HOMOCISTEINA - Noul Cholesterol

HOMOCISTEINA - noul cholesterol http://www.formula-as.ro/2012/1009/medicina-preve http://www.formula-as. ro/2012/1009/medicina-preventiva-85/homociste ntiva-85/homocisteina-noul-colesterol-14809 ina-noul-colesterol-14809

O toxină celulară mai puţin cunoscută ne subminează grav sănătatea . Însă există  metode de a reacţiona contra ei. În primul rând, vitamina B. Când se discută despre riscurile ce ne ameninţă sănătatea, ne -am obişnuit să-i întâlnim menţionaţi  pe cei patru „răufăcători” principali:  hipertensiunea,  obezitatea,  diabetul şi  diabetul  şi colesterolul mărit .

Însă, mai nou, trebuie t rebuie să adăugăm încă unul : toxina celulară numită homocisteina  numită homocisteina. Ea este cercetată abia din anul 1992 şi numeroşi specialişti o consideră mai periculoasă decât colesterolul , în-

cerebral  al  şi trucât  face să crească enorm  riscul de infarct , , demenţ  a  senilă ,  accidentul vascular cerebr  depresia . Substanţa ia naştere ca un produs intermediar al proceselor metabolice desfăşurate, secundă de se cundă, în miliardele de celule ce alcătuiesc organismul nostru. Se descompun materiile de care cor-

 pul nu mai are nevoie şi se formează altele, de însemnătate însemnătate vitală pentru buna sa funcţionare. funcţionare. În acest context, apare homocisteina, un metabolit toxic, preluat în circuitul sanguin. Organismul în-

 cearcă să-l neutralizeze şi pentru aceasta îi sunt indispensabile vitaminele B6, B12 şi acidul folic . Tocmai aici, oamenii se confruntă cu una din carenţele importante ale alimentaţiei moderne ,

care nu le mai asigură un aport suficient de substanţe bioactive . Tinerii consumă prea multe sub stanţe de tip fast food, iar vârstnicii asimilează din ce în ce mai greu vitaminele din alimentele in gerate.

Consecinţa: nivelul homocisteinei urcă, în fiecare zece ani, cu aproximativ 10%, astfel încât per  soanele cu vârste cuprinse între 85 şi 95 de ani, ajung să depăşească limita normală chiar cu 60%. Valorile crescute provoacă daune considerabile, în primul rând în sistemul circulator. Toxina dis tru ge pereţii arterelor şi favorizează formarea cheagurilor de sâng e, urmările fiind devastatoare: studiile confirmă faptul că nivelul ridicat al homocisteinei sporeşte riscul de deces cu până la

 33%. Şi invers: în condiţiile unor valori normale, riscul de a suferi o depresie scade cu nu mai

 puţin de 50% .

Femeile şi dietele lor de slăbit Se poate spune că avem de -a face cu un paradox. Tocmai în ţările ţăr ile dezvoltate, cu economie prosperă,  mul  ţi oameni prezintă un deficit sever de substanţe bioactive. Un studiu recent arată că doar un sfert din tinerele femei europene (Categoria de vârstă 19 -36 de ani) dispun de vitamina B6 în cantitate suficientă. 76% din ele nu -şi asigură nici măcar aportul minim recomandat de nutriţionişti. De vină este mai ales obsesia siluetei perfecte, care duce la un abuz de diete şi chiar la reg imuri drastice de înfometare.

Alimente fără vitamine Uneori însă, nici alimentaţia echilibrată şi nici prepararea corectă a alimentelor nu ne protejează cu adevărat contra deficitului de substanţe biologic active. Vina o poartă, printre altele, recoltarea legu-

1

melor şi fructelor înainte de coacere , iradierea lor  pentru  pentru a le împiedica să se strice, precum şi dura-

ta mare a depozitării şi transportului t ransportului (în special la fructele şi legumele din import). O altă problemă: monoculturile şi excesul de îngrăşăminte chimice au sărăcit solul în asemenea mă sură încât în zilele noastre alimentele nu mai posedă decât 20 -30% din nutrienţii pe care îi conţineau

odinioară. Şi prelucrarea industrială elimină o parte din d in substanţele hrănitoare importante. Cerealele măcinate şi transformate în făină albă pierd până la 60% din cantitatea de vitamină B6, iar orezul  preparatele fast food , acestea reprezintă practic o decorticat şi lustruit - circa 50%. În ce priveşte  preparatele  hrană mortală, complet lipsită de vitamine .

Bolile favorizate de homocisteină 

 Accident vascular cerebral  –  Valorile   Valorile crescute ale homocisteinei indică un risc major de accident vascular cerebral.  Dacă sunt readuse în limite normale, pericolul se diminuează cu 82%.



 Ateroscleroza –  Chiar  Chiar şi o creştere uşoară a nivelului homocisteinei sporeşte de trei -patru ori riscul de formare a ateroamelor. Dacă valoarea urcă numai cu 5 micromoli/litru, pericolul de de teriorare a vaselor de sânge este cu 80% mai mare la femei şi cu 60% la bărbaţi.



Cancer de colon  – Cu cât est e mai mare cantitatea de vitamina B6 prezentă în sânge, cu atât se diminuează riscul cancerului de colon. Studiile ştiinţifice dovedesc că el se reduce până la 49%.



Cancer de sân  –  Femeile   Femeile aflate în premenopauză, care ingerează cantităţi foarte mici de vit amina B12, prezintă un risc major de carcinom mamar.



Colopatii – 80% dintre suferinzii de boala Crohn  sau de colită ulcero-hemoragică au un deficit  de acid folic.



 Demenţă senilă – Când valoarea homocisteinei depăşeşte 14 micromoli/litru, se dublează ris cul de apariţie a maladiei Alzheimer.



 Depresie –   La femeile mai în vârstă, lipsa vitaminei B12   dublează pericolul de declanşare a unei depresii. depresii. Şi carenţa de acid folic provoacă o stare de deprimare profundă ,  afectând toto dată ca pacitatea de concentra concentrare şi memorare.



 Diabet –  Bolnavii  Bolnavii de diabet sunt deosebit de sensibili la creşterea nivelului de homocisteină. Le este afectat nivelul nervos şi se produc tulburări ale circulaţiei periferice, cum este aşa -numitul „ picior diabetic”.



 Infarct – Surplusul de homocisteină sporeşte riscul de infarct miocardic cu până la 70%. În

î şi asigură un aport masiv de acid folic şi vitamină B12, reduc riscul de schimb,  femeile care îşi in farct la jumătate. 

 Malformaţii  congenitale   congenitale –  Deficienţele   Deficienţele canalului medular la nou-născuţ i (ex. splina bifida) se numără printre cele mai frecvente malformaţii congenitale (1 la 1000 de naşteri). Prin admini-

folic  în timpul sarcinii,  se pot preveni 50-70% din strarea zilnică a 400 micrograme de acid folic în  malformaţiile congenitale. 

 Neurastenie –  Deja  Deja o creştere minimă a nivelului homocisteinei poate duce la tulburări cere brale, dereglând echilibrul psihic şi provocând pro vocând stări de epuizare.

2



Osteoporoza –  Potrivit  Potrivit unui studiu stud iu al cercetătorilor din Boston, frecvenţa fracturilor de col fe muridicat al homocisteinei. ral este mai mare la femeile aflate afl ate la menopauză care au un nivel ridicat



 Parkinson –  Homocisteina   Homocisteina distruge ireversibil anumiţi receptori din creier, ceea ce favorizează a pariţia maladiei Parkinson. Parkinson.



Tromboza – Homocisteina lezează pereţii vaselor de sânge, favorizează depunerile de co leste rol „rău” (LDL) şi sporeşte riscul de opturare a vaselor . La o cincime din pacientele pacientele cu trombotro mboză, homocisteina depăşeşte limita normală. Dacă într -o venă de la picior se desprinde un cheag de sânge, s e poate ajunge la temuta embolie pulmonară.



Tulburări  de   de somn –  Excesul   Excesul de homocisteină perturbă la nivelul creierului secreţia de neuro transmiţători, în special pe cea a serotoniei. Persoana devine agitată şi irascibilă, adoarme greu şi are întreruperi de somn în cursul nopţii.

Un trio de forţă pentru dvs. Ştiinţa modernă cunoaşte 20 de vitamine, toate fiind extrem de importante. import ante. Mai ales fără B6, B12,

şi acid folic, nu funcţionează aproape nimic în organismul uman. Şi iată unde le puteţi găsi: 1. Vitamina B6 Aduce o contribuţie esenţială la formarea hemoglobinei (care transportă oxigenul în sânge), la procurarea rapidă a energiei necesare organismului şi la transmiterea influxurilor nervoase.  Se găseşte

vit ă şi de viţel, banane, avocado, hrişcă.  în: nuci, raci, sardine, heringi, carne de vită Doza zilnică recomandată : Femeile au nevoie de 1,2 mg, gravidele şi mamele care alăptează – de 1,9 mg. Necesarul zilnic al femeilor poate fi acoperit, de exemplu, cu două banane.

2. Vitamina B12 Este indispensabilă pentru formarea globulelor roşii, pentru construirea structurii celulare şi trans portul oxigenului în sânge . Reglează înmagazinarea în muşchi a energiei obţinute din ali mentele ingerate. Se găseşte în : heringi, midii, sardine, stridii, crabi, carne de pui şi de vită, brânză, ouă de

 găină, lapte, lebărvuşt cu un procent redus de grăsime. Doza zilnică recomandată: Adulţii necesită 3 micrograme, gravidele 3,5 micrograme, iar mamele în perioada de alăptare 4 micrograme. Pentru aceasta sunt suficiente circa 100 g de somon sau 100 g de brânză Camembert. Şi 300 ml lapte acoperă necesarul zilnic.

Simptome de carenţă: Pot apărea arsuri pe limbă, o coloraţie gălbuie a mucoaselor, senzaţia de  stomac plin, eructaţii acide sau probleme gastrice. Dar se manifestă şi simptome cu caracter mai curând general, cum sunt oboseala extremă, dificultăţile de concentrare sau o diminuare evidentă

 a rezistenţei la efort fizic.

3. Acidul folic Această vitamină, cunoscută altădată şi sub denumirea de B9 sau vitamina M , joacă un  rol impor-

tant în diviziunea celulară şi în sinteza acizilor nucleici  (purtători  (purtători ai informaţiei genetice). De ase menea, ea ajută la scăderea nivelului prea ridicat al homocisteinei în sânge, reducând astfel ris -

 cul de a pariţie a bolilor vasculare. Se g ăseşte în: roşii, varză, spanac, sparanghel, fenicul, fetica,

3

andive şi salata verde. E prezent în can titate însemnată şi  în  germenii de cereale, mazăre, linte,  boabe de soia şi căpşuni .

Doza zilnică recomandată: Pentru adulţi este suficient un aport de  400 micrograme, pentru gravide şi mame care alăptează – 600 micrograme. Aceasta corespunde cu  patru roşii de mărime  mijlocie sau 180 g varză creaţă , ori 100 g carne de pui .

Simptome de carenţă:  Anemie însoţită  Anemie însoţită de dureri de cap, oboseală şi ameţeli , dar şi diaree. Sistemul imunitar formează mai puţini anticorpi. Mult mai grave sunt însă urmările constatate la femeile

gravide: un deficit de acid folic  provoacă adesea malformaţii la nou -născuţi .

Principalii furnizori de vitamine B 





Carnea de pui e săracă în grăsimi, bogată în proteine şi conţine circa 123 micrograme acid folic

şi 0,53 vitamina B6 la 100 g.  Seminţele de susan sunt benefice pentru sănătate, căci 100 g cuprind 0,79 mg vitamina B6.  Racii ne întăresc sistemul imunitar datorită celor 25 celor 25 micrograme de vitamina B12 la 100 g car ne.



Varza creaţă este unul din cei mai valoroşi furnizori  de acid  de acid folic, cu 187 micrograme la 100 g . În acelaşi timp, ea conţine o cantitate mai mare de proteină vegetală de bună calitate decât orice alt soi de varză.



 Pieptul de curcan ne oferă 0,46 mg vitamina B6 la 100 g . În plus, are avantajul de a fi o carne săracă în grăsimi.



Ouăle furnizează cam 2,4 cam  2,4 micrograme vitamina B12 la 100 g . A stfel fiind mai sănătoase decât îşi închipuie multă lume. Conţin într -adevăr colesterol, însă numai o parte din el trece în sânge. Aşadar, putem mânca liniştiţi un ou pe zi.



Salata de andive, andive , o delicatesă în timpul iernii, combate cu succes homocisteina, cu 109 micro grame acid folic la 100 g. Cam 250 g acoperă în întregime necesarul unei  zile  zile.



 Macrourile –  În  În carnea grasă a acestor peşti de mare  găsim 0,63 miligrame vitamina B6 la 100  g.  g. Dar şi 0,3 până la 1,6 g acizi graşi Omega 3 , care ajută la scăderea tensiunii arteriale.



Carnea de viţel e foarte slabă şi ne pune la dispoziţie 0,4 mg vitamina B6 la 100 g . Atenţie:

evitaţi carnea albicioasă ori de un roz palid , pentru că de obicei este de calitate inferioară. 

 Brânza moale reprezintă o sursă excelentă de vitamina B12 –  3 micrograme la 100g. 100g. Pe lângă itate de calciu, calciu, care protejează oasele împotriva osteoporozei. aceasta, în ea se află şi o mare cant itate





B6 . Şi   mici, dar pline de forţă: 100 g cuprind 0,4 mg vitamina B6 .  Seminţele de floarea soarelui  –  mici, nu numai atât. Ele conţin, în proporţie de 90% acizi graşi nesaturaţi , cât se poate de sănătoşi. Carnea de vită – Cu  2 - 3 micrograme vitamina B12 la 100 g , un biftec mic reuşeşte să acopere necesarul zilei.



 Bananele ne dau 0,35 miligrame vitamina B6 la 100 g  g   şi, printre altele, reglează şi nivelul  glicemiei.



Spanacul ne Spanacul ne menţine în formă maximă, cu 145 micrograme acid folic la 100 g , oferindu-ne de asemenea multă vitamină C şi betacaroten .

4



 Heringii furnizează, pe lângă preţioşii acizi graşi Omega 3, 14 micrograme vitamina B12 la 100 g.



 Avocado este fructul cu cel mai bogat conţinut de grăsimi , însă n-avem motive să ne temem de el, ci dimpotrivă. În afară de o cantitate apreciabilă de vitamina B1, el ne aduce şi 0,5 mg vita mina B6 la 100 g. Iar acizii săi graşi mono şi polinesaturaţi ajută la scăderea coleste rolului.



Varza de Bruxelles  ar trebui fiartă în foarte puţină apă cu sare , pentru a nu-i distruge valorosul conţinut de acid de acid folic , de 182 micrograme la 100 g .



Conopida e departe de a fi apreciată la justa ei valoare. Alături de 125 micrograme acid folic la 100 g, g, ea mai conţine multă vitamină C  şi o s erie de minerale. minerale. Dacă prezintă pete maronii, înşi o serie seamnă că a fost depozitată în condiţii improprii şi a pierdut o parte din vitamine.



 Ficatul este,  Ficatul este, fără nici un dubiu, cea mai bună sursă de vitamină B12, cu 70-80 micrograme la 100 g. Însă el ne mai ne mai oferă încă o vitamină din aceeaşi familie –  şi  şi anume B5 anume B5, care deţine un rol important în metabolismul lipidelor.



Germenii de grâu furnizează cantitatea record de  304 micrograme de acid folic la 100g . La aceasta se adaugă şi un anumit procent de vitamină  B6 , care acţionează sinergic cu acidul folic.

de acid folic. Şi alţi ger meni, meni, cum ar fi boabele de soia încolţite , sunt surse minunate de

Homocisteina (sânge) http://www.sfatulmedicului.ro/analize/homocisteina-sange_223

Descriere metabolizare al metioninei  ce este rapid redus în prepreHomocisteina este produsul intermediar de metabolizare  zenta vitaminei vitam inei B12 şi a folatului.  Alimenta ţ ia ia să racă în vitaminele B6, B12 sau acid folic este  cea mai frecventă cauza de hiperhomocisteinemie . Excesul de homocisteină determină agregarea  plachetară şi modifică nivelele factorilor coagul ă rii favorizând coagularea; de asemenea  promovează  ateroscleroza prin lezarea endoteliului vascular ,  acilitarea depunerii lipoproteinelor cu  densitate joasă (LDL) şi  multiplicarea fibrelor musculare netede vasculare. La gravide nivelele ridicate ale homocisteinei par a cre şte riscul de apariţie a defectelor de tub neural. Concentraţia serică a homocisteinei poate fi m ăsurată atât a jeun cât şi după administrarea unei doze-test de metionin ă. Deoarece la circa 1/3 din pacien ţii cu hiperhomocisteinurie, nivelele a jeun ale homocisteinei sunt normale, se poate efectua suplimentar testul de înc ărcare cu metionină: probele de sânge se recolteaza a jeun şi 2 ore mai târziu. Cre şterea homocisteinei dup ă două ore indic ă hi perhomocisteinuria.  perhomocisteinuria.

Recomandări Recomandări pentru determinarea homocisteinei: - evaluarea deficitului ereditar enzimatic (cistationinsintetaza B) ce determin ă homocistinuria;

megaloblastic ă; - anemie megaloblastic

 ţ ie ie (deficit de vitamina B6/B12 sau acid folic ) folic ); - malnutri ţ  - evaluarea riscului cardiovascular/de tromboz ă venoasă. 5

Pregătire pacient Pacientul nu va mânca cel pu ţin 10-12 ore înaintea efectu ării testului t estului..

Metoda cromatografic ă şi de dat ă recent ă cea imunoenzimatică. Este utilizat ă metoda cromatografic

Pentru cadre medicale Se prelevează sânge venos a jeun într-o eprubet ă cu capac albastru sau violet violet (ce ( ce con ţine EDTA, he parină sau citrat de Na). Pentru testul de încarcare cu metionin ă, i se ofer ă pacientului un prânz ce conţine 100 mg metionin ă/kgc şi se poate recolta sânge la 0, 2, 4, 8, 12 şi 24 ore. Se compar ă nivelele plasmatice ale vitaminelor B şi ale aminoacizilor.

Precauţii! Testul este contraindicat la pacien ţii cu nivele ale creatininei serice >1.5 mg/dL deoarece rinichii acestora nu pot filtra corespunzator metionina. Probele trebuiesc pastrate la rece şi trimise imediat la laborator pentru procesare. Pentru a evita eliberarea homocisteineidin eritrocite se centrifugheaza sangele in 30 min de la recoltare.

Limite şi interferenţe  Nivelele sunt fals f als crescute în î n cazul pacien ţ ilor ilor cu insuficien ţă renal ă. De obicei bărbaţii prezintă valori ale homocisteinei mai mari decât femeile deoarece au masa muscular ă mai bine reprezentat ă.

 Deficitul de vitamine B (necesare metaboliz ă rii şi recicl ă rii homocisteinei) hom ocisteinei) se  se asociază cu nivele  crescute ale homocisteinei .  Fumatul determină de asemenea nivele ridicate.  Anticonvulsivantele,  Anticonvulsivantele,  carbamazepina,  carbamazepina, cicloserina, fenitoina, hidralazina, izoniazida, izoniazida, metotrexatul, oxidul nitric, penicilamina şi teofilina cresc nivelele homocisteinei. Contraceptivele Contraceptivele orale ce con ţ in in estrogen pot alte ra metabolismul homocisteinei. homocisteinei.

Homocisteina, o toxină care îţi atacă creierul şi inima http://sanatate.bzi.ro/homocisteina-o-toxina-care-iti-a http://sanatate.bzi.ro/homociste ina-o-toxina-care-iti-ataca-creierul-s taca-creierul-si-inima-2086 i-inima-2086

Un aminoacid din sânge  despre care puţini medici ştiau până foarte recent este considerat un fac tor major în distrugerea distrugerea creierului , dar şi vinovat de apari ţ  ia bolilor cardiovasculare . Se numeşte  ţ ia

homocisteina şi acumulat în sânge într-o cantitate prea prea mare, contribuie la obturarea obturarea şi distruge rea vaselor sanguine , inclusiv a acelora ce alimenteaz ă creierul ;  poate chiar deteriora acuitatea

 ţ ia  mintal ă şi dispozi ţ  ia printr-un efect toxic direct asupra asupra celulelor cerebrale. Homocisteina este produsul intermediar de metabolizare al metioninei. Din fericire, ea poate fi  rapid redusă în prezen ţ  a vitaminei B12 şi a folatului.  Nivelul ridicat al homocisteinei , , asemenea  colesterolului ridicat, poate poate fi determinat prin analiza analiza sângelui. sângelui. Potrivit unui studiu, bărbaţii de vârst ă mijlocie sau înaintat ă, care au avut concentra ţiile cele mai mari ale homocisteinei în sânge au evoluat la un test de competen ţă mintală exact ca persoanele afectate de o formă uşoar ă de Alzheimer. De fapt, dintre cei 25% cu concentra ţia cea mai mare a homocisteinei, numai 22% au putut copia corect un cub şi numai 17% au putut copia un con. Aceste „performanţe” indică deteriorarea creierului, au afirmat afir mat cercetătorii.

6

 Homocisteina şi depresia depre sia  Nivelurile ridicate ale homocisteinei ho mocisteinei nu semnific ă doar probleme de memorie, concentrare şi abilităţi de gândire, ci şi proasta dispoziţie. Într-un grup de persoane deprimate, tinere şi bătrâne, cu cât nivelul homocisteinei o fost mai ridicat, r idicat, cu atât rezultatele la testele de acuitate mintală şi evaluare a dispoziţiei au fost mai proaste. Într-un studiu efectuat pe pacien ţi cu depresie gravă, 20% aveau un nivel crescut de homocisteina, iar 19% prezentau un nivel redus al acidului folic.

 Homocisteina favorizează bolile de inimă Homocisteina în exces este factor de risc în bolile cardiovasculare, la fel ca fumatul şi colesterolul. Potrivit unui studiu realizat de cercet ători de la 19 centre medicale din Europa, pe 750 de bolnavi de ateroscleroză, cei aflaţi în primii 50 cu valori mari ale homocisteinei prezentau un risc dublu de  boală cardiovascular  cardiovascular ă.

 Persoanele cu alimenta ţ ie ie bogată în proteine (carne) au un aport redus de vitamine B6, B12 şi  acid folic şi sunt expuse celui mai înalt grad de risc.  Cu toate ca derivatele de carne sunt considerate o sursa rezonabila de vitamina B6, un simplu calcul demonstreaz ă că ar fi necesar un consum de minimum cinci hamburgeri pe zi pentru acumularea dozei minime recomandate de vitamina B6, adica două mg.

CSID: Când faceţi analizele, verificaţi şi nivelul de homocisteină http://www.labtestsonline.ro/tests/Homocysteine.html?tab=1

Un nivel prea mare al homocisteinei  este un indicator direct al riscului al  riscului de a face infarct , accident  , accident vascular sau vascular  sau demenţă! Mai mult, unele studii au pus în eviden ţă legă tura directă dintre nivelul  homocisteinei şi îmbolnăvirile retinei.

Cunoscut şi ca: Homocisteina totală a plasmei Denumire oficială: Homocisteină Teste Înrudite: Cardiac Risk, Vitamin B12, Vitamina B12 şi Folat  Folat,, Colesterol

 Pe scurt De este necesar acest test?

 Pentru a stabili dacă sunteţi supuşi riscului  de  accident vascu de a face infarct miocardic sau AVC ( accident lar cerebral );  o deficien ţă de folat sau de vitamina B12 ; pentru a ajuta la ); pentru a stabili dacă aveţi  o  diagnosticarea  diagnosticarea unei tulburari ereditare ereditare rare, rare , denumită homocistinurie denumită homocistinurie.

Când este necesar? Dacă aţi avut un infarct miocardic  sau  AVC fără a avea s imptomele specifice sau ca o parte a evaluării riscului de afecţiune cardiacă; atunci c ând medicul suspectează o deficienţă de vitamina B12 folat sau suspectează faptul că un copil sau o persoană tânără poate avea  homocistinurie. sau de folat sau

Proba necesară pentru testare? O probă de sânge; câteodată, o probă de urină ur ină suplimentară celei de sânge.

Este necesară o pregătire prealabilă? Uneori, medicul vă poate cere să nu mâncaţi cu 10 -12 ore înainte de recoltarea probei.

7

 Proba pentru testare Ce anume se testează? Acest test stabileşte nivelul de homocist eină din sânge sau urină. Homocist eina este un aminoacid care conţine sulf  şi  şi care este prezent, în mod normal, în cantităţi foarte mici, în toate celulele corpu lui. Homocisteina  este un produs al metabolismului metioninei . Metionina  este unul din cei

unsprezece aminoacizi „esenţiali”  - aminoacizi care trebuie să derive din dietă, deoarece corpul nu îi poate poat e produce. La celulele sănătoase, homocisteina este transformată rapid  în alte produse. Vitaminele B6, B12 şi folatul  sunt  necesaree pentru metabolizarea homocisteinei .  Pacienţii care   sunt  necesar  au de ficienţe ale acestor vitamine pot avea valori crescute de homocisteinei.  persoanele le care au valori crescute ale homocisteinei homocisteinei , , au un risc mai Studii recente au ar ătat ătat că  persoane  ridicat de a face un infarct miocardic mi ocardic sau AVC , prin comparaţie cu acelea care au niveluri medii. Concen traţiile crescute de homocisteină au fost asociate cu o tendinţa crescută de a forma chea guri de sânge inadecvate . Atunci când se întâ mplă acest lucru,  pot apărea infarcturi, AVC-uri şi  blocaje ale vaselor vaselor de sânge în oricare oricare parte a corpului. corpului. Homocisteina poate fi crescută în sângele şi ur ina pacienţilor care au o afecţiune genetică rară, numită homocistinurie mită homocistinurie. Aceasta tulburare este cauzată de o alterare apărută într -una -una dintre diferitele gene. gene. Persoana afectată are o enzimă disfuncţională care nu permite descompunerea normală a metioninei. Din aceasta cauză, homocisteina şi metionina încep să se acumuleze în organismul bol navului. Un copil care are această afecţiune va părea normal la naştere, dar în câţiva ani va începe

să prezinte semnele afecţiunii, cum ar fi dezlipire de retină, o conformaţie corporală subţire şi înaltă, degete lungi şi subţiri, anormali ale scheletului, osteoporoză şi un risc ridicat de tromboembolism (coagulare inadecvată în artere şi vene) şi de ateroscleroză (plăci grase pe pereţii vaselor de sânge)

care pot duce la afecţiuni cardiovasculare premature. Acumularea de homocisteină poate, de asemenea, să cauzeze retard mintal, tulburări tu lburări de comportament şi convulsii.

Cum se recoltează proba pentru testare? Sângele se recoltează prin puncţie venoasă (introducerea unui  ac de seringă) din braţ; câteodată, este recoltată şi o probă de urină.

 NOTĂ : dacă analizele medicale vă creează  o stare de îngrijorare sau de  jenă,  ar fi util  să citiţi unul sau mai multe dintre articolele următoare: Cum  să facem faţă durerii, disconfortului  şi anxietăţii în timpul t impul analizelor, Câteva ponturi despre analizele de sânge, Cum  să ajutăm copii să suporte

mai uşor  analizele  analizele medicale,  şi Cum să-i ajutăm pe bătrâni să bătrâni să suporte mai uşor  analizele  analizele medicale.  Într-un alt articol, intitulat Urmăreşte- ţi  ţi proba, puteţi găsi  puteţi găsi imagini cu modului în care se colectează  şi procesează  şi procesează probele de sânge  şi exudat faringian f aringian (probele (probele recoltate din gât) pentru cultură.

Testul La ce foloseşte?  Medicul poate comanda testul pentru homocisteină  pentru a  pentru  a stabili dacă un pacient are  defici-

enţă de vitamina B12 sau de folat . Concentraţia de homocisteină poate fi ridicată, r idicată, înainte ca testele 8

 pentru B12 sau folat să dea rezultate anormale. Anumiţi medici pot medici  pot solicita testarea homocisteinei

la pacienţii cu malnuţritie şi la persoanele în vârstă (care de obicei iau mai puţină vitamina B12 din alimentaţie), şi la persoanele dependente de droguri sau alcool . Medicul poate solicita uneori atât testarea homociste ini urinare, cât şi a acelei sanguine,  pentru a

 diagnostica homocistinuria  diagnostica  homocistinuria , dacă suspectează că un copil ar putea avea această boală ereditară. În

testaţi pentru exces exc es de metionină, ca parte a examinări i de screening pentru unele ţări, copiii sunt testaţi pentru nou-născuţi. născuţi. Dacă rezultatul rezultatu l testului unui copil este pozitiv, po zitiv, se efectuează testele pentru homo cistei-

nă din urină şi sanguină, pentru confirmare. Homocisteina este folosită, de regulă, pentru regulă, pentru examinarea persoanelor cu un risc crescut de a face infarct miocardic sau AVC  . Testul poate fi util la pacien ţii care au un istoric familial de boală ar  terială coronariană, dar nu şi alţi factori de risc . Oricum, utilitatea testului pentru acest scop

continuă să fie sub semnul întrebării deoarece rolul jucat de homoci steină (dacă există vreunul)  în evoluţia afecţiu nii cardiovasculare (ACV), nu a fost pe deplin stabilit. Examinarea de

rutină, cum ar fi aceea pentru colesterolul total, nu este încă recomandată. Când este solicitat acest test? Testul pentru homocisteină poate fi comandat  ca parte a evaluării riscului cardiac, în  funcţie de vârsta pacientului şi de alţi factori de risc. Poate fi comandat, de asemenea, după u n infarct inf arct mio cardic sau un accident vascular cerebral  (AVC), pentru a ajuta la ghidarea tratamentului. Testul  poate fi necesar necesar şi atunci când medicul suspectează că un pacient are o deficienţă de vitamina B12

şi/sau folat , sau când un copil prezintă simptome care sugerează că  ar putea avea homocistinurie. Ce semnificaţie are rezultatul? În cazurile suspectate de malnutriţie sau de deficite de vitamina B12 sau de folat, valorile homocis teinei pot fi crescute. Dacă organismul nu obţine suficiente vitamine B şi/sau de acid folic din ali mente sau suplimente alimentare, nu va fi capabil să transforme homocisteina în acele forme care

 pot fi utilizate de către organism. organism. În acest caz, valorile valorile homocisteinei sanguine sanguine pot creşte. Studii recente au arătat că persoanele care au valori ridicate ale homocisteinei au un risc crescut de a face infarct miocardic sau AVC, prin comparaţie cu persoanele care au valori medii.  Până în pre -

 zent, totuşi,  nu s-a stabilit o leg ătură directă între nivelurile homocisteinei şi infarcturile mio car dice, dar se evidenţiază o strânsă legătură între ratele de supravieţuire legate de nivelurile de ho mocisteină şi infarctul miocardic/AVC . Blocarea unei artere coronariene, un precursor pentru infarctul mio cardic, apare cu frecvenţă mai mult decât dublă la persoanele cu valori ale homocisteinei ho mocisteinei la nivel ma xim, prin comparaţie cu cele cu valori minime.

Valorile crescute ale homocisteinei din sânge şi urină la nou-născuţi, sugerează că este foarte pro ba bil să existe homocistinurie existe homocistinurie şi  şi indică necesitatea necesitatea efectuării de teste suplimentare pentru a confirma cauza creşterii concentraţiilor.

Ce altceva ar mai trebui să ştiu? Atunci când rezultatele testului indică prezenţa homocistinuriei, sunt testate uneori probe biopsice de ficat sau de piele,  pentru a stabili dacă este prezentă enzima cistanionina beta- sintază (CBS).

9

 Absenţa acestei enzime este cea mai des întâlnită cauză  a  homocistenuriei. Testele genetice pot fi solicitate pentru a identifica una sau mai multe dintre cele mai des întâlnite mutaţii ale genelor. Dacă pacientul are un istoric istor ic familial de ateroscleroză cu instalare timpurie, t impurie, sau dacă dacă un membru al al  homocistinurie, atunci pacientul trebuie testat pentru mutaţia genei familiei a fost diagnosticat cu  homocistinurie, identificată la respectivul membrul al familiei.

Valorile homocisteinei pot creşte odată cu vârsta, atunci când pacientul fumează, şi în cazul utilizării unor medicamente medicamente cum ar fi carbamazepina, carbamazepina, metotrexatul şi fenitoina. Concentraţiile homocisteinei cresc la femei după menopauză, posibil datorită scăderii producţiei de  estrogen.

Întrebări frecvente şi vitaminele 1. Care sunt sursele bune pentru acid folic şi  vitaminele B6 si B12? Cerealele sunt cea mai importantă sursă de acid folic . Fructele şi legumele au cantităţi semnifica-

ca rnea de porc, de vită şi de pui, în peşte B12 se poate găsi  în carnea tive de vitamina B6 , iar vitamina B12 se şi în diverse moluşte comestibile.

2. Pot avea unele medicamente pe care le iau vreun efect asupra nivelului meu de homocisteină? homocisteină? Da. Sunt numeroase medicamente care pot creşte sau scădea cantitatea de homocisteină din orga -

nism. Trebuie să ţineti la curent pe medicul şi farmacistul dvs. cu privire la orice medicamente pe care le luaţi, tradiţionale sau pe bază  de plante, deoarece acestea pot interfera cu rezul r ezultatele tatele testului t estului..

Homocisteina şi mutaţiile MTHFR

http://www.revistagalenus.ro/practic http://www.revistaga lenus.ro/practica-medicala/19700-hom a-medicala/19700-homocisteina-si-m ocisteina-si-mutatiile-mthf utatiile-mthfr.html r.html

Elizabeth A. Varga, MS; Amy C. Sturm, MS; Caron P. Misita, Misit a, PharmD, Stephan Moll, MD Homocisteina este un produs chimic din sânge , care este produs atunci când un aminoacid  (un   (un ionează în organism. Cu to ţii avem homocisteină în  bloc de proteine), numit numit metionină  nu func ţ ioneaz sânge. Nivelurile crescute de homocisteină (numite, de asemenea, hiperhomocisteinemie) pot pro-

voca irita ţ iiii ale vaselor de sânge . Nivelurile ridicate de homocistein ă  arată un risc crescut  pentru cord  şi (1)  rigidizarea arterelor  ( ateroscleroza), ceea ce ar putea duce în cele din urm ă la atac de cord ş vascular cerebral  cerebral , şi (2) cheaguri de sânge în vene , tromboză venoasă. /sau accident vascular Scopul acestei lucr ări este de a explica leg ătura dintre nivelurile crescute de homocistein ă şi cheagurile de sânge din artere şi vene; de a discuta despre cauzele nivelurilor crescute de homocistein ă, inclusiv variantele genetice comune ale genei MTHFR (a se vedea sec ţtiunea „Ce trebuie să ş tim

 ţ ia  despre predispozi ţ  ia ereditară?); şi s ă descrie modalit ăţi de a monitoriza şi de a scădea nivelul homocisteinei pentru a îmbunătăţi starea de s ănătate.

Perspectiva istorică In 1962, s-a raportat ca persoanele cu o boal ă genetică rar ă numita homocistin ho mocistinurie urie erau predispuse la a dezvolta boli cardiovasculare severe în adolescen ţă şi până la 30 de ani. În acest caz, o enzim ă defect ă provoacă acumularea de homocistein ă în sânge, ducând la niveluri foarte ridicate. Studii pe copii cu homocistinurie au dus la descoperirea faptului ca nivelurile crescute de homocistein ă sunt

10

un factor de risc pentru dezvoltarea aterosclerozei şi a cheagurilor de sânge în artere şi vene. Deşi homocistinuria este o boala rar ă (afectează aproximativ 1 la 200 000 de persoane), mult mai mul ţi oameni au niveluri pu ţin sau moderat crescute de homocistein ă.

Cauzele concentraţiei crescute de homocisteină Unii oameni au niveluri au  niveluri crescute crescute de homocistein ă (Tabelul 1) cauzate de  o deficien ţă de vitamine  B şi acid folic în dieta lor. Nivelurile ridicate de homocistein ă sunt, de asemenea, asemenea, observate la per soanele cu boli de rinichi , niveluri  , niveluri scă zute de hormoni tiroidieni , psoriazis  , psoriazis şi în cazul administră rii unor medicamente (cum ar fi medicamente antiepileptice şi metotrexat). S-a constatat c ă unii oameni au o variant ă genetică comună (denumit ă metilentetrahidrof  metilentetr ahidrofolat olat reductază, abreviat MTHFR ), care le afecteaz ă capacitatea de a procesa acidul folic. Aceasta gen ă defect ă duce la niveluri ridicate de homocisteină la unele persoane care mostenesc variante MTHFR de la ambii p ărinţi.

TABELUL 1. Cauzele nivelurilor crescute de homocisteină  Deficien ţ  a de acid folic sau vitamine B6/B12  Boli de rinichi  Niveluri scă zute de hormoni tiroidieni tir oidieni (hipotiroidism)  Medicamente  Metilentetrahidrofolat reductaza r eductaza (MTHFR) mutatii genetice  Psoriazis  Lupus eritematos sistemic s istemic  Necunoscut.

Cum se măsoară homocisteina? Homocisteina este m ăsurată printr-un test de sânge de rutin ă. De cele mai multe ori, nu este necesar ă o pregătire specială înainte de testele t estele de sânge. Ocazional, medicul poate cere s ă se măsoare nivelul de homocisteină după un anumit regim, cu 10 de ore or e înainte înainte de recoltarea probei de sânge. Regimul inainte de a se recolta reco lta proba de sânge, nu este intotdeauna necesar, deoarece, pe termen scurt, factorii alimentari nu influenţeaza probabil rezultatele testelor. Ocazional, medicul poate cere un test numit  testul de înc ă rcare cu metionin ă. Acest test măsoar ă nivelul homocisteinei, înainte şi după administrarea a 100 mg/kg de metionin ă (dizolvat ă în suc de  portocale).Testul este cel mai frecvent utilizat pentru a diagnostica diagnostica metabolismului homocisteinei anormale la persoanele care au un risc crescut de boli cardiovasculare, dar care au niveluri normale de referinţă ale homocisteinei. Acest test poate fi folosit pentru a lua decizii cu privire la tratament, întrucât oamenii cu teste „înc ărcate” anormale pot r ăspunde mai bine la vitamina B6 comparativ cu acidul folic.

Ce nivel de homocisteină este considerat „Crescut”? Exist ă clasificări oarecum variabile pentru ceea ce este considerat un nivel de homocisteina ridicat.

Valorile „normale” şi „anormale” sunt stabilite de către laboratoare individuale. De obicei, un 11

nivel mai mic de 13 μmol/L este considerat normal. Un nivel  între 13 şi 60 μmol/L este considerat considerat de 60 –  100 μmol/L  este grav ridicat. moderat crescut, iar o valoare mai mare de

În ce fel contribuie homocisteina la deteriorarea vaselor de sânge şi tromboză? Deşi ştim că nivelurile crescute de homocistein ă sunt întâlnite mai frecvent la persoanele cu trom boză şi ateroscleroză, nu este clar dac ă  homocisteina în sine este cea care duce la aceste afec ţiuni sau dac ă valorile ridicate ale homocisteinei sunt un rezultat al acestora. Studii recente arat ă că scă-

 zând nivelul homocisteinei nu scade scade şi riscul de aterosclero at erosclerozz ă sau de tromboz ă; aceasta susţine teoria că homocisteina poate fi doar do ar un „spectator nevinovat” şi nu cauza acestor afec ţiuni. În plus, nu s-a în ţeles prea bine în ce fel ar putea homocis ho mocisteina teina exercita efecte d ăunătoare. O ipotez ă este aceea c ă homocisteina are un efect toxic to xic asupra celulelor care alc ătuiesc stratul intern al vaselor de sânge. Sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica rolul homocisteinei homocisteinei în ateroscleroz ă şi tromboză şi pentru a determina dac ă sc ăderea nivelului homocisteinei este eficace în reducerea riscului de cheaguri de sânge.

Care sunt riscurile persoanelor cu concentraţii crescute de homocisteină? Un nivel ridicat homocisteina este asociat cu un risc crescut de a de zvolta ateroscleroz ă, care la rândul ei poate duce la boli coronariene (CAD), atac de cord şi accident vascular cerebral ( Tabelul 2). Magnitudinea riscului de boli coronariene nu este bine definit. In general, se pare ca persoanele cu un nivel ridicat de homocistein ă sunt expuse de dou ă ori mai mult riscului de boli coronariene, com parativ cu cei f ăr ă un nivel ridicat de homocistein ă. Cu toate acestea, riscul este dependent de nivelul de homocisteina. De exemplu, într-un studiu, cercetatorii au descoperit o cre ştere cu 10% a homocisteinei, era egal ă cu aproape aceea şi creştere a riscului de boli coronariene. Riscul poate fi, de asemenea, legat de cât de mult timp cineva a avut un nivel ridicat de homocistein ă.

TABELUL 2. Riscurile asociate cu nivelurile crescute de homocisteină  Boli coronariene (ateroscleroza)  Atac de cord  Accident vascular cerebral  Boala arterial ă periferică Tromboza venoasă Tromboza venoasă profund ă  Embolie pulmonară  Demen ţ  a  Naş terea unui copil cu un defect de tub neural (de exemplu, spina bifida). Este încă neclar dacă exist ă risc crescut de complica ţii ale sarcinii (preeclampsie, desprinderea de  placentă, pierderea sarcinii). Exist ă, de asemenea, un risc crescut de a avea un cheag de sânge în vene, dacă aveţi un nivel ridicat de homocisteină. Prezenţa unui cheag de sânge în vene se nume şte tromboza venoasă. Cel mai adesea, tromboza venoas ă are loc în zona picioarelor; cheagul se poate

12

desprinde de peretele venei şi poate ajunge la pl ămâni, ceea ce duce la o complica ţie ce poate fi fatală, numită embolie pulmonara. Cheagurile de sânge în vene apar la aproximativ 1 din 1000 de persoane pe an. Anumite studii au sugerat c ă nivelurile crescute de homocistein ă aproape c ă dublează riscul de a dezvolta tromboză venoasă. Este recunoscut faptul c ă nivelurile crescute de homocistein ă sunt asociate cu demen ţ  a , în special

 boala Alzheimer. Încă  nu este pe deplin în ţeles în ce fel este homocisteina legat ă de demenţă. Se suspectează că  exist ă  o legătur ă între nivelul homocisteinei şi a schimbările vaselor de sânge din creier. Cercetarea în acest domeniu este în curs de desf ăş ăşurare.

Sănătatea femeilor Exista anumite implicaţii ale nivelurilor crescute de homocisteină care sunt în mod special relevante  pentru femei. Nivelurile crescute de homocisteină au fost observate mai frecvent în randul femeilor cu anumite complica ţii ale sarcinii, inclusiv preeclampsie (tensiune arteriala ridicat ă, care poate avea consecinţe periculoase), desprinderea de placent ă  (placenta se desprinde de uter), pierderea sarcinii şi nasterea unui copil cu greutate mic ă (numita restricţie de creştere intrauterină). Cu toate acestea, cercetarea medical ă sugerează că nivelurile crescute de homocistein ă pot fi o consecinţă a acestor complicaţii, mai degrabă decât o cauz ă. Hiperhomocisteinemia Hiperhomocisteinemia este mai frecvent intâlnit ă in rândul femeilor care au un copil cu un defect de tub neural (o anomalie a coloanei vertebrale fetale sau a creierului). Defecte de tub neural includ spina bifidă (o deschidere la nivelul coloanei vertebrale fetale) şi anencefalie (un defect de na ştere sever ă, în care creierul şi craniul nu se formeaz ă  în mod corespunz ător). Aproximativ 20% dintre femeile care au un copil cu un defect de tub neural au un metabolim anormal al homocisteinei.

Scă Scăderea nivelului de homocisteină homocistein ă reduce riscul pentru ateroscleroză ateroscleroză şi tromboză tromboză?  Nu este clar dac ă reducerea nivelului de homocistein ă scade şi riscul de ateroscleroză şi tromboză. Până în prezent, doar două studii clinice au fost publicate pe acest subiect. De şi în aceste studii acidul folic şi complexul de vitamina B (alc ătuit din vitaminele B6 şi B12), au avut succes în sc ăderea nivelului de homocisteină, nu s-a obsevat nici un beneficiu clinic, adic ă, reducerea nivelului homocisteinei nu a determinat mai puţine atacuri de cord, accidente vascular cerebrale, cheaguri de sânge  pe vene. Acest lucru sprijină ideea ca homocisteina homocisteina nu poate fi cauza trombozei şi aterosclerozei, ci mai degrabă un produs secundar al afect ării vaselor de sânge care are loc prin alte mecanisme. S-ar putea argumenta, prin urmare, c ă  nu exist ă niciun motiv pentru a trata nivelurile crescute de homocisteină, iar acest lucru este, probabil, adev ărat. Cu toate acestea,  în acest moment, mul  ţ i me-

 dici recomand ă tratarea nivelurilor crescute de homocistein hom ocistein ă, deoarece (1) este încă posibil ca un  nivel ridicat homocistein ă să contribuie la riscul de tromboz ă şi ateroscleroză , iar scă derea nivelului acesteia este benefic ă şi (2) tratamentul cu acid folic şi vitaminele B6 si B12 ar putea fi de  siguran ţă . Mai  .  Mai multe mul te cercetă ri sunt necesare pentru a determina dac ă sc ă derea nivelului homo cisteinei are vreun beneficiu .  În acest moment , , este important ca pacien ţ ii ii ( şi medicii) să nu su praevalueze importan importan ţ  a terapiei cu acid folic şi complexul de vitamine B .

13

Cum putem scădea nivelul de homocisteină?  Nivelurile crescute de homocisteină  pot fi reduse.  Ş  tim că  acidul folic, vitamina B6 şi vitamina

 B12 sunt toate t oate implicate în distrugerea homocisteinei hom ocisteinei din sânge . De aceea, cre şterea aportului de acid folic şi vitaminele B pot reduce nivelul de homocistein ă. O sursă bună de acid folic pot fi

 fructele şi legumele (în special legumele cu frunze verzi ). Alte surse bune de acid folic includ  pâi nea şi cerealele fortificate, linte, n ăut, spanac, sparanghe sparanghell şi fasole . În cazul in care ajustarea ajust area dietei nu ajut ă la scăderea homocisteinei la nivelul dorit, vitaminele speci-

  (0,25 mg) de acid folic , fice sunt adesea eficiente. Multivitaminele care conţin cel puţin 250 μg  (0,25  B6 şi 5-100 μg  pentru  precum şi vitaminele B6 şi B12 (de obicei de la  2 - 25 mg de B6 ş  pentru B12) pot fi efi-

ciente. Cu toate acestea, ele nu pot fi suficiente, deoarece con ţin cantităţi relativ mici de acid folic, iune mai bună ar fi să cumpă ra ţ i separat acid folic, vitamina vitamina B6 şi vitamina B12. O op ţ iune  B6 şi vitamina B12. Acest lucru implică să luaţi comprimate diferite în fiecare zi. Dozarea de acid folic şi vitaminele B6

şi B12 poate fi confuz ă. Tabelul 3 ne va ajuta cu privire la dozele adecvate. În cele din urmă, medicul poate prescrie medicamente care con ţin niveluri mai ridicate de acid folic şi de vitaminele B. Cantit ăţile mari de aceste vitamine nu sunt cunoscute a prezenta riscuri pentru s ănătate. TABLE 3. Terapia pentru nivelurile crescute de homocisteina: Pastile individuale Nume

Ingrediente per Tableta Vitamina Vitamina Folic Acid B6 B12

Nr. de tablete necesare per zi

Costul lunar aproximativ

Vitamina … 50 mg … 1 $1.00 B6 … Vitamina … 1 $1.50 1000 μg B12 … Acid folic 0.8 mg … 3 $1.50 (= 800 μg) Total pe $4.00 luna Exista comprimate cu diferite dozaje. Cititi cu aten ţie eticheta şi alegeţi dozajul corect .

TABLE 4. Terapia pentru nivelurile crescute de homocistein ă: Tablete combinate co mbinate Numele Brandului Folbee* Folgard Rx 2.2 Foltx

Acid folic

Vitamin B6

Vitamin B12

Cost lunar aproximativ

Generic disponibil

2.5 mg 2.2 mg 2.5 mg

25 mg

1000 μg

$12.50

Nu exista

25 mg

500 μg

$14.00

Nu

25 mg

1000 μg

$21.00

da

*Generic pentru Foltx.

Femeile care intenţionează să r ămână gravide trebuie să discute despre nivelurile crescute de homocisteină cu un medic. Se recomand ă ca toate femeile de vârst ă  fertilă să  ia multivitamine care să conţină 0,4 mg de acid folic pe zi, pentru a reduce posibilele defecte de tub neural la copiii lor. O doză mai mare de acid folic, de obicei, 4 mg, poate fi recomandat ă dac ă ave ţi concentraţii crescute de homocisteină înainte de sarcină.

14

Cât de des trebuie să fie verificate nivelurile de homocisteină? Odata ce a fost g ăsit este iniţiată terapia cu acid folic şi/sau vitamina B6 şi B12 şi este necesar s ă se verifice din nou nivelul homocisteinei la aproximativ două luni, pentru a vă asigura că s-a normalizat. În cazul în care nu s-a normalizat, doza de acid folic sau de vitamina B6 şi B12 poate fi crescută. Este rezonabil s ă se verifice din nou peste alte două luni.

Ce trebuie să ştim despre predispoziţia ereditară? Unii oameni dezvolt ă un nivel ridicat de homocistein ă, în parte din cauza unei predispoziţii genetice. Gena MTHFR menţionat ă anterior produce o enzimă care ajut ă la reglarea nivelului de homocisteina din organism. Dac ă exist ă o eroare genetic ă (mutaţie) în gena MTHFR, este posibil ca nivelurinivelur ile de homocistein ă s ă nu poat ă fi reglementat în mod corespunz ător. Mutaţiile genetice ale MTHFR sunt factorul cel mai cunoscut de risc mo ştenit pentru nivelul homocisteinei crescute. Cu to ţii avem două gene MTHFR, una mo ştenită de la fiecare p ărinte. Unii oameni prezint ă o mutaţie genetică a uneia sau a ambelor gene MTHFR. Cei cu mutaţii ale unei gene MTHFR sunt numite „heterozigote”  pentru mutatia MTHFR; dacă sunt prezente muta ţii în ambele gene, persoana este declarat ă a fi „homozigotă” pentru mutaţie. Cea mai frecvent ă mutaţie MTHFR este mutaţia C677T MTHFR sau muta ţia „termolabilă” MTHFR. O altă mutaţie comună se numeste MTHFRA1298C. Pentru a avea efecte negative, muta ţiile trebuie să fie prezente în ambele copii ale genelor MTHFR ale unei persoane. Având doar o muta ţie, adică, fiind heterozigot ă, este, din punct de vedere medical, lipsit de relevan ţă. Chiar şi atunci când două mutaţii MTHFR sunt prezente (de exemplu, două mutatii C677T, sau o muta ţie C677T şi o mutaţie A1298C), nu toti oamenii vor dezvolta niveluri ridicate de homocisteina. De şi aceste mutaţii nu afectează reglementarea homocisteinei, nivelurile adecvate de acid folic, „anuleaz ă” în esenţă acest defect.

Sunt diferite tratamentele pentru persoanele cu o predispoziţie ereditară la niveluri crescute de homocisteină? Indiferent dacă aveţi o mutatie MTHFR în ambele gene sau nu, tratamentul pentru nivelul ridicat al

f olic şi vitaminele B6 şi B12. homocisteinei este acela şi –  regim alimentar şi  suplimente cu acid folic Doza pentru fiecare dintre aceste suplimente ar trebui sa fie ajustat ă în funcţie de nivelul homocisteinei, nu de statusul genetic. Daca aveti mutatii in ambele gene MTHFR, dar ave ţi niveluri normale de homocisteină, nu trebuie s ă luaţi acid folic sau vitamina B6 şi B12.

Există şi alte implicaţii ale mutaţiilor MTHFR? Studiile au fost efectuate pentru a investiga dac ă existenţa a două  mutaţii MTHFR creşte riscul de formare a cheagurilor de sânge în artere, în vene sau de boli coronariene. În general, dovezile din aceste studii indică faptul că, atât timp t imp cât nivelul de homocistein homocisteină este normal, mutaţiile MTHFR nu cresc in mod semnificativ riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral. Studii care investighează asocierea mutaţiilor MTHFR cu cheagurile de sânge din vene au fost inconsistente, unele studii ar ătând o u şoar ă asociere, dar cele mai multe studii stud ii nu au demonstrat nici o asociere. De şi câ-

15

teva au sugerat ca mutatiile MTHFR pot interactiona cu alti factori de risc pentru tulburari de coagulare ereditare (cum ar fi mutatia genetica numita factorul V Leiden), cele mai multe studii aratand ca mutatiile MTHFR nu cresc si mai mult riscul de coagulare asociat cu factor V Leiden. Mutatiile MTHFR au fost legate in unele studii cu un risc crescut de a avea un copil cu defect de tub neural (spina bifida). Un studiu a sugerat ca mamele cu două mutatii MTHFR au fost de dou ă ori mai susceptibile de a avea un copil cu un defect de tub neural, în timp ce alte studii nu au sus ţinut aceasta constatare. Cercet ările recente au sugerat faptul ca riscurile variaza, in functie de starea de nutriţie a mamei (de exemplu, nivelul de acid folic şi aportul de vitamine) şi dacă are sau nu un nivel ridicat de homocisteina. Din cauza acestei controverse, contro verse, unii medici recomand ă suplimentarea cu acid folic (de obicei 4 mg) pentru femeile cu două mutaţii MTHFR, in timp ce alţi medici recomandă utilizarea normală a vitaminelor prenatale ce con ţin acid folic pentru femeile care nu au un nivel ridicat de homocistein homocisteină. Exist ă, de asemenea, dovezi contradictorii privind legatura dintre muta ţiile MTHFR homozigote şi complica ţiile sarcinii (inclusiv ( inclusiv preeclampsie, desprinderea de placent ă, pierderea sarcinii, precum şi creşterea intrauterină, asa cum am descris mai devreme). O meta-analiz ă recent ă, care a combinat toate datele din aceste studii, a constatat ca nu exist ă o asociere între MTHFR şi pierderea sarcinii. Se pare ca MTHFR homozigota poate cre şte moderat riscul r iscul de preeclampsie şi desprinderea de placent ă, dar sunt necesare mai multe cercet ări în acest domeniu. domeniu. De şi nu este o practic ă medicală standard pentru a testa muta ţiile MTHFR atunci când o femeie are în istoric astfel de complica ţii, unii medici pot recomanda aceast ă testare.

Cine ar trebui să fie testat pentru nivelurile de homocisteină şi cine pentru mutaţiile MTHFR? În ceea ce priveste homocisteina nu exist ă linii directoare oficiale cu privire la cine ar trebui să fie testat. Nivelurile de homocisteină din sânge ar trebui t rebui verificate la persoanele cu cheaguri de sânge sânge inexplicabile (arteriale sau venoase) venoase) şi ateroscleroză inexplicabila. Se poate argumenta, de aseme-

cu  ateroscleroz roză , pacien ţ ii ii cu boal  cu boal ă coronarian ă , infarct miocardic sau miocardic sau accident  accident nea, că to ţ i cei cu ateroscle vascular cerebral  ar  ar trebui s ă îşi verifice nivelul de homocistein ă din sânge. În acest moment, nu este clar dacă femeile cu un u n istoric de pierdere a sarcinii, preeclampsie, desprindere de placent ă şi/ sau na şterea unor copii cu greutate mic ă ar trebui să îşi verifice nivelurile de homocisteină. Atât pentru testarea MTHFR, cât şi pentru homocisteină, nu exist ă linii directoare oficiale cu privire la cine ar trebui sa fie testat sau nu. În absen ţa unor niveluri ridicate de homocistein ă, mutaţiile MTHFR nu par s ă aibă relevanţă clinică în ceea ce prive şte tromboza şi ateroscleroza. Prin urmare, se poate argumenta c ă  nu exist ă  nici un indiciu pentru a efectua teste genetice MTHFR. Autorii acestui articol au aceast ă  abordare în practica lor clinic ă. Pare, totuşi, rezonabil să  fie verificate  pentru mutaţii MTHFR mamele care au n ăscut un copil cu spina bifida.

Rezumat  Nivelurile crescute de homocisteină indică un risc crescut de boli coronariene şi cheaguri de sânge în artere şi vene. Puteţi reduce aceste niveluri crescute cu acid folic, vitamina B6, vitamina B12 şi sau o combinaţie a celor trei. Cu toate acestea, studii recente indic ă faptul că reducerea nivelului ri16

dicat al homocisteinei nu scade riscul r iscul de formare a cheagurilor de sânge sânge şi de ateroscleroză. Până ca aceasta problemă să fie mai clar definit ă, este prudent să se facă un efort pentru a încerca reducerea nivelurilor de homocisteină prin suplimentarea cu vitamine B şi acid folic. Pacientul ar trebui t rebui să ela boreze un plan cu medicul său curant pentru a verifica periodic nivelul homocisteinei şi a ajusta tratamentul în consecin ţă. Femeile cu niveluri crescute de homocistein ă ar trebui să fie, de asemenea, con ştiente de posibilele implicaţii pe care le poate avea cu privire la complica co mplicaţii ale sarcinii şi ar trebui să discute acest lucru cu medicul. Mutaţiile MTHFR par a fi irelevante din punct de vedere medical, atât timp cât nivelul homocisteinei este normal. Prin urmare, ar trebui s ă fie testat nivelul de homocistein ă, nu statutul genetic al MTHFR, la pacienţii cu cheaguri sau cu risc de formarea de cheaguri de sânge, ateroscleroza sau complica ţii ale sarcinii.

Referinţe Malinow MR, Bostom AG, Krauss RM. Homocysteine, diet and cardiovascular diseases: a statest atement for healthcare healthcare profess pro fessionals ionals from the t he Nutrition Committee, American Heart Association. Association. Circulation. 1999; 99: 178–182. 178–182. Moll S. Homocysteine. Homocysteine. Retrieved December 15, 2004, at http://www.fvleiden.org/ask/77.html Bos MJ, Heijer M, Willems H, Blom H, Gerrits W, Cattaneo M, Eichinger Eichinger S, Rosendaal Rosendaal F. Homocysteine lowering by B vitamins and the secondary prevention of deep vein thrombosis and  pulmonary embolism: embolism: a first randomized, placebo-controlled, placebo-controlled, double-blind double-blind trial. Blood. 2004; 104: 142a.Abstract. Toole JF, Malinow MR, Chambless LE, Spence JD, Pettigrew LC, Howard VJ, Sides EG, Wang CH, Stampfer M. Lowering homocysteine in patients with ischemic stroke to prevent recurrent stroke, myocardial infarction, and death.JAMA. 2004; 291: 565–575. Goldhaber S, Morrison RB. Pulmonary embolism and deep vein thrombosis. Circulation. 2002; 106: 1436–1438. Goldhaber S, Fanikos J. Prevention of deep vein thrombosis and pulmonary embolism. Circulation. 2004; 110: e445–e447. Ray JG, Laskin CA. Folic acid and homocyst(e)ine metabolic defects and the risk of placental abruption, pre-eclampsia and spontaneous pregnancy loss: loss: a systematic review. Placenta. 1999; 20: 519–529. Botto LD, Yang Q. 5,10-Methyl 5, 10-Methylenetetrahydrofolate enetetrahydrofolate reductase gene variants and congenital anomalies: a HuGE review. Am J Epidemiol. 2000; 151: 862–877. Ray JG, Shmorgun D, Chan WS. Common C677T polymorphism of the t he methylenetetrahydrofolate methylenetetrahydrofolate reductase gene and the risk of venous thromboembolism: meta-analysis of 31 studies. Pathophysiol Haemost Thromb. 2002; 32: 51–58. Klerk M, Verhoef P, Clarke R, Blom H, Kok F, Schouten E. MTHFR 677C-T polymorphism and risk of coronary heart disease: a meta-analysis. meta-analysis. JAMA.2002; 288: 2023–2031. Ornstein DL, Cushman M. Factor V Leiden. Circulation. 2003; 107: e94–e97. 17

Steegers-Theunissen Steegers-Theunissen RP, Van Iersel CA, Peer PG, Nelen Ne len WL, Steegers EA. HyperhomocysteineHyperhomocysteinemia, pregnancy complications, and the timing of o f investigation. Obstet Gynecol. 2004; 104: 336–  343. Rey E, Kahn SR, David M, Shrier I. Thrombophilic disorders and fetal loss: a meta-analysis. Lancet. 2003; 361: 901–908.

Homocisteina (154 lei) https://www.synevo.ro/homocisteina/ 

 Informa ţ iiii generale Homocisteina, un aminoacid care con ţine o grupare thiol, se formează prin demetilarea intracelular ă a metioninei. În plasmă, homocisteina se g ăseşte în principal legat ă de proteine dar sunt prezente de asemenea şi forme libere, oxidate şi disulfidice4.  Nivelul homocisteinei plasmatice variază  în funcţie de cele două căi de metabolizare ale acesteia. Prima ar fi trans-sulfurarea la cisteină, prin intermediul enzimei cistationin beta-sintetaza (CBS), enzima care necesit ă vitamina B6 drept cofactor. A doua cale ar fi remetilarea la metionina necesitând prezenţa unor enzime (metilentetrahidrofolat reductaza MTHFR şi metionin-sintetaza), care au co-substrat acidul folic şi co-enzima vitamina B12. Astfel, nivelul homocisteinei în sânge este invers propor ţional cu nivelul plasmatic al fola ţilor, vitaminei B12 şi piridoxal 5-fosfatului (vitamina B6) şi implicit cu aportul exogen al acestor vitamine 3.

iile în care este blocată Hiperhomocisteinemia (un nivel plasmatic >12-15 μmol/L) apare în situa ţ iile una din cele două căi de metabolizare . Hiperhomocisteinemia sever ă care conduce la homocisteinurie este produsă de defecte genetice, cel mai frecvent fiind deficitul homozigot de CBS cu o incidenţă  de 1 la 300 000 na şteri. Aceşti pacienţi prezintă  retard mental, tromboembolism arterial şi dezvolt ă ateroscleroză precoce. Acela şi tip de manifest ări este întâlnit întâlnit şi în cazul deficitului homozigot de MTHFR. Deficitul heterozigot de CBS intâlnit la aproximativ 1% din popula ţie este asociat cu o hiperhomocisteinemie hiperhomocisteinemie moderat ă la fel ca şi deficitul heterozigot de MTHFR. La nivelul enzimei MTHFR mai este descrisă o mutaţie care genereaz ă o variant ă enzimatică termolabilă. Pacienţii care

sunt heterozigo ţi pentru aceasta mutaţie nu prezint ă  hiperhomocisteinemie sau un risc crescut de evenimente trombotice în timp ce homozigo ţii pot dezvolta hiperhomocisteinemie 7. Alte cauze de hiperhomocisteinemie sunt: deficitul de fola ţi şi de vitamina B6, vârsta inaintat ă, hipotiroidism, lupus eritematos sistemic, afecţiuni renale cronice, medicamente: acid nicotinic, methotrexat, teofilina, L-dopa5;7.

Numeroasele studii efectuate au arătat că hiperhomocisteinemia hiperhomocisteinemia se  se asociază cu următoarele: 

risc crescut de afectiuni cardiovasculare – hiperhomocisteinemia constituie un factor de risc independent independent atât at ât pentru femei (chiar şi înainte de menopauz ă) cât şi pentru bărbaţi;





risc crescut de tromboze venoase; risc crescut de complicaţii ale sarcinii şi defecte de tub neural2.

18

O metaanaliză a 27 studii epidemiologice a indicat c ă o creştere cu 5 μmol/L a homocisteinemiei se asociază cu un risc de boal ă coronariană similar cu cel indus de o cre ştere cu 0.5 0.5 mmol/L mmol/L a nivelului de colesterol (un „odds ratio” de 1.6 la barba ţi şi de 1.8 la femei) 4. Sunt multe teorii cu privire la mecanismul prin care hiperhomocisteinemia favorizeaz ă  apariţia şi dezvoltarea aterosclerozei. Unii sugereaz ă că este implicat ă gruparea sulfidril din molecula homocisteinei deoarece aceasta aceasta este u şor oxidabilă. Au fost elaborate teorii, care să justifice rolul patogenic al homocisteinei, precum favorizarea agreg ării plachetare, dezvoltarea leziunilor endoteliale, alterarea afinităţii pentru fibrina a lipidelor şi lipoproteinelor, alter ări ale prolifer ării celulelor musculare netede şi creşterea producţiei de specii reactive de oxigen, conducând la cre şterea stresului oxidativ. A fost demonstrat c ă acidul folic imbunătăţeşte funcţia endotelială la adulţii sănăto şi cu hiperhomocisteinemie. La pacienţii cu boală coronariană documentat ă, scăderea nivelului plasmatic al homocisteinei, prin suplimentarea aportului de acid folic ( 5 mg/zi) îmbunătăţeşte funcţia vaselor de rezistenţă. Se pare că scăderea nivelului homocisteinei este responsabilă de acest efect şi nu creşterea nivelului seric al folatului. O doz ă de acid folic mai mare sau egal ă cu 0,8 mg este necesar ă pentru o scădere optimă a nivelului de homocisteina ho mocisteina.. Pacienţii cu insuficienţă  renală  preterminală, în dializă, sau primitorii unui transplant renal au un risc cardiovascular crescut, mediat în parte de cre şterea nivelului homocisteinei. Strategiile de reducere a nivelului homocisteinei nu sunt îns ă foarte eficace, mai ales la pacien ţii aflaţi sub dializ ă3. Riscul de boala tromboemb tro mboembolic olică la pacienţii cu hiperhomocisteinemie a fost eviden ţiat pentru prima oar ă in 1991. Multe studii au ar ătat că aceştia prezintă un risc de 2-4 ori mai mare de tromboz ă venoasă în comparaţie cu persoanele s ănătoase. Riscul Riscu l este de 20 ori mai mare dac ă la hiperhomocisteinemie se asociaz ă statusul heterozigot pentru factorul V Leiden 7. Administrarea de contraceptive orale la pacientele cu hiperhomocisteinemie se asociaza cu un risc crescut de tromboza a venelor cerebrale1 Recent, nivelurile crescute de homocisteina si statusul homozigot pentru mutatia C677T de la nivelul genei MTHFR (care generează o variant ă enzimatică termolabilă ce este cu 20% mai pu ţin eficientă în metabolizarea homocisteinei) au fost asociate cu anumite complica ţii ale sarcinii ce includ anomalii cromozomiale, malformaţii congenitale, pierderi recurente de sarcin ă, afecţiuni ale placentei şi preeclampsie. Mai mult, pe lâng ă consecinţele asupra embrionului sau f ătului în prima parte a sarcinii cei doi factori sunt implicaţi şi în fenomenele tromboembolice survenite survenite tardiv tard iv în sarcina şi chiar în perioada post-partum6.

 Recomand ă ri pentru determinarea determinarea homocisteinei – screening-ul screening-ul pacienţilor cu risc crescut de afectiuni cardiovasculare (la fiecare 3-5 ani); pacien ţi < 40 ani cu afec ţiuni cardiovasculare (pentru a exclude homocistinuria); avorturi recurente spontane 5;2.

 Pregă tire pacient - à jeun ( pe  pe nemâncate nemâncate )4. Specimen recoltat - sânge venos; vacutainerul se agit ă foarte uşor, prin r ăsturnare şi se pune imediat  pe gheaţă; se transport ă la laborator cât mai repede posibil pentru a fi centrifugat 4.

19

 Recipient de recoltare recoltare – a) vacutainer cu EDTA K3 (de preferat, deoarece plasma este mai adecv ată  pentru testarea homocisteinei); homocisteinei); b) vacutainer vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator 4;5. Specimen recoltat - sânge venos4.

 Prelucrare necesară după recoltare - centrifugarea probelor de sânge va fi efectuată în maxim 30 minute pentru plasmă plasmă şi în decurs de 1 oră pentru ser 4. După 1 oră de menţinere a probei de sânge

integral la temperatura camerei nivelul homocisteinei creşte cu aproximativ 10% (fiind sintetizată de către eritrocite)5. Cauze de respingere a probei  – specimen intens hemolizat sau care nu a fost centrifugat în intervalul menţionat2.

 Stabilitate probă - plasma  plasma sau serul separate separate sunt stabile câteva săptămâni la 2-8°C4.  Metodă - enzimatică4. Valori de referinţă - ≥ 12 μmol/L4.  Limita de detecţie - 2.8 μmol/L4.

 Limite şi interferenţe interfere nţe 

Medicamente

Valori fals crescute ale homocisteinei se pot întâlni la pacienţii aflaţi sub tratament cu preparate care conţin S-adenozil-metionină, methotrexat (prin depleţia de 5 -metiltetrahidrofolat), oxid nitric (prin inactivarea metionin-sintetazei), carbamazepin, carbamazepin, fenito fenitoin in (prin interferarea cu metabolismul folaţilor), 6-azauridin triacetat (prin antagonizarea vitaminei B6), contraceptive orale (prin deficitul de vitamina B6 indus de estrogeni) 4.

 Bibliografie: 1. Francesco Dentali, Dentali, Mark Crowther, and and Walter Walter Ageno. Thrombophilic Thrombophilic abnormalities, abnormalities, oral contraceptives, and risk of cerebral vein thrombosis: t hrombosis: a meta-analysis. In Blood, April 2006, vol.107, 2766-2773. 2. Frances Fischbach. Fischbach. Chemistry Chemistry Studies. In A Manual of Laboratory Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009, 436-438. 3. H. Păunescu, Isabel Ghi ţă, Oana Andreia Coman, I. Fulga. Vitaminele ca factori prot ectori cardiovasculari. In Medicina moderna, nr.4, 2006. 4. Laborator Synevo. Synevo. Referintele specifice specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Type: Catalog. 5. Laboratory Corporation Corporation of America. America. Directory of Services Services and Interpretive Interpretive Guide. HomocysteiHomocysteine, Plasma. www.labcorp.com www.labcorp.com 2010.  2010. Ref Type T ype:: Internet Communication. 6. Willianne L.D.M. Nelen Nelen and Henk Henk J. Blom. Pregnancy Pregnancy Complications. Complications. In MTHFR Polymorphisms and Disease. Edited by: Per Magne Ueland, 2005. 7. www.med.uiuc.edu www.med.uiuc.edu.. University of o f Illinois. Hematology Resource Page. Hyperhomocysteinemi Hyperhomocysteinemia. a. Ref Type: Internet Communication. Communication.

20

Vitamina B6 (160 lei) https://www.synevo.ro/vitamina-b6/ 

 Informaţii generale Vitamina B6, denumit ă şi piridoxină, este o vitamina hidrosolubilă  formată din 6 vitameri, dintre fosfatul constituie forma biologic activă. Participă ca şi coenzima în peste 100 de recare piridoxal care piridoxal fosfatul constituie acţii metabolice: transaminări, decarboxilări, faza iniţială a sintezei porfirinelor, mobilizarea glicogenului din depozite, aminoacid aminoacid transsulfu t ranssulfur  r ări şi sinteza neurotransmiţătorilor.

Sursele alimentare importante sunt reprezentate de  cereale integrale, carne de d e pui, porc, pe ş te, legume, fructe (excep ţ ie ie citrice) şi ouă. Fierber  Fierberea ea alimentelor conduce la pierderea vitaminei B6. Vitamina B6 se elimin ă prin urina3;4.

 Deficitul de piridoxină apare de obicei  impreună cu deficitul de alte vitamine şi proteine, în special la alcoolici. Semnele şi simptomele deficitului sunt reprezentate de anemie sideroblastic ă, crize de epilepsie, modific ări EEG; depresie, confuzie, iritabilitate, dermatita seboreic ă, posibil tulbur ări de coagulare 1;4. hipofosfatazie, boala caracterizat  Niveluri crescute de piridoxal fosfat se intâlnesc în hipofosfatazie, caracter izată prin scăderea nivelului seric al fosfatazei alcaline şi modificări scheletale3. Administrarea de vitamina vitamina B6 în doze mari mari este utilă în unele anomalii ereditare ale metabolismului aminoacizilor. Homocisteinuria, Homocisteinuria, asociat ă cu un risc crescut de afec ţiuni cardiovasculare, r ăspunde la administrarea de acid folic, vitamina B12 şi uneori de piridoxin p iridoxină4.

Doze mari de piridoxin ă la adult (> 100 mg/zi) pot produce  neuropatie senzorial ă periferică şi  posibil leziuni cutanate1.  –  persoane  persoane care prezintă  simptomele deficitului  Recomand ă ri pentru determinarea vitaminei B6  vitaminei  B6  – de piridoxină; stabilirea eficienţei tratamentului cu vitamina B6; diagnosticul şi evaluarea hipofosfataziei.

 Pregă tire pacient - à jeun (pe nemâncate); ultima masă trebuie să fie în urmă cu 12-14 ore (se ( se poate  bea apa) apa) 2.

Specimen recoltat  – sânge venos2.  Recipient de recoltare recoltare - vacutainer ce con ţine EDTA ca anticoagulant 2. Cantitate recoltat ă - cât permite vacuumul1.  Prelucrare  Prelucrare necesară după recoltare – proba nu se centrifugheaz ă şi se congeleaz ă imediat2. Volum minim proba – 2 mL 2.. Cauze de respingere a probei  – specimen intens hemolizat, lipemic sau decongelat 2. Stabilitate proba - sângele este stabil o lună la -20°C2.

Metoda – cromatografie de lichide sub înalt ă presiune (HPLC) 2 . Valori de referin ţă - 8.7-27.2 μg/L2.

Bibliografie Vitamins: their role in the human body. body . Oxford, Blackwel Publishing, 2004, 133-187 1. Ball GFM: Vitamins: ele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. utilizate  2010. Ref Type: Catalog. 2. Laborator Synevo. Referin Synevo. Referin ţ ele

21

Nutrition in Health and Disease. Disease. 10th edition. Edited 3. Mackey AD, et al: Vitamin Vita min B6. In Modern In Modern Nutrition  by ME Shils, M Shike, Shike, AC Ross, et al. Philadelphia, Philadelphia, Lippincott Williams and and Wilkins, 2006, 452-46. Diagnosis and ManageManage4. Martin J. J. Salwen. Vitamins and Trace Elements. In Henry’s In Henry’s Clinical Diagnosis ment by Laboratory Methods. Methods . Sauders Elsevier 21-Ed 2007, 381-382.

Vitamina B12 (45 lei) https://www.synevo.ro/vitamina-b12/ 

 Informaţii generale Cobalamina este format ă dintr-un tetrapirol plan cu un atom de cobalt central, o grupare nucleotidica (5,6-dimetilbenzimidazol) sub nivelul planului şi o parte prostetică deasupra planului. În func ţie de gruparea prostetic ă se identifică  mai multe forme de cobalamin ă: metilcobalamina, care predomină în plasma şi în citoplasma, citop lasma, adenozilcobalamina, adenozilcobalamina, care predomin ă intramitocondrial şi ciancobalamina, care este un preparat farmacologic stabil care trebuie convertit convertit în alte forme pentru a fi activ metabolic. Pentru a fi activă cobalamina trebuie redus ă din starea naturală oxidat ă (Co 3+ sau Co 2+). Cobalamina redusă (Co +) are două roluri cunoscute la om: transformarea metilmalonat CoA in succinil CoA (ca parte a oxidarii acizilor grasi), reac ţie catalizată de metilmalonil CoA mutaza – de pendenta  pendenta de cobalamin ă şi metilarea homocisteinei la metionină, reacţie catalizat ă de metionin sintetaza şi care necesit ă prezenţa de metiltetrahidrofolat, metilcobalamină servind drept cofactor. Deficienţa cobalaminei determin ă acumularea de metilmalonil CoA, homocisteina şi metiltetrahidrofolat, cu scăderea formei active, tetrahidrofolatul, ducând la alterarea sintezei ADN, rezultatul final fiind oprirea în diferite stadii ale interfazei a precursorilor hematopoietici. Consecin ţa este apariţia anemiei megaloblastice care se poate asocia cu leziuni ireversibile ale SNC (prin deficit de metilare a proteinelor SNC).

Sursa alimentară de vitamina B12   este reprezentat ă de produsele animale ( carne, lactate, ouă). Cobalamina este eliberat ă de proteinele de legare din alimente de c ătre pepsina la pH-ul acid din stomac, se leag ă de transcobalamina (TC) I salivara; în duoden cobalamina este eliberata sub actiunea proteazelor pancreatice si se leaga de factorul factor ul intrinsec (FI) ( inclusiv cobalamina excretata excretata biliar) produs de celulele parietale gastrice. Complexul cobalamina-FI este endocitat la nivelul cellulelor ileale prin intermediul cubilinei şi megalinei, apoi este splitat şi cobalamina se leag ă de TC II (sintetizată în ficat), acest complex p ăr ăsind bazolateral celulele ileale şi intrând în circulaţie la câteva ore dup ă ingestie. O parte part e din cobalamină este internalizat ă la nivelul ficatului prin intermediul receptorilor pentru TC II, iar clearance-ul continu ă  în circulaţia sistemică, mai ales la nivelul rinichiului, cu un timp de injum ătăţire de 90 minute. ~70% din cobalamina plasmatic ă este legat ă de TC I (produsă de leucocite), acest complex nefiind preluat de ţesuturi (timp de înjumă tăţire 9-10 zile). Conţinutul total de cobalamin ă al organismului este de 2.5 mg la adult, în timp ce pierderile zilnice (biliare şi urinare) sunt de numai 1 µg. Deficitul alimentar de vitamina B12 este extrem de

22

rar, exceptând vegetarianismul strict, copiii născuţi din mame cu deficienţa sau în cazul dietei restrictive din fenilcetonurie. Absorbţia intestinală insuficienţa reprezint ă principala cauz ă de deficit de vitamina B121;6;7.

 Recomandări pentru determinarea determ inarea vitaminei B12 serice 

Anemie megaloblastic ă,



Gastrita atrofică cronică,



Gastrectomie,



Boli ale ileonului ileonului terminal (boala Crohn, limfom, limfom, rezectie etc.),



Alcoolism cronic,



Dieta vegetariana prelungi pre lungittă (ani),



Ingestia prelungit ă (ani) de inhibitori ai pompei po mpei de de protoni/blocanţi de receptori H2,



Pacienţi cu SIDA4;6.

 Pregă tire pacient - à jeun (pe nemâncate), inaintea unei eventuale injec ţii cu vitamina B12, efectuării testului Schilling sau administr ării de radionuclizi5.

Specimen recoltat - sânge venos5.  Recipient de recoltare recoltare - vacutainer f ăr ă anticoagulant cu/f ăr ă gel separator 5.  Prelucrare  Prelucrare necesară după recoltare - se separ ă serul prin centrifugare5. Volum probă – minim 0.5 mL ser 5. zile la 2-8°C; 2 luni la luni la -20°C; se congeleaz ă numai o Stabilitate prob ă - serul separat este stabil 2 zile la dată, se protejează de lumina5.

 Metoda - imunochimică cu detec ţ ie ie prin electrochemiluminiscen ţă (ECLIA) 5 . 191-663 pmol/L (pentru populatia populatia europeana5. Valori de referin ţă - 191-663 pmol/L  Factori de conversie conversie: pmol/L x 1.36 = pg/mL (ng/L); pg/mL (ng/L) x 0.738 = pmol/L.  Limita de detec ţ ie ie - 22 pmol/L (30 pg/mL) 5.

 Interpretarea rezultatelor Creş teri • Insuficienta renala, • Tratament Tratament cu vitamina B12, • Leucemie Leucemie mieloida cronica, cro nica, leucemie acuta promielocitara, promielocitara, leucemie leucemie limfatica cronica, cronica, unele cazuri de leucemie leucemie monocitara, monocitara, • Policitemie Policit emie vera, • Cancer metastatic adesea cu reactie react ie leucemoida sau afectare afectar e hepatica, • Hepatom (crestere marcata a TC I) 1;2;4 • Hepatita acuta/cronica, acuta/cronica, ciroza 2;4• Insuficienta cardiaca congestiva severa, diabet, obezitate, BPOC 2; • Autoanticorpi anti-TC II (rar)1.

Scă deri Deficit de cobalamina subclinic (biochimic)1;6.Deficit de cobalamina clinic (simptomatic) –  anemie megaloblastica si/sau megaloblastica si/sau manifestari neurologice. Cauze:• Cauze:• Deficit nutritional (rar).• Anemia pernicioasa (boala autoimuna caracterizata prin atrofia corpului cor pului si fundului gastric, gastr ic,

23

 pierderea factorului factorului intrinsec si prezenta de autoanticorpi autoanticorpi anti-celule anti-celule parietale gastrice si antifactor intrinsec).• Deficienta ereditara de factor intrinsec (anemia pernicioasa ereditara), • Malabsorbtia vitaminei B12 din alimente (chirurgie gastrica, pacienti varstnici cu gastrita atrofica cronica si aclorhidrie, infectia cu Helicobacter pylori),• Insuficienta pancreatica, • Sindromul Zollinger-Ellison, • Competitia biologica pentru vitamina B12: proliferarea  bacteriana a intestinului intestinului subtire (anomalii structurale: diverticuli, diverticuli, stricturi, fistule, ansa oarba, oarba, sau ale motilitatii: disfunctia autonoma din diabet); infestarea cu Diphyllobothrium latum.• Boli ileale: sprue tropical, boli inflamatorii intestinale, boala celiaca, rezectii ileale, by-pass by-pass  jejuno-ileal pentru pentru obezitate, radioterapie cu cu afectarea ileonului, boli boli ileale infiltrative (limfom, sclerodermie). • Malabsorbtia familiala selectiva a vitaminei B12 (Sindromul Imerslund-Gräsbeck). • Malabsorbtia vitaminei B12 indusa de toxice si medicamente: alcool, a lcool, colchicina, colchicina, metformin, neomicina, colestiramina, acid paraaminosalicilic paraaminosalicilic1. • Deficienta usoara de tanscobalamina tanscobalamina I 1. • Cauze rare: hipotirodismul hipotirodismul primar (50% din pacienti dezvolta dezvolta aclorhidrie)2;4, deficit sever de TC I, infectie HIV (dezvolta aclorhidrie cu scaderea eliberarii cobalaminei cobalaminei din alimente), tratament anticonvulsivant, contraceptive orale, mielom multiplu, multiplu, scleroza multipla, hairy cell leukemia, anemie aplastica, aplast ica, mielodisplazie, hemoglobinurie paroxistica nocturna, boala Gaucher 1; hemodializa1;4. • Idiopatica1  Limite şi interferenţe 

Condiţii fiziologice şi patologice:

False scăderi (fara semne de deficienta) : Sarcina (trimestrele II-III): niveluri până la <100 ng/L, se normalizeaz ă la câteva zile dup ă naştere. Deficit de folaţi: valorile se normalizeaz ă după tratament cu folaţi; trebuie diferenţiată de deficitul combinat al ambelor a mbelor vitamine. Infecţie HIV, mielom multiplu, scleroză multiplă1. Fals normală: 







Exist ă un număr de pacienţi vârstnici cu semne şi simptome clare de deficienţă, dar cu niveluri normale de cobalamin ă serică (250-350 ng/L) din motive necunoscute.



Asocierea leucemiei mieloide cronice cu anemie pernicioas ă1.



Medicamente.

Scăderi: anticonvulsivante, acid ascorbic, colestiramina, clorpromazina, colchicina, metformin, metfor min, neomicina, octreotid, contraceptive orale, ranitidina, rifampicin r ifampicinaa3.

Creşteri: cloralhidrat, omeprazol3. 

Interferente analitice

Dacă pacientul se află în tratament cu biotin ă > 5 mg/zi, recoltarea de sânge pentru determinarea vitaminei B12 se va face la cel pu ţin 8 ore de la ultima administrare.

24

În cazuri izolate, prezen ţa în titruri mari de anticorpi antiantistreptavidina sau antiruteniu poate cauza interferenţe, iar rezultatele obţinute sunt neconcludente 5.

Bibliografie 1. Carmel R.Megalobastic R.Megalobastic Anemias: Anemias: Disorders of Impaired Impaired DNA Synthesis. Synthesis. In Wintrobe’s Clinical Clinical Hematology. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 2 ed. 2004, 1367-1388. 1367-1388. 2. Frances Fischbach. Fischbach. Blood Studies: Studies: Hematology Hematology and Coagulation. Coagulation. In A Manual Manual of Laboratory Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 ed. 2009, 139-140. 139-140. 3. Frances Fischbach.Effects Fischbach.Effects of the Most Commonly Commonly Used Drugs on Frequently Frequently Ordered Laboratory Tests. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 ed. 2009, 1257. 4. Jacques Wallach. Afectiuni Afectiuni hematologice. hematologice. In Interpretarea Interpretarea testelor de diagnostic. diagnostic. Editura Stiintelor Medicale, Romania, 7 ed. 2001, 502-503. 5. Laborator Synevo. Synevo. Referintele specifice specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. 2010. Ref Type: Type: Catalog 6. Lothar Thomas.Cobalamin. Thomas.Cobalamin. In Clinical Laboratory Diagnostics-Us Diagnostics-Usee and Assessment Assessment of Clinical Clinical Laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, /Main, Germany Ger many,1 ,1 ed. 1998, 424-430. 7. Wayne R.DeMott, Lowell L.Tilzer.Haematology. L.Tilzer.Haematology. In Laboratory Laboratory Test Handbook. Handbook. David David S. Jacobs, Wayne R. DeMott, Paul R. Finley et al.,LEXI-COMP.Inc., USA, 3 ed. 1994, 612-614.

Colesterolul şi homocisteina

http://colonhelpsicolesterolul.word http://colonh elpsicolesterolul.wordpress.com/2013/01/10/coleste press.com/2013/01/10/colesterolul-si-homo rolul-si-homocisteina/  cisteina/ 

Un raport al Organizatiei Mondiale a S ănătăţii avertizea avert izeazză că aproximativ 20% din totalul t otalul deceselor inregistrate la nivel modial sunt cauzate de afec ţiunile cardiovasculare. Hipertensiunea arterial ă, diabetul, colesterolul mărit, tabagismul, obezitatea sunt factori de risc pentru afectiunile cardiovasculare. De curând îns ă, studiile au depistat înc ă un factor de risc pentru bolile cardiovasculare:  homo-

 cisteina.

Ce este homocisteina? organismul nostru pornind pornind Homocisteina este un aminoacid, subprodus la proteinelor, produs de organismul  de la un alt aminoacid − aminoacid  − metionina. Metionina se g ăseşte în alimente, a limente, fiind indispensabilă organismului. Printr-un mecanism, metionina se transformă în homocisteină. În mod normal, homocisteina se transformă de la sine în cisteină sau redevine metionin ă, datorit ă acţiunii anumitor enzime.  Dacă

 însă nu se transform ă în cisteină sau metionină , homocisteina devine factor de risc pentru bolile  cardiovasculare.  cardiovas culare.  Acest lucru se întâmpl ă atunci când  atunci  când dieta noastră este să racă în vitamine din grupul B . Studiile au ar ătat că 20%-30% dintre persoanele suferind de maladii coronariene prezintă un nivel ridicat de homocisteină. Se pare c ă nivelul ridicat al homocisteinei cre şte capacitatea de coagulare a sângelui

şi în consecinţă, creşte riscul de tromboză. S-a constatat de asemenea c ă, în timpul acumulării homocisteinei, nivelul colesterolului HDL (colesterolul bun) scade. Nivelul sc ăzut al colesterolului

25

 bun creşte riscul apariţiei problemelor cardiace şi încetineşte recuperarea dup ă un atac cerebral, arată un studiu efectuat la Institutul de Ingrijiri Medicale din Philadelphia (SUA).

10% dintre decesele de cauză coronariană au legatură cu nivelul ridicat al homocisteinei. În creşterea nivelului homocisteinei sunt implicaţi atât factorii genetici, cât şi dieta.

Homocisteina, responsabilă pentru scăderea colesterolului bun Potrivit medicului francez Jean-Pierre Nicolas, homocisteina ar putea exercita un impact asupra sănătăţii publice egal ca m ăsur ă cu colesterolul. Homocisteina cre şte coagularea sângelui, având un efect toxic asupra celulelor endoteliale (celulele ţesuturilor organismului nostru). De asemenea, homocisteina este responsabil ă pentru peroxidarea colesterolului r ău LDL şi pentru scăderea nivelului colesterolului bun HDL. Un material publicat în numărul din august 1996  al revistei Newsweek a-

j oacă un rol important r ăta: „Ultimele studii sugerează c ă un aminoacid, denumit homocistein ă , joac  în distrugerea arterelor din corpul nostru. Aceste leziuni sunt probabil la fel de d e importante ca şi  cele produse produse de fumat sau colesterol  colesterol “. “.

Ştiai că în anul 1969, dr. Kilmer S. McCully a ar ătat că copiii născuţi cu un defect genetic, numit homocistinurie, care se manifestă prin nivelurile crescute de homocisteină, mor la vârste tinere cu ateroscleroză în formă avansat ă? Abia în anii ’90, studiile au pus în leg ătură nivelurile ridicate de homocisteină şi riscul de infarct şi atac vascular cerebral, în rândul popula ţiei generale.

Care sunt riscurile nivelului crescut al homocisteinei?  Excesul de homocisteină are ca efecte: 

 determinarea agreg ă rii plachetare



 favorizarea coagul ă rii



 favorizarea aterosclerozei ateroscler ozei prin lezarea endoteliului endoteliul ui vascular



 facilitarea depunerii colesterolului coles terolului „rău“ LDL pe artere



 multiplicarea fibrelor musculare netede vasculare. vasculare .

Ştiai că persoanele cu un nivel ridicat al homocisteinei prezint ă o predispoziţie de două  ori mai mare de a suferi de îngro şarea arterelor spre deosebire de persoanele cu un nivel sc ăzut al homocisteinei? Un studiu efectuat la Institutul de Ingrijiri Medicale din Philadelphia (SUA)  a f ă cut legă tura între aminoacidul homocisteina , al cărui nivel creşte pe fondul consumului de carne ro şie şi  recu-

 perarea  perarea dificil ă dupa un atac cerebral . S-a dovedit că persoanele cu un nivel crescut al colesterolului, cu un nivel mare de homocistein ă au de dou ă ori mai multe şanse să se recupereze mai greu după un atac cerebral, s ă r ămână cu dizabilit ăţi şi să aibă funcţiile cognitive mai slabe. Cel mai greu se recupereaz ă persoanele cu vârste peste 55 de ani şi cu niveluri mari de homocistein ă  în corp. Concentraţia în sânge a homocisteinei poate fi m ăsurată pe nemâncate sau dup ă administrarea unei doze-test de metionina.

26

Un alt studiu, publicat în European Journal Journal of Clinical Investigation , a demonstrat că 40% dintre  persoanele care sunt victime ale unei crize cardiace ca rdiace prezint ă un nivel ridicat de homocisteina în  sânge.

Potrivit statisticilor, niveluri ridicate ale homocisteinei se înregistrează la 5%-12% din populaţia generală. La unele categorii de persoane, a şa cum sunt alcoolicii (care au caren ţe de vitamine), pacienţii cu afecţiuni renale cronice, incidenţa nivelului ridicat al homocisteinei este mai mare.

Aportul de B-uri şi scăderea nivelului de homocisteină În aceste condiţii este important ă impiedicarea acumulării acestei substanţe. În mod normal, ea se transformă în alţi aminoacizi lipsiţi de primejdie datorit ă unui sistem enzimatic, în care sunt implicate trei vitamine din grupul B: vitamina B9 (acidul folic), vitamina B12 (cobalamina) (cobalamina) şi vitamina

B6 (piridoxina).  Dacă aceste vitamine lipsesc din organismul nostru, metabolismul homocisteinei este dereglat. S-a dovedit că nivelul de homocistein ă din corp este invers propor ţ ional ional cu nivelul  de acid folic din sânge. Când nivelul de acid folic din sânge este mare, nivelul de homocistein ă este mic. Cu cât nivelul de acid folic scade, cu atât cre şte nivelul de homocistein ă şi implicit, riscul r iscul apariţiei bolilor de inimă. Pentru a ne asigura necesarul de vitamina B9 (acid folic)  trebuie să consumăm legume cu frunze

verzi. Spanacul este  bogat în acid folic , de altfel aceast ă vitamină a fost descoperit ă prima oar ă în  frunzele de spanac. Acidul folic este destul de sensibil şi se poate pierde dac ă fierbem spanacul. Pentru a profita de acidul folic  ar fi bine s ă mâncă m spanacul sub forma de salat ă. Broccoli este de asemenea  o legum ă foarte bogat ă in acid folic . Sunt suficiente 100 g broccoli pentru a ne asi-

gura doza zilnică de acid folic. f olic trebuie t rebuie asociat cu vitamina vitam ina B12 . Aceast ă vitaPentru a reduce nivelul homocisteinei,  acidul folic mină se găseşte în  carne, pe ş te, ouă , produse lactate . În trioul care lupta cu homocisteină intr ă şi

banane, alune . vitamina B6, care se găseşte în ficat, orez integral, banane, elege că dieta este cea care ne ajut ă să control ă m nu doar niŢinând seama de aceste lucruri  se în ţ elege velul colesterolului, ci şi nivelul homocisteinei .  Excesul de colesterol şi de homocisteină se afl ă  pe acelasi plan şi pot fi evitate prin alimenta ţ ie. ie.

ColonHelp, remediu natural pentru scăderea colesterolului ColonHelp este o combinaţie inspirată de fibre solubile şi insolubile din semin ţe de in şi psyllium. Fibrele solubile din psyllium au capacitatea de a reduce absorb ţia colesterolului alimentar din intestin, care în mod obi şnuit ajunge în fluxul sangvin. Persoanele care au urmat o cură completă ( 3

luni) cu produsul ColonHelp au observat  o reducere reducere a nivelului colesterolului colesterolului cu 7%-10%. 7%-10%.

Cum poate fi anihilată a nihilată homocisteina homocisteina

http://www.mediculmeu http://www.medi culmeu.com/sanatatea-familiei/sanat .com/sanatatea-familiei/sanatatea-creieru atea-creierului/cumlui/cum-poate-fi-anihilata-ho poate-fi-anihilata-homocisteina.php mocisteina.php

mpotriva nivelului ridicat al homocisteinei, dăunatoare creierului  este  Leacul î mpotriva   este incredibil de sim acidul folic.  Absenţa acidului folic permite homocisteinei  plu şi de ieftin: vitaminele B,  în special  acidul

27

 toxice să se acumuleze necontrolat în sânge. Acidul folic o distruge . Vitaminele B6 şi B12 con tri buie şi ele la anihilarea homocisteinei, dar acidul folic este de departe departe cel mai puternic nimicitor . Investigatorii de la Harrd au determinat că cel puţin două treimi din cazurile de homocisteină ridicată sunt legate de nivelurile joase ale acidului folic . Persoanele care iau multivitamine, ce conţin de obicei 400 micrograme de acid folic, au concentra ţii ale homocisteinei mult mai reduse decât ale celor care nu iau vitamine.

 Luând vitamina B,  puteţi opri sau chiar repara daunele p roduse de homocistein ă vitalei artere a orte, conform unui studiu revoluţionar intreprins în 1998 de cardiologul canadian dr. J. David progresi vă şi Spence de la Universitatea din Toronto . Echipa condus ă de el  a m ă surat obturarea progresi  acumularea plă cii în arterele carotide a 38 de b ă rba ţ i şi femei cu o medie de vârst ă de 58 de ani,  înainte şi  înainte şi după ad  ministrarea de vitamine B timp de patru ani şi jumă tate.  Rezultatele au fost ui mitoare. Când nu au luat vitamina B, zona plăcii subiecţ ilor s-a mărit cu aproximativ 50%.  După ce au luat vitamine, placa s- a micşorat cu aproximativ 10% . Pe scurt, vitaminele au acţionat ca un fel de de  tergent, cur ăţând arterele şi ameliorând artero scleroza. În studiul doctorului Spence s-a utilizat o doză mare de acid folic 2,5 mg deoarece unii au nevoie de o cantitate mare pentru a invinge o pre dispoziţie genetică pentru homocisteina ridicată. Totuşi, el afirmă că  400 micrograme de acid folic

 pe zi doza zilnică obiş nuită reduce nivelul homocisteinei la majoritatea oamenilor . El a mai admimicrograme de B12 şi 25 mg de B6  . nistrat pacienţilor 250 micrograme

De ce este homocisteina periculoasă pentru vasele sanguine şi ţesutul cerebral? O teorie:  ho mocisteina pregă teş te scena în inveli şurile vaselor sanguine pentru depunerea pl ă cii şi obturarea  acestora, conducând conducând la deteriorarea şi inchiderea vaselor . În particular,  homocisteina incit ă celulele arterei s ă sintetizeze colagen, o componenta major ă a pl ă cii aterosclerotice, aterosclerotice, care poate provoprovo ca şi rigidizarea vaselor sanguine . În al doilea rând,  homocisteina poate bloca bloca sinteza neurotrans-

 ţă torilor, cum ar fi  mi ţă f i serotonina. În al treilea rând,  homocisteina ridicată poate ac ţ iona iona ca o neu rotoxină prin declan ş area modifică rilor meolice ce duc la activarea substan ţ elor elor de tipul gluta matului care ucid celulele celulele cerebrale. cerebrale. am ericani prime ş te cantitatea de acid folic necesară pentru a ALERTĂ:  Numai unul din zece americani  men ţ ine ine nivelul scăzut al homocisteinei, conform conform cercet cercet ă rilor de la Harrd.

28