacd, venit de un an din Arhipelagm. Era angajat la $coala ord$eneascd, $i mi s-a spus cd i$i primea
leafa de 400 de guldeni din partea negustorimii. $i in alte oraw de la Dundrea austriacd au fost angajati acum profesori greci. Nevoia de a-i avea era simtitd de multd vreme de cdtre negustorime. Dar abia de doi ani au inceput sd fie tocmiti mai des asemenea profesori. De acum limba greacd va fi cultivatd $tiintific $i sistematic in multele mici colonii de pe Dundre pând in sus spre Viena. incd la Novi Sad204 mi s-a plans o mamd nemtoaicd de faptul cd // fiul ei invatd atât de greu grece$te, care p. 54 cu toate acestea este de mare trebuintd.
Nicdieri nu am auzit vorbindu-se atât de mult despre sdndtate ca aici la Or$ova $i in general in intregul Banat. Am tras imediat concluzia cd acesta trebuie sd fie foarte nesdridtos, $i de fapt chiar a$a $i este. Voi avea mai târziu ocazia sd vorbesc despre febra din tinuturile Tisei205 $i Murqului206. M-a izbit doar faptul cd febra mla$tinilor nu contene$te nici aici in pdrtile muntilor inal0 ai Banatului. Mi s-a spus cd ar putea sd se tragd de la faptul cd cele mai multe vdi din munti ar fi necultivate207, apa formeazd mla$tini in ele iar evaporarea se opre$te. De la Mehadia incolo trebuie cd este mai sdndtos. Dar spre Timi$oara in jos febra cre$te din nou cu mult. Ziva urmätoare, o zi de târg, am vdzut $i insemnatul negot208 de granitd la scheld'sau raste121° (mi s-a phut cd oamenii de aici intrebuinteazd intotdeauna Mg
deosebire cele cloud denumiri). Schela Or$ovei era un hambar mare de lemn, inconjurat cu o curte $i de un gard. Hambarul era a$ezat de-a lungul malului Dundrii 203 Arhipelagul Grecesc. 204 Neusatz, ora in Serbia 205 Theiss.
206 Marosch.
207 Uncultivirt. 208 Verkehr.
209 skela.
210 Rasta/.
www.dacoromanica.ro
129
0 este, de asemenea, impdrtit pe lungime in trei päri, prin cloud parmaclâcuri sau grilaje de lemn a§ezate cam la trei coti depärtare unul de celdlalt. La grilajul dinspre
râu vin numai sârbii, sau ap cum ilia se mai numesc aici turcii, iar la grilajul p. 55 dinspre uscat supgii austrieci. $i unii i altii îi aduc märfurile // i le aratd unul altuia peste grilaj. Austriecii pot vinde tot ce vor turcilor, insd turcii austriecilor numai lucrurile care nu pot fi bänuite ca molipsitoare, cereale, fructe, carne, lemn sau altele asemenea. Cum se inteleg la pret, dacd turcul trebuie sá pldteascd, dupd ce i-a numdrat in fata austriacului, îi aruncd banii intr-o oald cu apd, de unde acesta îi pescuie0e dupd aceea. Slujitori austrieci insdrcinati cu curdtenia2" §i santinele au grijd in locul din rnijloc ca totul sd. se &cá dupd cum este prevdzut. [...]
Báile lui Hercule de la Mehadia p. 60
p. 61
A doua zi ne-am pus in trdsurd §i am mers pe acel drum nernaipomenit de pe malurile Cernei, pentru a vizita faimoasele bdi de la Mehadia, aflate in aceastd vale. Austriecii au construit aici un drum212 minunat.[...]
in apropriere de Or§ova, dincolo de gurile Cernei, se gdse§te încä o micd ciuddtenie, o stdpânire comund a austriecilor i turcilor. Este o mla0ind mica, nelocuitä, acoperitd cu iarbd, o portiune mänoasd a Dundrii, chiar dincolo de fortificatia de pe insula Ogovei. Aceastä bucatd poate fi de obicei // vizitatd atât de turci cât §i de austrieci. Dar atunci când iarba este crescutd, vin turcii i o cos, o usucd i o strâng. Apoi se retrag §i vin austriecii care impart fânul in cloud, din care una o iau cu ei and pleacd, in timp ce turcii iau cealaltd jumdtate.
Am vizitat, de0 de fapt drumul nostru nu trecea pe acolo, postul de granitä austriac de pe Cema, care este interesant prin faptul cá pe acolo trebuie sä treacd cea mai mare parte a comertului românesc cu vite, care, pentru a umple golurile ldsate de vânzdrile in Austria, trec mereu in cirezi mari spre Ungaria pe drumul numit al lui Traian spre Timi§oara213 §i Seghedin2'4. Comandantul postului ne-a condus in grddina sa, unde erau piersici §i struguri tdraio0 minunati. Grddina, ca tot postul
de altfel, se gdsea pe o mia ridicdturd, care probabil fusese inainte vreme o intdriturd romand, iar in fundul grddinii am gdsit mai multe bolti adânci i solide, in care se gdsea acum pivnita cu vinurile comandantului. De partea cealaltd a Cernei
erau mari cirezi române0i de vite. Sunt incd amestecate, dar in dupd-amiaza aceasta vor fi bdgate in apd i saldate, apoi o sä fie curate §i pot trece incoace", au spus gränicerii. Mehadia este o aKzare româneasa cu un târg mare // in Valea Cernei. p. 62 211 Reimgungsdiener. 212 Chausee. 213 Temeswar.
214 Szegedin, ora in Ungana.
130
www.dacoromanica.ro
in Cheile Coramnicului215 am gäsit pe malul râului un Was tigdnesc, pe care 1-am vizitat. Erau cam jumdtate de duzind de farnilii in tot atâtea corturi. Fäceau cuie si se foloseau de niste foale din piei pdroase de caprd. Starea lor intreagd nu era nici cu un fir de pär mai bund ca acea a Paeschaeraehs"216 din America de Sud. in afard de asta, sunt nemaipomenit de mândri, dupd cum m-a asigurat tovardsul meu de cdatorie, un locuitor al Banatului. El observase, zicea, cd tiganii aveau o mândrie de neamm mai mare si mai ascunsä decât evreii. aci ei spuneau a ar fi cel mai vechi dintre popoarele Europei. in Banat si in Transilvania existä mai multi tigani decât in oricare altd parte a Ungariei. Asta se trage de la marea si adânca unire
incheiatd intre români, // care si in acele provincii sunt populatia cea mai P. 63 numeroasd, si tigani. [...] in Banat, ca in general in tot restul Daciei218, trdiesc vara
in corturi, dar iama au anumite locuri de reunire unde adesea mai multe sute de familii se aseazd laolaltd in pesteri, bordeie si cocioabe de pdmânt. In aceste tinuturi vorbesc peste tot in limba romând iar intre ei si tigäneste. Este de mirare cd românii, care au cel mai mult de-a face cu tiganii, au fäcut din numele lor o multime de cuvinte pentru faptele si lucrurile necuviincioase. [...] Mai in sus de Cheile Coramnicului, sprijinite pe un perete abrupt de stâncd, se p. 65 gäsesc ruinele unui apeduct. Stau in picioare hieä nevdtdmate unsprezece arcuri mari si frumoase, unul lângd altul, celelalte sunt distruse. invdtatii incd nu s-au pus de acord de unde se trage acest apeduct. Unii spun, cd a fost inältat de cdtre romani.
intreg stilul nobil, märet stä märturie despre aceasta, sau poate felul in care sunt asezate pietrele? Anume, arcurile sunt construite din bolovani mari si din cdrämizi rosii, si anume astfel, incât pe dinafard si pe dinduntru un sir dublu de cdrämizi urmeazd unui sir de patru bolovani mari. Aceste // observatii importante pentru a p. 66 judeca nu le-am citit incd in nici o descriere de cdldtorie. Spre seard, drumul nostru a cotit de la marele drum militar, care continua spre Cheile Teregovei, la dreapta valea Cernei de sus, ai cdrei pereti de stâncd se fac tot mai inalti si mai impozanti si in acelasi timp se apropie tot mai mult unul de celdlalt. [...] Am trecut intâi pe lângd câteva sate românesti, apoi drumul deja nivelat a serpuit printre câmpuri si pdsuni intinse, a trecut de cloud ori peste doud elegante poduri cu lanturi de tier peste râu, ne-a plimbat prin câteva locuri de nuci - si pând la urmd am ajuns, asa cum ne incredintau aburii de sulf si mirosul neincetat de sulf, la primele ospätärii, hanuri si in cele din urind chiar la clddirea principald a bailor. Dacd un domn adtor la bdi vrea sd taie o halcd de miel, vitel sau ied, aceasta se poate face numai in locul de tdiere hotdrât." Acesta era una dintre hotdrarile pe 215 Koramniker.Localitatea Coramnic a fost inundaa la construirea lacului de acumulare de la Futile de Fier. 216 Termen neldentificat. 211 Nationalstolz. 218 Damn.
131
www.dacoromanica.ro
care mi-au cdzut la inceput ochii, dupd ce mi-am pus lucrurile in ceva ordine prin camera* si am parcurs regulamentul bdilor lipit pe usd. intr-un fel, acest punct este caracteristic pentru intreaga si ciudata societate care se adund la aceste faimoase p 67 izvoare, // cdci in afard de distinsa nobilime maghiard si transilvdneand, pentru care desigur cd sunt valabile aceleasi regulamente ca pentru vizitatorii bdilor noastre, care iau masa serviti in hanurile219 bdilor, aici vin, din cauza suferintelor, si multi tdrani români si unguri, lume mdruntd din orasele de la granita militard, boiernasi din Tara Româneascd si Serbia, si, ca sd economiseascd ceva bani, isi aduc propriile
ceaune si bucate, si lor le sunt adresate acele puncte si câteva asemenea alte prescriptii de acelasi fel.
Românii sunt cei mai paimasi oaspet'i ai acestor bdi sulfuroase, si mai cu seamd din aceastd patimd porneste si faptul cd ei tägdduiesc granita austriacd. Va sd zicd, românii (vorbesc aici despre populatia româneascd din imprejurimi) pretind cd jumdtate din Valea Cemei 'And la fluviu le-ar apartine, si cd austriecii ar trebui sd isi retragd pând la fluviu pichetele pe care le-au asezat pe.culmile muntoase 'Mahe
de pe malul de rdsdrit. De asemenea, stiu putin si pe ce isi intemeiazd românii pretentiile asupra malului stâng al Cernei, la fel cum si francezii isi afirmd dreptul
lor asupra malului stâng al Rinului; cdci hotarele, asa cum sunt acum, sunt intemeiate pe pacea incheiatd la Belgrad in 1739220. Ei isi intemeiazd doar pe un lucru, pe faptul cd fdrd bdile sulfuroase // nu pot trdi, iar impreund cu malul stâng al Cernei ar dobândi si câteva izvoare sulfuroase fierbinti, pe care le pot folosi doar dupd ce stau in carantind, asa cd râvnesc la acest mal stâng. Acesti oameni atat de pasionati dupd apd sulfuroasd au venit câteodatd in cete de câteva sute, inarmati cu furci, ciomege, pistoale si sdbii si au atacat pichetele de granitd austriece si au gonit pe câte unul sau pe altul, in timp ce spuneau si strigau cd tinutul pând in jos, la Cerna, le-ar apartine. Ideea acesta curioasd a oamenilor si micul rdzboi al pichetelor pe care 1-au iscat pe malul Cernei coboard mult pänd in secolul trecut. Ni s-a povestit cd in primdvara trecutd, nici patru luni
in urmd, au fost reunite cloud companii de grdniceri austriece si au trebuit sd mdrsdluiascd prin mun0 pentru a respinge pretentiile nebunilor tdrani români impotriva tratatului . in afard de Mehadia, existd peste tot in muntii Transilvaniei izvoare sulfuroase calde si bdi mai mici. in flecare yard sunt vizitate Mil incetare de boierii si tdranii români. Ba chiar iarna vin des la bdile de la Mehadia si stau mult timp in apa cdreia ii atribuie puteri binefâcdtoare. Dupd cum slavonii"' de pe granita militard isi spald copiii mici cu rachiu, pentru cd ei cred cä asa ceva e sdndtos, asa si româncele vin p 69 des pe aici pentru // a-i boteza o data pe ai lor in apd sulfuroasd. Am vorbit mai 219 Restaurationen.
220 Este vorba despre pacea incheiatä intre Austria si Imperiul Otoman, prm care Oltenia era reintegratá Tani Românesti 221 Slavonier.
132
www.dacoromanica.ro
târziu cu o mama româncd cu un copil bolnav §i care mi-a spus cu tristete: 0, mdcar o datd sd imi aduc copilul la bdile sulfuroase de la Mehadia §i i-ar fi mult mai bine!". [...] Am fost asigurat de un colonel austriac de grdniceri, cu bogate cuno§tinte, cd. la Mehadia nu s-au fdcut niciodatd sdpdturi färd sd se &eased ceva interesant, precum monede, statuete, obiecte de bronz, table votive, §.a.m.d. [...] Cdci sunt mai puternice decât izvoarele sulfuroase tari de la Buda2" §i sigur dau intr-o oil nu mai putin de 5045 picioare cub223 de apd. intreaga §i micuta a§ezare din jurul bdilor se gäse§te sub comandd militard, ca P. 71
toate cele de la granita militard. Este un cdpitan care locuie§te aici iarna §i vara §i
care are sub conducerea sa toatd a§ezarea, ca §i bdile, hanurile §i cafenelele. Clddirile principale sunt a§ezate, ca intr-o cazarmd, pe doud rânduri regulate iar intre ele se gase§te o ulitd largd. Asemenea, §i induntru este orânduit ca intr-o cazarmd §i se pdstreazd numai atâta confort §i elegantd cât se cautd aici la granita
româneascd. Serviciul este fdcut mai ales de soldati betegi. in acele clddiri principale se gdise§te cea mai aleasd cafenea §i tot acolo locuiesc oaspetii bogati ai bdilor. Atât in susul cât §i in josul acestui loc de mijloc al a§ezdrii se gdsesc diferite p 72 clddiri mici §i mari ale bailor, lângd // locurile unde clocotesc izvoarele. Trebui cd sunt cu totul nu mai putin de 24 de izvoare fierbinti. Mai incolo se \fad alte case lungi, unde locuiesc acei domni oaspeti ai bdilor" de la care am vdzut mai sus cá se cere sd nu i§i taie viteii §i iezii in alt loc decât la bancul de tdiere anume hotdrât. Aici se gdsesc mereu multi oameni foarte sdraci, care se a§eazd aici cu toatd gospoddria lor pentru multd vreme. Se gdse§te aici chiar §i un loc§or pentru corturile tiganilor, care de obicei in timpul sezonului de bdi vin aici sd cânte, sd cârpeascd ceaune, sd ghiceascd §i sd cer§eascd, in sfdr§it §i un alt
loc pentru prdvdlii §i dugheni de lemn ale negustorilor care sosesc cu bijuterii, märfuri de la manufacturi §i alte lucruri. [...]
0 doamnd româncd se trägea dintr-o familie greceascd aleasd din p 73 Constantinopol §i era §i maritata cu unul dintre cei mai de vitä boieri din Bucure§ti. Pând implinise 13 ani locuise in Fanar la Constantinopol §i fusese crescutd acolo dupd obiceiurile grece§ti de atunci. imi spunea cd de atunci singura ei petrecere era sd se preumble din când in când pe rnalul Bosforului. De altfel, societatea greceascd ar fi fost pe atunci foarte bund la Constantinopol, cdci to0 grecii de seamd se &eau impreund in Fanar. Doar ei, grecii, ar fi invdtat latina, franceza §i §tiintele §i ar fi condus toate treburile turcilor ne§tiutori. Acum totul s-a schimbat. De la zaverd ar
fi bdjenit toate familiile de vazd ale grecilor din Fanar, fie in Rusia, fie in Tara Româneascd sau la Atena, dar multe fuseserd de-a dreptul nimicite din cauza zaverei. Ea insd§i nu s-a intors niciodatd de la 13 ani, de când s-a cdsátorit la 222 Ofen, nurnele german al oraplui maghiar Buda. 223 Kubtkfuss.
www.dacoromanica.ro
133
p. 74
Bucure$ti, la Constantinopol; $i nici nu se gande$te cu dor la tmeretea ei plictisitoare. [...] Astdzi rn-am preumblat prin irnprejurimile Mehadiei $i am fdcut cu Iuri, servitorul meu de la bdi, o plimbare in satul de granitd invecinat, Pecini$ca224, cdtre
care ne-a purtat un drum fermecdtor pe malul Cernei. Am gdsit in sat o forfotd neobipuitd $i pe toti locuitorii prin$i intr-o rnuncd zgomotoasd. Se ddduse o poruncd a autoriatilor militare impotriva vechiului $i vrednicului de cinste proverb românesc cum am gäsit, a$a vreau sd las", $i era vorba sd fie mdrite casele vechi ale satului lor iar unele sd fie ridicate cu totul din nou. Ca in acel proverb, românii trdiesc cât de mult pot mai degrabd in murdäria $i ruinele steämNilor, demne de prettfirea lor, pând când li se porunce$te de sus printr-o asemenea hot:di-Are binefâcdtoare $i neindurdtoare $i sunt siliti sd locuiascd mai bine. [...]
Valea de sus a Cernei si viata grfinicerilor p. 91
Pe ofiter nu 1-am gdsit, din
pdcate, acasd, iar santinela se plimba singuraticd in susul $i in josul potecii de patrulare226, pândind râul când in austriacd, când in munteneascd. Ne-a spus cd ofiterul sdu plecase de cu seard sd cerceteze227 cordonul, deci se putea p. 92 intoarce din clipä in clipd. Am intrat in casd $i am gdsit aici, 1/ in afard de un pat de
campanie din lemn $i de o mdsutd, pe care se afla ceva literaturd germand, nea$teptat de putin confort pentru domnul locotenent. Odaia pentru ofiteri era pe o parte, odaia pentru oamenii de rand de cealaltd parte a u$ii. Un prici de lemn, nil paie, ocupa aproape tot locul, iar pe perete atârna un $ir de saci din piele asprd de caprd, cu Mind, brânza $i lapte, cei mai multi plini numai cu resturi de bucate. Cum am spus, printre ei se aflau $i saci cu lapte; cdci $i laptele pe care 'II primesc in fac in asemenea saci. Viata acestor ofiteri de la granitä este nemaipornenit de asprd, numai lipsuri $i
multe greutdti de toate felurile, iar ei viseazd aici multe vise minunate despre balurile societätii de la Sibium, Alba Iu1ia229 $i Brgov230. Dar omul illy* sd placd mai u$or decât altceva curiozitatea $i neobi$nuitul; tocmai a$a ceva indrdge$te mai mult. Sunt avadar multi ofiteri care sunt atat de pasionati dupd viata pe cordon, a$a cum sunt marinarii de viata pe mare. Chiar $i multi dintre aceia care pe cordon i$i
doresc prietenii de lume de la ora$, in petrecerile tumultoase ale orawlui tânjese 224 Petschineska, localitate in jud. Cam-Severin. 225 Tschesna.
226 Schilderbahn. 221 Inspiciren. 226 Herrmannstadt. 229 Karlsbutg. 230 Kronstadt.
1 34
www.dacoromanica.ro
iardsi dupd viata singuraticd, romanticd, neschimbdtoare si raiä ingrddire de pe cordon, unde este drept cä au multe indatoriri, dar unde adesea intr-un tinut mare si pustiu sunt stdpanii cei mai puternici si mai cinstiti.
Asa cum caporalii trebuie sd vegheze asupra pichetelor ce le-au fost incredintate, // asa si locotenentii si cdpitanii trebuie la rdndul lor sd inspecteze p. 93
neincetat grupul de pichete aflat in supunerea lor. Bineinteles, locotenentii cdldtoresc mai des prin sectoarele lor mai mici decat cdpitanul, mai mare. Iar maiorii, care au sub comandd mai multi cdpitani, aldtoresc mai rar prin cordonul lor. Unii maiori au in pazd (cel de la Orsova, de pildd) cate un sector
de 15 mile de granitd, altli chiar si un tinut mai intins. Coloneii si generalii vin fireste si mai rar iar comandantii generali din an in Pasti. Dar nici un subaltern nu poate fi nici o clipd sigur cd superiorul sal nu poate apdrea.
Inspectiile acestea de cordon, desi partea cea mai ward' a indatoririlor, nu sunt mai putin primejdioase, mai cu seamd acolo unde granita este pe uscat, asadar,
unde este nevoie de patruldri permanente. Pentru usurarea lor, austriecii s-au ingrijit, in cursul secolului trecut si al acestuia, sd construiascd drumuri anume, bune, comode si anume acute pentru patrule, si care de obicei pot fi strdbaute numai cu piciorul sau cdlare. Chiar si acum sunt deschise ici-colo poteci noi pentru patrule, acolo unde se vede nevoia, sau in locul celor vechi, al cdror parcurs este socotit färd rost. [..] Serviciul cel mai greu si mai plin de nelinisti este cel de la cele cloud capete P. 94 opuse ale granitei militare, anume la cel bosniac si dalmat si apoi cel transilvdnean. in mijloc, la Dundre si in tinutul de jos este cel mai usor. trial pentru cd aici este o
granitd pe apd bine trasatd si usor de aparat, al doilea pentru ea' aici de partea cealaltd locuieste un popor putin cultivat si strans sub stdpanirea unui stat asezat sub legi. [...] insd si cordonul transilvdnean are greuatile sale aparte. in primul rand pentru P. 95
cä este o granitd pe uscat si se intinde mereu fie prin vdi stancoase, sau pe culmi muntoase sdlbatice, pustii si plesuve, pe care adesea cale de 6 ore in jur nu gdsesti nici un suflet omenesc, afard de vreun cioban roman singuratic. Locuitul in acesti munti trebuie cd este nesdndtos iar febra stdpâneste deplin, ca in campiile din Banat. Cel putin asa m-a asigurat un ofiter care s-a intors suferind si bolnav de febrd de la inspectia acutd companiei sale din Carpati231. in al doilea rand, nici vecindtatea cu
rominii turci', care tin la culturd mai putin decat sarbii, // nu este pldcutd - p. 96 (valahani"2" li se spune la granitd, pentru a fi deosebiti de romdnii care sunt supusi Austriei). [...] 231 Kohl denumea Muntii Carpati Alpii Transilvaniei". 232 Atunci când vorbeste despre romini, Kohl foloseste termenul Walachen". De asemenea, el vorbeste despre Imperiul Otoman ca despre statul vecin Austriei la Carpati si pe Dunäre, nu despre Tara Româneascä. 233 Walachaner
135
www.dacoromanica.ro
CA din cand in cand valahanii atacd pichetele austriece färd dorinta de a le jefui, cdci ei isi inchipuie cd granita austriacd nu ar fi drept hotaratd, am spus mai sus. Asa mi-a povestit un ofiter austriac CA nu a trecut mult de cand o turmd de 60 de valahani a venit asupra pichetului sdu. and i-a intrebat care le-ar fi dorintele, ei ar fi pretins sä fie coborat vulturul imperial austriac si cerdacul insusi sä fie ddramat; cdci amandoud ar fi pe mosia si pämantul lor. Din fericire avea chiar 12 oameni cu el, pentru cd pe langd garda veche venise si schimbul cel nou. A rdspuns atunci la fortä cu fortd. S-a ajuns la härtuiri si cei 12 oameni ai sdi i-au respins pe cei 60 si i-au urmdrit inapoi in tinuturile turcesti.// p 98 indatä s-a pus, chiar pe campul victorioasei lupte, si i-a scris colonelului säu si a cerut sä fie dus in carantind ca molipsit"234, prin urmare el si intreaga sa trupá p. 97
au fost dusi in carantind sub paza gärzilor care ii pdzesc pe ciumati235. Exist-a si dea lungul intregii granite transilvänene mici carantine pentru circulatia zilnicä si de asemenea acele schele pentru negot, ca acela de la Orsova, despre care am scris mai sus. [...] p. 99
[. ..] Trebuie sä fac observatia cd oricat de diferite erau neamurile noastre (german, maghiar, slay si roman) conversatia noasträ se purta rnereu in limba germand. Ne-am intors in cask unde dupd putinA vreme s-au ivit un rest de vin pe langd apa bund de izvor si apoi un fel de mancare gräniceresc, tot un soi de fripturd haiduceascr, o oala cu a§a-zisa tocand236. Soldatii fripseserd si preparaserä la ea tot timpul. Era carne tocatA de miel cu ceva ceapd si cu Boflesch" (ca sd vorbesc pe limba transilväneni237). Atentia mea s-a indreptat dupd o vreme asupra insotitorilor care intoväräsiserd pe minunata noasträ gazdä, numitii gräniceri238. Mi-a sdrit in ochi uniforma lor curioasd si intreagd, care ii deosebea de ceilalti
p 100 soldati de la granitä. // Aceastä uniformd este poate modelul unui port oarecurn popular, candva intalnit la granitä, acum pierit. 0 tunicä stramtd, bogat impodobitä cu broderii si cu patru siruri lungi de nasturi strälucitori, le stätea stransä ca o platosä pe piept, deasupra mama o haind lungd ca o manta cu o glugä pe care si-o trägeau peste cap la ploaie. Pantalonii erau foarte stramti, dupd felul unguresc, brodati in multe culori si albastru deschis. Ciorapii grosi erau brodati de asemenea
cu fir row. Pärul le era impletit dupd felul ciobanilor unguri in cozi groase, care veneau in jos pe dupd urechi ca niste bice. Figura lor era cea mai regulatd si mai frumoasä pe care o vdzusem pand atunci la granita romaneascd. in chimir purtau arme turcesti, un iatagan (il numeau Hatajan"), cloud pistoale foarte lungi, pe langd 234
Vermischt.
Pestwache. 236 Pokany. 232 Um Siebenburgische zu reden. 238 Gerreschanern. 215
136
www.dacoromanica.ro
corp punga cu cartu$e iar peste umeri aveau aruncatd o pu$cd, impodobità $i ghintuitd dupd felul turcesc. intreaga lor infati§are era intr-o asemenea mdsurd de
pitoreascd $i de poeticd, pe cat de obi$nuitd era inatiprea unui tdran grdnicer obisnuit. Ace$ti grdniceri formeazd un corp anume la granita militard, care are propriile datorii i propria oranduire. Poate trebuie cdutatd in ei vechea inimd a vechilor locuitori ai granitelor. Poate sunt urma$ii vechilor pdzitori ai hotarelor ai lui Matei Corvin.//
Astdzi, intr-o oarecare mdsurd, ace$ti grdniceri sunt Gens-d'armen" ai p. 101 hotarului, un corp militar liber, din care o micä trupd, cam 100 pand la 200 de bdrbati, sunt arondati fiecdrui regiment de granitd. Cu totul sunt cam 1 000 de grániceri, intre care o companie de grdniceri ce se gdse$te pe coasta dalmatd. Ace$ti grániceri sunt cei mai importanti dintre oamenii de la hotar: cdci ei sunt cainii care dau de urma talharilor, hotilor $i contrabandi$tilor, i fiecare ofiter ia intotdeauna cu el cativa la fiecare expeditie i inspectie. Cunosc terenul $i populatia de pe partea turceascd la fel de bine ca i cele de pe partea austriacd, $tiu cel mai bine legdturile si oamenii din tinutul lor, $tiu sä dea de urma tuturor uneltirilor urzite de amandoud pdrtile i prin urmare sunt la fel de ascultati $i de temuti de prieteni $i du$mani. [...] Ace$ti grdniceri fac slujba, ca toi ceilalti grániceri, // farä platd in aur, cdci aceastd p. 102 slujbd este pentru ei robotd239", a.$a cum mi-a spus mie un austriac. Cel mai de mirare este cä ale lor cdpetenii incd mai poartd nume turce$ti. Se numesc Bassim $i
acest cuvant turcesc se impreuneazd fie cu cuvinte germane fie cu alte cuvinte turce$ti. Asa de pildd se cheamd cea mai mare dintre cdpeteniile grdnicerilor241 Haram-bassi sau Oberbassi, celelalte Unterbassi, Vicebassi. [...] [...] Dupd masä s-a luat hotdrarea sd se facd o vizitd la pichetul romanesc p. 103 invecinat, care se afld fgd in fatä cu pichetul austriac Cerna. Am pornit in sus pe drumul austriac pentru patrule, $i, trecand hotarul românesc, am ajuns pe un mic
platou inalt, acoperit cu iarbd, in spatele cdruia insd stancile se ridicau iar4i in$eldtoare. O asemenea curioasd deosebire ca aceea dintre un pichet de granitä austriac i unul romanesc nu se mai poate vedea incd o datd. Este aceeasi legdturd ca intre Petrovaradin242 i cetatea turceascd de la Or$ova, pe care
am descris-o noi. Nu se poate cd vechii daci sd fi trdit intr-o asemenea stare de barbarie ca aceea pe care am gdsit-o noi la ace$ti grdniceri romani. 2" Robot" se nurnesc în Austria prestatille obhgatorii ale tdranilor (n a ).
240 Sau poate este slay sau grecesc. basileus? - insu$i numele de grdniceri se trage poate din cuvântul unguresc: Szer" (pronuntd: Serr), adicd Reihe, her". Grdnicern erau deci oamenii care fdceau slujba de pdzitori ai hotarelor " (n.a.). 241 Gerreschaner. 242 Peterwardein, importantd fortdreatd pe Dundre, situatd în apropiere de Novi Sad, Serbia.
137
www.dacoromanica.ro
Nici nu am intrat bine pe platou, cand trei sau patru caini lko§i valahani au sdrit la noi, aceia§i pe care valahanii îi au peste tot pe langa pichetele lor de granitd. Grdnicerii no§tri i-au tinut departe de noi cu pietre §i ciomege, nu atat pentru picioarele noastre, cat din cauza ciumei. in fata unui bordei acoperit cu mu§chi §i p 104 tufe se plimba // o santineld valahd imbrdcatd in bland de oaie §i pe cap cu o cdciuld mare mitoasd, tot din land creatd de oaie. Kladetz" numesc ei o cdciuld din aceasta, asemänkoare cu o perucd243 inaltd. La strigkul nostru, ca §i la ldtratul cknilor, cativa daci, acoperiti tot cu bldni de oaie, s-au far& gall din bordei §i s-au apropiat de noi. Le-am poruncit sd rdmand nemi§cati la 20 de pa§i departare de noi, ceea ce au i facut, in timp ce i§i chemau cainii. Am vorbit cu ei §i i-am intrebat de ce ei, roman!244, adicd urmai ai romanilor245, aratd mai sdrdcdcios deck toate neamurile. Au spus: Da, domini, Imperatu nostru nu este a§a de mare §i bogat ca al vostru. El ia toti banii, dar nu dd nimic inapoi". I-am intrebat dacd ofiterul lor fusese de curand
pe acolo. Au spus: de cateva sdptdmani nu". in timp ce pe partea austriacd civilizatia246 cere sd se patruleze zi §i noapte, aici lipsa de invdtdturd247 face totul mai u§or. Ofiterii romani i§i inspecteazd pichetele foarte rar. De obicei, acqti romani sunt ni§te flack blajini, gata de treabd i folositori,
cu toate cd, firqte, cä dacd imprejurdrile le ingdduie hoti", observd unul dintre ofiteri. Dacd vreodatä vrem sä facem o vankoare de ur§i sau de capre negre pe stancile skbatice de pe partea lor, se catdrd pe potecile abrupte i de p. 105 netrecut §i adulmecd cu o dibdciei nemaipomenitd, ca ni§te ckni, §i gonesc // vanatul pentru noi." Dar i superstitiile lor sunt nesrar§ite §i primitive. A§a, de pildd, incd mai cred orbqte in a§a-z4ii strigoi248. Adesea cred cd au vdzut pe unul mort de mult cä s-a ridicat din mormant §i zic cä le sare in spate §i le suge sangele. Cate unii
i§i inchipuie cu tdrie cä i-a urindrit §i i-a chinuit un asemenea strigoi, i mor cateodatd din cauza pdrerii acesteia. Asemenea §i credinta in a§a-z4ii Dschires" sau in cei de neatins de gloante inflorqte incd printre ei. Dschires" inseamná de fapt pregkitor"249. Este de fapt groaznica lor superstitie dupd care, prin mancarea inimii unui copil foarte mic nu pot fl atii* de gloante. Nici ai no§tri nu s-au lepddat de aceastd superstitie, de pildd nici floarea pdzitorilor hotarelor, grdnicerii de acolo.
Chiar §i ei cred cä ar putea ajunge de neatins de gloante §i din cauza credintei acesteia sdvar§esc adesea fapte de vitejie". [...] 24/ Alongenperruecke. 244 Romani. 245 Roemer.
246 Civilisation. 249 Uncultur. 246 Vampyr.
249 Zubere/terer.
138
www.dacoromanica.ro
Valahanii no$tri au tras din gaura lor mai multe tevi de lulea, pe care le ciopliserd chiar ei. Erau tare frumoase, tevi din lemn de vi$in mari $i mici. Fumatul frunzelor de cire$ amar se intâlne$te peste tot prin ace$ti munti, // printr-un negot P. 106 insemnat se intinde de aici in restul Europei, iar la Mehadia tevile de pipd din lemn de vi$in se numdrd printre suvenirurile obisnuite pe care oaspetii bdilor le aduc de acolo. Si la granita militard se obipuigte sä se fumeze frunze de vi$in, de$i recolta aceasta este acolo a domniei iar grdnicerii obipuiti pot ajunge numai in feluri pe
dinafard de lege in posesia ramurilor acestei tufe. Cele mai multe vin din partea valahd. Aici pe loc se poate cumpdra cu câtiva creitari ceea ce la Viena $i Leipzig se pldte$te cu multi guldeni. Ca tot ce este nobil, fumatul frunzelor de cire$ se trage inapoi de la potecile obisnuite ale oamenilor, iar pe cele mai 'Mahe $i de neatins stânci se gdsesc cele mai bune tufe de vi$in. Românii il nurnesc cire$u" (se zice Tschireschu), adicd cire$. Din nefericire nu aveam nevoie de nici o teavd de pipd, dar am ldsat acestor cei mai sdraci dintre oameni - de altfel nu i$i simteau mizeria nici la jumdtate cât sdracii din tdrile noastre cele mai cultivate250 - ceva tutun pe o
bucatd de hârtie in iarbd, pe care, dupd ce ne-am retras, $i-au impartit-o pa$nic intre ei.251 [...]
[...] De altfel, de fel nu sunt toate pe$terile din Valea Cernei de ur$i p. 109 sau tâlhari, de$i se gdsesc câteva $i dintre acestea ultimele. Multe dintre acelea din care au fost alungati tâlharii $i ugii $i care se gdsesc sus, in apropierea tinuturilor
muntoase252, le folosesc ciobanilor de oi $i capre ca locuri pentru innoptat. Ba, ciobanii se Vag in unele pentru toatd iarna; cdci multi nu i$i tin animalele acasd tot anul, ci le hrdnesc, pe cât se poate, cu ierburile sdrdcdcioase pe care le pot gdsi in apropiere $i iama. Caprele $i le tin in partea din fund a pe$terilor. Ei in$i$i dorm la intrare lângd foc. Si pe platoul nostru, de pe care ne bucuram de priveli$tea aceea, am gdsit un mic român, pastor de capre, care avea voie sd se apropie atât de mult de cordon $i sd i$i pascd turma pe acest platou, din cauza laptelui. Soldatii luau de la el câteodatA lapte dulce de caprd pentru ofiterii bor. Altfel trebuie sd ii tind pe pdstori la mare depdrtare de pichete. Cdci se gdsesc aici destule prilejuri in$eld.toare de a intra in legdturd cu vecinii turci, ca de pildd contrabanda cu sare. Duc cu mare drag dincolo in colibele lor câte un sdculet cu sare sau numai câtiva bulgdri de sare cristalind253 de stâncd, pentru cd acolo pot sd o ia foarte ieftin.// De cele mai multe ori sunt descoperiti de ochii de Argus ai gränicerilor $i de p. 110 patrulele de hotar $i sunt urmdriti. 4i card bucata de sare cu ei oricât de mult pot. 250 Cultivirsten Laendern.
251 Kohl vorbeste probabil despre un surogat de tutun, obtinut din frunze de cires amar, nu de vivn. 252 Alpenregton.
253 Krystallenen.
139
www.dacoromanica.ro
Dacd isi simt urindritorii prea aproape, o aruncd, dar se si folosesc de acest siretlic, aruncd in diferite locuri câte ceva, zdrente, haine, s.a.m.d.; cdci fiind ciumd peste tot, nimeni nu are deci voie sd pund mfina, asa cd trebuie ca la fiecare boarn sd lase cdte un paznic, si asa scad numdrul urmdritorilor lor. Dacd, cu noroc, scapd in felul acesta, ceea ce se intâmplä rar, pentru bucdtile de sare, saci si boarfe imprdstiate se
face mare daraverd, un raport arndnuntit, hârtii fdrd numdr, cercetdri si iardsi cercetdri - ale cui sunt boarfele astea, care se pot manui numai de la depdrtare - de unde au venit oamenii - unde s-au dus - cdti or fi fost. Pddurile trebuie cercetate peste tot, pentru a se afla dacd nu existd boarfe sau buc4i de sare si prin alte locuri. Toate lucrurile acestea trebuie ldsate neapdrat unde zac, pdzite strasnic si inainte de orice trebuie sd se raporteze la urmdtoarea carantind [...]. p. III
[...] Dupd atátea zile ajung pand la urmd si slujbasii care au sarcina sd le
p. 112
curete254, sfarâmd cu clesti de fier sacii de sare si tot cu clesti de tier aduc boarfele laolaltd intr-un loc unde le ard, dacd nu sunt de ceva valoare. Bulgdrii de sare sunt trecuti prin apd de cdteva ori, botez dupd care par curati si buni de mancat pentru Europa apuseand, care nu are habar prin ce mijloace obositoare si anevoioase este apdratd de ciumd. [...] [...] Era cea mai mare si mai vizitatá pesterd din Valea Cernei, cea preferatd
pentru a fi numitd pestera hotilor". Aceastá pesterd este ceea ce este Pestera lui
Veterani din Clisurd, dar mai mica'. Ca si aceea trebuie cd era folositd mai degrabd ca o fortdreatd sau cetate a hotilor; cd.ci la inalta sa intrare in stâncd se
mai &eau hied rdindsite ale zidurilor cu care odinioard aceasta era pe de-a intregul ziditd. [...]
Cheile de la Teregova2" §i Slatina L.] Asa de pildd am intalnit o familie de mari boieri români, care se intorcea
p. 117
nu stiu de unde in tara ei. Aveau mai multe trásuri de cdlátorie vieneze, una in spatele celeilalte, fiecare cu cdte 12 cai inhdmati, si toate pline pand peste cap cu oameni, membri ai familiei, fete in casd, cameriste, servitori, vandtori, bucdtari s.a.m.d.; in spate se indltau ranite strânse grdmadd, o incdrcáturá de fan, oale si alte unelte pentru gdtit, pe care se legdnau cativa servitori. Pe aici este felul obisnuit in care trebuie sd adtoreascd cei mari. insd oamenii de rand au si mai multe in carele lor. 254 Reinigungsdiener. 255 Teregowa.
140
www.dacoromanica.ro
Caransebee6 §i monede vechi [...] Din nefericire nu am avut prilejul de a vedea nici aceste 100 de puturi" ale romanilor, aflate la stânga Caransebesului, nici fabrica de metal de la Resita26', faimoasd in timpurile noi, aflatä in dreapta. Aceste ultime numite mari fabrici de metal - am vorbit despre ele deja mai inainte - erau altd datä drarisch"258, asta
p. 140
inseamnd ca erau conduse pe socoteala statului259. Dar flindcd o asernenea conducere e intotdeauna putin spornicd, - neingrijirea, nesocotima si hmia slujbasilor impiedicau orice câstig, au fost date in anul 1826 pe seama particularilor austrieci. De atunci minele de fier au ajuns deodatd atat de spomice, Inc& lucrdrile de tier pentru toatá Ungaria vin de acolo. Podurile de fier de la Mehadia, Lugoj 260 i din alte locuri au iesit de acolo, ca si o multime de masini si unelte folositoare.
Iar fabrica de tier de la Resita capätd acum in toatä monarhia austriacd un rang insemnat. Existd mine de toate felurile in muntli Banatului, care sunt doar o ramurd a //
p. 141
lantului de munti transilvdneni, atât de bogati in metale. in afard de aceasta, este
foarte de mirare cd cele mai multe si mai insemnate lucrdri au purces abia la inceputul veacului acesta, si hied aici se pare cd mai e mult de fdcut si de descoperit. Tiganii au si aici, ca si la alte râuri puratoare de aur din Ungaria, zldtdrii. Si
aici este lege ca nici un tigan, care nu aduce slujitorilor minelor26' cel putin trei ducati 262 aur in fiecare an la un pret minim anume hotdrât, sd nu fie indurat la granita
militard. Ce aduc peste cei trei ducati le este pldtit al pari263. Purtarea lor este, in parte, aceeasi pe care am ardtat-o mai inainte. [...] [...] Cu invoirea acestui domn omenos si p 143 insotit de preotul rneu [...] am vizitat apoi scolile locului.
Aici se gdsesc, ca in toate orasele insemnate de la granita militard, urmdtoarele coli, §i anume: o scoald pentru fete264", o asa-zisd ,,coald superioard sau norinald265" §i in gall de acestea alte câteva §coli-primare"266 in partea de 259
Karansebes.
257 Russberg.
25$ Cuvânt ce desemna o proprietate statului austriac. 259 Regterung. 260 Lugos. 261 Bergamt.
Ducaten. in original. 264 Madchenschule. 265 Ober- oder Normalschule, echivalent al hceului. 262 263
256 Trtwalschulen.
www.dacoromanica.ro
141
granitd militard a regimentului iliro-valah mai existd 4 §co1i ale divizillor267, ate una pentru circumscriptiile a 2 companii. $i apoi este, sau ar trebui totu§i sd fie in fiecare sat o §coald national:A sau a parohiei268.
$colile normale, de fete §i ale diviziilor precum §i profesorii care lucreazd la acestea sunt intretinuti §i plätiti de comenduirea militard superioard269, §i in invdtarea se face in toate tinuturile granitei militare intotdeauna in limba germand. $colile primare2" sunt adesea particulare. $colile parohiale de la sate au fost infiintate la indemnul oarmuirii27' pe seama parohiilor, §i de aceea in ele se
folose§te mereu, de la sine inteles, acea limbd de care tine parohia. $coli P.
144 ord§ene§ti272 germane // sunt de obicei, in afard de cele numite, in fiecare ora§ oarecum mai insernnat de la granita militard. Ceea ce am spus este adevdrat §i pentru granita militard transilväneand. Asemenea printre secui sunt toate §colile normale273 germane §i cu profesori germani sau cunoscdtori ai limbii germane. Clädirile §colilor din Caransebe§ pe care le-am vdzut nu puteau fi numite doar bune, ci pe de-a intregul minunate. Pentru ea' tocmai era vacantd nu am putut prin urmare lua parte la nici o ord., insd am vdzut lucrdrile cele mai bune274 scrise de cdtre elevi §i care trebuiau sd fie trimise la Cancelaria Au lied de Rdzboi278 de la Viena.
Aceste lucrdri erau in primul rând lucrdri de caligrafie", apoi dicari", §i in cele din urmd compuneri" §i desene matematice §i militare. Trebuie sd spun cá nu cred cd ilirii276, românii, slavii277 §.a.m.d. ar fi invätat singuri scrisul §i desenatul, la fel de bine cum au fácut-o aici sub ocârmuirea germanilor. A§a cum pare, pe build dreptate, peste tot pe aici scopul este ca din bdieti sd nu se facd numai oameni cu cuno§tinte generale, ci intai dintre toate sd se facd osta§i granitd278. Tinând
seama de acesta, temele date la compuneri erau foarte alese pe mdsura scopului, de pildd astfel: Raport ate cdpitan despre vijelia279 care a avut loc", Descrierea daunelor fa:cute de un torent de munte", §.a.m.d. 261 Divisionschule. 268 National- oder Gemeindeschule. 269 Oberen militaerischen Verwaltung. 270 Trivialschulen. 271 Gouvernements. 272 Stadtschule
273 Normalschulen. 274 Musterarbeiten. 275 Nofkriegsrat. 276 Myrier. 277 Slavonier.
278 Graenz-Militaers. 279 Schwaerzung.
142
www.dacoromanica.ro
Planurile §i hdrtile intocmite erau de asemenea // luate din tinutul inconjurator, P 145
de pildd desene ale muntilor invecinati, harta"° potecilor patrulelor, care in parte urmeazd granita, §.a.m.d. Un despartdmânt aparte al liceului este cel matematic, in care elevii cei mai strdluciti sunt pregatiti sä ajungd subofiteri. Ace§tia se pot, de asemenea, ridica pând
la ofiter, dacd dobândesc destuld carte, ba chiar pot ajunge pând la treptele cele mai de sus, §i exista multi români de rind cdrora le-a reu§it. Mai ales pentru cä la granita militard nu se afid nobilime privilegiatd iar ofiterii nobili ai
Austriei nu se avânta care serviciul la granita militarä, a§a poate ca in acest despdrtamânt al armatei austriece este mai multd libertate §i egalitate in drumul Care gradele ofitere§ti28' cele mai de sus decât in oricare altul. Zic asta ca pe o simpld banuiala pe care cutez sä o am. in despdrtdmântul matematic erau, in anul
1841, 86 de §colari, iar in celelalte despdrtdminte 300. Ca §i acest numar al §colarilor, §i cel al §colilor a crescut insemnat de la descrierea granitei militare facutd de Hietzinger282, - de§i, a§a cum mi s-a spus, vrajmd§ia popoarelor de la granita283 fata de §coli este doar cu putin mai mica.. Pe scurt pdrintii incd trebuie sä fie silii intr-una sä i§i dea copiii la §coala.
Mi-a sdrit in ochi in programd o // materie curioasd, a§a-numita invatatura P. 146
pentru copii despre obligatiile supu§ilor". Pentru ea erau hotdrâte trei ore pe sdptamând la clasele mici. Poate cä este un obiect de studiu foarte folositor popoarelor284 care §tiu atât de putine despre rânduiala politicd a clddirii statului §i de la care se cere o împlinire atat de deplind a obligatiilor. De altfel, este o chestiune demnd de luat in seama, care a aparut de mai multe ori in istoria granitei militare, anume cá granicerii iubesc mai mult administratia militard a tarii288 lor decât cea civild. in mai multe rânduri, parti ale granitei militare au fost puse sub administratie civild. si-au dorit atât de mult administratia militard înapoi §i au fdcut mult timp atâtea jalbe, pând când le-a fost ingdduitd.
Lugor6 i dansuri române§ti [...] m-a intrebat de papport §i m-a mustrat P 151 cd nu I-a§ fi vizat287 la Caransebe§288. Pe toatd granita militard chestiunea 280 Ueberstchtskarte (hartä sinoptica) in textul original. 281 In der Concurrenz zu den obersten Offizter-Stellen. 282 Carl Bernhard Bitzinger, Statistik der Militaergraenze des oesterreichischen Kaiserthums, ern Versuch, Viena, 1817-1823. 283 Graenz-Nationen. 284 Nanonen. 283 Land. 286 Lugos. 287 Visiren.
ass Karansebes.
143
www.dacoromanica.ro
pasapoartelor289 este foarte bine statornicitd i aici trebuie vizat peste tot, ceea ce in Ungaria nu este nevoie. Culorile austriece, auriu si negru, se vdd aici pentru ultima
oard. Austria se termind si incepe Ungaria, a cdrei coroand o poartd impdratul Austriei, si cu aceasta inceteazd si foloasele ordinii i asezdmintelor, asa cum stdpanesc in Austria, si incep, este drept, multe foloase ale libertkii ungare, dar, de asemenea, i multe pagube ce curg din felul si tipicul in care se folosesc aceste libertki.
La granita militarä, unde impdratul austriac este singurul proprietar de
p. 154
pdmanturi (are dreptul de uzufruct" asupra tuturor domeniilor), unde oricare altd mosie nu este deck o feudd militard291, si unde un ofiter in afard de eke o grddinitd de fructe si legume nu detine nimic, ba chiar nu are ingdduinta de a lua in arendd vreo bucatd mai mare de pdmant, nu existd nici o urind de nobilime proprietard de pdmant. indatd ce se trece granita ungureascd, numaidecat se aud si se vdd peste tot magnatii "292 $i stdpanirile lor.
Poate cd nobilimea nid unei alte provincii europene nu este la fel de amestecatd precum ca a celor trei comitate bänkene. Voi ardta numai cateva dintre partile sale. Fireste cd sunt in primul rand printre ei mai multe dintre cele mai nobile
neamuri unguresti, ca Bathyany, Szapari, $.a.m.d. De asemenea, multe familii nobile germane au fost improprietdrite aici, insd sunt mai putine, si mai sunt si neamurile maghiare proscrise, care au fost aproape toate distruse sau alungate in p. 155 vremea stdpanirii turcesti, mai putin deck // in alte pdrti ale regatului. De asemenea, existd si cateva neamuri de obarsie romaneascd, de pildd Josika, desi acestea sunt de obicei din vremuri strävechi maghiarizate. Desi in Ungaria i Transilvania se gdsesc peste 1 000 000 de romani, si anume intr-o parte a tdrii care este vdzutä ca vatra lor strdveche, totusi nu sunt deloc boieri romani aici, ca in Tara Romaneascd, Moldova, Bucovina si Basarabia293. Eu cred cd neamurile boieresti romanesti vechi fie s-au stins cu trecerea vremii, fie au ajuns printre cele maghiare. Cea mai mare parte a nobilimii bändtene este cu totul nou-creatd, sunt in mare
parte sarbi si in parte si armeni. Acestia din uraid, armenii, sunt cei mai mari
crescdtori de vite, atk in acest tinut a Ungariei, cat si in partea de nord a comitatelor de pe Mures. S-au imbogkit adesea de pe urma acestor indeletniciri, si pentru cä titlul nobiliar nu este mai usor de obtinut in nici o altd tard deck Ungaria, unde, de asemenea, oferd si mai multe drepturi decat in orice altd tard, astfel acesti domni si-1 cumpard in chip obisnuit in Banat si astfel se numdrd printre nobili. 29 Passwesen. 290 Obereigentum (dorniniurn utile). 291 Mtlitaerlehn. 292 Grundherren
293 Walachei, Moldau, Bukowina, Bessarabien.
144
www.dacoromanica.ro
Foarte apropiat se intâmpld 0 cu sârbii, §i printre ei sunt multi care au dobândit prin negot cu vite §i alte indeletniciri bogdtii nemaipomenite, §i deja de multi vreme se ingrijesc sd i§i cumpere aici in Banat, unde prin multele // bejenii §i asezdri a ajuns, pe jumdtate, o noud p. 156 Serbie. Aceastd pdturd, astfel apdrutd, de nobilime sârbeascd alcdtuie§te partea cea mai numeroasd a nobilimii bändtene, iar capitala lor este Timi§oara. $i printul Milo§ ar fi vrut, dupd obiceiul acesta al sArbilor trecuti de partea austriacd, sd i§i cumpere in Banat, dar dupd cum se §tie nu i s-a ingdduit. Ace§ti sârbi sunt slavi ortodoc0294, din care cauzd nu stApAnea in cercurile lor de la Timi§oara mare tristete pentru cdderea Var§oviei. Despre germanii din Banat am auzit §i am vdzut mai multe lucruri bune decât P 157 despre cei din Bacska295. De pildd, ei cultivd cel mai bun tutun, o plantd care trebuie mult ingrijitd. [...] Românii tin cel mai mult la Kukurusitsche" lor, adicd la câmpurile de porumb, cdci cucuruzul este pe aici tot ce le este cel mai drag pe lume. Strângerea acestui rod mult cultivat a dat na§tere aici unor acareturi curioase 0 pe mdsura scopului bor. Aceste zidiri, care aici se vad pe rang fiecare casd româneascd, 0 care pe lângd gospoddriile celor cu mult pdmânt ocupd cea mai mare parte dintre constructii, se numesc: Kukuruzkora" 0 sunt astfel alcdtuite.
La tdrani sunt hambare ridicate ceva deasupra pdmântului pe 4 stâlpi 0 cu acoperi§, din cale afard de inguste (late de 5 sau 6 picioare) 0 neobi§nuit de lungi (30, 40 pând la 100 sau 200 de picioare, dupd bogdtia stdpânului). Sunt ridicate deasupra pdmântului pentru a impiedica jildveala, 0 din Impletituri de rdchitd296 ca sd fie strdbdtute de aer 0 ca soarele sd poatd pdtrunde. Din aceea§i pricind sunt §i inguste §i lungi; cdci intr-o constructie rotundd sau WA, boabele proaspete ar fi u§or de desprins de pe §tiuleti §i s-ar strica u§or.// Aceste constructii se aseamänd deci ca fel 0 ca scop al ridicdrii zidurilor care p 158 ingrädesc salinele noastre. [...] Mi se pare Ca nu este cunoscutA in toate tinuturile noastre in care se cultivd porumb, constructia acestor acareturi folositoare. Porci [...], boi [...], bivoli [...] §i oi valahane, primele cloud iri cirezi mari, ultimele in turme micute, ne-au insotit mereu pand la Lugoj. De obicei erau la
fiecare tumid, ca mândtori, vreo doi bdrbati români care ardtau ingrozitori §i sdlbatici, dar fire§te cd blajini dui:a imprejurdri §i câteodatd mai erau pe rang cai §i vreo doi sârbi, chiar stdpânii turmei sau trimi§ii lor, de cele mai multe ori inarmat fiecare cu doud-trei pistoale sau un iatagan. [...]
[...] Lugojul se imparte in Lugojul nemtesc §i in Lugojul românesc. Este p. 161 situatia mai multor locuri de aici din Banat. Ba chiar mai târziu am sd am prilejul 294
Griechische Slaven.
29$ Batschka,
regiune din Serbia de astAzi, colonizati cu populatie de ongine germand.
296 Flechtwerk.
145
www.dacoromanica.ro
p. 162
sä ardt cd multe sate sunt in asa fel asezate, incât pe o parte a ulitei // locuiesc germani, pe cealaltä români sau sârbi. [...] De fapt nu ar trebui sd spun despre Lugoj nimic altceva decât lucruri frumoase si bune; cdci am gdsit aici oameni atât de demni de a fi indrdgiti si foarte pretuiti de mine, cu care mi s-a ingdduit sä petrec ceasuri atât de alese. [...] M-a trezit in dimineata urmdtoare la Lugoj zornditul lanturilor rdu-fdcdtorilor,
un zgomot nesuferit, dar care este foarte obisnuit in orasele din comitatele unguresti. $i anume, rdu-racdtorii sunt folositi in aceste orase in parte pentru tot felul de munci pentru dregdtorii comitatului, in parte le este ingdduit sä meargd pe la case obisnuite, niciodatd insd färd lanturi, i sä câstige prin muncd niste bdnuti. De aceea îi zorndie lanturile peste tot pe ulite i eu insumi i-am vdzut târându-si seara lanturile Mil a fi päzii. [...] [...] Era duminicd, iar eu am mers sd \fad diferitele biserici ale locului, cea p. 163 catolicd i cea greceascd. Cea din urrnd se numeste aici biserica ilird297". [...] Niciodatd nu a iesit pe de a-ntregul din folosintd numele i1ir298".// in Austria acesta a dat de cdnd lumea numele unei partide religioase299, si p 164 anume celei ortodoxem. $i astfel s-a vorbit despre biserica ilirä i de asemenea despre popoarelem ilire, prin care se inteleg toate acelea care sunt devotate bisericii ortodoxe in partea de sud-est a monarhiei austriece, fie acestea sârbesc, românesc sau slavon. Prin urmare, de multd vreme se afld la Viena o cancelarie aulicd anume in II lyricism (pentru treburile bisericii ortodoxe). Tot astfel, adundrile
trimisilor303 români, sârbi sau slavoni pentru alegerea unui nou arhiepiscop sau mitropolit se numesc congresul poporului ilir"304. [...] In biserica ilird am gdsit câtiva Plajaschtschen"305 in haine pline de bogdtie, multi bdrbati români imbrdcati de sdrbdtoare iar chipurile smeritA veneratie. Orânduirea bisericii, iconostasul, felul de a-si face cruce, pupatul icoanelor, Gospodi pomilui306, intreaga curgere a slujbei, infdtisarea preotilor, toate p 165 acestea erau intocmai ca la greco-rusi i ca // peste tot in toate bisericile ortodoxe. 291 299
299 100
Die illyrische Kirche. Illyrier. Kirchenpartei.
Kohl foloseste de fiecare data smtagma griechische Kirche" atunci când se referd la
Biserica Ortodoxd. 101 Nationen 302 in original In text. 303 Deputirten. 304 305
306
146
Illyrischen National-Congress. Termen neidentificat. in original In text.
www.dacoromanica.ro
Mi-au sdrit in ochi totusi si câteva deosebiri. Melodia cântdrilor pdrea sd fie altfel. De asemenea, preotul intra si iesea in timpul liturghiei prin usile impardtesti din mijlocul iconostasului, ceea ce nu se obisnuieste in Rusia. Apol nu am vdzut ca oamenii sd cadd la pdmânt si sd atingd pärnântul cu fruntea. Dar deosebit de izbitor era pentru mine faptul cd in bisericd sd gdsesc mult mai multi bdrbati deck femei. in biserica catolicd, pe care am vizitat-o dupd aceea, era pe dos. Eu cred cd intotdeauna, in intreaga bisericd ortodoxd, bdrbatii merg la slujbe mai mult decât femeile. in biserica ortodoxd, bdrbatii stäteau cu totii in fata i in partea de mijloc a intregii adundri; femeile ¡Lisa erau imprdstiate mai mult prin spate. $i acest lucru era pe dos in cele mai multe dintre bisericile catolice unguresti pe care le-am vdzut, in care femeile stdteau intotdeauna impreund in fatä i in partea din mijloc a multimii,
in timp ce bdrbatii erau impdrtiti in spate, pe lângd ziduri, in fata usilor si pe coridoare. Chiar si aceastd asezare a mu1timii307 depinde oarecum de felul de a f1308
al celor doud, laolaltd. Biserica ortodoxd este o religie a bdrbatilor, cea catolicd, unde Fecioara Maria este atât de cinstitd, a pretiiit mult mai mult firea adânc rehgioasd care zace in fiinta femeii. [...] Biserica ilird sau ortodoxd este incä in aceste tinuturi, ca la granita militard de p 166 la rdsdrit, cea mai numeroasd. aci in comitatul Crasovei309, de care tine Lugojul, se ajunge la 156 000 de ortodocsi, 15 000 de catolici si doar 80 de protestanti. Aceastd situatie se schimbd mult de-a lungul pe care inaintam care Tisa. Ortodocsii sunt tot mai putini, catolicii si protestantii mai multi, asa cum aratd unnaoarea privire asupra comitatelor care merg de la rdsdrit spre apus, spre Tisa. Situatia dintre cele trei biserici diferite aratd asa: in comitatul Crasovei31° sunt 1 000 de ortodocsi la 100 de catolici si la 1 protestant. in Timisului sunt 1 000 de ortodocsi la 300 de catolici si la 20 de protestanti. in Torontalului sunt 1 000 de ortodocsi la 500 de catolici si la 60 de protestanti.
in Csongradi3" sau al Seghedinului sunt 1000 de ortodocsi la 30 000 de catolici si la 11 000 de protestanti. Se pot urmdri mai multe asemenea calcule interesante prin Ungaria, si anume astfel: aceastd tard poate fi socotitd un pdtrat cu patru vârfuri. La vârful sudic, in care ne aflam , vârful românilor si sârbilor, este sälasul bisericii orientale, 307 Pubhkum. 1°8 Charakter. 309 Krassoer 3113 Krassoer.
311 Tschongrader.
147
www.dacoromanica.ro
- partea de nord, vechiul loc de bastina al maghiarilor, are samburele reformatilor, p. 167 -// la capatul dinspre nord-vest, tam slovacilor, se gasesc cei mai multi luterani -
iar in sfertul dinspre sud-vest, in tinutul croati1or, stapâneste catolicismul cel mai curat.
De-a lungul liniilor care unesc punctele de la capete unul cu celdlalt se pot vedea scaderea treptata ca si cresterea sigura a uneia sau alteia dintre biserici. Ca pildd vrem sd dam din aceste tinuturi care ne intereseaza aparte cloud' linii,
anume aceea care merge dinspre ortodoxia sud-estica catre apus prin întreaga granitd militard spre catolicismul croat, si apoi aceea care urea' spre nord, catre calvinismul maghiar. impdrtirea religiilor arata astfel, In diferite locuri de pe prima linie:
La granita bdnateand vin la 1 000 de ortodocsi 100 de catolici si 33 de protestanti.
La granita slavona vin la 1 000 de ortodocsi 1 000 de catolici si 30 de protestanti. La granita croatd vin la 1 000 de ortodocsi 1 100 de catolici si 1/4 protestanti. in Croatia insasi (comitatul Zagreb312) 100 000 de catolici.
Pe cea de a doua linie catre nord spre calvinism, relatiile între religii se schimba in felul urmator. La 1 000 de ortodocsi vin: in Banat (comitatele Timisului si Crasova) 200 de catolici ti 101/2 protestanti. in comitatul Arad 160 de catolici si 80 de protestanti. in comitatul Oradea Mare313 160 de catolici si 1200 de protestanti. in comitatul Debretin 140 de catolici si 1000 de protestanti. [...] 314 [. ] Românii merg dimineata la bisericd, dupa-amiaza la dans, sau, asa cum p 168 îl numesc ei, la njoc"315. Dscoku" (Giuoco in italiand) inseamnd de fapt joc318, dar mai cu seama dans317, de unde si faptul ca a dansa se zice dschokare"318. De altfel, p. 169
ei spun // si dansului Danzio319" si la a dansa danzescire320". Altminteri fard indoiald cd au luat vorba aceasta de la germani, si cu ea spun numai dansului nemtesc, valsului, care este cunoscut si la ei. [...] 312 Agram.
313 Grosswardein.
314 Am stabilit toate proportiile de mai sus dupa Hitzinger (anul 1820) si dupa statistica maghiard a lui Magda (n.a.). 315 DsChOkU.
316 Spiel.
317 Tanzspiel.
319 Kohl confundd cu cuvântul italian. 319 Dant.
320 Däntuire.
148
www.dacoromanica.ro
Am fost dus si eu, intr-o societate aleasd, la marginea32l Lugojului, ca sd privesc jocurile populare romanesti. Altfel, trebuie cd locul obisnuit pentru jocurile romanilor este curtea bisericii. Aici se gdsea un hambar mare din lemn, deschis, sub care 50 pand la 60 de perechi se miscau incoace si incolo cu veselie, dupd muzica unui taraf tigdnesc. Erau atat de harnici, ca si cum ar fi avut de fácut o muncd tare istovitoare. De obicei, perechile nu aveau nici o legdturd una cu alta, rard sd forrneze vreo figurd. // Fiecare bdrbat322 stätea fatä in faid cu femeia323 lui si facea pasi mici pe p. 170
aceeasi bucatd dupd voia inimii, intocmai cum calcd podgoreanul strugurii. La fel acea si femeia. Se apropiau nitel cu pasi mici si la fel se si depdrtau. Asta se intampla Mil oboseald adesea cate 5 minute intr-una färd schimbare, si cand te gandesti, cd, asa cum am spus, asa fdceau 40 /And. la 50 de perechi, cam asa iti dai seama cat de vesel trebuie cd se vedea. Dar dupd 5 minute jucdtorii isi apucau femeile le invarteau incoace si incolo, sau in cerc si se miscau apoi cu ele numai pe loc prin tot valmdsagul, pand and lipditul si legdnatul pe o singurd bucatd incepea iardsi. Unul dintre dansatori, un bdiat foarte vesel, se deosebea de toti ceilahi; avea haina desfácutä si ardta in intreaga ei mandrie o vestd cu nasturi de argint. La brau ii atarna batista frumos brodatd si ii flutura in vant ca un steag (ca si letonii cu qtergarele, se fdlesc romanii si ungurii cu batistele). Pe langd asta, cateodatd mai taraia din gurd, insotea muzica cu strigdturi cu glas tare, canta si scornea snoave. isi rdsucea dansatoarea incoace si incolo, o apuca, o ldsa, o apuca iardsi, o ridica putin de la pdmant, pe scurt, o invartea in toate felurile. Ea, dansatoarea, o romancd. Canard', avea // un sort frumos tivit, pe marginea p. 171 cdruia strdluceau firele de aur si argint. Fdrd indoiald cd le cususe cu mana ei si nu pusese sd fie tivite de o modistd, asa cum, cel putin in orasele romanesti, este moda. Pe capul lor, cdrarea nu pomea drept din mijlocul fruntii, ci, de la tample incepand, in jurul acestora, un fel de impdrtire a pdrului cum eu nu mai vdzusem /Jana atunci, dar care la zisele romance este foarte obisnuit. Smocul de par de deasupra era prins intr-o impletiturd deasd, ca si cozile de jos. Partea de jos era cea mai tare si cddea piezi§ in jurul capului, asa hick ardta ca si cum ar fi cdzut sleampdt intr-o parte. Dimpotrivd, impletitura de sus era incoldcitd intr-un cerc cu totul neted si chiar pe
crestetul capului. Sd unesti cloud impletituri in felul acesta, asta era o modd la romance, si de ar trebui sd recunosc adevdrul, trebuie sd spun asa, cd mie imi 'Area cd in aceastd impreunare de sucituri si netezimi pdrea cd std mult farmec.[...] // Romancele tin atat de mult la cele cloud impletituri groase care le inconjoard p. 172 capul, hie& chiar si acelea care nu au de la naturd suficient par pun sd li se facd o 321 Vorstadt.
322 Herr. 323 Dame.
149
www.dacoromanica.ro
impletiturd falsd [...]. Cele care nu au nici pdr, nici bani de ajuns sd i$i cumpere aceastd a doua impletiturd, se multumesc negre$it cu una singurd, totu$i intotdeauna aceasta este cea care std piezi$ pe ureche. De asemenea, zic, era obipuit ca perechile deosebite sd danseze una Cate una la grdmadd, $i acesta, mi s-a spus, ar fi Dschoku" cel adevdrat. Dar cateodatd mai multe perechi (4, 5 ori 6) se strangeau $i formau hore, care se invarteau in cerc $i fdceau impreund ceea ce inainte fácea fiecare pereche pentru sine. Acest joc in cerc, hord sau beau se nume$te in limba romand Kolo". De fapt, la acest Kolo" muzica obipuitä a romanilor, cimpoierul, este miezul in jurul cdruia se mi$cd. totul. Aici, unde muzica era un intreg cor, nu era. La acesta i$i dddeau mainile. De altfel au $i
un soi de Kolo" numit jocul cd1uprilor324, pe care de obicei nu 11 joacd deck bdrbatii $i la care nu i$i dau mainile. La acesta fiecare are de obicei un ciomag p. 173
ciobänesc in 'nand, de care se sluje$te ca de Baer la joc. // Cimpoierul stA la acest joc al cdluprilor in mijloc. Dansatorii fac tot felul de
mi$cdri curioase cu ciomegele lor (care cateodatd sunt inlocuite cu topoare), inainteazd din toate pdrtile cdtre cimpoi, se rdsfird in raze indreptate diferit $i merg
in cerc cdtre dreapta iar apoi din nou cdtre stanga. Acest dans al cdluprilor se intalne$te indeosebi la romanii din Carpatii Transilvaniei.
in afard de acesta mai au $i alte dansuri: mi s-a mai spus despre Argirenka325", apoi despre Montaneschti" $i Kataneschti", adicd muntene$te" $i cadneasca", insd nu le pot ardta, pentru cd nu am dobandit nici o descriere limpede despre felul acestora. Trebuie sd amintesc $i cateva picturi in ulei pe care am avut prilejul sd le \Id aici la Lugoj, pentru cd ardtau lucruri care erau tipice pentru tinuturile prin care tocmai cdlätoream, pentru campiile ungure$ti. Amandoud tablourile erau de un
pictor austriac pe nume Prestel326 $i amandoud prinse din lumea naturii $i a oamenilor ace$tia.
[.. 1 De aceea am intrat, in cele ce au urmat, in corespondentd cu cativa
p 177
romani, insd nu am primit rnmic, cdci boala $i alte imprejurdri au stanjenit adunarea cantecelor populare, pe cat era dorinta de a md servi. Numai de la Lugoj
am primit mai tarziu, prin mijlocirea unei onorate cuno$tinte si spre marea mea bucurie, un cantec romanesc incd netipdrit, pe care il dau aici, de unde in curand imi
voi lua rdmas bun de la Tara Romaneascd, tocmai pentru cd vreau sd mai adaug
cateva pdreri, cdci intr-un fel este foarte interesant. Este drept cd nu cunosc indeaproape imprejurdrile in care a fost cules acest cantec, $i nici nu $6u, cum $i in ce fel trdie$te in glasul poporului, adicd, vreau sd spun, in care stare327 a poporului 324 Koloschaerentanz. 325 Argeseanca ?
326 Existd mai multi pictori, desenatori si gravori CI] acest nume care au trait in prima jurndtate a secolului al XIX-lea, fapt ce ingreuneazd identificarea exacta' a celui despre care vorbeste Kohl. 321 Classe.
150
www.dacoromanica.ro
este la el acasd, si cat de rdspandit este printre acestia, // de cine si cu ce prilejuri p. 178 este cantat. Doar mi-a fost zugrdvit ca un cantec popular cules din gura oamenilor. L-am primit prin grija binefacdtorului meu de acolo atat in limba roman:a., cat si intr-o tálmdcire asternutd la fata locului, in limba germand. Dau aceastd talmdcire intocmai, venitd de la un roman cunoscdtor al limbii germane.
Cantecul este o Elegie a urmasilor colonistilor romani din Dacia, despre aderea Imperiului Roman [...].
Timi§oara §i febra bánáteani Dupd un vis frumos in timpul noptii a urmat in ziva urmdtoare un adevdr p. 183
nepldcut, o dimineatd prea ploioasd pentru o aldtorie si incd intr-o cdrutä tdrdneascd romaneascd, micd si deschisd, *in care fuseserd stranse lucrurile mele. Tocmai vroiam sd-1 intreb pe hangiu, cu gandul la felul tdranilor din Ungaria, de a
aldtori foarte repede, cum se spune incet" in limba romand, cand la o privire asupra calului micut si amdrat m-a facut sä md hotdrdsc sd cer sd mi se tdlmdceascd, mai degrabd, cuvantul repede". in felul acesta, fiindcd aceasta era ultima mea zi de cdldtorie prin tara locuitd de romani, nu am aflat niciodatd cum se spune incet" in limba romand; dar repede se spune jutje!"328 §i in felul acesta, strigandu-i din cand
in cand jutje! jutje!" vizitiului meu, un Roman cu sange tandr, care nu pricepea o iota nemteste, am iesit afard in ploaie. Vizitiul meu s-a infdsurat in blana sa de oaie iar eu in mantaua mea. M-am adancit in gandurile mele germane, iar el s-a cufundat // in ideile sale valahe. Doar din cand in cand vorbeam prin semne. De-a lungul drumului pand la Timisoara, cele mai multe sate sunt locuite de valahi. Totusi se pot intalni pe aici colonii329 germane. Sate le din Banat sunt sate romanesti, ca mai toate satele din Banat, construite dupd un plan regulat, cdci sunt colonii apdrute, aproape toate, in timpurile mai noi, adicd in veacul trecut. Planurile dupd care au fost construite satele bändtene sunt bineinteles foarte felurite, cdci adesea tinea un stdpan de movie un alt plan mai bun. in mijloc se afld biserica s'i dintr-o piatd intinsd, care o inconjoard, pornesc randurile de case, altele se intind ca
cloud siruri paralele de case pe marginea drumului. Cele mai multe insd sunt alcdtuite ca niste pdtrate sau paralelograme"° cu un loc liber in mijloc, unde sunt biserica si casele autoritdtilor, si care este impdrtit in lung si in lat prin mai multe ulite largi si nesfarsite, pe care cdsutele si gospoddriile se gäsesc una dupd alta la aceeasi depdrtare. Fiindcd pdmantul Banatului este atat de intins si neted ca o tabld, s-a putut trage orice plan dupd voie si s-a fdcut fdrd oprelisti. 320 in original in text. 329 Co lomeen.
330 Parallelogramme. 151
www.dacoromanica.ro
p. 184
p 185
Am trecut prin patru asemenea sate pând la Timisoara331. Sunt cele mai bune sate locuite de români, // asa cum nu mai vdzusem nicdieri. in Tara Româneascd sigur nu sunt nici unele atat de bune, i nici in Basarabia, asa cum pot da eu insumi asigurdri, iar in Transilvania, unde tdranul este mai obidit decât in Ungaria, poate cd
tot la fel de putine. Gaseam cat se poate de desaatoare cdldtoria prin aceste sate, care adesea dura ate o jumdtate de ceas, i in care se deschideau spre ulitele perpendiculare perspective noi, i mä bucuram de fiecare data' când zdream vreo turld de bisericd in depdrtare. Ulitele largi ale satelor erau de obicei pline de gaste, curci, porci i alte vite, cat vedeai cu ochii. Fete le si femeile romance, sanndnând mereu lâna lor albd i invârtind fusele cu hdrnicie, se invarteau printre acestea, fie ca sä facd o vizia pe la vecinele lor, fie sd clued' mâncare la camp, fie pentru a maina
vitele, fie pentru a se ingriji de orice altceva. Peste tot am aflat cä aveau pe cap impletiturile mari, piezise, i acele i nasturii grosi din argint, cu care le tintuiau. Bärbati am vdzut rar. in parte erau ocupati cu culesul viilor. Pentru cä plouase
p. 186
mai toatd ziva, acestia erau foarte veseli, fiindcd românii se bucurd atunci cand ploud la culesul viilor, intâi, pentru cd se face mai mult vin, i in al doilea rand, pentru cd, asa cum mi-au spus, strugurii capdtd o pielitd mai subtire si pot fi storsi mai usor (?)332. Peste tot pe unde am trecut erau plini de laude pentru // ploaie! Podgoriile se aflau de-a dreptul in camp deschis, i peste tot pe langd aceste podgorii intinse erau cdrute mici asezate la rand, pe langd care pdsteau bou i. in cdriite aveau puse in picioare butoaiele cu strugurii culesi de pe camp. De obicei îi calcd cu picioarele. Totusi au si o unealtd de lemn, care in partea de jos se desparte in mai multe deschizäturi, la fel ca degetele unei maini. Cu aceasta zdrobesc mai intai strugurii, apoi cufundd o oald si scot mustul cu ea. Acest must dd primul i cel mai bun soi de vin al lor, restul este abia dupd aceea stors i dá cel de-al doilea soi. Am vdzut la o podgorie cum 1'1 duc acasd românii pe Bacchus al bor. in frunte merge stdpanul podgoriei si al casei. Îl urmeazd cdruta trasd de patru boi, care merg dupd el si pe care de obicei nu îi mând ajutat de altceva, cdci el merge inaintea bor. in cdrutd stä un bdiat, fiul sdu, i mind boii cu un bat lung. Trei butoaie cu must sau cu struguri storsi sunt in cdrutd, iar pe butoaie se afld joarde mari cu struguri alesi, mari i frumosi, pdstrati pentru cununi de sdrbdtoare333 si pentru masd. Asa ne-au zis
treatorii despre acestea. in spatele cdrutei merg trei sau patru femei care flearesc p 187 si torc neincetat, so0a, mama si fiica stapanului casei, aldturi, // veghind la butoaie
si la cdruld argatii sau alte asemenea ajutoare. Cel mai mare sat dintre Lugoj i Timisoara este Recas334, o colonie335
intinsd, cu case tärdnesti frumoase, locuite in cea mai mare parte de germani; 331 Temeswar.
332 (?) - in onginal In text. 333 Erntekranz. 334 Rekas, sat, comuna, jud. Tinn§. 333 Colonie.
152
www.dacoromanica.ro
intr-o parte a acestuia insd mai locuia un popor pe care eu inch' nu il cuno§team. Germanii mi-au spus cd ar fi Schokazen" . Nu puteam pricepe, care popor336 putea sd fie numit astfel. Am intrebat, dacä nu erau cumva Razen" sau sârbi337. Mi s-a spus nu, ace§ti Schokazen" sunt doar in satul acesta". Sunt HU-Pm catolici." Un altul m-a incredintat cd ar fi. turci botezati cre§tini. Un domn, pe care 1-am intrebat despre aceasta la Timiwara, mi-a spus cd el crede cd ace§ti Schokazen" ar fi dalmati339 adu§i aici de la Marea Adriaticd. Cel mai cu putintd erau a§a-numiti Schokazen", unul dintre neamurile slavonilor340. Am strâns toate pdrerile diferite ale oamenilor doar cd sd ark incurcdtura de popoare34' din Ungaria. La Reca§ am luat prânzul. Aici, ca in toate locurile prin care am trecut, am gdsit hanuri germane chiar foarte bune. Era mare zarvd in acest han. [...] [...] in vara aceasta, febra bântuia inspdimântdtor in tot Banatul. Germanii P. 188 din Reca§ mi-au povestit cä in satul lor avuseserd toti pând la unul. Adesea fusese numai o treime din intreaga suflare a locului build' de muncd, §i nici acum nu ar fi mai mult de jumdtate. Multi s-au distrus de tot, cdci zdcuserd de febrd toatd
noaptea iar ziva §i-au adunat totu§i puterile ca cel putin muncile cele mai necesare sd nu rdmând de izbeli§te. Asta mi-a spus-o un tdran, care nici el nu era pe de a-ntregul sändtos. El zicea cd ar fi fost altfel foarte sdndtos, dar i§i simtea toate mddularele atât de slabe, Inc& nu era in stare sd ridice biciul sd i§i mâne calul. Si husarii awzati in Banat au dus in ap fel febra in cazdrmile lor, in parte
foarte prost awzate §i nu intrutotul cum trebuie construite, incât, de pildd, la cloud escadroane a fost nevoie sd se trimitd o companie de infanterie in ajutor, ca sd aibd grijd de caii husarilor, de care ace§tia MOO nu mai puteau vedea. Mai ales in anul acesta se gdsea Banatul intr-o stare rea; pe lângd boli a mai venit §i o recoltd proastd347. Cel mai rdu a fost atins ovdzul. Si am vdzut pe drum mai multi tdrani care i§i hrdneau caii cu dovlecei. Bietele animale rodeau poama aceasta, din care tdranii // le aruncau in fatd in iarbd câteva jumdtdti, cu totul P. 189 pand la coajd. Oamenii näddjduiau cä porumbul va fi mai târziu când avea sd fie cules un nutret mai bun. Germanii din frumosul Reca§ sunt tdrani ai cdmdrii regale343", iar satul lor
§i mo§iile lor sunt camerale", adicd trebuie sd pldteascd FisculuP44 regelui 336 Natwn.
337 Serbier; Razen. 332 Illyrier. 339 Dalmatier. 342 Slavomer.
341 Voelkerverwtrrung. 342 Misswachs. 343 Kammerbauern.
3" Fiskus.
www.dacoromanica.ro
153
Ungariei embatic345 §i sunt condu§i de slujba§ii acestuia. Dacd in parte nu sunt multumiti cu aceastä chivernisealä §i de ce nu sunt, nu §tiu. Totu§i atât de mult §tiu, cd, pe când stäteam in fata u§ii hanului, ativa tdrani, care md cercetau de mult cu privirea, s-au apropiat foarte cuviincios de mine, §i-au scos pdldriile §i mi-au spus: Sunteti bun, - iertare rogu-vd, - se aude, - s-a rdspândit vestea, - se spune" cd a§ fi un inginer imperial346, trimis de la Viena sd cercetez starea lor. Md rugard sd 11 insotesc la casele lor, cdci vor sd imi arate tot §i sd imi povesteascd ce ii apasd,
apoi ar fi incredintati cd ar primi dreptate §i alinare de la impdrat. Le-am rdspuns cd totu§i doar ca un simplu stedin doritor sd invete le-a§ vedea o datd gospoddriile. Mi-au ardtat atunci totul §i mi-au povestit multe despre nedreptdtile indurate, pe care nu le rdszic, fiindcd nu este cu totul neindoielnic, de aveam de a face doar cu a§a-numite clevetiri sau cu din acelea pe care le-a§ putea povesti in p 190 numele tuturor vorbitorilor. Pe când plecam // mi-au umplut mâinile cu cele mai frumoase nuci pe care le-am vdzut vreodatd, §i 'fried mai vroiau sd imi dea un sac plin, negre§it ca sd Ind câ§tige de partea lor; cdci nu i§i puteau scoate din cap cd nu a§ fi un inginer imperial venit sd le facd dreptate. La inceput, când am privit satul bogat, casele frumoase, mo§iile mdrioase, nu mi-a trecut de loc prin cap cd aici ar putea exista certuri. Nici nu cred cd oamenii erau asupriti de sus, de la fisc. Dar cum starea bund a tdranilor, härnicia lor tdcutd §i pdmântul mdnos II fdcea pe ei sd se imbogdteascd, a§a ar fi poftit slujba§ii nedrepti sd aducd acest belpg spre binele bor. in nici o provincie347 a Ungariei, ba chiar se poate spune, in nici o provincie din intreg imperiul348 nu are fiscul atât de multe mo§ii ca in Banat, din pricinile deja mai sus numite. Md indoiesc cd aici sunt vechi domenii ale coroanei ungare. Se face deosebirea anume intre domeniile coroanei349, care trebuie sd rdmând intotdeauna ale coroanei, §i cele fiscale sau domenii camerale350, pe care regele le poate acorda din nou. Din aceste domenii, printre care socotim §i minele de metale din munti, i§i trage regele Ungariei cele mai strdlucite venituri, in afard de monopolul sdrii351, cdci acesta singur aduce cat toate celelalte. Mine le §i domeniile insd aduc, la rândul lor, p 191 dublu fatä de toate celelalte, I/de tot ce vine din venituri din treizecime352, taxele de tolerantd353, arvune354, venitul po§telor355, §.a.m.d. [...] 345 Erbpacht.
346 Kalserlicher Ingenteur. 147 Provinz.
34$ Kaiserstaat. 349 Krondomaenen. 3$0 Kammerguetern. 351 Salz-Monopol. 352 Dreissigstgefallen. 353 Toleranztaxen.
35 Arrhen. Automl se refera probabil la contractele incheiate de stat. 355 Postertrage.
1 54
www.dacoromanica.ro
Am vdzut mai sus cd in aceste tinuturi podurile se ddrâmd câteodatd. Am intâlnit in drum mai multe asemenea poduri cdzute. Nu este nici o indoiald cd, dacd
aici ar fi avut hied pre§edinti germani la conducere, nu am fi intâlnit asemenea poduri. Multi mi-au spus cd anumiti slujba§i trägeau foloase dacd podurile nu erau refdcute repede, §i ldsau cu dragd inimd truda aceasta urma§ilor lor. Altfel, un pod este un semn cd prin acel loc se poate trece 11111. Aici pare sd fie un semn prevenitor cd, in numele cerului, prin acel loc nu trebuie sd se treacd râul. Românul meu §i cu mine o coteam // de aceea, de fiecare data, de indatd ce vedeam de la depdrtare P. 192 vreun pod §i inotam prin apd. De altfel trebuie sd spun cd pe ici pe colo prin aceastd parte a Ungariei am gdsit poduri foarte bune §i chiar mdrete. E foarte diferit, dupd comitat356 §i dupd spiritul care stdpâne§te in diferitele comitate357. intr-o anumitd mdsurd, aceste
comitate pot fi socotite drept tdri358 libere, mici, invecinate, cdci fiecare are rânduielile sale. Marile rânduieli ob§te§ti359 luate de sus nu pot fi instituite aici
cu aceea§i dârzenie ca in alte tdri 360. [Pärerea principelui Hermann Pueckler-Muskau36' despre starea proastd a drumurilor din regiune.] La mijloc, intre Reca§ §i Timisoara, se afld o bucatd din a§a-numitele vechi intdrituri romane, din care se pot vedea gat la dreapta, // at §i la stânga drumului p 193 câteva mine. Toate asemenea rdmd§ite de gorgane362, din care existd o multime in Banat, sunt de obicei numite de popor intärituri romane"363 (Romai Schanzok364 in ungure§te). [Pdrerile unor invdtati despre originea acestora, mai ales cele ale lui Francesco Grisellini365.]
[...] Pentru cd documentele istorice nu vorbesc, acest lucru rdmâne sd fie p. 194 hotdrât prin grija unei tratári rationale. Cântdrind acestea, se afld cä aceste zise intdrituri se intind de la Mure§366 pând la Dundre pe o linie dreaptd, destul de lipsitä
de intreruperi, lungd de doudzeci de mile. Sunt de fapt cloud asemenea linii de Comitat. Gespanschaften. 358 Republiken. 359 Administrativen und polizeilichen. 360 Staten. 361 Vezi relatarea sa in Cdititori striiini despre rcirile Romeme in secolul al XIX-lea, serte noud, 356 357
vol. III (1831-1840), Bucuresti, 2006, p. 791-798. 362 Ctrcumvallationen. 363 Roemerschanzen 364 Corect: Rômai sáncok. 365
Francesco Grisehrn (1717-1783), incercare de &stone polittcd si naturald a Banatului
Timisoaret, prefatk traducere si note de Costin Fenesan, Tirnisoara, 1984 366 Maros
155
www.dacoromanica.ro
apdrare. Se afid la numai câteva mile una de cealaltd si merg amândoud in aceeasi directie, astfel Inc& este limpede cd amândoud aveau acelasi scop si cd trebuie privite ca una si aceeasi fortificatie. Fie au fost construite amândoud de la inceput ca o fortificatie cu cloud ziduri, fie, ceea ce este si mai posibil, una a fost mai târziu construità pentru a imprejmui mai mult pdmânt, ce a fost negresit câstigat pentru a fi cultivat in apropriere de cea dintâi.
intdritura sau intdriturile incep asadar de la Mures, nu departe in susul Aradului367, merg mereu pe marginea celor mai iesiti pinteni ai muntilor dacici (o datä sau de doud ori taie câteva dintre cele mai iesite vârfuri) in timp ce rdmâne mereu pe hotarul dintre tinutul deluros si câmpie, care era, de asemenea, hotarul dintre tinutul coloniilor romane (Dacia Ripensis) si tara pdstorilor, si ating Dundrea p. 195 la Uj Palanka, loc pe care 11 cunosteam deja ca hotar II intre câmpia care se termind si rnuntii care incep. [..] [...] Timisoara368 este cel mai insemnat oras din tot Banatul, care altfel adesea p. 196 este numit doar comitatul Timisoarei, de aceea si inima nobilimii sal-be a provinciei, de asemenea, si capitala febrei bändtene369. Pe drum deja, oamenii imi spuseserd: Doar, când o sd ajungeti la Tirnisoara, atunci o sd vd mirati de febrk pe acolo se
furiseazd toti oamenii cu fetele palide, si nu se vdd alte chipuri cleat cele suferinde." intocmai asa am gdsit. indatd ce rn-am ardtat la portile orasului, au venit
spre mine câteva asemenea fdpturi vditându-se de febrd. ii conducea un bdrbat sdndtos. Mi-a spus: ii duc in afard pe acesti sdrmani ca sd le ark iarba febrei, care p. 197 // creste aici prin imprejurime si care ne ajutd mai bine impotriva bolii decât leacurile37° de la apotecd."
Dupd ce am trecut prin marea mahala Fabrik"371, apoi Inca o datd printr-un
glacis intins si mldstinos, sosit in cele din urnid in inima cetdtii si coborât la Gornistul"372, unul dintre cele mai bune hanuri pe care si 1-ar putea dori cineva de
oriunde, am acut o vizirä la un slujbas37' cdruia ii fusesem recomandat. [...] Pe scurt, pe oriunde md duceam, &earn bietul oras Timisoara atins de febrd. Cum am ardtat mai sus, despre pricinile pentru care in Banat stdpâneste febra sunt päreri foarte diferite. Unul o pune pe seama multelor poame, indeosebi a pepenilor verzi, un altul crede cd ar fi din cauza apei proaste, al treilea cd febra urcd din mlastinile P. 198 Banatului, ca si cealaltd plagd a tinutului, tântarii de la Golubac374. Fail II indoiald cei mai multi au dreptate, mai ales cu privire la asezarea Timisoarei. Anume, acest 367
Arad.
388
Temeswar.
309
Banatischen Fieber.
370
Adedwin.
371
Fabric, cunoscut cartier timisorean.
372
Trompter.
Beamter. 374 Columbaz. Specie de insectá foarte ddunatoare, numitd astfel deoarece arealul principal se am in wria cetdni Golubac (Serbia), importanti fortdreatä pe Dundre. 373
156
www.dacoromanica.ro
oras se aflä asezat pe raul Bega375 (nu pe Timis376, desi in chip neobisnuit se numeste
orasul de pe Timis") iar acest rän formeazd aici multe mlastini, in inijlocul cdrora se aflä asezat orasul. Vara cáldura este indbusitoare si din aceastä pricind sdptdrnâni intregi nu bate vântul. Este drept ea' räul Bega a fost abdtut pe mai bine de 20 de mile prin faimosul canal, care pand la Timisoara e doar un canal de scurgere377, dar de aici incolo este canal pentru navigatie". insä intinderea mlastinilor prin tinutul drept ca in palmä"° este prea mare, si acestea sunt alimentate din prea multe pärti, pentru a putea fi oprite cu un singur canal. Ar trebui ca peste tot aici sd se sape canale in lung si in lat aici, ca in Olanda si Egipt. in aceastä yard fierbinte fusese atat de räu cu febra, asa cum de multä vreme
nu isi aminteau sd fi fost. in cetatea dinduntrul orasului era de obicei atat de indbusitor de cald si de apáskor, incât parcd pe cel venit din afard 11 intâmpina aici
un cuptor. Cei mai multi dintre locuitorii orasului fuseserd cuprinsi de febrd in aceastd yard si chiar si aceia ram* sdnkosi se simteau mai mult sau mai putin rdu. Dintre cei 2 000 care alckuiau garnizoana38° cetätii odinioard, in timpul unei singure sdpamâni, 900 au ajuns deodatä in spital, unde cei mai multi // au trebuit p 199 sä indure boala pe un brat de paie pus pe pdmânt. Pând la urmd garnizoana a fost atit de släbitd, incât au trebuit sd ridice mai multe posturi de pazd, pentru a nu mai puteau trimite oameni buni de slujbd sd le ia in primire. Febra se aratd in multe feluri prin Banat si are, de asemenea, multe infdtisdri, ca si pepenii si dovleceii care cresc prin aceste tinuturi. Unii oameni au atacuri de febrd in fiecare zi, altii in fiecare noapte. La altii sunt rdzlete381. De altfel trebuie cd unul are atacuri la fiecare doud zile, altul la fiecare trei. Ba trebuie cd este si o febrd de patru zile, si tocmai asta trebuie cd este cel mai greu de vindecat. Asemenea, atacurile sunt cele mai puternice la aceastä febrd care se intoarce la fiecare patru
zile. Câteodatd, dupd vigoarea bolnavului382 se leagd de febrd câte o rdceald nesrarsitd, câteodatd o fierbinteald neincetatd. De obicei fierbinteala se preface in rdceald, dar vara aceasta, cei mai multi dintre bolnavii de febrä sufereau mai mult de fierbinteald deck de rdceald. Existd febrd cu si raft atacuri383, rard dureri de cap sau si cu dureri mari de cap. Bega. Tones. 377 A bzugscanal. 3" Schiffahrtscanal. 379 Flachen Gegend. 380 Besatzung. 381 Intermitirend. 382 Constitution des Patienten. 385 Paroxysmen. 375 376
157
www.dacoromanica.ro
p. 200
p. 201
Multi au fäcut febra pe loc, in aceeasi zi in care au sosit la Timisoara. Cei mai multi nou-veniP se imbolndvesc dupd ceva vreme. De obicei ajunge un drum 'And. la Pesta384 ca sd se porneascd iardsi; multi insd se târau multd vreme cu ea, chiar in cdldtorii in sträindtate si nu li se mai intAmpld nimic cu anii. Fiindcd in prima zi a vizitei mele nu am gäsit nici un orn neatins de atacuri, mi-am tocmit primul bdiat mai bun ca servitor plait si am hoindrit prin oras si prin mahalale. Omul acesta putea sd meargd destul de iute, deoarece il ldsase febra deja de sase zile. Mi-a povestit in nemteste cd era ndscut in Croatia385 si cd ar fi stiut sd vorbeascä in maghiard, romând, croatd, sârbd si nemteste. Pe la noi, cine vorbeste curgätor cinci limbi nu trebuie sd meargd intr-o haind ponositd, cum fäcea tovardsul meu. Dar pe aici top oamenii vorbesc o jumdtate de duzind de limbi barbare, care, de indatd ce îsi pdrdsesc tara, nu le mai sunt de folos in restul Europei apusene. [...] [.. 1 Orasul Timisoara este unul dintre cele mai bine construite386 si dintre cele
mai mari din Ungaria. Are aproape 20 000 de locuitori si se apropie ca fel de construcPe de Buda387, Pesta, Györ si alte asemenea orase construite mai degrabd de cdtre germani, cdci si acesta a fost ridicat in cea mai mare parte de germani sau sub ocârmuire germand. Are multe ulite foarte frumoase si multe case minunate,
mai ales orasul dinduntru sau cetatea, care este orânduitd dupd un plan foarte regulat, de asemenea. [...] [.. 1
p 202
p 203
La prima ploaie, care m-a prins in piata orasului, am fugit in casa
comitatului388. Aici am gäsit, cum este obiceiul in casele de comitat unguresti, o mulPme de oameni, femei si bärbati, pusi in lanturi grele, intrând si iesind, cdrând apd, pietre si altele asemenea. L-am intrebat pe tovardsul meu: Ce fel de oameni sunt acestia?". A spus: Sunt din acei oameni care au fäcut furturi, omerlIri, lovituri si allele asemenea. Stau in päduri si pândesc cdldtorii, si când simt vreunul, 11 omoard. De aceea sunt in lanturi si trebuie sá munceascd la casa comitatului. Si la fiecare al treilea an, când este Congregation", primesc fiecare câte 30, 40, 50 de lovituri!". [....] $i este, de asemenea, de neiertat cd puscdriile pentru asemenea oameni sunt de obicei atât de ingrozitoare. ateodatd se afld sub pdmânt, chiar si aici la Timisoara, uncle din cauza mlastinilor nu ar trebui sd se locuiascd nici mdcar la caturile de jos. Din aceastä pricind oddile sunt umede, locuintd pentru broaste râioase.//
Doudzeci pând la treizeci de räufdatori zac intr-una si aceeasi odaie pe niste paie[...] 384 Perth. 385 Kroatten. 386 Besstgebaut. 387 Ofen.
3s$ Comttatshaus.
158
www.dacoromanica.ro
Ploaia s-a oprit si rn-am preumblat mai departe pe uhte. Multe (dacd nu cele mai multe?) case din oras se sprijind pe stâlpi, cdci pamântul pe care stä totul este mlästinos in cea mai mare parte, turbos, iar in rest lignit si huild. Huila se gäseste cel mai des in Banat. Un zäcdmânt insemnat a fost descoperit in apropiere de Lugoj, la puturile de mind3i9, dar 'And acum nu a fost deloc folosit. Pentru navigatia cu aburi pe Dundre el poate deveni cândva foarte trebuincios.
Orasul este cu totul nou si nu mai are nimic altceva din vremea turcilor. Mlastinile ajungeau odinioard II pând in mijlocul orasului si trebuie cd acum 70 de P. 204 ani se puteau vâna rate pe apa din mijlocul cetätii, unde acum se ina4ä case trainice.
Fântâni cu apd dulce build nu se gäsesc incd in oras. S-au fâcut incercdri zadarnice cu fântâni arteziene. Doar la marginea orasului sunt câteva izvoare bune de &Lit. La unul dintre cele mai bune si mai imbelsugate a construit Maria Tereza un apeduct, care duce apd prin doud tevi de fier induntrul orasului si in cetate. Vara, apa aceasta este adesea de-a dreptul cäldutd. ateodatd se infundd tevile sau se face vreo greseald cu ele. Atunci toatd Timisoara ajunge la mare strâmtoare, cdci suferd de pe urma a doud neajunsuri potrivnice . Are prea multd si prea putind apd. Se ajutd, in asemenea imprejurdri, cu apd din canalul Begai. intdriturile cetätii sunt de o mdrime nemaipomenitd, si mi s-a spus eä erau chiar si mai intinse, din care pricind apdrarea era foarte grea. Le-am privit din turla mica, joasd, a bisericii catolice; cele mai multe biserici din Timisoara sunt, de altfel, Hire sau ortodoxe. Aceastä bisericd catolicd este o clädire cu adevdrat frumoasd, dar
turla este atât de joasd, incât nu se pot privi in intregime intdriturile. Psaltirile, cdrtile de cântece si pentru slujbe din bisericd erau tipärituri italienesti foarte frumoase, cele mai multe acute la Venetia.
0 bisericd ilird, pe care de asemenea am vdzut-o, tocmai fusese nou p. 205 impodobitd $i strdlucea in culori deschise foarte frumoase, albastru, alb si auriu. Si iconostasul era pictat cu multe icoane noi de sfmti. Pictorul, mi s-a spus, ar fi fost un tânär român, care se pregätise färd scoald sd devind pictor. De aceea am dojenit mai bland greselile foarte mari ale zugrävelii si rn-am bucurat de culorile delicate, ro$u deschis si albastru, in care era infdtisat totul.
[...] Mi-am gäsit la un negustor sârb, cu care am vorbit despre starea negotului Banatului. Timisoara, care se aflä cam in mijlocul intregului Banat, este si cel mai de seamä loc al negotului tdrii intregi, chiar mai mult, fiindcd abia de aici se poate ca märfurile sd fie trimise pe apd, pe canalul Begai. Acest canal merge prin mijlocul intregului Banat si este cea mai mare cale pentru toate märfurile pe care aceastä OA bogatd le poate da altora. Prin acest canal poamele si grânele sale ajung pe un drum mai scurt I/ la Dundre decât prin mijlocirea Muresului si Tisei, p. 206 Cordbiile cu porumb bändtene merg pe Dundre pand la Györm $i de acolo cdtre 389
390
Brunnengraben. Raab, numele german al orawlu Györ, Ungaria.
159
www.dacoromanica.ro
Wieselburg391 s.a.m.d. Timisoara i Györ pot fi inatisate drept cele cloud locuri in care incepe si se sfärseste392 o mare cale de navigatie, dintre care unul, Györ, se aflä
in apropierea unui tinut in mare nevoie de grille (Viena), in vreme ce acesta, Timisoara, se aflä in Mima unui tinut bogat in grâne. Cred cd nici un alt loc nu se aflä intr-o asa de vie legdturd cu Timisoara ca Györ, unde, asa cum am ardtat mai inainte, se aflä asezatd o colonie insemnatd de negustori sârbi.
Cel de-al doilea mare drum pentru negot, care nu este insd la fel de insemnat ca i primul, urcd din Banat pe Drava393 si mai ales pe Sava394 prin Zemun395. Pe aceastd cale sunt duse grâne bändtene pe Kulpa396, sau i pe Sava de sus pand la Ljubljana397 si de acolo spre porturile de la Marea Adriaticd. Canalul Bega a lucrat foarte bine asupra acestor schimburi398. Dar din partea cealaltd vin doar putine. De altfel canalul pätimeste de pe urma acelorasi lipsuri, din cauza cdrora pätimeste tot Banatul, anume de mare lipsd de apd, i altädatd de prea multd apd. Câteodatd Bega este prea mica din cauza izvoarelor sale. Dar câteodatd apa iese din ingrdditurile sale, mai ales in tinuturile de jos, fiindcd p. 207 acestea din urmä trebuie cä sunt asezate prea aproape de râu. De aceea // acest
canal al Begdi nu trebuie vdzut doar ca un canal care pune rânduiald prin mlastini, ci mai degrabd ca un râu canalizat. E.. 1 M-am folosit de acest nou rdstimp399, ca sä md preumblu pe promenade° care strdbate glacisul Timisoarei, dupd felul glacisului Vienei. in parte o constructie foarte bund, dar o multime de broscute pe acesta. Broastele acestea nu pot fi alungate din niciuna din pivnitele din Timisoara, i asa cum se vac' aici aceste lighioane, tot asa topdie si se chircesc prin spatele butoaielor cu vin, in fantâni, in inchisorile pentru rdufäcdtori, in toate de sub pámânt401. [...] , aceastd aträgdtoare casä veche, care In multe privinte imi amintea de castelul regilor Poloniei de la Cracovie2, fusese odinioard cetatea lui p. 208 Iancu de Hunedoara, tatäl lui Matei Corvin403. Mai apoi, cred, pasli404 turci // ai Localitate in Austria. Endpuncte. 393 Drau, râti in Serbia.
391
392
394 Sau, rfiu in Serbia.
395 Semlin, localitate in Serbia, azi inglobatä Belgradului. 396
nu in Croatia.
397 Laibach, capitala de astazi a Sloveniei. 399
Verkehr.
Intermezzo. 400 Promenade. 401 In alle Souterrains. 402 Krakau, numele german al orasului Cracovia, Polonia. 401 Johann Hunyades; Matthias Corvinus. 404 Commandanten. 399
160
www.dacoromanica.ro
Timisoarei au locuit aici, iar acum cuprinde o cdmard de arme405 cu arme pentru 30 000 de oameni. Printre aceste arme se gäsesc unele interesante, asa de pildd, intr-o incdpere anume a arsenalului406 o gramadä de láncii, bate si sulite vechi
pentru posse comitatus407 ungureascá, sau, asa cum spunea gradatul care ne conducea, dacä se vrea sd se inarmeze poporul". $i armele vechi ale soldatilor, cele ce nu mai sunt folosite, sunt aduse in acest arsenal. and au devenit de nefolosit de cdtre ostasi, atunci nu sunt aruncate, iar ce rdmâne este dat tdranilor. in turci pot
totusi trage cu ele. Nu stiu dacd nu cumva aici in Onutul de hotar, in Banat, posse comitatus este oarecum altfel orânduitä decat Insurrection4" in restul Ungariei.
incd mai erau aici mai multe arme turcesti, care poate vor fi privite cu multä grijä409 peste 100 de ani, când turcii vor fi odatä si odatá izgoniti de tot din Europa. [...] Asemenea si tunurile, care fuseserá turnate pe vremea lui Carol al IV-lea, se deosebesc prin märetie si mândrete, ca si zidirile acestui impärat. Aici la Timisoara se aflau mai multe bucati deosebite, care erau turnate la Viena si cu cea mai mare grijä imp odob ite .
p. 209
[...] Peste tot in Timisoara am avut norocul sä mä preumblu numai cu oameni prietenosi si invätati. [...] p. 210 [...] La nord de Timisoara, pe Mures, se afld vestitul loc de pelerinaj Radna, cu o mändstire410. Trebuie ea este un tinut minunat, iar cei din Timisoara cautd sä ii hotdrascd pe cälätori sä facd un drum 'And la Radna si pând la dealurile Minis411, aflate in apropiere, pe care creste melindus oinos ezithros412, Mini§ cel rosu dulce ca mierea, care dupd judecata multor unguri se aflä pe intaiul loc dupá
cel de Tokaj413. Trebuie cd este cu adevärat un tinut foarte minunat, acela care prieste intr-atat rodului vitei414 care vrájeste atat de plAcut simtuile si deopotrivä trezeste mintea cu focul sal. Dealurile Mini§ sunt unul dintre cele mai márginase siruri de dealuri al Carpatilor si se invecineazd cu marea câmpie a Tisei, la fel ca §i 4" Ruestkammer. 406 Arsenal. 407 Landsturm. 408 Trupe adunate de nobilii unguri In funchie de numärul täranilor de pe =Ole bor. U/tima ndicare la arme a avut loc In 1809. Insurrection a fost desflintatä dupä revolutia de la 1848. 409 Interesse. 410 Radna, jud. Arad, mändstire franciscank loc de pelennaj al catolicilor si greco-catolicilor din Banat. 4" Menesch, importantä zonä vini-viticolä In judetul Arad. 412 In limba greacä In onginal. 415 Tolcaz, cea mai cunoscutä zond vini-viticolä din Ungaria.
414 Rebensaft.
161
www.dacoromanica.ro
Hegyallya (citeste: Hetjalja), care este impodobitd de vitele de la Tokaj, este unul dintre cele mai mdrginase siruri de dealuri de la poalele Carpatilor slovaci si tot cu Cdmpia Tisei se invecineazd. p 211 Mandstirea Radna isi datoreazd // faima de astdzi impotrivirii curajoase din timpurile turcilor. Cdlugdrii ei sunt din ordinul franciscanilor, care au stiut sd se ordnduiascd peste tot sub jugul mahomedan, si care sub turci au stiut sd apere rdmdsitele catolicismului din Ungaria nu doar impotriva turcilor, ci si impotriva rdtdcirii protestante. in parte poate cd franciscanilor trebuie sd li se multuneascd eä toti acei maghiari care au cdzut sub stdpdnirea turcilor au rdmas catolici, si cd
protestantismul (mdrturisirea de credintd reformatd), care mai ales in nordul Ungariei este numit Magyar hit" (credinta rnaghiard), nu a avut in Ungaria mijlocie
si de sud asemenea inflorire ca in Ungaria de nord, unde mai toti s-a fdcut protestanti ca impotrivire politicd415 fata de Austria. [...] [ . . . ] Timisoara este, asa cum am ardtat deja mai sus, resedinta416 celor mai mari nobili sdrbi ai Banatului. Poate fi socotitd drept capitala sdrbilor austrieci. p. 213 // a§a cum Belgrad e privit drept capitala sdrbilor turci417. Acestea sunt cele doud mari orase in care sdrbii au starea cea mai de seamd418. Pentru aceasta, grditor a
p. 212
fost ospdtul dat de curdnd printului Milo§ de cdtre episcopul ortodox419 de aici, cdnd acesta cdldtorea cdtre Viena, si la care au fost de fatä toti
sdrbii de vazd. Adesea cei de aici isi rdnduiesc casele cu multd mdretie, se ospdteazd argint si aur, dar pentru invdtdturd si stiintd au gdnduri
putine. in lume vorbesc nemte§te, in cercuri mici intre ei sdrbeste. TO prosldvesc marea putere a Rusiei, de unde 'Anä acum isi cumpdrau si cdrtile bisericesti. Asa cum am spus, cele mai multe sunt familii foarte noi. Cdteva au deja 60, 80 ',and la 100 de ani vechime. Cu cdt sunt mai vechi, cu atdt sunt mai invdtate.
Bogdtia lor se trage din cdmpurile mdnoase ale Banatului, mai ales din comitatul Toronta1420, care se intinde pdnd la vdrsarea Mure§ului si Tisei, si care
poate fi asemuit numai cu Egiptul cdnd vine vorba despre rodnicie. Numai in acest comitat grozav se pot numdra 16 pand la 18 de familii sdrbesti care au fiecare cdstiguri' de 100 000 pând la 150 000 de guldeni. in veacul trecut au cumpärat la preturile cele mai joase cele mai frumoase mosii, pe care trdiesc asa drept cei mai atotputernici domnitori din lume si cdrora acum, prin sporirea 415
Politischer Opposition
416
Residenz.
417 418 419
Oesterreichischer Serbier; tuerkischen Serbier Die erste Rolle spielen. Grieclusche Bischof
420 Torontaler Comitate. 471 Revenueen.
162
www.dacoromanica.ro
legdturilor prin colonizarea Banatului de 80 de ani, le-a crescut pretul de vase, opt sau zece ori. Din pricina // urii422 hotdrâte si eterne dintre sârbi si unguri P. 214 (adicd dintre slavi si maghiari423, nobilime noud si veche, invdtdturd noud si veche, ortodoxie si catolicism424) oamenii de vazd maghiari isi cumpard foarte rar in aceste Onuturi. De obicei, doar slujbasii comitatului sunt unguri. Tocmai de aceea si in parte si din pricina numerosilor germani care locuiesc aici, limba ungard s-a intins aici mai mult decât in celelalte tinuturi ale tdrii. Ura germanilor si ungurilor impotriva sârbilor sau Razen" este atât de mare, hie& mi s-a pdrut neobisnuitd. De obicei amândoud neamurile ii plac mai mult pe rornâni decât pe sârbi. [...] Câmpiile bfinátene gi coloniile lor [...] Drumurile prin pdmântul mdnos, greu, moale al Banatului sunt la vreme P. 222 de ploaie cu adevdrat neobisnuit de rele. [...] Doar câteva mile dincolo Timisoara
porneste un asa-zis drum fdcut", pe urind insd conteneste orice mestesug al drumurilor si totul este dat ca pradd puterilor sgbatice ale naturii. Pe bund dreptate, am // inceput sd inaintdm foarte incet, desi cdruta noastrd de postd425 nu era prea P. 223 incdrcatd si avea inhdmati 6 cai puternici. Aceastd cdrutä de postd era destul de simpld, totusi era mdcar o cdrutd cu loitre, bine apdratd de ploaie. Asemenea cdrute
(de obicei ale unor particulari) merg de la Pesta426 cdtre diferite tinuturi ale Ungariei. A noastrd era tinutd de un cdrdus din Seghedin, oras in care se fdcea cdrdusie Insemnatd. Cdruta lua pe fiecare drumet unul câte unul, atât de mare era, si tot asa a intrat dimineata devreme in curtea hanului La Gornistul"427, cu un hei"
tare', ca sd md ia si pe mine. Eu unul rdindsesem din fericire neatins de febrd. lusä in cdrutd sedeau o femeie tândfd suferindd, bolnavd, care cdldtorea la Pesta ca sd se
caute acolo, un mestesugar german tândr, care era de patru sdptdmâni venit in Timisoara ca sd caute de lucru, de acesta nu a gdsit chiar deloc dar 1-a gdsit febra si acum, de asemenea, se intorcea la Pesta, incd un vizitiu care ardta neobisnuit de bine si de vioi, dar in ziva urmdtoare a fdcut o figurd tare aceä si a spus cd simte cum il
prinde febra, un evreu neinchipuit de murdar si de bolnav de febrd, care era Abneigung. Slaven und Magyaren. 424 Griechenthum und Katholicismus 425 Diligence. 422 423
426
pesth.
427 Wirthshaus zum Trompeter. 428
Mit lautem Hallo.
163
www.dacoromanica.ro
insotitorul nostru429, si in afard de el si de mine fried un cdldtor neatins de febrd. Cu p. 224 acesti oameni cu trupurile ddrâmate se târau cei sase zisi cai unguresti prin // ploaia bdrateand cdtre cornitatul Timisoarei. Curând am priceput ea era cu neputintd sá ajungem astki la Seghedin, cel aflat la 1 4 mile depdrtare, si cd deja ar fi trebuit sd ne bucurdm dacd spre seard chiar am fi ajuns la popasul de la Sânnicolau Mare". Mie imi era cam totuna, cdci incet sau repede, la drum e tot timpul destul de gândit, si mereu cdutam sd rânduiesc acele gânduri care ma fâceau sd vac' lucrurile si micile intâmpldri ale cdldtoriei.
Femeia cea tândrd care mergea cu noi ardta totusi, desi nu era dintr-o asanumitä stare de sus, multd invdtdturd si judecatd si mi-a spus cd pând atunci locuise la Timisoara. Este drept cd prilejul cu care mergea la Pesta era febra, nu chiar cea mai pldcutd, de care nu se putea descotorosi. Cu toate acestea se bucura totusi ea'
soarta o ducea tocmai intr-acolo, in partea cealaltd, decât aceea in care cu putin inainte vroia sä se indrepte. Pe scurt, se cherna cd taal ei, un mic slujbas431, trebuia sd fie mutat in Transilvania432. Nu cunostea aceastd lard, dar gândea cd acolo este foarte intunecat si neprimitor, iar oamenii foarte neciopliti433, si nu i-ar fi fost pe
plac pentru nimic in lume sá isi urmeze tatd1 acolo, unde ar locui ca o vdduvd. Spunea: acum merg spre Pesta, ah, draga, buna mea Pesta! Oh, nu putet't crede cat p. 225 de fericitä // sunt sd md. intorc. Sunt ndscutd acolo si oamenii sunt mai invdtati si mai cuviinciosi decât la Timisoara. 0, de cum vom vedea Dundrea, inima mea va tresdlta de bucurie".
La aceste cuvinte ale insoOtoarei mele mi-a trecut mai intâi prin minte o nemtoaicd cu care vorbisem o datd, cu ani inainte, in Basarabia. Era de loc din Transilvania. Din câmpia basarabeand, unde de acurn locuia intr-un sdruc, priveam
in zare cdtre Carpatii434 care scânteiau in depärtare, si imi vorbea cu încântare despre invdtdtura care locuia acolo si apoi cu un oftat despre sdlbdticia435 care o inconjura aici, incat am vd.zut bine cum privirile ei pline de dor erau indreptate spre Transilvania, ca spre un pdmânt al luminii. [...]
[...] Transilvdnenii, ungurii, toate tinuturile germane de sub coroana
p. 226
austriacd sunt ochii si urechile pentru lucrurile despre care se vorbeste in Germania. [...] [...] Paris, Baden, Wuertemberg, Bavaria436, Austria, Viena, Pesta, Timisoara,
p 227
Transilvania, Basarabia sunt un sir de oddi tot mai slab lurninate. Cine priveste 429 Conducteur. 439 St Miclosch. 431 Beamter.
432 Siebenbuergen. 433 Ungebildet.
434 Siebenbuergische Alpen. 435 Barbarei.
436 Batern [sic!].
1 64
www.dacoromanica.ro
dintr-un loc mai luminos inapoi, se dd indärdt ingrozit $i totul pare sä fie la fel de intunecat432. Dar dacd prive$te in fata, crede cd vede totul clar $i strälucitor. Se apropie insu$i de un capät sau de altul, a$a se vede câteodatd cat de mult se inward in unele pdrti. Atunci recunoa$te petele de pe steaua luminoasä $i vede strdlucirea aparte chiar $i a celei mai intunecate dintre stele. Spre alte gânduri $i aduceri aminte m-a dus poporul amestecat al Banatului, care dincolo de Timiwara se face tot mai pestrit fatd de cum era pând mai adineauri.
Cel mai pestrit este acolo uncle pdmântul este cel mai roditor, in comitatul Torontalului. Aici pdmântul dintre Mure$ $i Tisa este neasemuit de mänos $i rard bälegar438, $i zdmisle$te, an de an, färd sä sece, grâul cu bobul cel mai greu439, // ca p. 228 Egiptul"°. De aceea scriitorii unguri numesc tinutul acesta $i Egiptul unguresc, ubertate locorum, coelique benignitate nulli terrarum secunda441." De aici $i pand la Pesta, dincolo de Tisa, bel$ugul o ia tot mai la vale, iar in comitatul Pesta sunt mai multe locuri neroditoare acoperite de nisip deck oriunde altundeva in restul Ungariei. Neasemuitul belwg egiptean este la fel $i la nord de Mure$"2, in comitatele Arad443 $i Cenad444, $i tot astfel se gdse$te in tinuturile de pe Criwri445 in comitatul
Bekes"6. Peste tot acolo pdmântul este la fel de neted [.. 1 ca in Banat. Spre Debretin447 iar4i se face ceva mai nisipos.
in vremea turcilor, tocmai aceste zise câmpii mänoase erau cel mai putin locuite. aci fire$te cd sub stäpanirea448 lor poporul fugea in orawle $i muntii care chezd$uiau ceva mai mult addpost. Mai tArziu au fost chemati italieni, spanioli, francezi, germani, sarbi, dalmatini, bosniaci $i bulgari, ca sd locuiascd din nou aceste pdmânturi, $i acum se intind acolo, uncle acum 100 de ani se ridica o colibd
murdard pentru ciobani, un haram, o fântând singuraticd ori o läpfdrie"9 armeneascd, sate cu 5 000, 6 000, 8 000, ba $i 13 000 de locuitori. Este drept cd mai Einem Alles dunkel. Duenger. 439 Der schwersten Weizen. 448 Aegypten. 431 438
"I in limba latind in text. 442 Maros. 443 Arad. 444 Tsanad.
Koeroes. 4" Bekeser Gespannschaft, regiune in Ungana de astdzi. "7 Debretzin, Debrecen, ora§ in Ungaria. 448 Regimente. "9 Meierhof 449
165
www.dacoromanica.ro
este hied mult pand când aici totul va fi stdpanit $i zidit la starea la care ar putea sd fie, dupd puterea si vigoarea tárii450.// p 229
5i anume comitatele de la nord de Mure$ si Cri$451 au rdmas, in ceea ce prive$te intemeierea de colonii, in urma Banatului, unde stdpanirea austriace" a putut lucra mai bine.
Neweptat este cd in tot Banatul nu se gdseste nici o colonie ungureascd. Maghiarii de aici au fost aproape cu totul starpiti sub stdpanirea turcilor si nu poate fi numit nici mdcar un singur sat nou intemeiat de unguri. in tot Banatul pot fi gdsiti
doar unul ate unul $i impr4tiati si nu pot fi socotiti ca o parte insemnatd a poporului453. Ungurii, pe cat de repezi si fail odihnd erau odinioard ca nomazi, pe atat de tare $i de trainic se leagd acum de pdmantul pe care se nasc. E ca $i cum nu ar mai fi deloc in stare sd piece din patria lor. Si totu$i Banatul tine intr-adevdr de regatul lor. Mie imi sunt $tiute, insd doar atat cat am cdutat, colonii ungure$ti doar in trei locuri in afara hotarelor asa-zisei Ungarii, mai intai cele doud sate maghiare dintre Drava $i Sava in Syrmium454, deja mai sus amintite, al doilea cateva sate maghiare pe Nistru4" in Bucovina456, pe care le-am vdzut deja cu alt prilej mai inainte, si al treilea mai multe colonii maghiare in Moldova4" si Bosnia458, pe care
turcii le-au strámutat acolo cu silnicie (a$a cum, cred, s-a intamplat $i cu cele bucovinene). [.. 1 Stdpanii de mo$ii459 din Banat cautd, intotdeauna and intemeiazd sate p 230 noi, sd primeascd tdrani germani. aci tot mereu sunt intemeiate asemenea colonii. De obicei, ace$tia sunt din acei tdrani care in satele rdmase nu au putut dobandi o gospoddrie a lor. Asa, de pildd, am intalnit la jumdtatea drumului dintre Timiwara $i Sannicolau Mare noul $i frumosul sat andra460. Acest sat a fost intemeiat in veacul acesta de episcopul de Zagreb461. Are $i acesta o frumoasd. $i mare piatd obsteascd. Biserica cu doud tunle, $i care se afid in mijlocul acestei piete, se aratd cdatorului de la depdrtare. in jurul pietei sunt case impdrtite la fel, micute $i ridicate toate dupd acela$i calapod, $i tot din aceasta pornesc drumurile coloniei, in forma 4" Kraft und Enelgie des Landes. 451 Koeros 452 Oesterretclusche Regierung. 453 Als Element der Bevoelkerung. 454 Syrtmen, regiune in Serbia de astäzi. 455 Dniestr. 456 Bukowma. 452 Moldau. 450 459
Bosnien. Gutsbesitzer.
460 Schandorhaz (Alexanderhausen), comund, jud. Timis. Localitate fondatä in 1833 de catre episcopul de Agram (Zagreb), Alexander von Alagovich. Locuitorii erau veniti din sate deja existente in regiune. 461 Agram.
166
www.dacoromanica.ro
de evantai, ca la Karlsruhe. Case le sunt zugrdvite in culori luminoase, alb $i verde. Locuitorii acestui sat // sunt chiar tineri adunati laolaltd din vechile sate germane din Banat. S-a scornit aici pentru ace$ti tdrani, chemati de cdtre nobili cu scopul de a
p. 231
întemeia asezdri, un nume aparte. Sunt numiti contractualisti"462. Ei insi$i au legáturi felurite cu stdpânii463 lor, dupd cum s-au inteles cu ei pentru o invoiald464
mai mult sau mai putin spornicd. Cu toate ea' stdpânii de mosii cautd mereu contractualisti germani, cu atât este mai uimitor cä venirea plugarilor germani in Banat a încetat cu totul i ea' de 50 de ani nu au mai venit chiar deloc. Din aceastä pricind stdpânii de mo$ii îi tocmesc pe germani cu bucurie, fiindcd nu se indoiesc cä ei vor împlini invoiala. Unul dintre acesti oameni mi-a spus: altminteri nu ne au la inirnä, pentru cd ei $tiu bine cd neamtul, chiar dacd isi face treaba bine, totu$i nu binevoie$te sä facd mai mult decât este legat prin învoialá. I se cere mai mult $i pe nedrept, el se impotriveste. Românii insd se lasd jupuiti." Pe o cârnpie465, unde ne-am oprit, In-am intâlnit cu un invdtätor466 german. Purta o must* frumoasd, ap cum la noi nici unii husari467 nu au, era de altfel un orn de duh i foarte $tiutor si mi-a povestit despre $coala lui. In aceasta erau nu mai putin de 600 de copii (satele toate sunt pe aici nemaiintalnit de mari). Aceastd $coald era impdrtitd in trei clase. El avea clasa a doua, // un profesor secundar468 clasa intâi. p. 232 De la cei 3 000 de români ai satului veneau la $coald cam 40 de copii, iar dintre cei 3 000 de germani peste 500. E adevdrat cä pe aici sunt si sate care sunt locuite pe jumdtate de români, pe
cealaltd jumdtate de germani. in drum am intâlnit un asemenea sat, unde românii locuiau toti de o parte a ulitei, germanii toti impreund de cealaltd parte. Dar nu se amestecau. Desi, cum spuneam, erau despdrtiti doar de ulita satului i de$i sunt fete mândre i printre români $i printre germani, Amor nu a tras Inca nici o sägeatd peste ulita aceasta ingustd. Pare cd dragostea nu este pe aici chiar atat de oarbd, incat sd se opreascd deosebirile dintre germani i români, dintre catolici i ortodoqi. Unul dintre locuitorii acestui sat m-a asigurat cd de când este satul nostru, nu s-a intamplat nici o cununie intre unul de-ai nostri si românli de pe cealaltd parte". Gdseam cd e de necrezut, dar el a spus: da, da, a$a-i, sângele nostru nu ingdduie!". O, da, se bat intre ei, asta o fac bine, dar nu se cunund", a zis $i hangiul, care tocmai venea. 462 Contractualisten. 467 Grundherren. 464 Contract. 46 Auf einer Puste. 466 Schulmetster. 467 Husaren. 468 Oberlehrer.
167
www.dacoromanica.ro
p. 233
in alte sate sunt amestecati, in imprejurdri asemändtoare, germani cu unguri §i germani cu sal-1)i, dar cu ungurii se cunund mai u§or. Vizitiul care maim caii acelui invdtAtor era fiul unui Wan francez.// Vorbea nemte§te §i era de altfel, in toate cele, cu totul nemtit. E bine de spus
cd italienii §i spaniolii care au fost a§ezati in Banat s-au topit toti in poporul german469, ca §i acei italieni §i spanioli despre care am vorbit deja la Ofen. in ce ii
prive§te pe francezi, in mare parte este §i pentru ei la fel. Cu toate acestea trebuie cd in unele a§ezdri frannize§ti 'filed se mai vorbe§te frantuze§te. Dar chiar §i dintre aceia care ilia.. mai vorbesc frantuze§te deja inteleg §i nemte§te. Dacd se recunoa§te cd sarbii §i romanii sunt aici, neindoielnic, cei mai multi, acest lucru dovede§te inclinatia mult mai mare a acelor popoare romanice care germani, mai mult deck cdtre aceste popoare rdsdritene. Italienii au fost chemati in Banat mai ales pentru cre§terea viermilor de mdtase §i pentru cultivarea orezului470. insd amandoud ramurile471 sunt hied foarte neinsemnate, atat cat s-a vorbit despre ele, ca §i despre bumbacul plantat in Banat. Mi-a fost tare greu sd aflu, de fapt, cine planteazd aici bumbac, orez §i duzi. Totul se márgine§te la un fleac472 nedemn de a fi pomenit. Doar cre§terea viermilor de mdtase ar putea fi intrucatva amintitd, flindcd am fost incredintat peste tot cd germanii ar fi chititi peste tot impotriva acesteia. Un slujba§ ob§tesc473 mi-a spus: p 234 germanii no§tri nu au la inimd duzii, dacd // dupd invoiald sunt siliti, atunci sddesc oricum numdrul cerut de copaci, dar apoi nu se mai ingrijesc de cre§terea lor, pe and granele dau recolte bogate din mainile bor. Ba chiar sunt printre ei multi care
pot fi numiti chiar dumani ai duzilor §i care ii starpesc atunci and li se ive§te prilejul." Poporul tdrdnesc nu se tine deloc, in tot Banatul, de cre§terea viermilor de
mdtase. De obicei sunt doar cativa preoti, slujba§i474 §i vdduve care i§i umplu vremea cu a§a ceva. Chiar de germanii nu sunt prieteni ai duzilor, pe atat de bine cultivd graul §i cartofii, afard de acestea §i cucuruzu1475, tutunul, vinul, §.a.m.d. La italieni §i la francezi, orezul §i duzii sunt ceva al lor. Maghiarii se indeletnicesc cel mai mult cu tutunul §i vinul. Sarbii476 §i romanii tin cucuruzul drept cea mai iubitd plantd a lor.
Cu cre§terea cailor se indeletnicesc tot germanii, mai mult cleat cu inmultirea cornutelor; sarbii §i bulgarii sunt insd cei mai ale§i cresatori de vite. 469 Deutsche Nationalitaet. 47° Reissbau. 471 Culturzweige. 472 Bagatelle.
473 Camerahscher Beamter. 474 fleamten. 473 Kukuruz. 476 Die Ratzen.
168
www.dacoromanica.ro
Grditor pentru cum se tin aceste popoare unul pe altul si pentru increderea care li se ddruieste de sus este si a germanilor le este de obicei ingdduit sa aibd o
flintd, pe and sârbilor si românilor aceasta le este de cele mai multe ori oprit. Aproape toti germanii au de aceea o amid de foc in casd. [...] [...] Nu se poate pune la indoiald a dacd aceastd petic de pdmânt mdnos ar fi inchipuit ca dat unei alte tdri, in imprejurdri mai priincioase, cu drumuri pentru negot si canale pentru roadele sale, atunci pretul si valoarea' sa ar putea fi Ina de
P. 236
4 sau 5 ori crescute. Este o jale si suferintd cd ici-colo natura cu comorile ei nepretuite s-a purtat atat de risipitoare, in vreme ce altundeva s-a ardtat atât de zgârcitd. Câmpia mdnoasá a Banatului, in care trebuie sd fie inhdmati la plug 4, 6 sau 8 boi, are aici o adâncime de 4, chiar 5 picioare478, pe când altundeva sunt tdri care sunt acoperite cu o pdturd de nici 5 pand la 6 toli479 de pdmânt afânat pentru arat. Pe aici s-ar putea lipsi de o fâsie intreagd de 2 sau 3 picioare de pdmânt pentru rdsaduri. Cât de multe tdri nisipoase n-ar putea fi acute astfel fericite! [...]
Banatul si drumurile sale [.. 1 Desi ne radcisem, aceastd fericitA greseald mi-a dat posibilitatea marea colonie bulgdreascd Óbesenyö sau Besenova Veche480. Locul acesta
are aproape 10 000 de locuitori bulgari, desi nu este nimic mai mult decât un sat care se indeletniceste cu grânele si cresterea vitelor. Bulgarii care locuiesc aici au bdjenit la II jumdtatea veacului trecut in Banat. p. 296 Episcopul Stanislowitsch, compatriotul lor, care trdia deja sub ocrotirea austriecilor, i-a atras aici treptat. Trebuie a aduseserd ceva bogdtii cu ei, dar aici, unde li s-au
ddruit mosii intinse, pe care au stiut foarte bine sd le foloseascd, au ajuns si mai bogati. Aici locuiesc numai si numai in trei locuri, dintre care Besenova si apoi Vinga lângd Timisoara sunt cele mai insemnate. Pentru cd se înmultesc foarte mult si sunt foarte cumpdtati, socotiti si muncitori, au fAcut din aceste colonii de la inceput câteva ramuri si s-au amestecat cu populatia altor colonii. Cu totul trebuie cd sunt cam 25 000 de bulgari in Banat.
Sunt catolici si, and s-au salvat aici de la ingrddirile din partea turcilor, au fost in parte condusi de dire franciscani, care ii conduc si astAzi la Vinga. Altfel, bulgarii sunt de obicei, dupd cum se stie, de credintd ortodoxd. Multi dintre acesti bulgari ortodocsi s-au asezat in stepele din Rusia de sud. Pentru a pe 477 Preis und Werth. 478 Fuss.
4" Zoll. 4" 0 Beschenjo, Alt Beschenowa, sat fondat in 1738 de un grup de bulgari catolici refugiati in Banat. De aici au plecat fondatorii altor localitäti locuite de bulgarii din Banat. Comunä desfiintatä, redenumitä Dudestii Vechi, Judetul Timis.
www.dacoromanica.ro
169
ace$tia ii vdzusem deja acolo, am gäsit asemuirea cu bulgarii austrieci deosebit de interesantä. Si unii $i altii i$i construiau satele la fel, $i unii $i altii al-Mau la fel $i aveau acelea$i indeletniciri, de asemenea judecata vecinilor suna la fel $i pentru unii p. 297 §i pentru ceilalti. in Rusia de sud, // ca $i aici, bulgarii au faima de a fi cumpätati, adesea zgarciti, foarte socotiti $i gospodari foarte muncitori, prin urmare, de obicei, ajun$i foarte avuti prin negottil cu grâne $i cre$terea vitelor $i punând deoparte comori. Am ajuns atât de bine, cdci tocmai am gäsit toatd tärdnimea locului, mai multe mii de oameni, fernei, fete $i bärbati, adunatd in piata mare $i pe ulitele largi. Era zi
p. 301
de târg; vederea acestei adundri mi-a adus cu adevärat desfdtare; femeile mai ales erau toate foarte prietenoase $i curat imbrdcate. Si-au pdstrat cu credintd portul neamului481. in corturi mici $i in prävälioare, pe covoare $i pe basmale de lând, intinse pe pdmântul murdar, erau vândute, cele mai multe dupd obiceiul bulgäresc, fructe de tot felul, struguri, pepeni galbeni, apoi präjituri cu miere de toate formele, pipe $i capete de pipd, rand de oaie $i ve$minte de land. [...] [.. 1 Pe când ne cäzneam iar4i prin nenorocirea de noroi din afara Be$enova, ni s-a dezväluit bogdtia turmelor acestor bulgari. Pând unde puteai bate cu ochiul, tot izlazul era acoperit cu nenumärate turme de g4te, oi, boi, porci, cai (cu aceste din urmd soiuri mai rar totu$i). Mi-a sdrit in ochi faptul cd turrnele erau impärtite intr-o multime neobipuitä de párti mici. Unul dintre insotitori mi-a spus cd asta venea de la faptul cd bulgarii obipuiesc sä impartd mereu tot pdmântul la mo$teniri. Fiecare fiu prime$te intotdeauna o pärticia din mo$tenire. Germanii din
Banat fac mereu pc dos. Ei lasd toatá gospoddria laolaltd, cdci atunci unul ia mo$tenirea, iar celorlalti le pldte$te partea de mo$tenire, ajung sd munceascd cu ziva sau, altfel, se apucd de altceva. Mai mult decât cu p4unile, a$a se intâmpld cu ogoarele lor . [...] [.. 1 Pe drum, am auzit oamenii vorbind despre o mica fâ$ie nisipoasd $i, p 306
pentru a merge mai departe spre aceasta, am fäcut incd un mic ocol. in nordul p. 307 Banatului sunt doar foarte putine asemenea mici f4ii de nisip. in partea de sud // insd, la Dundre, este la poalele muntilor chiar o un mare pustiu de nisip, numit Szallo homok". Dimpotrivd, dintre mla$tini cea mai mare este Mla$tina Alibona482, din mijlocul tdrii. [...]
Motile" mici din munti ale românilor $i sârbilor le-am pomenit mai sus. in acest fel se intind mult in Carpati. Morile de apd de la Dundre, care macind grânele Ungariei mijlocii, le-am amintit deja mai devreme. Aici, in Banatul neted, färd vânt $i rard apd au mai mult mori cu cai, ca $i in alte câmpii de la poalele muntilor transilvdneni. Am vdzut eke una de acest fel in fiecare colonie germand. Morar era un bulgar. Dupd cum pare, aceste mori sunt cu adevdrat orânduite 4" Nationalkleidung.
482 Este vorba despre Alibunar, Voivodina (Serbia). "3 Loeffelmuehle.
170
www.dacoromanica.ro
neobi$nuit de nefolositor. Anume, induntru, sub un acoperi$ mare $i rotund aleargd un cal in jurul unei roti orizontale neobipuit de mari, la care este inhdmat. Roata are pe fatd sau pe partea de dinafard multi tdru$i de lemn, este a$adar o roatd dintatd. Ace$ti taru$i pdtrund direct in spitele sau dintii unei rop puse in picioare, care se invârte in jurul sdu, iar pe aceastd roatd se a$eazd direct // piatra de moard. Stdpänul p. 308 satului484 prime$te ddrile de la moard in natura485. Pentru acest scop, la moard se afld
o ladd mare Incuiatd, cu gduri in capac. Aceastd ladd se nume$te ladd pentru vdmuire486 $i imediat se varsd acolo o parte din fiecare sac de aind. Aici, ca $i in Rusia de sud, cele mai multe case ale oamenilor locului, chiar cele mai bune $i adesea cele cu adevdrat pldcute, chiar $i dintre acelea mandre ale
coloni$tilor germani, sunt acute din pdmânt bdatorit487. Sunt construite in felul urmdtor. Mai intâi se traseazd cu hârletul conturul $i mdrimea casei pe pdmântul neted. Apoi se pun doud scânduri in paralel $i la atâta depdrtare una de cealaltd, cat de gros trebuie sd fie zidul, apoi se varsd pdmânt In locul dintre ele $i se bate bine cu maiul. La amândoud capetele, scândurile sunt strânse la un loc cu prdjini care se infig in pdmânt, sau chiar cu frânghii. Pdmântul se intdre$te foarte repede. Se pun scândurile mai sus, se bate iar pdmânt $i in acest fel zidul pând sus. Casa (in afard de acoperi$), ca $i vatra, lavitele $i mesele (cel putin o parte) sunt acute din pdmânt bdatorit, iar casa cu intreaga sa intocmire este de aici incolo cu adevdrat dintr-o bucatd. [...] Cu cat ne apropiam de cel mai indepdrtat capdt al Banatului, tinutul de la p 309 vdrsarea Murqului $i Tisei, cu atat se fdcea totul mai unguresc. Valahia rdmdsese de multä vreme in urmd.
484 Der Grundherr des Dorfes. 485 in limba latiná in text. 486 Mauthkaste. 487 Gestamfter Erde.
171
www.dacoromanica.ro
JOACHIM VUICI (?-?)
Joachim Vuici face parte din sena calatorilor de limbd slavd mai putin cunoscuti. Nu avem date
suplimentare despre familia si educatia caldtorului, cu exceptia informanilor furnizate de Stefan Berechet in studiile sale' si nici nu stim intre ce ani a trait Ndscut in Ungaria la Bacica, sarbo-slovenul
Ioachim Vuici s-a remarcat incd din tinerete drept un dramaturg de succes, dublat si de un bun organizator al teatrului sârb. Ultima indeletnicire i-a facilitat deplasdri mai lungi sau mai scurte in diferite puncte ale imperiului habsburgic, tot atâtea prilejuri de a cunoaste locuri si oameni noi. in timpul sederii la Timisoara, care a durat din iunie 1839 pand in martie 1840 (pleacd din Belgrad odatd
cu abdicarea, la 3 iunie, a cneazului Mila Obrenovi in favoarea fiului sdu), se dedicd scrisului, ocupându-se cu tälmdcirea unei cdrti din limba rusä in sarbd. Aici cutreierd orasul, viziteazd centrul si
perifena, face cunostintd cu locuitorii, interesândul in special sarbii. 'in acest context i-a inalnit pe Platon Atanasovi, arhimandrit la mändstirea Bezdin si pe administratorul eparInei sârbe a Timisoarei. Vestea pnvind incendiul din Bacica in care au ars in intregime casa pärinteascd si biblioteca, avea sä1 tulbure profund, determinându-1, dupd vizita la locul dezastrului, sä pardseascd draga lui patrie, Ungaria"2 si sd plece in Rusia. in drurnul säu a strdbaut tot teritoriul locuit de români, de la apus la rdsärit, iar impresiile de calätorie au fost sense in vremea cât a stat la mänästirea Hârjduca din Basarabia si tiparite in 1845, dupd intoarcerea la Belgrad, la indemnul si cu sprijmul material al egumenului mändstirii, tot un sal-6, cdruia ii face si o dedicatie in limba latind. Cartea se intituleaza: Ccildtoria lui Joachim Vuici, hterat seirb, prin Ungaria, Valahia, Moldova, Basarabia, Herson st
Crimeea, scrisd pe scurt cu mad proprie in sfänta mdmistire Hirjduca, cu hramul Indltarea Domnului, in pdzita de Dumnezeu eparhie a Chisindului si Hotinului din Basarabia, iar tipdrad la Be lgrad in tipografia principatulut seirbesc 1845. Potrivit lui $tefan Berechet, nu se poate preciza cu exactitate limba in care a fost scrisä, fund un amestec de elemente slave, unele reminiscente de la profesorii rusi care ii invatau carte pe sârbi la inceputul secolului al XIX-lea, altele preluate din diferite dialecte slave, incat citirea cartii necesitä o build cunoastere a acestora. Cartea cuprinde sase pärti. 1. aldtona prin Ungaria; 2. Calatoria prin Valahia, 3. Ca 'Mona prin
Moldova; 4. Cd lätoria prin Basarabia de Jos; 5. Cd Mona pnn Herson si Crimeea; 6. aldtoria prin Basarbia de Sus, urmate, dupd modelul epocii, de un tabel cu abonati din Serbia si Ungaria. Deoarece nu a putut ti consultat textul original, cu toate eforturile editorului el nu a fost depistat, in cele ce urmeazd prezentdm câteva repere ale traseului parcurs de Vuici, asa cum rezultd din comentanile lui $tefan Berechet.
1 Cadtoria lui Joachim Vuici prin Timisana, Muntenia, Moldova... 1840. Extrasd din sdrbeste
de..., Bucuresti, [f al, 43 p.; Un cilia-tor siirb necunoscut la not: Joachim Vuici (1840). 1. Prin Temisana, Muntenia, Moldova..., in vol. Lui Nicolae lorga. Omagiu 1871-5/8 iunie 1921, Craiova, Editura Ramuri, 1921, P. 319-346; Un ccildtor särb necunoscut la noi, Joachim Vuict (1840), in Biserica Ortodoxd Romând", 1040, XL, p. 70-77,94-99. 2 Stefan Berechet, Un cadtor..., in Lui Nicolae lorga. Omagiu..., op. ctt., p. 322.
172
www.dacoromanica.ro
loachim Vuici isi incepea cälätona spre Rusia in vara anului 1840, pe Dunare, trecând, intr-o prima etapa, prin Moldova Noua, Drencova, Orsova Veche, un oras militaresc" unde sunt cam 600 de case cu vreo 4 000 de locuitori, toti români, printre care se gäsesc si sârbi care si-au uitat limba parinteascä"3 si se ocupau cu negottil, ajungând la Cladova In Tara Romaneasca. De aici 41 continua calatona pand la Galati, locul uncle opresc vapoarele care vin dinspre mare sau de pe Dunäre, din sus, incarcate cu märfuri, mai cu seama cu gran'. Informatiile despre acest port ca si despre Braila sunt sumare i preluate dupd alti drumeti, care au trecut si mai cu seama au zäbovit inaintea lui aim. De altfel, in partea dedicata Valahiei, calitorul marturiseste a nu a mai fost in acesta Ora i ca atare nu indräzneste sa o descrie mai in amänunt, fagäduind ca la inapoiere sa completeze informatia. Totusi noteaza cA locuitorii oraselor erau in marea lor majoritate români de credintä ortodoxa, dar puteau fi intâlniti si catolici, luterani, calvini, evrei, in vreme ce lumea satelor era compusa numai din români, care vorbesc numai limba româneasca si nici nu le place sa Invete altä limba strain& ca boieni ai boieroaicele, care vorbesc prin orase frantimeste. Prmtre negutatori sunt umi care vorbesc ruseFte5, desi dintre acestia sunt foarte rari. Ei vorbesc ruseste pentru cd vin in atingere cu sold* rusi care traiesc de multi ani aici6. Poporul roman este un popor simplu si fArá invätätura i vrednic de milä In privinta aceasta. El este un orn puternic si Indraznet, nu este un bun muncitor de parnânt, precum nici viteaz, deoarece nu are incredere intr-insur. De la Galati la Iai, Vuici a mers o zi i jurnatate cu cäruta de-a lungul Prutului, trecând prin multe sate, unele cunoscute, ca de pildä Tulucesti sau Tätarca, altele catune, dar si pun orase precurn Bar lad, unde avea sa fie gazduit de un conational insurat cu o moldoveanca. Date le si comentanile despre Moldova sunt mai numeroase i unele destul de interesante, drurnettil sârb fäcând dovada ca citise mult Inainte de a porni in acestä calatorte. Cum era de asteptat, capitala tarn, Iasi, avea sal-1 impresioneze in mod deosebit, prin nurnärul mare al caselor (8 000) si locuitonlor (50 000), dar si prin numärul (50) si märetia unor bisenci ortodoxe, dintre care se distinge catedrala mitropolitanä, o mareata cladire cu trei altare si patru tronuri", construitä in cinci ani, care a costat 120 000 de florini de argint. Catolicii îi au biserica lor cu altarul intors spre räsdrit; pe lângä ea este o casa parohiala cu câteva chilii in care tralesc patru preoti din ordinul dorninicanilor si päzitorul bisericii. Luteranii, armenii i calvinii îi au casele lor de rugaciune, iar evreii au doua smagoge"t. in Iai functioneau si trei tipografii, una care tiparea cärti cu litere bisencesti (chirilice)" si cloud pentru tiparitun obisnuite, una in limba greacä, alta in latina, care, mie imi sunt necunoscute", märturisea dramaturgul sârb.
La 22 iulie 1840 Vuici a pornit spre Basarabia, fiind nevoit sa trdiascd întâi experienta carantinei de la Rent, dublä ca tirnp de sedere In comparatie cu cea de la Sculeni (14 zile, respectiv 6
zile), dupä care s-a indreptat spre Bolgrad, la 10 august era la Akkerman, iar peste câteva zile la Odessa, unde avea sa rämânä 'Ana la 29 septembrie. Descrierea facuta Basarabiei este sumara, rezumându-se la o imparpre a ei in douä: Basarabia de Sus si Basarabia de Jos si la cfiteva consideratii prin comparatie, pnvind intinderea ei: mai mare deck regatul Saxoniei, dar nu stie daca este mai mare sau mal mica decât Bavaria. Situarea Basarablei pe hartä nu îi este prea clara, de vreme ce spune ca se invecineaza la sud cu Bulgaria. fn schimb, oferd date si informatii privind numärul locuitonlor si
apartenenta lor etnica. Astfel, considera cä numärul locuitorilor este de aproape un milion, marea majontate moldovern sau munteni", care pncep ruseste; nurnai cei batrâni nu pricep aceastä limba, zar cei tinen, de când Basarabia a trecut la Rusia, au inceput sa o deprinda destul de bine, cäci pentru 3 Ibidem, p. 326-327. 4 Ibidem, p. 331. fi Sub liniat in textul lui Stefan Berechet.
6 Afinnatia este falsa, ceea ce dovedeste ca Vuici nu cunostea indeaproape situatia din principate. 7 Stefan Berechet, op. cit., p. 329. 8 Ibidem, p. 332.
173
www.dacoromanica.ro
a fi drepti, 'MN/AA:aura sub câmia ruseascd a inceput sä se imbunätäteascd! Acurn toatd tmerirnea moldoveand este plecatd spre Invätatura limbii ruse pe care o socotesc ca pe o limbd inaltd i nobild". Dramaturgul sirb nu ezitä sá afirme cd alipirea provinciei la Rum, in 1812, a fost beneficd pentru dezvoltarea ei, deoarece dacä rdmânea i mai departe sub cârmuirea turceascd, acesti bieti copli nu ar mai fi Invdtat mseste" 9. Dupä moldoveni urmeazd ruii, grecii, bulgarii, câtiva sarbi, armeni, evrei, nemti. in continuare cäldtorul dä lätnuriri asupra drumurilor i postei ruse din Basarabia. Poste le sunt
de o frumusete rarä. Cinci sute de stânjeni fac o verstä, adicd o mild rusä, iar 8 verste fac o milä germand. La fiecare verstä se ridicd câte un stâlp de lemn, ingropat in pdmänt, in vârful canna sunt bdtute doud table negre, pe care sunt scrise numerele verstelor. Unul din numere aratd cäldtorului cât mai are de mers pänä la posta din apropiere, iar celälalt cât a aldtorit....Postele nu sunt deopotrivä de egale: unele au 18 verste, altele 24, iar altele 30, 40 si cluar 60 verste. Nu se pläteste pe post-& ci pe verstd. De fiecare verstä se plätesc cite 8 copeici de cal"°. Dupä ce viziteazd Herson i Crimeea, Vuici se intoarce în Basarabia prin Tiraspol si la 1 octombrie era la Bender (Tighina), iar a doua zi la Chisindu. Orasul este asezat pe un deal, la poalele cdruia curge un päräu, iar pe malurile acestuia a putut numdra mai multe mori. Chisindul are doud pärti, una veche cu sträzi inguste i strâmbe, märginite cu dughene pline cu märfuri" si case dupd obiceiul turcesc, fäcute nurnal din lemn" i alta noud cu sträzi largi si drepte, care in aceastä privintd nu este mai preps decât Odessa". Numärul caselor se tidied la 4 000, iar al locuitorilor la 18 000 in centru se distinge prin mdretie i frumusete catedrala arhiepiscopului de Chisindu i Bohn despre care Vuici dd mai multe amdnunte privind cele trei hramuri, cele doud turnuri, resedinta arhiepiscopului. in Chisindu exista biserica catolicd, aflatd in constructie, la care tarul Nicolae I contribuise cu sum de 18 000 ruble, cea luterand si trei sinagogi Vuici face in continuare o descriere a clädirilor publice, vorbind despre Impärtirea administranvd a orasului, despre judeatorii, cazarma orasului, politie. Trei capitole sunt destinate descrierii mindstirii Härjduca, unde a locuit un an si opt luni, mosiilor i satelor ce apartm acesteia, rolului ei in rdspändirea stiintei de carte printre copiii moldoveni, dar si prezentdrii vietii si activitätn arhimandritului Filipovi, cel care a înzestrat läcasul de cult cu o biserica noud, mare si cu chilli din ziddrie in locul celor din impletituri de nuiele acoperite cu paie. La intoarcerea în Moldova a intrat prin Sculeni (11 mnie 1842), poposind apoi pentru o scurtä odihnd la Iasi, dupd care urmeazd traseul Vaslui, Bar lad, Tecuci, Focsani. La 23 iunie 1842 sosea la Bucuresti, despre care se märgineste sá noteze date cunoscute despre domn, resedinta lui, biserici. De alci s-a indreptat spre Giurgiu unde s-a imbarcat cu directia Buda. Dupd doi am si noud luni, la 12 iulie 1843 avea sä revinä in Ungana.
9 Idem, Un ccildtor seirb..., in Biserica Ortodoxd Romând", p. 95. '° Ibidem, p. 96. 174
www.dacoromanica.ro
CAROL GUÉBHART (1792-?)
Depistat i publicat pentru Intaia oard in 1947 de Scarlat Callimachi, i identificat, in 1979 de Paul Pältäneal, voiajorul care ajunge In Moldova la 1842 este elvetianul Carol Guébhart, personaj care ne oferä in relatarea sa un tablou destul de echilibrat asupra stärii generate a societätii din Moldova, cu sase ani inaintea revoluttei de la 1848.
Viitorul botanist s-a näscut la Neuchatel, In Elvetia, in 1792, flind fiul unui administrator general al loteriei regale din Neapole si a manifestat de mic preocupdri in domeniul stiintelor naturii Cu câtiva am inainte de 1812, cel mai probabil la 1810 a efectuat o calatorie in Italia, la Neapole, unde si-a inceput studiile legate de acest domeniu i si-a Intocrnit primul ierbar de plante din Alpi". Dupa moartea tatalui säu, survenitä in 1812, se intoarce, pentru numal doi ani in tam natald, iar din 1814 panä la 1817 îl gäsim ca functionar comercial in Italia, in orasul-port Livorno, ca angajat al Casei comerciale si de navigatie Senn. Date le de care dispunem ni-1 inatiseazd apoi pe Guebhart, in 1838, la Paris, lucrand tot In domemul economic i anume la Casa cornercialä De lisle. Dornic sa-si reia vechile preocupari de
botanist, el litografiase un catalog al colectiei de plante in dorinta de a obtine anurnite castiguri suplimentare. In anii urmatori, el a devenit functionar la Ministerul de Rdzboi fi-ancez, dar si-a pästrat vechile preocupdri i pasiuni in domeniul stuntelor natuni.
Evident nemulftimit de statutul social si de postul pe care
11
detinea in structurile
guvernamentale, botanistul elvetian a acceptat, la inceputul anului 1842, invitatia facutd de printul Alexandru Dimitrie Moruzi (fml fostului domn al Moldovei Alexandru Moruzi) de a veni in Moldova, fund convins a de acum Inainte se va putea consacra intru totul dorneniului stimtific preferat. Mild curs ofertei amintite, In septembne 1842 Carol Guebhart a päräsit Parisul si dupa o calätorie nu lipsitä de peripetii (pierderea cufarului cu bagaje la transbordarea de la Schela Cladovei), a ajuns la Galati in pnma jumatate a lunii octombrie, acelasi an. Specialistul elvetian se pare ea" a beneficiat de o bunä primire la Pechea, resedinta de la Ord a lui Alexandru Dimitne Moruzi, el insusi un bun economist si un mbitor al naturii2. Deoarece proprietafile acestuia se intindeau, cu anume Intreruperi, din sudul judemlui Covurlui pfina pe valea Putnei, Guebhart a cutreierat toatä aceastä zond, pentru a culege plante si a intocmi o evidentä riguroasä a florei Moldovei cu scopul de a publica Testamen Florae Moldavme", lucrare ce un-na sa apara cu spnjinul protectorului säu, Dimitrie Moruzi. Moartea fulgerätoare a acestula din urma i imposibilitatea Intelegerii cu mostenitoni, care i-au împärit plantele adunate de pnn toata Europa in serele de la Pechia, au impiedicat pe Guébhart sa-si realizeze proiectul. in ciuda acestor
imprejurdri vitrege, el si-a continuat cercetärile in Moldova, panä in 1848, dupd cum rezultd din corespondenta sa cu Alphonse de Cando Ile, fiul celebrului botanist.
I Paul Pältänea, 0 'loud descriere a Moldovei de botanistul Charles Guébhart, in Cercetäri istorice" IX-X, 1978-1979, p. 597-601. 2 Vezi mai pe larg date despre acesta la Victor Slävescu, Hata i activitatea economistulut Alexandru D. Moruzi, 1815-1878, Bucuresti, 1941. 175
www.dacoromanica.ro
Dupa 1848, când inceteazä aceasta corespondentd, se pierde urma lui Carol Guébhart care, pentru meritele sale, ajunsese intre timp membru al Societätii botanice din Altenberg (Saxonia). El a
läsat arnintin despre cele väzute si träite in Moldova, pästrate in manuscris in colectia de carti, documente si acte a lui Alexandru CaHimachi. Acesta a cumpärat respectivul manuscris de la editorul
italian Magliorato din Neapole. Sub auspiciile Institutului de Istorie Nationalä din Bucuresti, manuscrisul a fost publicat in 1947 de care Scarlat Callimachi, sub titlul Pagini inedite despre Moldova. Insemmirile unui ceileitor strdin din prima parte a veacului al XIX-lea. Nu a fost indicat numele autorului respectivelor memorii de cälätorie, deoarece nu apare nicáieri in manuscris. Faptul cä aceastä lucrare trebuie atribuitä lui Carol Guébhart rezultd din compararea textului respectiv cu scurtul extras de 22 pagini publicat de A. de Cando lle in Bibliothèque universelle de Genéve", vol. X, 1849, februarie, p. 89, sub titlul Notice géographique et botanique sur la Moldovie pour servir d'introduction â la flore de ce pays, din care editorul genovez a omis tot ce era de interes local. Al doilea argument îl constituie însui faptul cä autorul Amintirilor a stat la Pechia, la Dimitrie Moruzi, cu scopul studierii florei Moldovei, ceea ce rezultä si din corespondenta lui Guébhart cu Augustin de Candolle i cu fiul acestuia Alphonse, cdruia i-a trimis in 1848 un manuscris al amintitei Notife geografice in sarsit, faptul cä manuscrisul Amintirdor" a fost cumpärat de la un anticar din Neapole imprejurare pe care Scarlat Callimachi o socoteste ca o enigma ce numai viitorul o va putea dezlega" - constituie un argument in plus pentru a-i atribui paternitatea lui Guébhart, ale cärui legäturi cu Neapolul sunt bine cunoscute. Daca in ceea ce priveste traseul danubian al cälätorului e1vetian, acesta nu ne aduce amänunte spectaculoase, comentariile sale fiind foarte apropiate de cele ale unora din predecesoni sai, ca de
pildä aristocratul rus Anatoli Demidov (1837), iar ca stil le vom regäsi la baroneasa Aloise de Carlowitz (1864), in schimb datele de ordin statistic si economic despre Galati, descrierea i tabloul general al localitätii ca i perspectivele pe care le schiteazd fac ca acest segment sä reprezinte un izvor important asupra stärn generale a urbei, la inceputul decemului cinci secolului al XIX-lea. Amintirile lui Carol Guébhart despre Moldova se impart in cinci pärti, din care prima cuprinde o scurtä dare de seamd asupra imprejurdrilor venirii sale in Moldova si o scurtä relatare a calatoriei sale pe Duriäre, de la Viena la Galati. Partea a doua cuprinde o descriere a portului Galati, autorul stäruind asupra aspectului orasului, locuitorilor si indeletnicirilor, produselor indigene exportate in
strämätate. Astfel, Guébhart oferd o serie de amänunte de un interes deosebit asupra prettirilor, circulatiei si diferentelor de curs a valutelor pe piata Galatilor, in raport cu Mena, Paris si Marsilia. in partea a treia, Guébhart descrie caldtoria de la Galati la Pechia, stäruind asupra infätisärii caracteristice a satelor i oraselor din Moldova de Jos. Partea a patra se ocupi de sistemul de cârmuire al tärii in timpul domniei lui Mihail Sturdza i aratä urmärile Tratatului de la Adrianopol (1829). in acelasi capitol, automl se referd si la impotrivirea täranilor cläcai fatfi de stäpânii de mosii. Partea ultimä a lucrarii este consacratä exclusiv stärii tiganilor robi i läieti.
in notita sa geografica-botanica trimisä lui Alphonse de Candolle, Guébhart face unele consideratii generale asupra climei i solului Moldovei i descrie flora acestei täri pe care o imparte, dupd natura terenului si diferentele de vegetatie in trei pal-0: Moldova de Sus, Moldova Centralä 4i Moldova de Jos, asupra cdreia stäruie mai mult, fiindu-1 mai cunoscutd. Guébhart a mai läsat unele observatii curioase cu privire la practicile agricole si la plantele
tipice care cresc in vreme de secetd, de ploaie, in därâmäturi sau pe terenul läsat in pârloagä. Respectivele insemnäri sunt cuprinse intr-o scrisoare din 12/24 februarie 1848, trimisä lui Alphonse de Candolle si au fost publicate intr-un extras de dr. D. Brândzd, in Analele Academiei Române" (Memoriile Sectiunii Istorice, s. II, t. II, 1881, p 369-370), dupä manuscrisul aflat in biblioteca familiei Candolle din Geneva. Charles Guébhart a alcatuit un catalog al tuturor plantelor culese si observate in Moldova,
intitulat Enumeratio plantarum quas per annos 1842 ad 1848 in Moldovia collegit et observat C. Guébhart". Catalogul este bine intocmit si cuprinde 1 464 de specii, de mai multe varietäti, dintre care 1 090 au fost culese i observate chiar de el insusi. Pästrat in manuscris, in biblioteca familiei 176
www.dacoromanica.ro
Cando lle, impreunä cu plantele culese de Carol Guébhart, amintitul catalog a fost publicat de dr. D. Brândzä in notele la discursul sill de receptie la Academia Romäná (Analele Academiei Române" Memoriile Sectiumi Istorice, s. II, t. II, 1881, p. 243-366), care cuprinde de asemenea uncle date asupra viepi i activitätii botanistului elvetian.
Despre Carol Guébhart au scris: Scar lat Callimachi, Pagini inedite despre Moldova. insemndrile unui aildtor strdin din intdia parte a veacului al XIX-lea, Bucure§ti, 1947, p. 9-39; Paul Pältänea, 0 nouci descriere a Moldovei de botanistul Charles Guébhart, in Cercetäri istorice", IX-X, 1978-1979, p. 597-628. Fragmente din materialul prezentat in continuare se gäsesc la $tefan Stanciu, Marian Stroia, Ora.yul Galatt in relatdrile dikitorilor strdini (De la inceputurtle sale pcind la 1848), Galati, 2004, p. 90-96.
CAROL GUÉBHART Amintiri din Moldova3 [1842]
Invitat de principele Moruzi Dimitrie, unul din marii proprietari ai Moldovei, sd vin sd cercetez sub auspiciile sale vegetatia acestei tdri, rn-am gräbit sä folosesc aceastä ocazie ca sä scutur povara birourilor ministeriale si sä ma' dedic färä retinere pasiunii mele pentru botanicd. Perspectiva de a explora o tarä mica, atât de putin cunoscutd de naturahsti, mi-a pärut o compensatie mai mult cleat indestulätoare a oboselii si plictiselii unei
calatorii de mai bine de 600 de leghe ca si a dezamägirilor care - poate - mä asteptau la sosire. Am plecat de la Paris in septembrie 1842, dar inainte de a päräsi Frantz, arn
cautat zadarnic in bibliotecile publice si particulare câteva informatii asupra moravurilor, obiceiurilor si in primul rând asupra istoriei nationale a tärii in care urma sä locuiesc. A trebuit sd ma multmesc cu datele generale despre principatele transdanubiene pe care le-am gäsit intr-o lucrare publicatä acum mai mult de 20 de ani de domnul Wilkinson'', consul al Angliei la Bucuresti, a cdrei cea mai interesanta parte este, färd indoiald, istoria principilor Moruzi5, tatä si unchi ai celui la care ma' duceam, care dupd ce fuseserä unul hospodar al Moldovei si al Valahiei, celdlalt primul dragoman al Portii Otomane, plätiserä amândoi cu capul legdtura lor cu interesele Rusiei. 3 Traducerea din limba francezâ s-a flcut dupa Scarlat Callimachi, Pagini inedite despre Moldova. insemndrile unui dilator strdin din intdia parte a veacului al X1X-lea, Bucure§ti, 1947, p. 9-39. 4 Vezi relatarea lui in vol. I al seriei de fatä. 5 Alexandru Moruzi, tatäl lui Dimitrie Moruzi, stäpânul domeniului Pechia, la care se ducea autorul, a domnit succesiv in Tara Romineascfi §i Moldova intre 1792 i 1812; unchiul gazdei era Dimitrie Moruzi (1768-1806), mare dragoman, decapitat pentru felul cum a purtat tratativele care au dus la cesiunea Basarabiei catre Rusia.
177
www.dacoromanica.ro
P. 9
[Se opre§te câteva ore la Strasbourg ca sd discute cu botanistul Buchinger. Despre sistemul incomod al diligentelor germane. Viziteazd grddinile baronului Charles de Hugel §i grddina botania din Viena. aldtore§te pe Dundre cu vapoarele Companiei austriece §i e nemultumit cd trebuie sd le schimbe la fiecare escald. in plus serviciul e scump §i de proastd calitate]. La a doua escald de la Drencova, la Schela Cladovei6, peisajul se schimbd cu totul; mai sus am intâlnit civilizatie §i bogdtii; aici gdsim natura sdlbaticd in toatd asprimea ei. Fluviul care pând aici se infdli§ase larg §i majestuos in bogatele câmpii ale Ungariei, se afld deodatd strâns intre muntii Serbiei, ale aror picioare se scaldd in apele malului sdu drept. Socot aici ca indeajuns de credibild ipoteza dupd care, in vremuri foarte indepdrtate fdrd indoiald, pentru a traditia Insd§i s-a pierdut, albia Dundrii superioare ar fi fost mult mai indltatd decât azi §i forma in acest loc una sau p. 12 mai multe cascade pe care /I forta curentului incet, Incet le-a nivelat pentru a nu asa loc decât unui §ir de gherdapuri numite Portile de Fier7. Numele acesta vine ard indoiald de la ceea ce exista odatd in locul unde albia fluviului e cel mai mult savilitd, un lant de fier menit sd opreasa ndvdlirile barbarilor din sud. Azi lantul a dispdrut dar se mai vede ina locul unde trebuia sd fi fost, ca §i o inscriptie sdpatd in stâncd §i care dateazd din vremea and impdratul Traian a cucerit Dacia. De fapt interesul pentru acest loc rezidd in gherdapurile de care am vorbit §i care, in trei locuri deosebite, taie albia fluviului pe toatd lätimea sa. Apa care se prdvdle§te dea lungul acestor stânci, din care se \fad ie§ind ici §i colo ativa colti, pare a fierbe inspumatd, ceea ce nu poate sd nu impresioneze. Uneori când apele sunt sazute, locuitorii celor doud maluri pot fi vdzuti cum traverseazd fluviul prin vad sdrind de pe o stâncd pe alta. Drumul de la Drencova la Schela Cladovei se face cu vase simple8 al cdror echipaj e format din patru vâsla§i §i un timonier. Totu§i, uneori, când apele sunt crescute, vaporul cu aburi ajunge pând la Or§ova, dar dincolo de acest ora§ se afld locul cel mai primejdios pe care nici un vas cu child n-ar cuteza sd-1 strdbatd. Aici pilotul §ubredei dumneavoastrd ambarcátiuni arareori omite sd vd povesteasa (fdrd indoiald ca functiunile lui sd pard mai mari in ochii vo§tri) accidentul intâmplat acum câtiva ani unui vas care, impins de curent care unul din ace§ti colti de stâncd, s-a despicat §i s-a scufundat cu toti pasagerii aflati pe el. A treia parte a cdlátoriei, intre Schela Cladova §i Galati, care se face din nou cu vaporul cu aburi, e departe de a fi la fel de interesana ca primele doud. Acum fluviul curge intre ampiile nesfar§ite ale Bulgariei §i cele ale Tdrii Române§ti §i monotonia navigdrii nu e intreruptd cleat de zdrirea in depdrtare a atorva ora§e
p. 1 0-1 1
6
Skela Cladowa.
7 Pliniu vorbeste destul de vag despre o mare album, care se intindea in câmpiile de azi ale Ungariei de Jos si in Banat. Probabil apele acestei märi, in umia unui cataclism, 1st vor fi croit drum de-a lungul portilor de fier" (n.a.). 8 bateaux plats.
178
www.dacoromanica.ro
turce§ti ca Vidin, Silistra, Rusciuk, ale cdror minarete Mrä de numdr se profileazd pe orizontul nemdrginit, izbind ochiul §i imaginatia aldtorului neobi§nuit incd cu infdti§area ora§elor // din Orient. Aici Dundrea se lärge§te treptat §i formeazd
P. 13
puzderie de insule §i de canale, in mijlocul cdrora numai ochiul incercat al bdtrinilor piloti localnici face sd nu apuci un drum gre§it. Aceste insule slujesc de addpost stolurilor de pdsdri de apd de toate felurile, printre care cel mai insemnat e pelicanul alb, foarte obi§nuit in aceste locuri. in sfdr§it, dupd ce am trecut prin porturile Giurgiu9 §i Brdila'°, care apartin Tdrii Romdne§ti, am ajuns la Galati. Obositi de mersul lene§ al ultimului piroscaf, de mâncarea proastd §i de nenumdratele lipsuri pe care a trebuit sd le indurdm §i, in special, de cele patru nopti de insonmie provocate atât de insectele de tot felul care mi§unau la bord" cât §i de strigdtele lugubre ale santinelelor muntene, a§ezate din distantd in distantd pe malul stang al fluviului §i care in timpul noptii se cheamd §i-§i rdspund cu intonatii absolut stranii pentru urechile europene. CdIdtoria de la Viena la Galati dureazd zece, arareori opt zile §i ar putea u§or fi racutd in §ase zile dacd s-ar pierde mai putin timp pe drum. Te pot'i duce, prin urmare, de la Paris in Moldova in 12 sau 14 zile §i intreaga cdldtorie costa 4-500 de franci, in functie de clasd12. La Galati un alt vas cu aburi ia pasagerii care merg la Constantinopol §i-i duce acolo in trei zile. Era drumul pe care-1 urmau toti tovard§ii mei de cdldtorie, de care
rn-am despártit cu pärere de rdu. La drum cuno§tiele se leagd repede §i zece zile de viatd §i lipsuri impreund ne-au fdcut aproape prieteni vechi.
H
Când ajungi la Galati pe Dundre, ochiul e nepldcut surprins de aspectul nenorocit al acestui ora§, care totu§i e al doilea in Moldova sub raportul intinderii §i al populatiei §i cel dintâi, fa:rä discutie, in ceea ce prive§te // comertul §i pozitia p. 14 geograficd. Un chei mdrginit de bardci de lemn in proastd stare duce la o ulitd mare rdu pavatd ce urcd, impodobitd pe toatd lungimea de prdvdlii tot de lemn, care par
adevdrate cocioabe in comparatie cu luxul pe care-I afi§eazd azi cele mai neinsemnate magazine din ora§ele noastre europene. Dar in spatele acestora, unde taraba §i firma° sunt de obicei singura bogdtie, intrati intr-una din aceste prdvdlii 9 Gturgevo.
'° Ibralla.
" Printre acestea tântarii de Dundre sunt cei mai de nesuferit. E greu sdli faci o idee de mdrimea si de ldcomia lor. In fiecare seard se abat cu milioanele asupra navei si vai de cdldtorul imprudent care vrea sd doarrnd fdrd sä se fi inconjurat de o tripld apirätoare Impotriva agresiunii lor. Am vdzut persoane absolut desfigurate si altele cu febra in urma muscdturilor acestor animale" (n.a.). 12 summit les places. 13 ornements.
179
www.dacoromanica.ro
din Galati si nu veti fi putin surprinsi sá gäsiti ingrämddite mormane de tot felul de mdrfuri potrivite comertului i consumului ;Aril.
Galatii se impart in orasul de sus si de jos; in partea de sus, unde se afld stabilimentele publice ca i locuintele boierilor, ale consulilor strdini si ale principalilor negustori, incep sd apard câteva constructii in cdramidd; dar dupd moda orientalä toate sunt rarä etaj si inconjurate de un gard de scânduri, ceea ce face ca din stradd sd nu se zdreascd deat acoperisurile. Partea care se vede - venind pe drumul Iasilor, care domind orasul -e cea care se infdtiseazd mult mai bine. in prim plan se afld câteva case nou-construite, mai jos
Dundrea plind de numeroase vase, unele ancorate, allele care urcd sau coboard fluviul, in fine in fund Muntii Balcani* de o parte si de alta, câmpiile Basarabiei unde in depdrtare se vede micul oras Reni. Orasul de jos se intinde pe un teren aluvionar, câstigat incet-incet asupra Dundrii si prea putin apdrat, impotriva inundatiilor periodice ale fluviului, de cheiul de care am pomenit mai sus si de un drum care-1 taie in unghi drept i ajunge la deal. Acest cartier de jos nu e locuit decât de negustori mdrunti, mestesugari $i persoane legate de munca din port. Tot acolo se affd cea mai mare parte a magaziilor de grâu ale negustorilor din Galati, ca sä fie in apropiere de debarcader; dar existä prevederea ca aceste magazii sä fie indltate cu mai multe picioare deasupra solului prin piloni de ziddrie. in vremea anotimpului ploios, sträzile din aceastá parte a orasului nu pot fi strdbdtute cleat cu ajutorul bârnelor asezate in chip de trotuare sau al puntilor de la p. 15 o casd la alta; in unele locuri bdltoace mari impiedica cu totul II trecerea cel putin pentru pietoni. Se intelege cá aceastd ingrdmddire de apd si noroi in mijlocul unei populatii numeroase nu poate contribui la curdtarea aerului. Un fapt deosebit e acela cä, dupd ce aldura verii a uscat in cele din urmd apa, locul rdmâne acoperit cu un strat destul de gros de sare de mare. Putinele plante aflate in preajma acestei bdlti apartin in exclusivitate categoriei de vegetatie marina. Acestea sunt Tripolium vulgar var salinum; Arenaria rubra var marna; Salicornia erbaceea, Suceda maritima etc. Aceastd observatie legatd cu cercetdrile geologice acute asupra structurii i felului terenurilor in Moldova de Jos, ca i asupra celor care separd azi aceastd tard de Marea Neagrd, face sd se creadd cd odinioard - $i inainte de a-si fi croit un drum regulat de-a lungul Bosforului, apele acestei maxi veneau sä scalde temelia Balcanilor pe de o parte si colinele Moldovei pe de alta. Aceastd ipotezd desi nu se intemeiazd pe nici un document sou traditie, gdseste in general put'ini contrazicdtori printre persoanele cultivate din Ord. Un sant de aproape cloud leghe imprejur serveste de incintd orasului dinspre uscat, cu scopul unic de a asigura perceperea taxelor asupra bunurilor de consum $i a drepturilor de vamd (Galatii fiind un port franc) asupra märfurilor care intrd in lard pe la trei bariere asezate pe drumul Bräilei, Iailor si al celui care conduce la Prut. * Eroare, este vorba de Muntii Dobrogei. 180
www.dacoromanica.ro
Cat despre fortificatii si cetate, pomenite in majoritatea geograflilor, ele nu existd si n-a existat niciodatd vreo urmd; dar la o jumdtate de leghe spre sud de Galati, chiar la confluenta Siretului cu Dundrea, se afld ruinele vechiului Caput bovi'4 una din ceatile instdrite pe care Belizarie le-a construit pe Dundre pentru apdrarea Daciei si a Moesiei. Acest oras, prin pozitia lui prielnicd si prin fortificatiile care-1 inconjoard pare sd fi fost capitala provinciei si un fapt neindoielnic este acela a a dat Moldovei armoariile ei de acum, reprezentând un cap de zimbre.
Din toate aceste ruine, care se aflau sub nivelul solului si chiar la câteva picioare mai jos, s-a scos piatrd de mai multi ani spre a servi la constructia orasului Brdila, Mat azi se mai vede doar locul unde au fost. Sdpdturile intreprinse in 1836,
chiar pe acest loc // au pus in evidentd, in afara unei multitudini de antichiati p. 16 pretioase, mai mult de 4 000 de monede i medalii, din care unele cu legenda KALLATIAON, inconjurând o figurd de femeie cu un cocos la picioare si altele purtând inscriptia Galati, ceea ce dovedeste vechimea orasului Galati. Alte ceati ale Moldovei ca Iasii, capitala actuald a Moldovei si Roman, altddatd Romanova, au de asemenea, o origind foarte veche.
La o postd de Galati, spre nord, se vdd foarte limpede resturile unui drum roman care traverseazd toatd Moldova de la nord-vest la sud-est si care e atribuit lui Traian. in general aceastd tard, care a fost vreme indelungatd sub stdpânirea romand, oferd un domeniu fertil arheologilor, dar din nenorocire nimeni, nici printre fruntasii tärii nici printre strdini, nu se ocupd cu cercetdri de acest fel. Când si când gdsesti la particulari câteva medalii camee, cu insemne antice, care au fost gdsite pe locurile lor dar de care nu fac mare caz. Muzeul din Iasi e foarte sdrac la acest capitol, care se leagd totusi atât de strâns de istoria nationald. Tot ce s-a gdsit de pret inainte de ultima invazie a rusilor a fost dus la Petersburg. Domnii consuli ai Austriei si ai Sardiniei si domnul Rhode la Galati pose& frumoase colectii de monede si de medalii §i nu scapd
nici un prilej sd si le mdreascd, dar cât despre sdpdturi sistematice, fie pe seama guvemului, fie pe a particularilor, nici nu se pune problema. Amatori sau afaceristi strdini care ar veni in Moldova ca sä facd explordri de acest fel ar gdsi cu sigurantd o largd compensatie pentru osteneala si cheltuiala lor §i ar reusi usor sd se aranjeze in termeni convenabili, contra unei sume de bani, atât cu guvernul cât si cu proprietarii locurilor de exploatare cdrora prin lege le revine o treime din obiectele descoperite sau din valoarea lor.
Populatia din Galati se ridicd la aproape 45 000 de suflete si eroarea geografilor care nu dau deat cifra de 7 000 e mai de iertat deck cea senmalatd mai
sus privitoare la fructificarea acestui drept pentru cd, din vremea dominatiei turcesti, lipsa completd de recensdminte nu ingdduia nici o datA exactd // in aceastd p. 17 14 Pdcuiul lut Soare. 15 Pdrere fantezistd.
181
www.dacoromanica.ro
privintd §i de la deschiderea portului franc populatia Galatilor a sporit considerabil 0 cre§te hied in fiecare zi; marea majoritate a acestei populatii e formatd din strdini, atra0 in Moldova de avantajele comerciale i uwrinta traiului pe care-1 gdsesc aici. Printre ace0i strdini cei mai numero0 §i mai harnici sunt evreii, care mi§und in intregul orient european §i practicd toate indeletnicirile' 6, toate profesiunile, toate meseriile acolo unde sunt bani de c4tigat. Vin apoi grecii i ilirii, negustori, amatori
§i samsari, italienii, negustori §i arti0i, germanii, ungurii §i ru0i - aproape top me0qugari. Englezii i francezii formeazd o grupd minusculd in aceastd masd de strdini, fiecare din aceste cloud natii din urind nefiind reprezentatd decât prin cinci sau §ase indivizi §i e intr-adevär regretabil cd nici una nici alta n-au §tiut hied sd profite de uriawle rezerve comerciale, industriale §i agricole pe care le are aceastd
tard; totu0, de câtiva ani, o companie englezeascd s-a stabilit la Galati pentru exportul de came, conservatd dupd sistemul Appert 0 probabil scoate beneficii serioase dupd preturile scdzute ale animalelor in aceastd tard. Lipsa totalä a manufacturilor de orice fel in Moldova face ca importurile sd fie de mare interes pentru cd toate obiectele fabricate, indiferent de natura lor, se aduc din strdindtate §i beneficiile scoase de pe urma acestor articole sunt ark de
mari cd top cei care s-au indeletnicit cu acest comert, fie cu ridicata, fie cu amdnuntul, s-au imbogdtit rapid".
De0 costul initial, la modul general, e foarte scdzut, fluctuatia continua a preturilor pe pietele Europei, cota ridicatd a cheltuielilor de transport i de asigurare,
calitatea slabd a produselor tdrii - in special a cerealelor - §i mai mult ca orice marea concurentd a cumpdrdtorilor - totul face ca negustorilor exportatori sd nu le rdmând deck o §ansä redusd de beneficii, in comparatie cu pierderile la pret §i deteriorarea mdrfurilor in timpul indelungatelor traversdri; numai cd exact aceastä concurentd e cea care inlesne0e proprietarilor i arenda0lor de terenuri vânzarea produselor lor, care-0 gdsesc la Galati un plasament uwr i rapid de0 la preturi care lasd putind marjd agricultorilor. Celelalte produse ale tdrii care se exportd sunt: seul, pdrul de porc, lâna, sdranta de in §i alte plante oleaginoase, vinul care provine din marea 0 frumoasa podgorie a Odobe0ilor 0 sarea de la salinele de la Ocna, dar pe mdsurd ce industria §i agricultura se vor dezvolta in tard, multe alte articole vor putea fi addugate acestei liste'8. 16 y exercent tous les états.
17 Printre wzdmintele industriale a cdror nevoie se face acut resimtita la Galati, al cita: o fabncd de sdpun §i de lumandri, o fabricd de postav ordinar, o moard cu aburi de fdind $i uleiuri, o fabricd de hartie" (n.a ). 18 O tabdcdrie, o laptärie, o intreprindere pentru cerealelor i a altor mdrfuri,
una pentru trdsurile publice ale orasului; una a constructiilor, o spälatorie de land Toate aceste asezdminte ar avea cu atat mai rnulta sansa de rewtd cu cat materille prime se gdsesc la preturi de nimic in tard. Exportul, care se intemeiazd aproape in exclusivitate pe articolul cerealelor e departe de a ofen acelea§i avantaje ca importurile" (n.a.).
182
www.dacoromanica.ro
Partea cea mai lucrativd a comertului la Galati este, fárä discutie, scontul si
schimbul de moue& Desi dobânda legald de 10% anual19 oferd o frumoasd intrebuintare a capitalurilor, alte numeroase operatii de schimb asupra monedelor oferd beneficii si mai insemnate; de aceea nu ezit sä afirm cd o bancd intemeiatd la Galati in conditii onorabile si cu un capital corespunzdtor nevoilor locului ar face in
timp scurt o avere colosald. in spirjinul acestei afirmatii cred cd trebuie sä fac cunoscute aici unele operatii care nil sd se abatd de fel de la legalitate, dau un beneficiu care se intâlneste arareori pe alte piete comerciale ale Europei.// Exemplul 1. in momentul expedierilor masive, schimbul asupra Vienei sau p. 19 Triestului este de 9 piastri pentru 1 florin; astfel de la 9 000 de piastri se vor obtine in trei luni 1 000 de florini din care se scad: scontul de 2 luni si jumdtate la Viena, 12,15 florini comision de 1/4% si cheltuieli 2,45 if 985
"
pentru care se cumpard la Viena la cota cea mai ridicatd de 4,45 florini 207 ducati 5 zwantigi 5 cruceri transport cu piroscaf 1 5 5 Rest
206, care la cursul fix de 44 de piastri 10 parale fac 9 115,20.
Exemplul 2. Aceiasi 985 florini schimbati la Viena in monede de 20 de cruceri sau zwantigi vor da 2 955 zwanki din care se scad 15 transportul cu piroscaful si rdmân 2 940 zwantigi. Acestia se vând la Galati de la 3,5 la 3,10 pentru un piastru calculând la cea mai joasd cotd de 3,5 obtinem 9 187, 20 piastri. Ambele operatii se pot realiza in mai putin de o lund. Exemplul 3. Schimbul asupra Parisului i Marsiliei variazd de la 3,18 la 3,25 piastrul, dupd imprejurdri; in sezonul exporturilor se cumpärd usor bancnote asupra Frantei la 3,20; astfel pentru 35 000 piastri vom avea asupra Parisului sau Marsiliei un câstig:
10 000 franci din care trebuie scdzuti 100 franci scontul la Paris pe doud luni 50 franci comisionul 9 850
Cursul ducatilor imperiali sau olandezi la Paris este 'jute 11,60 si 11,75; socotindu-i la aceastd din urmd cotd vom avea pentru 9 850 de franci 838 31/100 ducati transport si cheltuieli 'And la Galati 16 31/100 ducati Rest 822 ducati care vânduti la pretul fix de 44,10 dau 36 373,20 piastri. 19 In tranzactiile comerciale si mai cu seamá in cele care au ca obiect avansul in bani catre proprietar contra livräni ultenoare a produselor lor, dobânda urcá de obicei la 18 si chiar la 24% pe an, rarà a fi socotitâ nicidecum camätä" (n.a.). 183
www.dacoromanica.ro
Moneda de schimb la Galati este piastrul turcesc care face cam 32 de centime frantuesti si care se divide in 40 de parale. Acestea din urrnd sunt foarte numeroase p. 20 dar piastrul // in sine nu existd decât nominal. Plkile se fac in: piastri ducati imperiali sau olandezi care fac 44,10 irmilici2° vechi turce$ti 19,32 17,15 noi " 19,32 colonati sau pigtri spanioli carboave2' sau ruble de argint ruse$ti 15 beslici turcesti 5 3,5 - 3,10 " zwantigi sau piese de 20 austriece Cât despre monede engleze $i franceze de aur $i argint, ele nu au nici un curs regulat pe piata Galatilor $i pierd serios la zarafi. De altfel, evaludrile de mai sus sunt in vigoare doar in districtul Galati; la Igi 44
44
44
si in toatd. Moldova de Sus, ducatul reprezintd doar 35 piastri, carboava 12, zwanOgul 2,20 $.a.m.d. In fine, existd o a treia evaluare, cea a tezaurului public, care nu primeste ducatul deck la 32 de pia$tri $i celelalte monede in mod proportional. Se intelege lesne cd aceastd diferentd de valoare a monedei fundamentale, piastrul, intr-o Ord atât de mica ca Moldova, sluje$te numai ca sd impiedice tranzactiile de ofice fel. Mdsura pentru grâu $i alte cereale e chila, care se imparte in 20 de banite22. 100 de chile fac 255 incdrckuri de Marsilia 500 storas de Triest 580 saci de Livorno 150 cuarteri de Londra
Pentru lichide mdsura e vadra23, care contine zece ocale, fiecare din ele
p. 21
reprezentând destul de aproximativ cam doi litri francezi. Mdsura de greutate se nume$te tot oca; ea se imparte in patru litre, fiecare de 100 de dramuri. 100 de ocale fac 125 de kilograme Am socotit eä trebuie sd insist mai mult asupra acestui subiect cdci intentia mea, publicând aceste note, e de a atrage atentia nu numai a naturalistilor ci $i a capitalistilor, fabricantilor, agricultorilor $i me$tesugarilor asupra unei tdri atât de putin cunoscute si atât de interesante sub toate aspectele ca Moldova. A§ mai adduga in legdturd cu me$tqugarii cd me$terii sau lucfkorii zidari, tâmplari, ebeni$ti, strungari, ldatusi, rotari, carosieri etc. gdsesc de lucru usor si profitabil la Galati. Pretiil unei zile de lucru pentru aceste diverse profesiuni e intre 20 yermeliks.
21 carbovansks. 22 banizza. 23 vadro.
184
www.dacoromanica.ro
8 si 10 piastri (2,56-4,80) si jumdtatea primei sume ajunge pentru intretinerea unei familii de trei persoane, datoria pretului scAzut al alimentelor in aceastd tard. Carnea de vacd, vitel sau oaie costa.' lute 38 §i 40 de parale sau 30-32 centime ocaua, care asa cum s-a vdzut mai sus e mai mare deck kilogramul. Carnea de porc, intre 50 §i 60 de parale sau 40-48 de centime ocaua. Pestele, 30-40 sau 24-32 Pâinea, 32-44 " 26-35, dupd cât sunt de scumpe cerealele Zahdrul, 6 piastri sau 1,92 franci ocaua 2,24 Cafeaua, 6 " Vinul, 20-40 par. " 16-32 centime " Uleiul, 4-6 piastri " 1,28-1,50 " Li Laptele, 30-40 parale 24-32 1,92-2,88 " Uleiul, 6-9 piastri 44
Cf
44
44
Aceste doud articole din urmd sunt totdeauna foarte scumpe la Galati in comparatie cu alte produse comestibile si mai ales fatd de pretul scdzut al vacilor si al hranei lor; de aceea am vorbit de o ldparie de infiintat in jurul Galatilor, ca una din intreprinderile cele mai sigure de reusitd. Dupd amdnuntele de mai sus s-ar putea crede cd putinii mestesugari strdini statorniciti la Galati trebuie sä fi fAcut acolo avere, ceea ce s-ar fi intâmplat dacd
majoritatea dintre ei nu s-ar fi dedat betiei si acest viciu nenorocit inghitffidu-le economiile, ii face in cele din urmd incapabili de muncd. De aceea incurajdrile mele cdtre mesteri de a se duce sd-si incerce norocul in Moldova, nu se adreseazd decât
celor care sunt cumpdtati, harnici si ordonati. Orice muncitor care nu are aceste calitdti va fi pretutindeni, la Galati ca si aiurea, sdrac si nenorocit. Amatorii de mâncare bund gdsesc in Moldova si mai cu seamd la Galati cu ce sd-si satisfacd pofta gastronomicd, cu conditia totusi sd aibd un bucdtar bun cdci cei localnici sunt in general detestabili.
Fluviile, râurile si iazurile Moldovei oferd o multime de peste de toate soiurile, dintre care a§ cita cega, socotia pe blind dreptate ca cel mai pretios si mai
// delicat dintre vietuitoarele fluviilor din Europa. Nu se mai intâlneste deck la gurile Volgdi, ale Nistrului si ale Dundrii. hi poti procura, de asemenea, raci de o mdrime extraordinard la prettil neinsemnat de cinci piastri sau 1,60 franci suta si icre ne.gre proaspete, care nu pot fi gustate si apreciate cleat in locurile unde e pescuit sturionul care le dd. Din Dundre se scot sturioni care au 15-20 de picioare. Acest pe§te e foarte lacom si aproape la fel de periculos ca rechinul. in Moldova se gdsesc, de asemenea, din abundentd toate soiurile de vänat; in
afara celui cunoscut in tinuturile nordice, am remarcat dropia §i spurcaciul care amândoud sunt excelente ca vânat. Cocosul sdlbatic e des intâlnit in pdduri, iar la munte apare ursul, cdpriorul si ierunca. 185
www.dacoromanica.ro
p. 22
Strainii trebuie sá se astepte cd nu vor gäsi la Galati nici una din distractiile
publice atat de obisnuite in celelalte orase ale Europei. Teatrele, concertele, promenadele sunt lucru necunoscut; chiar cafenelele amenajate dupd moda turceascd nu sunt nicicum aträgdtoare pentru un european. Existd totusi un cazinou pentru negustori, unde in timpul iernii se dau cateva baluri prin subscriptie si unde esti usor admis dacd te prezinta unul din membri. Poti sd-ti procuri acolo jurnale frantuzesti, germane, italienesti si grecesti. Vara o berdrie nemteascan ofera un loc de intalnire amatorilor de bere si de popice. Notabilitatile orasului se aduna cand la unul cand la altul din ei, ca sa-si treacd seara luand cafea, dulceatd, ceai si jucand carti. Orice strain cat de cat bine dobandeste usor intrarea in aceastA societate, a
cdrei conversatie purtatd parte in frantuzeste, parte in greceste si parte in romanesten nu-I poate interesa cleat in masura in care cunoaste aceste cloud limbi din urma ca si micile intrigi si anecdote locale in jurul cdrora se desfásoard, se
intelege, conversatia. Galati e resedinta unui ispravnicn, a tribunalelor civil si comercial, a unui colonel, comandant al pietii si al garnizoanei care e formatd cam din 800 de oameni din armata nationald. Cea mai mare parte a acestor trupe slujeste la ocuparea pichetelor, plasate de-a lungul Dundrii pentru supravegherea malurilor
si pentru impiedicarea infractiunilor la legea de salubritate publica, toate p 23 transporturile" de pe malul // opus flind supuse unei carantine mai mult sau mai
putin lungi, dupa starea de sanatate din Bulgaria. Cea mai mare parte a puterilor maritime ale Europei intretin la Galati agenti consulari ale cdror atributii sunt, ca in toate schelele Levantului, foarte intinse. Nici o actiune criminald, civila sau comercialä nu poate fl intentatd impotriva unuia din supusii lor fail interventia consulilor. Aceasta prerogativa acordata consulilor putea avea oarecare utilitate pentru protejarea crestinilorn in vremea dominatiei turcesti, dar acum and guvernul Moldovei e format in chip european, sau aproape asa, ea nu face decat sa taraganeze si adesea sa impiedice desasurarea afacerilor judiciare si hied si mai des sa sustraga autoritatilor locale indivizi vinovati de infractiuni la
legile tarii. Consulatele Austriei si Rusiei se bucura incd de privilegiul de a tine birouri de posta speciale pentru tdrile lor respective si de a expedia 'And la frontiera
cu curierii lor nu numai depesele consulare dar si scrisorile negustorilor si ale particularilor. Acest obicei, atat de prejudiciabil intereselor tarii, a fost pana acum justificat indeajuns de proasta stare a postelor in Moldova, care e mai prejos de orice critica si poate fi socotitä chiar ca inexistentd, dar nu ma indoiesc de fel cä peste cativa ani aceasta ramura importanta a administratiei va dobandi un grad de Bierhaus. moldave. 26 gouverneur. 27 provenances.
24
28
28
186
francs.
www.dacoromanica.ro
activitate si de ordine conform cu nevoile comunicatiilor mereu sporite ale tdrii si ale comertului. Nu stiu sd-mi explic felul de indiferentä care a dominat panä acum alegerea agentilor francezi intr-o tard asupra cdreia Rusia si Austria au continuu ochii atintiti. Abia cu cativa ani in urmd vice consulatul Frantei la Galati era in mana unui patisier care elibera pe rand pasapoarte si macaroane. De mai multA vreme acest loc e vacant si gestiunea ca si cancelaria sunt date pe mana consulului englez. Ministerul francez pare sd fi pierdut cu totul din vedere nevoia, as zice chiar urgenta, de a intretine in tkile transdanubiene agenti care prin numele si prin pozitia lor sociald sa fie in stare sd sustind cu demnitate rangul ocupat de Franta printre Wile europene. N-ar trebui uitat cd la popoarele orientale consideratia acordatd // strainilor se mdsoard cu cea p. 24 pe care consulii lor stiu s-o cearA printr-o tinutd personald si un mod de viatd care
sd impund vulgului si fArd indoialä, absenta acestei consideratii ca si putina protectie pe care pot conta supusii francezi trebuie atribuitä raritkii asezdmintelor franceze in aceastä tail. Rezumand ideile mele asupra Galatilor, socot acest oras susceptibil de a creste considerabil si de a ocupa un loc in randul porturilor celor mai active" din Levant, mai ales clacd Rusia nu se opune in continuare degajArii Gurilor Dundrii, a cdror stare actuald de inndmolire, pe drept sau pe nedrept, este atribuitd politicii acestui stat. Nave le incdrcate care coboard pe Dundre nu pot azi trece bariera de nisip deck dupd ce descarcd total sau in parte incArckura lor in ambarcatiuni mai usoare30, spre a se reincarca in larg - operatiune penibild, costisitoare si periculoasd, atat pentru
nave cat si pentru mara Aici se afld explicatia principala a costului ridicat al chiriilor si al asigurarii, ca si a preferintei armatorilor si a cdpitanilor de nave pentru
portul Odesa; si tot aici trebuie cautat, fArd indoiald, motivul - care e de temut afard numai dacA celelalte puteri maritime nu intervin stdruitor in aceastd problemd,
al intarzierii pe care Rusia o pune in indeplinirea angajamentelor asumate prin tratatul de la Adrianopol, privind completa curkare a Gurilor Dundrii. S-ar putea ca
in vederile politice ruse sd intre micsorarea pe cat cu putintd a importantei comerciale a principatelor transdanubiene spre a atenua valoarea ceddrii lor, dacä vreodatd aceasta i-ar fi acutA. La nord est de Galati si la unirea apelor Prutului cu cele ale Dundrii se aftd un mare iaz numit Brates, care la vremea topirii zdpezilor se intinde peste mdsurd, dar vara e doar de dimensiunea unui mic lac elvetian. Acest iaz are foarte mult peste31 si in timpul verii apele sale sunt acoperite de mii de pdsdri de apA; adeseori iarna se intalnesc porci mistreti in trestiile care acoperd malurile. Astfel, inconjurat de apd din trei pdrti, tinutul Galati e fireste bogat in vegetatie de mlastind, din care am cules 29 commerçants.
" alleges. 31 est excessivement poissoneux.
187
www.dacoromanica.ro
cu pldcere Pyrethum uliginosum glycyrhiza echinata, Melt lotus macrorhiza 0 un exemplar frumos de Erythreea, pe care-1 cred neobisnuit aici.
III p. 25
Moldova de Jos formeazd un platou intins in care Galatii sunt punctul cel mai sudic si care, pornind de la acest loc, se intinde in forma de evantai intre Siret si Prut, aproape pand la picioarele muntilor Carpati. indltimea aproape uniformd a acestui platou e intre 120 si 150 de picioare deasupra nivelului mdrii, dar e sträbdtut de ravine care, foarte apropiate si adanci in imprejurimile Galatilor, ajung mai rare pe mdsurd ce te depdrtezi de acest oras si se transformd, incet-incet, in Val Plecand din Galati pe drumul Iasilor ajungi dintr-o datd pe o indltime a platoului de care a fost vorba si de acolo privirea cdldtorului se pierde in aceastd imensd intindere de stepe, formatd numai din pdmanturi cultivabile, partial lucrate, cdci cea mai mare parte rdman parloagd din lipsd de brate. in mijlocul acestor stepe se iteste drumul, nesigur si ndzuros, Meä nici un sleau statornicit, ocupand cateodatd un spatiu de mai multe sute de picioare si altd data inghesuit intre usoarele ridicdturi ale terenului 'Inc& abia lasd loc sd treacd o trnsurd. Ravine le si vdile de care am vorbit mai sus sunt toate orientate pe directia de la nord-est la sud-vest si altd datä sluj eau desigur drept albii ale unor torente sau raulete care mergeau sd sporeascd cu apele lor raul Siret, pentru ca apoi sa se verse
in Dundre. Dar natura pdmantului acestor vdi, unde marna si nisipul vin imediat dupd un strat destul de gros de humus, indltarea lor putin peste nivelul actual al mdrii si calitatea in general sdlcie a apelor de acolo, totul face sd se presupund cd altddatd ele erau brate ori golfuri legate de o mare uriasd, ale cdrei ape s-au retras progresiv in bazinul de azi al Mdrii Negre. in unele adancituri din acestea se mai vede Inca un firicel mic de apd, care din cand in cand dispare in pdmant ca sd reapard mai departe, dar e indiscutabil cd un mare cataclism sau surparea succesivd a straturilor superioare in urma ploilor si a topirii zdpezilor a indltat putin Cate putin solul acestor Val si in multe din ele a oprit cursul apei, care totusi se gdseste aproape pretutindeni la cativa stanjeni sub pdmant.
P. 26 Prin urmare, in primul rand ca sd-si II procure usor apa necesard nevoilor gospoddresti si addpdrii animalelor, rarele locuinte sau sate intalnite in drum se afld toate pe fundul vdilor, in asa fel cá nu le vezi deck child esti acolo, asa cd nimic nu rupe monotonia cdldtoriei. Dupd ce lasi in stanga micul sat Caliga si cateva mile mai departe un mare han de piatrd construit de curand pentru utilizarea izvoarelor de apd tdmdduitoare de pe mosia Cismelen, ajungi la prima postd; dar sd nu-ti imaginezi
sub acest nume unul din acele asezdminte bine organizate asa cum se vád ele in Franta, in Anglia si chiar in Germania. 0 postd moldoveneascd se compune aproape 32 Tschismélé, sat, corn. Sm'ardan, jud. Galati.
188
www.dacoromanica.ro
invariabil dintr-un hangar mare de ostrete, acoperit cu stuf, slujind de grajd $i de remizd in timpul iernii. in jurul acestui hangar se aflä câteva incdperi mizerabile servind drept locuintä cdpitanului de po$tä $i subordonatilor sal. Se intâmplä adesea ca intregul a$ezdmânt postal sä se mute la o depärtare destul de mare de localul sdu initial din cauza hranei cailor care pasc pe terenuri pârloagd vara $i iarna, pfind când zäpada ii sile$te sä se refugieze in hangarul pe care 1-am descris mai sus, dar cum aceste pd$uni sunt destul de depärtate de postd, arareori gäse$ti acolo cai pregdtiti, in ciuda strigkelor ascutite pe care le scot cu mult timp inainte surugii ca sd avertizeze de apropierea lor, incât trebuie sd a$tepti uneori destul de mult pând când se adund numdrul de cai dorit care nu e niciodatd mai mic de patru $i cel mai adesea intre opt $i doisprezece sau $i mai mult. La vreme de iarnä am vdzut /And' la 24 de astfel de animale inhdmate la o calea$cd de cäldtorie. Cu numdrul se supline$te lipsa lor de vigoare $i totu$i mersul" acestor cai e in general
mult mai rapid decât ar ardta infatiprea lor. Fiecare surugiu mând patru cai, atelajul sdu constând din tot ce poate fi mai simplu $i flind format din patru frânghii impletite. La fiecare posta se gäsesc bri$tim de schimb pentru curieri sau pentru aldtorii care n-au träsurd proprie. Acestea sunt un fel de co$uri präpädite de rächitä wzate, fait nici un arc sau intdriturd, pe cloud osii $i patru roti de lemn $i abia atât de inapdtoare inat un om sd poatd sta pe un brat de fan care-i sluje$te de culcu$. 0 alätorie mai lungd intr-o astfel de bri$cä cere ni$te rinichi // $i ni$te p 27 plämâni zdraveni, care nu sunt dati oricui. incolo felul ästa de a aldtori e putin costisitor, taxa pentru fiecare cal e aproape 75 de centime de po$tä $i bac$4u1 surugiilor, care nu-i obligatoriu, e fixat in general la 45 de centime. Pe toatd durata celei de a doua po$te, $i vd rog sä remarcati a po$tele moldovene$ti sunt cel putin
duble fatd de cele din Franta, nu intalne$ti deat o singurd casd, un soi de han pentru cdrätt$i ori ciobani, la vreme rea. In fine, din indltimea coastei care dominä a $aptea vale se vede, lângd a doua
po§td, satul sau targul Pechea, unul din cele mai mari din Moldova de Jos, apartinând, ca $i proprietatea cu acela$i nume, printului Dimitrie Moruzi la care md duceam. Ar fi o gravd grewald sd-ti imaginezi sub numele de sat, tfirg sau chiar ora$ ceva care sd semene cu ceea ce poartd acest nume in regiunile din nordul $i vestul Europei. Un sat sau un ora$ moldovenesc e o ingrämddire informd de case sau mai curând de colibe cu un singur cat, construite din chirpici sau din lemn $i acoperite cu stuf sau cu $indrild, totul impf4tiat färd orânduiald <$i fard> nici o reguld pe un
loc deajuns de mare ca sd gdzduiascd de zece ori mai multe case $i locuitori. Sträzile, care vddesc o sild accentuatä pentru linia dreaptd, $erpuiesc in numeroase
intortochieri in jurul locuintelor $i dupd cea mai neinsemnatd ploaie devin de nesträbdtut pentru treatori, afard de cazul and au cizme Mahe sau, ceea ce e mai " allure. '4 briskas.
189
www.dacoromanica.ro
frecvent, n-au nici un fel de incgtare. 0 caracteristicd anume a solului Moldovei de Jos e lipsa completd a pietrelor ori a pietri§ului pand in apropiere de Siret, la sase po§te nord de Galati. in zadar ai cduta intr-un spatiu de mai bine de 12 leghe pdtrate cea mai micd pietricicd, de unde se poate lesne intelege eä drumurile nefiind nici armate nici pavate, in sezonul ploios infati§eazd un §ir de bdltoace iar in timpul verii un nor de praf care-i chiord§te pe cdldtori. Cel mai bun anotimp de drum e iarna, atunci cand stratul suficient de zdpadd ingdduie folosirea sdniei. Rapiditatea cu care strdbati drumul intr-un astfel de vehicul u§or, tras de patru sau opt cai, nu poate fl comparat decat cu drumurile de fier. Distanta de la Galati la Pechea, pe care am strdbaut-o de atatea ori §i in toate 28 anotimpurile, nu e cu totul lipsitd de interes pentru // naturalist. Am gasit acolo mai P. multe plante destul de insemnate ca Pyrethrum achillecefolium, Statica latifolia,
Ceratophalus orthoceras, Polycnenum viaticum, numeroase specimene ale varietdtilor nedeslu§itului gen de Verbascum §i in fine Salsola Kali in a§a de mare cantitate Ca lesne s-ar putea utiliza in industrie, de§i nimeni nu s-a ocupat de a§a ceva pand acum. in mai multe locuri, atat pe drumul acesta ca §i in alte localitdti din Moldova de Jos, structura solului pare a indica prezenta salinelor, a minelor de fier §i amnia dar nu am cuno§tintd ca pand acum sd se fi fdcut cea mai micd incercare pentru a se afla de existenta acestor zdcaminte §i de importanta lor. Mi s-a intamplat adesea sd zdresc pe drum o masd de obiecte mi§cdtoare care de departe puteau fi lesne luate drept un grup de copii imbrdcati in negru, dar care
de aproape se dovedeau a fi vulturi de mdrime uria§ä care devorau rdmd§itele vreunui cal ldsat dupd obiceiul locului, acolo unde murise de oboseald. Te poti apropia de aceste pdsdri la o bdtaie de pistol fArd ca ele sd se arate cat de putin speriate. Am vdzut multe cu o deschidere a aripilor de 10-12 picioare, inalte de aproape patru picioare, cu gatul gola§ §i rdspandind de aproape un miros foarte nepldcut. Ca sd revin la Pechea, satul in care eram chemat sd locuiesc poate ani de zile, el a devenit obiectul atentiei mele stdruitoare. in afard de locuintele35 a aproape 200
de familii de tdrani, cuprinde un rand de prdvdlii uncle nu gdse§ti cleat articole de primd necesitate pentru consumul locuitorilor; apoi cloud constructii de zid - primdria §i un han - ridicate prin grija printului Moruzi §i in sfar§it castelul acestui nobil, care la prima vedere mi-a amintit de un mare han36 din Normandia, destinat, dupd firma lor pompoasd sd addposteascd mai mult de 100 de cai. Doud din laturile unei curti foarte mari sunt ocupate de constructii al cdror stil arhitectonic ar fi greu de precizat, servind de locuintd printului §i familiei sale. in fund se gäseste corpul principal de locuit, aripa laterald cuprinde orificiile §1 alte dependinte ale " cabanes. 36 Hotellerie.
190
www.dacoromanica.ro
unui case insemnate. Totul nu depdseste invariabilul cat unic, numai cd acesta e indhat cu câteva trepte // deasupra nivelului curtii si o prispd latd cu stâlpi serveste p 29 drept legdturd intre diferitele si de neinteles pdrti ale acestui vast edificiu; un gard de lemn inconjoard celelalte cloud pdrti ale curtii si 1asä sa se vadd la stânga grddina care, aproape total lipsitd de pomi, pare mai curând o câmpie intretdiatd de brazde37 de flori. intregul ansamblu nu oferd o perspectivd prea aträgdtoare, dar obisnuit din experientd sd nu md incred in primele mele impresii, mi-am dat seama in aceastd imprejurare cât a* fi gresit dacd md abandonam acestora. Printi.il Moruzi si familia lui m-au primit cu toatd amabilitatea. Aceastd casd uriasd, care in prima clipd mi-a pa:rut atât de tristd, era in permanentd insufletia de numeroasele vizite si sederi de prieteni si de rude ale familiei si nu avea nimic de invidiat celei din orasele cele mai civilizate ale Europei. Conversatia care se purta in special asupra artelor frumoase
si stiiritelor se ducea aproape totdeauna in frantuzeste, limbd familiard oricdrei persoane mai acdtdrii in Moldova. at despre seful familiei, printiil Dimitrie Moruzi38, el era un orn solid si gras, de aproape 55 de ani, care-si pdstrase mai toate apucdturile si ideile orientale, dar care era inzestrat cu un spirit viu si pdtrunzdtor si cu o excelentd memorie; aceste
calitdti suplineau in mare parte ceea ce putea fi gresit in educatia sa inceputd la Constantinopol, dar intreruptd de evenimente care au dus la persecutarea grecilor in intregul Imperiu otoman. Dupd ce a vdzut pierind mai multi membri din familia sa, printill insusi n-a scdpat decât cu mare anevointd de moarte si s-a refugiat in Rusia,
de unde a revenit in Moldova spre a intra in posesia unei neinsemnate pdrti din bunurile familiei, atunci and provinciile transdanubiene au fost sapate de jugul direct al Turciei. Ajuns la vârsta când pasiunile incep sd sldbeasa, printill Moruzi a prins gust deosebit pentru botania si in special pentru horticulturd si adunase cu mare cheltuiald in sase sere magnifice cu temperaturd deosebitd si sub conducerea unui grädinar neamt foarte invdtat plantele cele mai rare si cele mai ciudate din toate pärtile lumii. Era intr-adevdr un lucru extraordinar si minunat sd intâlnesti in acest mic colt pierdut de Moldovä o colectie de plante vii, pe care ar fi râvnit-o nu o singurd grddind botania. // Adevdratd oazd in desert; printiil isi petrecea cea mai mare parte a timpului P 30 printre florile sale. Ele ii stdpâneau toate gândurile si ajunsese sd le cunoascd pe toate
dupd numele lor generic si specific. Desi nu dddea plantelor indigene aceeasi insemndtate ca cele exotice, iar in limbajul säu jumdtate oriental le compara pe cele dintâi cu tdranii si pe celelalte cu boierii, am ajuns totusi sd-1 fac sd impdrtdseasa adesea admiratia mea pentru plantele 0.1-H sale care sunt cu adevdrat interesante si am conceput planul unei vaste grddini botanice care trebuia sd cuprindd arbori, arbusti si plantele cele mai valoroase ale Moldovei; incepusem deja plantarea câtorva mii de 37 massifs.
38 Dimitrie Moruzi s-a näscut la Constantinopol in 1788 si s-a stabilit in Moldova in 1829. A murit in 1844.
191
www.dacoromanica.ro
arbori diferiti, toti de la fata locului, cand, aproape la un an si jumdtate de la venirea mea la Pechea, un atac fulgerdtor de apoplexie l-a rapit pe print familiei si prietenilor säi, läsandu-le acestora vii regrete. Acest nenorocit eveniment a suspendat executarea proiectelor noastre si a justificat impdrtirea intre diferitii mosteriitori a tuturor plantelor frumoase aflate in serele de la Pechea si care, imprdstiate asa in mai multe maini, si-au pierdut orice pret sau interes.
Printul Dimitrie Moruzi era priceput mai ales in istoria Moldovei, in care tatäl si strdbunii sdi domniserd un lung sir de ani; a väzut si apreciat corect diferitele etape prin care a trebuit sä treacd tam inainte de a ajunge la starea actuald de liniste si pozitia sa de mare boier si de proprietar dintre cei mai
influenti a reclamat din partea lui o cunoastere aprofundatd a legilor
si
obiceiurilor care domneau in regiune. Desi nu era prea comunicativ in aceastä privintd, lui ii datorez totusi o mare parte din datele consemnate in aceastd micd
lucrare si pe care le-am cules cu grijd atunci and le emitea in lungile si frecventele conversatii avute cu el.
Iv Oricare ar fi ratiunile politice care militeazd in favoarea mentinerii Imperiului
otoman, nu pot fl totusi ascunse efectele funeste ale dominatiei turcesti asupra p. 31 tuturor tdrilor care-i sunt supuse si mai ales depopularea si // demoralizarea, aceste cloud teribile rani sociale, care se fac mai cu seamd simtite pe mdsurd ce te depärtezi de centrul de guvernare. Desi aparent vreme de mai bine de un secol provinciile transdanubiene au fost
guvernate de principi sau hospodari alesi in principalele familii grecesti din Constantinopol, cunoscuti sub numele de fanarioti, acesti principi nu erau de fapt decat specimene de pasale crestine, supusi, ca si colegii lor musulmani, capriciilor
sultanului sau ale vreunui vizir care-i jumuleau, ii schimbau, ii condamnau la moarte färä alt motiv decat pläcerea sau interesul. Nemultumit de tributul oneros pe care-I pläteau hospodarii si care, natural, cddea asupra populatiei, guvernul turcesc se considera ca proprietar principal al oamenilor si al lucrurilor si actiona asupra
unora si altora dupd bunul sdu plac. Nimeni afard de sultan sau de vreunul din trimisii sdi nu putea cumpära produsele pärnantului, al cdror pre; 11 fixa el insusi. Dud, in speranta unor zile mai bune, cultivatorii, mari sau mici credeau cd-si pot pdstra produsele, denuntätorii nu lipseau ca sd-1 prevind pe vreun pasä sau agd turc in trecere, care atunci punea mana pe bunuri si uneori si pe producdtori. Cat despre
tribunale, a recurge la ele impotriva unor astfel de rapturi era un lucru cu totul necunoscut. Principe le domnitor exercita singur dreptul de primä instantä si apel39 si in afard de faptul cd nu era usor sd ajungi pand la el, frica de turci era prea mare 39 de haute et basse justice.
192
www.dacoromanica.ro
pentru ca un moldovean sd ndajduiascd o judecaa in favoarea sa cu un musulman. Dacd la aceastd calamitate adaugi corvezile de tot felul §i invaziile continue ale
ru§ilor §i ale ungurilor pe de o parte, ale bulgarilor §i atarilor pe de alta, care aduceau cu ei cloud teribile accesorii devastatoare, ciuma §i holera, prddând dupd
chef pe rând sau uneori toti grdmadä aceasa nenorocia Ord, nu te mai miri de putinkatea locuitorilor. Te intrebi cum se face de mai sunt Tined, sau mdcar cd au rdmas ckiva pând in clipa când Tratatul de la Adrianopol a pus ordine, in 1829, in situatia acestei nefericite provincii. Acest tratat, ridicând Turciei orice putere direca
asupra principatelor transdanubiene, nu-i mai ldsa deck optiunea in alegerea principilor insdrcinati sd le guverneze, alegere care e in plus supusd sanctiunii Rusiei.//
De atunci, sub semnul pdcii §i al lin4tii interne, populatia moldoveand a p 32 sporit intr-o proportie extraordinard, adicd aproape s-a triplat in rdstimp de 16 ani i dacd se accepa continuarea acestei sari de lucruri, se poate de pe acum preciza epoca când Moldova va avea o populatie mai mult cleat suficientd pentru nevoile
agriculturii ei. Totu§i vor mai fi necesari multi ani pentru a §terge, mai ales in popor, obiceiurile de temdtoare prevedere cu care a trdit *i pe care le-a mo§tenit de la pdrinti. Si lit aproape in fiecare an sd-§i pdrdseascd cocioaba §i sä fugd in fata hoardelor pdgâne, dragostea de pdmânt4° §i de bundstare in gospodkie i-au fost cu totul strdine . Mobila lui era formatd doar dintr-o ladd de lemn incinsd cu fier, menia sd find banii, rufdrie i vasele §i pe care §i le punea lesne
in cdrutd sau pe unul din caii care transportau familia la primul semnal. De jur imprejurul camerei principale - §i adesea unica - câteva scânduri sprijinite pe pari
§i acoperite de toale ori de covoare slujeau drept scaune4' ziva i de paturi noaptea. Stdpâni §i slugi, fiecare i§i gdsea locul acolo §i se culcau de reguld imbrdcati. La oamenii de la Ord, unde vechile traditii se pierd mai incet deck la locuitorul de la ora§, majoritatea acestor obiceiuri au rdmas in vigoare §i va trebui sd se succeadd doud sau trei generatii inainte ca tkanul moldovean sd se hotdrascd sd-§i tind o grddind de zarzavat, sd pund acolo ckiva pomi fructiferi i sdli procure cele câteva piese de mobilier la indemând. Aceasa constatare se aplicd in special locuitorilor Moldovei de Jos, cei de la munte, mai putin expu0 ndvdlirilor strdine, semdnând mult mai mult ca mod de viatd §i economie de casd cu tdranii din nordul Europei. E un fapt general cunoscut cd, din vremuri imemoriale, in Turcia totul se vinde: onoare, dreptate, slujbe pentru bani buni pe§in. Or, vechii gospodari ai Moldovei, dupd ce-§i sacrificaserd toaa averea sau cea mai mare parte a ei pentru ali cumpdra tronu142 vremelnic, nu trebuiau sd se arate prea scrupulo§i in ceea ce prive*te mijloacele de recuperare a ei, din care unul dintre cele mai eficace era " propriété. 41 sieges. 42 dign 116.
193
www.dacoromanica.ro
desigur vinderea slujbelor din administratia lor. De aici venalitatea intr-un fel p. 33 organizatd, care se intindea de la primele pând la ultimele trepte // ale administratiei. 0 cangrend sociald care-si are izvoarele in inaltele sfere guvernamentale este, din nenorocire, mai greu de stärpit deck teama de rdzboi ori de näväliri sträine; chiar in vremea noastrd sunt prea putine persoane care indrdznesc sd se infOseze cu mainile goale fie inaintea reprezentantilor justitiei, fie a celor care impart hatâruri si slujbe. in spiritul celor ce am spus mai sus, voi cita intämplarea recentd cu un ispravnic sau sef de district care, certat de domnitor pentru niste hotii nu prea bätätoare la ochi, ia trimis drept rdspuns doar conjugarea la indicativul prezent a verbului a fura: eu fur, tu furi, el furd etc.
Dar se pare cd se ivesc vremuri noi, in aceastä privintd, pentru Moldova. Opinia publicd, indbusitd violent pând azi, incepe sd-si facd auzitd vocea, tare si
puternicd, chiar in incinta Adundrii Obstesti, impotriva tuturor actelor de venalitate si abuz ale puterii. Tineretul moldovean, de la primii boieri pan:a la clasele de mijloc isi face studiile in strdindtate si vine de la universitätile din Germania, Franta, Italia si Grecia cu principii de ordine, legalitate si drept caresi vor da roadele atunci când oamenii aflati azi la putere, tot mai mult sau mai putin coplesiti de vechea rutinä, isi vor fi plätit tributul care natiune si vor fi cedat locul in consiliile domnitorului si in Adunarea Obsteascd43 acestei generatii noi,
animate de un adevdrat spirit national si in care rezidd speranta unei totale regenerdri a tdrii. Dar nu trebuie ascuns cd aceastä sarcind e grea si de duratd. Sd rdspändeascd instructiunea necesard printre locuitorii de la tail si din orase, sd-i
facd sä inteleagd pe acestia din urind toatä insemndtatea obliggiilor si indatoririlor lor fatä de domni sau proprietari si, inainte de orice, sd inculce natiunii intregi principiile religioase, Ill de care nu e posibilá vreo imbundtätire la un popor - iatd opera pe care vor trebui s-o indeplineascd cei ce vor dori sá se ocupe in mod serios de binele Moldovei. Dacd din intâmplare aceastä carte va cddea in mâinile unui moldovean, el va protesta färd nici o indoiald impotriva a
ceea ce am spus despre principiile religioase de oferit unui popor care, fdrd p.34 discutie, e unul dintre cele mai cucernice din lumea // intreagd, dacd prin cucernicie se intelege cea mai riguroasä indeplinire a practicilor exterioare pe care le ordond biserica si preotii, dar eu am considerat totdeauna religiozitatea si religia ca doud lucruri absolut distincte si adesea incompatibile si ceea ce am vdzut in Moldova n-a fAcut decât sd md confirme in aceastä opinie. Totusi unele atestdri Ind indeamnd sd cred cd la poporul moldovean existä o adevdratd tendintd religioasä si nu e vina lui dacd, indrumat de un cler in general ignorant, a ajuns sä ia drept religie de posturi si de practici exterioare cdrora li se consacrd intr-un fel care-i - cel putin onoare pentru buna sa credintd. Religia crestinä ortodoxd44 profesatd in Moldova oferä, mai mult decât catolicismul, un câmp destul de larg 43 chambre représentative. 44 grecque.
194
www.dacoromanica.ro
acestor practici pentru a tine spiritele inguste intr-o perpetud spaimd? in calendarul ortodox numeri aproape 200 de zile de post i mai mult de 120 de sdrbdtori pe an, in care intrd §i duminicile, §i aceasta spre marea pagubd a agriculturii i a industriei. Nu e desigur o treabd ward sd faci dintr-un popor superstitios i prea putin fanatic unul religios in sens cre§tin. Pentru asta trebuie atacat clerul i nimeni nu ignord greutátile de care e inconjuratd o asemenea actiune. inaltul cler moldovenesc are mai multi oameni de spirit ales §i de talent eminent, dar partea de politicd §i de ambitie din sistemul lor ocupd prea mult loc in viata lor
obimuitd ca sd le mai lase timpul necesar activitdtilor spirituale i grijii pentru turma lor. Cât despre clerul de jos, nu mi-e fricd sd declar cd n-am vdzut nicdieri unul mai ignorant §i mai putin respectat. Nimic mai obi§nuit la lard, §i chiar la ora§e,
decât sä vezi popi târându-se din cârciumd in arciurnd pând and 4i pierd mintile cu totul. Or, dacd in ciuda acestor poporul pdstreazd pentru ei un soi de veneratie, ce va fi când oamenii insdrcinati cu instructiunea sa morald §i religioasd vor certifica prin purtarea §i exemplul lor preceptele pe care le predia? Forma actuald de guverndmânt din Moldova e oarecum constitutionald, adia
nici o lege noud nu poate fl promulgata rail aprobarea unei adundri generale formatd din deputati ai tuturor tinuturilor tdrii. Tot aceastd adunare e chematd sd discute §i sd reglementeze bugetul anual al veniturilor §i cheltuielilor statului, dar cea mai importantd §i cea mai nobild dintre atributiile sale e fdrd indoialä dreptul de a-1 alege II pe hospodar care, dupd reglementdrile in vigoare trebuie ales dintre P. 35 boierii moldoveni §i nu dintre principii fanarioti. Aceastd alegere rdmâne totu§i supusd sanctiunii Portii §i aprobdrii Rusiei, cum am vdzut mai sus, dar aceste doud puteri au fost cele dintâi care au violat constitutia datd Moldovei luând initiativa numirii hospodarului actual, principele Mihail Sturdza. Desigur in mecanismul simplu guvernamental relatat mai sus sunt numeroase garantii pentru prosperitatea publia dar dacd tinem seama a marea majoritate a deputatilor e formatd din slujba§i ale cdror mijloace de existentd depind in intregime
de domnitor §i dacd ne amintim ceea ce am spus deja referitor la sistemul de venalitate care totdeauna a prevalat in Moldova, nu ne vom mai mira a in aceastd tard, ca de altfel §i in alte tdri cu civilizatie mai inaintatd, aceastd forma de reprezentare nationald se reduce la o chestiune de formd §i nimic nu ii e mai u§or principelui decât sd facd sd fie adoptate de a§a-zisa adunare nationald toate mdsurile administrative §i legile noi pe care-i place sd le initieze.
Nu intrd in vederile mele sd md fac aici ecoul laudelor exagerate ale apologetilor printului Sturdza, nici al incrimindrilor fdra mdsurd ale detractorilor sdi. Md voi mdrgini sd observ cd administratia sa a avut unele rezultate fericite pentru tard. Fdrd discutie i se datoreazd stârpirea tâlhdriei la drumul mare, care altd data inspdimânta intreaga tard, reinfiintarea unei universiati la Ia§i, croirea câtorva drumuri bune in jurul capitalei i mai multe alte lucrdri de utilitate publia §i dacd tinem seama de nenumdratele greutdti pe care le intâmpind orice noutate in aceastd 195
www.dacoromanica.ro
tard, interesul pe care-1 au unii, chiar sus-pui, sd pdstreze vechi abuzuri §i practici
de altd data, in fine câmpul larg deschis arbitrariului suveranului, trebuie tinut seama atAt de rdul pe care nu 1-a fâcut ori 1-a impiedicat ca §i de bindle pe care 1-a putut face. Principe le domnitor e asistat in functiilor sale administrative de un consiliu numit divan domnesc, format din min4trii in functie §i din alti câtiva functionari ai statului. Acest divan domnesc are o influe* notabild in lará. Acolo p. 36
ajung in cele din urind toate cauzele judiciare // i de acolo emand sentintele definitive care, trebuie sä admitem, nu sunt lipsite de apostila intemeiatd pe cea mai strica dreptate. Toatd constitutia Moldovei se intemeiazd pe un fel de cod numit Regulament §i care fixeazd intr-o forma destul de precisd drepturile §i indatoririle
respective ale diferitelor clase ale populatiei, §i mai ales ale boierilor sau proprietarilor fao de tdranii lor §i invers. Tdranul moldovean, fArd a fi §erb ca in Rusia, nu e totqi cu mult mai liber decât
cel din nord. Odatd legat de pdmântul unui boier, nu-1 mai poate pdrdsi deca indeplinind unele formalitAti care constituie aproape o prohibitie §i dacd i se intâmpld sdli pdrdseascd clandestin domiciliul, seniorul are dreptul sd-1 readucd cu forta.
Animalele de poyard, instrumentarul agricol §i bunurile45 tAranului sunt proprietatea sa personald, dar nici casa in care locuie§te nici grädina sau holda pe care le lucreazd nu-i apartin cu adevdrat, având doar uzufructul lor nelimitat contra
unei anumite redevente date seniorului sau proprietarului de pamânt. Aceastd redeye*, achitatd in zilele de muncd, e fixatá de Regulamentul pomenit mai sus §i proportionald cu numdrul persoanelor din care e formatA familia §i dupd numdrul de vite pe care-1 are. Numdrul acestor zile de lucru nu e excesiv, nedepd§ind 20 pe an, pentru care tdranul are aproape cinci pogoane de pdmânt cultivabil pe care-1 poate lucra dupd voie, dar din produsul cdruia mai trebuie sá dea dijmd seniorului. Tdranul mai are dreptul sd-§i pascd vitele pe locurile destinate in acest sens; la vremea coasei
îi poate aduna fânul lAsAnd o anume cantitate (de obicei o parte din §apte)
p. 37
proprietarului. in fine, conditia sa e fárd nici o discutie mai favorabild decât cea a majoritAtii cultivatorilor din alte párti ale Europei §i i-ar ingddui lesne sd-§i strângd o mica avere, dacd ar avea ceva mai multd ambitie, ar fi mai harnic §i i-ar place mai putin vinul §i licorile tari. Mai sunt, de asemenea, in toate tinuturile Moldovei bucdti de pdmânt libere numite rdze§e§ti", unde tdranul e absolut liber §i poate cumpdra loturi, dar un fapt denm de remarcat e acela cd ace§ti locuitori rdze§i sunt in general mai sdraci i mai putin fericiti cleat tdranii aflati in dependenta directd a seniorului.// Fiecare familie de cultivatori pldte§te guvernului o taxd anuald de un ducat. Aceastd taxd e garantatd de senior, care adesea o pldte§te, atunci când tdranul nu e in *surd' s-o he'd, dar se despdgube§te in zile de muncd. 45 meubles. 46 resèches.
196
www.dacoromanica.ro
V [A constatat interesul europenilor din Occident pentru abolirea sclavagismului
in Congo, dar se mid cd aceastd preocupare nu existd si pentru unele regiuni ale continentului nostru unde fenomenul persistd hied]. Sd judece deci cineva uimirea mea and, ajungand in Moldova, primul lucru care m-a frapat a fost sclavia, stabilitd, ordonatä, protejatd de lege, vanzarea si cumpdrarea oamenilor practicatd in fiecare zi ca tranzactia cea mai simpld si mai neinsemnatd. Acesti sclavi apartin rasei de oameni numiti boemieni in Franta, gitani in Spania, gypsies in Anglia si a cdror fire vagaboandd a fost atat de bine descrisd de Walter Scott in cateva din romanele sale. in Moldova sunt numiti tigani, pretill lor variazd de la 8 la 12 ducati (96-145 de franci) de cap si odatd cumpdrati ei ajung proprietatea, lucrul cumpardtorului care exercia asupra lor toate drepturile pe care
vechea jurisprudentd romand le acorda posesorilor de sclavi. Totusi pedeapsa cu moartea nu le poate fi aplicatd fárd concursul tribunalelor judiciare ale tdrii, dar aceastd ultirnd opreliste putea fi usor eludatd dacd interesele proprietarului nu-i impuneau sd-i tind II pe robi in viatd, cdci numdrul de lovituri de bici sau de vargd ldsat la arbitrariul stdpanului ca pedeapsd pentru anumite delicte echivala adesea cu pedeapsa cu moartea, dacd voiau sd foloseascd acest drept in toatd rigoarea lui. Mila, care trebuie sd se trezeascd firesc in sufletul oricdrui om ale cdrui idei n-au fost siluite din copildrie de spectacolul perpetuu al sclaviei, s-a aprins in mine in cel mai Malt grad la vederea acestor tigani din care printiil Dimitrie Moruzi poseda 70 de familii si acest sentiment pe care obisnuinta nu I-a slábit la mine, ceea ce se intampld cel mai adesea, rn-a indemnat sä caut cu stdruintd toate ocaziile spre a md informa in ceea ce priveste acesti nenorociti robi.
Pdrerile sunt in mod excesiv impdrtite, atat asupra originii primare a tiganilor cat si a epocii and si-au acut aparitia in Moldova - prin urmare in mod categoric nu sunt bdstinasi; culoarea pielii lor, asemdratoare intru totul cu cea a indienilor, face sd fie socotiti de mai multe persoane drept descendenti ai unei mari
emigrdri de paria; totusi, in ciuda modificdrilor pe care le vor fi suferit prin amestecul frecvent cu sange european, la unele triburi se reintalneste incd perfect tipul arab caracteristic si la altele nasul borcdnat si buzele groase, cu pdrul cret; si o
caracteristicd deosebitd atat la unii cat si la altii sunt dintii albi si regulati, imprejurare cu atat mai stranie cu cat alti locuitori ai tdrii si mai ales clasele superioare sunt departe de a beneficia de un asemenea fel de frumusete. Cat despre mine, socot cd tiganii care se afld azi in provinciile transdanubiene, ca si cei care se mai afld raspanditi in unele regiuni ale Europei sunt descendentii
sclavilor pe care romanii ii cdrau in urma armatelor lor si pe care-i foloseau la marile lucrdri care marcheazd incd pretutindeni trecerea acestui popor cuceritor. Acesti sclavi provenind din invaziile lor in Asia si Africa si-au pástrat mai mult sau 47 origine première.
197
www.dacoromanica.ro
p. 38
p. 39
mai putin tipul originar. Colonii romani care s-au stabilit in Moldova, care atunci fâcea parte din Dacia, au pdstrat, dupd obiceiul timpului, un oarecare nurndr din ace$ti sclavi, atat pentru cultivarea pdmântului cât $i pentru treburile casei lor $i a$a din generatie in generatie au ajuns 'And azi in aceea$i stare de sclavie, considerati mereu ca fâcând // parte din patrimoniul unui individ $i trecând la mo$tenitorii acestuia färä cea mai mica impotrivire $i mai ales ard nici o reclamatie din partea
acestor oameni amdrâti, obipuiti de atâtea veacuri ce dependenta cd nici nu le trecea prin cap sd scape de ea. Cu toate cd legea le dd dreptul sd se rdscumpere la pretal la care au fost cumpdrati, putini sunt aceia care având suma, o folosesc in acest sens.
Tiganii din Moldova, care sunt evaluati aproximativ (recensdmântul lor nu s-a fâcut niciodatd) la 120 000, se pot impdrti in trei categorii, care are fiecare câteva subdiviziuni. intâi sunt tiganii nomazi liberi, numiti ldieti48 care tin numai de stat, cdruia ii pldtesc un tribut anual de familie. Nu au domiciliu fix dar strdbat Ora in cete rdzlete de 50-60 $i-si stabilesc ici-colo, contra unei chirii neinsemnate, fie in munch' fie in
bani dati proprietarului, locul pe care se opresc. In general, sunt intâlniti in vecindtatea oraFlor $i a satelor mari, unde-$i pot cu usurintá practica diferitele ramuri de me$tqug. In mod deosebit sunt fierari, spoitori, cdlddrari, piepteni de corn, cdrdmizi $i la nevoie zidari. Femeile bdtrâne din hoardd c4tigd ceva bani din ghicit, tinerele au alte indeletniciri, dar cea pe care toti, bdrbati $i femei, tineri $i bdtrâni o practicd cu cea mai mare indemânare e arta de a pune mâna pe lucrul altuia. Subtilitatea lor in aceastd privintd depd$e$te tot ce se poveste$te despre sdlbaticii din America $i despre b4tina$ii din India. Mi s-a povestit $i am fost eu insumi martor la unele fapte, care puteau pdrea incredibile pentra cei care nu cunosc apuaturile acestui popor.
48
layéches.
198
www.dacoromanica.ro
REVERENDUL GEORGE FISK (?-1872)
Atunci când reverendul George Fisk (?-1872) a hotdrât sä facd un pelermaj la Ierusalim si in Tara Sfântä, detinea titlul de decan rural si prebenda de la Lichfield. Intre 1837-1845, George Fisk a fost vicar de Walsall. Pelerinajul säu a avut loc in 1842 si a durat 8 luni. Initial, drumul de intoarcere trebuia sä fie prin Grecia, Italia si Elvetia, dar, din motive nenumite, Fisk s-a intors in Anglia de la Istanbul pe Marea Neagra, pând la Constano, apol pe Dunare pânä la Vona si pe uscat, sträbätând câteva state germane. De la Istanbul 'And la Orsova, cel putin, 1-a insotit pe contele Ignatz Lorenz von Stürmer, internuntiul austriac la Poarta Otomanä. Acesta cälätorea impreunä cu soto sa la Viena. Desi nu inträ in detalii asupra relatiei cu von Stuermer, Fisk afirma cd, la interventia ambasadorului, formalitätile de la frontiera austriacd (carantina, controlul actelor) au fost simplificate. Fisk a motivat scrierea cärtii prin faptul cä membrii parohiei sale trebuiau sä stie ce a fäcut in
cele 8 luni de absentä. La baza lucrärii au stat notitele luate zilnic. Nemultumit de drumul de intoarcere, Fisk a dedicat deliberat putin spatiu cälätoriei prin Dobrogea si pe Dundre. Totusi, el a fost captivat de peisajele intâlnite. Relatarea scurtei excursii fäcute la Mehadta poate fi coroboratä cu cele ale altor calatori prin acele tinuturi, atit in ceea ce priveste impresia fácutä de satele din zond, cât si de portul popular si obiceiurile locale. In afara de aceste amintiri de cáldtorie, Fisk a mai publicat o parte din predicile sale, atacuri virulente la adresa papalitatii. Un portret al ski se pastreazä la National Portrait Gallery" din Londra.
REVERENDUL GEORGE FISK
Amintirile unui pastor despre Egipt, Marea Ro§ie, De§erturile Sin §i Paran, Muntele Sinai, Ierusalim §i alte localitäti insemnate din Tara Sfântä, vizitate In 1842; cu note scurte asupra drumului prin Franta, Roma, Neapole, Constantinopole qi 'in susul Dunärii' 1842
[...] Sunt multumit de toate binefacerile de care rn-am bucurat; si asa am p. 438 simtit când, renuntând la speranta Grecia, am hotärât asupra drumului '
Traducere dupä Rev. George Fisk, A Pastor 's Memorial of Egypt, The Red Sea, The
Wildernesses of Sin and Paran, Mount Sinai, Jerusalem and Other Principal Localities of the Holy Land Visited in 1842; with Brief Notes of a Route through France, Rome, Naples, Constantinople, and
Up the Danube, Londra: Seeley, Burnside, and Seeley; Wolverhampton: T. Simpson, 1843, p 438-445. 199
www.dacoromanica.ro
spre casd pe Dundre, mai putin imbietor, dar mai scurt. Relatarea mea despre acesta va fi scurtd. Cititorii mei vor fi probabil bucurosi sd o afle asa, dupd ce m-au urmat prin cdldtorii mult mai minunate.
Navigatia cu aburi pe Dundre este o intreprindere curajoasd; si, in ciuda câtorva piedici ce ar putea fi mentionate, pentru care un cdldtor incercat stie cum sd aibd suficientd ingdduintd -nu este foarte supdfdtoare. Dacd ar fi consideratd ca o
aldtorie in sine, nu ar fi lipsitd de interes. Te pune in fata unor pdrti ale continentului european, care altfel ar fi putin vizitate. Pe la prânz, in prima zi a lui septembrie, ne-am imbarcat la Cornul de Aur portul minunat al Istanbulului2, pe Seri-Pervas", un vas austriac, menit sd ne dud. In susul Euxin3, sau Marea Neagrd, pând la Constanta4, unde trebuiau fdcute aranjamentele pentru aldtorie. La putind vreme dupd aceea a fost primit la bord Excelenta Sa Conte le de Stiirmer5 - internuntiul austriac la Poarta Otomand si contesa lui, care erau In drum spre Viena. Gândindu-se cd suntem englezi, a rugat p 439 frumos o // cunostiritd comund, generalul Jokmus, sd ne prezinte unii altora, ca aceia care aveau sd fie tovardsi de cdldtorie pentru atât de multd vreme. [...] p. 440
Constante este un sat bulgdresc ingrozitor, locuit de ativa neciopliti; si, in afard de Compania Dundrii, nu are nici un locsor la care sd tragd aldtorii. Am
petrecut acolo restul zilei si al noptii într-un han7 mic si neconfortabil; si in dimineata urmdtoare, dupd opt ore de mers printr-un tinut gol si necultivat, cât se poate de mohorât, am ajuns la Cernavode, pe malul Dundrii, unde am fost destul repede imbarcati; si la cinci dupd-amiaza, aldtoria noastrd a Inceput. in primele
doud zile, malurile Dundrii mi-au amintit mult de Nil - doar a imi era dor de palmierii solitari care se iveau din când in când si de nenorocitele sate egiptene. Din
cauza lungimii, peisajul a devenit monoton si agasant; si doar datoritd societdtii pldcute a prietenilor austrieci, ziva s-a putut sfârsi cu multd osteneald9. in primele cinci zile am trecut prin doar cloud locuri ceva mai importante primul a fost Nicopolem, locul unde s-a incheiat ultima pace dintre Austria si Turcia.
-
Este un oras sdrac, dar minunat, si ocupd o pozitie frumoasd. Urmdtorul a fost Vidie, cel mai important oras al Bulgariei. [...] 2 Constantinople. 3 Euxine.
4 Kuestajà.
5 Ignatz Lorenz von Stdrmer (1752-1825), internuntiu austriac la Istanbul in perioada 1802-1818. Fiul salt Ludwig von Stiirmer a fost consul al Prusiei in Principate intre 1820-1833. 6 Kiistanjà. 7 Albergo. 8 Czernavoda. 9 The day might have ended in a fit of the vapours. I° Nicopolis, oras in Bulgaria. il Widin, oras In Bulgaria.
200
www.dacoromanica.ro
Pe la pranzul celei de a noua zile, am ajuns la Schela Cladovei'2, unde am fost transferati pe bdrci trase la edec13, pentru a trece prin cazanek -o parte a fluviului unde navele cu aburi nu puteau fl folosite. Bdrcile erau fdcute fdrä chile, avandu-se
P 441
in vedere numdrul mare de stanci care uneori erau doar putin acoperite de apd. Trasul la edec este o chestiune foarte plicticoasd si o mare incercare pentru rdbdare.
De la Schela Cladovei, privelistea devine sdlbaticd si frumoasd, de amandoud pdrtile, ceva de felul peisajului lacurilor15 din Anglia. Seara am ajuns la Orsova Noud16, asezatd pe un promontoriu insular", cdtre nord, avand legat de acesta o cetate turceascd de cealaltd parte a raului. L-am insotit pe Conte le de Stiirmer intr-o vizitä de curtoazie la Pap acelor locuri, inaintea noastrd mergand cativa bieti soldati care ardtau pe jumdtate morti de foame, cu tobe si fluiere, si cu zgomotul de la salvele de salut ale celor cateva tunuri mici din cetate rdsunandu-ne in urechi. Ecoul indltimilor stancoase care inconjurau era foarte ciudat. [...] Dupd incd vreo ord am ajuns la Orsova Veche18, care este orasul de hotar al posesiunilor austriece, si unde ne-a fost menit sd indeplinim un soi de carantind
scurtd. Imediat dupd debarcare am fost condusi cu toth la Lazaret19, si ne-am impdcat cu asta; nu a fost cleat pentru o noapte si o parte a zilei urmdtoare. Cei care
au indurat o carantind turceascd vor ft prea putin dispusi sd se plangd de una austriacd. Multumiri bundtdtii Contelui de Stiirmer pentru micsorarea insemnatd a nepldcerilor.
Dimineata urmdtoare, devreme, am fost asteptati de anumite persoane oficiale, a cdror treabd era sd ne cerceteze bagajele, pasapoartele, s.a.m.d. *i-au indeplinit datoria cu cat mai putine neplaceri posibile pentru noi si ne-au dat actele cuvenite cum cd ne-am supus carantinei si altor cereri dupd lege. [...] Aflati din nou in libertate, ne-am bucurat de o minunatd abatere" de o zi pe la Mehadia, Matlock21 al Ungariei (dacd ii pot spune asa); cdci cu sigurantd are multe asemändri cu aceste minunate bdi din Anglia. Mehadia este ldudatd pentru izvoarele sale minerale. Se afld chiar la hotarul Ungariei, acel hotar care o desparte de Tara Romaneascd22. Drurnul
cu trdsura de la Orsova Veche a tinut aproape trei ceasuri. De amandoud pdrtile drumului, dealuri de mare sdlbdticie si frumusete, bogat invesmantate in fagi, brazi si
alti copaci, si inconjurate de podgorii atent cultivate, addugau mult 12 Skelegladover. 13 Towing boats. 14 Rapids. 16 Lake-scenery. 16 New Orsova. 17 Insular promontory.
" Old Orsova. 19 Lazaretto.
" Excursion. 21 Matlock, cunoscutd statiune balneard situatd In Derbyshire, In estul Angliei. Amenajarea instalatiilor balneare a Inceput dupd 1840. 22 Wallachia.
201
www.dacoromanica.ro
P
442
p. 443
desfdtare" privelistii; pe când un mic brat al Dundrii, serpuind ca un fir de argint pe marginea drumului, fAcea o muzicd inanatoare in drurnul sdu pnn albia stâncoasd. Am vdzut multi tdrani români24. Costumul lor este bogat, iar umbletul gratios. Femeile (adesea foarte frurnoase) poartd pdrul foarte lung impletit in suvite si rdsucit in jurul capului, la care adaugd de obicei i flori proaspete, ca podoabd. Am vdzut in numeroase rânduri cd pdrul avea culori diferite; când am intrebat, mi s-a spus cä domneste un obicei ciudat si foarte vechi, conform cdruia femeile de astdzi poartá
de obicei pdrul câtorva generatii impletit cu al lor -al mamei ei, al bunicii, al strdbunicii, iar la moartea lor se transmite dupd ordinea mostenirii naturale. Tdranii par sd fie oameni curati, harnici si veseli i foarte respectuosi in purtarea fatd de strdini. Sate le românesti26 sunt foarte frumoase in felul lor si fermecdtoare ca ardtare asemdnându-se adesea celor elvetiene. Era minunat sá vezi din nou turlele bisericilor crestine zdrindu-se deasupra frunzisurile bogate. Acoperisurile caselor, bisericilor si conacelor27 sunt de obicei acoperite cu lemn, fdiat in formd de pläci sau olane, si fixate cu cuie de grinzi. Felul obisnuit de a adtori al locuitorilor simpli ai Tärii Române$ti este in harabale grele sau cdrute construite grosolan pe oi$i, i trase de boi dintr-o rasa ardtoasd. Ne-am intors la Orsova pe acelasi drum, dupd ce am petrecut o zi incântdtoare si fericia; i ne-am pregdtit sä ne reludrn cdldtoria pe uscat pând la Drencova28 - cale de aproape zece ore, cu scopul de a ocoli unele cataracte periculoase de pe Dundre. [Reia cdldtoria intr-o zi de duminicd, 11 septembrie 1842.] Am plecat curând dupd ora opt si am inaintat pe un frumos drum nou de-a lungul malurilor Dundrii, in p. 444 multe locuri tdiat direct in stânca abruptd, i // construit doar pe cheltuiala Contelui
Széchenyi29 - un nobil maghiar cu suflet mare si foarte generos, care cdutd sä imbundtäteascd pe toate cdile starea tdrii sale. Acest drum faimos este foarte temeinic &cut, i terminat dupd principiul drumurilor cu macadam din Anglia. Privelistea de-a lungul intregului drum a fost mdreatd $i deseori ne-a fäcut pe toti sä spunem cele mai sincere cuvinte de incântare. Pe partea cealaltd a fluviului se mai pot ilia' vedea ruinele
drumului sau soselei construite de impáratul Traian - o opera de mare muncd si indrdzneald. La sosirea la Drencova am fost siliti ca peste noapte sä ne inghesuim cu
totii intr-un han mic, pentru a ne pregdti sd reincepem sd navigdm pe Dundre in dimineata urrndtoare. 23
Gave a great charm to the scene.
24 Wallachian.
In the way of natural inheritance. The Wallachian villages. 27 Cottages. " Drenkover, localitate pe malul Dundrii, judetul Cara§-Severin. 29 Zichini. Este vorba despre contele Széchenyi Istvan (1791-1860); cf, pentru biografia i relatarea caldtoriei acestuia prin Transilvania, Ceildtori strdini despre Tdrile Romeine în secolul al XIX-lea, serie noud, vol. I (1801-1821), Bucure§ti, 2004, p. 951-970. 25 26
202
www.dacoromanica.ro
LAURA IDA PFEIFFER (1797-1858)
Näscutd la Viena, austriaca Laura Ida Pfeiffer (1797-1858) a fost una dmtre cele mai cunoscute
calkoare de la mijlocul secolului al X1X-lea. Singura fatä dintre cei $ase copii ai unut negustor cu stare, Reyer, crescutd Intr-o perioadd in care rdzboiul era cuvântul de ordine pentru austrieci, Laura Ida
a devenit o tânärä hotärkd i energicd, cu un aspect aproape bdietos". Problemele fmanciare ale familiei, dupd decesul tatälui, au silit-o pe mama Idei sä incerce rezolvarea situatiei printr-o aliantä matrirnoniald avantajoasd La insistentele mamei, In mai 1820, Laura Ida s-a cdsätorit cu dr. Pfeiffer, un prosper avocat din Lemberg, insä väduv i cu 24 de ani mai in varstä. Din aceastä relatie, marcatd de respect mai degrabd deck dragoste, au rezultat doi bäiei. Situatia familiei Pfeiffer s-a inräutkit foarte mult când avocatul $i-a pierdut functia $i, prin interventiile unor adversari bine pozitionati in ierarhia admmistrativä a Imperiului habsburgic, nu a reu$it sd mai &eased slujbe care sd asigure confortul $i lini$tea financiard a familiei sale. Au fost ani de viatd grea, 'And când, la moartea mamei sale, o mo$tenire avea sä asigure Laurei o oarecare stabilitate materiald. Dupd decesul sottilui ski (1838) $1 maturizarea copiilor, Laura Ida Pfeiffer si-a reluat planurile de cälkorie stabilite in tinerete, primul obiectiv fund vizitarea Locurilor Sfinte. Mare le succes al descrierii cälätoriei sale din anul 1842 (Palestina, Egipt, Italia)1 a motivat-o sd 1.$i continue peregrinkile, astfel a au urmat in 1845 cäldtoni in Scandinavia si Islande, in 1846-1848 o cal:Atone In jurul lurnii, prin America de Sud (Brazilia, Chile etc.), Asia (China, India, Persia, Imperiul otoman) $1 Europa (Grecia)3, in 1851-1854 in Anglia, Africa de Sud, Insulele Sunda, Austria lia, SUA, Peru, Ecuador etc. (ceea ce a insemnat a doua alkorie in jurul lumii)4 $i in 1856 in Madagascar'. Aici, de altfel, s-a i imbolnävit, o boalä care avea sä îi fie fatalk revenitä in patrie, a murit la Viena, in casa fratelui säu, Charles Reyer. A cälkorit 20 000 de mile pe uscat $i 150 000 pe mare, ajungând in locuri niciodatä vizitate de un european. Astfel, nu e de mirare cä lucrärile sale au fost foarte populare in Intreaga Europä, cunoscând traduceri in francezd i englezd.
Trecerea sa prin spatiul românesc a avut loc cu ocazia primei sale cdlätorii, in anul 1842. Plecatd de la Viena pe 22 martie 1842, cu destmatia Ierusalim, Laura Ida Pfeiffer s-a imbarcat la bordul vaporului care urma s-o duck pe Dundre $i Marea Neagrd, pând la Constantinopol. A ajuns la Or$ova in 28 martie 1842, in 31 martie a vizitat orapl Giurgiu, pe 1 aprilie a debarcat la Galati, iar in 3 apnlie vaporul Ferdinand, pe care se afla, a intrat in Marea Neagrä. A ajuns la Ierusalim via Constantinopol, iar la intoarcere a urmat traseul prin Egipt, Sicilia $i Italia. Relatarea prezintd conditiile de cdlätorie pe Dundre $1 situatia porturilor române$ti in anul 1842 Stilul autoarei este unul pläcut, iar informatille prezentate subliniazä atentia cu care austriaca a urmdrit cunowerea realitkilor din spatiile pe care lea traversat.
Reise einer Wienerin in das Heilige Land, Wien, 1843. 2 Reise nach dein skandinavischen Norden und der Insel Island, Pest, 1846. 3 Eme Frau fährt um die Welt, Wien, 1850. 4 Mettle zweite Weltreise, Wien, 1856. 5 Rerse nach Madagascar, Wien, 1861.
203
www.dacoromanica.ro
LAURA IDA PFEIFFER
Relatarea cfilitoriei pe Dunäre (1842 martie 28-aprilie 3)6 p. 15
28 martie
Ne-am imbarcat, dis de dimineatd, la bordul lui Tante", vas prevdzut cu o cabind. Aici albia Dundrii se ingusteazd tot mai mult, fiind mdrginitd de munti §i stânci, astfel cá in unele locuri nu depd§e§te optzeci de stânjeni7 in ldtime §i curge cu o vitezd dubld inspre destinatia sa, Pontus Euxinus sau Marea Neagrd. Din cauza cataractelor pe care trebuie sd le traverseze, intre Drencova8 §i Fetislav, vaporul trebuie inlocuit cu un mic velier. Cdci in vreme ce cdlätoria in aval se poate face färd vreun pericol, intoarcerea este insotitd de multe greuati. Astfel, vapoarele rdinân la Drencova, iar pasagerii sunt transportati in aval in bdrci, iar in amonte (de la accidentul din 1839) in trdsuri foarte spatioase. Vremea a fost §i astdzi aproape la fel de asprd ca §i ieri, astfel cd nil pohtetea unui tovard§ de cdlatorie, care mi-a imprumutat bunda lui (haind ungureascd din bland), a§ fi fost silitd sd rdmân in micuta cabind §i a§ ffi pierdut cele mai interesante puncte ale Dundrii. insd rn-am infd§urat din cap pând in picioare in haina de bland, m-am a§ezat pe o bancd in afara cabinei §i am avut toatd tihna sd-mi incarc memoria cu numeroase peisaje incântkoare, având aproape infdti§area unor imagini lacustre, care au lamas la fel de pitore§ti pând in apropiere de Or§ova Veche. Pe nea§teptate, la câteva mile mai jos de Drencova, lângd Islaz, marinarii au
strigat: Prima cataractd!" Am ridicat privirea cu mare emotie. Apa cre§tea in mici valuri, curentul era oarecum mai rapid §i se putea auzi un u§or zgomot de vârtej. Dacd nu mi s-ar fi spus cd Dundrea forrneazd aici o cataractd, cu sigurantd n-a§ fi bdnuit vreodatd acest fapt. Nici intre Lenz §i Krems9 nu mi s-a pdrut cd stâncile sau puterea curentului sd fie mult mai mari. Oricum, aveam parte de un nivel ridicat al apei, circumstantä care rnic§oreazd atât pericolul cdldtoriei, cât §i máretia peisajului. Numeroasele stânci, care ies amenintdtoare din apd când fluviul este scdzut §i printre care pilotul trebuie sd-§i aleagd drumul cu mare grijd, erau toate ascunse privirii noastre. Ne-am strecurat in sigurantd pe deasupra lor §i, in circa doudzeci de minute, am ldsat in urmd prima cataractd. Urmdtoarele cloud cataracte sunt mai putin insemnate. 6 Traducere dupd Ida Pfeiffer, A Visit to the Holy Land, translated from German by W. H. Dulcken, The Echo Library, Teddington, 2006. 7 80 de stänjeni = circa 148 m (un stânjen marin = 1,85 m). 8 Sat, com. Berzasca, jud. Caras-Severin. 9 Localitäfi in Austria, in amonte de Viena.
204
www.dacoromanica.ro
Pe tArmul austro-valah, pe o distantd de 14-16 mile'°, se intinde un drum, adesea consolidat cu lucrdri de ziddrie, iar în unele puncte tdiat direct in stânca durd.
La mijlocul acestui drum, pe un perete Malt de stâncd, am vázut celebra Grotd a veteranului", unul dintre cele mai inaccesibile puncte de pe malurile Dundrii. Este inconjuratd de fortificatii $i este admirabil plasatd pentru II a putea controla trecerea p. 16 fluviului. Se spline cä aceastd pe$terd este atât de mare incat in ea pot incdpea 500 de persoane. in vremurile romanilor, ea era deja folositd ca un punct de apdrare a Dundrii. La vreo 5 mile" mai jos, am vdzut Tabula Traiand", cioplitd intr-o stâncd ie$itd in afard. Pe partea turco-sârbeascd, $irurile de stânci ies atdt de mult in albia fluviului, 'Inc& nu mai rdmâne loc pentru vreo potecd. Aici se afla celebrul drum al lui Traian.
Nu a mai rdmas nici o urmd a acestui drum, cu exceptia a ceea ce poate observa aldtorul, cale de 15-20 de mile12: gduri tdiate ici $i colo in stanch'. in aceste gduri erau fixate trunchiuri solide de copaci; acestea sustineau scândurile din care se spune cd era format drumul. La 11 dimineatd am ajuns la Or$ova Veche, ultimul ora$ austriac pe frontiera
militard a Banatului sau Valahiei. Am fost obligati sd rdmânem aici vreme de jumdtate de zi.
Orawl are o infItipre pldnutd, fiind alatuit in majoritate din case noi. Casa apartinând companiei de navigatie este cu totul deosebitd. insd ea nu este menitd sá asigure cazarea aldtorilor, precum la Drencova. Aici, ca i la Pressburg $i Pesta, fiecare pasager trebuie st-si pateascd cheltuielile de cazare - un aranjament pe care-1 consider oarecum bizar, in conditiile in care fiecare pasager este obligat sä pldteascd de cloud ori, adicd pentru locul de pe vapor $i pentru camera de la han.
Era duminicd atunci când am ajuns $i am vdzut multd lume mergând la bisericd. Tdranii sunt imbrdcati destul de curat $i frumos. Atât bdrbatii cât i femeile
poartA vevninte lungi din postav albastru. Femeile au pe cap baticuri largi din in alb, care atârnd la spate, iar in picioare poartd ghete tari; bärbatii poartd pälárii rotunde din pâsld i sandale acute din scoarta copacilor. 29 martie
Dupd ce ne-am reanut puterile la pacutul han numit Cerbul de aur", ne-am imbarcat in aceastd dimineatd pe un nou vas, Saturnus", deschis in toate pdrtile si acoperit numai in partea de deasupra. '° Circa 25-30 km (o mild marinä - 1853 m). " Circa 9 km. 12 Circa 28-36 km.
205
www.dacoromanica.ro
De indatd ce un cdldtor urea la bordul acestui vas, el este considerat ca murdar" si nu mai poate cobori pe uscat fard a intra la carantind. Un ofiter ne-a insotit /And la Galati. Imediat in aval de Orsova Veche am pdrdsit cu totul teritoriul austriac. Ne apropiem acum, cu fiecare clipd, de cea mai periculoasd parte a fluviului, Portile de Fier", numite de turci Demir kaju. Cu jumdtate de orä inainte sd ajungem la acest punct, sunetul rapid al apei anunta apropierea locului periculos. Numeroase stânci traverseazd aici fluviul, iar curentul trece involburat printre ele.
p. 17
Am depdsit acest loc periculos in circa 15 minute. Aici, la Portile de Fier, nivelul crescut al apei ne-a ajutat, asa cum fdcuse si la celelalte cataracte. Aceste cataracte, ca si aproape toate celelalte locuri pe unde am trecut, mi s-au pdrut cu mult mai prejos fata de asteptdrile pe care mi le fdcusem din lecturarea unor descrieri, adesea de mare frumusete poeticd. Cdci imi doresc sd prezint toate locurile asa cum mi s-au pdrut, cum mi-au apdrut in fata ochilor, ard exagerdri si exact. // Dupd ce am trecut de Portile de Fier, am ajuns la un sat in apropierea cdruia se pot vedea, când apa este scdzutd, câteva fragmente din podul lui Traian. Locurile devin acum mai netede, in special pe malul stâng, unde se intind imensele câmpii ale Tdrii Românesti; astfel a nu existd nimic asupra cdruia sd ni se opreascd privirile. in dreapta se inaltd siruri de dealuri si de munti, asemándtoare
unor terase, iar decorul este mdrginit de contururile clar definite ale Muntilor Balcani, deveniti celebri dupd trecerea rusilor in 1829. Satele, risipite de-a lungul tdrmurilor, devin tot mai sdrace si par mai degrabd grajduri pentru vite decât locuinte omenesti. Animalele rdmân pe camp, desi clima nu pare mult mai blândd deck la noi in Austria; cdci astdzi, aproape la inceputul lui aprilie, termometrul indica un grad sub zero, iar ieri am avut numai 5 grade de aldurd (socotite dupd Réaumur)' 3.
Totodatd, mi s-a pdrut uluitoare lejeritatea si simplitatea cu care aici vitele sunt declarate ca nefiind contaminate cu ciumd. Când creaturile sunt transportate dintr-un loc infectat la unul declarat sändtos, vasul este adus la 40-50 de pasi de tdrm, iar animalele sunt aruncate in apd si mânate spre mal, unde oamenii asteaptd sd le primeascd. Dupd aceastd operatie simpld, animalele sunt considerate curdtate de boala infectioasd.
Cresterea de animale pare aici o indeletnicire practicatd la un nivel considerabil. Am observat peste tot mari cirezi de cornute si multi tauri. Se pot vedea si numeroase turme de capre si de oi.
Am cdldtorit pe Saturnus" cel mult 2 ore, dupd care ne-am imbarcat, vis-à-vis de fortdreata Fetislav, la bordul vaporului Zriny"4. " Un grad Réaumur este echivalent cu 1,25 grade Celsius. 14 Adica pfind la Schela Cladova, actualmente In componenta municipiului Drobeta Turnu Severin.
206
www.dacoromanica.ro
La cinci seara am trecut de fortdreata Vidin, in fata cdreia ne-am oprit, in apropierea ora§ului Calafat. Aici doar trebuiau debarcate o serie de produse, iar apoi
urma sd ne continuam imediat adtoria; insd agentul nu era de gdsit, astfel cd noi,
bietii cdldtori, am devenit victimele acestei neglijente §i am fost obligati sd rdmanem la ancord toatd noaptea.
30 martie
Cum agentul nu-§i fdeuse hied aparitia, cdpitanul nu a avut altd solutie §i a trebuit sd-1 lase in urnid pe insotitor pentru a pdzi mdrfurile. La §ase §i jumdtate dimineatd motoarele au fost, in sfar§it, puse In mi§care §i dupd 6 ore de caldtorie foarte pldcutd am ajuns la Nicopole. Toate cetdtile turcesti de la Dundre sunt a§ezate pe partea dreaptd, de obicei in mijlocul unor peisaje foarte frumoase. Ora§ele §i satele mai mari sunt inconjurate de grddini §i copaci, care le dau o infAti§are foarte pldcutd. Oricum, se spune cd interiorul acestor ora§e nu este pe cat de imbietor s-ar putea bdnui de la distantd, cdci se sustine cd strdzi inguste §i murdare, case ddrdpdnate etc. intunecd la fiecare pas priveli§tea strdinului. Nu am oprit in nici una dintre aceste cetäti sau ora§e, cdci tdrmul drept al fluviului era un fel de paradis interzis; astfel cd am vdzut doar ceea ce era frumos §i am reu§it sd nu fim dezamdgiti. Destul de tarziu in acea seard, am ancorat in fatä unui sat neimportant. p. 18
Capitolul II 31 martie
Am pornit devreme in aceastd dimineatd §i la ora opt eram deja la Giurgiu. Acest ora§ este situat pe tdnnul stang al Dundrii, in fata cetdtii Rusciuc15. Are 16 000
de locuitori §i este unul dintre cele mai importante ora§e comerciale ale Tärii Romane§ti. Am rdmas aici panä la ora patru dupd amiazd, cdci a trebuit sd descdrcdm peste 600 cwt. de produse §i opt cdrute §i sd ludm la bord, in schimb, cdrbuni. Astfel, am avut timp sd vedem interiorul acestui ora§ romanesc. Cu ce surprizd neptdcutd au vdzut colegii mei de cdldtorie uratenia acestui
ora§ care promitea atat de mult de la distantd! Asupra mea a facut doar putind impresie, cdci vdzusem orge aproape identice in Galitia. Strdzile §i pietele sunt pline de gropi, casele sunt construite färd cea mai mica grijd pentru gust sau simetrie, una impinsd pe jumdtate in stradd, in vreme ce cea invecinatd este a§ezatd in planul secund. in unele locuri erau construite dughene din lemn, de fiecare parte 15 Ruse, oras in nordul Bulgariei pe malul Dunárii. 16 Circa 30 de tone de produse (un cwt. este o unitate de mäsurä pentru greutate egalä cu circa 50,8 kg).
207
www.dacoromanica.ro
a strdzii, pentru vânzarea celor trebuincioase traiului $i a produselor alimentare, iar aceste locuri erau invrednicite cu numele de bazaruri". Curiozitatea ne-a atras intrun magazin de vinuri si intr-o cafenea. in ambele locuri erau numai mese de lemn si bdnci; erau doar putini clienti, iar aceste persoane apartineau celor mai umile
clase sociale. Paharele si cdnile sunt inmânate musafirilor nil sd fl trecut prin ritualul spdtárii.
Am cumpdrat oud $i unt si am mers acasd la un localnic pentru a ne gdti o masd dupd obiceiul german. Astfel, am wilt ocazia sd observ interiorul unei asemenea case. Podeaua camerei nu era acoperitä cu scândurd, iar fereastra avea numai pe jumatate geamuri, restul fiind acoperit cu hârtie sau bdsicd subtire. in rest,
totul era curat si suficient de simplu. Nici chiar un divan reconfortant nu era de lepdclat. La ora 4 am pdrdsit orasul.
Dundrea este acum latd numai pentru mici portiuni. Este, ca si mai inainte, brdzdatd de insule, iar apele sale sunt astfel mai adesea impdrtite in diferite brate decât unite.
in sate am observat costume grecesti si turcesti, insd femeile $i fetele nu poartd vd1.
Din pdcate era prea târziu când am ajuns la cetatea Silistra, astfel cd n-am putut vedea nimic din ea. Putin mai incolo am aruncat ancora pentru a ne petrece p. 19 noaptea. La o ord matinald, pe // 1 aprilie, am trecut de Harsova, iar la ora doud neam oprit la Braila, o cetate ocupatd de rusi din anul 1828.
Aici pasagerii nu au avut voie sd debarce, fiind considerati contaminati cu ciumd, insd ofiterul nostru a iesit in fatd si a depus mdrturie pentru faptul cd nu debarcasem $i nu luasem nici un pasager de pe tdrmul drept al fluviului; dupd care cáldtorii au fost ldsati sd coboare pe terra ferma. Pe la ora 4 eram in dreptul orasului Galati, unul dintre cele mai importante orase comerciale, cu 8 000 de locuitori - unicul port pe care rusii il stdpânesc la Dundre". Aici am vdzut primele vase comerciale si ambarcatiuni de toate felurile venind din Marea Neagrd. Iar câtiva pescdrusi, vestitori ai oceanului aflat in apropiere, pluteau pe deasupra capetelor noastre. Privelistea era aici una plind de miscare si agitatie, cdci Galatii sunt locul de rendez-vous al negustorilor si cdldtorilor de pe jumdtate de glob, Europa si Asia. Este punctul de intâlnire a trei mari imperii - Austria, Rusia si Turcia. Dupd ce, ca si la Brdila, ofiterul a repetat asigurdrile, ni s-a permis sd pdrdsim vasul. Aveam o scrisoare de recomandare pentru consulul austriac, care intâmpldtor a $i ajuns la bordul navei; dupti ce a citit scrisoarea, m-a primit foarte bine si, cu cea mai mare amabilitate, mi-a oferit cazare.
¡Drawl promite mult, insä se dovedeste a fl un loc la fel de mizerabil ca si Giurgiu. in general, casele sunt construite din lemn sau lut, flind acoperite cu paie; 17 Informatie evident gre§itä.
208
www.dacoromanica.ro
sunt din piatrd doar cele care apartineau consulilor $i negustorilor bogati. Cele mai frumoase clddiri sunt biserica cre$tind i hotelul moldovenesc. De$i orawl Galati este a$ezat pe malul Dundrii, pentru locuitorii sdi apa de
baut este un articol scump. Nici in case $i nici in pietele publice nu se pot gäsi fântâni sau civnele. Ord$enii sunt obligati sá transporte de la Dunäre apa de care au
nevoie, ceea ce reprezintd o mare dificultate pentru cei sdraci $i o cheltuiald considerabild pentru cei avuti; lama, un poloboc de apd costa intre 10 $i 12 creitari (circa 4 sau 5 penny) in cartierele mai depärtate ale ora$ului. La fiecare colt pot fi intalniti sacagii i mici cdrucioare incdrcate cu poloboace cu apd. De multe ori s-au fäcut incercdri de a se obtine indispensabilul produs prin sdpare; in unele cazuri apa a Omit din pdmânt, insd intotdeauna avea un gust sdlciu. in Galati am fa:cut o oprire de 24 de ore: intärzierea nu era una dintre cele mai agreabile, cdci nici orawl in sine $i nici imprejurimile sale nu ofereau nimic dernn de vdzut, insä imi arnintesc intotdeauna cu pläcere de aceste zile. DI. consul Huber' 8 este o persoand politicoasä i amabild; el insu$i cdlätor, mi-a dat multe indicatii sfaturi pentru cdldtoria mea. Iar confortul lini$tit care domnea in intreaga sa casd nu
putea fi dispretuit de cineva care indurase multe zile de privatiuni; acasd la dl. Huber am gash alinare atk pentru trup, cât i pentru minte. 2 aprilie Curn peisajul din junil orawlui este departe de a fi unul aträgdtor, nu am simtit
nici cea mai micd dorintä de a-1 vedea. Am rämas, prin urmare, in ora$,
II p. 20
plimbändu-rnd pe ulitele prost pavate. Cafenele sunt in numär mare, insd dacd in fata lor n-ar fi stat oarnenii care beau cafea i fumau tutun, nimeni n-ar fi fäcut acestor incdperi mizerabile onoarea de a le considera locuri de distractie. in piatd $i in locurile publice am observat un nurnär mai mare de bdrbati deck de femei. Cei dintâi pot fi Vázuti foindu-se peste tot i, ca i in cazul italienilor, ei indeplinesc anumite atributii care de obicei cad in searna reprezentantelor sexului slab. Am remarcat un amestec de cele mai diverse etnii i, intre ele, un numär foarte mare de evrei. Bazarul este supraincdrcat cu tot felul de fructe meridionale. Portocalele $i lämäile pot fl vdzute aici in numär mare, ca i cele mai obigluite dintre fructele
noastre. Desigur, pretmile sunt unele foarte mici. Foarte bund este mai ales conopida adusd din Asia Micd. Am vdzut câteva bucki mari cât capul unui orn. Spre seard, ni s-a cenit sä ne inapoiem in port, pentru imbarcare. Este aproape imposibil sä iti imaginezi confuzia care domne$te aici. Un grilaj
de lemn formeazd bariera dintre persoanele sändtoase i cele care vin sau intentioneazd sd cälkoreascd spre o tard contaminatd cu ciumä. Oricine trece dincolo de aceastä linie de demarcatie nu este läsat sä mai iasd. Soldati, ofiteri, IS Christian Wilhelm Huber - consul austriac la Galati (1839-1849).
209
www.dacoromanica.ro
functionari ai guvernului §i supraveghetori, cei din urmd dotati cu bete §i cle0, stau la intrare pentru a-i impinge inapoi cu forta pe cei care nu ascultd de vorba bund. Alimentele §i alte produse sunt fie aruncate peste barierd, fie ldsate in fata acesteia. Oricum, in cel de-al doilea caz, ele nu pot fi atinse pând dupd plecarea celor care le-
au transportat. Când un domn de pe partea cu ciume a dorit sd inmâneze o scrisoare unuia din cealaltd parte, scrisoarea i-a fost imediat smulsä din mând §i transmisd cu ajutorul unui cle§te. Iar in tot acest timp zgomotul i invälmd§eala erau atat de mari incât abia de-ti puteai auzi propria voce. Rogu-vd, dati-mi bagajele!", strigd unul. Stai mai departe! Nu te apropia §i ai grijd sd nu md atingi!", exclamd un altul cu ingrijorare. Iar supraveghetorii continuau sd tipe: Înapoi, inapoi!" etc. Eram foarte amuzatä de acest spectacol, cdci scena era una cu totul noud pentru mine. Insd la intoarcere, and voi fi trite prizonieri, mi-e teamd sd nu gdsesc totul foarte deranjant. Cáci de aceastá datd nu am fost deloc impiedicatd in a-mi continua cdlätoria. Luând totul in considerare, aceste timide precautii imi pdreau peste indsurd de inoportune, mai ales in situatia in care in Turcia nu domneau nici ciuma §i nici vreun alt fel de boli contagioase. Unul dintre tovard§ii mei de cdldtorie fusese alungat pe vasul nostru, cu o zi inainte, deoarece avusese ghinionul de a da peste un functionar atunci când a mers sd aibd grijd de bagajele sale. La ora 7 este bdtut semnalul, grilajul este inchis, iar bdtaia de joc se incheie.
p. 21
Ne-am indreptat acum care cel de-al patrulea i cel din urmd vapor, Ferdinand". De la inceput la sfar§it am schimbat de §ase ori vasele in timpul unei cdldtorii de la Viena la Constantinopol; am cdlätorit cu patru vapoare i de doud ori cu bdrci; o situatie care nu poate fi socotitd printre pldcerile unei cdldtorii pe Dundre. De§i nu este un vas mare, Ferdinand" este confortabil *i bine construit. Chiar §i cabina de clasa a doua este aranjard cu grijd, iar o sobd drägutd difuza o cdldurd // care era deosebit de pldcutd pentru noi toti, in conditffle in care termometrul ardta numai 6 pând la 8 grade peste 0'9. Din nefericire, nici aici bdrbatii §i femeile nu sunt separati in cabina de clasa a doua; insd mdcar au grijd ca pasagerii de la clasa a treia sd nu ii deranjeze. Doudsprezece cu§ete sunt aranjate l'ângd pereti, iar in fata acestora sunt a§ezate bánci spatioase §i bine cdptuite. 3 aprilie La ora 5 dimineatd am pdrdsit portul Galati. Putin mai târziu ne-au fost date
lighene §i prosoape, un obicei complet necunoscut pe celelalte vase. Pentru alimente, care sunt destul de bune, pldtim 1 florin i 40 crditari per diem. 19
8,5-10 grade Celsius.
210
www.dacoromanica.ro
Pe la ora 10 am ajuns la Tehussa, un sat basarabean cu o infdtipre foarte sárdcdcioasd, unde ne-am oprit un sfert de ord, dupd care am plecat fdird altd intdrziere cdtre Marea Neagrd. M-am bucurat mult in Weptarea ajungerii la Marea Neagrd §i imi imaginam cd. Fângd gura sa Dundrea ins4i va ardta ca o mare. insd cum se intdmpld de obicei in viatd, mari sperante, mici impliniri"; a§a a fost cazul §i aici. La Galati, Dundrea este foarte largd, insd la o oarecare distantd fatä de gura sa, ea se imparte in atat de multe brate incdt nici unul dintre ele nu poate fi numit maiestuos". Pe la ora 3 dupd amiazd am intrat, in cele din urmd, in Marea Neagrd.
211
www.dacoromanica.ro
C. A. KUCH
Diplomat german, originar din Breslau, fost ofiter in regimentul din acelasi oras, C. A. Kuch, consulul Prusiei la Iasi intre 1826-1842, a publicat la Leipzig in 1844 o importantd lucrare asupra Prmcipatelor Dundrene, intitulatd Moldauisch-Walachische Zustdnde in den Jahren 1828 Ins 1843, in care relevd transformdrile petrecute in Tara Româneascd si Moldova, in perioada regulamentard. Cartea lui Kuch, numdrând 218 pagini, trateazd cu precddere Moldova (in 14 capitole de 182 pagini) si trece in revistä situatia din Tara Româneascd, In 30 pagini. in capitolele pnvitoare la Moldova, autorul ne infdtiseazd activitatea guvernului provizonu rus, prevedenle Regulamentului Organic, alcdtuirea si modul de functionare al Obstestil Adundri, personalitatea domnitorului Mihail Sturza, organizarea militiei nationale, carantma, administratia internd a tdrii, comertul si agricultura, organizarea eclesiasticd, invdtdmântul public, asistenta medicald, aparatul judecdtoresc, regimul consulatelor strdine, relatiile sociale dintre clase. De asemenea, face câteva aprecien generale asupra societdtii moldovenesti. Ceea ce se poate releva in primul rând, din analiza lucrdrii lui Kuch, este contrastul izbitor
cu care acesta prezintä situatia din Tara Româneascd fatä de aceea din Moldova Pe când in Moldova totul i se pare fau, organizarea administrativd defectuoasd, admimstratia coruptd, agncultura inapoiatd, invdtdmântul si organizarea sanitard deficitare, in Tara Româneascd once mdsurd a ocârmuirii domnitorului Alexandria Ghica este prezentatd favorabil. Contrastul dintre Tara Româneascd si Moldova este atât de supdrdtor, hack depdseste limitele verosimilului si aratd lipsa de obiectivitate a autorului.
Dacd multe din criticile sale indreptate impotriva stdrilor de lucruri din Moldova sunt justificate, aceleasi critici sunt insd perfect valabile si pentru Tara Româneascd, fatd de care insä Kuch adoptd o partinire evidentd, prezentând lucrurile exact mvers. Nu gdseste decât cuvinte de laudd si admiratie pentru opera domnitorului Al. Ghica, fatd de care se transformd intr-un adevdrat apologet Cartea lui Kuch a fost tradusd in hmba romând de A. C. Cuza in revista Convorbin literare", anul XXV (1891), p 10 si urmdtoarele, si comentatd de N Iorga in Istoria romiinilor prin ccilcitori, vol III, p. 158 si urm. Fragmente din lucrarea lui Kuch au fost reproduse si traduse de Scarlat Callimachi si S. Cris-Cristian, Cilâtori si scriitori strdini despre evren din Principatele românesti, Iasi, 1935, p. 80-106. Informatii privindu-I pe Kuch se mai afld si In Hurmuzaki, vol. X, p LXII. Despre C. A.
Kuch a scris Vasile Docea, Din activitatea lui C. A. Kuch, consul al Prustei in Moldova (1833-1842), in Anuanil Institutului de istorie A. D. Xenopol", Iasi, XXIX, 1992, p. 307-322; Idem, C. A. Kuch si cartea sa despre români, in Dacia literal-A", Iasi, sene noud, an. 4,1993, nr.1, p. 61-62. 212
www.dacoromanica.ro
C. A. KUCH
Starea de lucruri din Moldova §i Tara Româneasa din anii 1828 pind la 18431
VIII Negot §i agriculturä
Negotul Moldovei consa mai ales din desfacerea cerealelor si a altor P. 77 produse, care se obtin direct prin cultivarea pdmântului sau prin cre§terea vitelor. Câmpiile intinse ale acestei tdri bogate, reprezintd un izvor nesecat pentru aceste
cloud ramuri, de inavutire. Mai inainte vreme, tot felul de monopoluri supärdtoare, pe lângd nesiguranta proprieatii si lipsa de populatie, impiedicau
dezvoltarea. Monopolurile insd s-au desfiintat de cdtre noua legislatie a Moldovei2 si siguranta pentru persoa // ne i bunuri a crescut; din nefericire insd p. 78
mâna de lucru nu s-a Inmultit in mdsura in care trebuia, pentru a se cultiva indeajuns acest pdmânt roditor, astfel incât mari intinderi de pdmânt nu produc decât stufäris si mdrdcini. N-ar fi oare potrivit de a statornici miile de familii de tigani care apartin in parte statului i in parte particularilor ca robi i care due o viatd nomadd, folosindu-i in agriculturd ? Oare in acest fel stdpânii acestor robi nu ar face mai mult in propriul lor interes, dar si in folosul tiganilor, deat multumindu-se numai cu o micd dare pe care o iau de la dânsii dar ldsându-i sd-§i iroseascd viata pe drumuri, inat au ajuns o adevdratd pacoste pentru tard ? De când exportul grânelor din Moldova a devenit liber, s-au stabilit legdturi de comert cu strdindtatea, foarte intinse. Produsele de aici se transportd mai ales la Constantinopol, in Italia, Franta si Anglia. Exportul ate Rusia si Austria este foarte neinsemnat, cu atât mai important fiind Insd importul din aceste tdri Invecinate. Cu toate cd nu existd pând acum nici o urind de industrie in Moldova i cd produsele brute care se exportd de aici se intorc apoi, in mare mdsurd, ca mdrfuri manufacturate //, totusi exportul i importul, intr-o perioadd de zece ani, au fost P 79 echilibrate si poate chiar exportul a fost mai insemnat decât importul.
Acest raport va fi Ina- si mai favorabil, and guvernul Moldovei va fi construit drumurile necesare si va fi indreptat albiile Prutului §i ale Siretului, spre a le face navigabile, stabilind astfel o legdturd intre toate pdrtile lumii, mai ales intre tinuturile cele mai bogate si Dundre, deoarece vânzarea produselor nu se face pând ' Traducerea s-a acut dupd C. A. Kuch, Moldauisch-Walachische Zuskinde in den Jahren 1828 bis 1843, von..., Leipzig, Leopold Michelsen, 1844, p. 77 si urm. De asemenea, a fost consultatá si traducerea lui A. C. Cuza din Convorbin literare", XXV (1891), p. 325 si urm. 2 Este vorba de Regulamentul Organic.
213
www.dacoromanica.ro
in ziva de azi decât cu cea mai mare greutate, ceea ce, in mod firesc, pdgube§te agricultura.
Singurul port al Moldovei este portul libel.' al Galatilor, care de la un timp incoace a devenit o piatd de comert foarte insemnatd. Guverndmântul, pdtruns de insemndtatea acestei piete, ca fiind singurul debu*eu comercial ce-1 are, s-a ingrijit de a-i da din toate punctele de vedere, sprijinul §i mijloacele trebuincioase pentru inlesnirea §i intretinerea vietii comerciale. $i desigur cd aceastd râvnd vrednicd de laudd a ocârmuirii ar fi fost rdspldtifd pand in ziva de astdzi cu succese strälucite, dacd conducerea rânduità de atáta vreme la Galati n-ar fi fost alcdtuitä din ni§te oameni interesati, care au pus intotdeauna interesul lor personal mai presus de
interesul ob§tesc. cel de pe urmä din acqti functionari, cu numele de p. 80 Beldiman, care in anii 1837-1840 II a fost insdrcinat cu administratia i care, atunci când a intrat in slujbd, era cu totul lipsit de mijloace, a ajuns, dupd trei ani de administratie, sä devind unul din cei mai bogati boieri ai tdrii. Lucrdrile mai importante pe Care era dator sd le conducä i mijloacele insemnate de care dispunea in vederea acestui scop au fdcut singure cu putintd o schimbare atat de repede §i atât de fericifd a situatiei sale.
0 exceptie vrednicd de toatd lauda printre ace§ti gospodari necinstiti, a fAcut-o colonelul moldovean Toderitd Bale, care a administrat portul cu toatd sârguinta §i intr-un mod cu totul desinteresat, dar care, chiar din aceastd pricind, a fost foarte curând indepdrtat din aceastä slujbä, pentru a nu impdgea cu mai marii sdi nici un soi de c4tiguri nelegiuite.
in ceea ce prive§te increderea ce s-a acordat la inceput in mod cu totul nechibzuit negustorilor destul de numeroi a§ezati la Galati, dupd ce s-a vdzut, in ultimul timp, cd a fost o gre§ald, de la o vreme incoace putem spune cá aceastd incredere a sldbit mult. in Galati nu sunt cleat trei sau patru case de comert5 cu fonduri solide i care se bucurd de o incredere merited. Celelalte sunt intemeiate de oameni tineri, care fac speculd cu bani sträini, neavând nici insu*ile trebuincioase pentru aceasta i cu toate cd aici existá de mai multd vreme un tribunal de comert,
totAi negustorii, din care cei mai multi sunt strdini, din pricina statutului lor p 81 personal, nu sunt de fel sau aproape de loc suptii legilor de aici IL
Comertul Moldovei depinzând cu totul de agriculturd [...] este cu atit mai regretabil cd tocmai acea parte dintre locuitori printr-ale cdror mâini se strecoard intreg acel comert., sd nu se poatä ocupa personal de dânsul. Cdci tdranul 3 Freihafen, in sens de porto-franco. 4 Teodor (Toderitä.) Bals (1790-1857), boier rnoldovean, batman la 1833, pircdlab de Galati si caimacam al Moldovei in preajrna Unirii.
5 in acea vrerne la Galati functionau urmátoarele case de corners: Pedemonte si Peretti, Francesco Biga, Fanciotti, Rocca, cf. Paul Pältânea, Istoria orasului Galati de la origini pia in 1918, vol. I, Galati, 1994, p 275; Raluca Torni, L'Histoire de la Maison de Commerce Pedemonte et Fils, in Historical Yearbook", Bucuresti, vol. III, 2006, p. 111-134.
214
www.dacoromanica.ro
din Moldova, in ceea ce prive0e situatia pe care i-o creeazd legea, aproape cd nu se deosebe0e de tiganii care umbrá färd niciun cdpätâi, de la un capät la altul al tdrii.
Täranul nu are ca bun al sdu nici mäcar o palmä de pdmânt, arzarea lui pe mo0a boierului nu se face decât pe un termen de patru ani in virtutea unui contract
subinteles, care se hotärd0e de la arzarea lui pe mo0e. in puterea acestei intelegeri, regulamentul il insärcineazd sä facd doudsprezece zile de clacd proprietarului, care s-au prefäcut in doudsprezece zile de lucru, pentru care insd tdranul trebuie sä munceascd mai mult de trei zile pentru fiecare. Pentru aceastä prestatie, proprietarul ii dd materialul necesar, adicä lemnul, lutul §i rogojina necesard pentru clddirea unui bordei i un petec de pdmânt care abia ii ajunge pentru semäna pdpuwiul trebuitor hranei sale. Dacd tdranul mai voie§te sä i se mai dea ceva pe deasupra, de pildd dacd are o via de intreOnut, apoi trebuie sd se inteleagd din nou cu proprietarul asupra adaosului de muncd ce-1 mai are de fdcut. Pretul oricdrei mo0i atârnd de // numärul locuitorilor care s-au statornicit pe p. 82 ea §i färd de care proprietarul nu poate sä tragd cel mai mic folos, pentru cd el singur
nu tine pe lângd casa lui lucrätori ndscuti anume ca si-i gospoddreascd mo0a, situatie pe care de altminteri nici locuitorii n-ar voi sä o primeascd. Dacd se intâmpld cumva ca recolta sd fie proastd intr-un an, ceea ce se intâmpld
regulat de câtiva ani din cauza lipsei de ploaie prin unele locuri sau din pricina pustiirilor provocate de grindind sau de läcuste, atunci tdranii sunt imediat supu0 foarnetei, dacd proprietarul nu-si imparte singura sa recolti cu dânii. Aceasta nu se face insd decât in ni§te conditii foarte inrobitoare pentru tArani, a cdror indatorire la muncd, dupd cum intrd chiar in prevederile regulamentului, este sporitä de proprietari pentru despdgubirea lor i aceste invoieli se fac dinainte pe ani intregi, astfel cä täranii spre a putea trdi sunt aruncati intr-o stare cu totul in afara legii.
Dacd lipsa se intinde insd asupra intregii tdri, cum nici nu s-ar putea altfel, guvernämântul opre0e indatd exportul grânelor §i comertul stä pe loc un timp mai mult sau mai putin indelungat. Cu totul altfel insd ar sta lucrurile dacd soarta tdranului ar fi fost hotdrâtä de care noul Regulament Organic dintr-un punct de vedere mai umanitar. Dacd s-ar fi cedat acestor nefericiti, luând mdsurile de cuviintä // un lot cât de mic de pdmânt, P. 83 desigur cd ar fi fost sco0 din starea de ticd1o0e in care trdiesc de veacuri intregi, fdrd sd aibd mdcar comtiinta de sine. Ei ar fi inceput sá trdiascd pentru dân0i §i pentru familia lor, s-ar fi strdduit sá gospoddreascd putinul lor avut cu economie si cu sârguintä, ajungând nu numai sa se apere impotriva lipsei desdvagite, la cazuri de nevoie, dar chiar spre a-ai fduri pentru totdeauna o viald indestulatd. Familiile care rdtdcesc acum de colo-colo s-ar fi statornicit i prin urmare s-ar fi i inmultit in proportii mai mari. Cu sporirea locuitorilor insd s-ar fi pus capdt unui rdu de care tam va avea incd multd vreme de suferit, lipsa de brate ca sä o cultive, exploatând bogätia sa in folosul tuturora. 215
www.dacoromanica.ro
Pentru a preintâmpina cazurile de lipsd si de foamete si poate iardsi - dupd cum pretind unii - spre a pregdti armatelor rusesti, in cazul unei noi veniri, magazii indestulate cu grâne; se stabileste in Regulament, ca in fiecare sat sd se facd câte un cosar de rezervd6, in care sd se pund o a doudzecea parte din recolta anuald a fiecdrui täran, dându-i-se inapoi dupd patru ani, recolta primului an, in cazul când n-a fost P.
84 nevoie sd se atingd rezerva celor trei ani trecuti, // astfel ca sd fie intotdeauna o rezervd de trei ani in cosare. Aceastd mdsurd, in cazuri de lipsd, ar putea da un oarecare sprijin oamenilor nevoiasi; din nenorocire insä se intâmpld si cu aceste dispozitii ceea ce, de obicei, se petrece in Moldova; cosarele stau mai intotdeauna desarte si cea mai mare parte din ele, din pricina stdrii de ruind in care au ajuns, nici nu se mai pot folosi.
Märfurile care vin din statele austriece sau in tranzit prin aceste sate din Moldova, sunt urmdtoarele: postavuri, pânzd, piei, bldnuri, fierdrii si obiecte de aramd, lemn de constnictie, hârtie, trdsuri gata fabricate si mobile, obiecte de lux si de galanterie. Valoarea lor se urcd anual la 15 000 000 piastri. Din Rusia se importd: fierdrii, piei lucrate, ceard, bldnuri si altele intr-o valoare medie de 1 000 000 piastri; Din Turcia: bumbac, piei de oaie, produse manufacturate si vinuri frantLizesti, coloniale turcesti in valoare de 10 000 000 piastri .
in total:
26 000 000 piastri
Produsele exportate din Moldova in Austria sunt urrndtoarele: piei crude, Mild, pdr p 85 de // porc, ceard, miere, cantaride8, intr-o valoare anuald medie de 5 000 000 piastri
in Rusia se exportd: piei de oaie, piei de porc, lemne, sare, pietre de moard, fructe in valoare de 700 000 piastri in Turcia: grâne, fructe, leguminoase, piei de oaie, Yana, sdinântä de in, sare, var, vin, tutun, brânzd si altele in valoare de 22 000 000 piastri in Tara Româneascd: articole de fabricatie ruseasck blänuri si alimente felurite pentru 600 000 piastri la un loc
28 300 000 piastri
6 ein Vorrathsbehiilter. 7 fertige Wagen 8 Kanthariden. Gfindaci verzui-aurii din ordinul coleopterelor, ce cauzeazd desfrunzirea frasinilor.
216
www.dacoromanica.ro
Prin urmare exportul intrece importul In medie cu 2 300 000 piastri. Navigatiunea pe Dundre intampind ilicä mari greutki la gurile acestui fluviu. Aceste guri sunt asa de impotmolite cu nisip, hick cordbiile incdrcate, ce vin de la Galati, se vdd silite, spre a putea pdtrunde in Marea Neagrd, de a-si descdrca cea mai mare parte a incdrcdturii la Sulina, de uncle apoi o trec pe vase mai mici prin locurile impotmolite, incdrcand-o apoi a doua oard. in zadar s-a oferit o companie de comert strdind sd curete albia raului // cdci p 86 guvernul rus s-a opus mereu unei asemenea mdsuri, declarand cd va pune el singur sd se execute aceastd lucrare, fard ca sd fl luat hied 'And astdzi nici o mdsurd in vederea indeplinirii acestei fdgdcluieli. Descdrcarea cordbiilor se face de ckre impiegati rqi, cu caiace proprii, pentru care iau chirii insemnate. De o vreme incoace a inceput si la Galati a se construi cordbii $1 pand acum au fost date la apd mai mult de doudzeci de vase. Referitor la aceasta, inalta Poartd a incuviintat Moldovei sd arboreze un pavilion al ei propriu [...].
X p. 104
invätämântul public Conducerea invkdmantului public este incredintatd unui comitet alcdtuit din
boiefi, care sub numele de Eforia Scoalelor"9 std sub inalta priveghere a Mitropohtului.
in Ia$i exista Inca' din vechime o $coald publicd care fusese infiintatd $i inzestratä de domnii de mai inainte, dar aceasta nu corespundea scopului sdu pentru cd metoda, precum $i obiectele ce se predau nu erau alese legat de trebuintele $i insusirile $colarilor. Profesorii din aceastd scoald, care erau toti greci, isi petreceau timpul ostenindu-se sd predea limba greacd veche, pe care ei nici n-o intelegeau,
copiilor din clasele de jos ale poporului. Se intelege cd aceasta // nu putea sd p 105 constituie deck un chin zadarnic pentru tineretul scolar si a avut ca urmare ca scoala
sd rdmand aproape cu totul pustie. in ultimii ani, aceastd scoalä s-a transformat intr-un fel mai practic, infiintandu-se pe lingd clansa $i asa numitd Academie
Nationald'°. Si in celelalte orase din Moldova s-au mai clddit scoli pentru invkdmantul elementar $i care stau, de asemenea, sub privegherea Eforiei din Ia$i.
Conducerea speciald a acestor sea, atat a acelor din Capita id, cat si din provincie, este incredintatd cu predilectie unui membru al Eforiei, care le face cate 9 Ephorie des öffentlichen Unterrichts.
1° Academia Mihdi leand, primul institut românesc de invätämânt superior din Moldova, infiintat la Iw, in 16/28 iume 1835, vezi N. C. Enescu, Gheorghe Asachi, organizatorul .ycoldor nationale din Moldova, Bucure§ti, 1962, passim.
217
www.dacoromanica.ro
p 106
p. 108
p. 109
o inspectie anuald si este pe deplin la indltimea chemdrii sale. Acest membru este aga Gheorghe Asaki", care a fost crescut din fragedd copildrie in scolile nemtesti si a trait apoi mai multd vreme in Italia. S-a pldnuit, de asemenea, infiintarea scolilor sätesti, dar acest proiect n-a fost pus in aplicare, pentru cd lipsesc 'filed oameni pregdtiti pentru ocuparea acestor posturi, precum i mijloacele pentru intretinerea lor. Pe lângd sumele anume afectate invdtámântului de care Regulament, Casa $coalelor mai primeste Ina 3% din leafa fiecdrui functionar; acesta 'frisk dacd are copii, poate sä ceard in schimb primirea lor fdrd platd in scolile publice. inflintarea Academiei Nationale din Iasi // a avut de intâmpinat o multime de greutdti i numele de Academie, pe care cdutau sä-1 justifice chiar de la infiintarea ei, a dat loc la o multime de greseli in aplicarea metodei de studiu, ceea ce a dus la intârzierea simtitoare in propdsirea scolarilor. [Automl prezintd vicisitudinile prin care a trecut Academia pând la numirea lui Asachi ca director]. De atunci incoace s-a modificat planul de studii, chemându-se din provinciile invecinate Austriei, profesorii care cunosc limba tdrii si tin de credinta ortodoxd12. Elevii au fost pregdtiti printr-un invdtdmânt elementar mai temeinic, pentru urmarea unor cursuri superioare i astfel, schimbându-se modul de a proceda, s-a câstigat mult mai mult decât s-ar fi putut astepta vreodatä de la dispozitiile de mai inainte. Câteva catedre sunt acum ocupate de &dire pdmânteni care au stat mai multd vreme la Viena, fdcând acolo studiile trebuincioase. Numdrul elevilor din toate scolile se urcd la o mie cloud sute, din care o a patra parte sunt bursieri, dându-li-se invätdtura i intretinerea pe seama statului. De o vreme existd, de asemenea, la Iai, // o scoald de meserii, unde mesterii nemli invaid elevii diferite mestesuguri. Pe lângd aceste scoli de bdieti mai existä incd la Iasi si in celelalte orase scoli pentru fete din clasele mai de jos ale poporului. Acestea invatd limba lärii, dar mai ales lucrul de mând, pentru ca mai târziu sd se poatd intretine cu cinste, ca unele ce sunt sau orfane, sau copile de oarneni nevoiasi. Afard de aceste scoli publice, mai sunt incä in Iasi si in celelalte orase din Moldova, institute private, in aceleasi scopuri, tinute de greci sau de francezi. Marii boieri, care nu vor sd tind in casd pedagogi sau profesori pentru copiii lor, si-i dau in asemenea stabilimente particulare, unde se invatd poate mai mult decât in scolile publice si unde, lucru ce este de cdpetenie, copiii de familie nu se
amestecä cu copiii din clasele mai de jos, cdci stabilimentele publice nu sunt p.
frecventate decât aproape numai de acestia din urmd. [...] Fiii marilor boieri mai sunt trimii si la universitätile din sträindtate, dupd ce ti au terminat scoala la o vârstä bite saptesprezece i optsprezece ani, dar fetele sunt " Gheorghe Asachi, 1788-1869. 12 griechischen Glaube.
218
www.dacoromanica.ro
crescute intotdeauna in lard pentru cä pdrintii au grijd din timp de mdriti§ul lor, scotându-le din §coald pentru a le duce de-a dreptul la bisericd. Ca rezultat al educatiei ce se cld atat bdietilor cât §i fetelor, s-a putut constata ca bäicii // care se duc la §colile strdine prea târziu §i färd sä aibe cunNtintele necesare, se intorc in tard fárd sä fi tras nici un folos, fie in privinta cre§terii, fie in privinta cuno0intelor 0iintifice. De la Iai ei se due de-a dreptul la Paris, ceea ce chiar de la inceput aratd indeajuns cd nu se duc cu alt scop decât cu acela de a-vi intregi numai educatia lor exterioard.
p. 112
Fete le sunt crescute prea putin spre a fi gospodine, indeletnicindu-se mai ales cu citirea cdrtilor franceze ware i frivole, iar mamele, care nu prea le iubesc din pricind cd vârsta lor le dd de gol bdtrânetele, cautd sd le mdrite cât mai de grabd, de obicei insd
impotriva vointei lor §i din consideratii cu totul conventionale. b asemenea imprejurdri, se intelege cä e aproape cu neputintd sd fie sotii i mame cum trebuie13. in casa bdrbatului ele nu aduc decât nemultmnirea ce o au din pricina sotului vi o nemdsuratd dorinn de a se gdti §i de a pldcea §i tocmai acestea sunt cauzele din care se trage nenorocirea familiilor moldovene0i [...].
XI
Serviciul Sanitar
Grija privegherii serviciului sanitar este incredintatd In ai unui comitet sanitar, Eforia Spitalelor14 // care este alcdtuitä dintr-un prqedinte §i §ase membri.
Pre§edintele este proto-medicur, membrii sunt trei doctori, un farmacist i doi boieri. Acestui colegiu îi mai este addugat §i un secretar. in Capitalä, pe lângd medicul judeteanI6 mai sunt încá patru doctori cu lean, dintre care unul trebuie sá fie neapdrat chirurg §i mamo. Fiecare re§edintd de judet
i0 are medicul ei administrativ" §i mai multi doctori care nu au nici o lean, exercitânduli meseria pe seama bor.
in marele spital Spiridonia18 din Ia0 sunt trei doctori, in spitalele din provincie numai câte unul, mime plätii pentru aceasta. 13 Exagerare evidentd. 14 Sanitiitscollegium-comité sanitaire. 15 protomedicus. 16 Kreisphysikus. " Amtphysikus.
Spitalul a fost Infuntat odatá cu zidirea mandstirii Sf. Spiridon de domnul Moldovei Constantin Racovitd (8 febr. 1756-mart. 1757) care, la 1 ian. 1757 constatä lipsa unui lucru prea 113
trebuincios tdrii acesteia la acest ora§ §i scaon domnescu ce pän acurn nu s-au cautat a fi spnalt pentru hrana chivermsala, cdutarea §i odihna sdracilor §i a multi bolnavi i neputincio§i", §i porunce§te ca sä
facd spitalie la mänästirea noud ce din nou s-au zidit aice in ora§ul Ia§ilor", cf. N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localitälilor .yi monumentelor medievale din Moldova, Bucure§ti, 1974, p. 473 §i 521-522.
219
www.dacoromanica.ro
p. 113
Fiecare medic strain, care prezintd diploma atestând promovarea sa ca doctor in medicind, poate sd practice medicina in Ord, dacd a dovedit mai intâi printr-un examen ce 1-a dat comitetului sanitar - exceptându-se bineinteles boierii
- prin probe scrise, ca $i cu papportul sau, cd el este adevdratul proprietar al diplornei, ce se afld in pdstrarea sa. La Ia$i $i in celelalte ora$e sunt moa$e anume pldtite, care trebuie insd sd fi
invkat in stabilimentele din Germania, aducând $i certificate vrednice de luat in considerare.
in Capita ld sunt opt farmacii, in orawle mai mici numai câte una sau câte p. 114
p. 116
p. 117
cloud., dupd trebuintd. Fiecare farmacist trebuie sd aibd certificate privind trecerea examenelor sale in Folile germane ; in caz contrar // este silit sd fie un provizor care sd indeplineascd aceste cerinte ale legii.
Aceasta este organizarea serviciului medical in Moldova dupd cum a fost hotdrâtd prin Regulamentul Organic $i care ar putea sd fie in forma sa exteriaorä foarte practicd $i corespunzkoare nevoilor tdrii in aceastd privintd, dar care i$i pierde din valoare dacd ardtdm mai de aproape alcdtuirea sa lkintncd $i adevdratd. [Automl se referd la ignoranta $i abuzurile protomedicului $i ale medicului $ef al Spiridoniei din Ia$i $i la proastele rezultate ale administratiei lor]. Mai toti medicii, care erau in Ord in vremea ciumei $i a holerei, s-au imbogkit de la aceste epidemii, de pe urma cdrora au $tiut sd se foloseascd intr-un fel cam curios. // Ace$ti medici nu aceau nici o vizitä dacd nu li se plateau dinainte preturi destul de ridicate $i pe lângd aceasta toate posturile remunerate, precum $i chentela cea mai bund se afld in mdinile lor; se intelege cd acum cautd sd persecute cu invidie $i sd alunge din Moldova orice medic care ar voi sd se stabileascd acolo. Farmaci$tii sunt inspectati anual, dar inspectiile se cunosc mai 0;,,qinte, ceea ce face ca intotdeauna rezultatul sd fie multumitor. in urma unei gustki copioase se intocme$te $i procesul verbal al inspectiei, care nu contine decât laude, färä sd se mentioneze faptul cd fiecare farmacie, care asteaptd sd fie inspectatd i$i intrege$te cele de trebuintd, pe timpul cat tine inspectia, de la celelalte farmacii care mai sunt in ora$. Douä sunt mai ales cauzele care dkineazd stdrii sanitare a Moldovei: vdrsatul $i sifilisul. Vaccinul, ce-i drept, s-a introdus $i aici, dar superstitiile oamenilor de la Ord, care presupun cd in urma vaccinului copilul moare de altd boald, pe când altminteri
p. 118
ar fi avut vdrsatul, se opun acestei mdsuri folositoare. Pustiirile sifilisului se aratd. mai ales la tard, unde nu sunt medici, $i unde // nu exista nici ajutorul femeilor bdtrdne, care se indeletnicesc cu cdutarea afectiunilor sifilitice $i care adeseori obtin in Moldova rezulatate mai fericite chiar deck unii medici. Afumdturile cu cinabru' reprezintd mijlocul cel mai eficace, pe care-1 folosesc ele. [...] 19
220
Zmnober.
www.dacoromanica.ro
Pentru a impiedica desele imbolndviri ale vitelor si spre a se face serviciul de p 119 politie sanitard pe lângd abatoarele din Iasi, s-a rânduit si un veterinar; acesta este insä un tândr care abia aici si-a inceput practica, incât la Ord tiganii sunt mai mesteri ca el, iar la oras activitatea privind starea vitelor care se taie ii este zddärnicitd, prin siretenia evreilor. Medicii si farmacistii stabiliti la Iasi alcdtuiserd pe timpul guvernului provizoriu o societate stiintificd, intemeind si un cabinet de istorie naturald. Ei s-au
constituit ca membrii efectivi ai acestei societdti, numind vreo câteva sute de membri de onoare dintre cei care locuiau in Moldova, fiind tinuti sd pldteascd o cotizatie anuald de cinci galbeni. Cu acesti bani s-au pus bazele unui muzeu de zoologie; pe lângd aceasta s-a mai constituit in sânul acestei societali stiintifice si
o societate de agronomie, din care fac parte insd numai unii membri ai socieatii [...].
Tara Româneasca Administratia provizorie rusd ddduse celor doud principate acelasi asezdmânt P. i aceleasi legi fundamentale dupd care ele urmau a fi administrate deopotrivd sub domnii lor respectivi. Si dacd vedem totusi o mare deosebire intre amândoud aceste
183
principate in privinta rezultatelor pe care le-au dat, pând astdzi, dezvoltarea si pdstrarea institutiilor introduse de Regulament si dacd aceastd deosebire este fdrd indoiald mai mult spre lauda administratiei din Tara Româneascd deck a celei din Moldova, apoi desigur cauzele acestei stdri de lucruri trebuie sd fie urmdtoarele: Civilizatia fusese mai dinainte vreme introdusd In Tara Româneascd de cdtre domnul Grigore Ghica'°, din ale cdrui mâini generalul Kisselev21 a luat conducerea acestei tdri, pe câtd vreme in Moldova, domnul Ionitd Sturza", nu numai // cd nu a P.
indreptat niciunul din neajunsurile vremurilor trecute, dar Inca mai vârtos a contribuit la addugirea lor, ldsând astfel regimului provizoriu rus o tard, in care sdmânta unei civilizatii viitoare nu putea decal cu mare greutate sd princld rdcrácini [...].
Locuitorii din Tara Româneascd se apropiaserd incd de mai multd vreme de
Transilvania, provincie invecinatd austriacd, invdtând limba si cdutând sd se foloseascd de multe din institutiile de acolo care li se pdreau cd ar putea fl potrivite pentru dânsii, ceea ce a exercitat o inrâurire binefdcdtoare asupra administratiei din tam lor, pe câtd vreme moldovenii nici nu bdgau in seamd modul de administratie al vecinilor din Austria, dispretuind si batjocorind tot ce nu venea din Franta. 20 Grigore al IV-lea Ghica, domn al Tani Românesti, 30 iunie I822-apr. 1828. 21 Pavel Dmitrievici Kisselev, general rus, presedinte al Divanurilor din principate in timpul regimului de administratie militard rusâ (1829-1834). 22 Ionita. Sandu Sturdza, domn al Moldovei, 26 apr 1822-apr. 1834
221
www.dacoromanica.ro
184
in sfär§it, locuitorii din Tara Româneascd sunt §i mai robu§ti §i mai ageri la p. 185 minte decât cei din Moldova. Si mai cd s-ar putea // crede cd deosebirea morald ce existd intre arrandoud popoarele23 dateazd Inca din vremea stápânirii romanilor, care se intinsese asupra Tdrii Române§ti §i a unei pdrti a Moldovei, pentru cd tocmai locuitorii acelor pärti ale Moldovei, care se §tie a au fost colonie romand24, se deosebesc chiar pând astdzi de ceilalti prin spiritul lor mai viu §i mai rdzboinic §i prin oarecare omenie §i sinceritate in caracterul bor. Dominatia turceascä n-a apdsat prin urmare atât de greu asupra lor ca asupra celorlalti. Se poate crede a§adar cd §i din punct de vedere intelectual, muntenii erau mai destoinici §i mai pregdtiti spre a primi reformele ce urrnau sd se introducd, decât locuitorii din Moldova. Grigore Ghica a fost avadar domnul care a pus temelia stdrii de inflorire prezentd §i viitoare a Tdrii Române§ti §i dacd ne gândim cu câte greutäti avea de luptat pe vremurile acelea, atunci cu atit mai bine vom recunoa§te meritele deosebite pe care acest domn le-a dobândit in fata patriei sale. [0 scurtd prezentare a celor mai de seamd infäptuiri ale lui Grigore Ghica]. Tara Româneascd datoreazd o multime de imbundtätiri obldduirii ingrijite §i p. 187
pärinte§ti a domnului Grigore Ghica, care insd nu tinu mult §i se sfär§i cu introducerea administratiei provizorii ruse.
Legea fundamentald alcdtuitä sub acest guvern contine foarte putine imbundtdtiri fatd de acelea care nu ar fi fost prevdzute in planul fäcut mai dinainte de domnul Ghica, insd abia acum se ajunge la realizarea lor sau li se dddea o mai mare intindere a cuprinsului. in ziva de 22 martie 1831 generalul Kissetev reuni pentru intâia oard pe marii boieri §i inaltul der, spre a se sfätui asupra imprejurdrilor celor mai de cdpetenie ale Tarn Române§ti [.. 1. p 188
in urma propunerii ce se fácu in aceastá Adunare, hotarele tdrii dinspre Dundre au fost fixate de-a lungul intinderii malului stâng al acestui fluviu. 0 comisie alatuitd din turci §i munteni aduse la indeplinire aceastä lucrare, in virtutea cdreia teritoriul Tdrii Române§ti se mdri prin addugirea a optzeci §i opt de insule care se aflau pe Dundre §i prin cedarea ceatilor Braila, Giurgiu §i Turnu, care intotdeauna fuseserd considerate ca apartinând Turciei propriu-zise. Acele cloud cetäti de la inceput, care zdceau in ruind pe vremea turcilor, au ajuns acum a fi piete de negot foarte cdutate §i in care se afld §i câte o carantind, iar in locul ora§ului Turnu, care dispdruse aproape cu totul, se inaltd acum asemenea unui ora§ nou, un centru care devine din ce in ce mai insemnat. 23 Exprimare gre§itd cáci din textul integral al lui Kuch rezultd implicit cd era vorba de poporul român care trdia Insd In cadrul mai multor state. 24 Inexact, cunoscut fund cd Moldova n-a fdcut parte din provincia romand Dacia, rdmânând In stapinirea bd§tinaOlor (dacii liben).
222
www.dacoromanica.ro
[Despre numirea domnului Alexandru Ghica", calitätile acestuia §i despre atitudinea lui cu prilejul epidemiei de holerd de la Slatina din 1836]. Tara Romaneascd are de-a lungul hotarului ei destul de intins cu Turcia, o p. 191
multime de carantine, care se deosebesc toate prin modul practic in care sunt instalate si care s-au evidentiat de asemenea prin eficacitatea lor de pand acum, deoarece ele au apdrat tara, in mai multe randuri, de primejdia ciumei. Cordonul sanitar are aici o lungime de mai bine de o sutd de ceasuri, hotarul este foarte greu de pdzit din pricina nenurndratelor insule care se afld pe Dundre i oamenii, care fac serviciul de pazd, sunt mai mult de cloud // treimi numai niste tdrani simpli care, p. 192 impreund cu soldalii, pdzesc porturile.
Locuitorii de pe malul Dundrii care, de la infiintarea carantinelor, au fost folositi pentru alcatuirea cordonului sanitar, usurandu-li-se pentru aceasta ante, sunt atat de obisnuiti cu aceastd slujbd, incat se poate avea toatd increderea intransii. Ei se numesc cordonasi26.
Pentru paza hotarelor, pentru serviciul de garnizoand in Capita ld i pentru slujba politiei prin orasele mai mici, s-a instituit, sub administratia provizorie, o miliie nationald, alcdtuitd din cloud regimente de infanterie i doud escadroane de
adreti ldncieri". [Scurtd incursiune istoricd privind trecutul oastei romane]. Pe cat de strasnicd fusese in Moldova opunerea impotriva recrutdrii, cu atat 13.193 mai cu multd bundvointd s-au grdbit tdranii din Tara Romaneascd sd-§i dea sprijinul lor acestei mdsuri, fiind mandri de a putea iardsi sä serveascd sub steagul tarii. Infanteria este dotatd cu puti, sdbii i ranite, cavaleria cu säbii, o pereche de
pistoale si o lance . Uniformele sunt din postav albastru, cu mansete i guler galben §i sunt croite dupd modelul rusesc. Ambele trupe sunt destul de bine instruite cu toate cd, din cauza serviciului care nu este decat de
cinci ani, a cincea parte este formatd din recruti neinvdtati. La fiecare patru luni trupa isi prime§te solda ei, foarte neinsemnatd dar care ajunge pentru trebuintele ce poate sä le mai aibd soldatul, de vreme ce ingrijirea care i se dd îl scuteste de aproape orice cheltuiald.
Corpul ofiteresc al trupelor de aici, pe langd activiatile obisnuite, mai face incd i alte treburi ce aduc foloase statului. Multi dintre ei conduc ca ingineri, arhitecti i geometri, antrepriza de constructii publice a statului. Mai multi ofiteri strdini, care au fost primii in serviciu, aici in Tara Romaneascd, // au rdspandit p. 194 invdtdturile lor in randurile acestor ofiteri i ravna de a pdsi cu spor pe calea stiintei. Militia este incazarmatd pe la deosebitele garnizoane, avand medici iscusiti si
lazarete in build' stare. Pentru instruirea lor s-a instalat scoala de companie si de 25 Alexandru Ghica, domn al Tärii Românqti, 1 apr. 1834-7 oct. 1842. 76 Cordonach. 27 Lanzenreaer.
223
www.dacoromanica.ro
batalion in care se invatA a citi, a scrie $i a socoti. Pentru exerchiile fizice sunt anumite $coli de scrimd i natatie, care sunt intretinute de cdtre domnitorul Ghica din propriile sale mijloace. Acest domn a infiirhat, de asemenea, in anul 1835, o $coald care folose$te atat
soldatilor cat $i tdrii intregin. Aceasta este $coala de meserii, in care se afld permanent patruzeci de oameni din diferite trupe care invatd tâmpldria i ldcdtu$eria
(fierdria), flind iniiai i in desen. Progresele pe care le-a acut aceastd institutie sunt de necrezut, lucrurile acute de dân$ii intrec adeseori in gingd$ie $i trdinicie mobilele fabricate in atelierele din sträindtate $i care se pldtesc aici atat de scump. Dacd aceastd $coald ar putea sä existe un timp mai indelungat, ar putea sd se rdspândeascd o muhime de me$teri priceputi in toatd tara, inldturând astfel lipsa ce ddinuie$te acum de tâmplari $i fierari dibaci $i care se resimte atat de mult aici in teed.. Un medic german, doctorul Zucker, este directorul acestei $coli de meserii, ce p. 195 a dobândit lauda tuturor pentru iscusinta cu care este condusd. // Administratia politiei din Tara Româneascd este excelentd, in comparatie cu cea a Moldovei. Circumspectia, dibdcia i activitatea sunt insu$iri deosebite ale angajatilor acestei administratii i, devi ei a$teaptd $i primesc bucuros oarecare bac$4uri de la persoanele cdrora le-au fâcut vreun serviciu, totu$i aceasta nu e o conditie neapdratä a indeplinirii datoriei lor $i nu are caracterul du$indnos al unei executii silite ca in Moldova. Aceea$i sigurantd pentru bunuri i persoane domne$te in oraw, ca i la sate $i comunele sunt rdspunzdtoare de neorânduielile sdvar$ite pe teritoriul lor; ele sunt silite sä rdspundd de orice lucru furat $i de aici urmarea cä tdranii, pentru a nu suferi
pagube, privegheazd ei singuri cu cea mai mare bdgare de seamd siguranta locuintelor, a drumurilor $i indeob$te a intregului teritoriu ce tine de comuna bor. Orice locuitor ce ar voi sá plece de acasd de la dänsul pentru a merge ceva mai departe, trebuie sä aibd un Ilya§ de drum, färd de care el este retinut i condus sub pazd la isprdvnicie. Orice adtor, fie cdlare, in trdsurd sau pe jos, trebuie sd-§i arate pa$aportul in fiecare sat pe unde ar trece; numai acei care cdldtoresc cu po$ta sunt scutiti de aceastd formalitate, deoarece caii nu se dau de cdtre $eful po$tii decât cu avizul autoritdtilor politiene$ti. in felul acesta, se intelege cd se poate cdrátori cu cea p. 196 mai mare sigurantd // atAt ziva cat $i noaptea, in orice parte a tdrii. Politia anuntd domnitorului sosirea oricdrui strdin apartinand claselor instdrite $i
dacd se intâmpld cumva ca domnitorul sd nu-1 vadd prezentându-se in ziva
28 coal a de meserii de pe Podul Târgului de afara, prolectatä. in 1835, care si-a inceput activitatea de abia un an mai tärziu, sub conducerea doctorului Zucker. La respectiva scoaiä erau repartizgi militari in termen. Aceastä scoa1d a fost foarte mult apreciatä de colonelul viconte de Grammont (vezi De l'administration provisoire russe en Valaclue et ses résultats, Bucarest, 1840, p 63-65) si a fost, de asemenea, mentionatä in Kopainigg's gemeinnutziger und geselhger Bukarester Hauskalender, 1844, p. 27-29, cf. I. Cojocaru, Inceputurile 'invdtdmeintului tehnic i profesional in Moldova p Tara Románeascd, Bucuresti, 1967, p. 82-83.
224
www.dacoromanica.ro
hotkata pentru primirea sdpfamanald a consulilor, in acest caz el roagd desigur cu acest prilej pe consulul sub a cdrui jurisdictie se afld acel strdin, ca sa.-1 prezinte cat mai curand. Aceastd formalitate trebuie sd fie foarte pldcutd oricarui strdin, dar mai ales acelor care cdldtoresc prin tard in interes de afaceri. Cu asemenea prilej domnul it intreabd cu de-amdnuntul despre cdldtoria sa in tard $i vai de angajatii sau de cdpitanii de postd impotriva cdrora ar avea sd se plangd catu$i de putin mdcar; aceasta cred insd cd trebuie sd se intample foarte rar, pentru cd de obicei oamenii sunt foarte cumsecade $i gata de a-ti inlesni cdldtoria cat mai repede. Po$ta din Tara Romaneascd este de altminteri cu mult superioard po$telor noastre, in ceea ce prive$te iuteala cu care cdldtoresti, cu toate ca acolo nu sunt
deloc $osele, astfel luck sumgii sunt siliti de a se feri la tot pasul de hopurile drumurilor stricate $i aceasta chiar din goana cailor. in cazurile cand la noi nu trebuiesc deck doi cai, acolo trebuie sd iei opt cai de po$td; cu toate acestea in Tara Romaneasca nu se plate$te pentru opt cai mai mult
deck pentru doi la noi. Caii din Tara Romaneascd $i // Moldova sunt mdrunti la trup, toatd vara umbld la pdscut $i de aceea nu sunt prea vrednici; dacd inhami insa opt cai la o träsurd obipuitd $i nu prea inckcatd, apoi ei pornesc cu mare u$urintd
p. 197
in galop $i acesta este de obicei mersul lor de la o statie la alta, cand drumurile sunt uscate. in acest caz po$ta nemteascd se face de obicei in optsprezece sau doudzeci de minute. Dacd se intampld insd cumva ca ploile sa. 0e mai multd vreme, apoi din galopul cel mare ajungi abia a te tali cu greutate si cei opt cai slabi $i hdmesiti abia
sunt in stare sd urneasca träsura pe drumurile gloduroase ca ni$te mla$tini. in asemenea cazuri trebuie numaideck sd inhami 'fried alti doi sau patru cai; aceasta nu-ti folose$te insd deck spre a nu rdinanea cu totul in drum, cdci mersul inainte este tot atk de incet $i de anevoios. Hamurile sunt foarte simple, dar potrivite cu scopul ce-1 au. Caii se inhamd doi eke doi, unii inaintea celorlalti, iar de-a lungul oi$tei pornesc doud $treanguri de la osia trdsurei de care sunt legate $i se sfar$esc cu
cdpdstrul de canepä de care trage calul din fruntea trdsurii. Pdstrandu-se intervalurile trebuincioase, toti caii care vin dupd dansul pand la trasurd se inhamd in acela$i fel, astfel incât toti caii care sunt pe o parte a träsurii trag de acelea$i $treanguri. Pentru fiecare patru cai este un suru // giu, care-i mand alare $i a ckui bdgare de seamd trebuie sd vegheze ca toti caii sd tragd de-o potrivd, ca nu cumva sd se rupd ceva la hamurile, care sunt de canepd $i de obicei stricate $i sd se
intarzie pe drum. Poate cu un sfert de ord inainte de a ajunge la po$a, surugiul chiuind $i pocnind din bici, veste$te sosirea calkorilor $i numdrul cailor, astfel cd la sosire gdse$te caii care-1 a$teaptd gata sd plece mai departe.
Din cauza lipsei de mijloace nu s-a putut incepe 'fried a se face $oselele trebuincioase; cu toate acestea drumurile din partea muntilor sunt tinute in bund stare $i, de asemenea, pretutindeni s-au fdcut poduri trainice $i sigure.
www.dacoromanica.ro
225
p. 198
Pentru a feri pe locuitori de lipsa ce ar putea sd se hit:ample intr-un an, coserele
de rezervd acute dupd dispozitiile Regulamentului se tin intotdeauna pline si nu numai de forma ca in Moldova. Ispravnicii mai sunt indatorati, pe langd aceasta, de a se incredinta in toti anii, toanma, dacd ogoarele au fost lucrate in intinderea care se cere i dacd sdinanta a fost bund.
Asezdmintele sanitare se tin in cea mai deplind ordine. in fiecare din cele noudsprezece capitale de judet existd cate un spital sub supravegherea unui medic 13-199 CU §tiintd. Bol // navii se addpostesc fard platd , iar sdracii care nu pot sd fie primiti
in spital se ingrijesc pe la casele lor, dandu-li-se hrana, ingrijirea medicald si medicamentele pe seama statului. Capitala Bucuresti are mai multe spitale foarte bogat inzestrate, dintre care se pot cita mai ales urmdtoarele: Spitalul Sf. Pantelimon29 i un stabiliment pentru mosit, ambele fundatii ale familiei actualului domnitor Alexandru Ghica;
Asa numitul spital Filantropie, care s-a clddit cu bani adunati de la boieri. Are un venit anual de o sutd cincizeci de mii de lei si poate sd primeascd optzeci de bolnavi. Pe langä acest spital functioneazd doi medici, un chirurg, un farmacist si doi contabili. Spitalul intemeiat in anul 18383' de familia Brancoveanu, ce se deosebeste atat prin clddirea sa frumoasd cat i prin instalarea sa lduntricd care este una din cele mai bune. Vaccinarea se face cu multd sigurantd, de cdtre medici anume plätii pentru aceasta. Numdrul copiilor vaccinati se urcd cam la 22 000 anual.
Spre a avea o ochire zilnicä asupra stdrii sanitare a orasului Bucuresti, autoritdtile medicale au dispus ca in fiecare dimineatd sä meargd slujitori sanitari p. 200 anume pe la fiecare casd spre a intreba dacd sunt // cazuri de board sau nu. Bolnavii 29 Prima constructie a fost ridicatä odatä cu bisenca cu acelw nume din porunca domnului Grigore al II-lea Ghica (1748-1752), lucränle fiind incheiate in 1750 Avariatd de cutremurul din 1802, apoi reparatd in 1824, in timpul dornniei lui Gngore al IV-lea Ghica, vechea clädire, ajunsd in mind, a fost därârnatd, construindu-se una noud in 1867-1868, prin stäruinta doctorului Carol Davilla. cf. N. Stoicescu, Reperioriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucuresti, Bucuresti, 1960, p 137. Respectiva clädire a fost demolatá cu pnlejul sisternatizdrii i modernizärii §oselei Pantelimon. " Refenre la spitalul existent §i astäzi, a cdrui clädire a fost ridicatd intre anii 1813-1815 din
initiativa doctorului Constantin Caracas cu sprijinul boierilor R. Golescu, Gr Brâncoveanu §i C Brdiloiu. in 1821 sau 1825 i s-a adaugat o aripd noud, iar in 1871, un etaj. Spitalul a fost reconstruit in 1890, iar in 1897-1898 *i 1925 s-au ridicat alte noi cládiri aferente: ibidem, p. 140; vezi de asemenea Al. Gälqescu, Eforia spitalelor civile din Bucuresti, Bucuresti, 1890, p. 311-345,655-685. 31 Inaugurarea festivä a spitalului a avut loc la 14 oct. 1838. Constructia, ridicatd din initiativa Saftei Brâncoveanu, fusese incheiatä in 1837. in 1842 s-a mai construit o noud amok iar in 1856-1859 încä clädire §i spiteria. Vechile clädiri brâncovenqti au fost ddrâmate, construindu-se un spital nou in
anii 1904-1906, ibidem, p. 141-142. Acestea din urnid au fost, la rândul lor demolate, cu pnlejul ultimei sistematizäri a capitalei i a constructiei noului centru civic.
226
www.dacoromanica.ro
care sunt säraci primesc all intarziere vizita medicului acasd la dansii sau sunt transportati la spital. inchisorile si casele de corectie au fost intotdeauna focare de boli molipsitoare
ce adeseori se rdspandesc mai departe, provocand o mare mortalitate printre locuitorii diferitelor orase. Este drept, in ultimul timp s-au mdrit incdperile acestor clädiri, fiind construite intr-o stare mai putin vätämätoare sändatii; cu toate acestea, mäsurile luate in aceastä privina sunt departe de a fi indestuldtoare. Asa stand lucrurile, guvernul a si hoar& sä cadeasca inchisori noi, anume acute, dar nici pand asazi nu s-au putut intocmi aceste lucrdri din cauza lipsei de mijloace. 0 singurd clklire numai, de acest soi, este pe cale de a fi isprdvia, fiind
imperios cerutd in numele umanitätii; aceasta este o inchisoare in care se pot addposti criminalii osanditi la muncd silnicd in ocne, pe timpul cand nu sunt ocupati in groapd sau cand sunt bolnavi. Acesti nenorociti, pand acum, nu mai ieseau de sub pdmant decat numai dupd ce ispräveau anii de muncd la care fuseserd osanditi si prin urmare nu mai vedeau niciodatd lumina zilei, dacd erau osanditi pe
viatd. Acolo munceau, acolo dormeau, acolo boleau si numai cadavrele lor erau scoase iardsi la lumina zilei. Imbrkämintea lor este alcdtuitd vara dintr-o cam*" groasä // si itari; iarna li se mai dd si ate un suman gros de land turceascä". Hrana p. 201 lor constä numai din mdmdligd si apd; lucrand insd mai mult cleat li se cere in
fiecare zi, ei pot, silindu-se, sd-si agoniseascd cateva parale cu care isi mai imbundtätesc hrana. Putini se mai aid in viatd dupd zece ani de intemnitare; in viitor insd, dormind in afara ocnelor, in incdperi anume acute pentru aceasta si aflandu-si tot acolo cdutare in caz de board., soarta le va fi usuratd cu mult si viata nu le va mai fi scurtatd intr-un fel asa de crud.
Acei care sunt condamnati la inchisoare sau in alte temnite sunt folositi la muncd obsteascd si in afard de aceasta, dacä au vreun mestesug pot incd sd-si mai agoniseascd ceva parale, de care nu se pot folosi cleat dupd ce ies din inchisoare, isprävindu-si anii de pedeapsd.
Tiganii erau aici, ca si in Moldova pand si acum, robi ai statului sau ai boierilor particulari, oricum, clasa cea mai nefolositoare dintre toti locuitorii. Domnitorul Ghica a dezrobit pe acei ce apartineau statului, ingrijindu-se ca ei sd-si statorniceascd sälasurile pe mosiile boieresti.
Raporturile dintre arani si proprietari se reglementeazd dupd aceleasi pnncipii ca si // in Moldova. Se intampld insd uneori ca pe unele mosii tdranii sd fie p. 202 asupriti de care arendasi in privinta muncii ce trebuie sd o depund, din care pricind
ei îsi päräsesc locuintele. Scdzand insd numdrul locuitorilor, se intelege cä si valoarea rentei sale e micsoratd in mod simtitor, cdci castigurile mosiei se plätesc dupd numdrul tdranilor supusi cldcii, socotindu-se pentru fiecare familie un venit de doi galbeni anual. 32 Denumire improprie, probabil este vorba despre un suman cum purtau táranii pe tunpul iernit.
www.dacoromanica.ro
227
Sate le cele mai mari numdrd de la 800 pând la 2 000 de tdrani, care in virtutea Regulamentului sunt cu totii supusi cldcii ce trebuie sd o facd proprietarului. Infrumusetarea orasului Bucuresti si a celorlalte resedinte judetene constituie obiectul unei deosebite ingrijiri din partea ocdrmuirii, dar din nefericire, veniturile prea neinsemnate ale caselor comunale nu ingdduie decdt un progres foarte lent al
executdrii lucrdrilor proiectate. Veniturile acestor case constau din ddrile ce se percep de la vinul, rachiul si tutunul ce se introduc in oras. Un serviciu special al administratiei a intocmit pentru fiecare oras anurne planul dupd care sd se facd strdzile, podurile, clddirile s. a. Pe l'angd casele comunale din fiecare oras mai existd, de asemenea, hied' si pe
la sate asemenea case comunale. Acestea isi iau fondurile din ddrile plätite de p. 203 fiecare birnic si care // sunt socotite pe analogia de a zecea parte a ddrii pe care o plätesc cdtre stat. Cu acesti bani sunt pldtiti slujitorii pe care trebuie sd-i dea fiecare sat pentru osebitele autoritdti, se acoperd lipsurile ce se ivesc in caz de moarte in plata ddrilor comunei si se folosesc la alte cheltuieli in interesul obstei, pe care insd isprdvnicia trebuie sd le fi incuviintat. Veniturile Tdrii Romdnesti se ridicd acum cu totul la saisprezece si jurndtate milioane piastri (32 piastri = 1 ducat) anual, in vreme ce sub ocdmuirile trecute, cu toate cd pe atunci tara avea ddri mai mari de plait, ele nu se suiau aproape niciodatd la suma de sapte milioane. Care ar putea oare sd fie sumele pe care statul la pdgubea in acele vremuri? Aceasta e foarte greu de aflat pentru cd sub domnia fanariotilor nu era o vistierie anume a tdrii, ci toate veniturile ei se vdrsau in ldzile domnilor ca avere a lor particulard, din care ei fIceau apoi cheltuielile trebuitoare. in ceea ce priveste comertul, se poate aplica Tdrii Romdnesti ceea ce s-a spus mai inainte despre Moldova. Gospoddria cdmpului si cresterea vitelor reprezintd temeha acestui comert. Cu toate cd in Moldova pdmanturile sunt mai bune, totusi
agricultura se face in Tara Romdneascd cu mai multd destoinicie. Multumitä privegherii neadormite a autoritätilor, care au grijd sd fie intotdeauna destul nutret de la un an la altul, putern spune cd si cresterea vitelor se afld intr-o stare mai bund p 204 decat in Moldova, unde // pier adeseori turme intregi din lipsd de hrand si din pricina bolilor ce se nasc din aceastd cauzd, mai inainte sd ajungd in prinavard. De asemenea in Tara Romdneascd se afld si mai multi veterinari iscusiti. Hergheliile de acolo sunt intr-o stare cu mult mai bund decdt in Moldova, unde a fost ldsat aproape totul in pärdsire, de cdnd nu se mai cumpdrd cai pentru remontele strdine.
Tara Romdneascd are acum un numdr insemnat de herghehi si rasa cailor din Ord, amestecatd cu aceea din Transilvania sau din Rusia, dd un soi de cai foarte buni. Tara Romdneascd nu are legdturi comerciale nemijlocite decdt cu Austria, Rusia si Turcia. Viena este piata principald a negustorilor de aici, a cdror cale spre Lipsca33 este opritá prin Moldova si pentru care de altminteri transportul mdrfurilor 33 Leipzig.
228
www.dacoromanica.ro
de la Lipsca prin Viena pe Duna:re, pand in lard, ar reclama cheltuieli prea mari. Articolele comerciale importate si exportate sunt de acelasi fel ca si in Moldova.
Suma mijlocie a exportului anual se tidied la 48 de milioane piastri, importul la 39 milioane piastri, din care 12 milioane se pldtesc pentru marfa din Lipsca. Singurul port al Tdrii Românesti de care se pot apropia cordbiile din Marea Neagrd este Brdila34, asezat la o depdrtare de numai doud mile de Galati. Orasul, mai inainte fortAreatd turceascd, a fost aproape din nou reclädit dupd un plan in
regula. // Nu departe se ridicd un monument in amintirea ostasilor rusi azuti in p. 205 ultimul rdzboi cu turcii, apdrând - dupd cum se pretinde - religia, legea si pámântul muntenilor si moldovenilor.
invdtdmântul public este organizat in Tara Româneasa intr-un mod foarte practic. Copiii de varstd scolard invatd mai intâi in scoli elementare pregdtindu-se pentru invdtdturi mai inalte, la care nu sunt primiti insd pând and nu dovedesc prin
examene destoinicia lor de a le urma cu folos, lucru de care nu se tine seam in Moldova, ceea ce a intârziat foarte mutt progresele pe care le-ar fi putut face scolarii. in Bucuresti sunt trei scoli primare si in celelalte orase 'fried saptesprezece, in total
doudzeci de scoli primare in toatd tar& Din cele doud gimnazii existente in Tara Româneasa unul functioneazd la Bucuresti35, iar celdlalt la Craiova36, capitala Olteniei ; fiecare din ele au ate sase clase. S-au infiintat, de asemenea, scoli pe la sate, dar ina nu s-au putut cládi pretutindeni localuri anume pentru scoald.
Eforia, cdreia i s-a incredintat conducerea invdtdmântului public in Tara Româneascd, este alatuitd din sase membri, care si-au impdrtit slujba in modul urmdtor: unul dintre dânsii supravegheazd disciplina in scoli, celdlalt are grijd de invdfdturd, un al treilea tine socotelile, cel de al patrulea supravegheazd clasele gimnaziale, al cincilea este pus cu controlul scolilor elementare, al // saselea are p. 206 inalta supraveghere a tuturor scolilor din Tara Româneasa si acesta este printffl Mihail Ghica, fratele principelui domnitor Alexandru. 34 Ibraila.
35 Referire la scoala de la Sf. Sava, infilatä de Gheorghe Lazär in 1818. inchisä in 1821 si in timpul räzboiului ruso-turc (1828-1829) a functionat la hanul $erban Vodd. Cfind Kuch isi scria lucrarea scoala revenise In vechiul local ce fusese reparat si pus la dispozitia Eforiei scolilor de catre gen. P. D. Kisselev (1832), cf. N. Stoicescu, op. cit., p. 131; vezi si M. Popescu, Colegiul national Sf. Sava". Cea mai veche ,ycoald romeineascd, Bucuresti, 1944, p 36 Este vorba de $coala Centralä, care s-a deschis la 7 dec. 1831 in chillile de la biserica Maica Precista ot Dud" (Madona Dudu"), printre primn profesori care au predat aici numärându-se Stanciu
Cäpätineanu, Grigore Plesoianu si Aaron Florian. Pânä la räzboiul ruso-turc (1828-1829) ea functionase, din 1826, ca scoalä româneascä la biserica Obedeanu. In 1835 a inceput construirea unui
local propriu al Scolii centrale" (vntorul colegiu Carol I, azi liceul Nicolae Bälcescu"), lucrdrile fund incheiate abia in 1842, când scoala s-a mutat in noul sdu sedm: vezi N. Andrei, Contributii la studnd istoriei liceului N Bcilcescu" din Craiova, Bucuresti, 1969, p. 30-65.
229
www.dacoromanica.ro
Scolile elementare din ora§ele judetene stau sub controlul a doi boieri localnici, primind, pe längd aceasta, in toti anii revizie de la Bucure§ti.
Numärul tuturor elevilor primiti in §colile din tarä se urea in medie la 36 000 pe an. in afara §colilor publice se mai affd in Capita Id mai multe institute private, tinute de profesori francezi sau greci. 0 mentiune speciald meritä sd se facd §colii
comunitätii evanghelice protestante din Bucure*ti, pentru care pastorul are o deosebitä grijk §i §colii catolice ce este intretinutd de misiunea din
Roma. in amândouä §colile, copiii germanilor stabiliti in Capita lk invatd cuno§tintele neapdrat trebuitoare profesiei de meseria*i pe care o imbräti§eazd. Spre a veni in ajutorul invätämântului, s-a intemeiat, de asemenea, de cdtre acest guvern, o bibliotecd publicä, care este alcdtuitä acum din 7 000 de volume i
un muzeu in care se affd o colectie foarte bogatá de minerale §i un cabinet de antichitäti. Cea mai mare parte din familiile boiere§ti nu-§i lasd copiii sä meargd la §colile
p. 207 publice, fiind prea mândri pentru // a-i pune aldturi de copiii boierna§ilor sau ai negustorilor, intr-o intimitate prea mare, dupd cum se stabilqte de obicei intre camarazii din aceea§i §coald. Din aceastd cauzd ei tin, de obicei, ate un profesor francez in cask de la care insä elevii, in afara limbii materne, arareori invatd alta, vorbitä doar papagalice*te pe dinafard. Cunoa§terea limbii germane este aici mai rdspänditä decat in Moldova, dar cu
toate acestea intreaga §tiintd a acestei limbi se rezurnd numai la vorbirea ei incorectk pe care copiii de boier o invatá in cele mai multe cazuri de la slugile din casd, germand. in general, putem spune cd colile au rdspandit mai multd culturd in Tara Româneascd decât in Moldova. Bucure§tii numärd mai multe librdrii, pe când la I*
nu se vând cdrti decât intâmpldtor, aldturi de altä marfk in cloud dugheni de märunti§uri §i articole de bdcdnie.
Librdria cea mai bund din Bucurqti este aceea a librarului Curtii, domnul Friedrich Walbaum, care are in acela§i timp §i un cabinet de lecturd cu carti germane, franceze, engleze i italiene, Mind, de asemenea, §i proprietarul unei tipografii cu institut litografic.
Justitia se affd insd §i in Tara Româneascd intr-o stare pe deplin puerild. Legile, care servesc de cdlduzd in codul civil i criminal, au devenit cu totul inaplicabile din pricina prefacerilor desävär§ite ale imprejurdrilor de aici. Este drept cd s-au instituit multe comisii insärcinate cu revizuirea legilor, dar p 208 se nWe filed // intrebarea dacd rezultatele lucrärilor vor fi multinnitoare, deoarece la aceastä grea lucrare nu participd nici un jurist, ci doar boieri §i profesori. in cancelariile judecdtoriilor s-au infiirrtat chiar registraturi in toatd regula, pe câtd vreme inainte nu se pästrau in arhivä decät actele care la inceput motivaserd procesul i apoi hotdrarile date in acele cauze. Dar chiar §i aceste acte se vindeau 230
www.dacoromanica.ro
adeseori de cdtre eful biroului pdrtii care pierduse procesul, astfel cd nu mai ran-Ikea nici cea mai mica' urmd despre judecata ce avusese loc i pe care, din pricina deselor schimbdri ale judecdtorflor, erai silit adeseori s-o incepi de mai multe ori de la capdt. Cu astfel de mijloace i incd multe altele de acest fel, impiegatii de prin cancelarii §tiau sd-§i faureascd insemnate venituri indirecte, iar judeckorii luau mitd de la pdrtile, in judecdtile ce le aveau. Instantele judeckore§ti, atat civile cat i criminale, au acee* organizare ca si cele din Moldova. Pedeapsa cu moartea este prevdzutd de lege, dar n-a fost niciodatd aplicatd sub ocarmuirea umanitard a domnitorului Ghica; ea era comutatd intotdeauna in muncd silnicd pe viatd sau numai pe un timp limitat. in general, insd, din cauza deosebitei ingrijiri cu care este pdzitd siguranta publicd, putem spune a sunt foarte rare acele crime cdrora ar trebui sd li se aplice pedeapsa cu moartea. Chiar cele mai mici furturi se pedepsesc aici // cu o deosebitd asprime. Astfel mi s-a intamplat sd Vád, in p. 209 inchisorile orawlui Turnu, doi tigani, care erau condamnati la un an §i jumdtate muncd silnicd in obezi, fiindcd furaserd ni*te verdettri din grddina unui vecin.
Starea defectuoasd in care se afld insd justitia in Tara Romaneascd provine
mai mult din insuficienta legilor §i din incapacitatea judeckorilor deck din venalitatea lor, cu toate cd acest obicei nu a dispdrut ilia cu totul din deprinderile justitiei de aici. incercdrile tinerilor romani de a se indeletnici pe la universitkile strdine cu studiul dreptului au rdmas pand acum zadarnice, din pricina nepregdtirii lor pentru a urma cursurile universitare. Afacerile bisericqti stau sub conducerea unui mitropolit, a cdrui putere este in Tara Romaneascd tot atk de neingrdditd ca §i a aceluia" din Moldova. Tot ce se poate spune cu sigurantd insd este faptul cd numai mitropolitul de aici std sub ascultarea patriarhului din Constantinopol. Starea inaltului cler i a acelui de jos precum i intorelanta lor fatd de celelalte biserici este acee* in amandoud principatele.
Sub regimul actual s-au intemeiat patru // seminarii. in Bucure§ti se P. 210 afld seminarul central" pentru instruirea clerului inalt, in ora§ele Rimnic", 37 Autorul denumeste gresit pe capul bisericii ortodoxe din Moldova cu titulatura de Erzbischof, adicä arhiepiscop. " infiintarea de seminarii pentru preoti, pe Iânga mitropolie si fiecare episcopie a fost hotärâtä de Obicinuita Obsteascd Adunare prin regulamentul sanctionat la 11 apr. 1834, de gen. P. D. Kisselev, vezi
Semmarul central, 1836-1936. Documentele intemeterii, publicate de V. Papacostea si M. Regleanu, Bucuresti, 1938, doc. nr. XV-XVII. Seminarul Central din Bucuresti a fost infinitat prin hotärkea Obicinuitei Obsteascä Adunare din 22 mai 1835, sanctionatä de domnul Alexandru Ghica la 27 mai 1835. Scoala s-a deschis la 2 febr. 1836, functionând initial in chiliile mänästirii Antirn, iar din 1839 pând in 1858 la mänästirea Radu Vocla, ibtdem, doc. nr. XXXI-XXXV, LIII si XCVII; vezi si Econ. St. Calinescu si D. G. Boroianu, Istoria seminarulut central din Bucuregi, Bucuresti, 1904, p. 90. 39 Râmnicu Vilcea, seminarul a fost infiintat in 1836, in baza decretului nr. 169/1835 sernnat de Alexandru Ghica, vezi Acte referitoare la infiinfarea semmarulut din R. Välcea, in Revista ortodoxr, II, nr. 1, oct. 1913, p. 23-24; vezi si Al. I. Ciurea, Sfintul terarh Calmic de la Cernica, episcop al Rimnicului ,yi Noului Severin, in Mitropolia Olteniei", XV (1963), nr. 9-10, p 675.
231
www.dacoromanica.ro
Arge$4° si Buzdu41 sunt seminarii pregdtitoare pentru cel din Bucuresti si care au ca scop instruirea clerului de rdnd. Toate patru seminarele au impreund aproape 150 de elevi. Tara Romäneascd are de asemenea un mare numdr de mändstiri, care mai toate sunt foarte bogate, dar care nu-si indeplinesc aproape nici una din obligatiile infiintdrii lor, adicd ingrijirea bolnavilor si a sdracilor si venirea in ajutorul comunitätilor. Fiecare dintre aceste mandstiri mai intretine si ocupd mai multe schituri, destinate mai ales alugdrilor clerului de jos.
Domnii fanarioti dinainte fAceau tot soiul de neajunsuri acestor asezdminte. Locurile de egumen se vindeau, pur si simplu, pe bani si apoi iardsi se desfiintau dupd bunul lor plac, cerdndu-li-se mereu parale sub cuvdnt cd era trebuintd de a face fatd unor nevoi extraordinare si neprevdzute. Administratia de acurn a pus insä capdt tuturor acestor abuzuri. Egumenii sunt numiti de-a dreptul de cdtre autoritatea bisericeascd,
mosiile sunt administrate in comun de autoritatea civild si de cea bisericeascd, veniturile mändstirilor se hotdrdsc in acelasi mod pentru fiecare in parte, apoi se fixeazd lefurile egumenilor, fondurile pentru intretinerea cdlugdrilor si sumele hdrdzite diferip. 211 telor stabilimente publice de binefacere.// Mdridstirile care sunt inchinate insd Sf. Mormânt n-au voie sd se supuie acestor mdsuri si dispun, Inca pand astAzi, dupd cum li-e voia, de veniturile bor. Nunidrul total al bisericilor din Tara Romdneascä se ridicd la 4 083, din care 104 numai in orasul Bucuresti. Slujba acestor biserici se face de 9 100 de preoti. Asezdmintele de binefacere intemeiate si intretinute de cdtre mändstiri se impart in trei categorii, adicd un orfelinat, un spital si un azil pentru sdraci. in orfelinat sunt
crescuti $i copiii gäsiti al cdror numdr se tidied de obicei la 400. in acest scop sunt alocati o sutd de mii de piastri anual.
Toate aceste asezdminte filantropice au adus pand acum cel mai mare bine populatiei. Sdracii si schilozii care sedeau mai inainte vreme in numdr foarte mare pe toate strdzile si drurnurile, cdutind sd atragd mila trecdtorului prin infdtiprea goliciunii $i a suferintelor lor, se afld astdzi sub grija statului, iar cersitul pe stradd sub al cdrui pretext, se comiteau o multime de neordnduieli, a fost cu totul oprit. Consulate le strdine au in Tara Romdneascd aceleasi drepturi si imunitäti ca si in Moldova, cu deosebirea nurnai cd agentii puterilor de aici sunt mai intotdeauna consuli generali de care depind consulatele de la Iasi. Numai din partea Prusiei se intdmpld 4° La Curtea de Arges, serninarul §i-a deschis cursurile la 14 sept 1836 In casele din Pitevi ale episcopiei. Din 1838 a avut un local propriu in incinta mänästirii, distrus anul urmätor de incendiu, cursurile tiandu-se pentru un timp in chilli. Lucrdrile de reparare a localului au fost incheiate de abia in 1859, cf. Gh. C. Marinescu, Seminarul din Curtea de Arges., 1836-1936, [Bucure§ti, f. a.], p. 10-17 41 Inaugurat la 15 aug 1836, a functionat initial in casele dorrinqti" din localitate, panä in mai 1838 and a apatat un local propriu, construit intre timp i plasat In curtea dintai" a episcopiel, cf D. G. Ionescu, Seminarul din Buzau, 1836-1936, Bucure0, 1937, p. 7-8; vezi §i I. Iona§cu, Material documentar privitor la istoria seminarului din Buzd'u, 1836-1936, Bucure§ti, 1937, p. XXI *i 21-32."
232
www.dacoromanica.ro
tocmai dirnpotrivä pentru cd II Moldova are o mai mare insemndtate comerciald pentru P. 212 dânsa decât Tara Româneascd. A§adar consulul general al Prusiei pentru amândoud
Principatele i§i are re§edinta in Ia§i, iar la Bucure§ti se aflä numai tm consul care t depinde de dânsul. La Braila, piata cornercialä de cdpetenie a Tarn Române§ti, se afiä de asemenea agenti consulari strdini, care depind fie de consulii din Galati, fie de acei din Bucure§ti si care sunt numiti direct de ace§tia, dupd imputernicirea ce li s-a dat pentru aceasta. in Craiova, se aflä iard..§i agenti consulari, a cdror competentä nu se intinde insd decât asupra intereselor de protectie ce pot avea sträinii de acolo. Relatiile sociale din Tara Româneascd sunt aproape acelea§i ca §i in Moldova.
Luxul este mai putin bätätor la ochi, ceea ce s-ar putea atribui bogátiilor mult mai insemnate ale moldovenilor, decât cumpätdrii familiilor de aici. Strdinii sunt bine primiti deopotrivä in toate casele boiere§ti. Superioritatea intelectuald a femeilor asupra bärbatilor nu se invedereazd atat de bine aici ca la Ia§i, dar moralitatea femeilor de aici
este mai mare decât acolo. Societatea se imparte in mai multe adunäri strdlucite §i numeroase in saloanele boiere§ti. Se pare, de altminteri, cd bärbatii se ocupd foarte de aproape cu gospoddria câmpului, folosind timpul care le mai rdmâne, cu indeletniciri §tiintifice.
Râvna de a intra numaidecât in slujbä // este cu mult mai slabd aici, pentru cä din p. 213
cauza privegherii neobosite a domnitorului, functiile nu mai dau acum veniturile indirecte insemnate, pe care le clädeau mai Inainte. Dacd aruncdrn o privire asupra trecutului Tdrii Române§ti, asemuind ordinea §i buna rânduialä de acum cu ceea ce era cu doisprezece ani mai inainte, atunci rdmânem convin§i, cd cel care s-a afiat in fruntea administratiei a câ§tigat meritele cele mai mari fata de tara a cdrei ochmuire ii fusese incredintatA §i cd are tot dreptul de a cere de la toate clasele societälii o deopotrivä recuno§tintä cdtre dânsul, cdci era un lucru u§or de a alcdtui o noud lege fundamentald dupd care tara sä aibd a se ocârmui in viitor, dar era
mai greu de a duce acea lege la indeplinire, färd tranzitie, la un popor degenerat §i decdzut moralice§te. $i domnitorul Ghica a dezlegat aceastä problemd intr-un fel vrednic de toatd lauda. Nesocotind intru nimic interesul säu personal, ci având pururea in vedere interesul ob§tesc §i fiMd gata intotdeauna sd se jertfeascd pe sine, el a §tiut sä insufleteascä pe acei care erau chemati sd-i dea sprijin pentru indeplinirea incdrcatelor sale datorii, fäcându-i sd se intreacd, unii pe altii, in rivnd §i devotarnent. $i sträcluintele sale n-au rdmas färd a fi läudate de toti, cdci primea stima boierimii care II inconjura §i dragostea poporului, al cdrui binefäcdtor era.
Cu atat mai mult trebuie sä ne miräm väzând cd acest administrator priceput, activ §i con§tincios, a fost atât de du§mdnit in timpul din urniä II pänd când, la srar§it, p. 214 a fost chiar scos din domnia Tdrii Române§ti de care Înalta Poartd. [Autorul incheie cu o serie de consideratii privind regimul domniilor din cele cloud Principate §i situatia lor fatd de puterile suzerand §i protectoare, condamnänd arnestecul acestora in autonomia tdrii]. 233
www.dacoromanica.ro
JOHANN DANIEL FERDINAND NEIGEBAUR (1783-1866)
Exponent al intelectualitätii liberale germane din secolul al XIX-lea, Johan Daniel Ferdinand Neigebaur a fost fml unui preot silezian. El s-a näscut la 24 iunie 1783 in localitatea Dittmannsdorf. Dupä absolvirea gimnaziului din Schweidenitz, a urmat cursurile Facultätii de Teo logie, apoi pe cele ale Facultätii de Drept din Königsberg, indeplinind ulterior functiile de ascultdtor (1807) si referendor
(1810) in Schweidenitz, urmate de cea de asesor (1812) in Marienwerder. in timpul räzbomlui impotriva Frantei, J. D. F. Neigebaur s-a inrolat in 1813 in vestitul corp liber" al lui Lötzow. Luat prizonier si dus la Limoges, Neigebaur a avut pnlejul sä cunoasa cultura si civilizatia francezd Dupä eliberare a urmat cursurile Universitätii din Limoges, studiind limba francezä, istona si organizarea de stat a Frantei. Din aceastä perioadä dateazd si pnmele sale scrien, anume Briefe ernes preussischen Offiziers während seiner Kriegsgefangenschaft in Frankreich (2 vol. 1816-1818) si Schilderung der Provinz Limousin und deren Bewohner (1817). in anul 1815 a fost numit prefect de Luxemburg. Aici a ocupat difente functii juridice, pand in 1826 când a fost transferat judeator in Breslau. Din 1832 a devenit director al Judeckonei de tail de la Franstadt, iar din 1835 director al Camerei criminale din Bromberg. Ultima sa funcpe oficialä a fost cea de consul general al Prusiei in Principatele Romäne (cu resedinta la Iasi), pe care a detinut-o din 1843 pänd in 1845. Reintors la Breslau, a fAcut lungi cälätorii in Italia, Franta si Peninsula Balcanied, in urma cdrora a alatuit mai multe ghiduri turistice, de fapt mici
enciclopedii despre istoria, etnografia, economia si cultura tärilor vizitate. Fostul consul prusian era considerat de contemporani drept unul dintre cei mai prolifici autori in domeniul literatuni de voiaj" Mare admirator al Italiei, J. D. F. Neigebaur, dorea sä-si petreacd aim ultimii am ai vietn. Din nefencire a munt la Breslau, la 24 iunie 1866. J. D. F. Neigebaur a läsat in urmä o bogatä operä in domenii diverse: drept, istorie, arheologie, geografie, etnografie, beletristicä, memorialisticä2. fn privinta optiunilor sale politice, Neigebaur a fost un liberal, un admirator al Risorgimentoului, un partizan al dreptului autodetermindrii natiunilor. El a militat pentru unitatea Germaniei dar si pentru cea a italienilor, românilor si sârbilor. 0 personalitate cu asemenea opinii, un adversar al junkerilor si al privilegiilor feudale, nu putea
fi un consul prea cornod. Totodatä, prin eruditia sa si prin preocupärile stiintifice, Neigebaur a provocat invidia omologilor sdi de la Iasi care, tesând o seamä de intrigi, au reusit sä-1 indepdrteze din post numai dupd doi ant de sedere3. '
Blätter för literansche Unterhaltung", Leipzig, 1866, p. 222-223, cf. Klaus Henning
Schroeder, .1 F. Neigebaur in Rumdnien (1843-1845), in Dacoromânia", 3, 1975-1976, p. 86, 92. 2 Vezi lista exhaustivä a lucránlor publicate, in anexa studiului lui K. H. Schroeder, op. ca. 3 E. Hunnuzaki, Documente privitoare la Istoria románilor 1763-1844, vol. X, p. LIV, afirmä cd a stat la Iasi in perioada 1843-1844.
234
www.dacoromanica.ro
in capitala Moldovei, el a cunoscut o seamd de exponenti ai miscarii nationale, oameni politici, revolutionari, scriitori, gazetari. Contactul cu intelectualitatea romäneascd din Moldova s-a facut mai ales prin cunoscuta Societate a naturalistilor". Printre cei care I-au ajutat pe Neigebaur in cercetdrile sale privind Moldova se numärd, in afara domnitorului Mihai Sturdza, Paul Bals, de la redactia revistei Propdsirea", Constantin Hurmuzaki, Constantin Rolla, dr. A. Winkler, ultimii participând ulterior la revolutia din 1848. Se pare cd 1-a cunoscut i pe Mihail Koadlniceanu, a cdrei lectie de deschidere a cursului de Istorie National& la Academia Mihdileand avea sd fie publicatd in extenso de Neigebaur in principala sa lucrare privind Principatele Române, Beschreibung der Moldau und Walachei (ed. I, Leipzig, 1848, ed. a II-a, Breslau, 1854). Dintre intelectualii romäni din Transilvania, consulul prusian de la Iasi 1-a cunoscut pe Alexandru Papiu Ilarian. Cu privire la relatiile si activitatea lui Neigebaur in
societatea munteand existä putine informatii; el a fost, se pare, in contact in special cu Joan Maiorescu4.
De-a lungul celor doi ani pe care i-a petrecut la Iasi si Bucuresti, consulul Neigebaur a strâns un material documentar imens, privind geografia, demografia, economia, cultura, arheologia, istoria veche i modernd a tärilor române. Trei articole, scrise in acea vreme la Iasi (Die Bojaren der
Walachei; Das Kloster Niamzo
in
der Moldau, Die Verwaltung der Geist lich - und
Schulangelegenkeiten), au fost publicate Incä in anul 1843 in Magazm fiir Literatur des Auslandes" (Bd. 24, Berlin, p. 315-316, 341 si 356). Dupd reintoarcerea la Breslau, Neigebaur a publicat intr-o serie de reviste studii despre tdrile
române - considerate de Nicolae Iorga drept pretioase izvoare pentru istoria contemporand a românilor"5 - i pe care fostul consul prusian le-a concentrat ulterior in patru volume: Beschreibung der Moldau und Walachei (ed. I, Leipzig, 1848; ed. a II- a, Breslau 1854); Die Donau - Fiirstenthiimer, Gesammelte Skizzen geschichtlich - statistisch - politischen Inhalts (Breslau, 1854), Die Moldau Walachen oder Romanen und der russische Schutz (Breslau, 1854, partea II din Donaujiirsienthiimer, o prelucrare a Albumului Moldo - Valah de Bilbecocq); Die staathchen Verhaltnisse der Moldau und Walachei in geschichtlicher Zusammenstellung der auf das iffentiche Recht bezuglichen Vertreige (Breslau, 1856, partea III din Donau Fürstenthiimer). in afara acestor volume, o adevdratd enciclopedie asupra tdrilor noastre in epoca domniilor regulamentare", conform definirii lui V. Papacostea6, I. D. F. Neigebaur este si autorul lucrdni intitulatd Dacien aus den Uberresten des klassischen Alterthums mit besonderer Riicksicht auf Siebenbtirgen (Brasov, 1851). Totodatá a tradus si cartea lui Al. Papiu Ilarian, Independenra constitutionalii a Transilvaniet (Iasi, 1861), versiunea germand apdrutd la Breslau in 1862 si purtând titlul Die constitutionelle Unabhiingigkeit Siebenbiirgens, i având un apendice scris chiar de traduator, despre populatia säseascd din Ardeal. Referiri la români, mai precis la raporturile dintre acestia si slavii de sud, sunt intalnite si in lucrarea Die Siid-Slaven und deren Lander in Beziehung auf Geschichte, Kultur und Verfassung (Leipzig, 1851). Fostul consul prusian de la Iasi a mai contribuit la cunoasterea tdrilor române de cdtre germani, prin traducerea pe care a tâcut-o lucrdrii prmtului Anatol Demidov, publicatd la Breslau, in 1854, sub titlul Reise nach dem siidlichen Russland und der Krim durch Ungarn und die Walachei und die Moldau. in fine, in memonile sale, apdrute la Leipzig in 1864, sub pseudonim', Neigebaur a consacrat capitolul 36 Moldovei i fdrii Românesti (Umschau in der Moldau und Walachei)6. 4
V. Papacostea, Un observator prusian in Trile Romiine acum un veac, Bucuresti, 1942, p
53-54.
5 Prefatd la Colectia Hurmuzaki, vol. X, Rapoarte consulare prusiene din layi si Bucureyti (1763-1844), Bucuresti, 1897, p. LXIV. 6 V Papacostea, op cit., p. 36.
7 Denkwtirdigkeiten des Domherrn Grafen von W Vom Beginn der ersten französischen Revolution bis ziir neusten Zeit.
Cf. K H. Schroeder, op cit.
235
www.dacoromanica.ro
Cele mai importante lucrän despre români ale lui Neigebaur au apärut intre 1848 si 1854. Ele au contribuit - dupä cum subliniaza Victor Papacostea° - nu numai la informarea, sub diverse aspecte,
a opinlei publice germane asupra tärilor române, care in urma rdzbolului Crimeii" ajunsesera sä constituie o problemä europeand, ci i la influentarea factonlor de decizie de la Berlin, in adoptarea unei atitudini favorabile fata de Unirea Principatelor. Spre deosebire de o mare parte a cälätorilor sträini, ce au trecut prin Tara RomâneascE si Moldova in prima jumatate a secolului al XIX-lea si ale cäror aprecien asupra românilor sunt adesea foarte severe,
uneori chiar neconforme realitäii, Neigebaur a reusit sä fie cat mai obiectiv, datoritä vastei sale documentäri. Astfel, este de parere ea' s-ar face o nedreptate poporului român dacd ar fi judecat dupä o minoritate constantinopolitand"l° Fostul consul prusian a fost impresionat de hämicia täräncilor ca si de eforturile românilor, din acea vreme, in domeniul culturii. Multe capete luminate dau lucruri originate destul de bune. in general sunt date toate elementele pentru a pregati acestui popor un viitor frumos. Nu le lipseste talentul, iar caracterul poporului este blând"". Personalitate cu concephi liberate, apärätor al dreptunlor omului, Neigebaur este foarte cntic in privinta structurii social-politice din Tara Româneasa si Moldova, dar exagereati atunci când sustme cä societatea româneasca din prima jumätate a secolului al XIX-lea nu avea, ca in alte täri, o incomodd stare a treia", fund alcatuitä numai din boieri, tärani i robi. in schimb, a sesizat corect nazuinta romänilor spre unitate statald i independentd, a sustinut
cu argumente stiintifice aceste deziderate. Bazându-si rationamentul pe un vast si vanat material documentar, el a reusit sd inteleagd i sä demonstreze etnogeneza poporului român, dar si continuitatea acestuia in spahul carpato-pontico-danubian. Despre personalitatea si opera lui J. D. F. Neigebaur, au scris Nicolae lorga in Istoria romiinilor prin ccileitori12i in prefata la volumul X al colectiei de documente Hurrnuzaki'', Victor PapacosteaH, care rectä in anexä traducerea unui fragment din Beschreibung der Moldau und Walachei ce pnveste
descrierea oraselor Bucuresti si Iasi; Klaus Henning Schroeder. De asemenea, activitatea lui J D. F Neigebaur si scrienle acestuia au fost comentate si de Stela Manes: Die Wahrnehmung der rundinischen Fürstentitmer in der deutschen Öffentlichkeit in der ersten Hilfte des 19. Jahrhunderts (Sitd-osteuropa Studte 47) i Die rumiinischen Fiirstentiimer aus der Sicht deutscher Reisenden der ersten Hiilfte des XIX Jahrhundersts (Revue Roumame d'Histoire", XXII (1983), nr. 3, p. 213-223); Vasile Docea, 0 discitorte scandaloasd i cciderea consului Neigebaur, in Arhiva Genealogici", Ia5i, an IV, 1997, nr. 1-2, p. 43-50; Idem, A fost JE Neigebaur la Galati?, in Porto-Franco. Revistä de
-
culturr, Galati, nr. 2,1991, p. 27.
JOHAN DANIEL FERDINAND NEIGEBAUR
Descrierea Moldovei i Tárii Românesti' [Consideratii asupra a§ezdrii geografice, a reliefului, climei §i vegetatiei Moldovei i Tärii Române§ti] P. 5
[...] Locuitorii acestor täri sunt valahi sau, dupâ cum ei in§i§i se numesc, români; este apreciat la aproximativ 1 'A milioane in V. Papacostea, op. cit., p. 61. '° Cf. V. Papacostea, op. cit., p. 51. 9
' 12
Ibtdem.
N lorga, /storia mine:in/or prin ccildtori, Bucuresti, vol. IV, 1981, p. 65-67.
14
Vezi nota 4. Vezi nota 3.
13
Traducerea s-a fäcut dupä textul german al lucräni lui I. F. Neigebauer, Beschreibung der
13
Moldau und Walachei, Auflage, Breslau, 1854.
236
www.dacoromanica.ro
Moldova ti la circa 2 'A milioane suflete in Tara Româneascd. Români16 trdiesc §i in Banat, Ungaria, Transilvania, in special insd in Bucovina, alipitd la Austria in 1776
i
in Basarabia, anexatd de Rusia in 1812, incât intreaga populatie
româneascd se ridicd la peste 6 000 000 suflete. Vecinii, de cealaltd parte a Dundrii,
sunt bulgarii, cu 4 500 000 suflete, sârbii, in jur de 900 000 suflete; pe cursul inferior al Dundrii", de la Rasova in jos, se mai afld cazacii dobrogeni18, ce apartin slavilor, fiind 'filed pe jumdtate tdtari; multi dintre acqtia au fost adu§i'9 de ru§i pe malul stâng al Dundrii. Cazacii i slavii sunt §i vecinii in rdsdrit; spre nord §i apus sunt ungurii, amestecati MO. in Transilvania cu sa§ii. in Tara Româneascd i Moldova mai locuiesc, in afard de români, peste 100 000 tigani, care 4i spun romi §i care ar fi imigrat din Industan, in anul 1400, sub Timur20. Aici sunt ortodoc§i21. in nici o tard din Europa nu sunt atât de multi tigani ca aici. Evrei sunt, poate, in aceste tdri, la fel de multi; in Moldova se afld cu mult mai multi decât in Tara Româneascd, in
prima ar trdi peste 60 000 evrei. Armenii sunt, de asemenea numero§i, ei sunt compatriotii turcilor, de fapt turci cre§tini22 §i se disting prin bundstare. De fapt se gdsesc aici foarte multi // strdini din Europa, mai ales meseria§i germani care, in cea p 6 mai mare parte, nu sunt supusi legilor tdrii, singura lor instantd superioard fiind propriile lor consulate.
Dupd confesiune, majoritatea locuitorilor acestei tdri este din ortodoc§i, ai cdror sefi spirituali sunt mitropolitii din Ia§i §i Bucuresti. Catolici sunt peste 100 000, doar in Moldova 60 000, populând23 sate intregi in zona Bacdului24; la frontiera cu Transilvania sunt numiti unguri, de§i cei
mai multi vorbesc române§te25. Misiunea din Bucuresti se afld sub 16 Stammgenossen der Walachen. '7 am Ausfluss der Donau. 18 Autorul include probabil si pe lipoveni, populatie minoritara in Dobrogea. in schimb nu sunt
pomeniti romanii, cei mai vechi locuitori al provinciei. 151 iibergestedelt
20 Timur cel Schiop, han (1370-1405), intemeietorul statului mongol al Timurizilor. Tiganii au fost intr-adevär adusi in Europa Centrala si de Sud-Est de catre mongoli, dar in sec. XIII. 21 orientalische Christen. 22 Exprimare confuza, fund putin probabil ca autorul sa nu aibä elementare cunostinte asupra istoriei armenilor, stabiliti in actuala Armeme in secolele VI-VII 1'. H. si crestinati in ami 290-300 d H. din porunca regelui Tiridat. " besetzen 24 Bakau. 25 Ceangaii, urmasii unor romani transilvaneni, supusi in locurile lor de bastina unui proces de
secuizare, devenind bihngvi, au emigrat in Moldova, de-a lungul secolului al XVIII-lea, unde au redevenit unilingvi, vorbind doar in graiul lor traditional adus din Transilvama; vezi D. Märtinas, Originea ceangállor din Moldova, Bucuresti, 1985, p 94.
237
www.dacoromanica.ro
conducerea unui episcop in Bulgaria, iar cea din Ia.$i sub cea a unui episcop propriu, in partibus infidelium; acesta are 90 biserici catolice, pentru care sunt doar 24 preoti. Limba tdrii este româna.26, care a provenit din latind, modificatd simtitor de slavi $i in care se gdsesc $i vechi cuvinte lirice sau $i dacice; alfabetul este in intregime cel chirilic sau vechi slay; totgi literele au fost fdcute acum, ca $i cele ruse$ti, mai asemändtoare celor latine. Tiganii vorbesc un dialect sanscrit, anurne al castei suduro. Evreii vorbesc, mai ales, o germand stricatd $i foarte putini spaniola. Limba familiald a boierimii27 este franceza, aceea a persoanelor mai in vârstd neogreaca, deoarece ea a fost limba de la curtea domnilor fanarioti $i
a numero$ilor lor urma$i; totu$i foarte multi au invdtat $i germana. Strdinii i.$i pástreazd limba lor, totu$i negustorii greci $i armeni vorbesc mult italiene$te. Românii invatd cu mare u$urintd limbi strdine, cei mai multi dintre boieri vorbesc, in afara limbii materne, mai mult sau mai putin bine, frantiize$te $i nemte$te sau grece$te, adesea $i ruse$te $i italiene$te. Natura a inzestrat, in general, bine corpul românilor; de cele mai multe ori se vdd conform* robuste, chiar dacd, de obicei, doar de o staturd mijlocie; se gdsesc $i persoane foarte Make% cele mai multe cu pdrul negru, de o culoare sdndtoasd $i ochi foci*. Femeile se disting prin umeri frumo$i $i piept bine dezvoltat. B4tina$ii nu sunt de fapt atat de rnuncitori ca bulgarii $i germanii; au totu$i un farmec natural $i vioi, chiar dacd intr-o mai micd mdsurd decât grecii $i polonezii. Totiqi au o suficientd capacitate de instructie $i sunt priceputi, de indatä ce este trezia buna lor vointá. Totu$i, din pdcate, majoritatea populatiei, tdranii, lipsiti de proprietate se afld in mare sdedcie. Burghezi nu existd, aci majoritatea meseriilor sunt practicate de evrei29. De aceea natiunea este reprezentatd, de fapt, doar de câteva mii de boieri. Numai ace$tia au drepturi politice $i, de obicei, nu respectd nici o lege. Armenii sunt, in general, oameni frumo$i (doar cu mâini $i picioare, de obicei, prea mari), foarte inteligenti $i se ocupd, in special cu negotul.
Tiganii sunt, de cele mai multe ori, de o constructie find $i adesea cu trdsdturi frumoase ale fetei $i ochi expresivi. in afara tiganilor, eliberati in 1844 de pe mo$iile mdridstire$ti3° $i ale statului, ei sunt robii boierilor $i intru totul lipsiti p. 7 de drepturi; dacd ar fi tratati omene$te ar deveni II membri folositori ai societdtii burgheze3'. L.] Tiganii au un talent exceptional pentru muzicd, astfel Meat sunt in
stare sd ante cele mai grele melodii, pe care le-au auzit o data'. in 26 die walachische " der Vornehmen.
" sehr wahlgewachseue Personen. 29 Afirmatie exageratä. 30 der geistlichers.
" der bUrgerlichen Gesellschaft.
238
www.dacoromanica.ro
general, poporul din Moldova si Tara Româneascd este foarte blajin, &cä nu prin caracter atunci datoritd lipsei de patimi. in plus este foarte cumpdtat, iar cazuri de furt apar relativ foarte rar; la aceasta contribuie i faptul cd poporul se afld pe o treaptd joasd de dezvoltare, cu putine i aceleasi nevoi, usor de satisfdcut deoarece populatia este incd putin instdritd". Dueluri $i sinucideri sunt aici, de asemenea rare, ca i spargerile; acestea din urmd poate datoritd faptului cd cel care incearcd sd le combatd are arme in casd ce formeazd de altfel o parte a luxului mobildrii" $i al costumului. 0 mare calitate este curdtenia care se intAlneste pand in cea mai sdrdcdcioasd colibä, fiind treaba femeilor sä vdruiascd cel putin peretii interiori si cdminul; in schimb murddria strdzilor din mai toate orasele este intolerabild, iar micile grddinite din sate, care inconjoard in alte tdri casele tdrdnesti, sunt aici inexistente". Aspectul tdrii este, din aceastd cauzd, trist. Rar se vede câte un arbore, in afara din pdduri, iar plantatii de pomi, care chiar i in Po Ionia te duc de la cel mai nenorocit sat la celdlalt, nu-i aici nici urmd. Aceastd lipsd de simt al frumosului se intâlneste la cei mai multi, chiar i la cei mai bogati dintre oameni; nu-i lipsd de lux $i obiecte de podoabd pariziene, dar aproape nicdieri nu se vede pe pereti vreun tablou sau vreo stampd. Portul national al bdrbatilor de la Ord constd din cioareci35, cizme36, cdmd$i pe deasupra cioarecilor, tinute impreund de un brâu37. Deasupra poartd o vestd, de obicei fdrd mâneci i o manta brund adesea impodobitd cu broderii" rosii $i albastre. Capul <0-1 acoperd> adesea cu o cdciuld de bland de oaie, cu lâna pe dinafard; cojocul sau cojocelul de oaie" la oamenii de vazd46 imitd in schimb, cât se poate mai mult pe turci 'And' $i la calpacul boieresc, acesta având, la boierii
cei mai in vârstd, forma unui balon de o mdrime care poate atinge 1/3 dintr-o banitd prusiand; pe lângd acesta mai poartd $i acum haine turcesti; tinerii si
doamnele se imbracd strict dupd jurnalul de modä parizian. Tdrdncile îi inasoard in jurul soldurilor o fotd mare' din stofd vdrgatd de lând, astfel încât o parte rdmâne deschisd; cele nernäritate merg cu pdrul impletit, cele maritate îi infdsoard in jurul capului o basma. La acestea se adaugd iarna o manta, de cele mai adeseori cáptusitd cu bland. Ele poartd cizme, ca $i bdrbatii au adesea 32 noch dimn gesiiet ist. 33 Ameublement. 34 unerhört
" Beinkleidern 36 Referire de fapt la portul moldovenesc, cäci in Muntenia si Oltenia taranii nu purtau cizme. 37 Görtel.
" Verzierungen. " der Mantel oder die Weste von Schaffell 4° die Vornehmen. 41 ein grosses Tuch
239
www.dacoromanica.ro
o parte rdsfrantd din pdnzd albd cu broderii albastre sau ro§ii intr-o forma p. 8 originald. Evreii §i-au pdstrat aproape portul obi§nuit // al evreilor polonezi §i tiganii au doar zdrente, <§i, de aceea> merg aproape goi, dacd nu apartin numeroasei servitorimi a boierilor, purtand livrele strdlucitoare, pariziene sau vieneze.
Alimentul principal al populatiei este mdmäliga42, o polenta din mdlai mdcinat mare; la oamenii de vazd este obi§nuit luxul bucdtdriei frantu2e§ti, rareori
fiind intdlnitd carnea gustoasd prin care se distinge bucdtdria englezeascd. Se mdnancd §i multe feluri turce§ti, precum ghiveci43 §i ciulama de pasdre §i carne de
berbec; se folose§te, mai des, mult orez §i se mdnancd o multime de dulciuri. Dulceturile sunt foarte bune; acestea se gustd, incepand de dimineatd, la fiecare pahar cu apd. Se bea putin vin §i ceai; mai mult cafea, dar rareori §i de cdtre doamne. Locuintele majoritätii poporului sunt cele mai sdrdcdcioase din Europa, mai ales cele din Tara Romdneascd. Cea mai mare parte a caselor tdrdne§ti este din
chirpici44, acoperite cu paie sau cu trestie; cei sdraci trebuie adesea sd se multumeascd cu bordeie, acestea fiind intalnite chiar §i in capitale. Un cazan sau cdteva oale alcdtuiesc intrega veseld; la tdrani nu sunt intalnite päturi,
fiecare culcdndu-se pe pdmânt, infä§urat in mantaua sa, cdci putine case cunosc luxul unei du§umele din lemn. Aldturi se ridicd casele boierilor, unele ca adevdrate palate, de obicei bogat ornamentate cu coloane, dar construite, rareori, cu un adevdrat bun gust. Aici parchetul a fost lucrat adesea la Viena sau Breslau45, iar mobila cea mai de pret din Paris nu este prea scumpd;
in schimb cele mai sdrace §i murdare vecindt0 ale sdracilor nu indigneazd , iar grddinile constituie o raritate. Nici un ora§ din aceste tdri nu are, mdcar, o stradd dreaptd §i regulatd; cele mai
multe din ele nu sunt pavate §i, intr-o mare parte a anului sunt asemandtoare unor fluvii de noroi, in gropile cdrora se rup unele träsuri §i, in care, sdrac trebuie sd meargd prin murddrie pand la genunchi. Din acest motiv cdte un palat este, o anumitä vreme, inabordabil §i, adesea, trebuie luati mai multi oameni sd sustind trdsura. De aceea, nu existd proportional niciunde in lume atdtea echipaje ca aici; a merge pe jos in Tara Româneascd inseamnd tot aat cat in alte tdri sd te plimbi descult. Tiganii trdiesc vara in corturi, alcdtuite din vechi carpe §i iarna i§i sapd bordeie46. Hanurile sunt, de reguld, turce§ti, adicd curte imprejmuitä de un rand de chilii inguste mandstire§ti, al cdror mobilier constd dintr-un divan, mai mult sau mai putin rdu. Putinele hanuri, mobilate dupä felul european sunt de 42 Mumaliga. 43 Ragouts.
44 sind von Weidenruthen geflochten mit Erde iiber... 45 Wroçlaw in Polonia. 46 graben sie sich in die Erde ein.
240
www.dacoromanica.ro
obicei proaste §i foarte scumpe, cafenelele insd sdrdcdcioase §i destinate
doar clasei de jos. Cofetdriile stint de obicei intr-o stare mai bunk deoarece dulciurile plac aici foarte mult. Aceste Oh nu duc lipsd de biserici, dar nu sunt deosebite nici prin vechimea §i nici prin arhitectura lor, cu atat mai putin prin mdrimea lor; totu§i, cateodatd stilul lor foarte baroc le dd, in exterior, o anumitA diversitate. in interior sunt acoperite cu o picturd de proastd pe fond inchis, altarele sunt bogat impodobite II i oddjdiile fastuoase. in afard de clopote se P 9 folosesc §i ciocane de lemn care se bat pe scanduri, ceea ce se nume*te toace. Acest obicei provine incd din vremea in care clopotele nu erau permise48. Ceasuri pe turnurile sunt foarte rare. Bdi le se mentin aici incd din vremea turcilor; fantanile insd sunt acum uneori neglijate. [Autorul insistd in continuare pe obiceiul de a construi fantani, subliniind
totodatd in mod eronat cä obiceiul constructiilor de utilitate publicd din Tara Romaneascd §i Moldova, precum spitale, hanuri, fantani, conducte de apd §i poduri, ar fi de sorginte islamicd. De asemenea, el considerd cá boierii nu sunt interesati in adoptarea de mdsuri edilitare]. Unor asemenea dovezi, ce se datoresc aici incd foarte
mult lipsei de culturd, le apartine i lipsa de strdzi, poduri §i mai ales cimitire; guverndmantul provizoriu rus amenajase locuri de inmormantare in afara oraFlor, dar s-a revenit la vechiul obicei prost §i ele sunt folosite numai pentru mortii din spitale. Acum mortii sunt din nou ingropati in mijlocul oraselor, in jurul bisericilor §i, dupd §apte ani, dezgropati de cdtre mo§tenitorii celor bogati pentru ca sd se risipeascd mai repede49 cdci, atita vreme cat acest nu s-a petrecut,
sufletul, dupd credinta dominantd , n-ar avea lini§te, de§i nu se crede in purgatoriul catolic.
Nici Moldova *i nici Tara Romaneascd nu au ceati, dupd ce vechile ceati turce§tim au fost ddrimate in ultimul rdzboi turc; de la vechile castele se gäsesc putine urine. Ceea ce construiserd aici romanii s-a ddramat 'And in temelii; iar slavii au fost mai intai a§a de putin favorabili tuturor re§edintelor intdrite, Inc&
înii regii lor nu aveau voie sd aibd case cu ziduri. De abia cavalerii
germani din Ungaria au construit aici cateva cetdti, al cdror rol îl au acum mändstirile care, chiar §i in ome, au cateodatd un aspect de castel, ffind prevdzute cu creneluri amenintdtoare; ele au folosit adesea drept locuri de addpost, cu prilejul invaziilor turcilor §i tdtarilor, dar istoria tace in privinta unor apdrdri inver§unate . Mändstirile de aici nu ies din comun nici prin vechimea bor. De altfel arheologul gdse§te putine vestigii5' §i cu atat mai putine biblioteci cu manuscrise. 47
Tokka.
48 Afirrngie gresita. 49 damn sie schueller verwerfen 5° Autorul face refenre la asa-numitele rawle. Braila, Giurgm, Turnu, de pe linia Dunarii. 51 Wong Ausbeute. Cercetarile arheologice ulterioare dovedesc contranul celor afirmate de Huch.
www.dacoromanica.ro
241
Viata sociald din aceste tdri se deosebe§te simtitor de cea europeand, prin p. 10 aceea cd se mai simte influenta moravurilor turcesti // ce se mai mentin aici. Turcul trdiqte peste zi pe stradd sau in cafenele; dar cu apusul soarelui inceteazd orice relatie exterioard cu bárbatii; el se retrage in casa sa, in cercul familiei sale. Turcoaicele fac, in timpul zilei, vizite la alte femei pentru ali ardta frumoasele lor
rochii sau bijuteriile cdci un alt subiect de conversatie nu au. cd turcoaicele se pricep sd se distreze singure cu un bärbat, Mid' a fi observate de gelozia sotilor lor, este cunoscut din legdturile de dragoste care existd; dar chiar §i in celor mai bune predispozith naturale, turcoaicele ar fi foarte neajutorate
intr-o conversatie dacd ar frecventa o societate mixtd52. Instructia proprie" nu folose§te lipsei de exercitiu, pe când italiencele, fdrd o instructie deosebitd sunt in stare sd conducd o conversatie vie. Turcii dau, din când in când, mari petreceri, de obicei foarte luxoase pentru ali ardta bogdtia. Nu inteleg nimic despre atractia unei conversatii amicale, despre eventuale fleacurim, dar intr-o forma pldcutd; ei vor mai de grabd sd se vorbeascd un an intreg despre o petrecere pe care au dato, in loc de a vedea la ei, cu acelea§i cheltuieli, pe cineva, sdptämânal sau zilnic, ca in Europa. Turcii, care fuseserd in Europa, ar dori sd imite totul; deoarece orice imitatie este exageratd, lipsind peste tot unitate, s-a câstigat prin aceasta foarte putin. Femeile, crescute intr-o adâncd supunere fatä de bárbati, ii inward pe turcii lor când se ive§te ocazia; o conversatie vie, patrioticd, care pare sd placd intotdeauna, cu toatd exagerarea, femeilor poloneze, ar fi de neconceput. cd moravurile turcesti de aici, unde fuseserd stdpâni, unde lansau moda", unde era obi§nuit ca boierul cel mai bogat sd sdrute mâna unui functionar turc care poate avansase mai Mai din bdrbier pentru a obtine protectia acestuia, cd aceste moravuri n-au dispdrut cu totul, aici unde s-a introdus de abia din 1833 o noud ordine a lucrurilor, care nu mai recunoa§te pe turci drept stdpânii
nelimitati ai tärii, nu trebuie sd mire. Astfel este §i cu fumatul tutunului dupd moda turceascd, generalizatd", de§i turcii in§i§i au inceput sd fumeze. Murad" a interzis acest obicei, sub pedeapsa cu moartea, incd din 1633; dar cu cat §i-au pierdut mai multi capetele din aceastd cauzd, cu atât
obiceiul a devenit mai indrdgit. De aceea, aici mai std adesea ciubucciul in trdsurd când stdpanul pleacd §i chiar in camera doamnelor se fumeazd;
turcul bate din palme in loc sh cheme servitorul cu clopotelul; turcul este foarte punctual in a rdspunde la vizite, de altfel singura sa treabd; turcul bea rar la masd 52 in gemischter Gesellschaft. " Selbst kenntnisse. 54 Kleinichkeiten.
" we sie die Moden angaben. " ganz allgemein. 57 Murad IV, sultan al Imperiului Otoman (1623-1640).
242
www.dacoromanica.ro
tuicd58 §i de obicei nu vin. in Moldova §i Tara Româneascd se intâlnesc acelea§i ; pe scurt, peste tot se intâlnesc incd obiceiuri ale stäpânilor
