China - Referat

CHINA  China este o regiune culturală, o civilizație antică, și, în funcție de perspectivă, o entitate națională sau multinațională extinsă pe o suprafață mare în Asia de Est. China are una dintre cele mai vechi civilizații din lume, compusă din state și culturi datând mai mult de șase milenii. Ea are cel mai vechi sistem de limbă scrisă utilizat în lume și este privit ca sursa a numeroase invenții. Istoric, cultura Chinei și -a extins sfera de influență peste Asia de Est prin religie, tradiții, precum și prin sisteme de scriere, fiind adoptate de diferite culturi învecinate, cum ar fi Japonia, Coreea și Vietnam. Primele dovezi ale prezenței umane în regiune au fost găsite într-o într -o peșteră din Zhoukoudian și este unul din primele exemple de Homo erectus, acum cunoscut sub numele de Omul din Peking, estimat aproximativ că a trăit de la 300,000 la 550,000 de ani în urmă. Republica Populară Chineză a fost proclamată la 1 octombrie 1949, după victoria militară a Partidului Comunist Chinez asupra Kuomintang -ului. Cu toate acestea, China în sine este cea mai veche civilizație existentă astăzi, are o istorie de peste 5000 de ani. Aceasta este acum o Republica Socialistă, reglementată de un singur partid care are un control asupra celor douăzeci și două de provincii, cinci regiuni autonome, patru municipalități și două regiuni administrative speciale (Hong Kong și Macau). China este una dintre cele cinci membri permanenți de Securitate al ONU, precum și membru al Organizatiei pentru Cooperare din Shanghai. În prezent, "Regatul de Mojloc" este clasat pe locul al doilea ca mare economie prin calcul din PIB în paritatea puterii de cumpărare și a treia de către criteriul monetar. În mod oficial țară comunistă, Republica Populară Chineză a adoptat o economie socialistă de piață în cazul în care liberalismul economic și controlul politic autoritar intervin împreună întrîntr -o formulă specifică. Istorie

Studiile arheologice moderne au demonstrat existența unei orînduiri primitive avansate cultural și economic între anii 2000 și 2500 î. e. n. în ariile rîulul Huang He în nordul Chinei. Secole de migrație, amalgamare, asimilare și dezvoltare a populației din această regiune a dus la formarea unui sistem distinctiv dist inctiv de scriere, un corpus filozofic, artistic autentic și o organizare politică, care în zilele noastre se numește civilizația chineză.

Dinastiile antice

După textele mitologice, civilizaț După civilizația chineză chineză  începe de la Pangu, creatorul universului, și o succesiune de impă imp ăra rațți, înț înțelep elepțți și eroi mitici (Huang Di, Yao și Shun), care i-au învăț înv ățat at pe chinezii antici să s ă-și dobîndească dobîndească mîncare, să să țeas easăă și să să construiasc construiascăă case. Prima dinastie preistorică preistoric ă a fost Xia (2100-1700 în. e. n.). În anii 1960 excavă excav ările arheologice au descoperit aș a șez ezăăminte omeneș omenești în provincia Henan, care au indicat existen ța unei civilizaț civilizații urbane in perioada neolitică neolitic ă tîrzie. Dinastia Xia, în urma unor conflicte între triburi, a că căzut sub puterea dinastiei Shang. Cele mai semnificative invenț inven ții din perioada Shang au fost sistemul ideografic (hieroglific) de scriere și obț obținerea bronzului pentru metalurgie. Ultimul conducă conducător din dinastia Shang a fost detronat de un șef de trib vecin, cu numele Zhou. Zhou, care împă împ ărt rtăș ășea ea limba și cultura epocii Shang, a colonizat teritoriile vecine, formînd aș a șanumita "China Centrală Central ă" (Zhou) la nord de rîul Yangtze. Dinastia Zhou a condus peste 800 de ani. Filosofii aceste dinastii au elaborat doctrina „mandatul cerului”, care susținea susț inea că că împ împăăratul este fiul cerului și guvernează guvernează doar prin voinț voința divină divină, iar detronarea acestuia ar demonstra că c ă el a pierdut acest mandat. Doctrina a explicat și a  justificat căderea dinastiilor precedente, dar a și  întăărit legitimitatea dinastiei prezente.  înt Republica Popular ă ChinezA 

Republica Populară Popular ă Chinez Chinezăă a fost proclamată proclamat ă în 1949 de că către Partidul Comunist Chinez, după după ce a cî știgat ră războiul civil cu forț forțele naț naționaliste reprezentate de partidul Kuomintang. Guvernul format de Kuomintang s-a refugiat în insula Taiwan, unde a proclamat Republica Chineză Chineză, care contestă contest ă legitimitatea conducerii comuniste a Chinei. Republica Populară Popular ă Chinez Chinezăă consider considerăă Taiwanul o provincie rebelă rebel ă și a ameninț amenințat că va  începe ră război dacă dacă acesta î și declară declară independen independențța.  În 1997 Republica Popular Popularăă Chinez Chinezăă a preluat controlul asupra Hong Kong-ului, care fusese stă stăpînit de Marea Britanie, iar în 1999 asupra teritoriului Macao, care fusese sub stăăpînire portugheză st portughez ă, în urma unor înț în țelegeri cu fostele puteri coloniale, prin care s-a angajat să să păstreze economia de piață pia ță din aceste zone, conform sistemului "o țar arăă, două două sisteme".

Relief 

Relieful Chinei este foarte variat, predominând munti foarte înalti si podiș podi șuri intinse.Existăă, de asemenea, podiș intinse.Exist podi șuri joase, depresiuni cu deș de șerturi si câmpii netede.Relieful Chinei are una dintre caracteristicile importante ale reliefului Asiei: treptele de relief principale sunt completate de alte trepte de relief - podi șuri înalte (Tibet), depresiuni interioare , podiș podi șuri cu munț mun ți tocițți (China de Sud-Est). Specificul să toci s ău deosebit de existențța pe mari întinderi din nordul si nord-estul țarii a unor mari acumulari de loess; acestea existen pot ajunge la grosimi de 200 m și pot fi continue pe mari suprafeț suprafe țe (Podiș (Podișul de Loess). MunTii Himalaya 

Munții Himalaya sunt munții cei mai tineri de pe glob, în același timp și cei mai înalți. Formarea acestor munți a fost în perioada terțiară în urmă cu milioane de ani (de aceeași vârstă cu Anzii Cordilieri și Munții Stâncoși) prin ciocnirea plăcilor continentale. S -a constatat constata t că și-n și-n în zilele noastre munții se ridică, cu toate că suferă o eroziune intensă. Aici se întâlnesc munți de peste 8000 m înălțime ca Everest(8.849 m), K2 (8.611 m), Kangchenjunga (8.586 m), Makalu (8.462 m), Lhotse (8.516 m), Cho Oyu (8.201 m), Manaslu (8.156 m), Dhaulagiri (8.167 m), Nanga Parbat (8.125 m), Annapurna (8.091 m). sau Makalu. Dintre cei 14 munți mai înalți de pe glob, patru se găsesc în Munții Karakorum, din Pakistan situat în partea vestică a Himalayei de exemplu K2. Himalaya cuprinde trei tr ei trepte: în sud Munții (Colinele) Sivalik (900 - 1200 m),în partea centrală, Himalaya Joasă (3.500 - 4.500 m), iar în Nord , lanțul principal Himalaya Înaltă, cu piscuri ce depășesc 8.000 m. În nord sunt văi largi a râului Tsangpo, mai avale în sud denum it Brahmaputra cu afluenții situați în Transhimalaya. Hymalaya partea muntoasă și de podiș este regiunea de unde izvoresc fluviile cele mai mari din sudul Asiei ca: Fluviul galben, ce curge până în apropierea Pekinului vărsându -se în Marea Chinei, Jangtse Jangts e cu vărsarea în mare la Shanghai, Irrawaddy, ce curge prin Burma, Mekong, ce traversează Laos și Kambodscha până în regiunea orașului H ồ-Chí-Minh din sudul Vietnamului. La fel fluviul Ind ce străbate Pakistanul de la nord la sud, și -n în estul

Pakistanului fluviul deja amintit Brahmaputra. Fluviile deja amintite curg aproape paralel. Gangele însă izvorește din Munții Garhwal situați la sud -vest de Himalaya. Statele pe teritoriul cărora se află masivul sunt: Nepal și Bhutan, care cuprind versanții de sud, a poi, la nordul lor, podișul Tibet din provincia chineză cu același nume, în fine India și Pakistan, care cuprind porțiuni din partea sudică, respectiv sud -vestică. ClimA 

China este situată în Asia de Est. La est China este spălată de către mările de vest ale Oceanului Pacific. Suprafața Chinei este de 9.6 milioane km ². China este cea mai mare țară din Asia și a treia cel mai mare țară din lume, după Rusia și Canada. Pe teritoriul C hinei, exista mai multe tipuri de climă. Lungimea totală a frontierelor terestre din China este de 22 117 km, fiind vecină cu 14 țări. Coasta maritimă a Chinei se întinde de la granita cu Coreea de Nord, în nord, cu Vietnam la sud și are o lungime de 14 500 50 0 km. China este marginita de Marea Chinei de Est, Golful Corean, Marea Galbenă și Marea Chinei de Sud. Taiwan este separat de continent prin strâmtoarea Taiwan. Cea mai mare parte a Chinei se află întrîntr -o zonă moderată, cu anotimpuri distincte. Există diferențe dife rențe de climă care se datorează musonilor, extinderii suprafețelor de uscat și diferențelor considerabile în altitudine. În timp ce în China centrala și de sud -est este, în general, cald și umed, în nord și nord-est nord -est este relativ uscat. China ajunge până la 35° latitudine, fapt care produce o mare variație în ceea ce privește climatul regional. În multe zone, vara este fierbinte și ploioasă, cu un mare grad de umiditate, și iarna este uscată. În China de nord, mai mult de 80% din precipitații cad în lunile de vară, dar numai 40% din precipitațiile anuale au loc în î n China de sud în aceeași perioadă.  În China de sud-est, în timpul anotimpului ploios, perioada iulie-septembrie, au loc taifunuri frecvente. La nord de Chang Jiang (Râul Yangzi) iarna este extrem de rece. re ce. Partea de nord-est nord- est are veri fierbinți și uscate, și ierni lungi și reci. Verile din zonele deșertice din Xinjiang și Mongolia interioară sunt, de asemenea, fierbinți și uscate, iar iernile reci și uscate. În China centrală, verile sunt fierbinți și umede, cu multe precipitații în lunile de sfârșit de vară. În regiunile joase din Yangzi, iarna este într -un fel mai blândă decât în zonele centrale ale Chinei, cu munții loess, sau în Sichuan, care este înconjurat de munți. În regiunile din jurul Beijing-ului, Beijing-ului, Xi’an și Zhenghou, se pot isca i sca furtuni de nisip iarna și primăvara.  În podișul Tibet Tibet--Qinghai (altitudinea medie: 4000 m), vara este scurtă, moderată și caldă, în timp ce iernile pot fi extrem de reci: nu prea sunt precipitații în timpul anului și dif erențele erențele de temperatură zi/noapte sunt mari. Un climat blând, cu veri calde și ierni răcoroase

predomină în general în podișul înalt Yunnan -Guizhou; aici nu prea sunt precipitații și  înghețurile sunt rare. China centrală are o climă subtropicală. Ploile ca d regulat de-a lungul întregului an; verile sunt lungi, umede și călduroase, iar iernile sunt scurte, cu temperaturi mai scăzute. China încadrează o mare varietate de forme de relief și varietate corespunzătoare de resurse naturale. În general, cele mai mari ma ri înălțimi de pe teritoriul Chinei se găsesc în vest, unde se află unii dintre cei mai înalți munți de pe Pământ. Trei dintre aceștia, munții Tien Shan, Kunlun și Qinling, datează din perioada Paleozoică de ridicare muntoasă (orogeneză), care a  început în perioada Carboniferă și ss -a terminat în perioada Permiana, când toate porțiunile de pământ ale Terrei ss -au unit pentru a forma un singur supercontinent, Pangaea. Munții Himalaya, sunt de origine mai recentă. SS -au format când sedimentele odată depozitate î ntr-o î ntr-o mare mezozoică, numite “tethys”, au fost strânse într -un loc și ridicate la suprafață datorită coliziunii Indiei cu Eurasia, eveniment ce a început în timpul epocii Oligocene a perioadei Tertiare, în urmă cu aproximativ 40 milioane de ani. Numeroasele tipuri de munți ale țării închid o serie de platouri și bazine, care furnizează o considerabilă sursă de apă si resurse minerale. Varietatea de tipuri climatice, de la subpolară la tropicală și incluzând mari zone alpine și deșertice, suportă o magnifică viață animală și o deosebita floră.  VegetaTia 

In ultima vreme în rezervaț rezervația naturală naturală de pe muntele Gaoligong, din provincia Yunnan, sud-vestul Chinei, a fost descoperită descoperit ă o pă pădure primitivă primitivă format formatăă dintr-o specie de arbore, numit Taiwania flousicina . Potrivit administratorului rezervaț rezerva ției naturale, pă pădurea se extinde pe suprafață suprafa ță de peste 200 de hectare. Acest arbore are o în ălțime de 40 de metri. Un expert în silviculturăă a declarat corespondentului nostru c ă Taiwania flousicina este un arbore din silvicultur categoria B de protecț protec ție din China. Este o specie din familia de brad taiwanez. În afar ă de Taiwan, arborele este ră r ăspândit în județ jude țele Lingchang și Fengqing, din provincia Yunnan. Coroana sa are formă form ă conic conicăă și scoarț scoarța este brună brun ă-gri. Straturile superficiale ale lemnului sunt galbene și albe, iar miezul este roș ro șiatic și brun. Masa lemnoasă lemnoas ă este uș ușoar oarăă și moale. Lemnul este rezistent, având fibre drepte și fiind uș ușor de prelucrat. Este un arbore pre țios, folosit la ornamentăări. Arborele creș ornament crește rapid și are o mare valoare economică economic ă. Arborii descoperiț descoperiți pe muntele Gaoligong se înmulț înmul țesc prin seminț semințe. În județ județul Fengqing, în 1918, existau 31 de specii, cu peste 300 de arbori, iar în comuna Fengxiang exista doar o specie de arbori, fiecare cu o vârstăă de peste 400 de ani. vârst

Fauna 

Fauna Chinei este foarte bogată bogat ă si variată variată. Pentru ocrotirea elementelor rare de floră flor ă si faunăă , pe teritoriul Chinei există faun există peste 100 parcuri naturale. Printre animalele ocrotite , cel mai cunoscut este ursul panda. Fauna p ădurii este rară rar ă și adaptată adaptată frigului: mamifere cu blană blan ă deasăă, mai ales ursul brun, erbivore care vin iarna din deas tundrăă, păsări care sosesc vara din sud, multe furnici și tundr mulțți țân mul ânțțari vara. Taigaua e bogat bogatăă în animale cu blană blan ă ca: samurul, veveriț veverița, vulpea, hermina. Ea mai e și casa ursului, șobolanului cu miros de mosc și a lupului. Geologie

China este afectată afectat ă periodic de seisme. Unul dintre cele mai puternice a f ăcut, oficial, peste 200.000 de morț mor ți în 1979, la Tangshan, dar experț exper ții occidentali vorbesc de 700.000 de morț mor ți Economie

China este o țară cu o economie în plin proces de dezvoltare si modernizare.Folosind marile resurse de cărbuni superiori , China și -a dezvoltat o puternică bază energetică. Este prima producătoare mondială de cărbuni.Deși rezervele de petrol sunt modeste , China trebuie să extragă din propriile resurse cantități importante de petrol (locul 7 pe glob) pentru a susține dezvoltarea economică a țării. Este a treia producătoare de energie electrică , predominant predom inant în termocentrale pe bază de cărbuni. Industria metalurgiei feroase prelucrează minereurile de fier si mangan care se găsesc în apropierea bazinelor carbonifere. Republica Populară Chineză este al doilea mare exportator mondial, livrând în anul 2008 bunuri în valoare de 1.430 miliarde dolari, față de Germania care a livrat bunuri în valoare de 1.470 miliarde dolari.

PopulaTia 

Mai mult de o cincime din totalul populației Pământului trăiește în China. China a dat naștere celei mai vechi civilizații din lume și are o istorie ce datează din urma cu 3500 de ani. Numele chinezesc “Zhong Guo”, care desemneaza denumirea țarii se traduce astfel: “Zhong” mijloc, “Guo”“Guo”-țara, numindunumindu -se astfel "Tara de mijloc" , o referință la credința chinezească în care se spune ca țară era centrul geografic al Pământului și singura civilizație adevarată. In secolul al XIX-lea, XIX-lea, China a devenit o națiune slabă din punct de vedere economic și politic, dominată de puteri străine. Prima masurare a numărului populației după preluarea statului de către comuniști a avut loc în 1953. La acea data, populația Chinei era de 582.600.000 locuitori. La cea de -a doua măsurare, care a vut loc in 1964, ss -a arătat o creștere până la 694.580.000; la cea de -a treia , în 1982, măsuratorile au arătat o populație de 1.008.180.000 (fără Hong Kong, Macau și Taiwan), făcând din China primul stat care a trecut pragul de un miliard de oameni. Intre 1953 si 1997, rata mortalitatii a scăzut de la 22,5 la aproximativ 7 la 1000 de locuitori; rata natalității a scăzut, de asemenea, de la 45 la 1000 de locuitori in 1953, la aproximativ 16,4 in 1997. Ca rezultat, creșterea numărului de oameni ss -a micșorat de la 22,5 la mie, în 1953, la 0,9 la mie in 1997. Chiar și în aceste condiții, China tot inregistrează o creștere anuală a populației de aproape 11 milioane de oameni. Transportul 

Lungimea totală total ă de drumuri este de 3.5 milioane km. Lungimea totală total ă a autostră autostr ăzilor moderne, la sfârș sfâr șitul anului 2006, se ridicau la 45,3 mii km (în 2006 a fost construit ă 4,3 mii km de autostră autostrăzi, în 2007, au fost planificate să s ă fie construite 5 mii km). Lungimea reț rețelei de cale ferată ferată din China la sfârș sfâr șitul anului 2006 a constituit 76,6 mii km (în 2006, creș cre șterea economicăă se ridica la 1.2 mii km). În anul 2006 a fost pus în economic funcțțiune cale ferată func ferată în Tibet cel mai mare altitudine de (pânăă la 5072 m deasupra nivelului mă (pân m ării), în valoare de 4.2 miliarde dolari. Transporturi pe apă ap ă include comerț comerțul maritim și fluvial. Transporturi pe apă apă este concentratăă în partea de sud-est și regiunile de sud. Cota sa din cifra de afaceri total ă de marf ă concentrat

a crescut de la 42 la sută sut ă în 1980 la 53.2 la sută sut ă în anul 2001. Lungimea totală total ă a râurilor interioare în China este de 110 mii km, iar lungimea totală total ă a canalelor navigabile - 7,8 mii km.