TEHNICA APERCEPŢIEI TEMATICE
Cuprins: 1. Teoria 2. Descrierea materialului testului şi a modului modului de administrare administrare 3. Aplicarea T.A.T. T.A.T. 4. Analiza şi interpretarea interpreta rea povestirilor T.A.T. T.A.T. - Formală - De conţinut 5. nterpretarea scorurilor
!. "urra#$ medic şi %ioc&imist a descoperit psi&analiza 'raţie lui (un' şi Ale)ander. Testul său poartă amprenta acestei du%le *ormaţii$ căut+nd să realizeze o e)perimentare provocată a inconştientului. Testul Testul de Apercepţie Tematică Tematică ,T.A.T. ,T.A.T. apare ntr-o primă *ormă n 1/35$ *ormă pu%licată de "urra# şi 0&ristian "or'an care au utilizat ima'ini cu scene umane- pe %aza cărora su%iecţii real realiz izau au pove povest stir irii- alăt alătur urii de alte alte te&n te&nic icii şi proc proced edee ee$$ ca inst instru rume ment nt de stud studiu iu clin clinic ic şi e)perimental al personalităţii umane. A%ia n 1/3 rezultatele preliminare sunt inte'rate teoriei 'enerale a personalităţii$ dezvoltată de "urra# n cadrul 0linicii psi&olo'ice !arvard$ n cartea )plorări ale personalităţii. Forma de*initivă este pu%licată de "urra# n 1/43 mpreună cu manualul de aplicare utilizat şi astăzi. Termenul de apercepţie este pre*erat de "urra# celui de proiecţie. Termenul este preluat de la !er%art şi este de*init ca ntărirea noului conţinut conţinut perceptiv de către conţinutul anterior. anterior. ste procesul prin care e)perienţa e)perienţa nouă este asimilată şi trans*ormată prin prin prisma e)perienţei trecute a *iecăruia. ste o interpretare$ ea dă un sens e)perienţei.
1 Teoria !. "urra# a ele%orat o teorie propie asupra motivaţiei$ a*irm+nd că o tre%uinţă se poate mani*esta n mod direct , trebuinţe manifeste sau indirect , trebuinţe latente. Dacă tre%uinţele mani*este sunt uşor de dedus din comportament$ cele latente sunt mai discrete şi mai 'reu de sesizat. ntenţia autorului a *ost să construiască un instrument de măsurare a acestor tre%uinţe. rincipiul de la care a plecat "urra# este că tre%uinţa latentă puternică este aptă să perceapă 6...7 ceea ce doreşte. 8n su%iect a*lat su% in*luienţa unei tre%uinţe are tendinţa de a proiecta n o%iectele ncon9urătoare ceva din ima'eria asociată cu tre%uinţa respectivă ,"urra#$ ,"urra#$ 1/:2
Ipoteza care st la baza T!A!T. este că o persoană care interpretează o situaţie socială am%i'uă o *ace prin prisma e)perienţelor sale anteioare$ a dorinţelor şi con*lictelor proprii. ;ealitatea *izică şi socială este investită cu tre%uinţele$ valorile$ dorinţele$ *antasmele su%iectului care percepe. upra-ul. ,>upra-ul. poteza că ima'inile T.A.T. se *ace porin prisma e)perienţei personale a *ost veri*icată e)perimental. După !. "urra#$ T.A.T. scoate la lumină tre%uinţe$ emoţii$ sentimente$ con*licte şi are ca valoare particulară evidenţierea tendinţelor re*ulate$ neconştientizate. Acest instrument permite descoperirea tendinţelor nemani*estate ale su%iectului. " #escr #escrie iere reaa mate materi rial alul ului ui tes testu tulu luii "aterialul testului constă din 3? de ima'ini n al% @ ne'ru şi o planşă complet al%ă. ma'inile sunt constituite din desene$ *oto'ra*ii$ reproduceri ale unor ta%louri sau 'ravuri necunoscute. 0onsider+ndu-se 0onsider+ndu-se că proiecţia se realizează mai complet atunci c+nd persona9ul este de acelaşi se) şi aparţine aceleiaşi perioade de v+rstă ca şi su%iectul$ ima'inile conţin persona9e de di*erite v+rste$ de se) masculin şi *eminin. Acţiunile n care sunt an'a9ate persona9ele$ e)presiile *eţelor lor$ sunt redate ntr-un mod am%i'uu$ ast*el nc+t ima'inile să poată *i interpretate prin prisma tre%uinţelor$ intereselor$ emoţiilor$ con*lictelor caracteristice perioadei de v+rstă a su%iectului şi e)perienţei lui de viaţă. Din cele 31 ima'ini ima'ini 1? sunt vala%ile vala%ile pentru pentru toate cate'oriil cate'oriilee de v+rstă$ v+rstă$ iar celelalte au un caracter speci*ic. Ast*el se alcătuiesc 4 seturi a c+te 1/ ilustraţii$ plus planşa al%ă$ care se utilizează n e)aminarea *etelor$ %ăieţilor ce au de la 4 ani după "urra#$ după alţi autori de la $ sau 1? ani la 14 ani şi a su%iecţilor de se) *eminin @ masculin masculin care au mai mult de 14 ani. Fiecare set este divizat n serii a c+te 1? planşeB ima'inile seriei a doua ,/ C planşa al%ă sunt mai am%i'ue$ con*uze$ mai dramatice dec+t cele din prima. ma'inile sunt notate cu 1$ 2$ 3 E"$ 3 F$ 4$ 5$ : E"$ : F$ E"$ F$ E"$ F$ / E"$ / F$ 1?$ 11$ 12 "$ 12 F$ 12 E$ 13 E$ 13 $ 13 "F$ 14$ 15$ 1: ,al%ă$ 1 E"$ 1 F$ 1 E"$ 1 F$ 1/$ 2?. Gotaţie E ,%o# = %ăieţi su% 14 aniB ,'irl = *ete su% 14 aniB " ,male = su%iecţi de se) masculin peste 1$ ani% & 'female( ) subiecţi *e se+ feminin peste 1$ ani! Ima,inile *ără litere se dau tuturor cate'oriilor de v+rstă. Deşi aplicarea clasică include toate cele 2? de planşe$ n practica curentă sunt utilizate 1?$ de o%icei asam%late n *uncţie de ima'inea pe care psi&olo'ul şi-o *ace despre pro%lematica su%iectului. su%iectului. Di*eriţi autori consideră semni*icativă utilizarea doar a unora dintre planşe. ma' ma'in inil ilee T.A.T A.T. nu au *ost *ost ales alesee la nt+ nt+mp mpla lare re.. le le reda redauu scen scenee cu anum anumit it 'rad 'rad de am%i'u am%i'uita itate te şi cu un conţin conţinut ut esenţi esenţial al pentr pentruu pro%le pro%lemat matica ica psi& psi&olo olo'ic 'icăă umană umană n 'enera 'eneral$l$ permiţ+nd o 'amă lar'ă de proiecţii ale individului. individului. Aşa cum remarca Hica Hica >&entou% ,1// aproape toate planşele prezintă scene impersonale sau situaţii le'ate de con*licte universale$ mai ales de cel oedipian aproape toate palnşele se re*eră la di*erenţa dintre 'eneraţii sau ntre se)e.
Din acest punct de vedere$ >&entou% consideră că *iecare planşă are un conţinut latent $ care se mo%ilizeaz mo%ilizeazăă la contactul contactul cu percepţia percepţia su%iectului su%iectului.. Alţi Alţi autori autori ,;apaport ,;apaport I col$ 1/4$ >tein$ 1/55 vor%esc despre teme dominante sau comune ale *iecărei planşe care apar n povestirile su%iecţilor. su%iecţilor. i consideră important ca psi&olo'ul psi&olo'ul să cunoască aceste teme comune$ pentru că devierea narativă de la tematica indusă de re'ulă de o anumită planşă este relevantă pentru particularităţile particularităţile psi&olo'ice psi&olo'ice ale su%iectului. su%iectului.
-n continuatre sunt prezentate pe scurt plan.ele/ conţinutul latent al acestora/ ca .i informaţiile pe care le *ez0luie preferenţial! 1 Descriere 8n %ăiat contemplă o vioară a*lată pe masă n *aţa lui. Din povestirile la această planşă o%ţinem$ de re'ulă$ in*ormaţii despre reacţia la autoritatea paternă ,pe a)a supunere-revoltă$ supunere-revoltă$ dar şi despre am%iţia sau nevoia de a reuşi a su%iectului ,>tein$ 1/55. După >&entou% ,1//$ mesa9ul latent se re*eră la imaturitatea *uncţionlă a copilului con*runtat cu un o%iect din lumea adulţilor ,vioara. ovestirile su%iecţilor se plasează de re'ulă pe o a)ă la al cărei poli se a*lă poziţia depresivă ,sentimentele de neputinţă ale su%iectului$ su%iectului$ respectiv poziţia me'alomană ,am%iţia copilului de a *i mare violonist 2 Descriere >cenă c+mpenească n prim plan este o t+nără care ţine nişte cărţi n m+nă$ n *undal un %ăr%at lucrează pe c+mp şi o *emeie l priveşte. ovestirile la această planşă relevă de re'ulă atitudinea su%iectului *aţă de mediul său$ nivelul de aspiraţie$ atitudinea *aţă de părinţi ,>tein$ 1/55. După >&entou% ,1//$ conţinutul conţinutul latent implică un triun'&i oedipian ,tată-mamă-*iică$ care poatre avea n centru un con*lict ntre t+nără şi cuplu. 3E". Descriere e podea$ l+n'ă o canapea$ se a*lă un %ăiat '&emuit$ cu capul pe %raţul drept. J+n'ă el se a*lă un revorver. revorver. Tem emel elee comu comune ne la aces acesat atăă plan planşă şă se re*e re*eră ră la depr depres esia ia pe care care o trăi trăieş eşte te pers person ona9 a9ul ul$$ la sentimentul de a *i respins$ la ideaţia suicidară planşa ne dă in*ormaţii despre situaţiile pe care su%iectul le consideră *rustrante ,>tein$ 1/55. După >&entou% ,1//$ conţinutul latent indică o poziţie depresivă depresivă e)primată corporal. corporal. 3F. Descriere K t+nără stă n picioare$ cu capul plecat$ *aţa i este acoperită cu m+na dreaptă. Eraţul st+n' stă spri9init de o uşă. Temele Temele comune implică situaţii de disperare şi de doliu ,>tein$ 1/55. 4 Descriere K *emeie este a'ăţată de umerii unui %ăr%at$ ale cărui *aţă şi corp sunt ntoarse$ ca şi cum ar ncerca să se depărteze de ea. >tein ,1/55 a*irmă că tema dominantă a povestirilor la acestă planşă o constituie con*lictul din cadrul cadrul cuplului cuplului.. &ento >&entou% u% ,1// ,1//$ $ conţinutul latent se re*eră la relaţiile de cuplu$ cu cei doi poli a'resivitate-tandreţe. 5 Descriere K *emeie de v+rstă mi9locie stă n pra'ul unei uşi pe 9umătate desc&ise$ privind n cameră.
Garaţiunile la această planşă relevă adesea atitudinea *aţă de mamă @ soţie ,la %ăr%aţi sau *aţă de sine şi de rolurile *eminine ,la *emei. De asemenea$ ele mai pot indica situaţiile care incită curiozitatea sau teama su%iectului ,>tein$ 1/55. După >&entou% ,1//$ conţinutul latent implică persona9ul *eminin *eminin ,matern care penetrează penetrează şi priveşte. :E". Descriere K *emeie scundă$ n v+rstă$ stă cu spatele la un %ăr%at t+năr$ nalt. Acesta priveşte n 9os cu o privire perple)ă. perple)ă. După >tein ,1/55 ma9oitatea povestirilor relevă atitudinea *aţă de mamă$ con*licte n cadrul acestei relaţii. După >&entou% ,1//$ conţinutul latent implică relaţia mamă-*iu ntr-un conte)t de ne*ericire. :F. Descriere K t+nără stă pe mar'inea unei canapele şi priveşte n spate$ peste umăr$ la un %ăr%at mai n v+rstă$ v+rstă$ cu o pipă n 'ură şi şi care pare să o a%ordeze. lanşa ne dă in*ormaţii despre atitudine a*aţă de %ăr%aţi$ *aţă de rolul *eminin şi *aţă de situaţiile cu conotaţii se)uale ,>tein$ 1/55. După >&entou% ,1//$ conţinutul latent implică o relaţie &eterose)uală n conte)tul unei dorinţe şi al luptei mpotriva ei. E". Descriere 8n %ăr%at cărunt priveşte către un %ăr%at mai t+năr care$ m%u*nat$ se uită n 'ol. ovestirile de la această planşă ne dau in*ormaţii despre atitudinea *aţă de tată şi despre preocupările su%iectului. su%iectului. >&entou% ,1// vor%eşte despre relaţia tată-*iu$ cu cei doi poli ,tandreţe-opoziţie. F. Descriere K *emeie n v+rstă stă pe canapea l+n'ă o *ată$ vor%indu-i sau citindu-i. Fata$ care ţine o păpuşă n poală$ priveşte n 'ol. lanşa suscită *recvent povestiri pe tema relaţiei mamă-*iică ,>tein 1/55. După >&entou% ,1//$ conţinutul latent se re*eră la relaţia mamă-*iică ntr-un conte)t de reticenţă a *iicei ,rivalitate-identi*icare. E". Descriere 8n adolescent este n prim plan. Leava unei cara%ine se vede ntr-o parte$ iar n *undal apare o scenă neclară a unei operaţii c&irur'icale$ ca o ima'ine de reverie. După >tein$ este o planşă care suscită teme le'ate de am%iţie$ a'resivitate$ culpa%ilitate şi despre relaţia tată-*iu. După >&entou% ,1//$ conţinutul latent su'erează o scenă de a'resivitate$ n conte)tul relaţiei dintre %ăiat şi pacientul din ima'ine. F. Descriere K *emeie stă cu %ăr%ia n m+nă şi priveşte n 'ol. După >tein$ temele mai *recvente se re*eră la odi&nă$ reverie$ nostal'ie. nostal'ie. Din *iecare planşă putem o%ţine deci in*ormaţii despre preocupările su%iectului şi despre ima'inea de sine. /E". Descriere atru %ăr%aţi n salopete stau ntinşi pe iar%ă$ odi&nindu-se. odi&nindu-se. Temele cele mai *recvente se re*ertă la atitudini şi pre9udecăţi sociale$ dar şi la atitudinea *aţă de %ăr%aţi şi la ameninţarea ameninţarea &omose)uală a atin'erii atin'erii corporale ,;apaport$ ,;apaport$ illI >c&a*er$ >c&a*er$ 1/4. /F. Descriere K t+nără cu o revistă şi o poşetă n m+nă urmăreşte de după un copac o t+nără m%răcată ntr-o roc&ie de seară $ care alear'ă pe pla9ă. După >tein$ din această planşă putem a*la ion*ormaţii despre atitudinea *aţă de o altă *emeie$ eventual *aţă de o soră$ atitudine marcată sau nu de rivalitate. De asemenea$ putem a*la date şi
despre atitudinea su%iectului *aţă de relaţia de cuplu ,n cazul n care unul sau altul dintre persona9ele *eminine se a*lă ntr-o asemenea relaţie. >&entou% a*irmă că planşa are drept conţinut latent rivalitatea *eminină. 1?. Descriere: 0apul unei *emei tinere$ spri9init de umărul unui %ăr%at. După >tein$ planşa declanşează povestiri le'ate de relaţia maritală tată-*iică. >&entou% vor%eşte aici despre un conţinut latent re*eritor la e)presia li%idinală n cuplu. 11. Descriere 8n drum care ncon9oară o prăpastie ad+ncă ntre două *aleze. e drum$ departe$ se văd nişte *i'uri o%scure. e peretele de st+ncă din lateral ies n relie* capul şi '+tul unui dra'on. Temele cele mai *recvente se re*eră la atacul dra'oului sau la o e)pediţie. Din ele a*lăm date despre teama de a'resivitate şi despre curiozitatea su%iectului. După >&entou%$ planşa implică o temă pre-'enitală. 12". Descriere 8n %ăr%at t+năr stă ntins pe o canapea cu oc&ii nc&işi. 8n %ăr%at mai n v+rstă este aplecat deasupra lui$ m+na lui *iind ntinsă peste *aţa celui adormit. Temele cele mai *recvente sunt somnul$ &ipnoza$ %oala. Din această planşă putem a*la date desp despre re atit atitud udin inea ea *aţă *aţă de *i'u *i'uri rile le pare parent ntal ale$ e$ desp despre re pasi pasivi vita tate te sau sau even eventu tual alel elee tend tendin inţe ţe &omose)uale. 12F. Descriere ortretul unei tinere. K %ătr+nă cu un şal pe cap se str+m%ă din *undal. "otivul du%lului ocupă aici locul central n povestirile su%iecţilor. su%iecţilor. Temele Temele pot a%orda un con*lict sau o relaţie pozitivă mamă-*iică$ ntre u şi conştiinţă$ ntre trecut şi viitor. 13E. Descriere K %arcă cu v+sle stă la mar'inea unui r+u$ ntr-un ntr-un ţinut păduros. tein$ este o planşă care pune n mişcare teme le'ate de se)ualitate$ vină şi a'resivitate. După aceea$ putem a*la in*ormaţii dspre atitudinea *aţă de se)ul opus şi *aţă se se)ualitate. >&entou% se re*eră la un conţinut latent similar similar e)presia se)ualităţii se)ualităţii şi a'resivităţii n cuplu. cuplu. 13 E. Descriere 8n %ăieţel stă pe pra'ul unei ca%ane. După >&entou% ,1//$ conţinutul latent al planşei se re*eră la capacitatea de a *i sin'ur$ la copil şi la precaritatea re*u'iului matern$ sim%olizat de ca%ană. 13. Descriere K *etiţă urcă sau co%oară nişte trepte n spirală. Deşi această planşă este mai rar a%ordată n literatură$ se poate spune că ea implică apro)imativ aceleaşi semni*icaţii ca şi planşa 13 E. 14. Descriere >ilueta unui %ăr%at sau a unei *emei n *aţa unei *erestre desc&ise. ;estul planşei este complet ne'ru. ne'ru.
După >tein$ temele narative la această planşă se re*eră al sinucidere sau curiozitate. Din aceste povestiri putem a*la in*ormaţii despre preocupările$ nevoia de reuşită sau eventuala ideaţie suicidară a su%iectului. su%iectului. 15. Descriere 8n %ăr%at cu m+inile mpreunatre stă printre nişte morminte. >tei >teinn a*ir a*irmă mă că teme temele le domi domina nant ntee la aceas această tă plan planşă şă sunt sunt le'a le'ate te de de ru'ă ru'ăci ciun une$ e$ mo moar arte te$$ culpa%ilitate. Adesea$ Adesea$ decedatul este persoana pe care su%iectul o doreşte moartă. 1:. Descriere lanşa al%ă. După >tein$ din povestirile la această planşă putem a*la date despre preocupările dominante sau despre atitudinrea *aţă de e)aminator sau *aţă de terapeut. >&entou% a*irmă că ver%alizările su%iectului de la această planşă pun n evidenţă modul n care su%iectul şi structurează o%iectele sale interne privile'iate. De asemenea$ ele pot implica şi posi%ile mani*estări trans*erenţiale. trans*erenţiale. 1E". Descriere 8n %ăr%at 'ol se ţine de o *r+n'&ie. Acum este pe punctul de a se căţăra sau co%or de pe *r+n'&ie. După >tein$ temele comune se re*eră la e)&i%iţionism atletic sau la evadare. Din povestirile su%iectului la această planşă a*lăm in*ormaţii despre dorinţa de recunoaştere$ despre am%iţia sau despre tendinţele lui e)&i%iţioniste. e)&i%iţioniste. 1F. Descriere 8n pod peste apă. >ilueta unei *emei se apleacă peste %alustradă. tein$ temele comune sunt aşteptarea iu%itului$ meditaţia sau suicidul. 1E". Descriere 8n %ăr%at este apucat de spate de trei m+ini. Alte *i'uri nu se văd. După >tein$ temele mai *recvente de la această planşă implică un om %eat sau accidentat care primeşte a9utor sau este atacat. ataca t. Din povestirile su%iecţilor putem a*la in*ormaţii le'ate de alcool şi despre an)ietate. 1F. Descriere K *emeie cu %raţele ncleştate de '+tul altei *emei$ pe care pare să o mpin'ă peste %alustrada %alustrada unei scări. După >tein$ temele comune se re*eră la o scenă de ntra9utorare sau de ceartă. 1/. Descriere K ima'ine ciudată a unor nori deasupra unei case de ţară nzăpezite. După >tein$ asocierile mai *recvente ale su%iecţilor se re*eră la iarnă şi la intimitate. Din aceste povestii o%ţinem in*ormaţii despre nevoia de securitate şi despre modul n care su%iectul$ *ace *aţă *rustrărilor *rustrărilor mediului. După >&entou% >&entou% ,1//$ conţinutul conţinutul latent implică o pro%lematică pro%lematică pre'enitală$ evoc+nd conţinuturi re*eritoare la proiecţia o%iectului %un şi al celui rău. 2?. Descriere >ilueta neclară a unui %ăr%at ,sau *emeie n puterea nopţii$ cu capul plecat$ l+n'ă un *elinar. După >tein$ temele mai *recvente dezvăluie preocupările persona9elor$ dar şi aşteptarea iu%itei ,iu%itului$ p+nda. Din aceste povestiri putem a*la date despre pro%lemele relaţionale şi despre a'resivitate.
! Aplicarea T!A!T!
lanşele se prezintă succesiv$ n ordine determinată$ după v+rstă şi se). ntervalul dintre şedinţe una sau mai multe zile. Fiecare şedinţă ,serie de 1? planşe durează circa 1 oră.
!1! Atmosfera .i pre,tirea pentru e+aminare ste necesară o atmos*eră destinsă$ de con*ort psi&ic. >u%iectul tre%uie să 'ăsească o atmos*eră de prietenie$ %unăvoinţă$ receptivitate receptivitate şi consideraţie. 0adrul este *ie *aţă n *aţă$ *ie tip psi&analitic ,divan ,divan = e)cept+nd copiii copiii sau psi&oticii. psi&oticii. 0ea mai mare parte a su%iecţilor nu au nevoie de nici o pre'ătire specială. Dar n cazul unor su%iecţi re*ractari$ indi*erenţi$ ne+ncrezători sau cu un intelect redus care nu au *ost niciodată supuşi unor teste$ se recomandă ca e)aminarea cu T.A.T. să *ie precedată de alte e)aminări$ cu teste de aptitudini$ de inteli'enţă$ cu testul ;orsc&ac&. 0opiii sunt pre'ătiţi cu a9utorul 9ucăriilor$ păpuşilor să inventeze inventeze scene vor%ite.
!"! #esf.urarea probei .i instrucţiunile lanşele sunt prezentate una după alta ntr-o ordine determinată$ *iind alese n *uncţie de v+rstă şi se)$ iar instrucţiunea este di*erenţiată şi ea n *uncţie de v+rstă$ nivel intelectual şi de şedinţă.
!"! 1! Prima .e*inţ! nstructa9 = se va citi rar una dintre cele ce le două *orme &orma A ,apli ,aplica% ca%ilă ilă adoles adolescen cenţil ţilor or şi adulţi adulţilo lorr cu intel inteli'e i'enţă nţă şi cultur culturăă peste peste medie medie MAceasta este o pro%ă de ima'inaţie$ una dintre *ormele inteli'enţei. Hă voi arăta c+teva ima'ini$ una după altaB sarcina dvs. este de a inventa pentru *iecare c+te o povestire c+t se poate de vie. Heţi spune ce a provocat evenimentul reprezentat n ima'ine$ veţi povesti ce se petrece n acel moment$ ce simt şi ce '+ndesc persona9eleB apoi veţi spune deznodăm+ntul. )primaţi-vă '+ndurile aşa cum vă vin n minte. Aţi nţeles N Deoarece dispuneţi de 5? de minute pentru 1? planşe$ veţi putea consacra consacra apro)imativ 5 minute minute pentru *iecare *iecare istorioară. ată prima prima ima'ine. &orma 2 ,aplic ,aplica%i a%ilă lă copiil copiilor or$$ adulţi adulţilor lor cu nivel nivel de inteli inteli'en 'enţă ţă şi instr instrui uire re scăzut scăzut şi psi&oticilor psi&oticilor MAceastă pro%ă constă n povestirea unei istorioareB istorioareB eu am aici ima'ini pe care vi le voi arăta şi pentru *iecare ima'ine doresc ca dumneavoastră să inventaţi o povestire. >puneţi ce s-a petrecut nainte$ ce se nt+mplă acum$ ce simt şi ce '+ndesc persona9ele şi cum se va termina. Heţi putea inventa$ după cum doriţi$ orice 'en de istorioară. Aţi nţelesN ată prima ima'ine. Aveţi 5 minute pentru a inventa o povestire. e mai intervine pe parcurs n privinţa timpului ,dacă nu se ncadrează = M0um se terminăNM$ pentru ncura9area
creativităţii$ n cazul omisiunilor sau incoerenţelor ,su%iectul este ru'at să se concentreze pe intri'ă nu pe detalii$ să e)iste deznodăm+nt$ dacă *ace mai multe istorioare. )aminatorul nu se va lăsa antrenat n discuţii cu su%iectul. si&oticii şi copiii au nevoie de mai multă ncura9are. i pot *ii lăudaţi lăudaţi pentru povestirile povestirile craete.
!"!"! -ntocmirea protocolului >e nre'istrează cuvintele e)acte ale su%iectului ,*ie steno$ audio cu redarea e)presivităţii$ timpul de latenţă şi timpul acordat *iecărei planşe. 3?? cuvinte pe ima'ine$ este media pentru adulţi$ 15? cuvinte pentru copii de 1? ani. >u%iectului nu tre%uie să i se spună că mai este o a doua şedinţă. !!! 3e*inţa a *oua >u%iectul nu tre%uie să cunoască conţinutul şedinţei. şedinţei. &orma A: Orocedeul de azi este la *el ca cel precedent$ dar de data aceasta veţi putea da *r+u li%er ima'inaţiei. 0ele 1? istorioare *ăcute au *ost e)celente$ nsă au *ost ndreptate spre cotidian. Astăzi doresc să vă a%ateţi de la realităţile %anale şi să lăsaţi *r+u li%er ima'inaţiei$ ca ntr-un mit$ %asm$ ale'orie. ată prima prima ima'ine. &orma &orma 2: OHă voi arăta astăzi alte ima'ini$ de data acesta va *i mult mai uşor deoarece ima'inile sunt mult mai interesante. Data trecută mi-aţi povestit istorioare *rumoase. Acum ncercaţi ca acestea să *ie mult mai pasionante = ca un vis sau %asm. ată prima planşă.
!!$! Inter0iul post4test entru a interpreta datele este necesar să *ie cunoscută sursa povestirilot povestirilot T.A.T T.A.T.. Aceasta Aceasta se poate realiza *ie imediat$ *ie după c+teva zile. >u%iectului se va spune că se studiază *actorii care operează n construcţia literară sau se poate inventa altceva pentru a invita su%iectul la cooperare. Tre%uie precizate sursele ideilor$ dacă provin din e)perienţa personală$ a prietenilor$ rudelor$ din cărţi sau din *ilme.
%o'ată$ serios antrenată$ la o intuiţie critică lipsită$ pe c+t posi%il$ de elemente personale. "urra# avertizează că istoriile T.A.T.-ului o*eră ocazii nelimitate de proiectare a propiilor comple)e sau a teoriilor *avorite ale interpretului$ iar psi&analistul amator care nu ţine cont de realitatea *aptelor$ nu *ace dec+t să se nşele pe el nsuşi dacă n interpretarea T.A.T.-ului dă curs li%er ima'inaţiei sale. Hiitorul Hiitorul T.A.T. T.A.T.-ului$ -ului$ scrie "urra# este le'at de posi%ilitatea de per*ecţionare a interpretuluiinterpretuluiacest instrument uitat al psi&olo'iei- mai mult dec+t de per*ecţionarea materialului. "urra# distin'e ntre analiza *ormală şi analiza de conţinut protocolului T.A.T. T.A.T.
$!1! Analiza formal Hizează nţele'erea instructa9ului$ 'radul de cooperare al su%iectului la pro%ă$ e)actitatea perceperii *iecărei planşe$ construirea povestirilor$ povestirilor$ coerenţa lor$ concizia$ %o'ăţia de detalii$ 'radul de realitatea al povestirilor$ stilul$ tonul$ a%senţa unor *aze ale povestirii$ tendinţa de a descrie sau a ale'oriza$ %o'ăţia sau sărăcia lim%a9ului$ lun'imea povestirilor$ etc. Toate Toate aceste date ne in*ormează despre - maturitatea emoţională$ - inteli'enţa ver%ală a su%iectului$ su%iectului$ - e)actitatea '+ndirii sale$ - capacităţile sale artistice şi literale$ - aptitudinile sale ver%ale$ - intuiţia sa psi&olo'ică şi simţul raelităţii$ - sunt uşor dezvăluite tendinţele patolo'ice o%sesionale$ maniacale$ depresive.
$!"! Analiza *e conţinut Fiecare povestire se va analiza n ordinea - *orţelor care emană din erouB - presiunilor care emană din mediu.
a 6si sirea Eroului
• •
•
roul este persona9ul din povestire cu care su%iectul se identi*ică - cel ale cărui puncte de vedere$ sentimente$ motive au *ost cel mai %ine portretizateB - cel care seamănă cu su%iectul$ ca se)$ v+rstă$ status$ rolB - cel care 9oacă rolul principal.
•
erou erou parţia parţiall = diviz divizat at ntre ntre person persona9e a9e e'al e'al semni semni*ic *icate ateBB person persona9u a9ull princi principal pal ca element element al mediului su%iectul su%iectul nu se identi*ică cu el$ ci l priveşte ca pe un străin cu care tre%uie ne'ociatB După Murray, eroii parţiali, primari, secundari reprezintă reprezintă tendinţe inacceptate, rău integrate sau conflictuale ale subiectului.
Crit Criteri eriii *e carac caracter teriz izar aree ale ale erou eroulu luii super superior iorita itate te ,puter ,putere$ e$ a%ilit a%ilitate ate$ $ in*er in*erior iorita itate$ te$ crimin criminali alitat tate$ e$ anorma anormali litat tatee psi&ic psi&ică$ ă$ sin'u sin'urăt rătate ate$$ compo comporta rtamen mentt asert asertiv iv$$ spiri spiritt conduc conducăto ător$ r$ implicarea n con*lict. b! Moti0e/ sentimente ale eroilor eroilor 8rmătoarea sarcină a e)aminatorului este detalierea acţiunilor. Acţiunile e)primă motivaţiile eroului. vor%a de tre%uinţe pro*unde$ latente$ care sunt sursa comportamentului mani*est. >e o%servă n detaliu sentimentele$ '+ndurile$ *aptele care descriu personalitatea sau pro%lemele psi&ice ale celor 2? sau mai mulţi eroi. >e o%servă o%servă tot ce poate *i neo%işnuit$ neo%işnuit$ unic unic n conte)t. )istă o list *e "7 *e ne0oi clasi*icate după scop. K nevoie poate e)prima un impuls$ o dorinţă sau intenţie. Gevoile pot *i le'ate = o acţiune satis*ăc+nd două nevoiB sau o nevoie poate *i instrumentul alteia. )empl )emplee de tre%u tre%uinţ inţee psi& psi&olo olo'ic 'icee descri descrise se pe lar' lar' de "urra# "urra# >upune >upunerea rea$$ Dom Domina inarea rea$$ Tre% Tre%ui uinţ nţaa de real realiz izar are$ e$ Tre%u re%uin inţa ţa de spri spri9i 9in$ n$ >oli >olici citu tudi dine nea$ a$ asi asivi vita tate tea$ a$ >e)u >e)ual alit itat atea$ ea$ A'resivitatea$ etc. Aceste tre%uinţe pot *i pozitive sau ne'ative n măsura n care ele duc la apropierea sau la depărtarea de un o%iect. Tre%uinţele pozitive sunt la r+ndul lor atractive ,apropiere de un o%iect iu%it sau coercitive ,apropiere a'resivă cu scopul de dominare. Tre%uinţele Tre%uinţele ne'ative sunt toate repulsive. uterea nevoilor va *i indicată printr-o printr-o scală n 5 trepte ,5 indic+nd *orţa ma)imă. ma)imă. 0riteriile de apreciere a puterii nevoilor intensitate$ intensitate$ durată$ *recvenţă$ importanţă n poveste. După scalarea nevoilor e)istente n toate cele 2? de povestiri$ se *ace totalul punctelor pe *iecare varia%ilă şi se compară cu scorul standard. nterpretarea se *ace n termenii stării interioare a eroului şi a relaţiilor pe care le sta%ileşte acesta cu celelalte persona9e. >e *ace o ierar&izare a motivaţiilor n *uncţie de cotările *ăcute. Dintre Dintre multiplele multiplele emoţii .i sentimente$ "urra# se opreşte asupra următoarelor con*licul$ versatilitatea emoţională$ descura9area$ an)ietatea$ entuziasmul$ ne+ncrederea$ 'elozia. uprae >upraeulu uluii ,o relaţie relaţie ec&il ec&ili% i%rat ratăă ntre ntre u şi >upraeu >upraeu n care care ul se poate poate con*orma acestuiaB - >upraeul n con*lict ,crize de de conştiinţă$ conştiinţă$ sentimente de culpa%ilitate$ culpa%ilitate$ stări stări depresive. depresive .
Fiecare varia%ilă ,tre%uinţă$ emoţie$ sentiment$ după ce va *i cotată pe o scala de la 1 la 5 va tre%ui să *ie completată cu indicarea persoanei sau o%iectului acţiunii sau emoţiei eroului ,de acelaşi se) sau de se) opus$ *i'ură maternă sau paternă$ copil$ rival$ etc.
c Pre Presiun siunil ilee e+te e+tern rnee Acestea sunt *orţele din mediu care acţionează asupra eroului. "urra# a identi*icat 3? de ast*el de presiuni e)terne şi descrie mai pe lar' A*iliaţia ,asoci ,asociati ativă vă şi emoţio emoţional nalăB ăB A' A'res resiv ivita itatea tea ,a*ect ,a*ectivă ivă$$ ver%al ver%ală$ ă$ *izică *izică$$ social socialăB ăB Dom Domina inanţa nţa ;espin'ereaB rivaţiuneaB ericolul *izicB ;ănirea *izică. Tre%uie notat *aptul că o sin'ură *orţă de mediu constă deseori din *uziunea mai multor presiuni. Din listă$ 9umătate dintre *orţele ndreptate spre erou şi au ori'inea n celelalte persona9eB sunt nevoi ale celorlalţi. resiunile pot *i şi lipsa unor *orţe %ene*ice şi dis*uncţiile *izice. >e vor scala scala n aceleaş aceleaşii 5 trept treptee dup dupăă criter criteriil iilee de intens intensita itate$ te$ durat durată$ ă$ *recv *recvenţ enţă$ ă$ semni semni*ic *icaţi aţiee n povestire. După cotarea cotarea celor 2? de povestiri$ povestiri$ scorul total total se compară cu cel standard. standard.
* #esf.u #esf.urar rarea ea .i *ezno* *ezno*m8nt m8ntul ul po0esti po0estiril rilor or entru *iecare povestire se compară puterea *orţelor care emană din erou cu cele care emană din mediu. >e o%servă dinamica celor două 'rupuri de *orţe. 0um ne'ociază eroul cu *orţele adverse ,activ$ pasiv.
e Analiza te temelor ma'inile T.A.T. T.A.T. impun su%iectului su%iectului un anumite elemente de interpretare$ nsă se constată că şi la planşele puternic su'estive se o%ţin povestiri *oarte diverse$ iar acolo unde planşa e mai am%i'uă$ li%ertatea de interpretare e *oarte mare şi deci varia%ilitatea temelor va *i *oarte mare. Temele su%iectului pot *i simple sau comple)e. Tema simpl este alcătuită din interacţiunea dintre o tre%uinţă proprie eroului ,sau mai multe tre%uinţ tre%uinţee *uzionat *uzionate e şi o presiune presiune e)terioară e)terioară ,sau mai multe multe presiuni presiuni e)terioare e)terioare *uzionat *uzionate e mpreună cu deznodăm+ntul. Temele comple+e sunt com%inaţiile temelor simple$ intercalate sau *orm+nd o secvenţă. Aceasta semni*ică structura dinamică a unui episod ,sens restr+ns sau n sens lar' semni*ică intri'a$ trăsătura dramatică principală a povestirii. povestirii. >e consideră *iecare povestire ca un tot şi se e)tra' temele ma9ore şi cele minore. >e urmăresc ast*el soluţiile$ con*lictele sau dilemele care o*eră cel mai mare interes su%iectului e)aminat.
Astfel, temele dezvăluie interesele interesele majore şi minore minore ale subiectului.
f
Inte Intere rese se .i sent sentiiment mentee
"urra# arată că acestea apar nu numai atri%uite de su%iect eroilor$ ci apar şi n ale'erea temelor$ n maniera de ale trata. ste importantă atitudinea pozitivă sau ne'ativă *aţă de *emeile mai n v+rstă ,ima'inea mamei$ *aţă de %ăr%aţii mai n v+rstă ,ima'inea tatei şi *aţă persoanele de acelaşi se) cu su%iectul şi de se) opus.
5 Inte Interp rpre reta tare reaa scor scorur uril ilor or
Al doilea postulat
presiunile e)terioare reprezintă *orţe trecute$ prezente sau viitoare ale mediului$ aşa cum sunt percepute de su%iect. le se raportează literar şi sim%olic la - situa situaţi ţiii pe care care su%ie su%iectu ctull le-a le-a nt+ nt+ln lnit it e*ec e*ectiv tivBB - situ situaţ aţii ii sper sperat atee sau sau de care care se se tem temeB eB - situa situaţi ţiii pe care care şi-a şi-a ima' ima'ina inatt că le poat poatee nt+l nt+lniB niB - situaţia situaţia moment momentană ană ,presi ,presiunea unea e)teri e)terioară oară *iind *iind atunci atunci e)aminato e)aminatorul rul şi şi sarcina sarcina aşa cum cum e percepută de su%iectB - situaţiil situaţiilee pe care care su%iectul su%iectul se aşteaptă aşteaptă să să le nt+ln nt+lnească$ ească$ ar ar dori dori să le le nt+lneas nt+lnească că sau se se teme să le nt+lnească.
Murra9: ste necesară o anumită cunoaştere a trecutului su%iectului şi a situaţiei lui prezente$ precum şi puţină intuiţie pentru a aprecia dacă un element dat aparţine trecutului$ prezentului sau viitorului viitorului anticipat. anticipat.
După ce au *ost analizate povestirile şi interpretate datele se *ace o descriere a personalităţii su%iectului lu+nd n calcul concluziile desprinse din *iecrae povestire şi acord+nd mai multă importanţă in*ormaţiilor in*ormaţiilor următoare teme *recvente ,de e)emplu relaţia cu persona9e materne sau paterne$ trăsături *recvent atri%uite eroului sau deriv+nd din comportamentul lui ,de e)emplu socia%il$ persoană responsa%ilă$ impulsivă$ impulsivă$ am%iţioasă$ etc$ emoţii şi comportamente dominante$ deznodăminte. >e aplică principiul *recvenţei$ reţin+ndu-se ca semni*icative acele varia%ile care apar cel mai *recvent de-a lun'ul povestirilor din protocol. De asemenea$ tre%uie luate ca in*ormaţii *oarte relevante acele povestiri *oarte investite a*ectiv sau cu o temă neo%işnuită pentru planşa planşa respectivă. Descrierea o%ţinută n %aza analizei de conţinut poate dezvălui in*ormaţii despre ima'inea de sine a su%iectului$ despre con*lictele sale interne şi e)terne$ despre tre%uinţele sale puternice$ despre stilul de comportament$ despre comple)ele sale$ despre relaţiile sale sociale$ despre emoţiile lui predominante$ despre preocupările lui. Această analiză tre%uie completată cu datele care rezultă din interpretarea *ormală a povestirilor. .TomPins$ >.TomPins$ E. Aron$ Q. iotroRsc&i$ J. EellaP$ D. ;apaport şi ;. >c&a*er$ ;. !olt$ A. Km%redane$ (. 0sirsRPa. 8na dintre cele mai ela%orate este varianta psi&analitică variante propusă de Hica Hica >&entou%.
Harianta pentru copii cea mai utilizată este Testul *e Apercepţie Tematic pentru Copii 'C!A!T!(/ autori Jeopold EJJAS şi şi >on#a >orel >orel EJJAS.
2iblio,rafie: - D. Anzieu$ Anzieu$ 0. 0&am%ert ,1//2 - !es met"ods projective$ 8F$ aris #e"nici proiective $n evaluarea eva luarea personalităţii$ d. Trei$ Eucureşti - G. Dumitraşcu ,2??5- #e"nici - ". "inulescu "inulescu ,2??1 ,2??1 - #e"nici roiective$ d. Titu "aiorescu$ Eucuresti - "urra#$ !.A. ,1/:2= %&plorations in personality$ >cience ditions$ G- Manuel d'utilisation du #.A.#. #.A.#. Approc"e psyc"analiti(ue$ Dunod$ - >&entou%$H. ,coord. ,1// = Manuel d'utilisation aris - >tein$ >tein$ " ,1/55 ,1/55 = #"e #"ematic Apperception #est ) an *ntroductory Manual for its +linical se -it" Adults$ revised edition$ Addison-Uesle# u%lis&in' 0ompan#$ nc.$ 0am%rid'e
-ntrebri *e autoe0aluare:
1 2 3 4 5 : / 1? 11
0e se se nţel nţele'e e'e pri prinn terme termenul nul de aper apercep cepţie ţieNN 0are 0are este este teori teoriaa care care stă stă la %aza %aza T. T.A.T.N A.T.N
