Modelism Numarul 03 – 1985

oc in anul iînn care ac Congresului -. Ie e Cong resului al Comunist, -~"E!fetului eretului Comun ist , -oe rezonanje act ir ez on anţe in în actiIi:r--.-'::"''''",.
[)I!

~ Festivalul sporturilor e d n aeest an s-a desfa
c.a,.ac~" • 1I s-a inseris,

de asemenea, in Ifestarilor politico-educae m enite sa marcheze Anul Ti neretului, ini jiativa de eretul ui patriei noastre, ca• primel e rinduri ale lu ptei parea la solujionarea proale epocii contempoBZvoltare libera ~i indetrl umful dreptulul funului la pace ~ i la viaja, cesl an a Festivalului se dise anteri oare ~ i prin faptul u a in cadrul sau 0 noua ra-

ura 5 portlV a. 8., rad go 0 o e "a. ş a 05\ rol sport lIansm,s,b, I105SI1 uit 1m un trofeu rofeu !rans s b I . Cupa sporturilor tehnlco-apllcatehn,co-apl,caivalulu; sportuplor Fest ivalului t iv e~. elemen te care au determinat ccre~te reşt e tive", elemente rea numarului numărului de participanji parti c i panţi ~ şii indeosebi ~i creative amplificarea energiilor lizice fizice şi pentru cucerirea locurilor fruntaşe. Irunta~e, ceea 0 nota ce a conferit intrecerilor întrecerilor o notă entuziasta ~i pasionanta ., z i astă şi "Daci adei", FestiOrganizat sub egida "Daciadei", valull sporturilor sporturi lor tehnico-ap tehn ico-aplicative valu licative care a jara ale "CUPEI UTC" reunitit finalele pe ţară reun la tir, orientare turistica, turist ică , judo, judo, modellsm, radiogoniometrie, karting karti ng ş~ i radio goniometrie, a scos in în evidenl denţ a ă un nivel ridicat de pregatire pregătire a concure nj ilor, pasi ~i rec receptivitatea cur enţ ilor. pa siuu nea şi ept i vitatea acestora pentru sporturile cu caracter tehnico-aplicativ, ~i seriozitatehn ico-apli cativ. competenja compete n ţa şi tea care se manifesta manifest ă la nivelul cercurilor profi/. de profiI. Dincolo \li ierarhii, inDin colo de performanje performanţe şi imbunătătirea trecerile au contribuit la imbunatajirea no~tinjelor ~i perfectionarea perfecjionarea deprindecu noştin ţe l or şi rilo r tinerilo tinerilorr din deta\lamentele rilor detaşamentele de pregapregă competijia tire pentru apararea a p ărare a patriei, pat riei, com pet i ţia inînscriindu-se i n amplul dem demers scriin du-se in ers intreprins nostru,, de comandantul sude partidul nostru ovara~u l Nicolae Nlcolaa Ceau,escu, Ceauşescu , penprem, t ovarăşul ~i pat rio tică pentru munca muncă şi tru educarea patriotica aparare erai genera\ii. apărare a tin erei generaţii. ile Spor tur Sport u ril e tehni co -aplicative prin excelenla ex celentă i\li iş i pun amprenta asupra comport po rtaamentului mentu lui ş~ii caracterului tinerilor practi canj acestora, cultivîndu-Ie cultivindu-Ie calicanţii ai acestora, \li psihice cum ar Iifi stataji moral-volitive tă ţi moral-volit ive şi stă pinirea de sine, si ne, curaj cu raj ul, ul, echilibrul, dorinja pînirea do r inţa perfecjionare şi ~i autodepăşire, autodepa~ire, rabdare, de perfectionare răbdare, trasiituri caracter specilice omului trăsături de carac ter specifice cuceririlor nou, constructor co nstructor ş\lii aparator apărător al cuceriri lor nou, revolujionare revoluţionare ale socialismului. Festivalul 0 data a reliefat rel iefat inca incă o dat ă ca că in în sporturile tehnico-aplicat ive condijia sine condiţia sin e qua non a nico-aplicative objinerii superioare , cheia obti nerii unor rezultate superioare,

debotaasuces w ocos de 001 a a SLcces '" 0 co sue pelSea -ov' "ge. ge, incredeveren\a, erenta. hotariraa otăr'ea de a' ncredefOrlele propril. rea slatorniea sta tornică in - forţele propriIIn rindul in rîn dul probelor la care s-au intrecut concurenjii intrecerile concurentii au le\lit Ieş it in evidanja evi de n ţă intreceril e model ism - aeromodelism, aeromodelism , rachede modelism tomodelism , automodelism si navomodetomodelism, lism - in cadrul carora cărora tinerii \li-au şi- au doveminui rea dit cu prisosinja prisosintă aptitudinile in în mînui cu precizie a aparaturii, dragostea ~i şi intefaja de tehnica, \li resul faţă tehnică, spiritul inventiv şi imaginajia creatoare, imaginatia creatoare. "CUPA UTC" la modelism s-a inscris înscris in ansamblul aCjiuniior acţiunilor menite sa să contribuie canalizarea \li aptitudinilor izarea energiilor şi la canal tehnice ale tinerilor spre domenii de virf ale industriei moderne, cum ar fi proieclarea ~i construirea mijloacelor de transtarea şi rutiere, şi port aeriene, rut iere, feroviare, navale 5i aerospajiale, proiectarea şi \li realizarea mijaerospatiale, teleghidare loacelor de telegh idare a acestora, acestora. Secjia Secţia pregatire pregătire a tineretului pentru aparar~ ~ii sport de la Comitetu Comitetull apărar~ patriei ş Central al Uniunii Tineretului Comunist impreuna împreună cu Federajia Federaţia Romana Română de Modeviiitor tor studiază posibilitatea ca in vi lism studiaza ~i "CUPA UTC" la modelism sa să cuprinda cuprindă şi intreceri la cea de-a cincea ramura ramură a feroviar, raacestui sport, sport, modelismul feroviar, mura mură noua, nouă, cu puternice influenje influen ţe pozi~i gindirii tive asupra gi ndirii tehnice a tinerilor şi imbogajirii orizontuluii lor de cuno\ltinje îmbogăţiri i orizontulu cunoştinţe vehiculele, ~i instalaprivind vehicu lele, construCjiile con struc ţ iile şi feroviare, ţjiile i ile feroviare. ~i urmatoarele următoarele edijii ediţii ale FestiDorim ca şi tehnico-aplicative, prin valului sporturilor tehnico-aplicative, buna lor pregatire pregătire ~i şi organizare, sa să se constituie in momente de reper ale activi~i ,atriotajii tătii de educare revolu\lonara revoluţi o nară şi ~atrio tica, \li viaja tinerilor, tică, pentru munca muncă şi viaţă a tinerilor, \li capacităţii de munca muncă şi pentru sporirea capacitajii de creajie, dezvoltarea multilaterala c reaţie, multilaterală a personalitajii umane, pers o nalitătii umane.

" CUPA UTC'" UTC· LA MODEU Q MOD

a, a. Aeromodellsm: Aeromodellam: Locull I Diaconu Sandu Sand Locu cea locull II locu II Bojinca Dan VirgilI locul Stanciu Virg locu l III Stanciu bovija boviţa b. b. Rachetomodell.m Rachelomodell.m locul I :rerciu Alin 'erciu Al in - j locul II Neagoe Gh. - I giu Locul III Furcuja Furcuţă Carol hedinji hedinţi

~

c, c. Navomodellsm locull I Duca Mirela locu locull II Berbec locu Be rbec Catal Cătăl in hova locull III Gruan GăJan Dinu locu

P::;="I!"Q-

d, Aulomodellsm Automodellsm d. locul I Ma\lca\l Ma şc aş $tel Ştel an a loeul II Ardeleanu Adri locul Arad Ivănescu Dan locul III Ivanescu ra\l-Severin raş-Severi n locul III Lupulescu Cal, C ăI I Gorj

CLASAMENTUL GENERAL GENE RAL TIVALULUI Locul I Locul II Locul III

JUDETUL BACA: JUDEŢUL BAC JUDETUL ~ JUDEŢUL TI OS JUDETUL SATU JUDEŢUL SATO

FLOREA FlOREA

1'" sse/Dr U şef .6el., ~

c.c c..c

Va prezenlam AsociaJia Sportiva Vă prezentăm Asociatia Sportivă VOINŢA ARAD VOINTA

aâ

ip e le,fruntaşe /e ,frunta~ e ale navorTIodelismului navomodelismu lui nostru, nostru, "Cetatea dmtre ech ipe .. Cetatea - Ii "~ Clubul Universitar ", sub conducerea a doi do; re re-Clu bul Sportiv Un iversitar Galafi Gal aţi", '1 (enori, Mirceaa Busu ioc ş~ i Gheorghe Anghel. Anghe/. renori, Mirce

Fiecare asociatie sportiva sportivă modelista modelistă "specialitate",, o 0 proM proba la care exex· are o0 "specialitate" celeaza intotdeauna prin partiparti· celează daca dacă nu Intotdeauna cipiiri rezuitate sau cipări masive, atunci prin rezultate pasiune, Fara prin pasiune. Fără indoiala, Indoială, marea spein cialista autopropuisate (E) In cialistă a clasei autopropulsate campionatui nostru national este A.S. campionatul Vointa Arad, care de mai bine de 10 Voinţa deta~t prin rezultate rezuitate şi ~i caca· ani domina domină detaşat Iitatea modelelor. Au fost obtinute 5 titi· litatea tluri de campioni republicani pe echipe ~i 14 titluri de campioni la individual, individual, şi clasele EK·autopropulsate EK·aut opropulsate militare, militare , EH·autopropuisate civile, EX·autopro· EH-autopropulsate civile, EX-autopro~i ES-subES·sub· pulsate de conceptie proprie şi frunta~i ai sportivii fruntaşi marine. Doi dintre sportivii nnae~tri ai sportului, Szilcs SzUcs clubului sint maeştri (in fotografia alaturata, ul· Gheorghe (In alăturată, cu ultimul sau ~i Muneran Adalbert, său model) şi indepline~te şi ~i functia de antrenor. antrenor. ce îrdeplineşte Asociatia numără numara 42 de membri navo· Asociaţia navomodeli~ti per· modelişti dintre care 23 activeaza activează persint sportivi de categoria 1,I, manent, 8 sînt antrenorui dar toti dupii după cum ne spune antrenorul "sint. sportivi de perspectivă" perspectiva",. echipei "sînt. Sa il mentionam ~i pe sportivul GheorGheor· Să îl mentionăm şi

două ori ca • ghe Lovasz, de dous nal la submarine. pr~ ...___.....~ Sub atenta lndrumare îrdrumare a nn>ct>,;;c---~i a sec secre.an Augustin Druia şi re 0 co lui Mihai Nica, existil există o cupare de formare de {lOt (lOt proinovare de talente. In promovare II' s·au constituit doua seqllii ele oe s-au două secţ Chi~nau Criş Cri~ sub cc:aC:.J:E:_ niori, la Chişnău c antrenorului Gheorghe C Sintana sub conducerea Sîntana ciu. Din asociatie s·a du. s-a des rind sectia rînd secţia de automodele. CE! c o.~~.... ferat la clubul F~bricii de O,..~or.. IndustriaIa Industrială "Micronica", "Micronica" , cu de frunte, Fanel Fănel Faur Ş~iI L: u; nei. pregat~te 8C_ Asociatia se pregăteşte ac concursurile internationale internaţionale ~ sport sa spunem şi~i aici c<' căl spore. nurnai 0.66 0,66 Adalbert a fost la numai obtinerea unei medalii de Campionatui mondial de ".n;".rr.,....; Campionatul -"',_........ ...,., machete de la Rastatt, Rastatt R,F. R.F G 1985, 1985.

=z

Unul dintre dintre cei cei mai mai vechi vechi producalori producatori Unul accesorii pentru pentru de subansambluri subansambluri şi~i accesorii de modelism, finna firma GGraupner, ce nu nu de de modelism, raupner, ce jumatate de veac veac de de mult aa aniversat aniversat o0 jumă mult tate de gama fofoarte existenta,, aa inintrodus existenţă rodus inin gama arte larga de de produse produse realizate reaJizate cîteva citeva acce· acce larga sorii tehnice tehnice de de exceptie. exceptie. sorii Va pprezentam dintre acestea, acestea, pe pe Vă rezentăm 33 dintre baza catalogului catalogului de de productie productie trimis trimis cu cu baza fiind amabiJitate redactiei redactiei noastre, noastre, două doua fiind amabilitate excJusivitap mondiale: mondiale: motorul motorul Wankel Wankel exclusivităti 3 3 de 4 , 97 cm ~i propulsorul de 4 , 9 7 c m şi propu lsor ul Voight-Schneider. Voight·Schneide r. func Motorul pentru aeromodele ce func· Motorul pent ru aeromodele ce tioneaza pe pe rprincipiul inventat de de catre catre tioneaza ri ncipiul inventat mult interes1n· in Felix Wanke Wankel aa ssuscitat Felix uscitat mu lt interes tre fabricantii fabricantii de de motoare motoare cu cu aardere in rdere in· tre terna terna inin anii anii '70 '70 inin unna urma avantajelor avantajelor ce ce leIe promitea: promitea: un un randament randament sporit, sporit, lipsa Iipsa vibratiiJor şi~i un un număr numar redus redusde de piese pieseInin vibratUlor mi~are . Dificulta Dificultatile tehnologice legate legate mişcare, tile tehnologice de ca entuziaştii entuzia~tii de realizarea realizarea sa sa au au făcut facut ca acest ui tip tor rotativ bando· acestui tip de de mo motor rotativ săsa aabando neze neze rind rind pe pe rînd rind ideea. ideea_Pe Pe plan plan mon· mon dial dial mai mai există exista un un singur singur producător producatorde de serie serie alal acestor acestor motoare, motoare, firma firma GraupGraup ner ner in in colaborare colaborare cu cu finna firma japoneză japoneza OS, esfac in OS, ce ce produc produc şi~i ddesfac in colaborare colaborare motorul m 33 de patru de tipul tipul OS· OS-patru motorul de de 4,9 4,9 ccm timpi·sis tem NS U;Wankel. Aces t motor timpi-sistem NSU/WankeJ. Acest motor are ia metru maxim are 330 330 grame, grame, un un ddiametru maxim de de 67 r-o gamă 67 mm, mm, (unctioneazâ functioneaza int intr-o gama de de tu· tu raţii 000-18 000 ture/minut ture/minut cu cu 0 ratii de de 33000-18000 putere putere maximă maxima de de 0,59 0,59 kW kW (0,8 (0,8 CP) CP) lala 17 17 000 000 ture/minut. ture/minut. Principiul Principiul de de funcţio functio nare nare şi~i elementele elementele constructive constructive compocompo nente ra a1atualatu nente sînt sint reprezentate reprezentate Inin figu figura

°

.

, I

i

•

-

j~ . : •

rată. rata.

aa -- Rotorul Rotorul bb -- Carcasa rmă dde e troh oidă Carcasa Inin foforma trohoida cc -- Dant ura de dară Dantura de transmisie, transmisie, soli solidara cu orul cu rot rotorul dd -- Angrenajul -pi· Angrenajul dantur.ă dantura interioară interioara-pi nion nion ee -- Excentric Excentric cuplat cuplat cu cu pinionul pinionul (f -- Se~!lti de etanşare etan~re Segmenti de 99 -- AdmiSla Admisia hh -- OOrificiul rificiul de vacuare aa ga.zel de e.evacuare gazeor lor arse arse ii -- Suiia Buiia incandescentă incandescenta

•

f

admisie admisie

compresie ardere li ardere şi ~i deten detenta evacuare

__

....

MotoruÎ n diverse Motorui aa fost fost reprezentat reprezentat in diverse stad ii de ri ala tu· figuri alatu stadii de functionare functionare În in 33 figu rate, rate, unde unde galbenul galbenul corespunde corespunde timpu· timpu lui lui de de admisie, admisie, portocaliul portoealiul compresiei, compresiei, roşu! ro~u1 detentei detentei,, iar iar albastrul a1bastrul evacuării. evacuarii. O altă nsti· alta realizare realizare de de prestigiu prestigiu o0 co consti tuie tuie minigiroscopul minigiroscopul utilizat utilizat ca ca autopilo! autopilot la lele de eJicoptere, planoare planoare sau sau la mode modelele de elicoptere, motopl.m oare şi~i avioane u destinatie avioane ccu destinatie motoplanoare sspeciala. pec ială. Se u 4,8 Se alimenteaza a1imenteaza ccu 4,8 V, V, avînd un gabarit gabarit de de 49x45x45 49x45x45 mm mm şi~i o0 avind un greu ate de n consum greutate de 123 123 99 cu cu uun consum nomi· nomi nal nal de de 160 160 mA. rnA. Reglajul Reglajul electronic electronic propro portional permite con rolul continuu portional permite controlul continuu pe pe oo axll vertica l, . axa verticala.

o

3

~ .<

·r •.~

'.

.

\)

..,,/

Propulsorul Propulsorul Voight-Schneider Voight-Schneider aa concon stituit stituit o0 noutate noutate tehnică tehnica absolută absoluta in in anii anii '30, dar dificultăţile de realizare au lă '30, dar dificultaple de realizare au fa cuI ca aplicatiile sale practice să fie gecut ca aplicatiiJe sale practice sa fie ge neralizate neralizate abia abia in in ultimii ultimii 20 20 de de ani. ani. SisSis emul acesta {emul acesta de de propuJsie propulsie,, montat montat pe pe fundul urn.i remorcher portuar o!>;SOOÎL fundul unui remorcher portuar obi!;inuit,

orice directie directie fara fara aa vira, vira, inainte--na inainte-ifla orice poi-stinga-
°

st'lPoneaza. st~tioneazi!i .

InInfigura ul figura 2,2, atunci atuncicînd cindajung ajungpepeaxaxul de naveiInintimpul timpulrotirii, rotirii,sInt sint desimetrie simetriealalnavei Inclinate depla inclinate ca ca ininfigură figura,, rezultînd rezultindo0 deplasare sare aa navei navei cAtre catre Inainte. inainte. Dacă tie NNsesedeDaca punctul punctul de de articula articulatie de plaseazil zultă o0 deplafig. 3,3, rerezulta depla plaseaza caca inin fig. sare erală aa navei sare lat laterala navei către catre Inainte. inainte. Modul Modul de de comandă comanda alal paletelor paletelor penpen tru trudeplasarea deplasarealaterală. lateralaseseobservă observatninfig. fig_ 4,4, inapoi inapoiIninfig. fig. 5,5,iar iarpentru pentruîntoarcerea intoarcerea pe . pe loc loe Inin fig. fig_6,6, cu cu doua doua propulsoare propulsoare. Pentru Pentru antrenarea antrenarea sistemului sistemului a a fost fost folosit motora~ electric electric dede 66 volti. volti. folosit un un motoraş Diametrul Diametrulexterior exterioralal propulsorului propulsoruluieste este de , iar de 69 69 mm mm, iar greutatea greutatea totală totala de de 200 200 g.g. Aceste Aceste trei trei realizări realizari tehnice tehnice de de prestigiu prestigiu demonstreaza demonstreaza că ca miniaturiza· miniaturiza rea rea şi~i mecanica mecanica fină fina patrund patrund din dince ceînin ce ce mai mai mult mult inin domeniul domeniul modelismului. modelismului. aplicarea a unor domeniua unor teh teh aplicarea inin acest acest domeniu nologii nologii de de vîrf virfpermitind permitindrealizarea realizareaunor unor perfonnan\e performante incredibile incredibile cu cu numai numai putin putin timp limp inin uT!T1ă urma. .

CRISTIAN CRISTIAN CnACIUNOIU CRACIUNOIU

/ FARMAN 40'12M

CORPUL AERIAN ROMÂN ROMAN 1915-1919

Corpul de avialie aviaţie roman român (inliinlat (înfiinţat la 10 august " ... gust 1915) dispunea la decretarea mo mo:>ilizarii ~ fl zarii de 44 de avioane de produclie producţie 'ra'lCeza: .F. 7; ~2 "'a ~ ceză: 12 Maurice Farman-M Farman-M.F. ~2 Caudron :::au dron G.3; 6 Morane Saulnier; Saulnier: 8 Voisin 51 6 Bleriot. B liniot. Dintre acestea numai 28 erau apte uzate.. ~Dte de zbor zbor,, restul liind fiind uzate Fala Faţa de avioanele aflate aftate in în serviciu in în 'arile 'ă rile beligerante, beligerante, avioanele din inzestra inzestraas rea armatei romane depâşite sub asro mâne erau depa~ite oectul militare. !lectul caracteristicilor caracteristici tor tehnice ~i şi mi litare. Cu aceste avioane ~i in şi cu echipajele instruite, SI ruite, Marele Cartier General a organi organizat ,at trei t rei escadrile pentru tiecare fiecare armata, in otal ot al 12 avioane, 10 piloli piloţi ~i şi 90bservatori. 9 observatori. Restul Rest ul echipajelor iii şi avioanelor au con constituit -lituit un grup de rezerva sub comanda capitanu lui aviator capitanului av iator Constantin Beroniade. Beroniade. Faptul ca că cele 28 de avioane erau ras răs pindite plndite pe un front imens, imens, la care se mai adauga nor adă uga procesul de indisponibilitate normal de 1/3 din electiv, ob efectiv, ne conduce la observarea 5erv area slabiciunii slăbiciunii cantitative a avialiei aviaţiei noastre -o astre comparativ cu a inamicului, care, care, pe tie linga lingă experienla experienţa acumulata acumulată timp de doi joi ani, era sprijinit spr ijinit de 0 o puternica puternică indus industri aeronautica.. n e aeronautică Pina Pină la inceputul inceputut lunii octombrie 1916 avialia a a folosit urmatoarele av iaţia roman română următoarete tipuri . de aparate aparate:: Farman-M,F.l Avionul Maurice Maurlce Farman-M ,F.7 era un bi plan, biloc, biloc, pentru recunoa~teri. recunoaş teri. Avea biplan, c arlinga in tala faţă iii şi motorul in sp ate,, de tip carlinga spate Renault, racit r ăci t cu apa apă,, ce avea 0 o putere de 80 ra de 15 BO CPo CP. Aparatul avea 0 o anvergu anvergură şi o lungime . de 7,50 m. Dezvolta 0 o vim ;;i 0 lungimede vi tleza eza de 115 km/h ~i şi urca pina pină la dispunînd de o 2 500-3000 500- 3 000 m inălţime, inallime, dispunind 0 au tonomie de zbor de 2 ore. autonomie Avionul Caudron G .3 era un lJiplan, Avlonul G.3 ulplan , bibi motoru l iin n lala faţă de tip Gn6me Gnâme rooc, cu motorul loc, ro lativ, răcit cu aer, de 80 CP CP,, ;;i şi dezvolta o tativ, racit 0 viteza iteză de 110 km/h. km / h. Avea 0 o greutate de anvergură de 13,4 m şi 732 kg, o 0 anvergura ~i o 0 lunlun gime m. Era lolosit g im e de 6,4 m. folosit pentru misiuni de ~i urca pina m, auau d e observare şi pînă la 4000 m, ltonomia onomia de zbor era de 2 ore. ore. Avlonul car Avionu l Volsln-B, Voisln -8, biplan, bipl an, biloc, cu' carin fala ~i motorul in folo linga faţă şi în spate . era foloIng a în misiu ni de recu an sit in misiuni Avea ande 10 m. vergura de 13,8 m, lu Mo torul., de tip Canton de 130 CP. Motorul CPo apă , dezvolta o eza de rracit acit cu apa, 0 d e 100 om/h. Aparatul urca pina pină 2000 km/h. 2 000 m SI 51 2 ore. Cinavea o 0 autonomie de z Cin tă rea adaugat un ta rea 520 kg kg.. in 1914 i 'TIotor nou de 150 CP CP.o motor

Avlonul Morane-Saulnler, Avionul Morane- Saulnler, monoplan, monoloc, lun monolo c, cu anvergura de 9,30 m ili şi lunrecu gimea de 6,35 m, era un avion de recunoailtere rota noaştere dotat cu un motor Gn6me Gndme rotativ 0 vi răcit cu aer, de 80 CP, dezvolta o vitiv,, racit km/h 000 m m.. teza teză de 115 km / h ~şii urca pina pină la 2 2000 Avea 0 ore. o autonomie de zbor de 1,45 ore. Avlonul Bleriol, Blerlot, monoplan, Avionul monoptan, monoloc, era un aparat de şcoată ilcoala.. Avea anvergura m,, lungimea de 7,80 m. m. Dotat Dot at cu 8,9 de 8, 9 m dez motor Anzani sau Gn6me de 50 CP, dezh. Avea o0 volta o 0 viteza vi teză de 60-100 km / h. 0 autonomie de şi o greutate de 265 kg ili zbor de 1,30 ore. ore. TO'ate aceste aceste aparate nu erau inarmate Toate cu mitraliere, pilolii piloţii plecau in misiuni in~rmali cu pistoale sau carabine. in?rmaţi In campania din toamna anului 1916, avialia aviaţia a indeplinit misiuni de recunoas recunoaş tere ;;i observare. Misiunile de bombardabombarda şi observare. ment au fost puline, puţine, deoarece armata ro roav ioane de bombom mana nu dispunea de avioane bard ament, dar cele care s-au executat bardament, au fost bine pregatite, pregătite, lovind cu precizie obiectivele inamice. inam ice. mijlocul lunii octombrie incepind cu mijtocul 1916, situalia av ialiei romane s-a imbuna situaţia aviaţiei imbunatalit i n lara sfirsitul anului t a ţit,, sosind in ţara pina pină la sfirşitut ci rca 100 de avioane: 41 de avioane av ioane MeuNieu circa port B.B.; 38 Farman 40; 40; 18 avioane BreBre porI ili 3 Henri Farman Farman,, impreimpre guet Michelin şi ar una piesel e de schimb necesare, arună cu piesele automat , materialul materi alul fotografic lotografic mamentul automat, ;;i vor şi de radiotelegralie. radiotelegrafie. Aceste aparate vor vara anului anului duce tot greul campaniei din vara 1917. 1917. biplan , biloc, biloc, avea Avionul Farman 40, biplan, carlinga in faţă fala şi si motorul in spate, spate, ,!nver"nver ili lungimea lu ngimea de 12 m. InzesInzes gura de 15 m şi trat cu un motor IRenault Renault de 130 CP, racit răcit cu apă viteză de 135 km/h. km/h. apa,, dezvolta o 0 viteza recunoaş Aparatul indeplinea misiuni de recunoas observare, tere ili şi observ. are, putind zbura pina pină la 4 500 m m.. Era inarmat cu o 0 mitralieră mitraliera de 4500 Hotchkiss de 8 mm , autonomia de tip Hotchkiss zborr fiind de aproape aproap e 3 ore. Aparatul Aparat ul pupu zbo ealibru tea lua la bord 8 bombe de calibru l ansatoa.ele erau montate sub 75-90, lansato~le aripi.. Dispunea de instalaţie instalalie T.F.F T.F.F.. aripi apa Avionul G,4 a fost ul Caudron G.4 fost primul apa.Avion bimotor, biloc, inde rat bi motor, bi lo c, de recunoastere recunoaştere îndepartata, inzestrarea armatei române. romane. părtată, din înzestrarea Dispunea de două Gn6me doua motoare GnâmeRh6ne de 80 CP Ilecare fiecare şi si dezvolta o0 vivi km / h. inarmat Inarmat cu două doua mi"tramitra teza de teză de 130 km/h. liere Hotchkiss, Hotchkiss, zbura pină pina la 4000 m m alal Iitudine IItudin e.. avind autonomia de actiune actiu ne de 3

0 incarcatura ore. Putea lua la bord o incărcătură de 113200 kg bombe bombe. 113-200 Avlonul Nieuport B.B" biplan, mOlloloc, Avionul B.B. , blplan, monoloc, cu un era un aparat de vinatoare v inătoare inzestrat cu Gn6me-Rh6ne, racit motor Gn6me-Rh6ne, răcit cu aer, de 80 0 viteza km/h. CP ş~ii dezvolta o viteză de 155 km / h. Urca pina 5 000 m. in ro p ină la 5000 În dotarea armatei ro~i 13, mane au lost mâne fost tipurile Nieuport 11 şi ultimulfiind perfeclionat. Anvergura ultimul fiind mai perfecţionat. m.. AutoAuto 7,55 era de 7. 55 m, lungimea de 5,8 m nomia de zbor era de 2,30 ore. Pe ptanul planul montata o 0 mitralieră mitraliera Lew Lewis superior avea montată is calibru 7,7, tamburul tam burul dispunea de 47 47 de ca libru 7,7, cartuse. La tipul N.13 s-a montat montat aa de cartuşe. mitrali era ce trăgea tragea prin cîm cimpul eli doua mitralieră pul elicei.. Aparatul era foarte maniabil, maniabil, făcind facind cei lala cu succes aparatelor germane germane de de vivi . faţă natoare ce erau superioare ca viteză viteza şi ili nătoare foe. putere de foc. Avlonul Breguet Michelin, biplan, biplan, biloc, regu et Michelln, Avionul B cu un motor Renault de 220 220 CP, inzestrat cu 0 viteză viteza de 130 km/h. Este pripri dezvolta o avialiei ro mul bombardier din dotarea aviaţi e i romane şi si putea lua o0 incărcătură incarcatura de 200 200 mâne liecare kg bomb~ (intre 18 ili şi 32 kg fiecare bomba) doua mitraliere, bOmbă).. Inarmat cu două la o0 altitudine maximă maxima de 33 000 000 m, zbura ta 0 autonomie de zbor de aproape 33 avind o ore. ore. romana a fost lost dotată dotata şi si cu Aeronautica română Caquot,, de de fabrilabri baloane captive de tip Caquot calie franceză. Iranceza . Aveau o0 mare mare stabilitate stabilitate in in caţie aer in timpul ascensiunii. Cu un observaobserva aer in nacelă nacela puteau fiIi ridicate la 1 800 800 m. tor in de 77 Cablul de serviciu avea o0 grosime de mm.. Erau Erau umplute cu 900 m m33 de hidrohidro mm gen. FOloseau Foloseau pentru reglarea trageri tragerilor gen. lor artiler ie şi il i pentru observarea poziţiilor poziliilor de artilerie inamice. Observatorul Obse rvatorul era dotat dotat cu o0 inamice. pusca mitralieră mit rali era şi si cu paraşută, parasuta, fapt deodeo puşcă intrucit pilotii de de pe sebit de important intru cÎl piloţii toate tipurile de avioane nu aveau aveau parapara ilute. a Ş0 . in iarna iarna anului anu lui 1917, 1917, aviaţia avialia română roman a aa In cu noscut un amplu proces de de innoire. cunoscut 'S-au S-au construit trei grupuri aeronautice, doua escadrile independente şi ii i cinci două companii de aerostaţ aerostatie. constituit un un companii ie . S-au constituit parc central central cu cu materiale mater iale de de aviaţie avialie şi si o0 parc rezerva generală generala de de aviaţie aviatie (R.G.A.), (A.G.A. l. cu rezervă sediul la laşi. lasi. sediul Noua organizare aa cuprins escadrile escadrile No ua organizare omogene omogene formate fo rmate din din avioane avioane de de acelaşi acelasi tip, ervare t ip, cu aceeaşi aceeasi destinaţie: destinalie: de obs observare (escadrile de vinătoare vinatoare (esca(esca (es cad rile Farman). de Nieuport) , de de bombardament (asca(esca drile Nieuport), drile ncepdrile Breguet Bregu et Michelin) Mi chelin) Această Aceasta co c.oncep

lie a dus la mărirea marirea randament randamentului ţie ului uunita nitatilor de aviaţie, aviatie, la delimitarea delim itarea spa spatiul uii aae ţilor ţ i ulu egrup. alectat fiecărui fiecarui grup. rian afectat

avioan e s-a 13fa escadrilelor cu avioane Dotarea escadrilelor masura sosirii acestora di din Franta eot pe măsura n Fra a lasi in atelierel atelierele rezenle ili montări montariii lor la la şi şi in e rezen.e avialiei.. La sfirşitul sliriiitul lui lui ian u.>.' uar e generale a aviaţiei ~ aviatia romănă romana dis dispunea 1917, aviaţia punea dde e 53 08 .: ~ buna de de fu funcli onare avioane in stare bună ncţi o na'€ Bataliile din vara anului 1917 1917 au soo scos Bătăliile , - evidenta importanţa importanta aviaţiei. av ialiei. Mari Marile victo evidenţă le Vel:>obtinute cu at atitea sacrificii de de ar armata ririii obţinute itea sacrificii Z-~ romana la Mărăşti, Mara~t i , Mărăşe Marase~ti si Oltuz Oituz n română şt i şi Ltnl fara activitatea act ivitatea avia aviatiei. erau posibile fără ţi e I. Llrile inamice au fost lost fotografiate lotograliate de av":.01avioa ile bombardate de bo bombar nele Farman 40, bombardate nele mbar dierele Breguet Michelin Michelin,, iar iar ap apararea dierele ararea spatiului aerian aerian aa fost lost asigurată asigurata de de aV avioa spaţiului ioanele de vinătoara vinatoare Nieuport şi si Spad Spad.. Au continuat să sa sosească soseasca iin tara Au n 18 '8 avioane din străinătate, strainatate, România Romania pri primind avioane mind in tot curs cursul razboiului un un număr numar dde in u l războiului e :'322 > 22 de avioane. avioane. intre 1 aprilie 1917 1917 şisi 1 Ianuaian ua de noi rie 1918 s-au primit prim it 88 88 de de aparate aparate no, rie printre care aparate de de vinătoare vinatoare Sp Spad printre ad 55 aparate de recunoaştere recunoailtere Sopw Sopwith de aparate ith -- Oe productie engleza. producţie Avlonul $pad, monotoc, monoloc, biplan biplan,, de de vvi Avlo nut Spad, ... motor Hispano-Su iza iza natoare, avea un motor nătoare, an vergura era era de de 7,8 1,8 m m şi ili lunlun de 150 CP, anvergura de 6,11 m m.. Era Era foarte foarte mobi mobil,l, ati at ingimea de de 6, gimea gind o0 viteză viteza de de 190. 190, km km/h, la o0 al' altigind / h, urca la tudine de de 5000 5 000 m. Inarmat Inarmat cu cu dou doua mi tudine ă mc traliere Vickers, ce trăgeau trageau prin ccimpu traliere imp elicei , dispunea de benzi benzi de de 100 dde car elicei, e c,, 'tuse. Autonomia de de zbor era era de de 2,15 2,15 ore ore tuşe. Sopwlth, blplan, bblloc, de recu recuAvionul Sopwllh, lloc, de noastere, dispu dispunea de un un motor de de 1110 noaştere, nea de tip Clerget Clerget sau Rh Rh6ne, dezvoltind 0 CP tip CP 6ne, dezvolt ind O) viteza de de 170 170 km/h. km/h. Zbura Zbura la la 44 600-5 600-5 1Yl: 000 viteză autonomie de zbor zbor de 44 or ore. m si avea o0 autonomie m e 10,21 m, m, lungimea de de 763 7,69 Anvergura de 10,21 Anvergura mare mobilitate mobilitate inc incit Ia m ii asigurau o0 mare m it lacea faţă lala lupte luptelor avioane de vin vinatoare cea lor cu avioan e de ă t oare kg bombe. bombe, fl'rO fiind inamice. Lua Lua la la bord bord 110 110 kg inamice. inarmat cu cu două doua mitraliere mitraliere Vickers Vickers sa sau inarmat Lewis.. Lewis Cu aceste aceste tipuri tipuri de de avioane. avioane . aVlat av iator Cu au făcut facut dovada dovada in in tim timpul romani au p ul ccampa arn ~ a români niei dintre dintre anii anii 1916-1918 unor unor iinalte niei nalle , 'rtuli ostăşeşti, ostailesti, au au to totalizat un nnumar de tuţi talizat un mâr ce 800 de de ore ore de de zbor, zbor, au au dus dus 56D 560 dde 88 800 e lup'e uţ ' " aeriene, au au lansat lansat 61 61 871 871 kg kg bom bombe ;;i aeriene, be SI doborit in in luptele luptele aeriene aeriene 31 31 de de aVloa."'. avioane doborit. un avion avion rromanesc nu a dusmane. Nici Nici un o măne sc n dusmane. fost doborit in in luptele luptele aeriene. aeriene. La aaceste c~'_ fost prestigioase victorii victorii mai mai adăugă adaugam 5 1 Ge>e ce 8 prestigioase m S 10 avioane av ioane inamice doborite doborite de de a'l artl e" er a 10 antiaeriana românească romaneasca.. antiaeriană

AV VALERIU AV

(In. n n. .., enl -.

\ /

F f----

I

I

\/

I

7b

/

il il 11 II Il

K\ A\/ Y/\

!I

Il Il II II II II li II"

II I II

~ !J

I I

~

I

p

LI \

c:;--~

\

-

"-

-

:

= = _

<..

.

----'

=

=

===,

j

\ \

c...::=.... ~

F=:==

C:=:::::=J

F=====l f::==-J

\ \

MOrana Morane Saulnier Saulnier MS-35 MS-35 aa fosl fost pripri mul mul avion avi on construit construi t la la fabrica fabrica I.A.A. I.A.A. din Braşov, marcind În anul 1928 di n Bra~ ov , marcind i n anul 1928 inin ceputul ceputLil unei unei activilăli activitati ce ce aa stat stat lala dezvoltării indu3triai aeronaubaza baza dezvoltarii industriei aeronau tice ti ce româneşti. roman e~ti. Realizat Real izat in in 30 30 exemexem plare, ~co p lare, aparatul aparatul aa fost fost utilizat uti lizat inin şco lile de pllotaj din România ca aparat li le de pilotaj din Ro mania ca aparat de formare peritru faza 1, aparatele de form are pent ru faza I, aparatele dovedind r eale calităţi ca l it ati pentru pentru d ove di nd reale această aceasta categorie categorie de de pregătire pregati re aa viivii torllor plloll. torilor piloti. Proiectat şi construit iniţial la Proie ctat ~ i construi t init ial la firma fi rm a franceză fran ceza Aeroplanes Ae roplan es MORANE. MORANE SAULNIER. inflinlată încă din anul SAULNIER, i nfiintata inca din anul 1911 d e Leon Leon Marana, Morane, pionier pioni er al al 1911 de aviatiei avi ati ei mondiale. mondiale, M5-35 MS-35 esle este un un monoplan parasol cu aripa ancorată monoplan parasol cu aripa an corata cu cu cabluri cabluri din din otel. otel. Aparatul Aparatul esle este tofo 1091t tari europene europene ca ca losit de de numeroase numeroase ţări ,=!vion de şcoală şi legătură . avion de !;Icoala !;Ii legat ura. Cons1rucţia erS în rntreglma din Constructia era in i ntregime din lemn, cu excePtia except ia eleroanelor eleroanelor şi!;Ii amam lemn, cu penajelor penajelor care care erau erau din din tuburi tuburi de de otel sudate. otel sudcu ate.profII subţire avea doua Aripa Aripa cu profil subtire avea doua lonjeroane lo njeroane legate legate intre intre ele ele cu cu concon trafişe din otel şi intărite cu diagotr afi ~e din otel ~i intarite cu diago nale din cabluri. Nervurile din placaj nale di n cabluri. Nervurile d in placaj

erau erau dublate dublate lala bordul bordul de deatac atacalal ariari pii ină la pii cu cu capete capete de de nervuri nervuri ppina lalonlon jeronul anterior. Fuzelaju l avea jeronul anterior. Fuzelajul avea o0 secţiune sectiune circulară circulara care care se se schimba schimba spre spre spate spate În i n seC1iune sectiune rectangularâ, rectangulara, construită structura sa fiind structura sa fiind construita inin jurul jurul ,Sa patru e prin patru lonjeroane lonj eroane rigldizat rigidizate prin caca bluri. Posturile de pilotaj erau amebluri. Posturile de pilotaj erau ame najate in cabine deschise. Trenul de najate in cabine deschise. Trenul de aterizare aterizare de de tip tip biciclu biciclu prezenta prezenta o0 SHU C ! ură din tuO!..!ri de 0l el prolilate structura din tuburi de otel profilate şi Îmbră cate i n lemn de es e ntă tars. !;Ii imbrac ate in lemn de esenta tare. Bschia Bechia din din lemn, lemn, dublată dublata cu cu patină patina din , prezenta ca ş i trenul prinCiotel, prezenta ca ~i trenul princi din oţet pal amorlizoare cu sandouri pal amortizoare cu sandouri din din cauci uc. cauciuc. Inslalalia de fortă era asigura t ă. de Instal ali a de forla era asigurata de un un motor motor rotativ rotativ de de tip tip Gn6meGn6me , care Rh6ne Rh6ne de de BO 80 CP CP cU cu 99 ci"lindri cilindri, care antrena o elice de t ip Levasseur. ant rena 0 elice de tip Levasseur. Anvergura 10,57 m: lungimea 6,77 Anvergura 3.61 10,57 m;masa lungimea 6,77 m; m; inăltimea inalli mea 3,61 ro; m; masa avionului avionului gol 450 kg; masa totală 700 I
MIHAI MIHAl ANDREI, ANDREI, RĂZVAN RAzvAN BUJOR BUJDR

o .• :- SI Ul I I

10BIII-SIUIIIiB IP2

I·S-35 S-35IP2 , o 1

fl

\/-1

22

3m 3m

V

-

2

-5 pia

r '1 astre Itm ornpetuos dupa PCR care a mar '" e epocl in istorra Ro aracteroza:; prlnlr un amplu de dezvolta'e in toate domeniile II'lIe epoca contemporana a inret succes" remarcabole 51 in dometransporturilor mAritIme Pute'nlca compelltie existenla pe plan efflatlonal. care vlzeaza evolutia tutur ramufllor de transport a condu5 la 0 eCllonare accentuate a f,ecaru, mod 'rAnsport Au aparut astfel 'nol tehnogil de transport marotlm. care au modlflat aliI navele. cit 5i Instalatiile de anlpulare S-a dlversificat enorm gama e produse transportate pe apa ceea CE' Impus speciallzarea navelor pentr u ransportul unui anumit produs. slstem are permite cele mai spectacu loase re, ucero ale tlmpulul de incarcare-descalcare Inca de la sfirSltul clnc i naiulul 966-1970 se putea vorbi despre ex IS 'enta unei flote romanesti de petroliere. sr on anll 197 ' -1975 parcul marotlm co ercial sporea cu 45 de unita!l. prrntre re cargoun man de 24 885 tdw. petroPre de 86 117 tdw SI promul mare vrahler de constructie romaneasca. . To'1'1 IS' de 55 000 tdw in etapa care a urmat. Romania s-a incris don ce in ce mal mull pe tralectoria nor solulll de fond. Intemeind dezvolta' a transporturolor noastre pe apa ca;;1 lezvoltarea constructiilor navale pe stu-

e"e :.e r nave spec,a ea zarea ,n lara nlf 0 p opo I p ra a. a Instalatll10r ech PD' navel or. rrs ala' I.,r nccesare ce ale ee navelor, constructla monera! m,neralle'elor s-a aluns la constructta -8 alunS erelor de a petroliere petrollerelor tdw. Il or de 150 000 65 000 tdw, parţial untversal,zate. tdw a navelor partial unoversalizate. preSl a celor destinate transportului de cum $1 marfun marfuri generale In regim reglm multifunctional multifunclional (colete . vrac, vrac. contalOere) contalnere). de exploatare (colete. Cerintele crescinde ale IndusCennţele mereu creSCinde triei au facut ca din anul 1980 Intre 1960 sa In re in tr,el nal nave mineraliere de mare todotare nOI nal· printre care se numara "Bobilna". "Bobi lna", .Baraganul· .Baneasa" .Baia de Cris". .Baraganu Baneasa .Bala Cnş", 65 000 Idw. lar seria petrOllerelor pet rolierelor de de 65000 tdw Iar 150 000 tdw tdw. inaugurata il1augurata In in 1977. a conti150000 conţ l nuat cu nOI noi unitatl in dotare. in nual unltăl1 Intrate În In prezel1t. nava-amtral nava-amoral a flotel mantI me coprezent flotei mantlme co merciale eSle este petrollerul petroloerul .Llbertatea" libertatea" de merclale 11'SO rsă 50 000 tdw, tdw. care a efectuat efecluat prima cu rsa rut a ConstantaTobruk in august pe ruta Constanţa- TObruk 1981 multifunC\IOnale au mi mijloace Navele multifunctionale j loace propni Incluslv proprII de Incarcare-descarcare, nearcare-descărcare, Incl USIV g~eutatl mari man SI contalnere. ceea pentru greutall ŞI contalOere 0 mecanizare mecanlzare aproape posiblta o ce face pOSibila sau chiar chlar totală totala a operatlunllor operaţiUnilor de incarincăr care-descarcare constrUli de asecaredescarcare S-au construit menea nave de tip "Roll on-Roll off" ,Rol on-Roii ofl" munea (Ro-Ro) . nave ma"l marotlme specializate pen(RO-Ro). me speCializate tru transportul vehiculelor rutiere pe roti Iru transport'JI roţi ., Incareate C\,J Cll ma·furt marlun. a !railerelor IncarCate trallerelor cu saşa siuri avind pe platforme'e platformele lor containere conta in ere SIUf/ 5' vehlcule. a vE:~lculelor vehiculelor pe senile ŞI vehicule şenile a autunsmelor In in prezent prezent. in dotobuzelor si tunsrreior tarea lIote: flotei noastre rrantime maritime se afla tarf'8 află 3 ' ase-menea nave nave. prima dintre ele, ele. Pasase",enpa

1878. murlna marina comerciala In anul 1878 CO'Tle~ Clala a Romanoel se compunea d dintr-un rr'lre Romantei intr-ul" vas rr"lri'! , din aproximatiV aproximativ 90 de nave rrlc mici cu dontre ele va~e vase de ell'. le cele mai mal multe dmtre port uri in condit"le condltiile unUI servltudine in In portUri CtlV exporl export de cereale, cereale. lemn lemn. mal mai in cliv (ma petrol 5i bogAtil naturale ale rm" şi alte bog III "Ialurale ~Ie 501ulu. maloritatea navetor navelor ce ranaolulu nostru mal0rltatea v'gau Igau pe apele romanestl romanesti se aflau sub pa11lioane straine Din basllmente lioan .. s,tralne Om 1 452 de bastlmente portunle Rom3f'11ei Romanle. in are parăs 1 porlurlle In re au pan3slt 1885. cu eu un tonaj de 895824 trel 1885, 8958241.t. numai trei corilbil pinze. insummd insumind o 0 capacitate r ' bll cu pinze, ie, 555 1,t. se af lau sub pavllton paviloon românesc romanesc 1e In aceasta politicl cu CLI in Aceasta situatle. situaţie oameni poittici ederl inaintate mllitat cu eu tarie pentru eden Înaintate au mllttat ) navlgatle navigatie autohtona. 0 marina autohtona, o marină comer,ala proprie. pentru Înlllnţarea inflinlarea unei unel SOso,ale. ,eta\i eta\! nationale naţionale de naviga\le. navigaţie, combatind combat nd ehement eh ment Ideea de a se conceslona la strain t'alnlI transporturile romanesti româneşti de pe Du!"Ilire Neagri! . ăre slI Marea Neagra proncipalll promotor' prornotor' ai dezUnul din p""clpal" ai Iar largirii voltarii comerci ale ~Ilai O tarii marinel cotnercl'lle gir" re_leI portuare maritime. ai crearii clei creăr r unu Il Item I tem feroviar care sa faca legatura intre ' ntre nteriorul taril şloortun ~I .porturi. a fosl fost economiseconomlsllerroru l 11\r" ulI P p.S, Aurelian. care a indeplonit S Aurellan, Indeplmit functla luncţla in, perioada decembrre decembrie de prim-ministru prom-monlslru in 896-apriloe 1897 IntI articol S96-apriltp l'ltr un ar icol publlatt "ica ,,;ca din dIn anul 1878 1878. recomandIOd recomandind inteInte puternlce Indu Indust"i nOi in elerea unel puternice tfll la nOI el rea unei ara. autorul releva insemnatatea acestela Il, aceste. a entru marirte '' comer comerntru dezvoltarea unei martrle ale ..In plillin\a le moderne . ,In pri Inta transporiurolor transporturtlor apa. Irdustrta Industria manufactunera manulacturiera este apa damenlulnavlga\lunll, citt SE' se dez dezu darN't1tul . navlgaţlun" cu C Ita manufactura. CII cu atit atlt se sporeste 51 ta manufactura, sporeşte ŞI avigatiunea comerclals' v gatiunea comerciala constatind ca .Românla .Romanla In anul 1887 constatIOd j pospda poseda inca O 0 ma"na marina nallonAla naloonaia civila" ciVila" special la vas.ele cu abull) aburl) ,. In speCial se referea in P S Aureilan Aurelian adauga adauga. .."Nu Nu doani doara ca nu don contra contra. Sint sint ani de a slmtltllpsa. 91mţll lipsa dIO nd tOlil am rrecunoscut absoluta ned cu totii C I' erea vecI' 1- noastre r astre flote, s-a strestra sa laptulasca al dOilea doilea mare pas p~s , tu asc' $51' a, Marltlrn 'm Roman R man o eena a fost losl pUSI! pusa in 1895 adres delegat" orr sectlueg secţlu ad asa de a) onll Se consemra canseml'a ona e S asezarea geog'af eza oog af ca că a ~man al a ea e eag m ai a a p EE

Romanlel in comertul In comerl ul interInterdu-se la rolul Rom~nlel impornatIonal de tranzIt tranzit scria seria. ,c.n .un ror rol Impornallonal in traficul de tranzit voiajelo r sir al tant In tranZiI al vOlalelo marfurilor care se va stabtll stabill pe de o 0 parte mflrfunlor si OCCident, OccIdent. Iar iar pe de alta, in7ntre ntre Nord SI 51 Constantinopol' va trebui tre Orient Ire Onent SI sa-I noastra. EI arata ara ta ca o 0 sa I Joace ta ra noastra functie Importanta in exercitarea exerciiarea aceslu acestu i 'uncţle 0 vor avea flota şi reteau reţeau a a rol o Ilota comerciala 5i til nu vor portuara Toate acest\:! ace~t~ Interven IntervenţII urma referat referatuuluI lui rezultat In ulma ramine lara fara rezolta nr. 8656 din 19 mal 1895. bazindu-se SI Sl 1" Conslloului de Minlstn dIn 25 pe hotarirea hotărirea ConSIliuluI Mlnlştrr dlO an. G1Igore Grigore Manu a obt inut aprilie acelasi acelaşi an insarci organ.iza un ..serv lciu Insarci narea de a orgarl.lza serv IcIu navigatiune de navigat iune maritima". maritimă", dependent de Mlnisterul Lucranlor Lucrarilor Publice si Ministerul ŞI in subo rDirectiel Generale a Cai Caidinea directa a Dtrectiel dmea lor Ferate Ferate. in fost pusa la In acest scop I-a l-a fosl lei luata mi lioane Iei dispozl\ie suma de 2 2.55 mr cu imprumut dm din fondurile fondu rile porturilor porturito r dunarene. potrivlt legII legii dm dIn 9 Iunie lun le 1888. nărene. potriVit 1888 cu an. Aceasta suma un procent de 4% pe an s u mă era menita sa acopere primele cheltuieli iidiroexploata re pentru p-entru constrUirea constru orea cl clădi n de exploatare 5i Instalaţillor instalaliilor de agent;; lor si agenţii si magazii de mar1uro. precum ~i marfuli şi pentru cumpararea cumpăra r ea prlmelor vapoare. bardon area ServiCIUServici upnmelor vapoare Su Subordonarea Maritlm Dorectiunil Generale lUI Maritim D,rec ţ lUnll Genera le a Cailor Căi lor a masura norno rFerate era la acea data o 0 mare parte din dIn sistemul sistem ul mala. deoarece o mala legat de prinferoviar era sau urma sa fie legal 'erovlar cipalele portu" porturo ale ţarII taro i. Cipalele Tinind seama de hotarirea ho tarirea guvernul guvernuluUIl in mesal mesaJul nchidere al Cor pu puri lor LeLe rilor ul de iÎnchidere gluitoare. ca noul servIcIu servlclu sa·sl sa-si inceapa giuitoare. eu onaugurarea no ului actlvltatea 0 data cu maugurarea noulUI actIVItatea o Dunare. s-a renuntat la inch inchipod peste Dunare, lvapoare. care COSlau costau prea pre a roerile de vapoare "e1lle Sl s-a cumparat la 18 mai 1895 scump SI 18 mal vaporul "Medeea' "Medeea" de la Socletalea Societatea austroaea de navigatie pe Dunare cu 150 000 tflaca navigaţie pl' lei: rar lar la 21 mal vaporul "Metoor" "Meteor" de la Iei: .John Carllsle' Carlis le' din Londra cu preCasa ,John lui de de' 800000 800 000 Iei leI tul Proma calatone calatarie In serViciul servieiul navlgallel navlgaţlel Prima maritime romane marrtrme rornăne a facut-o !acut-o vaporul "Medeea". care a plecat de la Braila la 14 audeea' gust orele 6 seara cu destmatia destona\ia Const Co nstan gusi an-tin opal. avind la bord 25 pasagen tmopol pasage" 51 ŞI 600 tone marfu" generale generale. La 26 august "Me.. MeIane mărluII teor" a lacut do ua calatorie, calatorle. iar la 14 teor' facui a doua oliclal pnma prima li11septembroe s-a Inaugurat ofiCial septembrre regulata de calaton deservlta deservita de nave nie legulata apartlnind unei unel Institutii rom iiapartinind Instituţii de stat românesti, linla Constanţa-Constantinopol Constanta-Constantinopol .,eşt, linia Evenlmenlul ss-aa produs o 0 data cu InauEvenimentul naugurarea podulUI podulul d.e de la Qurarea a Cernavoda Desl l'1Cepu i'1ceputul DeSI ul fusese promitator pramlţator foarte devenol IIImpede c "rd Ird a devenU mpede faptul ca numai cu do a all p l 'teau des '? 'VI ., n bune I e Pe a 5satsface pc slaee

1"

9

a sau 3. era CUVI!"t ca ul utl spuni:' spun~ pe oe drep drep' CUV 11 ~a e mete t'el trel planLJ'1 planuro clt1clnale clncmale s-au caracteromele caracter pron cresterea parCulUi parculu l naval mallt,m m antim zat plin care. sfirsilu rimestru iui lul I al anu lU lulI in care, la sfirSi tull Itrrmestru rs. numilra tonaJ de cu rs, numara 229 de nave cu u n tonaj 000 dw Fll o ta mariti m a 20 0 0 0 It dw (F 3 8 20 NAVROM) Darr . pe lilinga Da nga cre c reşsterea te rea considerabila considerabilă a lol el no noastre comercial e. astre mari ti me comerCiale. f lotei dem ne aprecial demn e de apre c iat sint marimea si şi divervolumulu Sl sortimente lor de sortimentelor sifi carea volumu luii SI extinderea legaturimarfuro tr ansportate. ansportate, ex tmderea legătun marfun llor or cu toate marile mari le porturi ale lumii, lumii. preaSlgurat. in mare macum si ŞI fapt ul ca s-a aSigurat, mă su ra trans tran sportu sura portu l pe apa al marfurilor mărfUrilor de export Im port al e ţtarii ă rii Cu cu nave româromaexporl $1 Sl Import neşti nesll pr ezent navele i n prez ent,. n avele comerciale ale Ro maniel navigheaza pe marile si Romaniei şi ocealumi i., fa facind uri nele lumII c ind escala in 240 de port po rturi tarii. d in cca 11 0 ţar tin uaa dezv dezvoltare schimburilor Con tinu oltar e a sch i mbunlor economi ntre ţt ari a ri va du ce la intenSifieconoml ce iintre duce inlensifimertului international. cceea carea co mert ul ui International eea ce va alrage dezvol tarea fara fiolea t rage dezvoltarea făra precedent a flotemarit Ime tr ansport., pnn printre lor mant lm e de transport t re care se Romanlei. Se prevede numara numără $ Ş 1I cea a RomanieI. pen tru cin cinalul 1985-1990 intradeja pent ru cincinal ul 19851990 Intranoii tipuri de nave produse rea in dot are a no in ţara ierele de 85 000 tara., cum vor fi petrol petrolierele tdw. vrac hlerele hierele d e 16400 tdw ,. feribotutdw, de rilie e de 12 000 tdw ,. mineralierele de ri 165 000 tdw si 000 tdw etc. etc, Pe cel mai 165000 ŞI 25 25000 sant ier navall al ţtarii constan-er nava ării ,, cel constan mare santi tean. fos t Ian ţean, a fost lan sat in În executie execuţie primul fen feri bat românesc roma nesc., nava navă de un tip special. ce CP. bot vaa· p ermiite te transbordarea perm Iransbordarea direct pe roii roţi a v go an elorr de c ale ferata , a autocamioane autocamioanegoanelo

de 15000 15 000 Iei lei pe limp luni. La 16 ti mp de sase luni ntractul prelungit mart Ie 1896 co manie cont ractul a fost prel u ngit u n an cu prel 32 000 lei pe luna inca un preţ ul de 32000 lună si Cu cu cond condillia ti a de a ram i ne in sarc sarcina SI ina soc ietatii germane l etaţii german e rezolvarea tuturor avariisuferit lor pe ccaare re nava Ie-ar l e-ar fi suf erit in timpul voiaJ elor voialelor Ionn C Bratlanu Bratlanu., purtiitoLa 3 mal 1896. 1896, Io p urtăto rul de cu vi nt al celor cCMe are doreau sa să dea olta re navlgaliei navigatiei maridezvoltare o ma li mare dezv tIIme, ime. a prezentat iin n fa fata ţ a Camerel Ca merei un pr'p iect de lege, lege, ccare prin care proP,ect are va Iifi votat ,. pnn Servlciul Marotlm un Ciul Man tlm u n s-a desch is pen tru SerVI creditt de 10000000 10 000 000 Iei lei i n vederea nou credi co ntin uariiii cheltUi cheltuielilor continuar elilor de ex ploatare si şi co nst ruirii de noi vap vapoare. construl rri d e nOI oare. faptul Tinind Ţi n i nd seama de fapt ul ca intotdeauna Întotdeauna nceputuril e unei asemenea inlreprinderi i ntreprinderi i ncep uturi le largi., cu au nevoie de oam eni cu vederi largi sporit organizatoric deosebit. oamen i cu SPirit org ani zatOriC deosebit, de foarte Ş I foart e bu ni adminisdragoste d e mare si trat ori, ori . in lun a iu iunle In luna nie a anului 1896 director al S M R. R. a lost fost numit It.comandor Ion Co anda. detasat marina militara militarii ,. NiCoanda det asat din manna mic ni se pare ma maii potrivit potnvit pentru cam ic nu "' racterizarea acestuia ca dir director S.M.R. racterizarea ect or al S,M .R. cel e citeva citeva cu cuvinte deGit cele vinte rostite de cpt.coPopovat iin 1908. la rem andor Pavel Popoval mandor n anul 1908, functia tr agerea llui Co an dă din di n fun ctia amintragerea ui Ion Coanda Coandaa a lucrat cu t ita PotriV Potn vltit acestora, acest ora. Coand tita $1 fărâ fara preget. preget. cu cu incredere in viivil"rivna ŞI ..rivna promei institor. pentru pentru punerea bazelor prrmei tor navig atle a Tarii t ut u ţiiii de n avigatle Ţa r II Romanesti. Ro m â neşti Sarc ona aeelee vremuri era ci na ce $i-a ş I -a asumat pe acel maii grele greJe. . acu acum ani , nimeni nlmeni di n cele ma m 12 ani, a românul rom anul in ţtar ar a a noastra noastră nu se gindea c că pl ugar s-ar s-a r putea indeletnl cl cu meseriile plugar indelet ni ci nguro m arin arest i. Nici ·no ma rinareştl nOIi si n gurr nu ne creng em vreodată vreodata capid eam capab capabili ajungem deam ili sa aju ta ni. ofiter ofiteri.i, m ecaniCI ecan icl pe vapoare si flm tani, şi sa să fim in co ndu ce pe mari oceane. In stare a Ie le conduce ma ri o . pe oceane, c a $1 Sl vechi i marinari mar inaro al ai flflotelor ca otelor batrine. băt rine, a dal norocul de a avea in tre bul t sa sa ne fie dat trebUit capull nostru nos tru un o om ic. cu dorinla capu m energ ic, dor i nţa si ntr-un relativ voin ta de a reusI reu si. ca i nt voinţa r- un timp tim p relatiV indepli neasca iIn ~ Iara tara noastra. noastră , scurt sa se indeplineasca mariii,. o 0 ev olu olutie marginile pe marg ini le man tie pe care ni ci u un roman nu o 0 visa", visa" . acum 25 de ani niCI n roman Co anda "era convins convi ns cu incredere ca Coanda c ă romanu ap t la toate mE'!>f' me~e rill rlile marina e m arin a-mânu Ii e apl re~t l "' reşt

Sub co nd ucerea It. Su b conducerea It, cd Ion Coanda Coandă .. tensi presiu nile s-au ş-au In mten si flcat tlcat pres iun ile asupra guvernulu Ii pen pentru rea parcu lui de vase. vase, nulU tru mari rea 1896. vap or orul La sfirsitul anu lui 1896 ul "Meta le iinn veii cap caplita teor" a neces ltat reparal reparaţii lunii derea carora a fost su~pendat slJ~p"ndat trei lun retras l'in Santierele nadin serviclu serviCIU si ŞI s-a retr3S de la Pola Pola Penlrl! Penl ru ca regular itatea vale d" ionia Con_lanţa Con~tanta sa nu sufere. sufere, eurselar pe IInl8 curselor aalo lost nct>iroat E' ernbrie 1896 1896. cu . t re r t la a 1~cembrre 5000 u doua daua ehce e ce 5 000 " luI' cu 9 az. 0 '89a~' OP 1'189 lIP se ,,;:) .. a te

a

., ·3;e'" r-ar m a- ta'e ele nesc ue c'oaz era cu capac persoare a_a es!e des nala ala ola E tur' zon a Mar eg'e siIt' :ur stlce n zona Măr I IIIog'e ir diterane e. dIn punc de eue d lterane !ii ŞI se ;nscn 'nscne dIO pune ece al perfo p erforrmanlelor man ţel or SI si dotarllor; dotenlor in -' celor or mai bune nave de pasagerl pasagefl ce cel executa actual mente n marile sa ex ecută actualment e iin san'- Ec n perspec: perspecl â a navale din lume. Tot iin c anunlii ~e a nunl ă trecerea la constructi co ns t ru cţi a pr r:165 000 tdw, tdw , care P' minera ltliere ere de 165000 O' ~" : mensiunile devenii "n "navele-am mensiu nile lor, vor deven avele-aM 3. flotei ale fl otei romiinesti romaneşt i dint'e c ca Toate aceste prevederi, dintre ur PO' ~o unele incep deja sa să prinda prindă cant contur completate cu persp perspectivel e extrer!" extre~ ect ivele ivele Congres bine sinteti zat e in Direct sintetizate Directivele Co ng'e5u privire la dez dez, c' 0 ' al XIII-lea al P.C P,C R. cu priVire Romimiiei e, -r 'r c rea economico-socialii economico- socială a Roman le de ::E cinalul 1986- 1990 si ş i orientari orientările spectiva pina p i nă in anul 2000. 2000, unde se a'= a'~ ca: că: "Transportul maritim va creste 'r 'n ~ c cinalul vii viitor 75-80%. Capacitatea Capaci talea ' tor cu 75-80% 7,5-8. a m. ml 0;;ctei va aju nge in 1990 la 7,5-8,0 ua-_ tdw , ceea ce va asigura asigu ra practic pre u3.' a marfurilor e.'i!' integrala a mărfurilor de comert ex'_ care se deruleaza derulează pe aceasta această c ale :' ". cum $i ş i disponibilitati d i sponibiiităti pentru ser c transport".. compensari de transport" desc Aceste noi perspective care se dese" dezvoltari dezvoltări ii viitoare a patriei si Impl ImI' constituie transporturilor navale con stitu ie un '''5 "5. flelitor fl el itor program de dezvoltare, iin n pas ~Co. cele tie' cel e mai noi cuceriri ale civiliza ţiei

_=

GEORG ETA BORANO muzeograf princlp

cierile ul a o cieri le pentru cumpararea c umpărare a acest acestu urma. sch, 'TI urmă, Vasul a fost obtinut obţ i nut in scn $i a fost oo·e. sumei de 1;5 milioane lei si Maria", cu numele de "Principesa Mari a" De aseIe' pp~ menea din ccreditul reditul de 10 milioane 191 la dispozit ie pentru cumpararea dispoziţ i e cumpărarea de vapoa" poare s-a comandat la Casa de vaDoa'! epasagerul .."Fairfield" Falrfield" din Glasgow. Glasgow, pasag erul R"" I"" Acesta urma sa des;:r gele Carol 1 să des,,veasca aceeasi linie; Constanta--Co vească lin ie: Constan ţa-C stantinopol. Botezul si stantinopoi şi inaugurarea inaugu rarea ce iulllie e '89 doua două vapoare au avut loc la 1 iu '3? la Consta n ţa la,_Constanta, "" In anul 1897 s-a s-a crliat crtillt in ccadrul adrul S S'! si serviciu function inel ş i un serv iCIU de marfuri mărfuri functionina inceput cu un parc de cinci vapoa'e vapoa's (intrat serviciu iinn IU e .."Dobrogea" Dobro gea" (int rat in i n serViciu "Bucuresti (auguS1 .. B u cureşti " (septembrie) ,. "Iasi "Iaşi " (aug.,5 construite la Glasgow in 1897 -~~ nu-Severln" constrUi tee nu- Severr n" si ŞI "Constanta ", constru servltud ş i doua do u ă nave de se rvltud 6.. Kiel in 1898, si "Sullna" [remorcherul emorcherul "Su Ima" si şi salupa şalu pa .Vlltoru VlltO u Romania avea 1e el E Incepind cu anul 1906 România ulat p'na un serviciu reg u lat de pasagere p-na Alexandria. lar vapoarele noastre de IT'a Alexan dri a, Iar ma Rolle rde; furi navigau pi na la Londra $i ş i Rotterda." Cle1 Cu toate greuta\ile greutăţile ij ntimpinate in oe voltarea lor, lor. crearea societatilor nalion societăţilor nat,o de navigatie. de stat 5i particulare, a a navigaţie , şi part iculare. alit pentru incu rajarea c insemnătate atit Încurajarea o insemnatate meqului creste rea " merţului maritim si şi pentru cr esterea statulul ecr. : lUI , cit cît si şi iin n formarea ec lturilor urilor statu jelor romanesti . Jelor româneş ti comerciale Navel e comerc iale intrate in do a pTna primului r:-c pÎnă la izbucnirea izbu cni rea primu lUI razba războ !'ra pasagerele dial - pas agerele supranumite .JebeO .Iebed albe ale Marii M ării Negre": ""Proncipe~a Princi p e~a ,.la"r I". "Romania" ""Regele Regele Carol 1 " , "Român ia" . ,Impa'"'pa Traian " ,. "DaCia" "Dacia" $i cargourile Traian" ş i cargourr le Do rn u-Se e;; gea" ,. "Bucuresti " Bucureşti ", " , ,.Iasi " Iaşi " "Tu rnu-Se "Constanta". "Carpati ". "Buceg l u' "Constanţa " , " Carpaţi", " Bucegi ex 00".0 ltor" or" - au oferit mari avantaje e.pcr'a romani,, au deschiS deschis tarii rllor români ţării nOI pe S:l 5 tive 5tlve in relatiile relaţi i le comerciale cu a te S· ducind cele duci nd pavilionul tricolor trico lor spre C e indepartate i n depărtate porturi ale lumi i data dată cu vapoarele noastre s-a _ faima bogatiilor bogăţiil or ţtari ă r iii Da ca că la venl!ea ,en ea .R la Al Alexandro a e<;; selor S .M M ,R, exa n d ria e. - , Romaniei Romăn i e i in În Egipt era de 400000 400 000 e ci\iva an i a ajuns la 12000 12 000 000 Ie c îţ iva arii = bu na co mandoru nă dreptate rostea comaodoru retrage", Coanda C o andă in moment ul ret rager" sa e Servlciul a'r,;SerVi ci ul Maritim Roman ne-a fT' a r~ economlca s in dezv oltarea noastra noa s tră econom ca 5 existenta nei Marine Come-c Come'claa e eX i s tenţa u unei mane. e. Este mare sSl de vec m "":.1' mân mea su fleteasca cc'nd all ca C3 C :':. me a sufleteasca nd vad ad azi c~;:;a pezil vapoare albe se Clesles pezll e noastre ,apoare aesfas trico or",1 na 0 al s 'I e mindru ţ. co arul oa 0"3 de dem,. dem .... s$ de lain arcc ca 5 na lun un 10' lor ce or ",ar

°a

u

•

A A

B B-

IIIIII/IID

c 2 ~uc=-= buc. _--,.L-_2 •_ _ ----~=~----

-- - .. --- .. -

-"' ~ ---- --

~,

-.-

.4-. . -

'- -- - --- -___ - - 0-_.- ~

WDIUL

Suportul model ulu Supo rtu l modelulu

c

B 8 oo

oo

de de pluti re plutire

A A

B 8

Foarte multi modeli~ti, mai al es i ncepaincepate multi modelişti, mai alesterminal toriFoar I, doresc sa-5i vadaă modelul vad mode lul term ina' sc să-şi torii,maidore cit repede $i cu un mini mu Ci' şi cu un minimumm ce reped erapida cit mai efort. 0 metoda OrÎndem inaOf'ă$işi lalaindemina rapid dă meto O efort. cui de a construi de a3 estee de machetă est trui 0o macheta a cons cui denumai realiza partea apee, ss deas upra ap de deasupra partea de numa ipe realiz de a 0a monta 0 suprafata ce imita mamaimită faţă ce a pe o supra o montmachete de aAceste . rea. perincadre az ă perse incadreaza machete se te rea. inAces .fect clas" C3 $i pot fi foarte usor real. . uşor rea fect În clasa C3 şi pot fi foarte zate. zate. Din scindura de tei de 0 grosi me conconme de tei de o grosi scînd Din a, venabil se ură decupeaza usse ajajuscorp ul sişi se pează corpul decu se ilă, venab teaza conform planului. ieste sis chituieste Se' chitu planu lui. Se Conform teaza se vopse$te in alalb. b. Se decupeaz a pu nlile Se decupeaz ă puntile În se vopse din placajşte de 11 mm prescarto n presdin carton sau din mm sau de j placa din pan de 0, 5~ 1 mm. Pe rase aza aza se t trase punt i se Pe punti 0,5-:-1rilemm. pantu sdescindu cu dupa ce i n preal abil au după ce in prea labil au urilesau cu tuş fost datescind cu tus acu arela gal ben -pal n-pa, acuarelă galbe cu tuş sau fost Se date asambleaza puntile $i cabinele ~ i se se şi ele cabin punt ile şi ză Se asamblea deseneaza se aplica usil e si feres trele sau se aplică uşile şi ferestrele ă sau deseneaz cabinelor. cabinelor. Catargele pot fifi confectionate n anandin confe ction ate di rgele pot Cata drele pictate in ben, din manevrele din iar manevrele n, iar galbe in gal te picta drele ata de cusut.t. Desigur ma, m etode mao există metode Desi gur exista aţă de cusu complexe si mai corecte, dar pent ru un corecte, dar pen tru un şi mai comp lexe un incepator, model era ofera care- ti of simp lu,, care-Ii mode l simplu un ător, Încep rapid satisfactia obiectului iz at cu at cu realiz obiec tului real factia este rapid satis propriile efortur;, ferat. rat . prefe de pre uri, este de riile efort prop Modelul a fost desen at la scara 1:250 1:25 desenat la SCara lul a·afost Mode 'd eci pentru nave cotă aa nave orice cota obtinee orice ·a obtin 'deci reale pent yomruinmulti cota cu desen cu pe desen de pe cota de lti vom inmu reale 259· 25.0. In colectiil e Muzeulu i Marinei Romane âne ului Marinei Rom colecţiile Muze dinInConstanta, moilSe oase frum două fru găsesc doua se gasesc nta, se din e onsta tablouri de epoca ce infii\ d intre işeaz ă 22 dintre infăţiseazii ce ă de epoc tablo uri nave primele ale Serviciul ui Maritim Roale Serv iciulu i Mari ti m Roprime le man. Pe nave unul dintre iarCOB RA,ia scrie COBRA, ele scrie dintr e ele unul Pe măn. pe celalalt, reprodus partial pe co perta rta cope pe l parţia repro dus lt, celăla pe noastra, scrie cu MEspate MEpe spate creio nul pe cu creionul scrie noastră.Acel TEOR. as ; tablou prezent at in luerau prezentat in lucraşi tablo . Acelabutii TEOR"Contri rea . la istoria marine; rotr ibuti i . Ia istor ia marinei "Con rea mane", N. Biird Dan co laesNii co Dan N eanu, METEOR, Bărd eanu, N. numeste e", se mân cu , 1979 tot METEOR, dar reşte tot se nume cu , 1979 vista Marea Noast rii, numerele 2 -3/ 193~ t ră, nume rele 2-3/ 193Marea Noas vista si numerele 2-3/1938,prezinta 2-3/1 938, prezintă sub semrele nume şi natura lui Aurel aceeaşi nava Negulescu aceea,i l Negulescu a lui Aure năturnumele sub de "COBRA-prim a nava a num ele de "COB RA-p rima navă sub SMR". SMR". Ceea ce este si gur esl e cil nave cu zbacă nsva este sigur ce este turiCeea au fost in perioadă la SMR MEacea perioada in acea fost au turi DEEA $i COBRA. Pentru lămu riri ccaree a !amu ru a Pent şi COB2RA. DEEA aceste dintre nave este rep rezenze _ ce!! rapre este cea te 2 nave dintr tata ein aces tablou ii rugam pe cititorii porii ce POcitito pe u îi rugăm tablo in tată poca seda date, fotog fOlografii sau sau surse de eepoca date, fe la r!!fii sedă sa contribu rezolvarea dilem ei e. să cont ribu ie la rezolvarea

-_ .....

---------;r ~~

a e s 'ne nd c _~ aprmaere aprmaere u nta pe ....-.ode;s P"es e comunta mocie:lSt t 1e. :> 00 erna lara solu solutie. mă ce pare fara ura se maruiestb la ansamz ti manifesta ansam· :J - on-c ndru. rezultatul rez ultatul fiind liind sca· sea· < nCru a compre5lel maritt creat "O lpres:e prin jocul mări motora;;u· e ce ee doua elemente ale motoraşu· Cr~terea JOCului jocului dintre plston piston şi;;i ci· ciCreşterea functiona rii sale in· ,. ca urmare a functionarii :1gate, conduce la Ia i~reunarea porngate. i ~reunarea por· molOra;;u1ui ;;i in cele ce!e din ,urmă .urma la mOloraş ulw şi terea sa din din func\lonare. functionare . Inlătura Inlatura·· lerea nel:esitb un piston acestei uzuri nel:esită $i rectificarea interioară interioara a cilindru· cilindruŞI poote fi executată executata soIu\ie care nu poate solutie mode!ist. modelist. •r n urmeaza vom propune o0 cele ce urmează u;Je motora;;elor 'le de reconditionare a mot oraşelor -za'e, 'e. cu aprindere prin compresie, -rpla'in ;;i la indemina irxlemina orică· oricapIa In executie şi astlel de moto· motomodelist care detine astfel Dupa cum am mai mentionat, După nopala consecintaă a uzurii motora· motoralpala consecint manilesta '" (sau a cilindrului) se manifestă Iii pornirea ., pierderea compresiei şi . ce in ce mai greoaie. La inceput, 'nd sînt sint noi, aceste motoraşe motora;;e au un '00 ad de compresie cuprins intre 18-20, e scade, seade , după dup3 o0 functionare mai inde· irxle· nga ra (cca 10 reprize a cite 10 mi· mingata pina la 9-10 şi Iii chiar mai mult, _tel, pină ecesitind stringerea la maximum a onlTapistonului. ntrapistonului. So!utia So l uţia pentru a nu unca aceste mot motoraiie 'unca oraşe consta constă in "
,~

•

"on -

~

ce

:JC

"'...

....r.. .................

.... ....

... ..... •.. ·r . .

a

a;~

~ il s'ool: c ra ma; decalit n " deca caIzire &a 0 empera!ura oe 600-~OO"C că!zlTe la o temperatura ce ' . - -ClQ"C (roiiu deschIS, deschlSi, urmată urmara de racIrea raClrea în in(roşu ceara, in aer, aero Se da cia apOI apol o0 gaura de 33 ceată, in cen centrul fimm in trul contrapistonului şiiii se fi· bujiei incandes· incandesleteaza după dup3 filetul bUJiel ii urubului de reglaj cente. Prin locaşul locaiiul şurubului cente. a! contrapistonului situat in chiulasă chiulasa se al (2),, tutrece un tub din material plastic (2) avind rolul de a impiedica punerea bul avînd masa a electrodului bujiei. Pentru a la masă Uiiura legă legatura uşura tura electrodului la sursa de tensiune (1,5 V), pe tija electrodului se infa;;oara o0 lită lita de cupru (3), 'suficient suficient înfăşoară lunga spre a fi scoasă seoasa in afara tubu· de lungă lui. de plastic pentru legarea la baterie. baterie . lui, motora;;ele cu aprindere Intrucit la motoraşele com· prin compresie, pentru grade de corn· (turalia maximă maxima a motoru· motOTU ' presie de 20 (turaţia lui), distanta ~i lui), distan ţa dintre fundul pistonului şi contrapiston este de cca 0,6 mm, in realizarii gradului de compresie scopul realizării necesita motoraşele motoraiiele cu 8-10, de 810, cit necesită incandescenta ,, se aprindere prin bujie incandescentă aceasta distanta lie mă· ma· impune ca această distantă sa să fie rita la cca 2 mm, ceea ce se poate rea· rită liza prin montarea unor garnituri de pre;;pan chiulasa pre şpan (4) sau azbest intre chiu lasă (2) iii şi cilindru, atit la partea inferioara inferioară a superioara a şi la partea superioară chiulasei, cit ;;i 1 B). Grosimea acestor cilindrului (fig. lB). max . 2 mm. La moto· moto· garnituri va fiIi de max. garnituri ra;;ele cu un grad mai accentuat de raşele uzura al pistonului grosimea acestei uzură recomanda a fi de 1 mm. mm . garnituri se recomandă Avind toate toote aceste elemente preg1'l· pregaAvînd inci! să sa cores· corestite, se monteaza astfel incit punda figurii 1 B. pundă eu aceste modificări modificari motoraşul motoraiiul cu Cu aprindere prin compresie uzat devine motoraii nou, cu eu aprindere prin buun motoraş jie incandeseenta, inca ndescentă, iii şi poate Ii fi iar utilizat, bineinleles, respectînd respectind regulile specifice speeifice bineinteles, iii combustibilul prescris de utilizare şi motora;;ele cu aprindere prin pentru motoraşele bujie incandescenta. incandescentă.

rea

~.

:€ area crea ;>ere! ::>ere:_ acesta ~ ţ1a tre trebllle acesta '-!le ş

./ 6

-_'1>-

-_. ~-

A

Ing. FRANCISC LAMMERT

Acest tip de aaeromodel e romodel reprezinta o categorie ce se bucura 0 mare bucură de o popularitate in rindul pionierilor A1 .

La proieetarea proiectare a a cestui model s-a avut in În vedere declan d e clan $area ş area dinamica dinamică

termica. - in termic ă. Din acest motiv, este necesar un autocnips tip GRA UPNER sau uunn declan;;ator de cl anşator de la aparatele ratei e foto. foto. Lemnul de balsa nu poate sa să lippseasca in cazu cazull in are dor dorim sească În În cGare im 0o gre-

~

r-- - - -,

~rn: 75

600

I

I

B '" ~

..

f-

co

~

-~-

'C'

"'7iL- -7 -&1-

" K.J

85x2 8 5)(2

'\, \,

c:>

-~~~--=:::~~l-t

j '" - " '

\ 81 8::.-/ _ _ _....

/,

/I 1/

=

'- BAL A4

/

PIN ,PIN

=HOL

/

=PLA f4 J I

B 2x2

I

8B 10x2 10)( 2 ;:;

NIGA-020" NIGA-020 "

PLANOR

A1) F1H F 1H ((A 1)

Anver gur a An vergura 1498 Lungi Lungime me 885 Suprafafa Suprafata ' 17,86 6reufaf e '(mini (min) 210 Gr eutate

5a 5J

-<

mm mIT: mm d, 1Z dm

9ţi

>3

1£

\Aa C TA ,- Ira e"Aa I); u' . a = 1.:: orA râ -n 'n ca ce'egona Dopa rachere ractre e or or ul/r ,.;I/ram a, oderne oderne de m d 86 een {mlcc gabafll. gaba r ' ac -'.d centimetri t/metfl $i şi num te 0o rach numai ai 12,4 12,4 kg. le g, Es Este racheta etă antian titane tanc cu cu ghidare ghidare prin prin fir, fir, cu 0o bataie bătaie de um 3000 ate d ade maxim maximum 3 000 metri. metri. To Toate daate In tele tele de de pe pe schita schiţa cotata cotată slnt sînt ddate În milim etri. Culoarea milimetri. Culoarea modelului este verde verde pal pal metalizat. Recomandam Recomandăm eonstructia construcţia modelului modelului numai avanssaţilor, atilor, deoareee deoarece planul planul este este foarte detaliat, iar aripioarele stabilizatoare slnt bibliografie a fost sint pliabile. plia bile. Ca bibliografie utilizata utiliza tă revista revista cehoslovaca cehoslovacă MOD ELAR. . LAR.

MARIN PETRESCU DEI. OET. 3 M 21

I

i

IJ)' Wi

. . .-- •, W
I

1 '

i

I II !, i~I,'; !

,:

or' T'

N N i

tn

o

.J

~Ii ~

I

'[L-

II

: r~==. ;et-- ~ ;et-

DEI. OET. 22 M 21

I.

:

.

.

~ <'-

OJ

t'- !

<'- I ,

15

ii

_ 1§. ... .1~·_HB---

. _ 17 17 _~ __

ca caz de picaj, vom li pi sub bore ugă al ampenajului orizontal • CI de lemn de 8x8x3 mm. anorul a cabra, vom şlefui ceastă pl acu t ă de lemn pînă la are p e rfect ă . onC'e caz, centrul de greutate al e u trebuie să fie situat pu~n 5 a e e cîrligului de remorc ă , la 5 orul se inalta u~or cu sanoina la vert icala corpului nos'" Cl. mai tragem cit iva metri de spre no i, bot ul modelului fiind t in jOs . aca planorul nu pi erde din inala '''seamna ea este intr-un cimp le IC. caz co contrar om lasa lăsa modelul modelul caz ntrar, vom aea 0o tura, tură , pu putindu-ne deplasa $i Si aca tindu-ne deplasa e directii d recţil pentru pen tru aa cauta cauta tertera e. in acest acest mod mod cautam căutăm .. fronturi fronturi ca In ea lce lar Iar printr-o printr-o experienta experienţă pracpracIce om reu~i reuşi sa să lansam l ansăm modelul modelul om cimpului termic. centrul cim ar' centrul pul ui termic. se face face printr-o printr-o trage tragere re saarea rea se ac m m ne ne putem putem da da seama seama sc ae ec lanşare şi ortul (socul) ocul) de de ddecl a n ~are ~i ee ortul m modifica modifica marimea m ărimea "dx" "dx" aa c em pînă de deblocare aeblocare aa cirligului cirligului pina e de o aa oare oare opti opti ma. m ă. enaţii Avind Avind in i n vedere vedere perforperforervatii ie sa să rla, cate pe pe care care tre trebu a 'e ee rid,cate buie rea zeze acest acest plan planor, grijă deea zeze or, 0o grij a deta rebuie rebUie sa să acord ac ordăm chesota am cheseşi placaplacă nieronuiu i pprrncipal onJeronului rin cipal :;;i ar PII P I cu cu furnir furnlr atit a.it pe pe extrados, extrados, Ş tnt ,"trados, in zo zona na centrala. centrală . . rados, in pnmele declan~ declansari tatoa pnmele ar i -- de tato~ elasticităţi i cirligu ctrligu lui lu i de de rere::., aa elasticltalii nu vom vom trage trage de de san sandou cal -- nu dou rea) ere pentru pentru aa proteja proteja aripa. aripa. p ere se reu ate ate minima minima aa modelu modelu lui se oO reu ob me ne numai numa: pri prrn utiliza rea n utilizarea ee ob matenale cit ci mai mai u~oare uşoare in rnatenale pI s pos e loara fuzela) fuze a plus - ura postenoara pe a e

WEL G.G RIEL

le 7C

ro:: aJ O i ~i ~i

ro

NI ~I

~i

I

I i

DET. 5 M 2: 1

ţ ··..... .. _-_ cor__.-._ ~ ..--ti'i~,,,,:,,.s,+

t-4 --·-. ~+ -_

r V: ii: ..

II ' 1.>

0o'' N ,

M 2 M

-+--B ~3r 1155

r- 20+j '0/

CIJ aJ

DE T. 4

,

I

L,,+ _ L. U") lf) I1

.. ~~ -t~,

N II''

-

~

~I

<",

./,1 ''I1 I

12

o

OJ

~I

I ,

L _ ___

i

·~-~-- · -t- ¢ 115 ,.....

I 1

!!

- --~~· -··II

~: ~ 12QJ

OET.11 DEI. Iv! 1 : 1 M

- -l-

"N'"N"-

N N-r

9 .9 tn

0'_ "'"->-, .. '"

N

ce en

"'>

~

• -.l

-r'" neC1J'P'" c.e e ece ce e arus _ Pr-ffia servomecaru5l"1... Pl"ma ce te:n;xJr.zare ee emjXlrzare este un ternpoT'tempop·

SC":

~

e

ma: o pane rna: 0 parte

~

r

C -c'"~ ~

n.em >rn. ·ncerca.. o :.-.nero lncercar '-·r-t.. Ponurea il.D am reaiiZ3 -0 P fill · Porrurea' rea1za -<> p. IT-un tr-lJ1 mi' membrana de crocontact izolat zoial sub o0 membrană

ac ' nare Elementul tem·ac:ionare EementuJ ddee tern cauciue punle. A Alentl€ cauciuc ap!icata aphca tă pe punte. entle deo· reprezinlil un divizor formal format e D reprezintă sebita perfecte sebi tă trebuie acordata acorda tă izoorii i zolă rii perfec te :'I capaci:or capacitor ~ potenliometru_ ŞI un polentiometru. fi patrunde apa apă in interior, fi· pentru a nu pătrunde tuI de discriminare a nivelului îl il ntu. xiirii tuturor anexelor in corpul subma· submaxării -ntuie tUÎe tensiunea de deschidere a mi\jCarea rea lor sa să nu rinului pentru ca mişca unii arnplifica'nii BE a tranzistorului amplifica· electro- .' dezechilibreze modelul. pentru comanda releului reJeului electro· Deoarece tubul tubul prin care trece treee apa :.agnetic. ali:agnetic. Prin contactele releului se ali· in interiorul prin corpul submarinul ui, În teaza circuitul celorlalte module enleaz3 caruia 0 propulseaza căr ui a elicea o propulsează ca un jet r.;]poriza toare. mporizatoare. destul randamentul cîrmei drmei dest ul de uniform, randamentul Cele 3 module temporizatoare sint este relativ mic; mic; daca modeh.il este bine dacă modelul actionare. ntaje cu temporizare de acţio nare. centrat, el el are o0 directivita directivitate te foarte .omanda OManda succesiunii se face de la un buna. un, model greu, are o0 vite viteza bu nă . Fiind un. ză rcuit la altul prin contactele releelor ~cuit relativ mică ta tubului, care se mica.. In fa fala execuţ ie ale fiecarui fiecăr ui circuit de terntem· executie comporta sorb,, am aplicat un gri· gricomportă ca un sorb fiezare.. Timpii sint ::lnUIre sînt determinati de fie· laj metalic, pentru a opri eventualele ~i reluarea -Me are ccelula elulă de temporizare şi ierburi, frunze care ar putea ajunge 1a la ~:regului periodica prin inchiînchi· 'regului ciclu este periodică ax, şi ~i elice, elice , blocindu -Ie. blocÎndu·le. ax. ea buclei cu contactele ultimului ultimului ele· eleErea In timpul evoluliei evol uţiei acest sorb se afia află n!t de execu\ie. execu ţie . sub nivelul suprafetei apei. apei. In aceste I-am folosit in Dispozitivul executat I·am conditii, 0 apa co ndiţii, pe o apă a carei cărei suprafala suprafaţă era omanda submarin Primul modul manda unui sub marin.o Primul in t oata oa tă acoperita acoperită de frunze ş~ i crengi În emporizeaza mporizează fu nclionarea nctionarea celorlalte I la urma unei furtuni, am luat categoria Iia ret alirel ~i şi tot prin contactele releului lui ali· model ism in cadrul C upei României Romaniei in modelism în cadrul În "!'.entarea ul mentarea motorului. AI doilea mod ul ' 1984. mar~te executie servome· măreşte timpul de e xecu ţ ie a servome ~i porneş porne~te ce canismului şi te intreg ciclul ce· camsmului trei module. Ultimele doua r trei do uă module -ealizeaza sensului de ali· ali-ealizeaz ă schimbarea sensului Scb im barea s e n su~ SU~Ul -nentare ~i relua· relua~enla re a servomecanismului şi Sch u~ -ea periodica ciclu. O 0 data ea pe r iodică a intregului ciclu. d ată temporizarii primului mo· morcu terminarea temporizării e . calculat pentru un parcurs al al poli· poliomecanismului C s er v om.ec an i s mulu i nului,, tot dispozitiv dispozitivul repaus,, gonului ul intra i ntră in repaus ~!eptind impuls . Servomeca· Servomecaaş eptÎnd un nou impuls. r. smul mul folosit este unul de la statiile staliile de Ci rcc ui t ul ul placat s ccar Cir 11 1 a r a 1/ racilocomanda obi~nuite.. Prin interme· intermeaehocomandă obişnuite dlul bratului pozitia ui servomecanismului po z i ţia . ul bratul .::-rmelor adincime poate fifi inclinata ~'rme lor de adîncime înclinată in jos şi ~i subma· subma'ata 'ată de orizontala orizo ntal ă spre În - nul se scufunda, ~i sc ufu ndă, sau spre in sus şi -ubmarinul ubmarinul iese la suprafala. s uprafată. Daca reDacă realizarea automatului este re· " ativ uuşoară ~oara ş~ i nu pune probleme de re· reauv ! glaje şi ~i ajustari, preg.aje aj ustă ri, modelul prezentat pre· supune un volum mai mai mare de muncă. mundi. rind am folosit o0 solutie oriIn primul rînd sol uţie ori· lesta ginala gin ală pentru pen tru a inlatura î n l ăt u r a le sta rea ingreunarea modelului modelului care ar excesiva, e. ces ivă , Îngreunarea fi, ajuns greu de propulsat de un motor 2000). Solulia destul de mic (Jumbo 20(0). So luţia era de a trece apa prin inte interiorul modelului. riorul modelului. Prin corpul modelului am trecut un tub de PVC de 5 cm diametru, prins initial inilial in coastele submarinului in jUJ113!atea 'n în jU)l1ătatea mferioara nfe ri oară a sa lipita lipită de chila chilă.. In acest sladiu am prins axul motorului, inclinat înclinat stadiu in tubul tubul de PVC bine izolat impotriva împotriva 1/1 s car a 1/ 1 Ci r c uit uitul placat Ci ul pl acat scara patrunderii apei. Acoperirea submarinu· submarinupă tru nderii apei. porlui am facut-o făc ut ·o cu baghete de tei por· 'Und masura nmd de la chila. chi lă . Pe măs ură ce inaintam înaintăm in interior eu aceasta opera lie, aplicam cu aceas tă operatie, aplicăm În anexe toate construe tiile ane oate construc xe care vor fi greu sau imposibil de executat in în final. Tot acum se aplica aplic ă axele flotoarelor, tija de comanda petlla comandă comuna co mună a celor 2 pe. ~i ax axul cirmei. După Dupa rechi de aripioare şi ul cîrmei. rechi urmeaza impinzirea impînzirea completa comple tă urmea ză operatia ~Iefuirea ~i de chi chituire, perfecta, tuire , izolare pe rfectă , şlefui rea şi vop ea cco luii na ve v ei. \'o p ssir i rea o r p u lu i. Pr P r in 5Uprastructura suprastruc t ură vom prevedea accesul accesul ~i automatul de a motor, alimentarea şi programare. Modelul executat are o0 programare. Modelul lungime ~i complet echipat o 0 ungime de 115 cm şi greutate de aproape 15 kg. mi~ : Pentru a obtine imersiunea din miş· careaaripioarelor ~i viteza modelului, modelului. carea aripioarelor şi rrebuie facuta astlel inci! in re· refăcu tă lestarea astfel încît În ramina la suprafala nupaus pe apa apă sa să rămînă suprafaţă nu· ele oe

T

/000t'- F

•

+

par te a cu le planta-c partea eu pi pi ese e sele

ea pla placata ppart artea c a tă

Circuitul el eleecctric tr i c +-

---.

..B.!L

~

22 )(

22

1C1>

EMITATGR EMITATOR

00-- ~ - , p•

-

'----

-tl1

nth-

w3 6

..Ai. 10~

.!iL ~o oc

________~________________________~________~9~ -p~

~eastil ceas â sta\ie staţie este in în dotarea mai c u buri tara cub uri si şi asocia\ii asociaţii ' din ţara disponibi la "il un timp ea fiind disponibila reteaua e eaua de desfacere .a a col.! socialist. La cererea mai c . tori reproducem principaa acteristici constructive si -3 aa,ee alaturi alături de schemele cire electron ice. electronice. a 5 partile părţile componente conesenului esen ului de ansamblu : ~ ansele al"sele de comanda comandă ale emireru pătorul

de pornire al

a orului dicatorul de stare a bateriilor a -ului 4-.. MIJfele ulele de cuplare ale recepto-

3-

orul de cuplare a ante':-Conectorul eceptorului 6 -Servomecanismele &--Servomecanismele - - ntena emiţătoruluii ena emitatorulu - -Cup -Cuplaa antenei emitatorului emiţătorului

Schema de prinCIpIU principiu a receptoruluI receptorulul lata Iată :;;i şi principalele caracteristici ale statiei: staţiei: pen tru aeromodele Bataia Bătaia recomandata recomandată - intre între 50 $i şi 1 300 m pentru '.. pi na la 500 metri pentru automodele autom odele pină Tensiunea de alimentare a emitatorului emiţătorului 12 V V recept6rulul Tensiunea de alimentare a receptoruluI 8 V Masa emitatorului . emiţătorului 0.7 kg Masa receptorului O 17 kg 0.17 Gabaritul emitatorului emiţătorului 205 x 130 x 45 mm Gabaritul receptorului receptorulu i 74 x 40 x 45 ' mm Gabantul Frecvenla 227, 7,12 Frecventa de lucru 12 MHz

e ,_ oB~

DONIA HORATIU OONIA

, Microatelier portabil pentru modelism m.Qdelism ItJio1te IÎer '_~portabil energie. ele fiind necesare verifi· verificu energie, carii. cării, alimentarii alimentării si şi pornirii motoruaju ta lui. Pupitrul de comanda comandă ne va ajuta instalatiei pompei elecla ~erificarea instalaţiei două conexiuni de 1.5 ttrice rice (Ia cele doua V si şi 2 V peptru bujii), la verificarea cit si pen tru bujiilor cît şi a legaturilor legăturilor pentru pupi tr u starterul electric electric. Pe acest pupitl Sl complex de comanda comandă este montat SI un instrument universal de masura măsura (ampermetru-voltmetru) . Pupitrul de comanda tab la comandă va fi confectionat confecţionat din tabla de aluminiu cu grosimea de 2 mm montal pe placa Dupa s- au montat După ce s-au placă coco si lampile lam pi le de mutatoarele. bucsele bucşele şi mutatoarele, control. pe partea cealalta control, cealaltă se realizeaza (bin e izol ata , astfel astlel zează cablarea (bine izolată, incit scurtcircusă nu se produca produCă scu rtcircuîncit sa ite) 'te) Fi g. 1: 1. Acumula Acumulator' miner Fig. o . 2. mi ner 3. loe pe pentru al e accesorii; accesoru; 4. 4. pu pupllr loc tru alte p uI e co orn anda; a aa 5. e ,I a or 6. ca s5 ra 5 b 7. po pa co ~ 7_ a de oe

_

. ~~..'__ .

_

ap arat de măsura, 2. butoanele de aparat comanda 3 bucşa (+). 4. bucşa (-); 5. comutator pentru verificarea bUJiilor; 6. lampa de control pentru bujll 7. comutator; 8. comutator rp,'" I sr,hlmoarea polantaţll

Fig. 3: Schema de montaj a p tru lui de comanda $1 allmentan trului ŞI a alimenta r. energ ie electrica. cablare energie electncă. Pentru cablar 0 1 rp utilizeaza fir de cupru cu '" (dupa Hob

I" I I

J

-

. .'

~ 1 U*4 t,,. f ••

•

a,;;..: ~

~

j.

te

I

~

.

• (.

apo p opulsat de lin e 'e compus pe de 0 parte J oL gaze",r de e~apament, care p ad s de ur generator de zgop de a ta parte don batala pistoaare a f mltata prln suprapunenalu I de zgomot peste un nivel slune continua cu cre~tere 51 de5e e raplda Pentru a realiza acest un Clfcull integrat opera\ion al va Ii al ca generator trapezoId al $i zgova II trans pUS pe Ilancunle crescae $1 descrescatoare ale semnalu lu i '! I prezlnta organlzarea crreultulul nZlstorul T dioda baza-emilor va Ii 6

a

a esee:

30 Ca1

a

e

rea en ersoare a a p cat or;:) o;)era\ ona Crrcu u de react e poz tlVa formal d n R.. R, Rs SI C , deterrT""a evolu"a tenslunll rapezolda e Cit tlmp IC nu a alons starea de saluralIe, apare la lesrre un "ivel de lensi u ne continua peste care ~ste suprapusa componenta de zgomot . Indata ce IC este in stare saturata, zgomotul este suprimat. le$irea cireuitului integrat se racordeaza la intrarea unui amplilicator de joasa Irecven\a (T2' To). Se pot lolosi ~i alte tipuri de amplilicatoare de joasa Irecvenla in lu nclie de puterea dorita Da'ca, dupa terminarea montajului, mot orul ,,~uiera" sau dimpotriva "bate" prea lent, se pot lace citeva modilieari. C, influenleaza zgomotul, C" R5 $i R7 schimba "tmu!.

.II Comanda electronic electronicăa a macazurilor pentru trenulele trenulete Comandii Comandă electronica electronica pentru pentru macazuri mac8Zurl

Pe Pe maJoritatea malorltatea reteieior reţelelor lerovlare feroviare minlam lnl aa8 telecomanda e eu telecomanda macazurilor macazurilor se se fac face cu torui lor), eleclromagneţ i lor (solenoizi (solenolz dor). orul eleetromagne\ilor -a ora se aplica aplică un un impuls impuls scurt scurt de de cucuora IiII se e'lt ate masunle e t Frecvent, Frecvent. cu cu to toate masunle de de prepreaut,e, t e apilcarea aplicarea unui unuI impu Impuls ls de de durata durata are re duce duce la la carbonizarea carbonrzarea bobinelor boblnelo r CoConda nda electronlca electrOnica ~i ŞI ailmentarea alrmentarea desdes,se se In In acest acest artico articoll elimrna elimina asemenea asemenea unplari t mplan neplacute neplacute CIt C t timp trmp comanda comanda macazurrlor macazunlor electrice electrice d nV-O' "-0' relea reţea feroviara ferovlară miniatura miniatura se se lace face anual, nual. lucrurile lucrunle nu nu pot pot lua un un aspect aspect amatic "şeful de de district" distnct" i$i işi da da matlc cind cind ,,~elul ama ama ca ca durata durata impulsulu impulsulu ii de de curent curent aa tt prea scu·ta $1 SI ca că macazul macazul se se gaseste găseşte prea scurta ca ca in rn pozltia pOZiţia precedenta, precedenta, dar dar se se poate poate rlt mpla mpla osituatie o . situaţle mull. mult m~i mal ~ericul()asa_, periculoasă, da boblna bobina solenOldulul soienoiduiui sa să mceapa inceapă sa să zb rnile ,.,,,e semnalind intreruperea intreruperea tensiuni tensIuniii rmale it de sfrrşit de eursa, cursa, care care nu nu s-a s-a lafămal la la stirs ;,al inca. inca Macazurile Fabflcanlii Fabricanţii macazunlor macazurrlor cu cu acl'onare acţlonare ectromagnetica tromagne!ica presupun presupun eli ca bobinelor bob,nelor see aplica aplica impulsuri Impulsuri de de curent curent corecte, corecte. Schimbarea Schimbarea pozitiei poziţiei unui unui macaz macaz cere cere n nivel nivel de de curent "urent relativ relativ mare mare ~i, ŞI, cum cum se se aula uta a se reallza realiza boblne mal mal lelline Ieftine ~i şi eu cu d mensiuni menSlunl cit cit mai mal mici mici posibile, pOSibile, Impulsul Impulsul de urent este este foarte loarle mare mare pentru pentru sectlusectlude curenl ea ea mica mica a firului firului utilizat utilizat la confecllonaconfecţlona eaa acestor acestor boblne. bobrne. Daea Dacă se se mentine menţine 0o asemenea a emenea bobina b bina sub sub tensiune un anumit anumit t mp. dura disipata mp cal mildura d,slpată rezultata rezultata nu nu intime intirzie sa provoace arderea arderea izolat,ei Izolaţlel Ilrului 'iruiui care care 'J constituie constituie Bascularea Bascularea unui macaz macaz se se poate poate lace face CL ajutorul ajutorul unui comutator cu cu contact contact ,omentan", componentă care care de lapt fapt omentan componenta 'Ill garanteaza un impuls ImpulS corect, corect . deoadeoaece acţiune sa fie fie cce se poate ca aceasta aC\lune prea ea lunga lunga sau cind cind comutatorlll comutatorul ramine ramine bl cat" ar (ill t.n d7 ,Il dp OI' [lana) r""al Penlru Pentru eVltare8 evitarea acestor neajunsuri, neajljnsuri. cea cea in un "'81 al mare parte parte a macazurilor cont contin un .detector tector de stir~lt sfîrşit de cursa" cursă' , un un mlcroinmrcrOlnerupator in macaz, macaz, care oare intrerupe intrerupe rupator plasat in Jrenlul rentul crnd maeazul macazul a aJuns ajuns in in pozltla pOZiţia doflta. nta Problema' cea mai Irecventa frecventa este esle cind cînd ,aeazul pOZiţia donta, dOrita. lie ',e cazul nu 8junge ajunge in in pozitia nr cauza unei rntensitati rntensltaţi slabe slabe a curencuran-

tului njugata cu e prezenţa P!alul';li" prafulUI, lifie tuiui co conjugatii cu prezenla cind depăşeşte. ca oa urmare urmare aa sant,unl sărit.uri.l Inainacind depaseste, poi poi,. m.icrointreru~atorul m_icrointreru~ătorul.. de de sl"~lt sfrrşlt de de cursa. cursă . In In eele cele doua doua cazun, cazUri . macazul macazul este este scos SCOS "alara "afară din din joc", joc". cu cu consecintele consecrnţele care care se se pot pot imagina, imagina. ' . . un dispoNu Nu se se poate poate trece trece deci decI peste pesteun dispozitiv zitiV de de securitate, securitate. de de predileclie predilecţie electroelectronic, nic.

~

'" 'JI 12 0v

20 V 10V

R OmA R I1 ISOmA.

~

:

L~

p'

;I

T

4,70 700y 0)'

p'

~p'

Allmenlalor Allmentator penlru pentru macazuri macazuri De regulă. macazurile macazurile primesc primesc tensiune tensiu ne De regula, de de alimentare alimentare de de la la un un translormator transfo rmator care care lilivrează vreaza 0O tensiune alternativa de tensiune alternativă de 14 14 V. V. Aceasta Această tensiune tensiu ne alternativa alternativă esle este departe departe de de aa fifi practica, practica, cind cînd ee necesara necesară garantia garanţia unei unei eomenzi comenzi electronice electronice aa macazurilor macazurilor deoarece deoarece sistemul sistemul electronic electronic admite admite nunumaIo iune continua, mai o tens tensiune continua. Va Va trebui trebUI sa transformam transformăm tensiunea tensiunea alalternativa ternativă in in tensiune tensiune continua, continua. 0o operalie operaţie simpla, simp lă , cum cum ilustreaza Ilustrează figura figura 11aa Alimentlnd Alimentind eu cu 0o tensiune tensiune continua continuă de de 20 20 V, V. se se da dă mai mai multa multă lortli forţă macazuri macazuri lor, lor. care care basculeaza basculeaza mai mai us~r, uşor. ~I ŞI se se limiteaza limitează oscila\iile oscilaţ iile la la stir$it sfirşit de de cursa cursă.. Din Din pacate, păcate . daca dacă durata durata timpului timpului in in care rentul strabate care cu curentul străbate bobina bobina este este prea prea lunga, lungă. aceasta se se arde. arde. Pentru Pentru a inlatura inlătura acest irea acest neajuns, neajuns. recomandam recomandăm IQlos fo,losirea unui unui Circuit circuit de de protectie protecţie ca ca cel cel din ligura figura 11bb sau sau 11cc Utilizarea reţele RC RC da dă mai mai multa multă Utilizarea unei unei retele forla in forţa la la ineeputul inceputul impulsului, impuisului. acesta ddin urmii urmă conservind conservÎnd 0o energie energie identica identică pe pe ansamblul ansam blul duratei. du ratei. Plasarea de aliPlasarea unui unui rezistor rezistor in in linia de men rnentare tare permite permite limitarea eurentulu curentu luii care care circula circula prin prin bobina. bobină. Capacitatea Capacitatea condensatorului satorulul G22 (fig, (fig. 11b) b) se stabileste stabileş te prin prin incereari cercari conlorm conform tipului de ee macaz macaz utiliza!. utilizat. Schema Schema din figura 11bare b are totu$i totu şi inconinconveniente: de 50 veniente: un curent curent de scurtcircuit de mA mA face face ca ca montajul montajul sa să lie fie la la Iimita, limrtă. iar pe de alta parte, dupa Iivrarea unui impe parte . după livrarea puis puls de curent, curen t, condensatorului condensatorului tampon G, C 2 iiii trebuie un un timp pentru 0o noua nouă reincarcare cărcare ca ca sa să poata poată să faca schimbarea unui nou macaz . pozitiei poziţiei unuI macaz. Exista Există douii două solulii soluţii pentru a ".: asta astă problema Cea mai simpla simplă consta rn In dotarea liecaru fleoăruii macaz cu un rez,stor rezistor de limitare $i ŞI un condensator oondensator tampon propriu. A doua solutie soluţie este automatizarea retelei reţelei lerovlare, in probahil feroviare . stiind ştiind ca că este put puţin probabil sa

e

sa

RI Rl 47 ,7 0O

~ - - - - - -"-~-D-,------__+-_-,'..::W __----D-,-,I - ' -R,,- -t--, I

"

:

\1<7

~

RS

H I< 4 7k

T2,2NJ05 5 n'lNl055

se se faca 0o basculare basculare de mai mai multe multe on ori a aceluia~i reaceluiaşi ma(!;az ma(;;az intre trecerea trecerea aa doua două ttrenuri succesive . comanda manuala Daca se prelera Dacă se preferă comanda manuală., atunci atunci se se impune impune solutia soluţia prezentata prezentată in in fifigura c. gura 1c. Durata de restabilire ndensatorului restabili re aa co condensatorului este loarte foarte scurta scurtă (circa 0o secunda). secundă). ie$iieşi menrea rea unui singur singur exemplar permite ali alimenta rea tuturor macazurilor retelei. reţelei. tarea Acest circuit este este mai mai putin puţin indica! indicat in cazul automatizari i, deoarece nu per mite automatizarii. permite bascularea simultana simultană a mai mai multer multor macazuri ZUrl (~mpulsul ((mpulsul de curent devine devine loarte foarte slab). In acest caz ima este dooaz solutia soluţia opt optimă tarea liecaru fiecăru ii macaz macaz cu circuitul din figura gura 11c. Comanda electronica electronică Comanda unui macaz se lace in cazul acesta cu un buton de comanda (tasta),

Astazi Astăzi ma~inile maşinile de curse ourse ~ş ii alte vehicuIe-miniatura le-miniatură cu comanda comandă electronica electronică nu mai sint curiozitati. curiozităţi. Ci rcu itul prezentat aici este un exemCircuitul plu caracteristic de punere in aplicatie aplicaţie a unei telecomenzi pentru conducerea unul unuI automobil-miniat ura. u ră. In in cazul nostru este vorba de 0o comanda comandă lara fără fir, fir , in sensul strict al cuvintului ,. deoarece este suficienta· cientă 0o simpla simplă lanterna lanternă pentru dirijarea vehiculului catre a, ·vehicuiului către dreapta sau catre către sting stinga. sau in În Iinie linie dreapta. dreaptă. Descrierea modului de lunctionare funcţionare este destul de simplii: simplă: cind raza de lumina lumină este dirijata dirijată pe una din lotodiode, fotodiode, primul , tranzistor, tranzistor. situat in partea corespunzat (( !'.\ toare a circuitului, blochează, in tlmp timp circuitului. se blocheaza, ce al doilea conduce, conduce, ceea ce provoaca provoacă {;1':\ ., pornirea motorului asocia!. .~/ asociat Rotile a sint Roţile din spate dreapta Sl ŞI sting stinga antrenate liecare fiecare de un motor distinct "..... pentru ca automobilul sa intoarca intoarcă spre dreapta sau spre stinga, ~)) după cum raza stinga. dupa de lumIna lumina infiuenteaza influenţează 0 o lotodloda fotodloda sau -:::::::::::,/ --::=J a taa Daca cele 'um e ce e doua două 'otoo,ode fo'OO ode s-nt 5 lum na na's are 5 a e ega a S 51muu ta a3 e _____.....::=--.:.:.=====-----"~--'-.:.~._ a 3"'se~a· ,., e d"ea::~ e'"

-

.~-: / .(;-;":'~

~

4k 7

4k 7

Tl_ '_B_ :B[C137 41<7 ~IL___ 1-__- l___ TJ 2_J_7___~ __ 7~__~__l-~-J____~____________~____~~-J__~ - -L-__-L__________~__~__~1_-L--~------------~--~-L~~~

un comutator cu cu contact contact "momentan "momentan din din ligura figura 2), 2). Cireuitul Circuitul din din figura figura 2 lurn fur zeaza un impuls de curent in zează un impuls de in una una din dm ce e doua două bobine pe care care Ie le contine conline mac8Z macaz _ ~ in În lunCjie funcţie de pozitia p oziţia lui lui K ,. Bascu la-e a·e comutatoru comutatoru lui K, provoaca provoacă conductla conduclla _ T, T, ~i şi T, T2 (sau (sau T,' $i şi T, T,)),. care activeaza activeaza IX>" bina macazului macaz ului., antrenind antren ind sehimbare. schimbare pozltiei. poziţiei. Gele Cele doua două LEDLED- uri uri (D, (O , s D D indica indică pozitia poziţia macazului macazului. 0 Ii abilitate mare ~I o'e,. Montaju I are Montajul o fiabilitate Ş o e trei protectii protecţii impotriva calcinarii calcinării bo ~" r ,; macazului: R, R, si şi G, C , limiteaza limitează tens 'u ","", de 20 V, R6' V. R6 Rs $i şi G, C, ((R C;) fac ca es-e as'~ s' ~işi C,') tranzistoarelor TT ,, $i ,' ~i r şi T2 T, (T (T,' şi T T22 . sa sa" fie in tie instantaneu ~i În conduc conducţie şi,, in s'i sI" S macazul poseda propria sa securitate secu ptate 'canica. 'canica

,.g

Un Un exemplar al circuitului din flguraa este C C Jabil sa să asigure alimentarea alimenta rea aa macazuri.

Fotodiodele sint fixate pe acooe aroD8 S automobilului. in locul lotod fotoo ode oce r• pot lolosi folosi arice orice tipuri de lotarez fo orez s'ca S'~ sau lototranzistoare, fototranzistoare. Proiecta rea circuitului Proiectarea circuitulUI imprrma ,mpr ma dica dică niei nici 0o problema problemă si şi se face ~ ~ de dimensiunile componente 0Of 55 ;; a disponibi!. disponibil.

r

D o

eoncep\ii se va ex prima in unei astfel de concepţii final printr-un ansamblu unitar si şi armonios. nios. in figura 1 A,B,C ,D,E, F,G sint ex puse o 0 În ,D,E,F,G expuse serfe de profiluri (cont (con tururi ni ururi de see\iu secţiuni serie plan e ale unor corpuri) ob\inute plane obţinute prin model are lin iara. Aceste sec\iuni eadelare l i niară. secţiuni au un caraeter unitar deoarece deoareee ele deriva racter derivă din foreu ale carui A, cu matul A, cărui la\ime lăţime ~ şii inal\ime inălţime ~i profilurile urmatoare. dim ension at şi s-au dimensionat u rmătoare. Tranzi\ia Tr anziţia de la profilul A spre B se face ata . Modelajul printr-o excava\ie excavaţie trept treptată. acestui subtil degradeu de forme excareetiliniu, vate poate avea un contur fie rectiliniu, eoneav.. Profilul uman contine fie concav conţine un numar contururi , de o 0 mare măr apreci abil de contururi, varietate. De la linii convexe, alternate cu varietate. ~i invers, pinii la co ncave sau drepte, şi pină lâ cele concave repetarea uneia sau alteia dintre configura\ii. ratii. a profilurile descrise, descrise, in figura Pe ling lîngă I,, mai sint prezentate şi ~i corpuri eorpuri fa1 H, 1 sonate prin rota\ie, eilindrul ~i sfera. Forrotaţie, cilindrul şi ansamblu , sint colorate aici ai ci conmele, in ansamblu, ven\ional . De la A pină pina le la I toate sint reaventional. lizabile prin intermediul unor dispozitive circul are, ttip blon . Cu glisante sau circulare, ip sa şablon. ameslee cu eu apa, apa, şe ~e aeestea, ipsosul, in amestec acestea, modeleaza prin depuneri intermitente. interm itente. In modelează eoloanele a,b,c, sint figurate componencoloanele eoreste le de baza tele bază ale acestor ~bloane, şabloane, corespunzatoare fiecarui punzătoare fiecărui volum . De pi lda, l dă , a infa\i~eaza prima piesa ~ ablonul tabla fatişează pi esă,, şa blonul de tablă propriu-zis, b formatul materialului lemnos pe care se fifixxeaze ează.. in În ultima coloana, coloană, suporlul tabla montat pe suportul c. sablonul şablonul de tablă feren\a optima de lemn. Di Diferenţa optimă intre cele doua două decupate este expri mat e conturu ri contururi m at ă in mm. e, ca c a şi ~i alte alt e Aceste tipuri de sabloan şabloane, ,.,i ese aferen aferente ,.,iese te lor sint mai amplu prezentoare.. Figura Figu ra 2 desu r m ătoare tate in figurile urma

~

W

~

"Ii I]1] "lî

erie in cele eele trei vederi - d d,e,f crie ,e,f - un saşa reetiliniu. Partea frontală frontal a a blon glisant, rectiliniu. fi gu ra ra acestuia este identiea identică celei din figu a,b,c, el e1 A. a,b ,c, careia căreia iis-au s-au adaugat adăugat noi eleconfec\ iomente pentru asamblare. Se confecti oneaza nează in intregime din placa placă aglomerat a 12- 16 mm lemnoasa (PAL),, groasa lemnoasă (PAL) groasă de 12-16 ~i tabla proporşi tablă galvanizata galvanizată de 0,5 mm, la propo rintii, fixarea sa\ia indicata desen . Mai intîi, tia indicată in desen. şa blonului de tabla tablă pe suportul de lemn imprealabil , găuri gaurirea fara _a o 0 rea tablei fără pune, in prealabil, eform a. in punctele marcate cu eu doua li11d eforma, niute intersectate. Dimensionarile Dimensionările sint detali ate in figura 4.a. Prin gaurile taliate găurile perforate fixe aza rigid, rigid , in grosimea PAL-ulu i. i. se fixează toat a lungimea cuielor, euielor, al carui toată cărui diametru mm . Constructia Constructi a şablon ~ablon u va fi de 1-1, 1-1 ,33 mm. lui glisant se incheie cu celelalte imbinari imbină ri rigidizare, utilizind cuie dimensionate de rigidizare, mm . Pentru ghidare gh idare şi ~i manipula 2 x 40 mm. monteaza in extrema stinga lare se montează stingă 0 o a fără fara abate ri stinghie de lemn, prelucrat prelucrată rect iliniaritate. Su prafa\a pe care va va de rectiliniaritate. Suprafaţa ~ablonul va avea o 0 planeitate corescp resglisa şablonul punzatoare. Dupa ee este in intregim e punzătoare. După ce eonfee\ion at,, dispozitivul de sablonat confecţionat şablonat se ~e lucru . In va experimenta intii intîi pe planul de lucru. rectifiea diferitele erori de acest fel se pot rectifica ~inelor pe care va perpendicularitate ale şinelor aluneea şablonul. ~ablonul. aluneca Pozi\ia miinilor şi ~i a trunchiului trunehiului sint fifIPozitia eu virful triuntriu nindieatoare cu gurate prin indicatoare loeul de indică locul ghiular. Cele singulare indica \inut cu miinile, iar Ulide tre bu ie prins si şi ţinut unde trebuie ~i pozi\ia trunehiul uli eele perechi locul loeul şi cele poziţia trunchiuiu ea intreaga constructie construc\ie se De observat că miini , din partea manevreaza m anevrează cu ambele miini, superioara , corespunzaloare ~inelo r superioară, corespunzătoare şinelo Trunehiul va fi uşor u~or rotit spre dreapt dreapta. Trunchiul a tan gent cu eu marginea planşetei plan~etei sau mesei tangent inclinal. Ambele Am bele bra\e şi inclinat. braţe imimprovizate si p ing dispozitivul inainte, inainte, avind in permaperm aping a de nen\a sprijin pe stinghia marginal nentă marginală ~i eventual coreetat Verificat a şi ghidare. Verificată corectat a. ă construe\ia izoia cu o 0 su bconstrucţia glisanta glisantă se va izola stanla ~ine şi ~i sting hia de stanţă antiaderenta antiaderentă pe şine ~i cea opusa ghidaj. pe partea frontală frontala şi opu s ă ghidaj, acesteia si şi de asemenea pe traseul de aluneeare al talpilor ~ablonului. Pe ax a tălpilor şablonului. alunecare preluerat ipsosuprafe\ei c are se va fi prelucrat suprafeţei pe care lipese cu aracet sui depus intermitent intjl rmitent se lipesc sul concentrat , la distante distan\e de 100 mm una de concentrat, placaj . Acestea Aeestea se alta, mici buca\i bucăti de placaj. aeopera acoperă cu un strat de serl şerl ae, ac, ce va imsapiediea, spre final, devierea profilului sapiedica, blonal. Cea mIIi mlli utilizata blonat. utilizată substan\a substantă an ttialac deziva este amestecul de acid steari dezivă stearic 5s lop,ta palmitic Dupa ce a fost fos! top,ta pal mitic (stearina) . După 0 sursa ealdura moderate la o sursă de căldură moder ată., stearina malaxeaza propor\ie de 70%. se mal in proportie axe ază cu pe-

~

:=: : i=

+ ~----------~ +11-----lI

acestor pamintul de moacestor' materiale citam cităm :: pămintul delaj. plastilina, plastilina, ceara, ips~sul,. ips~sul ,. masele delaj, cald , raşlnlle ra~lnlle 51 ŞI alplastice modelate la cald, tele. Privind utilitatea prelucrarii prelucrării unor matele. ~i u~or de fasonat , s-a conteriale ieftine şi uşor fasonat, t eriale statat ca că cele amintite sint deosebit de pies co nfigu ra~ie practi ce la pi es ele _ a caror căror configuraţ ie practice com pilcat este mai compli cat a. De fapt acestea Ininclud form ele care iimbina m b in ă modelajul art isIe nieitate a preluerarii dustriaie ,e cu te nicitatea prelucrării in dustri ale abOra'ea unor volume bine proporjloE aoorarea proporţlo se eC1a'e ecla·e pe crt~er' lune ion al-escr'ler functiona -es~~ce rea ,.zare O" d,., a c a :rce eaza'e "F..Aa.-.::;.;;!li.aI ea

+

./

~

,,r=-=--.-i====!l r=-=--'~=====tl

,I ,1

I, li

trol 30%. Acest Ac es! amestec am estec se tr ol lampant (gaz) 300/0. prin su lare. $erlacul peliculeaza p elicu leaz ă pri n pen sulare. Şe r lacu l.. fiin flln" ra ~ in ă e naturala eu proprietiiii mu ltip le o răşin naturală cu propriet ăi i multip do me men utiliz e az ă 1n i n ·' numeroase da se utilizeaze o btine din şer ~r l a Com a fluids C om pozi\i poziţia fluid ă se obtine &: com pl elind rest ul de 40' 60%, spirtul alb co mpleti nd restul 40"~, din substan \e le de bazii menl'oFiecare d in su bstante b az ă men 10proporli!> 5 nate pot Iifi dil uate in ori ce proportie aplicate straturi ap licate in i n 22-33 st ratur i cu pensule COres core;; ·fune\ie de calitatea ealitatea supra· suprapunzatoare, pu nză t o are , iin n functie fele lo r. fetelor. ipsosului IVU ae Modelarea ipsosu iui eu cu dispezl dispozlto.u o" sablonare ablonare se realizeaza realizează pflntr-un oronu-ufl nun-ourr:a anl.~ e r~ de faze care se repe a a dupa an ~ 'e ervale de t'TIP Aez.;r"'a'e aceslea s ~ le",ale "'0 RezufT"a: e aces'ea osos 2 - - i:a :: -

•• ~i~~~~"--'1. ~4

~~========~==. ============~-~==================~ ~

+

I~

~ ~

~

(inainte); ridiearea sare a l1ablonulul şabionuiui (in ainte): 4) ridicarea şab l o nul ui l1i şi indepartarea surplu sului l1ablonul surplusu lui de co nt urul de tab ta bla o nu ipsos de pe cont l ă al sabl şablo n ului.i. Urmeaza ipsosu lui ideniden lu U rmează prepararea ipsosului tiea pozitiei co ntinui nd cu eu cel eelelalte tică poz iţ iei 1, contin uînd elalte eind forma forma proieetat o peratii ope raţii pina p în ă cînd proiectat a ă este iîn n intreg ta. Pina. final, întreg im e eonstitui constituită. Pînă in în fin al , etapele enum erate sînt sint identi identiee, 1 optim opli m al suprafetei modelate. Este recomandabil ca prafeţei modelate. aclionarea nul u i sa faca numai acţionare a $ablo şablonului să se facă apoi, fapt care ar deprecia inainte înainte si şi nu in înapoi, piesa. Reveni rea, la urmatoarea pies a. Revenirea, următoarea glisare, vizează şablonului num ai dupa după vizeaza scoaterea sco aterea sablonului 0 lungime completă, co mpleta, acest a a parcurs o ce acesta 0 extremitate exlremi tal e la alta. alta. Turnarea ipsode la o sului malaxat pe suprafata suprafaţa de lucru va fi succedata, ot deau na, de glisarea sasucced at ă, int întotdeau şablon ului Oriee profil asemana, blonul ui modelator. Orice as emănă at in t or celui eelui din figura 1 poate fi ffason tor asonat în intregime întregime prin 4-6 cicluri intermitente in în sint incluse fazele f azele amintite. ami nlite. Acestea Aeestea care sînt deru la cit mai rapid, se vor derul a intr-u înt r-unn tem po cît rapid, a altfel alttel ipsosul ipsosu l îşi isi defin itiveaza pentru c că definitivează 0 secpriza, devenind solid. Constituind Constit uind o priza, venţă importantă din aceast această a minitehnoventa importanta logie, prepararea unor materiale, cum ip soeste ghipsul deshidratat, respectiv ipsosui, devine la fel fel de importanta sul, importantă ca 5i şi disprelucrare. pozitivele si pozitive"le şi ustensilele de prelucrare. Te hnica prepararii ipsosulu i este si mTehnica preparării ipsosului pia. plă. Se prepara prepară in în vase, de forme tronco(cancioe) sau emisferice, nice inversate (cancioc) din metal sau cauciuc (fig. 7. 1,2). Amesdin vasulu i cu t ecul se face prin umplerea vasului tecul ap a, peste care se va presara, apă, presăra, circul ar, aibă de ipsos. Este necesar ca pulberea alba lichidului si aceasta sa să ajunga ajungă la nivelul [ichidului şi sa ratie. In intervalul interval ul să dea impresia de satu saturaţie. preparare, ipsosul de 10-15 minute de la preparare, M' ~< in ec cu apa produce o 0 reaeli e exoîn am est estec reacţie //~, ; /, II I solidificindu-se treptat. Cleiul, interm a, solidificîndu-se termă, pozilia volumului de apa, trodus in în com compoziţia apă, ii îi ~ f-~ prelungeste cu m p relungeşte timpul de priza, priză, dupa după cum în aceleasi aceleaşi conditii condiţii face ca sarea - in solidi f icarea solidificare a ipsosului sa s ă se produca producă 0 spat ula foarte repede. Se malaxe aza az ă cu o spatulă identica identică celei din figura 7.5 si şi tot cu dep une pe suprafata aceasta se depune suprafaţa de modelat. Asem anator cu sablonul sabl onul rectiliniU, rectilmiu, cel Asemănator circu lar 3. g,h',i) g,h', i) ffunclioneaza circul ar (fi g. 3. uncţ i onează pe alt nstruelia dif eprincipi u . Desi eo Deşi cons tr ucţia sa este difeprincipiu. I rita, fronta la, decupata, rită, partea partea frontală, decupată, este ace_!-! -!-! easi ea la sablonul li ni ar, avînd avind in plus eaşi ca şablonul liniar, doua at tot din PAL si două fante. Confeclion Confecţionat şi ta bla, pentru a efectua o 0 mi scare circutablă,pentru mişcare lara, acest ui sablon citeva lară, tipul acestui şablon include cîteva nta 0 lat ura de spri jin prezin tă o latură piese noi. EI prezi tangenta la cerc (fig. 3.i), doua tangentă două articulalii articulaţii metal ice reglabile si metalice şi un ax vertical, care, asamblate, stabilesc funcţionalitatea fu nclionalitatea coasamblate, respu nzato are (fig. 4. a,b,d). Axul este esta res p un zătoare cot at incit poate fi d im imension at in en sionat în astfel cotat rapo rt de inallimea raport înălţimea dispozitivului de 5aşa Ti ja va fi pozilion ata perpendicublonat. Tija poziţionată iar pe planul bazei, poziti e reg lata prin laA I' Iar poziţie reglată - -- - - - - - , tUf a d e sprijin si le metalice ~---------, tUl de şi articulalii articulaţiile metalice. axu l se va in5uPrin intermediul filetului axul înşu ruba in în suprafala suprafaţa de lucru a plansete planşetei,i, dupa 0 prealabila acestei a. după o prealabilă gaurire găurire a acesteia. figura n Etanseizarea Etanşeizarea piesei b, figu ra 4, se face cu garnitură de cauciuc 'f -ţ 0,5 mm, cu aceo garnitura lasi Iaşi form at, iar fixarea pe sablon şablon prin ine,f, g ,h. Inainte In ain te de termediul pieselor e,f,g,h. montarea5uruburilor, montareaşuruburilor, intre între saibe şaibe si şi sup uc garnituri garnit uri de P prafala pr af aţa de lemn se introd introduc -F 0,5 mm cu acel asi diametru. acelaşi cauciuc -# miinilor si sint indiPozilii Poziţiille e mîinilor şi trunchiului sînt triungh iulare. Tehnica cat e prin vîrfurile virfurile triunghiulare. cate

M'@

-_.

-$-

-$-

-$--$-

~ ~

:4:.~ =_.3' .;;; a:3 a:; .... C'z· a ......... i: :l e$'e oara c~ af'"a oe ...-' _ c,. pa a e a sau pe'"per;d pe""pe~d c"", ara ce :.J C etre t,ne ~wr a oe de a aa-etre 'na dreapta tire il' ura spr ., tot ea as'e este aceea care car e ,mpr SDr n SI ŞI to mpr ma ara Stinga St inga se sablonulu, 0 mlscare saD onuiui o mişcare clrcul circulară sprijinaa pe partea parlea super ioara aderind inirr Sprijin superioară tregu l dispozitiV Iregul dlspoziti v pe orizontalitatea orizontal ilatea planselei. impune tei . Modelarea diametrelor mici Impune trunchiul p oziţii mai lejere Miini le vor trunchiuluuii pozitii lejere. Miinile a cţi ona, alternativ, latura de sprijin 5i şi paraC l iona, a l1ablonului, s u perioara peri oară _a şa bl on ulu i , cind acesta a tea su 180°.. inreg istri nd 360°, 360° , se cons iparcu rs 180° Inregistr;nd dera fluxx d eră ca că aclionarea a cţionarea s-a desfa.surat desf ăş ur at in în flu corespunzator. co resp unzător. Stagnarile Stagnăr i l e de durata. durat ă pot d ep reci a piesa de ipsos. deprecia ips os. De o 0 co nstruclie eu ttotul n str u cţie cu otu l diferita d i fe r ită sint şablo anele circul are cu ccare are se faso n e ază $abl oanele circulare fasoneaza co rpu rile de rotalie rotaţie (fig. 1 H,I. a,b,c) rpurile a,b,e) . Parfr ontala, ru prelucrarea ntal ă , desti d es ti nata nată pent ru tea fro ume, (fig. 5. j,k) j,k).. Cel e, este ffixa i x ă (fig. acestor vol um canela!. care se rotel1te roteşte este axul 1. c anela!. Cind rata ca volum , piesa este complet contu cont urată d emon teaz ă ax ul din articulali a rt i culaţ i e. e. Piesa se demonteaza modelat a se det mod el ată d et aseaza a şe az ă de ax printr-o el icoimiscare mişcare brusca, b ru scă, circul c irc ul ara ară si şi apoi eli coid ala. dală. Cavifatea rezullata rezult ată se eomp co mp leteaza leteaz ă 5i şi se prepara!. La corpu corpurile rectifica rect i fică cu ipsos prE!parat. rile ovoidul tehnica de genul sferei sau ov oidul ui, tehn ica de mo delare este esle precisa, modelare pr ecisă, dat d at orita o r i tă arti cu laliei aju l opti optim (fi g. 4.a) 4.a).. ţ i ei care of era eră regl ajul m (fig. ica originalitatea or igin alitatea piei m p lică Acest procedeu impl acesteia mai mulle sei. Producerea acest eia in în m ai multe mplare, allfel iden identi imp une exe mpl are, de altfel ti ce, impune confeclionarea n confecţionare a unui un ui negat iv, numit iÎn 6) . Ipsos Ipsosul, mul aj (fi (figg.. 6). practica curenta curen tă m ulaj u l, datorita datorită proprietati p rop r ietăţi lo lorr sale, copiazii copiază si şi reline deta liu de pe orice suprafata. ţine orice detaliu su prafaţ ă. Pent ru exemplificare s-a luat acel Pentru ac el aoi a şi profi l ini l ial, profilul profi lul A, prezentat si iniţial, şi i ntr-o vefii ateral a, A ,. Tot ce este est e marcat cu Iial ă, lidere llater f azele pr prin tere mici reprezinta reprezintă fazele in care trece ori gi nal (stinga) oi laterallee al ul A (stînga) şi vederile latera origin cores pu nd (dreapta), (dreapta) . La inceput, care iiîi corespund început, ap li ca că secvenlial se cve n ţ ial pe modelul respectiv se apli o crusta crustă sublire subţire de oerlac, şe rl ac, iar la stirsit sfîrşit talc si şi stearina. stear i n ă. Figu ra 6.m, n reprezinta rep rezintă pe ju matate cu plast na, forma acoperita acoperită p e jumătat e Cu p l ast ili i l ină, urmari linia diago nalei. Pe toate su praurmări nd n d li ni a diagonalei. aeestor co nt ururi ffetele eţe le acestor conturu ri se lasa I asă un adaos recti fi care. Izolam din Izolăm di n nou inînpent ru rectificare. t reaga form a cu st earina flfluuiida. toarna treaga formă stearină d ă. Se to a rn ă per in d com p let modeips os preparat ~co ipsos ~cop erin co mp lui (fig. (fi g. 6.0,p.) Intreag Intreaga lul a fo rma rm ă se rot este e ş te cu 180°. Desprin dem si şi rectificam rectificăm pl an toate suprafele le de ipsos, carora Ii ~e toate suprafeţele ipsos, c ăro ra li se adi ncesc cinci butoni but on i conici (fig. In adîncesc (fi g. 6.r,s) . În pozitia figurat mOdelul se repel icu iculipoziţi a figu rat a, ă , modelul lize aza cu ste ari na. PrintrPrintr-o rabatare zează stearină. o ra batare in în acelas ntt iiă suprafea ce laş ii pl an, figura 6 ne prezi prez in lele bi nare ţele de im îmbin are la marimea mărimea reala reală .. Se com pleteaza cu ipsos oi jumatate co mpletează şi cealalla cealalt ă ju mătat e a mu lajului (fi g: 6.u,z). Dupa Dup ă separarea negative originalulu i de mulaj, ccel originalului el e doua d o u ă neg at ive al e acestuia se izoleaza izo lează cu serlac, şe rlac , talc oi şi ale stear suprap un 0 st e ar in a, ă , se sup r ap u n,, ap apllicindu-Ie ic îndu- Ie o ban da circulara T ipa rul din bandă circ u lară de cauciuc. Tiparul fifigura gura 6 v poate mu lti ltiplica modele de tjp tIp plica A.. Ipsosul Ipsosu l se toa t oarna n doua A rn ă iîn două etape. In prima, lajuu l umplut pe pe jjumatate umătate va fi p rima, mu laj roti t contin conti nuu uu cu intreg întreg conl conţiinu n u tul in în plan rotit oriz ont al, incl inat vertical. orizontal, încl in at si şi vert ical. St ratul sublire fluidu ţire al flu idu lui de ipsos, dup d up a ă ce va reproduce ntreag a structura s tru c tu ră interi in teri oara, oară , va pro duce iîntreag vasull de p preparare. aici , scu rs in fi scurs în vasu reparare. De aici, dupa 0 scurta mal axare, S8 va turna defidupă o scu rt ă malaxare, se completinduvolumul. nitiv in în mulaj, mu laj, com pl etîndu- i vol umul. recom an dabi l cca a modalitate de lucru Este recomandabil in a tem po suslinut. Abate· sa să se menl men ţin ă un tempo s usţi n ut. Ab ateril e de d e dimensiun dim ensiunii ale pieselo pieselorr multiplinreg ist reaza valori pozit ive cu cuprinse prinse cate iînregistrează 0.2-0.6 mm . adesea intre între 0,2-0.6 Mu l aju l de tip ul celui desc des crris is mai Mulaju Da r sînt sint 5i inainte cel m mai mplu. şi înainte este cel ai si mp lu Dar ila m mai modele care neces necesită ai multe negative uii fo rma de asamblare. alcătu pentru a Ii li se alcat genere, Procedeul este, in gen ere, asemanat asemănăt or 6. celui din figura figu ra 6. Prezentind o 0 co mpo com po nenta nentă aparte, mu laPrezentînd din din ju l real realizat jul izat di n clei elastic 5i şi partial parţ ial di n ipl iaza de cele cele uzua uzu ale Aplt cat sos se diferen dife renţiază le Aplicat indeosebi piese lo r fr agil e, finallzarea îndeoseb i pi eselor e. finalizarea

_.

rl-

-c.~

-1''''''.as.a - e 25---

"..,

ra:J

ooe Se adincesc l;Iuto COntC a s1a 0= aaÎncesc 4 Quto" comc. a o sta Iiiă Of 20 mm de margl'1ea pl ac pe margl'lea 'OrmalUhJI formalu '" Plac mlJl ocul fiecărei fi ecarel latun. Mo de u Simp mijlocul latur o.1ode s mp u u configu rat se va fIxa flx a cu arace aracet p pe aces' aces configurat postament,, izolînd izolind,, in final postament final,, toate supra!esuprafeţe l e cu şer l ac , talc 5i şi steanna. st ea r ină Piesa sau lele eu serlac. Plesa saL modelul ;rtle modelu I respectiv se protejeaza protejează cu i,. e su btire, uni form __n bţ i re, peste care modelam m odelăm uniform r strat astilina Acesta st rat de pl p la stili n ă de 4- 6 mm . Acas ta se muc hie co nlinua ntinuă 0'va limita printr-o muchie m zonta l ă, pina pîn ă lla a ni vel ul pl acii ăcii . Moae,a zont ala, velul Mode'a", forma ncit intre ace asta si 5i bLlOn astfel form a iîncît bo. 'on sa existe al e. Pes Peste să ex iste distanle di stan ţe eg ale. te ' intreaga formă ş i peste postament turnăm o coc0turnam 0 forma $i chi ipsos groasa ch ililie e din ipsos groasă de 15 mm . a carel care-. -0 parte superioara super ioar ă se nivel eaza eaz ă ,, rezu -. plan pos:aun pl an paralel cu baza . Separind postamentu cochilie, uniformizam unifo rmiz ă m toate ~ mentull de coehilie, pe r itatil it ă ţ i l e suprafetei supraf eţe i interioare. i n par e.a per par'e.3 su d", s u perioara peri o a ră a cochiliei protectoare, d n n0 ga_ g a~ 'a ra teriorr spre terio spre exterio r, se perforeaza perfor ează o mm , iar f'\ con re, 0 25- 30 mm, co niica că de turna re, extreme' alte aile doua mm . DesDr''''Desp""extreme do u ă,, 0 5- 6 mm. dem oata cant itateaa de hirti e si plas, " "<3 d em lto at ă cantitate şi plast "'il impr imata pe model 5i t , peheuimprimată ş i postam en t, ndu-Ie rat!..r liziînduamîndo ua uă cu dou d ou a ă st ra!u' liz Ie pe amindo su bli co ch l, a sub ţ i ri r i de st s t earina earină ,, in clusiv coch Aceasta se ffixeaza ixează pe pla9a, p l a c ă, orien - c orl ent'm:: Intreg contL ·butoniilor. lor. in treg conto adecvat ghidajul buton coch iha s!' binare pl ăc iii cu cochilta S~ rul de im îmbi nare a placi prevenind scurger. lee ttencuieste encuieş te cu ipsos, preven ind scurger de clei flfluid uid.. Prepararea cleiului se face prjntr-un prjntr-u'l procedeu de fierb ere indirecta. indirectă . Intr-u" In:r-u" ri c, al caru vas cilind ric, căru ii volum este confor. co nform luc r ăr ii ,, se t oarna o arn ă apa -n cu amploarea lucrarii proporti e d e 60%. 60%. Aceast Ac easta, prop o rţie a, impreuna im p reună cu intr- un a al vas _as vasu l respecti v se int rodu c întrvasul va d depas tot cu apa a p ă,, al cMui că rui,. nivel n ivel nu va epas 1capaci tate. In vasu l cel mi micc se tn,,-mita de capacitate. treprat granule are, rna troduc trepf at granu le de clei , c are. f"Ia adurata t im pul ui de fifierbere xate pe du rata timpului erbere 01 Of capata vis cos. Prin oriflclt.. orificiL; Gir a,r c ă p ăta u n aspect vîs carcasei ipsos, se toarr centru al carc asei de ipsos, toa-- a a ci nd gauri laleral e de evacu cleiu l pina p î n ă cînd g ău ri le lateral e acu-dica umplerea capacIare in ind ică umpl erea la intreaga întreag a capactate.. Dupa mpleta inututate D up ă rac r ăciirea rea co com pletă a con\ co nţin utu lui, deschi de carcasa, separînd separind liparu tipa ru lu i, se deschide neg at iv de model. Pen tru a i se atenua negativ mulajul impregneaza porozitatea, mu lajul se impreg neaza cu C'~ 0 o sol uli e de sul fat du dublu alum iniu s olu ţi e blu de alumini U 51 ŞI poRezlstas iu (piatra acra 80%, apa 20%). tasi u (piatră ac ră ap ă ReZ IStenIa multip ten ţa necesara n ecesară mult iplilicaril câril or se ObtlO8 obţine 0 sol u ulle prin tratarea tip arului el astic cu o ,e formaldehida ol), ap lica licataa apoasa apoasă de fo rmaldeh idă (form al), pensula.. Peliculizat doar cu stearlna stea nna cu perisula a in carcasa carcasa d e ipsos 51 mulaj aşaz ă de Şj se mu laj ul se asaz poz ilioneaza orizontaf. I se fixeaz adeciţi onează orizontal. f ixeaz a ă adec" 0 armatu cu ipsos ips os vat o armăt u ra r ă metalica m etafic ă izolata i zol at ă cu yat in turna p ieres pectivă se vor tu rna pieIn cavitat ea respectiva Ust ensile le penl pe nţ ru mo delasele de serie. Ustensilele numeroase. re-form are si nt nu meroase . In figura 7 ~ ate cel cele uz uale. El e se prezent sint pr ezentate e mai uzual e. Ele gru peaza n:: ust ustensil peaz ă iîn en si lee de preparare a materialu 1,2,3,4,5); de modelater ialu lui (fig. 7. 1,2,3,4.5); re - formare , taie gaur ire re-formare t ăie r e e ,, g ăurlre 6,7 , 1 1, 1 13 ) ; d e masura (5, 6 , 7 , 8, 9 , 10 ,1 3); măsura re (12, 14,17) l1i de asemenea pent ru detaşi 9) . Trusa pentru trafo trafora ra! liere (15,16,18, (15,16,1 8,1( 9), mp leta necesar necesarul va co mpleta ul de scu le.

MALU$El GEORGE MĂLU$EL

~1~1"~tl

~ . -.

a-

Su ... a~~~~""'ona~a'"' aa '-' 5"" de u"Q ul'g mea aa r"'lea Ss a â' !'!lea

I r-i ---Hm~ - ---- -- ~

L--------i L--------i

v,

V

~

\I ~

r C

COtAESC

o

NIC NICOLAESCU

6.8mm

145

22.5 mm

tea I 000 mm

1.48

1Smm 19mm

cca 900 mm 13'1

145

16.5 mm

750-785 mm

148

12. 7 mm

eea 600 mm III

1:64 1·64

22.5 mm

I 435 mm

164

16.5 mm

eea I 000 mm

164

14.3mm

tea 900 mm 13' I

164

12 mm m

750-785 75~78li mm

176.2 1 76.2

19 mm m

I1435 435 mm

Standard NMRA

1 76.2

Adoptat 16 5 mm A tat 16.5

I1435 435 mm

Rispindlti in Angl13

Standard NMRA

Standard NMRA Standard NMRA Normli Europeana de Modelism

..-"a

daa men pa ar. e~tu necesar me ul u se a a ege e.a eecn p3 -nle egind pr" nte eg nd pr n aeeasta aceas a 551 de c:crrn ~ narea na"ea comp atlbll,ta\1I d,lelltelor ente compat,b,l,tal,' d fentetor compon componerlle lfuncponale u nc \io nale IlTjacazufi (macaz u rr semnale. semn ale. relee etc), Un montal provlzoriu traseulul etc) prOVizoriu al traseulUI preconizat ajută ajuta la determinarea determlnarea necesl necesitatilor si la elitaţilor neprevazute neprevăzute inil,al iniţial precum ŞI nepotr iviri Cu m inarea eventualelor nepotriViri minarea aceasta această ocazie se stabliesc stabilesc zonele in care trebui e date găuri gauri de prindere si trebuie şi executate decupă" decupiiri impuse de trecerea cablajului lUI electric sau instalarea Instalarea unor motoare - de exemplu pentru placa turnanta in depouri. eventual pentru macazuri sau depoufl_ lacilHali prevăzute prevazute a fi astfel acorice alte facilităţi tionate, montajul prov provizoriu ţionate. De aceea, montalul izoriu se va ex ecuta urmind planul trasat la scară scara executa alba de desen pentru toata supe hirtie aibă pralata prafaţa dioramei sau pe zone ale acesmarimea dioramei teia, in cazul in care mărimea Impune studierea ei pe porţiuni porliuni. Lamurirea tuturor problemelor menlioLămumea menţio nate laciliteaza facilitează proiectarea suportului dioram ei, precum şi 5i aranjarea cadrului dioramei, lie modelat pe natural ce urmeaza urmează sa să fie aceasta aceasta·: daca in realitate formele geograint cele ce determina trafice de reliel relief ssint seu optim., in modelism situaţia situalia seull leroviar ferOViar optim este exact Inversa inversa - ramif ramilica\iile icatiile traseusi specificul specilicul lui. lui. intinderea lor. lor, precum şi actlvit ii\li ferOViare leroviare impun activităţii Impun ineadrarea incadrarea iintr-u ntr-unn pelsaj aiba peisaj astfel ca diorama sa aibă

Adoptat Adoptal 9 mm

I1 435 mm

165

----12 mm

10.5 1115 mm

ca

-

~CARTAMENT REAL 1 435 mm

HO TT

eea cea 900 mm (3') (3'1

1.871 1871

99mm mm

750-785 75~185 mm

1/111' mm) 1/1(J (2.54 1254mml

1120

12 mm

1I 435 mm

1/111'(2.54 1/1!J 12.54 mm) mml

1:120 1120

9mm 9 mm

eea I1 000 mm cea

1(111'(2.54 1/1 (J 12.54 mm)

1.120 1120

6.5 mm 6.5mm

750-785 75[)-185 mm rom

1.9 ",m 1.9mm

1.152 1152 l1S0 1160

9.5 mm 9.5mm gmm 9mm

1435 mm I1 435 mm

1.9mm 19mm

1:1S0 1160

6.5 mm

eea 000 mm cea I1000 m

1.4 mm

1220

6.5 mm

1435 1 435 mm

Polarizarea atracliei atracţiei pe care 0 o exercita exercită at mosfera feroviara feroviară asupra unui modelist duce ce de cele mai multe ori la realizarea ~" el diorame. ul"'ei diorame, in cadrul careia căreia sint reu'''teo n 'e intr-o ambianla ambianţă unitara, unitară, modele de ",aterial rulant, construclii construcţii ~i şi instalalii instalaţii material specifice. specifice, Aceasta Această reprezentare spaliala spaţială a scara scară este cu alit atit mai convingatoare convingătoare cu c .~ ea se relera referă la un numar număr mai mare de actlvitati a:;tlvrtăţi convergente tematicii leroviare feroviare ese pentru model are: imbinarea logica
Tab8lul nr Tabelul

a (350 mm) • (350mm)

h(SOOmm) h(5OOmm)

4,Omm

IrllVe,.e, lrav." •. t1

aelon (2 250 mm)

Lemn (2500 mm)

5,Smm 5,8mm

28,Omm

29,Omm

2,9mm

4,2mm

19,Omm '1.0mm

21,Omm 21.0mm

2.2mm 2,2mm

3,1mm

14,Omm

1e,Omm 18,Omm

Rispmditil in Angila Standard tandard NMRA Norma Europeana Normi E opean3 de Modelism Mode IS

ECARTAMENT REAL 1 000 mm

.(3OOmm) '(300mm)

00 mm

3.5 mm l5mm

2 mm

Z

750-785 75~ 185 mm

- e : a.s..:.

.-----

N 176.2 1 76,2

:-... ~e

t .. c Oerea c ret..; !.... pc. - ~€:fea Ode c S5 c..... c"m or. e a_ a ee n rea Ea ta a~e menea I"asee :"asee se ~n~' -n - nesc CJ ell preca:::Je"e Dreca ~ e Te """e"ea ra' Ce urban IT' zone e montane sau de tra' ln a uro un Inte delarea acestor zone prez .ma n:er deoseblt , Pentru ca impresi dlsta deosebit. ImpreSIaa de dlstan IIn le dreap drea obtinuta prin parcurgerea in IInre obţinută unui tronson de cale să sa nu fie stinjen a unuI aceSIi vizibile. acest. de numeroase intoarceri vizibile, lie prin prin introducerea I se ascund privirii fie lu ri (de unde modelele apar dUI du in tune lU preferi ce au parcurs .. un traseu, de prefenn serpult , in lorma de :x: sau chiar in spira şerpult, forma >c spira simu_la un mers indelungat), indelungat) . ' pentru a simu.la prrn trecerea In In spatele unor zone de r prin .liel uşor Us or ridicate, ccladiri lucrari de ar lief lădiri ,. lucrări etc.. daca spaţiul spatiul restrins sau tem temati etc., ati'~ dloramel nu este favorabilă lavorabila unei asem as em dioramei solulii. nea soluţii. leroviar pot fiIi (~ Dloramele cu subiect feroviar pa la inceput concepute transportabile, pa lial mobile sau total fixe pentru expune ţial permanenta,. Iată lata numai citeva exem p permanentă sugereazii posibilitali e rează pos i bilităţi de instalare ce sug spaliu reiat relal unei diorame necesitind un spaţiu restrins , prezinta un cadru simplu ,. eld Figura 1 prezintă si care acceptă accepta planşete-supc plan$ete-supo montabil şi permilind ch chiar a marimi diferite, dilerite. permitind de mărimi iar o0 ar plasare modulară modulara in funcţ lunclie i e de intinden dorita a dioramei. dioramei Tot in plan orizon" orizont. dorită po ate adăposti adaposti uş Us un birou cu 2 corpuri poate

::>e

curs '!le ce curs

Standard NMRA St80dard

Standard NMRA Standa/d Norma NormA Europeanli Europeană de Modehsm

h(400mm) h(4OQmm)

3,5mm

4,Smm 4,8mm

23,Omm

TT

2,Smm 2,5mm

3,3mm

18,7mm

N

1,9mm

2,5mm

12,5 mm 12,5mm

ECARTAMENT REAL 750-780 mm

Standard NMRA StBlldard MRA

h(35Omm) h(350 mm)

Tab8lul nr Tabelul

IrlrleI'M, Ir.". ..... It

Lemn (1 750 mm)

HO

3,Smm 3,5mm

4,Omm

2o,2mm 20,2 mm

TT

2,5mm

2,9mm

14,6mm

N

1,9mm

2,2mm

1O,9mm 10,9mm

ECARTAMENT REAL 1 435 mm

Standard NMRA NormA Europeanii No mi Europeanli de Modehsm

ratul inleles cuvintulUI . Luind consiin1eles al cuvintuluI. Lu·rnd in consIderare acest aspect, este reeomandabil recomandabil ea, execuţia dioraca, inainte de a trece la execulia mei, sa prevedem atit spaţiul spaliul strict (mimei, să permiFnd unele nim) neeesar, necesar, cit ~i şi acela permiţînd completari completări viitoare prin extinderi in sl!suprafala ori , dacă daca acest lucru nu este este, posiPOslprafaţă ori, bil, sa să ne gindim la eventualele posibilitali de modificare chiar in cadrul ei. Cum tăţi firesc, spatiul spaţiul disponibil dicteaz:a dictează este firesc, marimea spallu mărimea dioramai dioramei;; totodata totodată,, acest spaţiu fiecareia trebuie sa să fie cit mai favorabil fiecăreia necesare punerii in vadin cele 3 condilii condiţii loare a calitalilor calităţilor dioralJ1ei dioraf!1ei:: intindere, viziitate. In practiCă, practica. 0o subilitate, accesibil accesibilitate. pralala prafaţă avind marimea mărimea 1 000 x 1 500 mm este suficienta instal area conlortasuficientă pentru instalarea confortabila bilă a unui circuit oval relativ simplu pe care se utilizeaza utilizează echipament HO (produs de firma l irma PIKO SONNEBERG). SONNEBERG) , AceIaşi circuit necesitii necesită un spaţiu spaliu de 550x900 la$i mm in cazul eehipamentului marime N echipamentului de mărime (acelaşii producat producător) (acela~ or) sau 750x1 750xl 000 mm Bahnen),. liUpentru TT (VEB Berliner TT Bahnen) mitarile spajiu l disponibil pot mitările impuse d dee spaţiul f atenuate prin prln alegerea al egerea unui anumit specific speciI c al temel temei dioramei: dioramei activitale activitate foes era eră mlniera ere de vagoane, goane tralic traf c r'ere ec

IIrave,.., r _ . 1I Lemn (2 000 mm)

HO

a(300mm) '(300mm)

Standard NMRA NMAA Norma Europeanli Norml EuropeanA de Modehsm Modelism

Tab8lul nr nr Tabelul

Tab8lul If! TabelullU

(25Omm) "a, (2S0mm)

h, (400 (400mm) mm)

HO

2,9mm

TT

2,1 mm

N

1,Smm 1,6mm

Irlrle,.e, Irav." •• t

aelon (2250 mm)

Lemn (2500 mm)

4,6mm .c,6mm

26,Omm 28,Omm

29,Omm

3,3mm

t9,Omm 11.0mm

21,Omm

2,Smm 2,5mm

14,Omm

16,Omm 18,Omm

r: Tabelul fii

ECARTAMENT REAL 1 000 mm Irave,..,1I travera.,

., (200mm) (200 mm) a,

(350mm) h, (350 mm)

HO

2,3mm

4,Omm

TT

1,7mm

2,9mm

16,7mm 18,7mm

N

1,3mm

2,2mm

12,5mm

Lemn (2 000 mm) 23,Omm

...

ECARTAMENT REAL 750-760 750-780 mm

(200rrun) ., (200mm)

Ii

hi (300mm) h,

Tabelul", Tabelult:'

trlYe,.., It Ir.v."e,

Lemn (1 750 mm)

HO

2,3mm

3,Smm 3,5mm

2O,2mm 20,2 mm

TT

1.7mm

2,5mm

14,6mm 14,6 mm

£1:wa

CO

.-

8

~

..:.aS€ "':!a e n'e sec I d I:':ooe area u ere" e~ s rucl r e Odu are are fI 99 -- 5s ce e rna po pc rov r ee Cl''''pt Clre;J1 So.: 5 ;lOr por Aceste ce; e struc un perm perm tiS t ns aa area area unor unor del o·a".,e fa e cu cu forformele ce e ~al varoate LeE me e ce e al varia e l e E bb elc) etc I sint s int relat reiatlvv usor usor de de constrult, construtt montal montat 51 demontat Iinderilee vlidemonta 51 SI favorozeaza faVOrize aza eexllndenl Viitoare. toare oO data data ce ce planul planul Cllcultului cirCUi tU lUi leroviar feroviar aa fost hotarit el el se se transpune transpune prln prin copiere copiere fost hotari!. pe pe 0O loaie foaie de de placaj placaj avind av i nd grosimea grosimea de de 66.. . .88 mm mm;, loala foala va va fifi uscata, uscată. lara fără crapacrapă turi turi,, ondulari ondulări sau sau desprinderi. desprinderi Daca Daca Iratraseul seul urmeaza urmează sa să aiba aiba portiuni porţiuni in in panta pantă (maximum (maximum 3,5%) 3.5%),. ele ele se se realizeaza realizează prin prin decuparea corespunzatoare a foii de decuparea corespunzatoare a foii de plaplacaj ca) in in lisii fişii si si introducerea introducerea sub sub aceste aceste liSii fişlI,. acolo acolo unde unde este este nevoie, nevoie, aa mai mal multor multor susu1100-600 porturi porturi de de lemn lemn cu cu inaltime inălţlme dilerita diferita (fig. (Iig 8) 8) Montajul Monta)ul delinitiv definitiv se se lace face cu cu econamle economie de de timp timp daca dacă in in cursul cursul operaliei operaţiei cu cu caraccaracter provizoriu se se marcheaza marchează identic identic susuter provizoriu porturile si locurile unde acestea porturile şi locurile unde acestea ururmeaza mează sa să fie fie a~ezate aşezate. 1n in caz caz ca ca este este nen evoie, voie, suporturile suporturile vor vor Iifi prevazute prevazute cu cu gauri gauri sau decupă" pentru pentru trecerea trecerea cablajului cablajulul sau decupari electnc electric Drept Drept element element de de baza bază al al diorame, diorame l peste care se se a~aza aşază foaia fOBla de de placaj placal,. se se peste care poate ptanşetă de de lemn lemn cu cu groslgrosi poate lolosi folosi 0o planseta mea aproximativa de 2 cm (0 grasime mea aproximativa de 2 cm (o grosime sporita sporita evita evită tenomenul fenomenul de de rezonanta rezonanţa dadatorita torita zgomotului zgomotuiui produs produs de de modelele modelele in În mi~care, mişcare, dar dar constructia construcţia in in ansamblul ansamblul ei ei devine mai grea Si mai dificil de manevrat devine ma, grea ŞI mai dificil de manevrat pentru pentru expunere expunere in in situatiile şituatiile prezentate prezentate in in fIg. f.g 33... . .6). 6). Foaia Foaia de de placaj placa) se se poate poate fixa fixa la la lei fel de de bine bine si si pe pe 0o structura structură modulara modulară de de genul genul

5;

('''.N:} .[}f/ou

odo"tat

il)5 tnUin~

--- ---r-----

.....

---

-------11-lOOO 1000

-:-= .-

-------------ti=o.==i=~ - - - - - - - - - --ti=;;=:;:9i't'" !! i ' "

ItII

;~ . ~: '~·:, ~~ i:- :,T;'!II

--"'-'- _."----=-~=-~

4000 1000

..~ =21.

"""" """"

~ I I 't

~~ , , ~,, "~~

I

to. \

30lHOO ;"q

I

~I

T

d

I¥:

5 .!Lbo CV ci OJ U9' U yl deto:abl!e de ta~()fte St $;· mc?:3Q /710 3,5 mobd IY/o.&/lit

.. e"=, prezentate prezentate

~e l e,

/ // // .....·- "-'---,.t/. . f· .Mas'; Masa 1250> !250Jt ttoo lioo

~ -_-:-?:3--.:.:l-~

in in figura figura 77 Un nUI asUn rol rol important Important in in obllnerea obţinerea uunui aspect cit mai mai realist realist al al dioramei dioramei revine revine momopect cit dului in care sint prezentate infrastrucdului in care sint prezentate infrastructura in!. . canalele tura (valul (valul de de pam pamint canalele de de scurscurgere gere aa apei, apei . indiguirile, indiguirile. lucrarile lucnirlle de de arta) arta) si suprastructura caii ferate (~inele, traSI suprastructura caii ferate (şJnele . traversele, macazurile. incruci~arile incrucl şarile versele. balastul, balastul, macazurile, etc.; area patului etc; fig. lig. 9). 9) . Pentru Pentru model modelarea patului de de balast balast se se folosesc folosesc baghete baghete din din lemn lemn (fig (Iig. 10 10 $i ş i 11) 11) pe pe care care se se fixeaza fi xeaza tronsoanele tronsoanele de de sine şine prin prin liplre liplre cu cu aracet aracet din din loc loc in in loc loc sau sau batind bătind mici mici cuisoare cuişoare brunate brunate (unele (unel e traverse tronsoanelor comercializate comercializate traverse ale ale tronsoanelor prezinta prezinta gauri gauri in in acest acest scop) scop).; cele cele doua doua metode metode de de fixare fixare sint sint complementare complementare una una alteia: alteia : lipirea lipirea aduce aduce economie economie de de timp timp sl si permite permite aplicarea aplicarea caii căii in in zone zone unde unde batebaterea cuielor este este dificila dificilă (tuneluri, (tuneluri. pasaje pasaje rea cuielor area prln inguste), inguste) , in in timp timp ce ce fix fixarea prin cuie cuie are are avantajul unei solidarizari solldarizări sigure sigure cu cu susuavantajul unei portul, portul. inlesnind inlesnind totodata totodată demontarea demontarea cind cind ee necesar necesar Modificind Modificind intr-un intr-un mod mod adecvat adecvat dimendimensiunile siunile baghetelor baghetelor 5i şi forma forma secliunilor secţiunilor acestora acestora se se pot pot ob\ine obţine diferite diferite aranjaaranjamente pentru linii linii simple simple sau sau dubie, duble. in in mente pentru aliniament aliniament sau sau curba: curbă . Dimensiunile Dimensiunile patupatului linii principale principate greu greu lui de de balast balast pentru pentru linii incarcate incărcate (fIg. (flg 12 12... .. . 15) 15) sint sint date date in in tabetabelele lele nr nr 1.. 1...3. .3. Daca ne . Daca se se fol'psesc folpsesc baghete baghete cu cu sec\iu secţiune' dreptunghiulara dreptunghiulara usor uşor de de executat executat (fig. ( flg 10), 10). balastul balastul se se poate poale realiza realiza din din pietris pietriş cu cu granule granule de de 0,3. 0,3. 11 mm mm diametru diametru. Se Se reremarca marcă faptul faptul ca că prin prin aceasta aceasta metoda metoda panta panta patului patului de de balast balast se se formeaza formeaza de de la la sine lelor sub sine prin prin asezarea aşezarea granu granulelor sub efectul efectul consta in dificulgravita\iei; dezavantajul gravitaţiei; dezavantajul consta i n dificultatea tatea fixarii fixării granulelor granulelor de de pietris pietriş in În ved~ ved~ rea rea mentinerii menţinerii formei formei patului patulUI de de balas!. balast . In In mod ism se mod conventional convenţional,. in În model modelism se acaccepta ceptă ca ca suprafata suprafaţa balastului balastului in În plan plan oriOrizontal zontal sa sa fie fie la la acelasi acelaşi nivel nivel cu cu marginea marginea superioara su perioara aa traverselor traverselor,, avindu-se avindu-se in in vevedere ca. de~1 deşI in in realitate realitate exista există 0 o difedifed ere ca, renla r e nţa usor usor variabilil v ariabilă (balastul (balastul mai mai jos), JOs) . aceasta aceasta dlferenta diferenta are are un un ordin ordin de de marime mărime negitlablla ~eg jablla laa scara scara dioramel d,o ram el Pe tfU ob 'lerea unUI pat de ?e ru ob' n"rea unuI pat d e balast balast de pletns p'e1ns se se ;mpra~ impras·a 9'a"ulele g a"'u ee de ;le~s re "averse :;e'" aa oale oa e pron r n'''e -ra ... erse ra 55 ersa C r 'ra ersa ee loe'ldulare pe Cv are . . : :; . . e 5-a .as . re l'a ra as ernu· e nul .n"e

a

C)

a,s I;!e e e5

h~

nr 9. .5ect,i..Jne

f,.glV' fa

err"

e.Lementele.

fbi: de aaiasC

~,,~c.uiet cy granule de pit!.U,- S

, ~~ _ __ ilfrf:ejpi~ă)ojrC1.tfIlă I / ~)te to· CP >3~ !~~~;-.~:~t~:: d I ~ ~~~~heta-.c# ~~/tul)e "",,=r"r ",,4>t!~ t ,~ ~r!2:=-; -C~~M.~L''' ~ / ~~ -=xr243?~··r" h~'~ FW0c.f.1 FOr de 6oLo(!.!: F f} or (1 .cot de 6~L(J§~

1.;: e ,

-

....:,,-, E,-~

~Li.Jat . l:iva rf!'O iJ'-d ~ ~ /J,irt...·~ /lirt..:$! (!."UnJ.d)alJ~ ··,Q;;';..Q, ) 7tJ~'}:ivâ

§aY §nU ~O ~ ::o,,I )

Q={4.ttat Q1 ~ (.· "at

de de balast balast.. 1n in cazul cazul in in care care se se utllizeaza utilizeaza baghete baghet ... cu a (mal cu secliune secţ,u ne trapezoidal trapezoidala (mal greu greu 01> O" executat executat,, dar dar cu cu panta panta pentru pentru balast balast gata gata pregatita; fig. 11), fI). se se pot pot folosi folosi dilen difer te 'i; pregatita; fig. materiale materiale care care sa să imite imite destul destul de de bine bine babalastul: hirtie (pinza) (pînză) abrazlva abrazlvă cu Cu granulagranu l alastul. hirtie lie ţie mare, mare, carton carton aslaltal. asfaltat. Aceasta Această metod3 metoda are are avantajul avantajul unel unei rapiditali rapidităţl in În oblinerea obtinerea unui model de balast. dar sulera unuI model de balast. dar suferă din din cauza cauza abaterii abaterii lata faţă de de realitate: realitate: granulele granulele ce ce reprezinla reprezinta balastul balastu l nu nu se se alia află intre intre tratraverse. verse Silualia Situaţia se se poate poale imbunata\i imbunătati daca daca se se adauga adaugă intre intre traverse traversa granule granule de de piepletn~ tnş ca ca in in metoda metoda anterioara. anterioara. In legatura cu cu prezentarea prezentarea cit cit mai mai reareaIn legatura Iista I,sta aa patului patului de de balast balast mal mal trebuie trebuie sa să notam notăm .. -..- in În dreptul dreptul macazurilor macazurilor nivelul nivelul balasbalastulul lului esle este mult mult coborit coborit pentru pentru aa permite permite functionarea fu nct io narea mecanismului mecanismului acestora. acestora. TTnind lare, ;'" nind seama seam a de de aceasta aceasta in in mode modelare. 1'" bunatalim bun a taţlm electul efectu l vizual vizu al si SI asiguram as igurarr 'unc'ionare unc ,onare aa macazurilor macazunlo r lara făra proble~ pro ble..-- balastul ba as..tf din d ro zona zona lini Ilnl 'or lor pronClp' pr ~CIP ra' cc es s laa cu oeera' es ee jesch desch.s C\. oare oare ce ce a f r ee sec 3 S~ndare aare are are ~ r ~r~z ..,,~

s~:-c

E

r ._ __ -.J 1', I

=

LOCO 10TIVEL E E XPRESE, CAT. II.LOCOMOTIVELE EXPRESE, IL-O

VEDERE A 'LA VEDE REA LA T ERALA, ERAL.l\ .

.:

:; :

- " - - - - _ . _ - - -'1500 5 00 - -

- -- 21~O 21~O -.... -- ---

·6215 . ·6215

94-B5 94-&5

PLANUL PLANU L - _. - - - - - - - - - - - - 374'5 -

...

... - :

. - - .--

. - .::; ..

__ ..

~

.

_ _ • _ _ _ . _.•• _ _____ _ __ _ . ____ __ . 1.::"",, __ _

-

v'EDERE.~ 01.·· D. D. R. RAPT. VEDERE. .. D. ?T

:-------------.---. -- ---------.-- -.-

\

~~~~S

J

1

, ~~~~~~~~~~~~~~~~ I

!

~; ~---- .. --- - --~------------, 10.<- _____ • ____ __ _______ •. ___ _ _ __ _____ _

J~ O .-·_.·.:to

~'

)of---

-

__ - - - - - -

________________________ _ _

29()O . .-,--

LEGENDA. LEGENDA PRIlSIUNEA PRESIUNEA EFECTIV EFEcnYAA iii IN cALDARE CALDARE SUPRAFAŢA SUPRAFATA GRATARULUI GR},TARULUI

•

DE DEIlicALQrr INCALI,lITAArocARO!:.UHINTERIORA) FOCARULUHINTERI6RA) TUBURILOR TUBURlLOR ((

- - ·· 1SU).· 15-Ul- --

....

,·0 - ' ,

101'"'. · · 101".

TOTJU.A TOTALA ~_ _ 'Jt~jj~"--~~~ t~'",",-"- -.: --

- - - _- .. - -.--. , ..._-_.

NUMERUL TUIiURILOR TUIiURILOR DE DE FUM FUM NUI\IJ!RUL

, .IW I Ş<>,

DIAMETRUL CIUNORELOR ClUNDRELOR DIAIdETRUL

··+10',.

PISTONULUI CURSA PISTONULUl CURSA

· dtO ·/.

DlAMETRUL D1AMETRUL DE DE CONTACT CONTACT AL AL ROTILOR R
. · 1006 1900". ·/.

~ .,.

· 0"'·'.

9M' ·· 9f>/I './.j •

GREUTATI!A GREtrrATBA MAŞlNEI M~ IN IN STARE STARE DEŞERTA D~ERTA DE' DE SERVICIU SERVICIU

383004 ·.383OOKa·· 4'Z4()O Z4W~. Kg.

· ~Il8OOKco

ADHER1!NTA ADHERENTA

· I5800 Kg.

PE PE BOGHru BOGHlU OSIA OSIA MOTORE MOT6RE DIlIAlNTE DINAINTE DIlI DIN DARAI'T DARAP!

.1 · I3WOKe~ K&. • 13100 ...

MAŞINA M~A ŞI ~ TI!IIDER TENJ)ER ACUPLATE ACUPLATE INTRE. lNTRE.AXE AX1!

EXTR£MI!

______ __ ___________ 1

---------- --

--------~

,,

• __ _ • _ _ . _ _ _ _ _ .. _____ . - .- --:J

--~!'!
_

_

_ _

.

_ .

.. _..

.. .. _ •

_

_ _ .. .. .. __ ___ _ _ • _. __ _ _ .. .

_

_ ..

.. .

.

_ __ .. _

. .. _ _ _ _ _ _

_ ___ _

_ _

... -

•

- - - - f"" _ . -

• • • 12626

' I,

~

,

L

-

J

I

SECTIUNEA LO. -G SECT1UNE,\ 'C ITUDINALA 1TUDINALĂ

• - - --3110

c

'

'"

r: _.

0( -

____ _ _ . _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ___

.. __ . 'Z'l.4' __ _ • ___________ _ ___ __ __ .

1500 - __ . _

..

_21,\0 . '2.1 ~O . • 6'215

< __ _ _ ". - - - __________ - __________ . <: - - - - -- - - - - -- - - - -- -- - - - - - - ---

0_"

______

•

_

_

_

__________ ___ ___ _ _ _

"

_______

•

___

___

•

____ "

_

_ _ _

_

••

_______

_

_

_

~ :t65

_ _ _ _ _ _ _ •••

/. ~ SECTIUNEA ERIN FOCAR SECŢIUNEA FRIN

SECTIUNEA SECŢIUNEA PRlN\ PRI~ R6TA MOT6RA

i he; nr 1'1.

L/n /e d ubUi ;n q4cuomea t

J~, ,,---....,,

,.--

..

~inelor şi ~i traverselor. traverselor, patul de mensiunile şinelor tre buie sa să suplibalast este cel care trebuie

nească

atenua' I~~f~i'I~~~~===~t====J~~~ I~~f~ii~~i~P==:1====1 atenua.

neasca aceste abateri abateri pentru a Ie o prezentare atractiva O atractivă a suprastructurii aceste pentru a le fe rate miniaturale min iaturale accentueazii ciiii căii ferate accentuează un pină la cele mai circuit feroviar gindit pina ~i subliniaza mlCI detalii şi micI subl i niază spiritul de observalle val le al modelistului. BIBLIOGRAFIE'

I

!U . •

/'

'ED~REA

Dr. A

. . _1.Q.&.1 • 1.116.1. _

~

..

.llll-I!L ..;.-"-----.------. ~ -: I

---------

l

,

,,,,,

.... -

I

-------~

- - -- - - . - - . - - - - - - - - . __ o

----- -

--

__ -

-

--2 4 00 - --- -- - -- -i".

- - ._. ___ ________ _. _.

-------------2.600------------- - - -- ___ :...- - - -- - - -- ----2..600 --- - - --- -- -- - - - - - _. ___ _ • __ _ • _ 0

- -- -- .. ,. - - - -- - --- - - -- - - - -- - --- - - -...; - - - - - - - - - - - - - - _. - - - -- -- - - -------l!)t

.

_

____

_

•

Aprobat Aprobat Directorul Gelteral, Directorul Gmerat,

Prop Propusus Şefid $ej" l Serviciului Serviciului AAtelierelor telierelor şi~imaterial material rulatll, rUlatl f.

SECŢIUNEA SECTlUNEA PRIN PRIN CUTIA CUTIA DE DE FUM FUM

-----

V til V EL ETA RAPID EIĂ DE ESCORTA ESCORTĂ SI ATAC RAP D , ATAe

...

Lungimea ................. 57,4 m L iitimea .............. .................... Lăţimea . ..... 7,8 m Pescajul .................... 2,5 m Deplasamentul ............ 378 t Vitezii ...... . ........... 38 noduri Viteză .................. . ..... 4 rachete Exocet Armament ...... navii-navii navă-navă 2 tuburi lansatoare d dee torantisubm arin pile antisubmarin 2 tunuri compacte de 76 0 TO- Melara mm O D atorit ii vitezei (o a rte mari m ar i Datorită foarte scara 1:50) modelul (2,5 (2, 5 ms- 1 la scara poate rte bune bu ne la la p oate obtine o b ţ i ne rezultate (oa fo arte EK. clasa de autopropulsate militare EK. Planul balansatt PI uJ de form e a fost balansa nc;

b27;:J

C'Ar' h,nilnr Ionoi'"dj nal p

do

PD.

C

9

~

- c-hIld".,. A 10 Falr-'

~

-

~

z

r

a onulu

- 10 a

- ec' a a 10 mal 1972, aparaec d - zoor 0 extrema m a-

a e Raza de viraj, la viteze e cu ap arat ele clasice, lea.. d e asemeni viteza de _ a ,,' gradul de dificultate al e.'e or - profunzime si nt supeor ap arate similare. Fair- 0 este echi pat cu doua moe Gen e r al Electric TF .I.---{3E-100 de 2 x 4 106 kgf (2 x - ~de ti p tu rbofan . Capacitaeze oarelor de combust ibil ;'e e 6200 I in reze rvoare interne 12- I in rezerv oare largabi le. este const ru it in doua va- -e n cipale, una monoloc, iar oc pentru $coala $1 antre.~ ae

.

--' r

ca proiecutilI sa să mentionam m enţio năm că realizarea acest ui "tun zburealiz area acestui a n ecesitat efo efortu r i tehn icort uri c aare enorme, ~ -c e en orm e, care puteau fi ce.. e in scopuri pa$ni '9 p aşnice de i$tii cu experienta .. istii ex p er ienţ ă pot st ud ia Iii atea real aparatu lui nu rea l izarii i z ă r i i aparatului vitr ca machetă de v it r ina, in ă , c i $i şi ca ca macheta Di ametrul mare e a zburatoare. ela z bură toa re . Diametrul ensi u-o oarelor, oarelor, rap rapo rt at la dim ensiu ortat aratului, perm ite e gen erale ale ap arat ului , permite pariiii machetei cu :li oilitatea ilitatea echi ech ipăr a ii de fo rta rţ ă de ti pul celei preate in revista MODELI SM nr, nr. 3 a1e profilil re984. Ari pa dreapta dreaptă cu prof gras, diedru'l planurilor pl anurilo r si gros, ş i di-

.

-,

-'~'

-_'

.~

".-~..l_~ - -",~.'" . . ·-~~~~.r~.....

.

.

-

m e SlOnarea generoasa a suprafeteme S onarea generoasă sup rafeţe comanda sint de asemen i calor de comandă care r acteri sti c i ca re perm it realizarea unei machete zburatoare pertorzburătoare cu performanţe deosebite. mante Realizarea Real izarea machetelor zburatoare zburăto are e este o 0 preocude aparate cu reacti reacţie pare din ce in În ce mai im portanta po rta ntă 0 seri e de modelist pentru o serie m odelişt ii din izari lu me. Real Realiză ri deosebite au fost F. ap reciate n R. D. apreci ate iÎn D. Ge G errmana, m a n ă, R. F. S.U.A., U,A. , R.S R.S.. CehosloCeh os loGermani a, S, vaca Con structorii englezi en gl ezi au reav a că ... Co nstructorii na in lizat ch iar un motor tur bi b ină În mini atura, com presor centr ifugal, n iatu ră, cu comp res or centrifugal, 60 000-85 000 care functioneaz f u nc ţ ioneaz a ă la 60000-85 re/m in. in. Motor ul a fost testat pe ur U f! ttuure/m Motorul model de cca 2 m anvergu a nv ergu ra r ă ..

MIHAl ANDREI Arh. MIHAI

-

a -

o

precizare

-

"EZE TA mereu mere u mai ma i frecventă frecventa,. in

es'a"le modell~til o r noş n o~ tri. tri, a avioa'ar le modeliştilor • o 0 an a n eşti e~ti atrage atentia atenţia in mod decal1 tatea reallza ~I ac, calitatea realiză rii r i i modelelor şi ~ isfa ct ia - opagandistic pagandistic justificind sat satisfacţia e constatari. constatări. Merita Merită evidentiat evid enţiat inte80 ale carui planuri pentru IAR-ul BO c ărui planu ri cate noast ră au contrieate de revista noastra substantialia se. tanţial la calitatea constructiei construcţiei e u lUI respectiv. Cartile special iU1 respectiv. Cărţil e de specialian ili din urma, apiirute apărut e in ani urmă. s-au alatua l ătu m odeli~t ili lor e'ortul uii de Informare a mOdelişt f'onulu or datele tehnice, planurile şi ~ i fotografidatel e tehnice. s'e re au imbogatit imbogăţit dosarul constructi construcţiii- anautice româneşti. ro m ane~t i. aae onautice ;:, vlfe mai atentă atenta insa 0 - ,re insă evidentiaza evidenţ i ază o - ~ deloc negl ijabila. capitolu neglij a bilă, la c apitolu l semo :le je inmatriculare 'n matriculare $i şi a cu lorilor de re'ere la avioanele romane$ti româneşti din cel mondial, $i _ - lea riizboi război mondial. ş i anume -lea ~ CO COMIITENTA TENTA COCARDEI TRI TR ICOCO:":: c:u GALBENUL GALBEN UL vechiului vec hiului semn de - _ - oastere. Eroare a e cu atit alit mai grava astere . Eroarea gravă c" acest galben gal ben apare. apare, uneori, la t;_ ~ i pe intreaga intreag a suprafatii 80 SI ŞI 39 şi s uprafaţă a ~ uJ ACA. NACA. ~ "u 'U neinitiati nunte" pot neiniţi aţ i aceste "ama "amănunte" uea nesem nificative. nifi cative. Cit de grave au c on secinţele nerespectarii nerespectă ri i aces• consecinjele la d ata ord ordinului an'lanunte" a'l1 ănunte" in ului de ~ tlare a insemnelor insem nelor $i cul orilor de ra-: ş i culorilor r~ ,.,bare - vassere ere - o 0 demonstreazii doborirea, demonst rează doborirea. catre artil eria antiaerianii la că're artileria a ntiaeri a nă proprie, proprie. Ia zarea pe aerodromul Turni$or, za'ea Turnişor. a : - U1 Me 109 G6 nr. B 8 - $i şi moartea Bucholzer i nceputul 3ucholzer Gheorghe, la inceputul --,., -" e din Transilvania. Totul din "0 cu lorii de recunoa$o cocarde $i şi culorii recunoaş si ngur exemroonate. onate. Este doar un singur :~ cele eele care S oar putea da, toate to ate des-ar h imb ar ii de ssl,'nd 'nd iI mportanja mportanţa sc schimbăr - aatunci. uncl. pentru unitiitile unit ăţile luptatoare. lup tătoare. uiescc sa cel ccare , ~_ ce are azi se strad străduies să iinn_f! e oa storie a aviatiei aviaţiei romane$ti româneşti ,. re-,, -d-o d din elemente disparate, ra zin disparate. răz - pu ,nele mele documente existente $i -r. şi !.3 sens, sa sonjine spr lon e cercetarile cercetările in acest sens. - i: e e de avioane aduc o 0 co ntributie contr i buţie c.a~ -' 3a respectarea adevarului adevă r u l ui istoatre m modeli~ti asltel c -e câ!re odelişti devenind astfel e'::1a oe etica -ti de etică profesionalii. profesională. Cu fi e-ooe construit se aduce o 0 preci-ode goarea ;;oarea constructiei construcţiei $i şi respectarea -,- e a an g aj ează In II 5 erea unor astfe' asltel de nfors ranss~ 'erea I . respeC1ul ce- oa· oa'ora e • -, s l"'espeC1u "i:lD C sa a "u ; I C' cr~

.=

='

0-

Anvergura m) Anver gura 17,53 m (16, 76 mI Lunglmea 16, 26 m lu ngimea 16,26 iniill imea Înălllm ea 4,47 m 2 Supralala portanta m2 portantă 47 m Suprafala 9176 Masa avionului avlonulul 9 176 kg incărcăturli 7 200 kg Masa indrcaturll max im ă 21 150 kg Masa maxima Vlteza maxima VIteza max imă 834 km / h Vlteza maxima 0 m 722 km/h maximă O km/ h VIteza Vlteza economlca km/h VIteza economică 555 km /h zborr 4 500 km m axi mă de zbo Dlstanla maxima decol are 1 150 m Dlstanla de decolare DI8tanla de aterizare aterlzare 630 m Dlstanla aterlzare re lara fără incarcatura Incărcătură 350 Decol are ateriza

m.

0 precizare O

avlonulul F-104G constru1. - Macheta avionului Ita Kiiln pentru zbor Ită de J. Meyran din Koln captlv (lungime (Iunglme 1,52 m; anvergura captiv anvergură 0,62 mI· mI· avlonulul MIG MIG-- 15 oentru 2. - Macheta avionului

0 precizare O

titică. ca . Pentru .."opere Ie" ce-au generat gene rat astoperele" ero ri trebuie date eratele de rife l de erori ~ i incercam, pri m goare, ceea ce şi incercăm. ca un prim goare. pas,. prin aceasta această PRECIZARE PRECIZARE ... pas celu i de-al II-lea razboi in tot titimpul mpu l celui război rom ane~ ti au purtat pu rtat mondial mond ia l avioanele româneşti dous semne ale apartenentel de stat ~i două a p artenenţei şi respecti v doua res p~ctiv două culori de recunoa$tere: recunoaştere: ~i 3 septembrie 1944 1.I. intre Intre iunie 1941 şi semnu l apartenentei aparten enţ ei de stat a fost crucea semnul - formata din patru M-uri - cu cocarda formată tricolora tricoloră in centru, centru , rezolvata rezolvată oa recum difu nclie dimensiuferit funcţi e de constructi const r ucţi a $i şi d imensiuuneori , pentru diferenavi oanelor nile avioa nelor ş~ i , uneori. cazu l grupurilor ti eri intre intte unitat ţieri un i tăţ ii (cum e cazul ~i 9 vinătoare vina,toare). Culoa rea de recu noaş noa~ 7 şi ) . Culoarea galbenul,l. vopsit pe intradosul int radosul tere a fost galbenu capetelorr de plan $i forma capetelo şi sub fo rma unui inel ul in apropierea am ampece incinge fu zelaj lajul pefuze naj elor. Doc umente foto demonstreaza najelor. demon strează unel e IAR-uri 39 abateri de la regula: reg ulă : la unele gal ben şi ~ i extradosul planuriplan uris-a vopsit in galben scurgere. lor su perioare la bordul de scurgere. 0 scurta Pentru o sc urtă pe rioada rioad ă au fost vo psite motoarelor IA R-uin g al ben capotele motoa relor la IAR-urile BO. 80, Messersch Messerschmitt 109E, Heinkel mitt Me. 109E. He. 112 $i şi Savoia Marchetti. Ordinul Statuluii Major al Aerului nr. tulu nr. 433175 din 14 iulie 1944 preci za: .."Avioanele Avioanele de bombar~i avioanele curier vor avea vopdament şi negru, pe capotajele sita sită spirala alba aibă pe negru. elice lor şi ~i partea inferioara elicelor inferioară a motoarelor Deci, in acea perioada, GALBENA". Deci. perioadă . nici roman esc nu mai avea capota un avion românesc intregime gal ben. ită in intreg ime in galben. motoarelor vop ssita II. De la 5 septembrie 1944 pina la reoraviaţiei,, dupa după incetarea ostilitaostilit ă ganizarea aviatiei european. semnul apartetilor ţilor pe Irontul frontul european, nentei nenţei de stat a fost cocarda tricolora: tricoloră: ro~u-g a lben-al trei cercuri concentrice roşu-g rebastru dinspre exterior. Culoarea de racunoa,tere fost albul albul._aplicat pe acecunoaştare a fOII al bul S-ft s-a lea$i leaşi spatii spaţii ca galbenul. In plus, albul aplicat - pe toate avioanele - ~i şi pe extradosul bordurilor de scurgere; astfel asltel bordul mitatile apărea alb la extre extremităţile bord ul de atac aparea uril or, devenind in acest fel vizibil de plan planurilor. favorizin stanţă $i şi favo rizindd deosebirea avioala di stanta nelor ro miine$ti româ n eş ti de cele inamice de acela~ i tip. tip. Iaşi Aceasta mod ifi ificare Această care s-a decis prin Ordi0 22 al Statului Statul ui Major al Aerunu l secret D lui nr. 1312/c din 3 septembrie 1944 care Se vor lua masuri măsuri la punctul 1 prevedea: .."Se imediate pent ru schimbarea sch imbarea insignei acimed iate pentru avioane tuale de pe avioan e cu insigna veche (3 exteri or la intecercuri concentrice de la exte rior ro~u -ga lben-albastru). i n locul dung dungiiii rior roşu-gal ben-albastru). in gal ben se va trece dunga dungă alba". aibă". Nu a galben existat nici o 0 inmatriculare 1939-1944. 1939- 1944. M-ul - component al insignei de pe ~i septembrie avioane intre iunie 1941 şi după 6 1944 - a intrat in vigoare abia dupa septembrie 1940. 1940, inelul galben gal ben pe fuzelaj numai fiin d vopsit n umai la inceputul lui iun ie 1941 N-a inmatnculare a e. ,stat s at de asemenea inmatr cui are 2- '94- toafe [ ate a cane oa e e care a au z u~2--94i'

0 precizare O

precizate. Orice combinatie mai sus precizate. combinaţie a coşi culorilor de recunoa$tere recunoaştere in cardelo r $i celorr deja precizate in acest text afara celo 0 rectifiinve nţii. Facem cu aceasta o sint inventii. nr. 2-3 al care la erorile strecurate in nr. Su p li me mentu luii ModelismModelism-Tehnium Supli ntu lu Tehnium la plan$a p l anşa cu planurile avionului NARDI. din Ordinul d in septembrie 1944 nu fixeaza opera ţ iunea de schimbare scheme pentru operat a insignelor $i şi culorilor de recunoa$tere, recunoaştere, iar graba in care s-a executat pregiitirea pregătirea avioanelor pentru intrarea lor in lupta luptă pe fron tull Transilvaniei a condus la rezolvari frontu rezolvări diferite chiar in În cadrul aceleia$i aceleiaşi unitati. unităţi. in aceasta ac eastă situatie, s ituaţie. singura solutie soluţie ce se corectă a poate sugera, pentru rezolvarea corectii modelelor, este semnelor disti ncti ve ale modelelor. fotograflilor de epoca, singurple folosirea fotografiilor epocă . slngurple in masura măsură sa să ofe re date precise relative la modelul ce se constr u ieşte. ie~te . firesc, acest ordin. ordin, care staCum era $i şi firesc. recunoa~ tueaza tuează al bu l drept culoare de recunoaş ttere ere in aviatia av i aţia romaneasca, românească . dupa după 3 septem brie 1944. 1944, anuleaza tembrie anulează valabilitatea ordit4 iuli iul ie excluzind nului 433175 din 14 e 1944, excluzînd astfel galbenul din codul aviatiei romaaviaţiei române$ti. neşti. Folosirea in continuare a galbenubordu lui pe bo rdu rile de scurgere ale planuri- ' inelul ~i, mai ales ., pe lor, lor. pe inel ul de pe fuzelaj şi. inelele NACA ale IAR-uril IAR-urilor, or . in modelism $i 'i n lucrarile şi 'in lu crările de arta artă plastica, plastică, este nu nu-

zbor RC reallzatii realizată de un constructor din R.D. Germana. Germană . avlonululi MIGMIG-25 3. Macheta avionulu 25 pentru zbor RC in plin plln zbor (R.D.G.) (R.D.G.I

-

0 precizare O

~i dezinf dezinformare. eroare, dar şi mai eroare. ormare. Ea se adauga ri..... Exemplificind adaugă unei alte ero ri. prezenja fortele aeriene ale României Romaniei a prezenţa in forţele ului Me. 109 G. G, publicatla Messerschmltt- ulul publicaţia Messerschmittprof iluri - interpretind o 0 AIRCRAFT in profiluri alb-negru , facuta fotografie alb-negru. făcută lara fără filtru de corec\ie corecţie - pune pe deriva avionului avionulu i si şi pe .' cocard a tricolora tricoloră din centrul crucii in M cocarda com pus doar din rO$u ~i tricolorul nostru compus roşu şi gal ben. O 0 astfel astlel de informalie galben. informaţie e departe de a ne face un serviciu. Deservicii similac $i IAR-SO in spelare fac şi machetele (de IAR-BO diverse În di verse institutii instituţii civile $i şi cial) existente in - , pumilitare - unele cu profil istoric -. blicajiile blicaţiile de tot felul, copertele de carti cărţi,, ~i nenumaraetc..., ca şi calendarele aviatice etc nenumăra tele picturi realizate de amatorii dezlnfordezlnlormall de lucriirlle lucrările lus-cltate. 8UI-cltale, Numerotarea, respectiv caracterul cifreNumerotarea. lor din numerele avioanelor, nu a suferit mod ificari 1944, rami nind i ficări la 3 septembrie 1944. răm inind neschimbate pe toata toată durata campaniei din vest. $i Şi in acest caz fotografiile ramin rămin sigur. Pentru evitarea pe ajutorul cel mai sigur. erorilar semnalate de acest artiviitor a erorilor col, revista noastra col . noastră sta stă la dispozitie, d i spoziţie , la solicitari Ie cititorilor. cititorilor, cu toate datele nesolicitările i nmatriculare a cesare pentru corecta inmatriculare romane~ti. modelelor de avioane româneşti.

ION TARAWNGA

-,..,-

1........ ,- . . . . - .

...................

......... ,eot ........... '

•

Cu

.•

~

,.oc:am-

.. -e;:, -_.- . -

pas nea aVia' de teri AUREl. VlAICU s-a mateconstruirea unui cere de PromotiiJe s-au succedat ~ membri iii cereulUl au realizari e n eeea ce pri e~te modelele ~ Materialele sint aduse de co• fO~!1 membri ai altor cluburi latii. cele mai multe provenind AM C-Pucioasa , eu care tinem 0 ~-rna

tara

stnnsa.

rea!lzat machete neeesare procede invatamint Ia Catedra ~I Taetica. Dintre acest nez: IAR BO, IAR 823, ISE28M2 2., L 39 ~ L 29. Vrem sa complemodelele din muzeul ~olii, ce con Ie plan uri, fotografii ~i doeu. medite. cercului nostru au realiza te machete de avioane istoric!!I n. intre care mentionam ICARi SET XV, Nardi FN 305. Pentr rea acestor modele am utiliza $I detaliile publicate In revist EUSM ~i in cartea "Construct" utice romAne~ti". participat Ia mernoria1ul HEN DA. unde am obtinut Iocuri trei editii consecutive. An • a fost foarte important pen pentru prestigiul cercului nostr r al ~olii, cei 5 concurenti obpnlnd 7 medalii (3 de aur, 2 d ~ 2 de bronz): Oiaconescu Sandu - locul I, ma nonzburMoare ~i vitrinli, cu JAR

•I

m.

_ue .. _

preraluIpentru 'cef Irumos arion minesc .spcwtfyulul . OVIDIU IONESCU. Premiul pentru ·;cei . ma i frumos avlon triIo a f ost acoraat ' sportivului DAN ANTONIU_

.eg:a

$coala

.

SaIora*d ' naJIoNII cIe~

defiAI. redM:\.ia ~tel

NIC NICOL AESC U NICOLAESC TOMŞA N - Bistriţa TOM~A MARIA MARIAN Blstrlta - Vom Yom publica lista liceelor de aviaţie avialie şi ~i mai multe avioane ~coala. avioan e şcoală. GHIAŢA CATALIN Galall - VaGHIATA de MIG 25 de pe coperta număru numarurianta de lui 1/1985 1985 este pentru pentru antrenament şi ~i lu i 1/ ~coala. Deocamd Deocam data şcoală. at ă nu se pune problema bl ema măririi maririi numărului numarului de exemplare ce apar în in cursul cu rsul unui u nui an. an. I'a, a şi' MOCAN U N, MOCANU N. CR ISTIAN ABS-ul ABS- ul esţe esle un material termoplast termoplast ce se fabrică fabrica la Intreprinderea I ntreprinderea de Mase Mase Plastice din laşi. la~i. Foile de ABS încălzite incalzite pot fi deformate form ate prin vacuumare pe calup sau prin pr in simplă simpla îndoire. in do ire. Vom Yom prezenta această aceasta tehnologie într-un intr-un număr numar viitor. aplicaţie a lor din Cea mai uzuală uz uala ap licalie ţesături lesaturilor fibră fibra de sticlă sticla este învelirea invelirea pentru izolare termică termica a ţevilor l evi lor metalice în in construcţii. construclii. SZE LETZKY TI BE RIU - Tirgu Mureş Muret SZELETZKY TIBERIU - Vă Va mulţumim mullumim foarte mult mul t pentru pent ru efortul de traducere, dar materialul se suprapune în in bună buna măsură masura cu serialul nostru "ABC în in modelismul mo delismul feroviar". Poate ne puteţi ai puteli trimite un material original, original , m mai scurl. scurt.

CRI STIAN-DAN Bueu· MANTEA CRISTIAN-DAN Bucu· reştl Monitoarele clasei re,tI clasei "Kogălni· "Kog aln i· ceanu" au fost lost în in serviciu serviciu în in marina marina roromână mana mai mult de de o0 jumătate jumatate de secol, secol, suferind două doua modernizări modernizari capitale şi ~i nenenumărate numarate reparaţii reparalii şi ~i lucrări lucrari de întreţinere intrelinere care au dus la modificarea modificarea armamentului armamentului si a vitezei. vitezei. Datele pentru diverse diverse peşi variaza. rioade variază. ALEXA NDRU RAZVAN ALEXANDRU RAzVAN -- Bucureşti Bueure,tI Planurile "Columbiei" au fost lost publicate publicate în in Tehnium Tehniu m nr. 10 10 şi ~i 11/1981, 11/1981. LlSNIC SEBASTIAN şi SEBASTIAN BOGDAN BOGDAN -- Ia la,' - Au cerut şi ~i alţi alIi cititori planuri plan uri de de momoale unor ' rachete rachete aer-aer. aer-aer. Vom Yom înindele ale cerca să sa le Ie satisfacem satislacem cerinţele. cerinlele. Comiin.,tI -- CuirasaIFRIM TONY - Comăneştl itul "Tirpitz" nu a fost fost distrus distrus de subm subm ar aride buzunar britanice, britanice, ci ci de către catre nele de avioanele avioanele de bombardament ce au au utilizat utilizat bombe speciale de 10 tone. tone. Deocamdată Deocamdala nu sîntem sintem în in posesia unei unei documentaţii documentalii susceptibile de a fiIi publicate.

POTEl XXV sergent Teut Marius - locul I,

te statice, cu MiG 21 sergent Muntean Marius - locu naveta spatialA COLUMBIA sergent Levintz Csabo ~i Leviu - locurile II ~i III, cu modele! e!or JAR 823 ~ POTEZ XXVB, zburatoare. atras noi membri, care din pa pentru aviatie au realizat lucrun 'te atlt ca aspect eft ~ ca lunc teo RemarcMn dintre ace~tia ca,porali Matei loan ~ Adascalite I. In cadrul cercului s-au Inscris SI din anul I, ee vor duce mai de e rraditiile cercului nostru de aeroe. Ne pregatim pentru noile con. eu machete noi ~i sperMn m rezultate eft mai bune. Nu ne ruci invatatura, pentru cli aceast pnncipala noastra tndatorire ~i pa Elev Sandu Oiaconescu." mbrii redacpei noastre au vizita muzeul ~olii de aviape AURE CU, cit ~ cercul de aeromodele, plAcut impresionati de activitatea qea elevilor ~ a cadrelor ce Ii in . Ii felicitam ~i pe aceasta cale ~. ram noi succese In activitatea profe . i cea .. TT CRISTIAN - Tlml~ oara - Sa in-

cam. A ~te p t am

un pl an de calitate al veh i cu I cu nos cut. Ori ce model ist se e lau da ca a construit un avion e lh". supran umit "avion ul invizibil" I a l ace dovad a co ncreta din motive e de inlel es. IENTEZ CSOBA - Mlereu rea Clue rocoop incearca sa aSimi leze ~ine ru modeiele de trenuri. i n comerlul ist se mai gasesc inca unele comte Piko.

STURZA A. - Timişoara Tlml,oara - Vom Yom solicita colaboratorilor noştri no~tri planuri planuri şi ~i deiad eiaIii privind construcţia conslruclia avioanelor captive. captive. DAVI D CEZAR DAVID CEZAR - Bucure,tl Bueure,tI - DeoaDeoarece avionul Me 109G aa fost fost fabricat labrical sub licenţă licenla la IAR-Braşov, IAR-Brasov, îiII vom yom publica plapianurile. nurile. BALEA LIVIUS - Schlule,H, Sehlule,II, Prahova - Am dori şi ~tim ce ce cărţi carli noi noi de si noi să sa ştim modelism ~i radioamatorism radioamatorism vor apărea. aparea. model ism şi Din păcate, nu ştim. pacate, slim. SzABO ALMOS AL MOS - Orăştie Ora~tle - MUlţu Mullumim pentru planuri. Baghete şi ~i placaj pl acaj de de aviaţie avialie găsiţi gasili prin intermediul intermediul Clubului C lubului "Voinţa"-Reghin. "Voinla"-Reghin. URLIC H LUCIAN URLICH LUC IAN - Tulcea Tuleea - Rubrica de rachetomodele rachelomodele nu are decît decit foarte loarte puţini lini colaboratori, colaboratori , spre spre deosebire de celelalte, idem automodelele. Aceasta este explicaţia explicalia numărului numarului redus de materiale din aceste Invitam şi si pe această aceasta Bceste domenii. domen ii. Invităm cale specialiştii. s peciali~tii. Clubul Sporturilor Tehnico-Aplicative co-Aplicat ive de pe lîngă I1nga C.J.E.F.S.-Suceava nu onorează onoreaza decît decil comenzile cluburilor şi ~i asociaţiilor: asoci al iilor: CO C AR U CR ISTIAN Piatra C OJ O OC ARU CRISTIAN Platra Neam\ Neaml - Vom Yo m încerca incerca să sa satisfacem, sal islacem, cel eel puţin parţial, cererile dv. Vă mulţumim pulin paq;al, cereri le dv. Va mullumim pentru aprecieri. SI ON Iăgeştl ON MIHAI MIHAl - B Blag e,tI - După Dupa cum aţi ali văzut vawt din răspunsurile raspunsurile precedente precedenle o0 dv. vor fi satisfăcute parte din doleanţele satislacute dolean\ele în in numerele imediat următoare. urmatoare.

ADRESE UTILE Pentru Penlru a obţine obline orice oriee tip de de baghete baghele pentru penlru modelism. model ism, adresati adresa\i-- vă vcl Clubului .. Voinţa Voinla "" - Reghin, SIr. Sir. Mihai Mihal VIVIteazul nr. 12. leazul 12, telelon lelelon 950/ 20861 20861..

NI C NICOLAESCU N IC NICOLAE SCU

Tiparul Tlparul executat la Combinatul Comblnatul Poligrafic .qCa C... eU' •• Sdn Sdnlelr' Admin Admlnl 1nIt1 trIII l..

... 3!

=

'-e

e pe :: aa. ce pe ~pe pATRA~CU GABR GABRIEL Pe-tru va pATRAŞCU IEL -- Pe - " 55 ..a recoman nr. 11/ 1984. 1984. D in pacaie, reco ma ;;- nr. n pac - e - uU ,AVI a ţI e m od ernă '".. putem putem extinde rubrica rubri ca ,,,Avialie moderna TUDOR UDOR GH. GH. OVIDI O VIDIU Gala\i U -- Ga l a ţi Nu T delinem mai mai multe mulle date date decît decil cele cel e publipublideţinem cate în in nr. nr. 1/1985. 1/1985. cate CHESARU răila -:ncerC HESARU IONEL IONEL - BBralla :ncercaţi cali să sa construiţi construili modelul modelul propus propus în in acest acest numar la la rubrica rubrica "Marină "Marina modernă". modern a". număr CARAGEA ucureşti -CARAGEA CRISTIAN CRISTIAN -- B Bueure,tI Din puDin păcate, pacale, singura singura modalitate modalitate de de aa publica blica ilustraţii ilustralii tip tip poster poster este este aceea aceea încerincercată in nr. nr. 4/1984. 4/1984. Vom Yom publica publica aşezarea asezarea cata în servomecanismelor servomecanismelor într-un int r-un model model de de avion. reeditarea numă numaavion . Nu Nu este este posibilă posibila reeditarea rului de de test test din din 1983. Publicăm Publicam adresa adresa rului dv. n dv. in in speranţa speranla că ca veţi veli reuşi reu~i să sa faceţi faceli uun schimb schimb cu cu alt alt cititor: cititor: Aleea Aleea Macaralei Macaralei 5, 5, bl. 026, 26, sc sc 2, 2, ap. ap. 22, 22, 74682. 74682RC AN IIONUT ON UŢ -- Ia şi -- Nu CU C URCAN la,1 Nu deţinem del inem deocamdată deocamdata planurile planurile avionului avionului pe pe care care îl11 solicitaţi. solicita\i. Căutăm. Ciiutam. APETREI ANTON - lud. judo Ne Neam! AP ETREI ANTON amt -Submarinul Submarinul va va apărea. aparea. Bombardierele Bombardierel e nu nu În in viitorul viilorul apropiat. apropiat. COJOCARU VALEN TIN - saI sat Alba Alba -COJOCAR U VALENTIN Planurile Planurile trimise trimise nu nu îndeplinesc indeplinesc condiţiile condiliile calitative calitative necesare necesare publicării. publicarii . Din Din motive multiple, multiple, inclusiv preferinţele preferinlele altor altor cititori, cititori, nu nu putem pulem exclude exclude locomotivele locomotivele de de pe pe cocoperta perta 4. 4. TA u T U IONEL TAUTU IONEL - Craiova Cralova -- "Potez "Potez 25" ncez ă . de fabricaţie l abricalie fra franceza. 25" este eSle un un avion avion de Ceea ce ce ne-aţi ne-a\i trimis trimis nu nu sint sint subm submarine, arin e, ci uci modele modele de de viteză viteza clasa clasa A2 A2 ale ale sportiv sporti vului aclui bulgar bulgar George George Mirov, Mirov, prieten prieten al al red redacţiei liei noastre. noastre. VASILE. VASILE. GH, GH. PAU PAULL -- Tg. Tg. Ocna Oena -- Ru Ru-brica va prezenta prezenta un un bricS: ,,Aviaţie ,,Avialie modernă" moderna" va avion avion "Mirage", "Mirage" , poate poate chiar chiar în in numărul numarul viviitor. "Invincibile" deocamdată deocamdala nu. nu. itor. "Invincibile" COMA N CIPRIAN COMAN CI PR IAN -- Galal' Gala!1 -- În in ţara lara noastră aşe de pul noastrii ru nu se se produc produ c motor m otora~e de titipul solicitat Incercaţi o solicita! de de dv. dv. incerca\i 0 machetă macheta stastatică. tica. N AŢUC NICOLAE NIC OLAE -- Suceava Sueeava -- Vom Vom NATUC publica publica planurile planurile navei navei "Golden "Golden Hind" Hind" ex ex "Pelican", cu care Francis Drake a Încon" Pe lican", cu care Francis Drake a i nconjurat ~i 1580. 1580. jurat globul g lobul pămîntesc, paminlesc. Între intre 1577 1577 şi STERE STERE ŞTEFAN, ~TEFAN, STERE STERE IULIAN I ULIAN -- ' Bucure,,, Bueure,1I - Str. Str. Delfinului De llinului 2, 2, bl. bl. 42, 42, sc. sC. 1, 1. el. 10, ap. 62, sec!. 2, 73509 et. 10, ap. 62, sect. 2, 73509 - Caută Cauta nr. nr . ăr ull din 1/1983 1/1983 al al revistei revistei Modelism. Model ism. Num Numaru din paranteză ordine de de la la paranleza este este numărul num arul de de ordine apariţia um ă r aparilia revistei. revistei. De exemplu exemplu acest acest nnumar este al treilea treilea din din acest acesl an an şi si al al 8-lea 8-lea de de esle al la la apariţie, aparl\ie, deci deci este numerotat numerotat 3/1 3/1 985 985 (8). (8). In In momentul momentul lansării lansarii sale sale "Tirpitz" "Tirpitz" nu nu era era cel eel mai mai mare mare cuirasat cuirasat din din lume, lume, ni nici ca ca deplasament deplasament şi ~i nici nici ca ca lungime, tungime, el el şi si fratele !ratele său sau geamăn geaman "Bismark" "Bismark" fiin fiindd Întreintrecuţi abricate culi de de "Vamato" "Yamato" şi ~i "Mushashi" "Mushashi" flabricate în in Japonia. Japoni a. Tancurile Tancurile sferice s!erice au au ramas ramas ~ub $ub formă forma de de proiect proiect în in timpul timpul primului primulu I război razboi mondial. mondiaL

ru r. i1 aau

1"i

°

IORD ACHE SEBASTIAN m ăneşli IORDACHE SEBASTIAN - Co Comine,ti _ Construcţia aţie Construc\ia unui unui avion avion de de acrob acroba\ie telecomandat, telecomandat, cu cu detalii detalii de de funcţionare func\ionare.. va fiIi publicată publicata în in unul unul din din cele cele două doua nunumere mere următoare. u rm atoare. RÂCIANU AR IUS - Drobela-Turnu RAclANU M IotJl"RIUS Drobeta-Turnu Severin Severin - Pentru Pentru a calcula calcula scara scara împăr imparţiţi lili lungimea lungimea navei navei reale reate la la lungimea. lungimea. momodelului Nu deţinem delIOem detului măsurată masurata pe pe desen. desen. Nu detalii penlru portavion, porlavio n, ce ce delalii suplimentare suplimentare pentru are e fiecare. are 44 elice elice echidistante echidistante cu cu 4 pai pale Hecare. RA COŢEAN DUMITRU RACOTEAN DUMITRU -- Tlrgu Tirgu Mure~ Mu re~ _ Vă Va mulţumim mullumim pentru pentru aprecieri. aprecieri. MateMaterialele rialele trimise trimise spre spre publicare publicare trebuie trebuie să sa fie trase În tuş pe calc sau hîrtie aibă lie trase in tus pe sau hirtie alba la ta o0 scară scara superioară superioara celei cetei de de publicare. publicare. TexTextul sa cuprindă cuprinda datele datele tehnice tehnice şi si tul trebuie trebuie să eventual even tual o0 notiţă noti\a istorică istorica aa respectivulu respectivulu ii Ce nu au model. Au prioritate modelele model. Au prioritate model ete ce nu au mai mai fost fost prezentate prezentate de de către caire alte alte reviste reviste de de modelism. model ism. RA ŢIU EUGEN RATIU EUGEN -- Turda Tu rda -- Din Din neferinelericire, cire, nu nu deţinem de\inem datele datele solicitate. solicitate. ARGHIRO POL MIHAI Ploi eşti A RGHIROPO L MIHAl - Plole,!1 - Str. Str. M. M. Bravu Bravu 66 - Doreşte Dore~te schimb schimb de de corescorespondenţă pondenla şi ~i planuri planuri de de blindate blindate şi ~i cacamioane. kit-uri de de aviaţie. avialie. mioane. Idem Idem kit-uri AMI HAES! MIHAI Suceava Pregă A MIHAESI MIHAl - Sueeav8 - Pregatim tim un un serial, serial , "ABC-ul .. ABC- ul constructorului constructorului de de telecomenzi", tetecomenzi", ce ce va va incepe incepe cu cu montaje montaje extrem extrem de de simple. simple. MUSCAN U MIRCEA M USCANU MIRCEA -- Sos. 50S. Colentina Colentina 23 23 B, bl. 1B 1B IRTA, IRTA, se sc A, A, el. et. 5, 5, ap. ap. 42, 42, 72244 ucureşti -Caută 72244 BBueure,11 Cauta la l a schimb schimb nr. nr. 1/1983, 1/1983, 11 şi ~i 4 4 din din 1984. 1984. Locomotivele Locomotivel e "Orleans" "Orleans" şi ~i "Pacific" .. Pacific" nu nu au au fost fost încă inca pupublicate. blicate. - CUTINA CUTINA ŞTEFA ~TEFA N N -- Lugoj Lugoj -- Va Va veni ven i şi ~i rindul rindul avionului avionului FF 14. 14. AL ECU ANTO N -- Liceul Spiru ALECU ANTON Sp iru Haret, Harel , Bucure,11 Bueure,tl -- Vor Vor apărea aparea pe pe rînd rind şi ~i TorTornado SI Phantom ş. a.m .d. . nado ~I Ph an lom $.a.m.d. .

Materialele Materlalele trimise trlmlse spre spre publipubllcare nu se restituie restltule decit decit in cacazul unul acord prealabil, prealabll, chiar ch!ar dacă daci sint publicate publlcate sau nu. InInttreaga reaga rresponsabllltate esponsabilitate asupra asupra

""uu...u..DIti tU rt.lAI"U~ ~.tU N..a..ruI.rli.ftJr .. .11

a:v.~ av ...... L L.

,

1 •

,.

J _'

1,

,

".

•

..,

.

'

.

(

.

vN \/{'" in urrna, urmă, la 8 iunie 1883, • Bu ur $Ii, HU('ur şli, in în Gara de Nord I,1. PI' IlI' al eliunci unci "Gara Tirgovi$tei" Tîrgoviştei" ~,II If Ir 'n '\1 O rient-Express, prin care IU'' r' lizarea unei legaturi ~ 'ellizarea legături mai >1~ '1llJ1 mal omode mode Intre între ora~le oraşele Pat('"n Ill) Itlnlinopol, respectiv Intre Idntinopol, între 11 I Orient. Primul traseu al ce, 1 !)I On nI. "en uropean a fost: Paris It I'n european I, I• t)1) Nancy 'C' Nancy -- Strasbourg Strasbourg --, 11 Viena - Budapesta - JimII r Imi ~oa ra - Virciorova Imlşoara Vîrciorova I I1',1II '$Iili - Bucure!?ti Bucureşti - Giurgiu I••, (2 627 km) (2627 km).. Ajun$i Ajunşi la Smlrda Smîrda I (lin 1 tIIn
din Gara de Nord spre Giurgiu de cacă tre locomotiva C.F.R. nr. 12 "Vedea" (tip 1-A-1). l-A-l). Aparitia Apariţia In în anul 1885 a unei ramuri concurente a trenului Orient-Express care lega direct ora~le oraşele Paris i?i şi Constahtinopol, stantinopol, de aceasta această data dată prin Belgrad, Ni$ Niş $i şi Sofia - pe un traseu de 3 186 km -, a determinat administratia administraţia C.F.R. sa să comande In în Germania primele locomotive cu abur de mare viteza. teză. Astfel, In în 1886 au aparut apărut pe liniile romane!?ti româneşti primele opt locomotive tip 1-B-1 l-B-l ("Orleans"), care faceau făceau parte din seria C.F_R. C.F.R. 20-27. Aveau diametrul rotilor ţilor motoare de 1 930 mm !?i şi viteza maxima maximă de circulatie circulaţie de 95 km/h. krn/h. Pentru rem orca rea pe dificilul traseu remorcarea Turnu SeverinBalota alit Severin-Balota atît a trenului Orient Express, cit cît ~i şi a trenurilor romaromâne!?ti neşti de calatori, călători, au fost achizitionate achiziţionate In în 1887 de la Maschinenfabrik Richard Hartmann din ora$u1 oraşul saxon Chemnitz $3se şase locomotive de mare viteza viteză tip 2-B, denumite - dupa după firma constructoare $i şi tip "Chemnitz". Au fost Incadrate încadrate in în seria C.F.R. 28-33.

:

.

IlVIA LOCOMOTIVA LOCOMOTIVĂ II li

,

c

Tipul locomotivei

2 8-n2

eFR IXPHISUlUl-188 eFa A ORIINT DRIfNIIXPRISUlUI-188

1

Locomotiva Nr. Oenumirea Denumirea

Nr. de labrica\ie fabricaţie

Constructor

28 - "Codae~ti" "Codăeşti" 29 - "Do rna" "Dorna" 30 - "Govora"

1477/87 1478/87 1478/ 87 1479/87 1479/ 87

Maschinenfabrik Richard Hartmann, Chemnitz (astazi (astăzi

31 - ""Negreşti" Negre~t i" 32 - "Ocnila" "Ocniţa" 33 -Pu n ge~t i " - ""Pungeşti"

1480/87 1481 /87 1481/87 1482/87 1482/87

o r a~ ul oraşul

KarlMarx-Stadt). Karl-Marx-Stadt).

LOCOMOTIVA PROPRIU-ZISA PROPRIU-ZiSA

TENOERUL TENDERUL

Oiametru Diametrull cilindrilor -- 440 mm Cursa piston ului - 610 mm pistonului Diametrul ro\ilor 950 mm roţilor boghiului Oiametrul ilor motoare - 1 906 mm Diametrul rol roţilor Ampatam entul intre Ampatamentul Între osiile extreme extreme 6215 mm Timbrul de regim - 10 atm Supralala 2,10 m 2 Suprafaţa gratarului grătarului Supralala a de incalzire 111.40 Suprafaţa total totală Încălzire 111,40 m' m2 Greutatea locomotivei nealimentate 37.30 37,30 If tf Greutatea locomotivei in În serviciu 41,98 If ti G reutatea ad erenta - 26,54 Greutatea aderentă 26,54 If ti Sarcina maxima pe osie 13,32 If maximă ti Forla 4 173 kgl Forţa de trac\iu tracţiu ne kgf Viteza V,teza maxima maximă -- 115 km/h km / h

11 200 mm Oiametrui Diametrul rolilor roţilor -Ampatamenlul Ampatamentul - 3160 mm Greutatea tenderului nealimentat 12,93 If tf Capacitatea rezervorulu rezervoruluii de apa apă 10.00 10,00 tl tI Capacitatea rezervorului de combustibil combustibil - 8,10 8,10 If ti Greutatea tenderului in În serviciu 31,03 31 .03 If ti

Locomotivele tip 2-B "Chemnitz" "Chemnitz'" · au fost primele locomotive din parcul C.F.R. dotate cu un boghiu inainta!?, înaintaş, ceea ce Ie le permitea 0o mai buna bună inseriere scriere in în numeroasele curbe Ctl cu raze mici ale liniei Pite$ti-Vlrciorova. Piteşti-Vîrciorova. Pina Pînă la

introduce rea In introducerea în 1913 a primelor locomotive tip 2-C-l ("Pacific"), au fost cele mai rapide locomotive cu abur de pe reteaua C.F. R. Locomotivele aveau C.F.R. doua două osii cuplate, cilindri !?i şi mecanism de distributie exterior cadrului, fiind prevazute prevăzute cu instalatii cu abur pentru Incalzitul încălzitul trenurilor, aparate HausshalHausshăI ter pentru indicarea vitezei !?i şi aparate de aars rs numai pacura. păcură. Ulterior au fost Inzestrate frînă automata automată cu aer înzestrate cu Irina cornprimat comprimat Westinghouse, Westinghouse, care actiona am atît asupra celor doua două osii cuplate ale locomotivei, cit cît i?i şi asupra celor trei osii ale tenderului. Dupa După "Itinerarul Trenurilor" Trenurilor'" - valabil de la 19 aprilie/l mai 1898 -, trenul "Fulger P." P ." (Orient-Express), - care circula duminica, parcurgea distanta distanţa VirciorovaVîrciorova- Bucure!?ti Bucureşti (382 km) In în 8 ore ~i şi 8 minute. Pe portiunea porţiunea Turnu SeverinBalota viteza maxima rin-Balota maximă de circulatie circulaţie admisa admisă era de 45 km/h, krn/h, iar pe tronsoatronsoanele VIrciorova-Turnu Vîrciorova-Turnu Severin !?i şi Balota-Bucure!?ti ta- Bucureşti de 70 km/h. krn/h. In sens invers, trenul "Fulger c." (Orient-Express), care circula miercurea, strabastrăbă tea traseul Bucure!?ti-VIrciorova Bucureşti-Vîrciorova in 8

şi 35 de minute. ore i?i Locomotivele "Chemnitz" "Chemnil z" cat trenul "Orient-Express" p 1905, cind cînd au fost inlocuile înlocuil d, dl (,,&nesto Bred, Brpd, vele tip 2-C ("Ernesto din 1913 de locomotive Ie tip locomotivel" "1 :; cific"). cific" ). Au· lost fost singurele I ( tip 2-B comandate de adminu admil'll lor Ferate Rol1"1ilne Române $i şi au f10 I in exploatare pina nul pînă in În anul

BIBLIOGRAFIE: BIBLIOGRAFIE': (1) CF.R.. iul Tracl iunoJ, Alb C.F.R" Servic Serviciul Tractlunol. motive mottve ~şii tendere. Dim Oi,.., flatUi nl lu r 1.1.1895. 1. 1.1895. Bu Bu cu cu re~ti. reş ti . 1895 189S (p IP grama grama nr. 1 1) 1) . (21 or Publl (2) Ministerul Ministerul Lucriirii Lucra rilor Pllbll CO,, Generafa r FerelO Generală a a Caito Căil or Ferate Aorn Ilom de Ateliere $; e. lal orl şi Tracliun Trac1iune, 1, Iorl

rea rea

~i şi

dezvoUarea dezvoltare" ServlcluluJ ServIcIului dd

Trac1iune, precu m $i pr 9r ,t aeest serviciu de la intan\lHt 2 1906. 1906. BucLiresti. Bucureş ti . 1906 1906 (P (P Jl (3) F. R. Par cui locomollvelor (3) C. C.F.R" Parcul locomot' •• 'or pPI"1\ ma la, larga mală, largă ~i şi ingusli ingusti In In 1 tlnrl dPIl curesti, curesti, 1915 1915. (4) C.J. C.J . Halliwell. Halliwell . The The locomollv nis. ie Lokomotlven nla. D Die lokomollven Rum'nl Rum.nl Sweden Sweden.. 1970 (p. (p. 171 17) (5) (5) lIie Ilie Popescu Popescu . 100 de ani do dt I.1. prin mania prin Ro Rom ânia a trenulul trenului Orient Orlonl

~~~t'usneerZ,i~r~Cd~ r~ ~~h~~",, :~j

vista vista T.Tc T.Tc".. nr 77- 8. 1983 (P (p

II I

POPI

'UmAN JArml'

r.

Modelism Numarul 03 – 1985

Recommend Documents