MANAGEMENTUL ACTIVITATILOR DE EFS CURS SINTEZA
INTRODUCERE Managementul este o particularitate a activitatilor sistemului sportiv naţional, care are un loc bine determinat în societatea românească, cu nevoie în mod imperios de implementarea elementelor fundamentale ale ştiinţei managementului sportiv. Această implementare, parte componentă a reformei, răspunde cerinţelor de cunoaştere a actului managerial de către cei implicaţi, a folosirii metodelor moderne privind funcţiile şi resursele specifice activităţii sportive. Domeniul Domeniul sistemulu sistemuluii sportiv sportiv,, a devenit devenit atractiv atractiv şi necesar necesar studiul studiului, ui, mărturie mărturie fiind fiind titularizarea managementului ca disciplină didactică şi ca profesie bine ancorată în realitate, indispensabilă unei activităţi performante. Implicit, a generat teme tratabile pentru lucrări de licenţă şi doctorat, subiecte pentru simpozioane şi congrese.. Managementul se delimitează şi se conturează! ca ştiinţă, corespunzând celor patru caracteristici "ruger!# are obiect de activitate foloseşte metode specifice prezintă interes de cunoaştere cunoaştere prezintă teorii ce fundamentează fundamentează conţinutul conţinutul $n spor sport, t, regu reguli lile le ma mana nage geme ment ntul ului ui devi devinn domi domina nant ntee prin prin succe succesu sull sau sau eşec eşecul ul competiţional cu impact deosebit asupra populaţiei. %portul, cuprinde în sfera sa & dorinţe, vise, talent & muncă asiduă, metodologie, cercetare ştiinţifică etc., toate puse în slu'ba performanţei sportivul sportivului! ui! şi beneficiarului beneficiarului general societatea! societatea! ( Managem Management entul, ul, ca ştiinţ ştiinţăă şi discip disciplin linăă didact didactică ică,, s)a născut născut din realiză realizăril rilee pratic pratice, e, din sintetizarea teoriile, concepţiilor şi doctrinelor. *entru specialişti, pentru cei ce doresc să devină manageri, studiul managementului în domenii mai puţin e+plorate, între care şi cel sportiv care constituie un adevărat labirint- în care orientarea şi profesionalizarea devin dificile în lipsa unei terminologii specifice. Dintre definiţiile managementului din diferitele surse bibliografice, vom enumera# - proces de coordonare a resurselor umane, informaţionale, fizice şi financiare, în vederea realizării scopurilor organizaţiei /eece şi 012rad3! - procesul de obţinere şi combinare a resurselor umane, financiare şi fizice, în vederea îndeplinirii scopului primar al organizaţiei ) obţinerea de produse şi servicii dorite de un anumit segment al societăţii 4angenec5er şi *ringle!. *entru a naviga în ştiinţa managementului în activitatea managerială economică dar şi în cele culturale, sociale şi pentru noi cele specifice, este absolut necesară însuşirea unei terminologii specifice#
1
Mioc M. Interdisciplinaritatea conceptului de management şi definirea statutului de manager, în activitatea sportivă Teză de doctorat, AS, !ucureşti, "##1
(
- Management, de la englezescul 60 MA7A28, ceea ce înseamnă a organiza, a )
controla într)o traducere directă!9 Manageriat ) %istem sportiv naţional subsistem! Manager ) Macrosistem 4iedersc:ip ) Agenţia 7aţională pentru %port A7%! Mar5eting ) ;omitetul 0limpic şi %portiv /omân ;0%/!
irou federal sa sau ;onsiliul de de ad administraţie & organ colectiv e+ecutiv al federaţiei %port ) %tatut
CAPITOLUL 1 MANAGEMENTUL, ABORDARE GLOBALA ;a ştiinţă de sine stătătoare, managementul s)a definit în ultimele decenii ale secolului ??, urmare a cuceririlor practicii, a studiilor şi conceptelor teoretice. 8voluţia managemenetului a demonstrat că acţiunea managerială s)a bazat pe conceptul teoretic care la rândul său a fost produsul produsul practicii. $n derularea istorică a faptelor, putem nominaliza managementul, ca produs al dezvoltării societăţii, ca o necesitate a dezvoltării economice şi sociale. Managementul a fost, este şi va fi influenţat de aceiaşi factori# economici, sociali, culturali şi politici. Istoria managementului are ca punct de plecare Antic:itatea, derulându)şi evenimentele în 8vul mediu şi în societatea modernă actuală. Ideea de management-, a preocupat întotdeauna societatea aflată fie în dezvoltare lentă fie accentuată şi a contribuit decisiv prin instituţiile sale la definitivarea studiului magementului ca ştiinţă cu un domeniul bine definit. Activitatea, începând cu anul @ $.B., a fost perioada istorică care a dat omenirii primele surse privind formele empirice ale managementului. 0rganizarea iudeilor şi mai târziu marile construcţii din 8gipt, 8gipt, ;:ina completate de organizarea cetăţilor 2reciei antice, au fost mărturii la istoriografia managementului. managementului.
1.1
Istoria modr!" a ma!a#m!t$%$i
$ncepu $nceputur turile ile mo moder derne ne ale manage managemen mentul tului ui sunt sunt legate legate de organi organizar zarea ea >iseri >isericii cii ;atoli ;atolice, ce, care care a prezen prezentat tat c:iar c:iar de la primel primelee forme forme de activi activitat tate, e, o struct structură ură scalar scalarăă conducere! şi un concept de specializare. C
- Management, de la englezescul 60 MA7A28, ceea ce înseamnă a organiza, a )
controla într)o traducere directă!9 Manageriat ) %istem sportiv naţional subsistem! Manager ) Macrosistem 4iedersc:ip ) Agenţia 7aţională pentru %port A7%! Mar5eting ) ;omitetul 0limpic şi %portiv /omân ;0%/! irou federal sa sau ;onsiliul de de ad administraţie & organ colectiv e+ecutiv al federaţiei %port ) %tatut
CAPITOLUL 1 MANAGEMENTUL, ABORDARE GLOBALA ;a ştiinţă de sine stătătoare, managementul s)a definit în ultimele decenii ale secolului ??, urmare a cuceririlor practicii, a studiilor şi conceptelor teoretice. 8voluţia managemenetului a demonstrat că acţiunea managerială s)a bazat pe conceptul teoretic care la rândul său a fost produsul produsul practicii. $n derularea istorică a faptelor, putem nominaliza managementul, ca produs al dezvoltării societăţii, ca o necesitate a dezvoltării economice şi sociale. Managementul a fost, este şi va fi influenţat de aceiaşi factori# economici, sociali, culturali şi politici. Istoria managementului are ca punct de plecare Antic:itatea, derulându)şi evenimentele în 8vul mediu şi în societatea modernă actuală. Ideea de management-, a preocupat întotdeauna societatea aflată fie în dezvoltare lentă fie accentuată şi a contribuit decisiv prin instituţiile sale la definitivarea studiului magementului ca ştiinţă cu un domeniul bine definit. Activitatea, începând cu anul @ $.B., a fost perioada istorică care a dat omenirii primele surse privind formele empirice ale managementului. 0rganizarea iudeilor şi mai târziu marile construcţii din 8gipt, 8gipt, ;:ina completate de organizarea cetăţilor 2reciei antice, au fost mărturii la istoriografia managementului. managementului.
1.1
Istoria modr!" a ma!a#m!t$%$i
$ncepu $nceputur turile ile mo moder derne ne ale manage managemen mentul tului ui sunt sunt legate legate de organi organizar zarea ea >iseri >isericii cii ;atoli ;atolice, ce, care care a prezen prezentat tat c:iar c:iar de la primel primelee forme forme de activi activitat tate, e, o struct structură ură scalar scalarăă conducere! şi un concept de specializare. C
8ficienţa organizatorică, a fost confirmată şi prin întreprinderile mari ale secolului ?I, dar mai cu seama prin organizarea armatei, unde conceperea şi acţionarea %tatului Ma'or, au constituit modele de conducere pentru varietatea viitoarelor unităţi economice. %pecialişti epocii, A. %mit: ) cu preocupări privind diviziunea muncii şi specializarea celor ce produc în cadrul ansamblulu de producţie, sau /. 0Een, ;:. >abbage şi ;:. Dupin, cu studii privind aspectele ce diferenţiază munca intelectuală de cea fizică, îmbunătăţirea productivităţii productivităţii muncii, centralizarea producţiei, condiţiile de muncă şi câştigurile realizate de personalul salariat, au contribuit în mod real, prin conceptele lor, la dezvoltarea managementului. *robele practice, conceptele teoretice, informaţiile ştiinţifice ) toate la un loc ) au creat un fundam fundament ent pentru pentru mu multe lte ştiin ştiinţe, ţe, între între care care putem putem enumer enumeraa şi manage managemen mentul tul.. Ftiin Ftiinţa ţa managementului managementului poate fi în sfârşit definităG %tudi %tudiul ul manage managemen mentu tului lui a necesi necesitat tat variat variatee punct punctee de vedere vedere,, difer diferite ite metode metode şi abordări. Iată câteva dintre ele # ) abordarea de tip legalist, cu preocupări de cercetare a organizării, puterii, puterii, activităţilor şi limitelor autorităţilor publice9 ) abor aborda dare reaa ştii ştiinţ nţif ific ică, ă, vizâ vizând nd orga organi niza zare reaa adm adminis inistr trat ativ ivăă inst instru rume ment nt al managementului9 ) abordarea be:avioriştilor, care au urmărit comportarea grupurilor, a noţiunilor de conducere şi decizie. 6oate acestea sunt contribuţii clare la stabilirea esenţei şi înţelegerii managementului, ele reflectă problemele epocii respective, modul în care au constituit sau nu, elementul de influenţare influenţare pozitivă a gândirii şi practicii viitoare a domeniului domeniului conducerii ştiinţifice. %c:iţa ce urmează e+emplifică abordările precum şi şcolile ce le caracterizează.
@
Scoala, doctrina managementului stiintific $%. Ta&lor'
A(ordare ştiin*ică
Scoala, doctrina clasica $). %a&ol'
Scoala, doctrina sistemelor de organizare $ M. +e(er'
Scoala, doctrina (eoviorista MA-AM-T/0 STII-TI%I4
A!123A2I
A(ordarea relatiilor umane Scoala, doctrina autoactualizarii
Scoala, doctrina teoriei deciziei A(ordarea sistemica
Scoala, doctrina teoriei generale a sistemelo r Scoala, doctrina psiologica
A(ordarea con5uncturala
1.&. Ma!a#m!t$% '! Rom(!ia Despre organizarea unor întreprinderi industriale şi apariţia unor concepte teoretice ale managementului putem vorbi începând cu anul (H. 8ste vorba de constituirea unor întrdeprinderi emblematice pentru industria românescă ) Mala+a, /eşiţa, etc., ) precum şi de preocupările de natură teoretică prin contribuţia unor iluştrii profesori, ca# . Madgearu & titularul primului curs universitar de specialitate & D. 2usti, 2:. iţeica, 2:. Marinescu etc. In anii (HC)(H@, sunt cunoscute apariţia unor traduceri valoroase a lucrărilor de specialitate, constituirea unor organizaţii naţionale privind domeniul muncii, afilirea la organizaţii internaţionale, participarea la congrese. Aflată în pragul consolidării şi recunoaşterii internaţionale, şcoala managementului românesc, a fost complet abandonată odată cu instaurarea regimului comunist.
J
*erioada comunistă în /omânia, a însemnat ) citându)i pe 0. 7icolescu şi I. erboncu C &o ignorare cvasitotală a ştiinţei managementului. *rincipiile managementului ştiinţific, au fost înlocuite cu principiile economice şi politice mar+iste, cu conţinut specific economiei sovietice. *oliticul vremii şi în acest domeniu şi)a impus doctrina, iar e+istenţa ;onsiliului 7aţional al *lanificării-, organism de tristă amintire, a anulat orice încercare de aplicare a economiei de piaţă şi a unui management pe măsură. Anul (HKH, anul despărţirii de comunism, a marcat şi începutul orientării economice româneşti, spre o economie de piaţă spre o cercetare ştiinţifică, debarasată în totalitate de malformaţiile şi limitările perioadei comuniste. In acest sens, pe linia managementului ştiinţific, realizări mai mari s)au obţinut în învăţământul economic discipline didactice, facultăţi de profil! în cercetarea ştiinţifică lucrări de specialitate, studii post universitare şi de doctorat, etc.!.
ştiinţă, nu ordine de e+ecuţie regula degetului!9 armonie, nu discordie9 cooperare, nu individualism9 randament ma+im, într)o zonă cu randament restricţionat9 dezvoltarea fiecărui individ spre eficienţa şi prosperitatea lui ma+imă.
%tudiul managementului sportului, va fi realizat ţinându)se cont de următoarele viziuni ale acestuia# este considerat o sumă de procese aplicate în mod consecvent şi corect, pentru eficienţă şi eficacitate organizatorică9 o însuşire a rolului managerilor9 rol de informare9 rol decizional.
1.) F$!*+ii% ma!a#m!t$%$i C
. icolescu 6 I. 7er(oncu 6 Management, ditura conomică, edi*ia a III-a
L
*entru a pătrunde în esenţa managementului, pentru a cunoaşte conţinutul şi mecanismele proprii acestuia, este necesar să cunoaştem funcţiile. Dintre teoreticienii managementului, cei ce au nominalizat funcţiile cei mai cunoscuţi!, au fost# B.
1. Rs$rs% ma!a#m!t$%$i Dacă în cazul funcţiilor avem o varietate a clasificării acestora, în ceea ce priveşte funcţiile managementului constatăm o unanimitate, în a le clasifica în patru categorii# resurse umane9 resurse materiale9 resurse financiare9 resurse informaţionale *entru activitatea sportivă, cadrul organizatoric al structurilor, este indispensabil & atât pentru studiul cât şi pentru utilizarea resurselor.
1.- Ma!a#m!t$% i sti%$% d *o!d$*r ;el c:emat să pună în practică ştiinţa managementului, indiferent de organizaţie ) întreprindere, de mărime, natură şi profil ) se numeşte manager. $n mod evident, managerii sunt persoane care au în cadrul organizaţiilor, responsabilităţi de conducere privind aspectele de coordonare, organizare, dispoziţie ) comandă şi control. Managerii sunt profesionişti, înnăscuţi sau nu, dar oricum instruiţi pentru astfel de funcţii.
1.-.1 Ca%it"+i% $!$i ma!a#r /r0orma!t Indiferent de unde sunt managerii, din interiorul organizaţiei ) întreprinderii sau din afara acestuia, aceşti profesionişti ai domeniului, trebuie să îndeplinească nişte calităţi, caracteristice profilului. $n opinia unor autori de prestigiu din ţara noastră, precum 0. 7icolescu, I. *etrescu, ;. /ussu, se desprind următoarele calităţi ale unui manager performant# dublă profesionalizare-, cea de a poseda cunoştinţe şi calităţi profesionale şi cea de a avea competenţa de conducere9 capacitatea de a dezvolta un sistem de relaţii viabile şi eficient cu colaboratorii şi subalternii, care să constituie un climat propice performanţelor9 modelarea unui comportament propriu care să influenţeze comportamentul subalternilor în mod pozitiv9
să dea dovadă de o autoritate pe măsura celei cu care a fost investit, asigurându)se o unitate între autoritatea formală cea cu responsabilităţile investirii! şi cea informală cea recunoscută de subalterni!# să posede creativitate, cunoscând sc:imbările, îmbunătăţirile te:nologice şi sociale, să aleagă în mod creativ măsurile ce se impun9 să posede o rezistenţă nativă, dar şi obţinută prin instruire, de a face faţă solicitărilor de natură fizică şi psi:ică, privind situaţia organizaţiei ) întreprinderii, a anga'aţilor, a luării deciziilor optime şi eficace.
1.-.& Ladrsi/ Datorită poziţiei managerului în organizaţie ) întreprindere, a rolului său privind asigurarea unei activităţi performante, a legăturilor sale cu anga'aţii, în vederea implicării acestora în efortul total, s)a conturat conceptul de 4eaders:ip, *entru definirea 4eaders:ipului, trebuie pornit de la ideea că la baza lui stă spiritul de ec:ipă, 0. 7icolescu şi $. erboncu, citează pentru definire, pe specialiştii americani organizaţi în *ar 2roup ) ea fiind abilitatea unui manager de a obţine implicarea efectivă a unor persoane în implementarea unui anumit curs de acţiune. 8ste citat şi =o:n "otter, care precizează că 4eaders:ip înseamnă un proces de orientare a unui grup sau a unor grupuri de persoane prin mi'loace în principal necoercitive. Analizând această definiţie, ne raportăm în mod clar la poziţia oficială a managerului în organizaţie cea formală! dar şi la relaţiile interpersonale ale acestuia privind managementul de grup poziţia informală!, *utem discuta, în antiteză despre management şi leaders:ipN *utem discuta privind relaţia dintre cele două concepte, în sensul e+istenţei unui raport de complementaritate, că sunt indispensabile aplicării în practică a ştiinţei manageriale şi că managementul are o arie mai mare de acţionare decât 4eaders:ipul, pe care)l încorporează în procesul său specific. /euşita leaderilor în procesul managerial depinde de anumiţi factori, calităţi# a! calităţile personale de natură profesională, a relaţiilor cu anga'aţii, colaboratorii, instituţiile cu care se colaborează, ţinuta fizică şi caracterială9 puterea legitimă, poziţia ierar:ică în organizaţie ) întreprindere9 puterea de recompensare ) posibilităţi9 puterea coercitivă instrumentele de constrângere!9 puterea e+emplului personal9 puterea informaţională, prin deţinerea şi accesul la informaţii9 puterea profesională, cunoştinţe şi e+perienţă în domeniu. b! cunoştinţele leaderului, cele de bază, completate cu noutăţile domeniului şi modalităţile de atragere a anga'aţilor la acţiunile organizaţiei)întreprinderii plus cunoştinţe din ştiinţele complementare. c! %ituaţia organizaţiei & întreprinderii, care îşi lasă o amprentă solidă asupra poziţiei leaderului, prin calitatea dotării te:nologice dar şi prin cea a resurselor umane. d! Mediul e+tern, care poate fi favorabil sau nefavorabil.
O
1.-.) Sti%$% d *o!d$*r a% ma!a#r$%$i *articularităţile de ordin profesional, psi:ic şi al relaţiilor sociale, determină în mod normal, mai multe stiluri de conducere Modalităţile personale de a se comporta şi conduce în actul de manageriat al unei organizaţii)întreprinderi formează stilul de conducere. 8+istă mai multe criterii de clasificare a stilului de conducere, dintre care, cel al prof. . ;ornescu prezintă o claritate mai buna# ) modul de luare a deciziilor9 ) sistemul de valori care orientează activitatea managerului9 ) eficienţa stilurilor de conducere. ;lasificarea cuprinde trei tipuri de stil#
stilul de conducere autoritar, caracterizat prin centralizarea autorităţii, personalul este cotat ca simplu e+ecutant, :otărârile sunt luate numai de manager ) este indicat pentru obţinerea de rezultate pe termen scurt9 stilul de conducere democratic, caracterizat prin conlucrare cu colaboratorii şi personalul anga'at în luarea deciziilor şi realizarea obiectivelor ) este indicat din toate punctele de vedere9 stilul de conducere liber, considerat ca neîndeplinind calităţile unui stil, generează dezordine şi un rezultat pe măsură.
4iteratura de specialitate reţine două categorii# manageri cu stiluri eficiente şi manageri cu stiluri ineficiente. ;ei cu stiluri eficiente, sunt# organizatorul, participantul, întreprinzătorul, realistul şi ma+imalistul. ;ei cu stiluri ineficiente se vor numi# birocratul, paternatistul, te:nocratul, oportunistul şi utopistul modern.
1.-. D*i2ia i /ro*s$% d*i2io!a% Managementul oricărei organizaţii, fie întreprindere industrială, comercială, asociaţie non)profit, structură sportivă se confruntată cu răspunsuri la# când, cu ce mi'loace, în ce condiţii, se vor rezolva problemele privind realizarea obiectivelor propuse şi care va fi soluţia aleasă. Această acţiune de alegere şi transmitere a unei soluţii este considerată decizie managerială. Decizia managerială, este deci, definită ca o linie de acţiune aleasă în mod conştient dintr)un anumit număr de posibilităţi cu scopul de a a'unge la rezultatului dorit @. 4uarea deciziei, trebuie să ţină seama de mai multe elemente# e+istenţa unuia sau mai multor obiective9 e+istenţa soluţiilor preconizate9 alegerea ca urmare a unui proces raţional de gândire logică, a soluţiei care întruneşte procentul cel mai mare de reuşită9
@
T. 8orletan, . !urduş, . 4ăprărescu 6 Managementul organiza*iei
K
structurarea soluţiei, pentru a fi transmisă în condiţii optime către e+ecutanţi. 4uarea deciziei, este determinată şi de natura situaţiilor# situaţii de certitudine9 situaţii de risc9 situaţii de incertitudine.
1.-.- C%asi0i*ara d*i2ii%or Deciziile se pot clasifica în funcţie de mai multe criterii# a! Importanţa obiectivelor urmărite# ) decizii strategice9 ) decizii tactice9 ) decizii curente. b!
1.-.3 Eta/% dr$%"rii /ro*s$%$i d*i2io!a% *rocesul de elaborare a deciziilor este constituit dintr)o suită de faze ) etape, mai mare în cazul deciziilor curente. *entru a fi folosită în mod rapid şi eficient, informarea cu decizia luată, trebuie să îndeplinească anumite condiţii# - să fie e+actă9 - să fie completă9 - să cuprindă toate detaliile, pe întreaga perioadă de derulare a activităţii9 - să e+iste la momentul potrivit9 - să fie transmisă pe drumul cel mai scurt şi rapid recepţionată9 - să se prezinte într)o formă mobilizatoare. 8tapele procesului decizional, sunt reprezentate prin sc:iţa ce urmează, care reflectă caracterul dinamic al apariţiei problemelor. %c:iţa a fost preluată după cea concepută de autorii# . ;ornescu, I. Mi:ăilescu şi %. %tanciu.
H
Organ de decizie Precizarea problemei Pregatirea deciziei
Informarea, analiza datelor Variante de decizii Analiza variantelor
Situatia
Proces decizion al
Adoptarea deciziei
Alegerea deciziei
$ediu ambiant
Aprobarea acesteia Întocmirea planului de acţionare Realizarea deciziei
Stabilirea de metode-miloace !ontrol asupra e"ecutarii, evaluare #actor de decizie
Mod% /r%$*rat d$/a V. Cor!s*$, I. Miai%s*$ i S. Sta!*i$ (
CAPITOLUL & ORGANIZAREA SISTEMULUI SPORTIV NA4IONAL &.1. G!ra%it"+i 7oţiunea de %istem-, ne orienteză după opinia lui Boria Iancu & A78<% >ucureşti! către o grupare de elemente aflate la interacţiune reciprocă, circumscrise în limitele unor coordonate spaţio & temporale, cu proprietatea de a face sc:imbări informaţionale pentru reglare şi autoreglare, adaptare şi dezvoltare-. 4a aceasta, voi adăuga cu îndrăzneală, propria definiţie o grupare de instituţii guvernamentale, administrativ & locale şi structuri sportive cu regimuri 'uridice definite!, organic constituită, pentru practicarea ramurilor sportive reprezentate în competiţii şi activităţi interne şi internaţionale-. După anul (HKH, politica dezvoltării relaţiilor cu structurile europene din Pniune, a cunoscut o prioritate 'ustificată. 0 dată cu acceptarea /omâniei în anul (HHL în rândul ;onsiliului 8uropei, s)a trecut alături de alte domenii sociale şi la alinierea sportului la
CAPITOLUL & ORGANIZAREA SISTEMULUI SPORTIV NA4IONAL &.1. G!ra%it"+i 7oţiunea de %istem-, ne orienteză după opinia lui Boria Iancu & A78<% >ucureşti! către o grupare de elemente aflate la interacţiune reciprocă, circumscrise în limitele unor coordonate spaţio & temporale, cu proprietatea de a face sc:imbări informaţionale pentru reglare şi autoreglare, adaptare şi dezvoltare-. 4a aceasta, voi adăuga cu îndrăzneală, propria definiţie o grupare de instituţii guvernamentale, administrativ & locale şi structuri sportive cu regimuri 'uridice definite!, organic constituită, pentru practicarea ramurilor sportive reprezentate în competiţii şi activităţi interne şi internaţionale-. După anul (HKH, politica dezvoltării relaţiilor cu structurile europene din Pniune, a cunoscut o prioritate 'ustificată. 0 dată cu acceptarea /omâniei în anul (HHL în rândul ;onsiliului 8uropei, s)a trecut alături de alte domenii sociale şi la alinierea sportului la politica europeană. Acest aspect s)a materializat până în prezent la legislaţie, finanţare, management, dopa', lupta împotriva violenţei, educaţie etc. $n conformitate cu art. C( (! din 4egea 8ducaţiei
Str$*t$ra sistm$%$i s/orti5 !a+io!a% Pn sistem sportiv naţional şi termenul de subsistem poate fi folosit! prin definiţie dar şi prin mecanismele de funcţionare, necesită o organizare structurală. Această organizare, se prezintă astfel# A. 0rganizaţii %portive 2uvernamentale ) Agenţia 7aţională pentru %port, cu# ) K ;omple+e %portive 7aţionale
((
) @ Instituţii publice în subordine & Institutul 7aţional de ;ercetare pentru %port, ;entrul 7aţional de . 0rganizaţii %portive 7eguvernamentale# )
(C
SIS%&$'( SPOR%IV )A*IO)A( OR+A)IAR&
2AI8A9II /72AMTA0 S:2TI7
2AI8A9II /72AMTA0 S:2TI7
A9IA A9IA0; :T2/ S:2T %32A9II S:2TI7 A9IA0
3I249II
AS4IA9II
40/!/2I S:2TI7 3 32:T :/!0I4
40/!/2I = A3MIIST2A9IA :/!0I4; 4T2A0;
4MITT/0 0IM:I4 2M>
4T2 0IM:I4 :T2/ :2;TI2A
40/!/2I S:2TI7 3 32:T :2I7AT
40/!/2I = A3MIIST2A9IA :/!0I4; 04A0;
40/!/2I S:2TI7 2AI8AT 4A S4IT;9I : A49I/I
(@
&.&.
Fdra+ia S/orti5" Na+io!a%"
$ncercările şi reuşitele organizării unor asocieri pentru practicarea e+erciţiilor fizice din a doua 'umătate a secolului (H, despre apariţia şi funcţionarea unor federaţii putem vorbi după anul (H. De e+emplu# ) în anul (H(C, se organizează prima instituţie naţională de coordonare a federaţiilor, numite comisiuni-. Acestea erau în număr de (9 ) în anul (H@O, numărul lor a crescut la CC9 ) în perioada războiului mondial, activitatea sportivă marc:ează un regres, multe federaţii îşi încetează activitatea, numărul lor reducându)se la (K şi la sfârşitul anului (HJJ, la (J9 ) în perioada comunistă, după o perioadă când federaţiile au fost negli'ate în detrimentul unor servicii 2MA, educaţiei fizice la sate, etc.! ) modelul sovietic fiind copiat întocmai & începând cu anul (HLO dar mai cu seamă după (HO se pune accent pe organizarea unei federaţii pe ramură de sport,
&.&.
Fdra+ia S/orti5" Na+io!a%"
$ncercările şi reuşitele organizării unor asocieri pentru practicarea e+erciţiilor fizice din a doua 'umătate a secolului (H, despre apariţia şi funcţionarea unor federaţii putem vorbi după anul (H. De e+emplu# ) în anul (H(C, se organizează prima instituţie naţională de coordonare a federaţiilor, numite comisiuni-. Acestea erau în număr de (9 ) în anul (H@O, numărul lor a crescut la CC9 ) în perioada războiului mondial, activitatea sportivă marc:ează un regres, multe federaţii îşi încetează activitatea, numărul lor reducându)se la (K şi la sfârşitul anului (HJJ, la (J9 ) în perioada comunistă, după o perioadă când federaţiile au fost negli'ate în detrimentul unor servicii 2MA, educaţiei fizice la sate, etc.! ) modelul sovietic fiind copiat întocmai & începând cu anul (HLO dar mai cu seamă după (HO se pune accent pe organizarea unei federaţii pe ramură de sport, singurele structuri ce pot asigura performanţa sportivă9 ) după anul (HKH, dar mai cu seamă după anul C apariţia 4egii 8ducaţiei
&.).
Fdra+ia s/orti5" !a+io!a%", str$*t$r" 6 d0i!itori a sistm$%$i s/orti5 !a+io!a%.
*entru a argumenta, că, federaţia sportivă naţională reprezintă structura definitorie a sistemului, vom face apel, c:iar şi numai la prevederile din conţinutul 4egii HQC, unde la cap. L, art. @L ) J(, sunt stipulate următoarele# )
(J
)
Modificarea statutelor sau actelor constitutive ale federaţiei sportive naţionale, sunt supuse procedurilor prevăzute de lege, după ce s)a obţinut avizul e+pres al M6% A7%!9 ) $nfiinţarea federaţiilor sportive naţionale sau modificarea statutelor şi actelor constitutive ale acestora, fără respectarea dispoziţiilor, sunt nule de drept. *rin 4ege, federaţiilor sportive naţionale le revin atribuţii principale & care urmăresc dezvoltarea ramurei sportive pe teritoriul ţării, pregătirea sportivilor şi participarea acestora în competiţii interne şi internaţionale, colaborarea cu A7% şi organizmele administraţiei locale, cu federaţiile internaţionale şi europene etc. Analizând organizarea %istemului subsistemului sportiv! observăm că între organizaţiile guvernamentale, în speţă A7% şi federaţiile sportive sunt relaţii de colaborareG Aceleaşi relaţii în plan orizontal sunt şi cu ;omitetul 0limpic şi %portiv /omân. *entru utilizarea resurselor financiare guvernamentale, A7% direcţionează federaţiilor, utilizarea şi raportarea acestora se efectuează printr)un ;ontract. %tructura federaţiilor sportive naţionale o reprezentăm prin sc:iţa alăturată. $i revine federaţiei, misiunea, nu întotdeauna uşoară, datorită şi implicării unor factori din sfere politico)administrative, ca raporturile cu structurile de interes public sau privat să fie în permanenţă marcate de e+istenţă şi ec:itate. /elaţiile federaţiei, vor cuprinde parteneri, din sfere de activitate diferite# ) cu legile profesioniste9 ) cu organizaţiile administraţiei locale9 ) cu organizaţii din subordinea A7%9 ) cu sponsori9 ) cu instituţii Mass)Media & etc. $n concluzie, federaţia sportivă naţională, este structura definitorie pentru subsistemul sportiv datorită acţiunilor de coagualre a tuturor factorilor cuprinşi în activitatea unei ramuri de sport, a responsabilităţilor ce)i revin în reprezentarea pe plan internaţional şi în producţia- performanţei sportive la toate niveluri.
(L
FEDERAŢIA SPORTIVĂ NAŢIONALĂ
CLUBURI SPORTIVE ŞI ASOCIAŢII JUDEŢENE
LIGA PROFESIONISTĂ
ADUNAREA GENERALĂ
- BIROUL FEDERAL sau CONSILIUL DIRECTOR sau CONSILIUL DE ADMINSTRAŢIE - BIROUL EXECUTIV - PERSONAL SALARIAT - PERSONAL DE ADMINSTRAŢIE A BAZELOR SPORTIVE - PERSONAL ANGRENAT ÎN PRODUCŢIE ŞI/SAU SERVICII
- COLEGII ŞI COMISII CENTRALE - COMISIA DE CENZORI - COLEGIUL SPONSORILOR - FUNDAŢIE
(
CAPITOLUL ) PROCESUL MANAGERIAL 7N SISTEMUL SPORTIV DIN ROM8NIA ).1. Pro*s$% ma!a#ria% '! s/ort, %a !i5% d ma*rosistm Imaginea completă a managementului o putem realiza prin interrelaţionarea unor doctrine-# acţiunile ce trebuiesc întreprinse pentru atingerea obiectivelor, relaţiile umane de grup şi teoria deciziilor. Diferitele viziuni ale managementului, creionează în, mare şi conţinutul său# ) este considerat o sumă de procese aplicate în mod consecvent şi corect, pentru eficienţa şi eficacitatea organizatorică9 ) însumare a rolului managementului9 ) rol în relaţiile interpersonale9 ) rol de informare9 ) rol decizional. 6oate structurile componente ale activităţilor sociale, implicit şi activitatea
CAPITOLUL ) PROCESUL MANAGERIAL 7N SISTEMUL SPORTIV DIN ROM8NIA ).1. Pro*s$% ma!a#ria% '! s/ort, %a !i5% d ma*rosistm Imaginea completă a managementului o putem realiza prin interrelaţionarea unor doctrine-# acţiunile ce trebuiesc întreprinse pentru atingerea obiectivelor, relaţiile umane de grup şi teoria deciziilor. Diferitele viziuni ale managementului, creionează în, mare şi conţinutul său# ) este considerat o sumă de procese aplicate în mod consecvent şi corect, pentru eficienţa şi eficacitatea organizatorică9 ) însumare a rolului managementului9 ) rol în relaţiile interpersonale9 ) rol de informare9 ) rol decizional. 6oate structurile componente ale activităţilor sociale, implicit şi activitatea sportivă generează trepte şi niveluri de management. a! Manager general9 b! Manager al resurselor umane9 c! Manager financiar9 d! Manager de mar5eting9 e! Manager operaţional. Activitatea managerială, la nivelul activităţii sportive din /omânia, se desfăşoară pe două coordonate distincte dar în complementaritate# ) la nivelul administraţiei guvernamentale, Agenţia 7aţională pentru %port, Direcţii 'udeţene, instituţii în subordine şi cele cu incidenţă în sport9 ) la nivelul structurilor sportive, cu personalitate 'uridică & între care şi federaţiile sportive naţionale. 6rebuie de la început să se ştie, că tot ceea ce caracterizează activitatea sportivă la nivel de macrosistem, inclusiv aşteptările & cerinţele populaţiei, depind în mare măsură de factorul economic. %oluţiile de utilizare a managementului, trebuiesc căutate în interiorul instituţiilor guvernamentale sau a structurilor sportive, mai cu seamă că specialiştii ramurilor sportive se găsesc aici. ;a îndreptar, teoretic şi metodic trebuie să folosim politicile generate de organismele P.8., nominalizate după cum urmează# ) drept de constituire9 ) personal resurse umane!9 ) planificarea activităţii9 ) rezolvarea problemelor curente şi în timp!9 ) etică9 ) legislaţie9 ) te:nologii noi9 ) sisteme informaţionale9 ) relaţii publice9
(O
) comunicare9 ) promovare9 ) servicii specifice ramurii sportive9 ) leaders:ip9 ) motivaţie. 6oate aceste politici, în aplicarea lor, vor ţine cont de orientarea întregii societăţi# ) sportul va fi în căutare permanentă de resurse financiare, c:iar şi la nivelul performanţei9 ) fondurile publice disponibile pentru activitatea sportivă, vor fi din ce în ce mai mici9 ) populaţia tânără, mai puţin numeroasă, va fi tentată spre alte domenii ţi în număr redus spre sport9 ) societatea capitalistă duce inevitabil la împărţirea populaţiei, în două categorii, cea cu posibilităţi bani şi loc de muncă! ţi cea fără sau cu posibilităţi limitate care nu trebuie îndepărtată de la practicarea sportului!. $n ansamblul activităţilor sportive macrosistem! federaţiile sportive au organisme proprii de administrare şi gestionare a patrimoniului, bugetului, resurselor umane, a relaţiilor. Având multe situaţii asemănătoare cu sistemul francez de educaţie fizică şi sport, alături de celelalte domenii ale activităţii sociale, urmare studierii literaturii de specialitate, ne)am oprit la modelul lansat de Baut)7iveau privind o sc:emă organizatorică a unei federaţii sportive naţionale. *oate reprezenta însă, numai un model- deoarece cerinţele P8 vor fi cele ce vor determina adevărata variantă finalizată de e+perienţă şi tradiţie românească. ).&. Rs$rs% or#a!i2a+io!a% '! s/ort 0biectivele diferitelor structuri sportive, inclusiv cele de nivelul macrosistemului, se derulează prin resursele specifice domniului. %e pune firesc întrebarea# care sunt categoriile de resurse şi ce categorii de mi'loace fac parte din acesteaN Rs$rs% $ma!, reprezintă în structurile sportive segmentul calificat c:emat să realizeze obiectivele. ;oncret, în resursele umane la nivel de macrosistem includem pe practicanţii e+erciţiilor fizice, sportivii de performanţă, antrenorii, specialiştii domeniului, salariaţii structurilor sportive şi ai serviciilor ane+e.
(K
) utilizarea eficientă a resurselor, inclusiv a celor umane. *entru toate categoriile ce formează resursele umane care activează în sport pregătirea managerială trebuie să fie reproiectată pentru a pune accent pe democratizare, stimulente şi procese participative.
Pot!+ia%$% $ma! i o9i*ti5% sistm$%$i s/orti5 7ivel
Pnităţi competiţionale
%portul de înaltă performanţă
%portivi în ec:ipe reprezentative
%portul de performanţă
>aza selecţiei pentru sportul de performanţă /ecreere
%portivi participanţi în sisteme competiţionale oficiale %portivi cuprinşi în secţii de copii şi 'uniori *ersoane care practică e+erciţiul fizic, ca argument
0biective /ealizarea de rezultate la competiţiile internaţionale
*regătirea pentru rigorile sportului de performanţă *etrecerea timpului liber durată care va fi în continuă creştere!
Rs$rs% matria%, reprezintă bunurile mobile şi imobile ale structurilor sportive. $n ultimii ani, un număr de baze sportive, cladiri, ane+e au fost trecute din proprietatea statului pe o perioadă de JH ani în administrarea unor federaţii sportive, prin B.2. HOQCC. *atrimoniul federaţiilor sportive poate fi completat prin donaţii unele au fost de'a făcute!, aşteptările managerilor federali se îndreaptă însă spre guvernanţi & care pot continua acţiunea de trecere în administrare a unor imobile şi baze sportive vezi ministere, foste P2%/, >66, etc.!. /esursele financiare, sunt fonduri pe care structurile sportive îşi structurează bugetul şi care se realizează din# ) subvenţii de la bugetul de stat, aflate într)un proces de diminuare9 ) sume obţinute din autofinanţare activităţi cone+e, servicii pentru populaţie, înc:irieri spaţii!9 ) din contracte cu societăţi economice puternice, emblematice pentru ramuri sportive & cu sponsori tradiţionali sau persoane fizice ataşate efortului financiar mecenat!9
(H
) din donaţii. ;erinţele financiare ale activităţii sportive la nivelul federaţiilor sportive naţionale, se pot clasifica, în mare, în trei grupe# a! Instruirea sportivă# ) selecţia9 ) instruirea în centre naţionale9 ) instruirea loturilor naţionale9 ) participarea la competiţii de referinţă =.0., ;.M., ;.8.!9 ) dezvoltarea şi funcţionarea unor comple+e & baze sportive. b! ;ercetare metodico)ştiinţifică# ) cursuri de perfecţionare specialişti manageri, antrenori, etc.!9 ) asistenţă medicală9 ) simpozioane, conferinţe, etc. c! %ervicii sportive# ) organizarea evenimentelor sportive9 ) publicitate şi sponsorizare9 ) transmisii sportive 6.
Rs$rs% i!0orma+io!a%, se referă la cunoştinţele privind metodica antrenamentului, organizarea competiţiilor, medicina sportivă, legislaţia domeniului, mar5etingul şi economia sportului etc. /esursele informaţionale devin a'utoare- de preţ pentru desfăşurarea activităţilor federale, spiritul de competiţie e+istă în toate fazele premergătoare celei recunoscute & cea din arena sportivă. 0bţinerea informaţiei, reclamă o continuă legătură cu instituţiile naţionale şi internaţionale, toate raportate la prevederile departamentelor de specialitate din ;onsiliul 8uropei. ).). Ma!a#rii, *o!d$*ra i %$ara d*i2ii%or '! str$*t$ri% s/orti5 ;onducerea şi luarea deciziilor, presupune un ciclu permanent, de# ) culegere de informaţii9 ) stocarea în bancă de date9 ) analize9 ) luarea deciziilor. A. Deciziile poată amprenta nivelului la care au fost luate 7iveluri de conducere şi aptitudini manageriale într)o federaţie naţională# ) manageri strategici nivel superior! & preşedinte, secretar general, secretar federal, în ansamblul biroului federal9 ) manageri tactici nivel mediu!, cuprind directorii te:nici, antrenorii federali, de lot9 ) manageri operaţionali nivel inferior! personalul salariat, personal baze sportive, locaţii ane+e, componenţii comisiilor şi colegiilor federale. >. *rocesul de luare a deciziilor. $n luarea deciziilor la nivelul federal, se petrece un întreg proces, în timp şi spaţiu. *entru alegerile strategice în luarea deciziilor, managerul se va baza pe#
C
) )
voluntarismul alegerii9 posibilitatea de a vedea sau intui efectele care rezultă din ierar:izarea deciziilor luate. *entru a înţelege realitatea funcţionării unei federaţii sportive este necesară cunoaşterea procesului de luare a deciziilor vis)a)vis de incertitudinile întâlnite şi modalităţile de acţionare.
Decizia la nivelul federaţiilor, poate fi clasificată urmând cele trei tipuri, concepute de Allison şi anume# •
•
•
decizia trebuie să fie rezultatul unui proces raţional, rezultatul :otărârii unui manager sau a unui grup de persoane care va parcurge traseul & fi+area obiectivelor & opţiunile alese & înregistrarea consecinţelor9 decizia catalogată ca un proces organizatoric, urmărind evitarea incertitudinii, care va materializa printr)o sc:imbare sau printr)o criză violentă9 decizia ca proces politic, este rezultatul unui 'oc de nuanţă politică al mai multor autori, din conducerea federaţiei, fiind bazat pe conflicte, 'ocuri de putere, compromisuri, coaliţii, în care caz decizia se va lua ca urmare a unui ansamblu de negocieri şi de previziuni.
Indiferent de situaţiile întâlnite, procesul este comple+, fapt ce determină folosirea unor mi'loace variate, pe mai multe niveluri# ) finanţarea variate tipuri de resurse ce trebuiesc mobilizate!9 ) nivel bugetar, cu priorităţi în materie de c:eltuieli9 ) gestionarea timpului, optimă variantă azi-9 ) calitatea încadrării specialiştilor şi necesitatea instruirii acestora9 ) nivelul politic al acţiunii.
C(
FEDERA4IA SPORTIV: NA4IONAL: Str$*t$ra rs$rs%or Resurse umane A Sportivi din. - !luburi /colare, liceu cu program sportiv - !luburi de drept public - !luburi de drept privat - Asociaţii sportive - Selecţionate naţionale 0 Antrenori ! Instructori sportivi 1 $etodologi & $edici sportivi # Psi2ologi + Sociologi 3 &conomi/ti I 4uri/ti 4 Personal salariat de specialitate 5 Personal administrativ pentru unit6ţi ane"e ( Voluntari
Resurse materiale A 0aze sportive %erenuri S6li de sport 0azine, poligoane etc
Resurse financiare A 0ugetul de Stat 8prin A)S9pe baz6 de contract:
• • •
0 !l6diri ce pot fi Înc2iriate ! !l6diri administrative 7coli Spaţii de cazare Spaţii de refacere Spaţii pentru activit6ţi complementare 1 $ateriale /i instalaţii sportive, ec2ipament sportiv, miloace de transport & &c2ipament de birotic6 /i te2nologie computerizat6 # $ateriale documentare de specialitate • • •
•
0 Resurse e"trabugetare %a"e sportive Sponsori 1onaţii ! Resurse prin sistemul de autofinanţare Activit6ţi cone"e !ontracte cu societ6ţi de asigurare Activit6ţi de iniţiere - agrement
• • •
• •
•
Resurse informaţionale A 1e natur6 intern6. Acte normative (ucr6ri de specialitate Publicaţii periodice !entre de perfecţionare, avansare
0 1e natur6 internaţional6. Regulamente, materiale documentare ale #ederaţiilor Internaţionale, &uropene, !IO, '& etc )oţiuni de ordin metodic, organizatoric prin congrese, simpozioane, conferinţe !ursuri internaţionale 9 antrenori, medici etc Publicaţii de specialitate
)..Mtod modr! d ma!a#m!t, '! s/ort Metodele moderne de management, utilizate în structurile sportive, se caracterizează prin trăsături, în fond comune şi altor domenii sociale# ) au un caracter ştiinţific9 ) sunt în consens cu ambientul social9 ) ţin seama de comple+itatea acţiunii9 ) se integrează în sistemul general al normelor specifice managementului.
CC
%unt grupate, în# a! Metode de previziune în sport# ) 8+trapolarea9 ) /efle+ive şi normative9 ) Metoda scenariilor9 ) Analiza de impact. b! Metode operative de conducere în sport# ) Metoda de conducere pe bază de proiect de plan9 ) Metoda de conducere pe bază de sistem9 ) Metoda de conducere pe bază de rezultat9 ) Metoda de conducere pe bază de obiective9 c! Metode de stimulare a creativităţii în sport# ) Metode intuitive ) Metode analitice.
).-.Mar;ti!#$% s/ort$%$i Dintre definiţiile mar5etingului acceptate în activitatea sportivă ne)am oprit la cea a lui >. Mullin şi S. %utton & %uma activităţilor destinate să răspundă nevoilor şi dorinţelor consumatorilor de sport, prin procese de sc:imb- J. De subliniat, că în implementarea managementului în sport, un rol definit îi revine şi mar5etingului. Acesta nu mai poate fi negli'at de nici un manager ce se doreşte a fi performantG
CAPITOLUL STUDIUL ECONOMIC AL RESURSELOR .1.
Rs$rs $ma!
*entru acoperirea cu specialişti a activităţilor din sistemul sportiv, inclusiv din federaţiile sportive naţionale, se apelează la sistemele de formare nonuniversitare şi universitare. $n lucrarea %tructurile sportului din 8uropa-, Dr. Andrei 6eodorescu şi colaboratorii, redau o situaţie statistică a instituţiilor cu implicare în formarea specialiştilor sportivi. $n 8uropa, instituţiile nonguvernamentale, sunt# ) publice9 ) 072uri 9 ) organizate de
V Opri/ ;$ar &ditura 'ranus, 0ucure/ti, ?@@?
C@
a! & Pniversităţi9 ) Academii9 ) Institute9 )
Modelul unui plan universitar strategic, de formare a managerilor sportivi. Integrarea studenţilor sportivi în diversitate9 *erformanţă universitară9 Asigurarea programelor şi serviciilor care asigură susţinerea cunoştinţelor de specialitate9 ) ;rearea unui mediu sportiv de specialitate9 ) /esurse umane şi financiare9 ) %tabilirea parteneriatelor şi alianţelor strategice inter)universitare. *lanul de învăţământ va cuprinde# a! Misiunea departamentului ) formarea de manageri sportivi apţi de a face faţă cerinţelor sistemului, industriei sportive. b! *regătirea profesională propriu)zisă ) afaceri în sport9 ) psi:ologia şi sănătatea9 ) istoria sportului9 ) sociologia sportului9 ) educaţia fizică în şcoală9 ) politici ale sportului şi cultura9
CJ
) ) ) ) )
socialul i economicul în sport9 sport şi alimentaţie9 sport şi studiul mass)media9 sportul şi legislaţia9 managementul sportului şi studii organizaţionale.
>. *rograme de practică profesională manageri sportivi! pentru administraţie în sport Din literatura de specialitate, studiată, am reţinut pentru lucrare, rezolvarea problemei practicii profesionale de către Pniversitatea din
.&.
Rs$rs% 0i!a!*iar $n general, resursele financiare pentru o federaţie sportivă naţională, se obţin din# ) contribuţii de la bugetul de stat9 ) finanţări de la administraţiile locale9 ) venituri proprii9
CL
) activităţi de iniţiere, agrement9 ) cotă parte din cotizaţiile structurilor afiliate9 ) contracte cu instituţii, firme, mass)media9 ) loterii9 ) spri'in financiar de la stat, pentru sportivii de elită9 ) cQv. unor produse proprii şi servicii9 ) sponsorizări pe obiective9 ) donaţii. /eferitor la finanţarea de la bugetul de stat, acestea se realizează la nivelul federaţiilor, în funcţie de# ) federaţii cu performanţă de nivel mondial şi olimpic9 ) federaţii cu performanţe mondiale dar cu posibilităţi reduse de a fi sponsorizate9 ) federaţii cu performanţe slabe, cu posibilităţi certe de creştere9 ) federaţii aflate într)un con de umbră-, accidental, care necesită infuzie- de capital pentru redresare9 ) federaţii care organizează competiţii internaţionale de anvergură9 ) federaţii cu programe de promovare a ramurii sportive pe teritoriul ţării. *entru toate celelalte facilităţi de obţinere a unor resurse financiare sunt e+emplificate modalităţile legale, incl'usiv modelul unei scrisori de intenţii pentru obţinerea unor sponsorizări, folosită în %PA şi intitulată *lanificarea unui cadou pentru sportul american-. 2estionarea resurselor financiare. 4a fel de importantă ca obţinerea resurselor financiare este şi gestionarea acestora. 2estionarea se desfăşoară sub amprenta contabilităţii, care va ţine cont de presiunea economică permanentă asupra programelor sportive.
0uget Aprovizionare
!ontrol inventar
Interacţiunea dintre activităţile specifice unui program sportiv. ) %tabilirea bugetului9 ) Inventarul9 ) Aprovizionarea.
C
.). Rs$rs% matria% /esursele materiale, mobile şi imobile ale federaţiilor sportive sunt condiţionate de statutul 'uridic al acestora. %tatutul 'uridic confirmă sau nu, dreptul de a obţine proprietăţi mobile sau imobile, baze sportive, locaţii, etc., precum şi posibilitatea de a deţine în asociere firme sau societăţi comerciale, astfel de bunuri . /esursele materialer ale unei federaţii, se pot realiza, prin# ) cumpărare prin tranzacţie directă9 ) cumpărare prin cotizarea unor licitaţii9 ) primire în administraţie proprie a unor bunuri din patrimoniul statului B.2.! pe o perioadă determinată9 ) sponsorizări de la firme sau persoane private donaţii!.
.. Rs$rs% i!0orma+io!a% ;ine deţine informaţia, deţine puterea-, sintagmă universal valabilă şi pentru sport. *entru activitatea sportivă, colectarea datelor, stocarea acestora, preluarea şi prelucrarea lor în funcţie de problema intresată rapid şi eficient! & iată c:eia succesului unei informaţii. ;irculaţia informaţiilor se desfăşoară sc:ematic, astfel#
1ate monitorizate
I)#OR$A*II
$A)A+&R
Informaţie pus6 =n aplicare
Informaţie transmis6 altora 8preluare 9 aplicare:
CO
Informaţie ce ne poate fi util6
Informaţiile utile, privesc acţiuni şi aspecte ale acestora, ca# ) Direcţii strategice de dezvoltare9 ) *rognoze pe perioade de ani9 ) ;irculaţia bănească în cazul organizării unor competiţii sportive e+emple din Maria >ritanie!9 ) 6ipuri de evenimente sportive9 ) 8valuarea evenimentelor ma'ore în sport9 ) ;riterii de alegere a unei localităţi pentru organizarea unui eveniment sportiv.
CAPITOLUL REFORMAREA SISTEMULUI SPORTIV NA4IONAL < O NECESITATE -.1.A9ordara $!or s*im9"ri d str$*t$r" '! sistm$% s/orti5 !a+io!a%
Analiza 'nde ne afl6m
1ecizia
Implementarea
'nde dorim s6 aungem
!um s6 aungem acolo
;e trebuie să se urmărească prin reformareN CK
Aspectele principale vor fi şi colaterale, cu certitudine, greu de cuantificat în present!, sunt# ) orientarea activităţilor sportive de la Upublic- la Uprivat- toate resursele!9 ) trecerea de la Uadministraţie- la Umanagement-9 ) valoarea activităţilor sportive se va raporta la dorinţele practicanţilor, la competitivitate pe plan internaţional, la nivelul marilor Uforţe- sportive9 ) atenţie şi spri'in public şi privat! asigurării unei activităţi continue în federaţiile sportive naţionale9 ) modernizarea structurilor sportive legislaţie şi aliniere la cerinţele P.8.!9 ) activităţii sportive de performanţă îi va fi specifică calitatea înaltă şi vor prevala activităţi cu nuanţe de eficienţă devansându)le pe cele democratice9 ) implementarea managementului se va realize prin legislaţie şi organizare, prin relaţii interpersonale pe un fond de mentalitate nouă, recunoaştere a managerilor ca reale personalităţi ale domeniului şi acţionare perfectă în relaţiile economiei de piaţă. Prmărind această abordare a reformei la nivel de macrosistem & inclusiv federaţii, este necesar a se ţine seama de tendinţele din P.8.
Integrare social6
&ducaţie
Sport
1omeniul educaţiei publice
Angaare de personal
$n viziunea preconizată de P.8., managementul sportive va trebui să opereze între managementul politic interes şi spri'in 7aţional şi logistic menţinut pentru sport! şi managementul commercial management performant pentru rezultate sportive de e+cepţie asigurând un mar5eting productive!.
CH
Scop :atrimoniu :erforman*ă Specialişti Structuri :ractican*i
Management *olitic ;omercial
Management
-.&. Str$*t$ri% or#a!i2a+io!a% i rs$rs% sistm$%$i s/orti5 !a+io!a% =ma*rosistm> Or#a!i2a+ii #$5r!am!ta%, !o!#$5r!am!ta% i !o!/ro0it, *$ im/%i*a+ii '! s/ort /aportând întreaga problematică a organizarii, la perioada după (HKH, trebuie remarcat că au funcţionat organizaţiile guvernamentale# ) Ministerul %portului9 ) Ministerul 6ineretului şi %portului maria'ul cu 6ineretul- nu a reuşit!9 ) Agenţia 7aţională pentru %port. %tructural, celelalte organizaţii ce funcţionează în /omânia, se grupeazăîn două categorii# ) 0rganizaţii guvernamentale 0.2.!9 ) 0rganizaţii nonguvernamentale 0.7.2.!, în care le cuprindem şi pe cele nonprofit 0.7.*.!. 6oate aceste organizaţii, fie ele guvernamentale sau nonguvernamentale funcţionează ca efect a unor acte legislative. Diversificarea şi multiplicarea resurselor în managementul sistemului sportiv, în prezent şi într)o perspectivă apropiată ;onstituind o adevărată problemă- pentru toate structurile sportive, vom începe cu resursele financiare. /esursele financiare provin din următoarele surse# a! %ubvenţii de la >ugetul de %tat T din *I>! anul (HHK ) ,OCT9 anul (HHH & ,OHT9 anul C & ,HCT ) an olimpic9 anul C( & ,T9 anul CC & ,JHT9 @
anul C@ & ,KT9 anul CJ & ,H( T ) an olimpic9 anul CL & ,LT9 anul C & ,LT. b! eneficiarii acestui fond sunt# colectivităţile locale şi federaţiile sportive naţionale. Apar multe semne de întrebare, referitoare la anumite cote-, de asemenea privind transparenţa sumelor încasate vis)a)vis de nevoile federaţiilor sportive naţionaleN %usţinerea legislaţiei, este determinantă în asigurarea resurselor financiare, aceasta trebuie îmbunătăţită în favoarea structurilor sportive legea privind ;odul ucureşti9 ) ;omple+ul %portiv *oiana >raşov-9 ) ;omple+ul %portiv Izvoru Mureşului-9 ) ;omple+ul %portiv >ascov- *iteşti9 ) ;omple+ul %portiv *iatra Arsă-9 ) ;omple+ul %portiv %nagov >aza 7ouă-9 ) ;omple+ul %portiv 7. 7avasard- %nagov. /eferitor la bazele sportive comple+e & baze unisport! & în preocuparea reformării & a aplicării managementului trebuie să se realizeze în perioada CL & C(C, următoarele# ) refacerea şi modernizarea tuturor bazelor sportive e+istente şi construirea de noi baze moderne pentru fotbal, 'ocuri sportive, patinoare, bazine de înot
@(
polo!, piste de canota', 5aiac)canoe, omologabile etc., toate cuprinse şi subvenţionate printr)un program guvernamental9 ) spri'inirea legislativă şi administrativă! a federaţiilor, pentru împroprietărirea- federaţiilor sportive naţionale cu baze sportive, locaţii etc. /esursele umane, rămân eşalonul principal al implementării managementului în sport, omul fiind cel în 'urul căruia se concep şi dezvoltă toate acţiunile. 8ste nevoie de manageri tineri, formaţi şi instruiţi pentru relaţiile societăţii capitaliste, ale Pniunii 8uropene. %e impune# ) program naţional de selecţie federaţii!9 ) formarea şi perfecţionarea specialiştilot domeniului# învăţământul liceal şi universitar de specialitate de stat şi particular!9 conectarea instituţiilor din structura Agenţiei 7aţionale pentru %port, la nevoile federaţiilor sportive# ) Institutul 7aţional de ;ercetare pentru %port9 ) ;entrul 7aţional de
=nvă*ăm?nt de specialitate
4ercetare
:ractică sportivă
0biectivele activităţilor din trinomul de mai sus, va cuprinde# ) %tudii privind metodologia performanţei sportive9 ) %tudii privind mar5etingul activităţii sportive9 ) %tudiul privind infrastructura şi ambientul competiţiei sportive9 ) %tudiul privind resursele umane şi informaţionale. 4a nivelul sistemului sportiv, resursele informaţionale la modă-, pentru perioada ce urmează sunt cele ce susţin sc:imbările manageriale preconizate cât şi cele de consolidare şi perfecţionare continuă. Informaţiile utile, sunt# ) de natură internă9 ) de natură e+ternă.
@C
*e lângă cele cunoscute, trebuie să se apeleze la o formă de consulting firmă de specialitate şi mi'loace specifice!, urmărind# ) elaborări şi dezvoltări ale strategiei9 ) investiţii în activitatea sportivă9 ) crearea şi dezvoltarea ofertelor de licitaţie9 ) managementul proiectelor diverse9 ) negocieri de contracte9 ) contracte cu mass)media9 ) asistenţă în promovarea imaginii structurii sportive, competiţiilor, sportivilor, sponsorilor, etc.9 ) sugestii alternative privind resursele organizaţionale sportive9 ) sugestii privind armonizarea relaţiilor cu autorităţile guvernamentale, locale.
-.). L#is%a+ia '! s/ort Co!si%i$% E$ro/i i %#is%a+ia '! matri d s/ort Activitatea ;onsiliului 8uropei, din punct de vedere legislativ, în materie de sport, este coordonată de ;onsiliul director pentru dezvoltarea sportului. Activitatea 'uridică a acestui for, se materializează în /ezoluţii şi /econectări care au devenit obligatorii şi pentreu activitatea din ţara noastră, odată cu semnarea de căte /omânia a acordului cu ;onsiliul 8uropei. ;um sportul nu poate fi tratat, din punct de veder 'uridic ca o insulă izolată în cadrul întregii societăţi prof. ;ollomb!, în atenţia ;onsiliului 8uropei, au stat aproape toate aspectele activităţii sportive# ) promovarea sportului9 ) probleme etice şi umane ale sportului9 ) sportul şi autorităţile locale9 ) ec:ipament şi instalaţii sportive9 ) măsuri disciplinare9 ) lupta împotriva dopingului şi a :uliganismului9 ) sportul şi sănătatea9 ) gestionarea activităţilor sportive9 ) formarea specialiştilor domeniului. %e pune problema diferenţierii- legislaţiilor de ordin general cu cele specifice sportului, aspect care nu este agreat de ;onsiliul 8uropei dar nici nu este împotrivă, fapt demonstrat de numărul de ţări & (H care au o legislaţie diferenţiată şi (, nu situaţie e+istentă în anul (HHL!. %e recomandă-, o armonizare a actelor 'uridice privind activităţile sportive cu cele de substanţă generală. $n mod concret, cauzele care fac obiectul 'ustiţiei sportive, se împart, în# ) cauze de ordin e+istenţial, administrativ, contencios etc.9 ) cauze generate de arbitra', pe terenul sportiv, transferuri sportive, litigii cu interese între organisme & structuri. Din lucrările ;onsiliului 8uropei privind legislaţia în materie de sport, câteva din din ideile de bază, se referă la#
@@
)
este absolut necesară aplicarea ;artei 8uropene a %portului, în toate statele membre şi în /omânia9 ) armonizarea legislaţiei sportului cu legislaţia generală9 ) respectându)se autonomia organizaţiilor structurilor! sportive se va aborda responsabilităţile autorităţilor publice centale şi locale9 ) armonizarea legislaţiei sportive cu regulamentele organizaţiilor sportive internaţionale şi europene.
Cri!+ %#is%ati5 i!dis/!sa9i% dr$%"rii a*ti5it"+i%or ma!a#ria%, '! sistm$% s/orti5 !a+io!a% %tructurile sportive, pentru a obţine statutul de persoană 'uridică, trebuie să aibă un caracter de durată şi implicit stabilitate şi să îndeplinească trei condiţii principale# ) organizare de sine stătătoare9 ) cu patrimoniu propriu şi distinct9 ) un scop determinat şi licit. 6oate aceste condiţii trebuiesc îndeplinite cumulativ. *ersoanele 'uridice sunt de o mare diversitate, noi vom clasifica structurile sportive persoane 'uridice! numai după criteriile ce le deosebesc cu privire la problematica managementului, inclusiv de atragere a resurselor umane & ocupaţia forţei de muncă aspect social!. *ersoanele 'uridice pot fi# ) de drept public9 ) de drept privat. *ersoanele 'uridice de drept public, sunt acelea care urmăresc scopuri de utilitatea publică, cele de drept privat se constituie prin act 'uridic de asociere urmărind alte scopuri decât cele de utilitate publică, printre ele sunt nominalizate şi federaţiile sportive naţionale.
Rs$rs% $ma! i o*$/a+ii% s/orti5 di! Rom(!ia /esursele umane materializate prin profesiile din domeniul sportului sunt nominalizate în ;lasificarea 0cupaţiilor din /omânia, iar în /egulamentul de aplicare a
@J
dispoziţiilor 4egii HQC, sunt precizate ocupaţiile complementare din activitatea de educaţie fizică şi sport, creindu)se totodată şi cadrul 'uridic de anga'are a personalului, fie salariat, fie voluntar, dar întotdeauna potrivit competenţelor profesionale. 0cuparea posturilor se realizează prin concurs în conformitate cu legislaţia în vigoare şi se finalizează prin înc:eierea unui contract individual de muncă, iar pentru voluntari în baza unui contract de voluntariat. 0cupaţii sportive. Activităţile sportive sunt practicate, conduse, finanţate, consiliate, cercetate, controlate şi asistate metodologic şi psi:o)medical, de un număr de specialişti. %portivii de performanţă pot fi amatori- sau profesionişti-. %portivii amatori nu au relaţii contractuale de muncă cu cluburile sau asociaţiile sportive, la care sunt legitimaţi. %portivii profesionişti, sunt cei care pentru practicarea sportului respectiv, îndeplinesc următoarele condiţii# ) obţine licenţa de sportiv profesionist de la federaţiile sportive!9 ) înc:eie cu o structură sportivă, în formă scrisă, un contract individual de muncă sau o convenţie în condiţiile ;odului ;ivil. Dacă prin B.2. nr. L@OQ(HH(, a fost reglementat statutul de profesionist la fotbal sportiv & antrenor!, inclusive salarizarea şi celelalte drepturi, prin B.2. nr. CLQCL, a fost e+tinsă posibilitatea obţinerii statutului de profesionist şi pentru celelalte ramuri sportive. $n clasificarea U0cupaţiilor din /omânia- sunt cuprinse ocupaţiile sportive, fiind clasificate pe grupe, în structura arborescentă & sub raportul competenţelor profesionale, elaborată de Ministerul Muncii şi *rotecţiei %ociale şi
Ra/ort$ri ?$ridi* d m$!*" i 5o%$!tariat /aportul 'uridic de muncă individual! se naşte, de regulă, prin înc:eierea unui contract individual de muncă & fapt constatat în toate structurile sportive. Acest contract individual estr singurul act care garantează raporturi 'uridice de muncă & obligaţii şi drepturi. Dacă dreptul de asociere în structure sportive este un drept fundamental al omului, garantat de ;onstituţie şi e+ercitat prin 4egea HQC, accepţiunea noţiunii de voluntariat comportă interpretări, aceasta până la apariţia 4egii voluntariatului nr. (HLQC( modificată şi completată!, care aşează în cadrul legal desfăşurarea activităţii. >eneficiară a voluntariatului, poate fi orice structură sportivă. Fi în cazul voluntariatului activitatea se desfăşoară pe bază de contract privind acţiuni de interes public.
R"s/$!dra *i5i%" '! a*ti5itata s/orti5", %a !i5% d ma*rosistm, i!*%$si5 %a 0dra+ii% s/orti5
@L
*entru completarea legislaţiei specifice şi adaptării acestuia la situaţiile sociale, se propune pentru completarea cadrului 'uridic şi rezolvarea următoarelor aspecte întâlnite în practică, în relaţiile interpersonale structură sportivă & sportive & specialişti!# ) problematica răspunderii civile precontractuale9 ) problematica pierderii unei perspective.
CAPITOLUL 3 MANAGEMENT @I EFICIEN4: 7N FEDERA4IILE SPORTIVE NA4IONALE %piritul de întrecere, competiţia, dorinţa permanentă a fiinţei umane de autodepăşire, ne convinge odată în plus că managementul sportiv nu poate fi gândit şi aplicat decât eficient, performant. *entru a măsura eficienţa managementului, în general, este necesar a se cunoaşte căile şi direcţiile de ma+imizare a profitului# ) să producă în condiţiile celui mai mic preţ de cost9 ) să păstreze o cotă de vânzări cu o piaţă de desfacere stabilă9 ) producţia să a'ungă la un nivel în care venitul marginal să fie egal cu costul marginal. ;um profitul pentru activitatea sportivă se materializează în performanţă, relaţia matematică a eficientizării, arată asfel# A. 8ficienţă
V
performanţă resurse
ma+im
resurse >. 8ficienţă
V
performanţă
minim
4upta- dintre resurse şi performanţă sportivă va fi continuă în procesul de management, eficienţa va urmări c:eltuieli minime, fără a aduce pre'udicii obţinerii performanţei
Moda%it"+i /ri5i!d a/%i*ara ma!a#m!t$%$i '! a*ti5it"+i% 0dra+ii%or s/orti5 !a+io!a% 8ste cazul să arătăm că tot ceea ce caracterizează activitatea sportivă la nivel de federaţie sportivă, depinde de factorul economic care asigură cantitatea şi calitatea resurselor managementului, folosirea raţională şi performantă a acestora. ;e se poate face în cazul unei economii mai puţin performanteN %oluţiile de utilizare a resurselor manageriale trebuiesc căutate în interiorul federaţiilor şi mai puţin în structurile administraţiei statului & centrale sau locale insistăm asupra acestui aspect!. /esursele umane, atât cele c:amte să producă performanţă sportivă cât şi cele să asigure mecanismul de conducere, indiferent de nivel, vor fi asigurate de fiecare federaţie în parte şi nu printr)un program unic recomandat- de A7%. ;u privire la sportivii practicanţi, soluţia acestora se realizează în proporţie de KT sub forma recrutării şi nu ca urmare a unui program. %unt federaţii de valoare în
@
sportul românesc! care îşi pun în mod serios probleme selecţiei <./. 2imnastică, ;anota', 4upte, etc.! unde s)a a'uns să se lucreze în regim de seră, sportivii practicanţi ai ramurilor sportive identificându)se cu componenţii loturilor reprezentativeG
Fi!a!+ara i #stio!ara a*ti5it"+i%or 0dra+ii%or s/orti5 !a+io!a% ;e se întrevedere pentru viitor, în acţiunea de finanţare a activităţilor federaleN ;u certitudine, acţiuni ferme, ca# ) sponsorizarea şi mar5etingul sportiv, să devină practici curente9 ) sponsorizarea să satisfacă federaţia dar şi pe cele ce sponsorizează9 ) folosirea activului voluntar, diminuând c:eltuielile necesare9 ) gestionarea corectă beneficiu!, a fondurilor financiare# contracte avana'oase cu A7%, firme, mass)media, etc.9 cotizaţii şi contribuţii băneşti sau în natură9 donaţii9 venituri pentru reclame şi publicitate9 venituri obţinute din ta+e, vize, penalităţi sportive9
@O
cote din desfacerea unor produse la baze sportive9 c:irii, locaţii9 produse sportive şi desfacerea lor9 activităţi specifice ramurii sportive# iniţiere, agrement, 5inetoterapie, aerobic)fitness etc.9 producţie de materiale şi ec:ipament asociere firme!. . /esponsabilitate# a! managementul sportului să satisfacă obligaţii publice9 b! asigurarea unei discipline de regularizare la nivelul compartimentelor de specialitate9 c! cercetare transparentă de un bun nivel ştiinţific.
;oncept propriu de organizare a unei federaţii sportive naţionale 0rganigrama care să corespundă cuprinderii circuitului activităţilor federale, poate fi cea propusă prin sc:imţas ce urmează# <8D8/AIA %*0/6IW 7AI07A4W PR&7&1I)%&
VI!&PR&7&1I)%&
VI!&PR&7&1I)%&
cu activităţi interne
cu relaţii internaţionale
S&!R&%ARIA% +&)&RA( Secretar +eneral Secretar +eneral Adunct SA(ARIA*I #&1&RA(I antrenor federal organizator competiţii e"pert sportiv e"pert mar
%R&OR&RIA +&)&RA( %rezorier +eneral %rezorier +eneral Adunct
@K
SA(ARIA*I #&1&RA(I antrenor federal antrenor lot naţional e"pert sportiv e"pert mar
