Universitatea “Alexandu Ioan Cuza”, Iaşi
Studiu de Caz la disciplina Economie Bancară realizat la
Banca Comercială Română Agenția Tătărași Iași
Cuprins 1. Prezentarea societăţii bancare. Istoric şi evoluţie.......................................................................2
1.1 Momentul istoric al înființării BCR....................................................................................................2 1.2. Principalele etape şi evoluţia Băncii Comerciale Române în cadrul sistemului bancar românesc3 1.3 Forma şi structura capitalului şi a acţionariatului BCR...................................................................5 1.4 Principalele funcţii, activităţi şi operaţiuni bancare desfă șurate de BCR ........................................5 1.5 Cadrul legislativ general şi specific care reglementează activitatea băncii .....................................7 1.6 Organismele de control şi reglementare care supervizează activitatea BCR...................................8 1.7 Structura organizatorică a Administrației Centrale și a re țelei teritoriale a BCR ..........................9
2. Gestiunea conturilor bancare.....................................................................................................10 2.1. Proceduri de deschidere a conturilor bancare................................................................................11 2.2.Operaţiuni curente şi operaţiuni speciale.........................................................................................14 2.3.Incidente în funcţionarea conturilor bancare...................................................................................15 2.4.Închiderea conturilor bancare...........................................................................................................16 2.5.Analiza instrumentelor de plată........................................................................................................16 2.6.Moneda electronică............................................................................................................................22
3. Creditarea bancară........................................................................................................................25 3.2 Jaloane ale creditării..........................................................................................................................28 3.3 Creditarea persoanelor fizice.............................................................................................................30
4. Deontologia bancară şi secretul profesional................................................................................35 4.1. Obligaţiile băncii ...............................................................................................................................35 4.1.1. Obligaţiile băncii fata de clienţi......................................................................................................................35 4.1.2. Obligaţiile băncii faţă de terţi..........................................................................................................................43
4.2. Implicarea băncii în prevenirea şi spălarea banilor........................................................................44 4.2.1. Fazele spălării banilor din venituri provenite activităţi criminale..................................................................44 4.2.2. Obligaţiile generale ale băncii privind spălarea banilor..................................................................................45 4.2.3. Organisme de control şi reglementare............................................................................................................47
Anexe.................................................................................................................................................49 Bibliografie........................................................................................................................................50
1. Prezentarea societăţii bancare. Istoric şi evoluţie 1.1 Momentul istoric al înființării BCR Banca Comercială Română a apărut pe piața bancară din România după anul 1989 când a avut loc restructurarea întregii economii românești. Banca Comercială Română a fost înfiinţată potrivit Hotărârii Guvernului nr.1011/1990, prin preluarea de la Banca Naţională a României a operaţiunilor specifice unei bănci comerciale. Banca și-a început activitatea în noul cadru economico-financiar care se contura după mutaţia socialpolitică intervenită în decembrie 1989. 2
Fondată la 1 decembrie 1990, în cadrul procesului de restructurare pe două niveluri a sistemului bancar românesc, Banca Comercială Română a început să funcţioneze prin preluarea portofoliului de credite pentru industrie, gestionat anterior de B.N.R., continuând astfel o tradiţie de peste 50 ani de activitate comercială. La momentul respectiv, pe piaţa serviciilor bancare acţionau deja trei mari bănci, cu capital de stat, specializate în finanţarea comerţului exterior, agriculturii şi industriei alimentare, investiţiilor. Fiind înmatriculată în România din 1990 ca societate pe acţiuni, B.C.R. S.A. este autorizată de Banca Naţională a României să desfăşoare activităţi în domeniul bancar. În 1990, B.C.R. își demarează activitatea cu un colectiv de 5300 de angajaţi transferați de la BNR, 100 unităţi în reţea și un pasiv în valoare de 273 miliarde lei. Activele bancare erau aproape în totalitate materializate în credite bancare care însumau 269 miliarde lei.
1.2. Principalele etape şi evoluţia Băncii Comerciale Române în cadrul sistemului bancar românesc Încă din primii ani de funcţionare, Banca Comercială Română şi-a propus să se dezvolte ca o bancă universală, capabilă să satisfacă cerinţele unor segmente cât mai largi de clienţi. Momentele cheie din evoluţia Băncii Comerciale Române în cadrul sistemului bancar românesc sunt prezentate în continuare: ► 1990-1993 – perioada de ajustare a activităţilor tradiţionale la noile condiţii de funcţionare, de definire şi consolidare a structurilor operaţionale ale băncii. În această perioadă are loc extinderea reţelei unităţilor teritoriale, personalul creşte numeric, baza de clienţi, reprezentată aproape integral de agenţi economici, firme industriale cu capital de stat. ► 1994-1998 – perioada de afirmare a B.C.R. pe plan intern şi internaţional odată cu întărirea poziţiei sale pe piaţă. Se caracterizează prin dezvoltarea dinamică a activităţilor tradiţionale şi apariţia unor noi tipuri, cum ar fi creditarea în valută, creditarea investiţiilor, derularea prin unităţile proprii a operaţiunilor de comerţ exterior, efectuarea de tranzacţii pe piaţa de capital şi prestarea unor servicii către populaţie. Banca a continuat să finanţeze procesele de restructurare şi retehnologizare din economie, orientându-se spre susţinerea într-o mai mare măsură a întreprinzătorilor privaţi mici şi mijlocii. Banca Comercială Română a fost preocupată în această perioadă de elaborarea primelor strategii pe termen mediu, prin care s-au stabilit principalele direcţii ale dezvoltării viitoare a băncii: identificarea unor noi segmente de clienţi - ţintă pentru structurarea eficientă a ofertei de produse şi servicii; organizarea reţelei de unităţi pe principiul profitabilităţii prin introducerea unui model propriu de evaluare a creditelor; îmbunătăţirea normelor şi procedeelor de lucru; adoptarea de măsuri cu caracter prudenţial pentru diminuarea riscurilor bancare; dezvoltarea unei infrastructuri informatice performante. ► La sfârşitul anului 1994 Banca Comercială Română a devenit prima bancă din România care a început procesarea cardurilor VISA, iar un an mai târziu ca membru principal al Europay International , a acceptat la plăţi prin reţeaua sa carduri internaţionale emise sub sigla acestei 3
organizaţii. Banca. ► În martie 1997, Banca Comercială Română este prima banca din România care a ieşit pe pieţele internaţionale de capital prin emisiune de euroobligaţiuni cu sprijinul Băncii de Investiţii Merrill Lynch, fără garanţii guvernamentale. ► În 1998 B.C.R. lansează serviciul MoneyGram de transfer rapid de fonduri în şi dinspre România, serviciul MultiCash, prin care clienţii persoane juridice pot efectua plăţi electronice, precum şi creditele de factoring extern. ► Anul 1999 marchează un moment important în evoluţia BCR, participând la o premieră pe piaţa românească - fuziunea prin absorbţie a BANCOREX,. În urma acestui proces compex a rezultat o bancă mai solidă, lider incontestabil pe piaţa internă şi cu o reprezentare bună în străinătate prin subsidiarele sale. ► În aprilie 2004, BCR a devenit prima bancă din România care a introdus o structură de management pe două niveluri, cu un Consiliu de Supraveghere total independent compus numai din membri neexecutivi cu responsabilităţi în domeniul supravegherii, coordonării și administrării activităţilor Băncii şi un Comitet Executiv ales de acţionari din rândul salariaţilor cu responsabilităţi majore în domeniul managementului operaţional al Băncii. ► Preluarea pachetului majoritar de acţiuni al Băncii Comerciale Române de banca austriacă Erste Bank AG, semnată la data de 21 decembrie 2005 de reprezentanţii Guvernului şi cei ai băncii austriece, este cel mai important moment în evoluția Băncii. Erste Bank a devenit noul acţionar majoritar al BCR după achiziţionarea unui pachet de 61,% din acţiuni, la un preţ de 7,65 euro/acţiune. Preţul total pentru cele 490.399.321 acţiuni vândute a fost de peste 3,75 miliarde euro. În 2006 Erste Bank a stabilit un program de investiţii de 100 milioane de euro în următorii trei ani la BCR. ► Banca Comercială Română (BCR) a lansat pe 3 septembrie 2007 noul logo al băncii, rezultat din îmbinarea experienţei şi renumelui celei mai importante bănci româneşti cu brand-ul de prestigiu Erste, cel mai performant furnizor de servicii financiare din Europa Centrala şi de Est. Noul logo al Băncii a devenit:
Cea mai importantă schimbare adusă de noul logo constă în alăturarea cunoscutului S roşu la BCR. Litera S roşie este un simbol tradiţional al băncilor de economii şi al Erste Bank, precum şi un element comun al tuturor subsidiarelor Grupului Erste. Punctul roşu de deasupra "S"-ului este un simbol pentru economisire şi reprezintă o moneda intrând într-o cutie de economii. ► La începutul lunii iulie 2009, banca avea instalate 2.000 de ATM-uri în România, având o rețea de peste 650 de unități teritoriale. Prin intermediul acestora, Banca pune la dispoziția clienților peste 25 de tipuri de carduri de debit și de credit, dispunând de o rețea de peste 15.000 de terminale electronice la comercianți. ► De asemeneaîn luna decembrie 2010, BCR – Erste Group ocupa poziția 1 șa Bursa de Valori București atât între societățile financiare, cât și în general, având o capitalizare bursieră de 54.949.077.561 lei (12,8 miliarde euro). Banca Comercială Română s-a impus treptat pe piaţa internă, prin seriozitate, eficienţă şi 4
oferta diversificată de produse şi servicii chiar și în condiţiile concurenţei băncilor de stat cu tradiţie, a celor cu capital privat autohton şi străin apărute ulterior. Managementul băncii a urmărit în mod consecvent obţinerea de profit şi creşterea acestuia, extinderea portofoliului de afaceri prin angajarea prudentă a resurselor. BCR, membră a Erste Group, pune accent pe stabilirea unor relaţii bune şi de durată cu clienţii săi, realizeazând aces lucru prin înţelegerea nevoilor clienţilor şi venind în întâmpinarea acestora.
1.3 Forma şi structura capitalului şi a acţionariatului BCR BCR, membră a Grupului Erste, este o bancă universală fiind cea mai importantă instituţie bancară din România şi gestionând active de peste 16,5 miliarde de EUR. Acţionarul majoritar al BCR este Erste Bank. Grupul Erste este unul dintre liderii sistemului financiar din Europa Centrala şi de Est. Astfel, în proporție de 69,3% din capitalul social al Băncii este străin, iar respectiv 30,7% - capital român. Tabel nr 1. Structura acţionariatului BCR Acționari Procent Erste Group Bank 69,3063% SIF Oltenia 6,1175% SIF Moldova 6,0000% SIF Transilvania 6,0000% SIF Muntenia 6,0000% SIF Banat - Crişana 6,0000% SC Actinvest SA 0,0020% SC Cozamin SRL 0,0013% SC Carina Import Export SRL 0,0006% SC Yoyo Impex SRL 0,0003% SC Milord Impex SRL 0,0002% SC Certinvest SA 0,0001% Persoane fizice 0,5716% Sursa: Raport anual BCR – Erste 2009
Capitalul social este deţinut în proporţie de 69,3% de Erste Bank, 30,12% de către Societăţile de Investiţii (SIF), 0,02% - SC Actinvest SA, 0,0013% SC - Cozamin SRL, 0,57% persoane fizice. Capitalul social al băncii are în prezent o valoare de 1,03 miliarde lei, cu un număr de 792.468.269 acțiuni, ca rezultat al deciziei Adunării Generale Extraordinare (AGEA) și al Adunării Generale Ordinare (AGA) din 24/04/2010 de a-l majora cu 237,74 milioane lei prin încorporarea unei părți din profitul net obținut de instituția de credit în anul 2009. Creșterea capitalului social a avut loc prin majorarea valorii nominale actuale de 1 leu/acțiune la 1,3 lei/ac țiune. Corespunzător, acționarii au aprobat modificarea art. 4 și art. 39 din Actul Constitutiv al BCR S.A.
1.4 Principalele funcţii, activităţi şi operaţiuni bancare desfășurate de BCR Banca Comercială Română şi-a structurat activitatea pe o gamă largă de activităţi şi operaţiuni, începând cu cele de creditare şi continuând cu cele valutare, de procesare a conturilor, oferind astfel o paletă diversă de servicii bancare, conferindu-i caracterul de bancă universală. 5
Banca se îndreaptă către companiile mari, agenții economici, întreprinderile mici și mijlocii , activitatea de retail. BCR, fiind o bancă comercială, are ca principale funcții următoarele:
atragerea de disponibilități de la populație și de la agenții economici;
acordarea de credite populației și agenților economici;
funcția de transfer prin intermediul sistemelor de operații între sedii sau sisteme de decontare interbancară (TRANSFOND). Principalul produs bancar al Băncii Comerciale Române adresat clienților săi este creditul bancar si plasamentele asimilate, iar activitatea de creditare constituie un element fundamental al strategiei generale a băncii. Banca este acceptată de un număr important de agenți de garantare a creditelor pentru export și colaborează cu organismele internaționale : BIRD, BERD, BEI. Produsele și serviciile BCR sunt structurate pe următoarele categorii de clienți:
Persoane fizice
Private banking
Tineri
PFA (Persoane Fizice Autorizate)
Corporații
IMM-uri (Întreprinderi Mici și Mijlocii)
Municipalități Banca are pachete adecvate de produse, care țin seama de caracteristicile și categoria clientelei cărora se adresează. Principalele operațiuni desfășurate de către BCR sunt:
tranzacții în conturi curente ale persoanelor fizice și juridice
acordarea de credite și atragerea de depozite
operațiuni de încasări și plăți în numerar sau fără numerar prin conturile clienților
operațiuni cu metale prețioase
deschiderea de acreditive și scrisori de garanție bancară
transferuri de sume în valută prin sistemele Money Gram, Smith&Smith, SC Speed Transfer SRL, Coinstar, TRABEX, CECA – ROCES BCR
operațiuni valutare
acordarea de asistență și de consultații pe probleme de evaluare a patrimoniului și de gestiune financiară
SEIF BCR - Casete de valori și saci sigilați
operațiuni de scontare a efectelor de comerț și rescontare, în lei și în valută
24 Banking BCR
Direct debit, Standing Order, Plăți prin mandate
emisiuni de carduri
cecuri de calatorie
BCR Campus Club pentru tineri și studenți Pe lângă aceste servicii și produse commune și celorlalte bănci, Banca Comercială Română 6
oferă și servicii specializate, fapt care demonstrează statutul ei de bancă universală. Printre acestea se numără: BCR Asigurări: serviciile oferite acoperă o gamă variată de cerinţe ale clienţilor în domeniul asigurărilor pentru: asigurarea de avarii şi furt a autovehiculelor, asigurarea clădirilor şi a bunurilor, asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto – RCA. BCR Asigurări de Viață: asigurarea medicală pentru călătoriile în străinătate, asigurarea privată de sănătate – VIP BCR Banca pentru Locuințe. BCR Leasing - oferă persoanelor juridice române servicii de leasing financiar pentru următoarele domenii: echipamente industriale; bunuri de folosinţă îndelungată; imobile cu destinaţie comercială, industrială sau de locuinţă; fondul de comerţ. Good.bee - Tranzacții mobile. BCR Pensii, SAFPP S.A. Oferta variată de produse și servicii este pentru bancă mijlocul principal de menținere a cotei sale de piață de lider și a interesului unui număr cât mai mare de clienți. În prezent, BCR oferă clienților săi toate produsele bancare ce se practică pe piata internă, iar prin dezvoltarea sistemului informatic, și a unor servicii existente doar în băncile din străinătate. Calitatea serviciilor și continuitatea acestora vor contribui în viitor la creșterea fidelității clienților. Într-un sector bancar profesional și competitiv, BCR își păstrează trendul de creștere continuă a performanței financiare, lucru ce preconizează cu necesitate dezvoltarea și lărgirea ofertei de produse și servicii bancare, precum și îmbunătățirea celor existente.
1.5 Cadrul legislativ general şi specific care reglementează activitatea băncii Cu scopul fundamentării unui sistem bancar românesc modern, au fost elaborate legi în concordanță cu directivele bancare ale UE, cele mai importante dintre acestea fiind: Legea nr.312 din 28 iunie 2004 privind Statutul Băncii Naționale a României Această lege abrogă și înlocuiește Legea 101/1998 și prevede faptul că BNR este banca centrală a României, având personalitate juridică, obiectivul fundamental al ei fiind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. De asemenea, BNR sprijină politica economică generală a statului fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental. BNR este autorizată să utilizeze instrumente specifice pentru operațiuni de piață monetară și de creditare a instituțiilor de credit, a mecanismului rezervelor minime obligatorii pentru aducerea la îndeplinire a politicii monetare promovate. Toți salariații BNR sunt obligați să păstreze secretului profesional asupra oricărei informații nedestinate publicării. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.99 din 6 decembrie 2006 privind institu țiile de credit și adecvarea capitalului aprobată, completată și modificată prin Legea nr.227 din 4 iulie 2007, abrogă și înlocuiește Legea 58/1998. Ordonanța reglementează supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, a sistemelor de plăți, de decontare a operațiunilor cu instrumente fiananciare, condițiile de acces la activitatea bancară și a desfășurării activității bancare pe teritoriul României. De asemenea, instituțiile de credit trebuie să păstreze confidențialitatea asupra tuturor datelor și informațiilor cu privire la 7
activitatea desfășurată; trebuie să mențină un nivel adecvatla fondurilor proprii; trebuie să facă publice date și informații referitoare la operațiunile realizate etc. Ordonanţa Guvernului nr.10/2004 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului instituţiilor de credit, cu modificările ulterioare Ordonanța reglementează procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, și se aplică instituţiilor de credit, persoane juridice române, inclusiv sucursalelor acestora cu sediul în străinătate. Organele care aplică procedura sunt: instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic, administratorul special, lichidatorul. Procedura reorganizării judiciare şi a falimentului se deschide pe baza unei cereri introduse de către instituţia de credit debitoare sau de creditorii acesteia ori de BNR. Instanţa competentă determinată conform legii române este singura autoritate împuternicită să decidă aplicarea unei proceduri a reorganizării judiciare şi a falimentului cu privire la o instituţie de credit, persoană juridică română, inclusiv la sucursalele acesteia stabilite în alte state membre.1 Alte regelementari importante în desfășurarea activității instituțiilor de credit sunt:
Regulamentului BNR nr. 18/2009 privind cadrul de administrare a activității instituțiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri și condițiile de externalizare a activităților, cu impact profund asupra organizării interne a activității instituțiilor de credit.
Ordin BNR nr. 6/2007 privind situaţiile financiare consolidate conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, solicitate instituţiilor de credit în scopuri de supraveghere prudenţială
Regulament BNR nr. 24/2009 privind lichiditatea instituţiilor de credit ș.a. Reglementarea sistemului bancar contribuie la dezvoltarea sănătoasă a relațiilor din mediul bancar și a societății, ținând cont de faptul că o reglementare excesivă poate duce la încetinirea sau chiar blocarea activității bancare. Astfel, menținerea unui raport optim între aspectul cantitativ al reglementării bancare și cel calitativ este un factor esențial în buna desfășurare a operațiunilor instituțiilor de credit.
1.6 Organismele de control şi reglementare care supervizează activitatea BCR Activitatea Băncii Comerciale Române este reglementată și controlată atât de organisme interne, cât și externe. Deoarce sistemul bancar românesc este structurat pe două nivele, activitatea BCR este controlată de banca centrală, BNR, care poate interveni prin reglementări în activitatea băncii cu scopul de a restabili echilibrul monetar și de a asigura continuitatea sistemului bancar. Tot din categoria organismelor externe de control face parte Ministerul Finanțelor Publice, care acționează prin mijloace specifice pentru combaterea evaziunii fiscale și a corupției. Acesta colaborează cu BNR pentru elaborarea reglementărilor din domeniul monetar și valutar, a balanței de plăți externe, a creanțelor și angajamentelor externe. Pe lângă aceste organisme de control externe, activitatea BCR mai este supervizată de Comisia Națională de Valori Mobiliare, deoarece BCR este o societate listată la Bursa de Valori București; Agenția Națională de Protecție a Consumatorilor care desfăşoară activităţi de 1
BNR, www.bnr.ro, accesat pe 10/12/2010
8
informare, consiliere şi educare a consumatorilor; controlează respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia consumatorilor, referitoare la securitatea produselor şi serviciilor, precum şi la apărarea drepturilor legitime ale consumatorilor, prin efectuarea de controale în banca respectivă. În aprilie 2004, BCR a devenit prima bancă din România care a introdus o structură de management pe două niveluri, cu un Consiliu de Supraveghere total independent compus numai din membri neexecutivi cu responsabilităţi în domeniul supravegherii, administrării şi coordonării activităţilor Băncii şi un Comitet Executiv ales de acţionari din rândul salariaţilor cu responsabilităţi lărgite în domeniul managementului operaţional al Băncii. Dintre organismele de control și reglementare internă a BCR fac parte2: - Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) care este organul de conducere a băncii și reprezintă totalitatea acționarilor. AGA ia decizii cu privire la modificarea statutului băncii, majorarea capitalului etc. - Consiliul de Supraveghere din care fac parte Comitetul de Audit și Conformitate, Comitetul de Remunerare și Comitetul de Risc. Membrii Consiliului de Supraveghere sunt: Andreas Treichl – Președintele Consiliului de Supraveghere Manfred Wimmer – Vicepreședintele Consiliului de Supraveghere Herbert Juranek - Membru Bernhard Spalt- Membru Florin Pogonaru - Membru Mihai Fercala - Membru Tudor Ciurezu – Membru Administratorii nu pot fi membri ai Comitetului Executiv, directori executivi, salariaţi sau consultanţi ai Băncii. - Comitetul Executiv în a cărui componență intră: Comitetul de Administrare a Riscurilor, Comitetul de Administrare a Activelor și Pasivelor, Comitetul de Credite. Membrii Comitetului executiv sunt: Dominic Bruynseels – Președinte Executiv Oana Petrescu- Vicepreședinte Executiv Helmuth Karl Hintringer – Vicepreședinte Executiv Wolfgang Schoiswohl – Vicepreședinte Executiv Membrii Comitetului Executiv şi directorii executivi nu pot conduce alte bănci sau societăţi comerciale, nu pot fi administratori sau manageri ai altor bănci sau societăţi comerciale, altfel decât cu autorizarea Consiliului de Supraveghere şi ca reprezentanţi ai Băncii.
1.7 Structura organizatorică a Administrației Centrale și a rețelei teritoriale a BCR Grupul Banca Comercială Română - ERSTE este format din banca mamă, Banca Comercială Română S.A. şi filialele acesteia: Anglo-Romanian Bank Limited, BCR Sucursala Chişinău, BCR Asigurări SA, BCR Asigurări de Viaţă SA, BCR Pensii, BCR Leasing SA. Structura rețelei de unități bancare a BCR cuprinde: 2
Centrala băncii
BCR, www.bcr.ro accesat pe 11/12/2010
9
Sucursale
județene
Agenții
Filiale Precum este prezentat în Organigrama Centrală a Băncii (Anexa A1), B.C.R. S.A. are în subordine o reţea de unităţi compusă din sucursale judeţene, sucursale şi agenţii – unităţi fără personalitate juridică, care funcţionează în baza aprobării Comitetului Executiv şi efectuează operaţii şi prestări de servicii bancare în conformitate cu prevederile statutului. Centrala BCR își are sediul în municipiul Bucureşti, bd. Regina Elisabeta, nr. 5, sector 3. Prin centrala ei, BCR îndeplineşte funcţia de control și monitorizare a activităţilor ce se desfăşoară în sucursalele judeţene şi agenţii, asigurând aplicarea corectă a legilor şi a actelor normative în vigoare. Astfel, centrala băncii stabilește politica de creditare, de dezvoltare în țară și străinătate sau de fuziune și achiziții; asigură lichidități și fonduri de creditare unităților subordonate; stabilește nivelul dobânzilor, comisioanelor, a plafoanelor de creditare ș.a. Sucursalele Băncii Comerciale Române asigură dezvoltarea politicii de creditare, controlul operațiunilor cu clientela, respectarea conduitei interne și externe etc. Agențiile bancare sunt unități bancare fără personalitate juridică, cu rol operativ și care îndeplinesc politica băncii mamă prin exercitarea operațiunilor specifice băncii în cauză. Agenția BCR Tătărași este localizată în Iași pe adresa Str. Han Tatar, Nr. 6, aflându-se în subordinea Sucursalei BCR Iași. Conform Organigramei Agenției (Anexa A2), aceasta are o structură organizatorică simplă, în frunte situându-se Directorul executiv al Agenției, având în subordinea sa Consilieri Clienți Retail (2 salariați), Consilieri Clienți Zonă Rapidă (1 salaria ți) și un Operator Ghișeu Bancar (1 salariat).
Directorul executiv supraveghează activitatea bancară şi efectuează controlul în cadrul acesteia pentru ca seviciile bancare oferite să se realizeze în bune condiţii.
Consilerii Clienţi Retail acordă credite persoanelor fizice, oferă carduri de debit şi de credit şi realizează activitatea de urmărire a rambursării creditelor.
Consilerii Clienţi Zona Rapidă realizează următoarele activităţi: deschideri de conturi pentru persoane fizice şi juridice, constituiri de depozite, operaţiuni de încasări şi plăţi prin conturi pentru societăţi comerciale şi persoane fizice, operaţiuni de transferuri.
Operatorii Ghişeu Bancar realizează eliberări de numerar din conturi, încasări de numerar pentru persoane fizice şi societăţi comerciale, operaţiuni de schimb valutar. BCR este cea mai importantă instituție bancară din România gestionând active de peste 17,2 miliarde de EUR. Banca oferă întreaga gamă de produse și servicii pentru popula ție având în prezent 659 de unități retail. Clienții corporate beneficiază de serviciile BCR prin intermediul a 50 de centre de afaceri corporate. BCR are instalată cea mai mare rețea natională de ATM și POS – peste 2.000 de bancomate și circa 17.000 de terminale electronice operaționale la comercianți. BCR se prezintă astăzi drept cel mai important Grup financiar din Romania pe piața leasingului, în domeniul managementului activelor, pe piața de capital, a pensiilor private, a băncilor de locuințe.
2. Gestiunea conturilor bancare 2.1. Proceduri de deschidere a conturilor bancare 10
Potrivit legii nr.33/1991 privind activitatea bancară şi Regulamentul BNR privind operaţiunile valutare, băncile sunt autorizate să deschidă conturi persoanelor fizice şi juridice române şi străine. Deschiderea unui cont bancar presupune încheierea convenției între bancă și viitorul titular de cont și, de regulă, efectuarea primei operațiuni, cum ar fi depunerea unor sume de bani în cont, prin intermediul casieriei.3 Titularii de cont pot fi atât persoane juridice cât si fizice şi poartă denumirea de „clienţi”. Aceştia pot fi :
regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat, mixt sau privat; societăţile comerciale cu participare străină de capital; societăţile agricole; asociaţiile familiale şi persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente; fermierii agricoli (individuali) şi cei organizaţi în diferite forme de asociere simplă, fără personalitate juridică;
instituţiile publice, organizaţiile cooperatiste şi obşteşti; organizaţiile şi organismele internaţionale care funcţionează pe teritoriul României; alte persoane juridice din ţară şi străinătate; persoane fizice – populaţia. Categoriile de conturi bancare pe care BCR le poate deschide sunt: conturi curente de disponibilităţi băneşti prin care se fac operaţiuni de încasări şi plăţi; conturi de depozite la vedere sau la termen pentru păstrarea şi fructificarea resurselor băneşti atrase de la persoanele juridice şi fizice; conturi de credite prin care se efectuează operaţiuni de acordări şi rambursări de credite; conturi cu destinaţie specială care reflectă produse şi prestări de servicii efectuate de bancă la solicitarea clientului. Contul curent poate fi în lei sau valută şi prin intermediul acestuia se pot desfăşura următoarele operatiuni: alimentare cont cu drepturi salariale, transferuri intrabancare în lei şi valută, transferuri interbancare în lei şi valută, plata facturilor/ ratelor la creditele BCR şi la cardurile de credit BCR, constituire/lichidare depozite şi conturi de economii, cumpărarea/vânzare de Certificate de Depozit cu Discount şi alimentarea conturilor de economii şi depozite la termen cu componenta acumulare. Comisionul pentru deschiderea contului este zero, iar comisionul de administrare este de 2,5 RON/lună. Pentru sumele existente în contul curent banca acordă o dobândă de 0,10%. Pentru a obţine avantaje maxime din punct de vedere al costurilor şi al accesibilităţii, BCR pune la dispoziţia clienţilor două pachete de cont curent adresate persoanelor fizice: ESENTIAL BCR şi ESENTIAL PLUS BCR. Deschiderea contului curent poate fi dispusă de: titularul de cont şi împuternicitul mandatat să deschidă conturi curente în numele titularului de cont. Maxicont BCR – cont de economii în lei şi în valută şi este destinat persoanelor fizice 3
Căpraru, Bogdan, Activitatea bancară. Sisteme, operațiuni și practici, Editura C.H.Beck, București 2010 pag. 112-115
11
rezidente sau nerezidente, cu vârsta de pâna la 18 ani, care deţin suma minimă de constituire a contului de economii şi anume: 500 RON la contul în lei, 250 USD la contul în dolari şi 250 EUR la contul în euro. Se pot realiza depuneri oricând, prin virament intra şi interbancar sau prin transfer de fonduri din contul curent ce este ataşat cardului de debit în lei( de la ATM-urile BCR). Retragerile se pot face prin: numerar, virament în contul curent cu sau fără card de debit ataşat şi/sau în contul de card de credit al titularului, constituirea de depozite la termen. Titularul de cont poate desmna unul sau mai mulţi împuterniciţi care pot efectua operaţiuni în cont pe baza actului de identitate prezentat în original, în limita sumelor aferente contului de economii. Dobânda este variabilă şi este diferenţiată pe tranşe valorice. Tabel nr. 2 Dobânzi aferente contului Maxicont Moneda
Sold cont de economii
Dobânda % / an
RON
500- 10000 lei
4,00
EUR
10000- 50000 lei 50000- 100000 lei 250- 10000 EUR
4,25 4,50 1,40
USD
10000- 25000 EUR 25000 EUR şi peste 250- 10000 USD
1,50 1,60 1,00
10000- 25000 USD 25000 USD şi peste
1,00 1,00
Sursa: www.bcr.ro accesat pe 12/12/2010
Comisionul pentru deschiderea contului de economii este zero, iar comisionul de administrare a contului este de 4RON/ lună, 1EUR/lună sau 1 USD/ lună. Avantajele contului de economii sunt: accesul rapid la sumele economisite, cu condiţia menţinerii soldului minim, transferuri de sume între contul de economii şi contul curent prin servicii de efectuare operaţiuni prin Canale Alternative BCR, dobânda aferentă acestui cont nu se impozitează, siguranţa oferită de garantarea de către Fondul de Garantare a Depozitelor a sumelor economisite. Documentele utilizate sunt: buletinul de identitate/ cartea de identitate, convenţia de cont de economii în lei/ valută pentru persoane fizice sau convenţia de cont de economii în lei/ valută pentru persoane fizice minore, convenţia de cont curent pentru persoane fizice. SUCCES BCR- depozit la termen în lei şi în valută destinat persoanelor fizice şi poate fi în RON, EUR şi USD. Acest depozit are următoarele caracteristici: -termene: 1 lună, 2, 3, 6, 9 şi 12 luni pentru depozit la termen în RON şi valută cu dobândă fixă, 1 lună, 3, 6, 9 şi 12 luni pentru depozite la termen în RON cu dobândă variabilă; - sumă minimă de constituire: 100 RON pentru depozite la termen în RON cu dobândă variabilă, 1000 RON pentru depozite la termen în RON cu dobândă fixă, 500 EUR/ USD pentru depozite la termen în valută cu dobândă fixă - dobânda: variabilă/ fixă pe perioada cuprinsă între momentul achziţionării şi data scadenţei; - este necesară deţinerea unui cont curent; - lichidare depozit: la scadenţă/ la cerere; - minori: pentru minori 14 ani operaţiunile se desfăşoară doar prin reprezentanţii legali ai minorului sau 14- 18 ani cu acordul reprezentanţilor legali; - împuterniciţi: titularul de cont poate desemna unul sau mai mulţi împuterniciţi care pot efectua operaţiuni în cont pe baza actului de identitate prezentat în original, în limita sumelor aferente depozitului iniţial. 12
Avantajele depozitului la termen SUCCES BCR sunt: dobândă atractivă, în special pentru depozite la termen 3, 12 şi 24 luni, dobânda aferentă acestui produs nu se impozitează, nu se percepe comision la alimentarea contului, gestionarea economiilor este mai uşoară prin evidenţierea în acelaşi cont de depozit a alimentărilor ulterioare, banca eliberând raportul privind situaţia depozitelor la termen si sumele acumulate, eliminarea riscului pe care îl presupune păstrarea economiilor la domiciliu şi garantarea disponibilităţilor din cont prin Fondul de Garantare a Depozitelor, limita nivelului stabilit periodic de către acesta. Documentele utilizate sunt: BI/ CI, iar în cazul persoanelor fizice minore : declaraţie tip dată în faţa salariaţilor băncii/ declaraţie în formă autentică dată în faţa notarului public. Conform procedurii de deschidere a contului curent4, documentele utilizate în relaţia cu clienţii sunt: • Soldul minim de la care banca bonifică dobânda la vedere (tabelul nr.1); Nr. Crt. 1. 2. 3. 4.
Tip valută
Tabel nr. 3 Soldul minim Limita minimă de calcul a dobânzii
RON EUR USD GBP
10 100 100 100
5. CHF 200 Sursa: Reglementarea A 00035.2-2009 – Cont curent pentru persoane fizice
•
Cerere-contract de cont curent cu sau fără card de debit ataşat (pentru persoane fizice) (Anexa B4);
•
Cerere-contract de cont curent cu sau fără card de debit ataşat (pentru persoane fizice minore) (Anexa B5);
•
Declaraţie dată în faţa funcţionarilor bancari (Anexa B6);
•
Declaraţie dată în faţa notarilor publici şi autentificată (Anexa B7);
•
Specimen de semnătură formular;
•
Solicitare pentru efectuarea de operaţiuni bancare la ghişeu (Anexa B8);
•
Solicitare pentru efectuarea de operaţiuni cu carduri bancare (Anexa B9);
•
Adresa înştiinţare client închidere conturi curente (Anexa B10)
•
Notificare închidere conturi curente inactive (Anexa B11)
•
Cerere pentru virarea drepturilor băneşti în contul curent deschis la BCR.
Fluxul de lucru aferent contului curent pentru persoane fizice 5privind deschiderea de conturi curente cu carduri ataşate pentru salariaţii unui angajator se prezintă astfel: 1) prezentarea ofertei băncii privind deschiderea de conturi curente cu carduri de debit ataşate ( prezentarea produsului se poate face cu ocazia promovării la angajatori a Pachetului de beneficii retail salariu); 2) în cazul în care Angajatorul solicită băncii desemnarea unei persoane care să asigure consilierea salariaţilor, distribuirea şu colectarea documentelor, Consilierul Client Retail din 4 5
Reglementarea A 00035.2-2009 – Cont curent pentru persoane fizice Reglementarea B 00124.1-2010- Cont curent pentru persoane fizice
13
unitatea bancară unde Angajatorul doreşte să deruleze operaţiunile de plată drepturi băneşti, asigură pregătirea mapelor cu documente individuale destinate distribuirii către salariaţi pentru deschiderea de cont curent cu card de debit ataşat / pachet de cont curent; Consilierul Client Retail pregăteşte mapele cu documentele individuale de completat / îmânat salariaţilor, respectiv : - cererea – contract de cont curent cu card de debit ataşat sau cerere-contract de deschidere a Pachetului de produse şi servicii ataşate contului curent - condiţiile specifice de utilizare a cardului de debit precum şi condiţiile specifice de utilizare a cutiei de colectare a instrucţiunilor de plată - anexa la cererea-contract cont curent cu card ataşat – condiţiile speciale pentru salariaţi - Broşura TCGA- Termeni şi condiţii generale de afaceri pentru persoane fizice 3) distribuirea mapelor cu documentele individuale către salariat şi consilierea acestora; 4) colectarea documentelor individuale completate şi semnate de salariaţi; Salariaţii vor semna documentelor individuale în vederea deschiderii de cont curent cu card de debit ataşat în faţa reprezentanţi la băncii. 5) Verificarea corectitudinii completării documentelor individuale; 6) Semnarea de către persoanele autorizate, conform reglementărilor interne privind limitele de autoritate de angajare patrimonială a BCR, a documentelor individuale; 7) În cazul în care numărul clienţilor pentru care documentele contractuale sunt complete şi corecte este de maxim 20(inclusiv), procesarea acestor documente în Sibcor V2 se realizează în unitatea bancară; 8) În cazul în care numărul clienţilor pentru care documentele contractuale sunt complete şi corecte este mai mare de 20, acestea se transmit spre procesare către Departamentul Operaţiuni Retail; 9) Verificarea documentelor primite şi deschiderea de cont curent cu card de debit ataşat pachetului de cont curent prin procesarea acestora în sistemul informatic; 10) Transmiterea documentelor procesate( exemplarul de înmânat clientului) către unitatea teritorială iniţiatoare; 11) Distribuirea documentelor / cardurilor / PIN- urilor / token- urilor şi prelucrarea semnăturii de primire.
2.2.
Operaţiuni curente şi operaţiuni speciale
Operaţiunile care pot fi efectuate prin intermediul sau în legătură cu contul curent include6: • Deschiderea sau închiderea contului; • Încasări şi plăţi în numerar şi/sau prin virament în/din contul current, inclusive a sumelor aferente altor produse: certificate de deposit cu discount, certificate de deposit cu parolă, depozite etc.; • Operaţiuni cu produse de trezorerie (vânzări/cumpărări de valută, operaţiuni forward pe cursul de schimb, titluri de stat, obligaţiuni); • Alte tipuri de operaţiuni dispuse de terţi (titluri executorii sau popriri, depuneri de numerar, sau de către bancă (dobânzi şi comisioane). Operaţiunile care pot fi efectuate prin intermediul cardurilor de debit ataşate contului current includ: • Retragere de numerar la ATM- urile BCR sau ale altor bănci; • Verificarea soldului disponibil pentru contul la care este ataşat cardul; • Transferuri de fonduri din contul current deschis la BCR în alte conturi ale clientului; • Plăţi la comercianţi; • Reîncărcarea cartelelor de telefon mobil de la ATM-urile BCR. Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani, efectuează operaţiuni prin reprezentantul legal.
6
Reglementarea A 00035.2-2009 – Cont curent pentru persoane fizice
14
Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, conform acordului dat de reprezentantul legal, poate efectua următoarele operaţiuni: • Deschiderea altor conturi curente şi să semneze cererea-contract de cont current cu/fără card de debit ataşat; • Orice operaţiune de depunere în conturile curente/ depozite, chiar dacă totalul sumelor depuse în conturile minorului deschise la BCR depăşeşte nivelul sumei garantate de Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar; • Eliberarea documentelor cuvenite; • Lichidarea depozitelor la scadenţă sau înainte de scadenţă; • Eliberări de sume din contul current, altele decât dobânda; • Constituire depozite la termen cu dreptul de a semna convenţia; • Operaţiuni cu cardul de debit BCR Visa Electron Junior ataşat contului current, conform variantei stabilite prin bifare în cererea- contract de cont current cu sau fără card de debit ataşat pentru minori.
2.3.
Incidente în funcţionarea conturilor bancare
În desfăşurarea activităţii bancare, pot intervene anumite incidente în funcţionarea conturilor bancare, fie din cauza neatenţiei, fie datorită unor erori apărute la nivelul sistemului informatic. Cele mai întâlnite incidente 7sunt: • Transferul de bani din contul clientului pentru plata unei facturi să fie făcut de două ori pentru aceeaşi lună; • Realizarea unui transfer de bani dintr-un cont care nu deţine disponibilităţi; • Erori umane. Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP8) este un centru de intermediere care gestionează informaţia specifică incidentelor de plăţi atât din punct de vedere bancar (tragerea în descoperit de cont) cât şi din punct de vedere social (pierdere/furt/distrugere). Transmiterea informaţiei la CIP se face pe cale electronică, prin utilizarea Reţelei de Comunicaţii Interbancare ce leagă centrala BNR cu centralele tuturor băncilor. Baza de date a CIP este organizată în două fişiere: 1. Fişierul naţional de incidente de plăţi (FNIP) care are trei componente: o Fişierul naţional de cecuri (FNC), o Fişierul naţional de cambii (FNCb), o Fişierul naţional de bilete la ordin (FNBO) şi 2. Fişierul naţional al persoanelor cu risc (FNPR) care este alimentat automat din FNIP. Interdicţia bancară este regimul impus de către bancă unui titular de cont de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioadă de 1 an începând cu data înregistrării la CIP a unui incident de plată major şi asigură prevenirea producerii unor noi incidente de plăţi şi sancţionarea titularilor de cont care le generează în sistemul bancar.
2.4.
Închiderea conturilor bancare
Închiderea conturilor de disponibilităţi băneşti deschise la bancă se efectuează după cum urmează: •
la cererea scrisă a titularului de cont; •
în caz de deces al titularului de cont, pe baza cererii şi actelor legale prezentate de
moştenitorii legali;
7
Cocriş Vasile, Chirleşan Dan, Economie bancară. Repere teoretice şi studiu monografic, Ediţia a III-a, Editura Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi, 2010 pag. 289-293 8 www.bnr.ro accesat pe 13/12/2010
15
•
în caz de dizolvare sau faliment a societăţilor comerciale şi agricole, la cererea scrisă a
lichidatorilor numiţi potrivit legii; •
din iniţiativa băncii.
În momentul închiderii se determină poziţia soldului contului, după ce sunt derulate toate operaţiunile care ţin de drepturile şi obligaţiile ambelor părţi. În cazul în care soldul contului este creditor, acesta va fi pus la dispoziţia clientului. În urma acestei operaţiuni soldul va devein zero, iar contul va fi închis. În cazul în care soldul este debitor, clientul va trebui să depună sau să vireze sumele echivalente cu valoarea acestuia în cont, astfel încât soldul sa devină zero.9 Pentru persoane fizice, închiderea conturilor bancare în cadrul BCR 10se realizează astfel: •
la închiderea conturilor bancare curente şi subconturilor în lei şi valută, se execută la solicitarea titularului/ împuternicitului prin specificarea lichidării contului pe starea financiară a clientului sau de către bancă;
•
la închiderea conturilor de depozite la termen în lei şi în valută, se face la solicitarea
titularului de cont/împuternicitului numit de titular sau la solicitarea moştenitorilor, cu viza oficiului juridic în caz de deces al titularului de cont. În cazul persoanelor juridice, închiderea conturilor curente şi subconturilor în lei şi valută se realizează în următoarele cazuri: la cererea titularului de cont, dacă titularul nu mai îndeplineşte condiţiile cu privire la deschiderea şi funcţionarea conturilor, menţionate în convenţie.
2.5.
Analiza instrumentelor de plată
Principalele instrumente de plată utilizate de Agenţia BCR Tătăraşi în cadrul plăţilor sunt următoarele: cecul, biletul la ordin, ordinul de plată. Cecul este un instrument de plată, care în baza unui disponibil creat la o societate bancară, trăgătorul dă ordin necondiţionat acesteia (trasului), să plătească la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului emitent, aflat în poziţie de beneficiar 11. Cecurile pot fi clasificate după mai multe criterii: din punct de vedere persoanei către care este plătitbil cecul: cec care poartă clauza „nu la ordin” şi cec care poartă clauza „la ordin”, după modul de încasare cecurile pot fi: cec simplu şi cec barat şi de călătorii, din punct de vedere al modului în care este stipulat beneficiarul: nominative şi la purtător. În emiterea unui cec sunt implicate trei părţi: - Trăgătorul – este persoana care emite (scrie) cecul, fiind titularul unui cont bancar care va fi debitat când cecul va fi plătit; - Beneficiarul – este cel ce va încasa cecul, acesta poate fi un terţ sau însuşi trăgătorul, dacă are nevoie de numerar; - Trasul este întotdeauna banca unde trăgătorul îşi are deschis contul. Trasul este un prestator de servicii, va onora cecul la prezentare numai dacă trăgătorul are suficient disponibil în contul său. Avantaje: -oferă clienţilor posibilitatea plăţii unor servicii (taxe şi abonamente); - în cazul pierderii cecurilor emise de BCR, contravaloarea acestora poate fi recuperată; - confidenţialitatea şi siguranţa operaţiunilor. 9
Căpraru, Bogdan, Activitatea bancară. Sisteme, operațiuni și practici, Editura C.H.Beck, București 2010 pag. 112-115 Cocriş Vasile, Chirleşan Dan, Economie bancară. Repere teoretice şi studiu monografic, Ediţia a III-a, Editura Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi, 2010 pag. 294-296 11 Cocriş Vasile, Chirleşan Dan, Economie bancară. Repere teoretice şi studiu monografic, Ediţia a III-a, Editura Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi, 2010 pag. 336-341 10
16
Dezavantajul principal este înşelăciunea cu file de cec fără acoperire în contul bancar, datorită încrederii în partenerii de afaceri şi un alt dezavantaj ar mai fi faptul că acesta nu este primit spre decontare dacă nu este completat cu toate elementele obligatorii. Circuitul cecului 12se prezintă astfel: 2. Încheie contractul de vânzare-cumpărare
3. Trăgătorul trage un cec asupra băncii BCR Tras Banca BCR
4.Remite cecul tras asupra băncii 7. Se stinge creanţa
Beneficiar
5. Prezintă cecul la banca BRD
Se eliberează carnetul de cecuri
Trăgător
6. Prezintă cecul la plată Banca beneficiarului Banca BRD
7. Achită cecul
Figura nr.1 Circuitul cecului În cadrul acestui circuit banca BCR eliberează un carnet de cecuri trăgătorului, iar acesta din urmă încheie un contract de vânzare- cumpărare cu plată amânată trăgând un cec asupra băncii BCR, iar apoi remite cecul beneficiarului, care se prezintă cu acest document la banca sa. Banca BRD prezintă cecul la plată băncii BCR, care achită contravaloarea cecului, astfel stingându-se creanţa. Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată, dată de către emitentul acestuia, unei societăţi bancare de a plăti unui beneficiar o anumită sumă de bani, la o anumită dată. 13 Poate fi: în lei, EUR sau o altă valută (Anexa B12). Părţile implicate în derularea unui ordin de plată sunt: Plătitorul – cel care iniţiază operaţiunea, cel ce plăteşte stabilind condiţiile plăţii; Beneficiarul – cel în favoarea căruia se efectuează plata; Banca iniţiatoare – cea la care ordonatorul dă dispoziţia privind efectuarea plăţii prin ordin de plată ; Banca destinatară – cea la ghişeele căreia se achită suma beneficiarului plăţii, cu condiţia 12
Cocriş Vasile, Chirleşan Dan, Economie bancară. Repere teoretice şi studiu monografic, Ediţia a III-a, Editura Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi, 2010 pag. 341 13
17
respectării condiţiilor din ordinul de plată; Avantaje: -este o modalitate de plată mai sigură decât cecul; - implică costuri relativ mai mici decât în cazul plăţii prin acreditiv ; - cea mai simplă modalitate de decontare, folosită atât la intern cât şi la extern; - rapiditatea efectuării operaţiilor; - comisioane reduse, - folosire foarte largă, pentru plata mărfurilor, a serviciilor, taxelor, comisioanelor, tranzacţiilor comerciale şi necomerciale de orice fel. Principalul dezavantaj îl reprezintă faptul că plătitorul este obligat să constituie un depozit pentru acoperirea cu fonduri a ordinului de plată. Circuitul ordinului de plată se realizează astfel: plătitorul încheie un contract de vânzarecumpărare şi emite un ordin de plată asupra băncii BCR (Anexa B12), iar aceasta debitează contul plătitorului şi remite OP-ul către banca BRD, care la rândul ei creditează contul beneficiarului, aşadar se stinge creanţa faţă de beneficiar. 1. Încheie contractul de vânzarecumpărare Plătitor
Beneficiar
2. Plătitorul emite OP asupra băncii BRD
5. Creditează contul beneficiarului
3. Debitează contul trăgătorului
6. Se stinge creanţa
Societatea bancară iniţiatoare Banca BCR
Societatea bancară destinatară BRD
4. Remite OP-ul
Figura nr. 2 Circuitul ordinului de plată
18
Biletul la ordin este instrumental prin care emitentul îşi ia angajamentul de a plăti la o anumită dată o sumă de bani beneficiarului sau a celui care este posesorul legitim al instrumentului. Este un titlu de credit care pune în legătură, în procesul creării sale doi participanti: emitentul şi beneficiarul14. Avantajele biletului la ordin rezultă din faptul că beneficiarul are mai multe posibilităţi de a obţine drepturile şi anume: poate să-l prezinte trasului la plată sau să-l gireze în favoarea altei persoane sau să-l sconteze la o bancă. Un dezavantaj ar fi că reprezintă o promisiune de a plăti şi nu un mandat de plată. Circuitul biletului la ordin arată încheierea unui contract între doi participanţi, emitent si beneficiar, ulterior emitentul emite biletul la ordin beneficiarului, care se prezintă la plată cu acest document, iar emitentul achită suma la scadenţa, astfel se stinge creanţa acestuia faţă de beneficiar. 1. Se încheie contractul
2. Emite biletul la ordin Emitent
Beneficiar 3. Prezintă la plată biletul 4. La scadenţă achită suma Se stinge creanţa
Figura nr.3 Circuitul biletului la ordin După cum se observă în graficul de mai jos, în cazul persoanelor juridice, ordinul de plată reprezintă cel mai utilizat instrument de plată având o pondere de 50% în efectuarea plăţilor deoarece reprezintă o dispoziţie sigură şi rapidă; nu impune foarte multe condiţii pe care trebuie să le îndeplinească participanţii. Biletul la ordin este în proporţie de 30% deoarece reflectă doar o relaţie simplă între beneficiar şi plătitor, iar cecul deţine 20% din totalul instrumentelor de plată fiindcă nu există încredere între trăgător şi beneficiar cu pivire la realizarea unei plăţi. Grafic nr.1 Ponderea instrumentelor de plată la nivelul persoanelor juridice
14
Cocriş Vasile, Chirleşan Dan, Economie bancară. Repere teoretice şi studiu monografic, Ediţia a III-a, Editura Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi, 2010 pag. 342-343
19
Sursa: Prelucrare informaţii, Agenţia Tătăraşi BCR
După cum se observă în graficul de mai jos, în cazul persoanelor fizice, la nivel de agenţie s-a înregistrat faptul că ordinul de plată este singurul utilizat în efectuarea plăţilor fiind în proporţie de 100%.
Grafic nr.2
Ponderea instrumentelor de plată la nuvelul persoanelor fizice
Sursa: Prelucrare informaţii, Agenţia Tătăraşi BCR
Sistemele electronice de plăţi în cadrul BCR, sunt: Standing Order (Anexa B1), Direct Debit(Anexa B2), Easy 24 Banking prin intermediul ATM-urilor şi prin MFM. Standing Order Prin serviul Standing Order, plata ratei de credit, a primei de asigurare, a chiriei sau a altor rate sunt efectuate automat, fără a fi necesară la bancă Avantaje : - comision 0 pentru plăţile efectuate prin Standing Order; - fructificarea superioară a economiilor prin posibilitatea alimentării priodice a contului de economii; - flexibitate prin posibilitatea de modificare sau anulare oricând a intrumentelor de plată iniţiale. Direct Debit este o modalitate de plată a facturilor, direct din contul curent,, operaţiile se efectuează automat, fără a mai fi nevoie deplasarea pentru plata facturilor de servicii şi utilităţi Avantaje : - comision 0 pentru plăţile efectuate prin Direct Debit; - evitarea riscului de neplată la timp a unor furnizori; - economie de timp. Easy 24 Banking BCR este o zonă disponibilă 24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână, pentru efectuarea operaţiile bancare şi pentru informare. În zonele Easy 24 Banking BCR ai acces la următoarele echipamente: un bancomat( ATM), o maşină multifuncţională( MFM), un automat de schimb valutar( ASV), service box şi telefon. Avantaje : - acces 24/7 : clienţii pot efectua operaţii bancare oricând,indiferent de tipul cardului, fără să depindă de programul băncii sau al altor instituţii - costuri avantajoase: comision 0 pentru depunere numerat efectuate la MFM –urile BCR, comision 0 pentru plata facturilor şablon, comison 0 pentru plăţile efectuate prin ATM– urile / MFM– urile BCR cu cardurile BCR, comision 0 pentru schimbul valutar efectuat la ASV– urile BCR, comision 0 pentru reîncărcarea cartelelor vodafone şi orange, comision cu 50% a 20
comisionului de eliberare numerar în lei de la ATM- urile faţă de la ghişeu, prin intermediul cardurilor de debit BCR în lei. Banca la domiciliu din cadrul BCR este reprezentată de serviciul de efectuare operaţiuni prin Canale Alternative BCR(Anexa B3). 24 Banking BCR reuneste serviciile prin care poţi obţine informaţii personalizate şi poţi efectua operaţiuni bancare direct de acasa(prin telefon / internet) sau din ziarele special amenajate în unităţile BCR : - Click 24 Banking BCR; - Alo 24 Banking BCR. Avantajele 24 Banking BCR: • uşurinţă în utilizare : servicii simplu de accesat cu un grup maxim de operativitate; • asistenţă şi consultanţă 24 / 7 prin Info BCR; • siguranţă; • independenţă şi eficienţă : nu mai depinzi de programul băncii şi nu te mai deplasezi la caseriile furnizorilor de utilităţi; • confort; • economie de timp; • costuri reduse : comisioane reduse şi gratuităţi faţă de operaţiunile de la ghişeu. Click 24 Banking BCR Prin Click 24 Banking BCR se poate administra conturile bancare de oriunde din lume prin Internet, accesând www.bcr.ro Avantaje : - suport tehnic 24 / 7 prin telefon sau e-mail; - confort şi siguranţă; - accesibil atât din ţară cât si din străinătate, 24 ore din 24, 7 zile din 7; -costuri reduse cu 75% faţă de cele de la ghişeu. Alo 24 Banking BCR Prin Alo 24 Banking BCR se poate efectua operaţii bancare printr-un simplu apel telefonic, din orice reţea de telefonie. Serviciul este disponibil zilnic între 8:00 şi 22:00. Avantaje: - consiliere şi suport la efectuarea operaţiilor bancare; - accesibil atât în ţară, cât şi din străinătate; - costuri reduse cu 5% faţă de cele de la ghişeu. BCR realizează transferuri de fonduri prin intermediul MoneyGram, Coinstar, Smith&Smith.
21
2.6.
Moneda electronică
Instrumentul de plată electronică cel mai cunoscut este cardul. Apariţia cardului are loc în anul 1946, la New York, când o bancă specializată în creditul de consum lansează pe piaţă un nou produs „Charge It”, care constă în emiterea unui bon valoric numit „scrip”, pe baza căruia clienţii puteau efectua cumpărături de la comercianţii care au acceptat acest nou sistem de decontare. În 1950 apare, tot în America, cardul de plastic pentru consum şi călătorii emis de o firmă Diners Club şi preluat apoi de bănci pentru creditul de consum. Extinderea cardului de plastic are loc în 1960 prin Bank of America care lansează produsul BANK AMERICARD (ulterior VISA International), care în 10 ani ajunge la peste 20 milioane de utilizători. În Europa, prima lansare a unui card european are loc după 1967, în Franţa, prin „Carte Bleu”, un card care necesită semnătura clientului pe factură, după care facturile se remiteau la bancă pentru încasare. Cardurile s-au răspândit foarte repede, cele mai solicitate pe plan mondial fiind VISA, MASTERCARD şi EUROPAY. În România, primele carduri (VISA) au fost lansate în 1995 prin sistemul bancar, dar principiile privind emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul ţării noastre au fost stabilite de Banca Natională a României, mai târziu, prin Regulamentul nr. 4/2002. Banca Comercială Română emite pentru persoanele fizice carduri de debit, in lei si valuta (USD) si de credit in lei. • Carduri de debit emise in lei: BCR Maestro, BCR VISA Electron, BCR VISA CLASIC; • Carduri de debit emise in valuta: BCR VISA International (USD), BCR VISA Clasic International (EURO); • Card de debit pentru plati exclusiv pe Internet: BCR VISA Virtuon; • Card de debit in lei pentru minori: BCR VISA Electron Junior; • Card de credit emis in lei : BCR Mastercard; • Card de credit in valuta (EUR): BCR MasterCard Gold • Carduri co-brand de credit emise in lei: BCR MasterCard ALTEX, BCR VISA Depozitul de calculatoare, BCR VISA Ultra PRO, BCR MasterCard Praktiker, BCR MasterCard Univers”All Carduri co-brand de debit emise in lei: BCR VISA Electron EURO<26. BCR Maestro este un card de debit legat direct la contul în lei, cu tehnologie cip încorporată. Cardul este destinat persoanelor fizice rezidente sau nerezidente şi are o perioadă de valabilitate de 3 ani şi poate fi utilizat în România şi în străinătate pentru plata cumpărăturilor sau pentru retragere de numerar, oriunde este afişată sigla Maestro. Servicii necomisionabile ataşate cardului BCR Maestro: -plata facturilor curente de utilităţi/ servicii prin ATM-urile şi Maşinile Multifuncţionale (MFMurile) ale BCR; - transferuri de fonduri din propriul cont curent cu card de debit ataşat într-un alt cont deschis la BCR în lei prin ATM-urile şi MFM-urile; - reîncărcarea cartelelor de telefon mobil Vodafone şi Orange; - reîncărcarea cardului de transport RATB online din Bucureşti care au integrată tehnologia contactless. Avantajele: - acumulare puncte de loialitate (pentru fiecare 2 lei cheltuiţi primeşti 1 punct = 0,006 lei); - acces 24 de ore din 24, 7 zile din 7; - reduceri la plata cumpărăturilor cu cardul la partenerii BCR; - siguranţă sporită a tranzacţiilor; 22
- plăţi pe internet în condiţiile de siguranţă maximă prin înrolarea 3-D Secure; - schimbarea codului PIN fără comision; - acces permanent la contul curent (Alo 24 Banking); - posibilitatea accesării unui descoperit de cont individual sau prin protocol în cazul încasării salariului la BCR; - Serviciul Asistenţă Carduri BCR disponibil 24/7. Dobânda pentru disponibilităţi din cont este de 0,10% / an. Documente necesare documentul de identitate valabil, prezentat în original şi la unitatea BCR se va încheia Convenţia de cont curent (persoane fizice) sau Act adiţional, după caz. BCR Visa Clasic, RON este un card de debit legat direct la contul curent în lei, cu tehnologie cip încorporată. Cardul este destinat persoanelor fizice rezidente sau nerezidente şi are o perioadă de valabilitate de 3 ani şi poate fi folosit în România şi în străinătate pentru plata cumpărăturilor sau pentru retragere de numerar, oriunde este afişată sigla VISA. BCR VISA Clasic, EUR este un card de debit legat direct la contul curent în EUR, cu tehnologie cip încorporată. Cardul este destinat persoanelor fizice care călătoresc frecvent în străinătate, în special în zona euro şi are o perioadă de valabilitate de ani. Poate fi folosit atât în ţară cât şi în străinătate. Dobândă pentru disponibilitate din cont peste 100 EUR : 0.10% / an. BCR Visa Electron JUNIOR Caracteristici: - card de debit în lei, cu cip, emis sub sigla VISA - destinat persoanelor fizice minore, rezidente sau nerezidente cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani; - nu se emite un card suplimentar pentru un utilizator autorizat; - valabilitatea cardului: 2 ani Avantajele pe care le oferă cardul BCR VISA Electron Junior: - dezvoltarea capacităţii minorului de a dispune şi a gestiona sume de bani; - eliminarea riscurilor pe care le presupune deţinerea numeralului; - informări şi îndrumări oferite de către biroul asistenţă carduri din cadrul Direcţiei Carduri; - Comisioane 0 pentru emitere iniţială card, reînnoire card, retragere numerar de la ATM – urile BCR, interogare sold, plăţi facturi ATM, plata de mărfuri şi servicii la comercianţi acceptaţi de carduri din ţară Dobânzi: pentru disponibilităţile din contul de card 0,10% / an şi dobânzi penalizatoare pentru sumele trase în descoperit din contul de card 25% / an. Documentaţie: documente de identitate ale solicitantului şi ale reprezentanţilor minorului şi documente care atestă calitatea de reprezentanţi legali ai minorului. Card de credit emis sub sigla VISA International în baza parteneriatului încheiat între BCR şi SC K Tech Electronics SRL (Ultra PRO Computers) prin care, clienţii Partenerului (persoane fizice) pot beneficia de o linie de credit cu destinaţie multiplă acordată de către bancă prin contul aferent acestui card până la nivelul unui plafon prestabilit, pe care îl utilizează pentru: achitarea bunurilor achiziţionate de la Partener (magazinele Ultra PRO Computers) alte operaţiuni generate de nevoile personale ale împrumutatului: plata de bunuri şi servicii, retragere numerar de la ATMuriDobanda este de 22,9% pe an. Din linia de credit pusă la dispoziţia clientului, BCR reţine automat: - valoarea finanţată a bunului/bunurilor achiziţionate din magazinele Ultra PRO Computers; - valoarea comisionului de gestiune a liniei de credit card co-brand (4% din valoarea finanţată, la momentul emiterii cardului). Limita maxima de creditare: echivalentul în lei a 5.000 EUR la cursul BNR din data aprobării condiţionate de către bancă. Perioada de acordare linie de credit: 5 ani cu posibilitatea de prelungire automată (dacă se respectă 23
clauzele din contract). Avantaje: achiziţionarea de bunuri şi servicii, fără a dispune de numerar, de la orice comerciant din ţară şi străinătate ce are afişat însemnul VISA; perioada de graţie de dobânda de maximum 50 zile pentru tranzacţiile efectuate la orice comerciant (detinătorul de card de credit BCR are facilitatea de a nu plăti, pe toata durata lunii în care se fac tranzacţiile la comercianţi plus următoarele 20 de zile din luna calendaristică următoare, dobânda aferentă sumelor utilizate din credit în luna respectiva pentru tranzacţii de plăţi; perioada de graţie se acordă numai dacă deţinătorul rambursează datoria totală faţă de bancă - soldul nou din extrasul de cont aferent lunii în care s-au efectuat tranzacţiile la comercianţi - până la data scadenţei, care este de 20 zile de la data emiterii extrasului, acesta emiţându-se în ultima zi lucrătoare a lunii); posibilitatea contractării unui plafon de creditare mai mare decât în cazul unui credit pe obiect. acces la servicii conexe ce asigură o economie de timp şi confort (Plăţi facturi la ATM, Reîncărcare cartele Vodafone). Instrumentele moderne de plată particulare băncii BCR sunt următoarele: Cardul VISA Virtuon; Pachetul Campus BCR; Cardul VISA Electron Fundaţia Dinu Patriciu; Cardul VISA Virtuon- card de debit fără bandă magnetică şi fără PIN, ataşat unui cont curent în USD, destinat strict tranzacţiilor pe internet. Acesta poate fi utilizat pe orice site pe internet, din ţară sau străinătate, care acceptă carduri VISA. Avantajele oferite: Alimentarea contului curent ataşat cardului BCR VISA Virtuon se poate face de la orice ATM sau prin telefonul mobil; Limitarea fraudei la tranzacţiile efectuate prin intermediul internet-ului; Informaţii şi îndrumări oferite de către Serviciul Asistenţă deţinători de carduri din cadrul Direcţiei Carduri; Economisirea timpului; Pentru fiecare 2 RON cheltuiţi la comercianţi se primeşte 1 punct de loialitate (1 PUNCT= 0,006 RON). Pachetul Campus BCR- este o combinaţie de produse şi servicii care permite persoanelor fizice rezidente în România sau cetăţeni ai Republicii Moldova, care au calitatea de student la zi în cadrul unei instituţii de învăţământ superior şi vârsta cuprinsă între 18-30 ani (neîmpliniţi) să-şi administreze GRATIS resursele financiare şi să economisească timp. Avantajele oferite: Economie de bani: gratuităţi în cadrul pachetului, tranzacţii la comercianţi fără comision, discounturi între 5%-15% la partenerii BCR, acumulare puncte de loialitate; Câştig de timp: realizând operaţiunile bancare prin telefon sau internet, cu ajutorul serviciului gratuit de plăţi facturi la ATM BCR către furnizorii de utilităţi, din orice localitate, în orice zi, la orice oră; Control şi confort: banca îţi expediază un extras de cont trimestrial, prin poştă, poţi opta pentru includerea în pachet a unui cont curent în lei deschis anterior; Pentru serviciul de efectuare operaţiuni prin canale alternative se va folosi un dispozitiv Token. Cardul VISA Electron Fundaţia Dinu Patriciu- este un card de debit co-branded, destinat persoanelor fizice rezidente cu vârsta mai mare de 14 ani şi care beneficiază de programul de burse al Fundaţiei Dinu Patriciu. Avantajele pe care le oferă:
24
Costuri reduse şi chiar zero pentru: plata cumpărăturilor cu cardul, utilizare ATM-urile BCR pentru numerar, interogare sold la ATM- urile BCR, nu există o suma minimă pentru deschiderea contului curent la care se ataşează cardul; Siguranţa sporită a tranzacţiilor datorită tehnologiei cip încorporate; Plăţi pe Internet; Schimbarea codului PIN direct la ATM BCR, fără comision; Informaţii şi îndrumări oferite de către Biroul Asistenţă Carduri. Dobânzile pentru disponibilităţile din contul curent cu card ataşat sunt de 0,10% pe an. Diferenţele dintre cardurile de credit şi cardurile de debit 15reies din următoarele constatări: • Cardurile de debit sunt cele mai solicitate, reprezentând 87% din totalul cardurilor emise; • Cardul BCR Maestro este în tpoul vânzărilor; • Cardurile de credit sunt produse relativ noi, iar clienţii nu sunt familiarizaţi cu acest ip de credit; • Cardul de credit este cea mai simplă metodă de a obţine o sumă de bani peste posibilităţile financiare; • Limita creditului se stabileşte în funcţie de bonitatea clientului; • La sfârşitul fiecărei luni, deţinătorul cardului de credit trebuie să ramburseze o parte din suma creditată, plus dobânda şi comisionul de reînnoire a limitei de creditare; • Creditele trebuie rambursate într-un timp mai scurt, de regulă un an. Reţeaua de bancomate şi POS prezintă faptul că BCR- ERSTE este prima bancă din România, care a instalat 2000 de ATM-uri pe teritoriul României. Numărul posesorilor de carduri BCR este de 1,8 milioane, banca fiind lider pe piaţă obţinând o cotă de 27%. În privinţa POS-urilor, banca a depăşit cifra de 5000, instalate la comercianţi. BCR a început instalarea de POS-uri şi la sediile propriilor unităţi, fiind instalate circa 100, pentru a ajuta clienţii. În prezent, numărul total de POS-uri a depăşit 5300.
3. Creditarea bancară 3.1 Particularităţi promovate de Banca Comercială Română privind decizia de creditare Băncile acordă credite persoanelor fizice pe termen scurt, mediu şi lung. Capacitatea de rambursare a creditului de către client este analizată de bancă pe baza unor informaţii care vizează în principal următoarele aspecte: - Situaţia patrimonială şi starea socială (vârsta, familia, reputaţia, moralitatea); - Veniturile şi stabilitatea lor; - Obiectul creditului. Băncile trebuie să evalueze riscurile la care se expun prin acordarea creditelor persoanelor fizice. Analiza dosarelor de credit (număr mare, valoare unitară mică) este costisitoare pentru bancă, iar suportarea de către clienţi a cheltuielilor este deseori descurajantă pentru aceştia. În plus, procesul de investigare este greoi, necesită timp, ceea ce conduce la micşorarea numărului de credite promovate de bancă. Pentru depăşirea acestor incoveniente, băncile au posibilitatea de selecţie a solicitărilor de credit, printr-o metodă de evaluare a cererii de credit din punctaj: credit scoring. Metoda permite băncii ca, pe baza unor informaţii preliminare pe care clientul i le pune la dispoziţie prin intermediul unui formular, completat odată cu cerera de credit, să decidă dacă admite sau nu dosarul de credit al solicitantului. 15
Cocriş Vasile, Chirleşan Dan, Economie bancară. Repere teoretice şi studiu monografic, Ediţia a III-a, Editura Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi, 2010 pag. 359-360
25
Metoda are la bază tehnici statistice de tratare a informaţiilor referitoare la comportamentul solicitanţilor de credit prin intermediul unui scor. Banca trebuie să identifice acele informaţii din care rezultă solvabilitatea clientului. Fiecărei informaţii îi este atribuită o pondere, suma ponderilor comparată cu o notă de referinţă stabilită în prealabil de bancă indică dacă dosarul se acceptă sau nu pentru a fi instrumentat de bancă. Analiza bonităţii solicitantului de credit va ţine cont de veniturile cu caracter permanent realizate de către solicitant, iar în cazul în care veniturile solicitantului nu sunt suficiente, se pot lua în calcul şi veniturile cu caracter permanent ale co-imprumutatului (soţ/soţie). Solicitantul de credit trebuie să îndeplinească una dintre următoarele condiţii: - să fie angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată sau pe o durată cel puţin egală cu perioada creditului (în cazul contractelor de muncă pe perioada determinată). Vechimea la actualul loc de muncă : minimum 3 luni. - să obţină venituri cu caracter permanent din exercitarea profesiei în cazul liber profesioniştilor sau a persoanelor care obţin venituri din profesii liberale (clientul trebuie să exercite acest tip de profesie de cel putin 6 luni). - să realizeze venituri din pensii. Sunt situaţii în care solicitantul, soţul sau soţia acestuia (dacă e cazul) figurează în evidenţele CRB. Prin simpla prezenţă în aceste evidenţe, BCR nu restricţionează în mod automat accesul la credit, banca având în mod automat ultimul cuvânt în acceptarea sau respingerea solicitanţilor. Analiza şi aprobarea solicitărilor de credite se fac în baza unor proceduri interne de risc care ţin cont de următoarele criterii: vechimea restanţei, suma restantă şi motivaţia clientului referitoare la restanţele înregistrate. BCR evaluează în baza acestor proceduri potenţialul de risc al fiecărui solicitant de credit în parte şi poate decide aprobarea sau respingerea cererii. Reperele procesului de creditare În etapa de preselecţie, are loc o informare a clientului cu privire la oferta de credit a băncii BCR. După ce primeşte informaţii cu privire la oferta de credite, solicitantul depune cererea de credit (Anexa C1). În cadrul acestei etape, inspectorul băncii poartă o discuţie cu solicitantul creditului cu caracter de informare-documentare. Se va avea în vedere identificarea clentului (denumire, vârstă, adresă, etc.), date privind situaţia familiară, venituri realizate pe baza declaraţiei de venit, date privind un credit contractat anterior sau băncile la care au obţinut, extras de cont. Dacă din această discuţie purtată, se constată că solicitantul prezintă suficiente garanţii asiguratorii, acesta se poate prezenta cu documentaţia necesară întocmirii dosarului de credit. În etapa întocmirii de către persoana fizică a documentaţiei soicitate de către bancă pentu analiză, se prezintă următoarele: • cererea de credit (formular tip BCR, Anexa C1), semmată de persoanele autorizate; • declaraţia – acord pentru coplătitor, dacă este cazul; • adeverinţă de venit ( Anexa C2) pentru solicitant şi dacă este cazul pentru coplătitor; • fişă fiscală aferentă anului precedent cu ştampilă oficială a angajatorului • talon de pensie şi decizia de pensionare; • BI/CI (copie) pentru solicitant, membrii familiei acestuia şi garanţii cu ipotecă; • Alte documente solicitate de bancă (Anexa C3). Inspectorul de credite analizează toate documentele prezentate şi verifică exactitatea acestora. Banca analizează bonitatea clientului pe baza unui programul specializat. În acest sens, furnizorul poate efectua o simulare a creditului solicitat cu ajutorul programului furnizat de bancă şi se va efectua analiza bugetului solicitantului sau, în cazul în care veniturile solicitantului nu sunt suficiente, se va efectua analiza bugetului familiei pentru solicitarea de credit. La acordarea creditelor, ofiţerii de credite vor solicita clienţilor constituirea unor garanţii: garanţie bancară, depozit bancar, contract de asigurare pentru neplata ratelor de credit şi a
26
dobânzilor aferente, cesiunea de creanţe, ipotecă, contractul de garanţii reale mobiliare, cauţiunea. Aceste garanţii trebuie să îndeplinească mai multe condiţii pentru a fi acceptate de către BCR: • Să existenţe potenţiali cumpărători pentru bunurile propuse drept garanţie; • Să poată fi transformate rapid în lichidităţi; • Proprietarul bunurilor să aibă capacitatea de a le aduce în garanţie; • Bunurile care sunt achiziţionate şi puse în funcţiune anterior solicitării creditului trebui să fie în stare corespunzătoare de funcţiune în exploatare; • Să fie materializabile sub forma unui titlu. Creditele acordate de bancă şi dobânzile aferente trebuie să fie acoperite integral cu garanţiile asiguratorii. În etapa următoare se întocmeşte un referat ce cuprinde condiţiile efectuate din analizele efectuate: elemente privind clientul, detalii privind situaţia financiară şi riscul băncii faţă de aceasta. Aprobarea creditului se incheie prin semnarea contractului de credit de către ambele părţi, respectiv debitor şi creditor (Anexa C4). Contractul de credit se întocmeşte în două exemplare, a căror destinaţie este următoarea: • Exemplarul 1 (original) se păstrează la bancă, constituind portofoliul contractului de credite; • Exemplarul 2 se predă clientului care va semna de primire pe original. Principiile de creditare O activitate bancară sigură şi profitabilă presupune, pe de o parte, protecţia disponibilităţilor din conturile deponentilor şi a investiţiilor acţionarilor băncii prin reducerea riscului, dar şi permanenta fructificare a posibilităţilor oferite de piaţă. Acest lucru nu se realizează refuzând acordarea unui credit sau stabilind termeni şi condiţii de creditare care să descurajeze clienţii să mai apeleze la credite. De aceea, există anumite principii de creditare care, dacă sunt aplicate consecvent, permit reducerea gradului de incertitudine şi prin urmare, a riscului implicat în creditare: • persoanele fizice pot beneficia de credite dacă au deschise conturi la unităţile băncii BCR; • BCR poate acorda credite clienţilor care au domiciliul pe raza teritorială a judeţului în care unitatea băncii îşi desfăşoară activitatea, sau în localităţile cele mai apropiate din judeţele limitrofe în care nu există alte unităţi bancare; • Banca verifică împrumutaţii de la acordarea creditului şi până la rambursarea integrală a acestuia; • Creditele solicitate, se acordă cu destinaţie precisă pe bază de contracte din care să rezulte toţi termenii şi toate condiţiile, şi dacă solicitanţii prezintă credibilitate pentru rambursarea creditlui şi a dobânzilor la termene stabilite; • Cererile de credite se analizează şi se însuşesc de către unităţile băncii; • Volumul total al angajamentelor băncii faţă de un singur client nu poate depăşi 20% din fondurile proprii ale băncii. • După aprobare, creditele se pun la dispoziţia clienţilor în condiţiile negociate prin contractele de credit incheiate; • Pe măsura utilizării creditului, se diminuează angajamentul din evidenţa extrabilanţieră; • După aprobarea creditului, banca nu poate anula sau reduce cuantumul acestuia decât în cazuri justificate; • Banca nu acordă credite pentru rambursarea altor credite scadente. Repere legislative Activitatea de creditare este reglementată prin lege, principalele repere legislative ale activităţii de acordare a creditelor fiind următoarele:16 - Legea privind activitatea bancară nr.33/1991; - Norme ale BNR nr. 10/1992 privind împrumuturile mari acordate clienţilor de către societăţile bancare; 16
Vasile Cocriş, Dan Chirleşan, Economie bancară, Editura Universităţii Al.I.Cuza, Iaşi, 2004
27
-
Circulaţia BNR nr. 9/1994; Legea 189/ 2004, referitoare la afişarea dobânzii anuale efective (DAE). Legea asigură pentru toţi clienţii un nivel de informare minim necesar pentru a alege corect, pe date comparabile, creditul de care au nevoie. Cu alte cuvinte, arată explicit şi clar diferenţa dintre creditele scumpe şi cele cu costuri rezonabile pentru clienţi; - Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului; - Regulamentul nr. 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice. Tipuri de credite acordate de BCR Creditele pe care le acordă BCR le-am putea structura în credite oferite pe termen scurt şi pe termen lung, în lei sau în valută. • Credite în lei pe termen scurt - Credite de trezorerie pentru plata unor forme de şcolarizare - Credite de trezorerie nenominalizate • Credite în lei pe termen mediu şi lung - Credite ipotecare - Credite pentru achiziţionarea de autoturisme, motociclete sau bărci cu motor, noi - Credite pentru achiziţionarea de bunuri de folosinţă îndelungată - Credite pentru realizarea unor investiţii (persoane fizice autorizate) • Credite în valută pe termen scurt - Credite pentru petrecerea de sejururi în străinătate - Credite pentru participarea de simpozioane şi conferinţe în străinătate • Credite în valută pe termen mediu şi lung - Credite pentru plata unor forme de şcolarizare în străinătate - Credite pentru cumpărarea din import de bunuri noi de folosinţă îndelungată (inclusiv autoturisme noi)
3.2 Jaloane ale creditării Modalităţi de rambursare a creditelor Rambursarea creditului, plata dobânzilor, comisionul lunar se va efectua lunar de către împrumutat şi, după caz, de coplătotori, în aceeaşi monedă în care a fost acordat creditul. Rambursarea liniilor de credit se face oricând pe perioada de valabilitate a liniei, la cererea beneficiarului, dar nu mai târziu de data scadenţă a perioadei pentru care s-a alocat creditul. Creditele acordate de BCR pot fi rambursate prin următoarele modalităţi: rambursare în tranşe egale, rambursare prin anuităţi constante, rambursare la sfârşitul perioadei. De asemenea, rambursarea se poate efectua astfel: - Debitarea automată a conturilor curente la scadenţă, indiferent de valuta creditului; - La oricare sediu BCR, în numerar (inclusiv în ziua scadenţei); - Utilizând Serviciul de efectuare operaţiuni prin Canale Alternative BCR, din contul curent în lei/valută, prin ambele componente: Alo 24 Banking BCR – efectuare operaţiuni prin telefon şi Click 24 Banking BCR – efectuare operaţiuni prin internet (se completează în prealabil Cererea – Contract de acces la Serviciu). Modul de constituire şi calcul al dobânzilor Calcularea dobânzilor bancare la creditele acordate se realizează utilizând anumite formule de calcul. La toate creditele pe termen scurt, cuantificarea cheltuielilor legate de dobândă se realizează folosind formula dobânzii simple. Însa, în mod concret, se folosesc şi alte metode de calcul, astfel încât suma dobânzii determinată este mai mare, în favoarea bancii. Formula de calcul este următoarea: C – mărimea creditului; 28
T – timpul până la scadenţă; P – rata anuală a dobânzii. În cazul împrumuturilor pe termen lung, apare posibilitatea calculării dobânzii compuse, ceea ce presupune ca la sfârsitul fiecărui an sau perioade, suma dobânzii neplătite să se adauge la capitalul împrumutat, generând ea însăşi dobânda, în condiţiile contractului iniţial. Aplicarea dobânzii compuse pentru creditele mai mari de un an se face prin acordul ambelor părti. , unde n – numărul de ani. Dobânda anuală efectivă este determinată în funcţie de valoarea şi durata creditului. Dobânda anuală efectivă se calculează şi se afişează în mod obligatoriu la toate tipurile de credite, indiferent dacă este vorba de credite de consum, de nevoi personale, credite auto sau ipotecare. În DAE dunt incluse: dobânda anuală, comisionul de analiză a documentaţiei de credit, comisionul lunar de administrare credit, comisionul de evaluare a garanţiei, comisionul perceput de intermediarul de credit, dacă este cazul. Calculul DAE exclude totuşi anumite categorii de costuri: nu sunt incluse costurile administrării unui cont care înregistrează operaţiunile de plată şi/sau tragerile, dar nici costurile de utilizare a mijloacelor de plată, atunci când deschiderea contului este opţională iar costurile acestuia au fost indicate clar şi separat în contractul de credit sau în orice alt contract încheiat cu consumatorul, costurile, altele decât preţul de cumpărare, în cazul cumpărări de bunuri sau servicii, pe care împumutatul este obligat să le plătească, indiferent dacă plata se face în numerar sau din credit. În plus, DAE nu include costurile pe care contractantul trebuie să le suporte pentru nerespectarea angajamentelor stabilite de credit (de exemplu penalităţi de întârziere). În cazul creditelor de consum acordate persoanelor fizice, dobânda anuală efectivă reprezintă costul total al creditului, exprimat în procent annual din valoarea creditului total. Pentru stabilirea dobânzilor bancare, se utilizează indicii de referinţă ROBOR/ EURIBOR/ LIBOR. Pentru ROBOR se utilizează cotaţia cotaţia ROBOR la 6 luni stabilită întotdeauna în ziua lucrătoare a lunii precedente datei de tragere din contractual de credit. Cotaţia ROBOR se modifică la fiecare 6 luni întotdeauna în ziua corespunzătoare datei de tagere stabilite prin contract, fiind cea stabilită în ultima zi lucrătoare a lunii precedente datei lucrătoare în care se face modificarea. Nivelul dobânzii curente la data semnării contractului este: ROBOR + puncte procentuale marjă fixă pe an. În luna decembrie a anului 2010, nivelul indicelui ROBOR 6M este de 7,01% (valabil în cazul creditelor curente acordate persoanelor fizice). Marja fixă este stabilită de bancă, aceasta variind în funcţie de tipul de credit contractat. Pentru EURIBOR se utilizează cotaţia EURIBOR la 6 luni stabilită în ultima zi lucrătoare a lunii precedente datei de tragere stabilite prin contract, cu data valutei SPOT, adică a 2-a zi lucrătoare bancară de la data stabilirii. Cotaţia EURIBOR se modifică la fiecare 6 luni întotdeauna în ziua corespunzătoare datei de tragere stabilite prin contract, fiind cea stabilită în ultima zi lucrătoare a lunii precedente datei în care se face modificarea cu data valutei SPOT, adică a 2-a zi lucrătoare bancară de la data stabilirii. Nivelul dobânzii curente care utilizează acest indice este: EURIBOR + puncte procentuale marjă fixă pe an. În luna decembrie a anului 2010, EURIBOR 6M este 1,26% (valabil în cazul creditelor curente acordate persoanelor fizice). De asemenea marja fixă este stabilită de bancă, aceasta variind în funcţie de tipul de credit contractat. Comisioane şi spezele percepute de către BCR pentru credite sunt: - Comisioane de analiză se percepe în suma fixă la înregistrarea documentaţiei de credit; - Comisioane de acordare credit se încasează o singură dată la prima tragere; - Comisionul de acordare promisiune bancară( programul „Prima casă”); - Comisionul de evaluare- se percepe în cazul creditelor garantate de către statul roman; - Comisionul de administrare; - Comisionul de neutilizare; - Comisionul de rambursare anticipată; - Comisionul de transformare ;
29
- Comisionul de urmărire riscuri; - Comisionul unic de analiză; Pentru creditele încadrate pe linii de finanţare externă, împrumutatul va plăti comisioanele conform condiţiilor băncii finanţatoare externe, precum şi orice alte costuri implicate de negocierea, pregătirea şi derularea contractului de împrumut (de exemplu speze telex), inclusiv cheltuieli de avocatură, determinate de întocmirea şi semnarea Legal Option.
3.3 Creditarea persoanelor fizice Principalele credite pentru nevoi personale şi credite ipotecare acordate de Banca Comercială Română clienţilor săi sunt MaxiCredit Extra/Super BCR şi Rezidenţial Extra/Super BCR, acestea fiind şi cele mai solicitate din cadrul băncii.
MaxiCredit Extra/Super BCR Acest tip de credit este adresat nevoilor personale nenominalizate 17 fiind garantat cu garanţii reale mobiliare/imobiliare, în lei/valută Facilităţi: Finanţarea oricărui proiect personal, fără a fi necesară justificarea scopului utilizării banilor; Posibilitatea refinanţării creditelor angajate la BCR sau alte bănci la costuri foarte mici, inclusiv suplimentarea acestora; Acordarea creditului fără aport propriu sau garanţi; Efort financiar redus prin perioada mare de creditare, oferirea gratuită de către bancă a certificatului de asigurare de viaţă, precum şi oferirea gratuită de către bancă a asigurării imobilului ce constituie garanţia creditului pe toată perioada de creditare. Accesul la sume mai mari prin acceptarea la stabilirea capacităţii de rambursare a unei game largi de venituri realizate atât de către solicitant, cât şi de către coplătitori; Documentaţia de credit este simplificată pentru: Creditele garantate cu garanţii reale, banca nemaisolicitând copii după contractul individual de muncă; Solicitanţii care îşi încasează salariul lunar într-un cont curent la BCR cu sau fără card de debit ataşat, banca putând accepta, în locul adeverinţei de salariu, un extras de cont/stare financiară cumulat(ă) pe ultimele 3 luni. Caracteristici • Beneficiari: persoane fizice, în vârstă de cel puţin 18 ani, care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate solicitate de către bancă. • Destinaţia: se acordă numai pentru rezolvarea nevoilor personale ale împrumutatului. • Moneda: RON, EUR • Suma minimă: 5000 EUR (sau echivalentul în RON) • Suma maximă: 500 000 EUR (sau echivalentul în RON) în funcţie de capacitatea de rambursare şi de garanţiile constituite, dar nu va putea depăşi 85% din valoarea de piaţă, conform raportului de evaluare a imobilului (construcţie existenţă şi/sau teren intravilan) ce urmează a fi adus în garanţii sau 90% din valoarea depozitelor colaterale/certificatelor de depozit/titlurilor de stat/scrisorilor de garanţie bancară. • Termen maxim: 25 ani • Avans: nu este necesar • Dobânda: corespunzătoare termenului de rambursare solicitat de client - Pentru creditele în lei: dobândă fixă variabilă în primii 5 ani de creditare, urmată de dobândă variabiliă stabilită în funcţie de indicele de referinţă ROBOR la 6 luni (7,01%), la care se adaugă marja fixă (3 p.p.), respectiv dobânda variabilă stabilită în funcţie de indicele ROBOR la 6 luni, la care se adaugă marja fixă. - Pentru creditele în valută: dobânda fixă variabilă în primii 5 ani de creditare, urmată de 17
Nu trebuie să se facă dovada modului în care au fost cheltuiţi banii
30
dobănda variabilă stabilită în funcţie de indicele de referinţă EURIBOR la 6 luni (1,26%, la care se adaugă marja fixă (6,25 p.p.), respectiv dobânda variabilă stabilită în funcţie de indicele EURIBOR la 6 luni, la care se adaugă marja fixă. Măsuri de protecţie împotriva riscului de nerambursare • Consultarea CRB: pentru a se proteja împotriva riscului de nerambursare, BCR consultă Centrala Riscurilor Bancare, primind informaţii cu privire la acele persoane care doresc să contracteze un credit: datele de identificare, creditele acordate şi angajamentele asumate în numele lor, restanţele mai mari de 30 zile înregistrate în restituirea creditelor etc. • Garanţii reale: - Ipotecă pe imobile existente cu destinaţe de locuinţă şi/sau terenuri intravilane aflate în proprietatea împrumutatului sau a cel puţin unuia dintre coplătitori, părinţilor împrumutatului, fraţilor împrumutatului sau soţului/soţiei împrumutatului; - Depozite colaterale/certificate de depozit cu discount/certificate de depozit la purtător constituite în sistem BCR/titluri. • Asigurarea creditelor acordate: - asigurarea bunurilor imobiliare care constituie garanţia creditului, pe toată perioada de creditare, la o societate de asigurări agreată de BCR şi cesionarea poliţei de asigurare în favoarea băncii; BCR oferă gratuit poliţa de asigurare a imobilului pe toată perioada de creditare la BCR Asugurări Vienna Insurance Group, dar împrumutatul poate opta pentru asigurarea imobilului şi la o altă societate de asigurări agreată de bancă, costul poliţei fiind suportat în acest caz de către împrumutat. - Certificat de asigurare (asigurare de viaţă) oferit gratuit de către bancă, în condiţiile standard impuse de către societatea de asigurări, persoanelor care au calitatea de împrumutat şi vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani împliniţi, în care BCR figurează ca beneficiar. Proceduri pentru rambursări anticipate Consumatorul are dreptul, în orice moment, să-şi achite în totalitate sau o parte din obligaţiile sale care decurg din contractul de credit. În cazul în care clientul doreşte să plătească mai mulţi bani într-o lună trebuie să apeleze la procedura de rambursare în avans ceea ce implica efectuarea unei cereri speciale in acest sens (Anexa C5). In plus, va plăti un comision de rambursare anticipata. În eventualitatea în care împrumutatul nu face această cerere specială, suma de bani ce depăşeşte rata lunară va fi depusă în contul curent pe care banca l-a deschis acestuia odată cu acordarea împrumutului, însa nu vor fi folosiţi pentru a stinge datoriile generate de credit. În urma rambursării în avans a unei sume suplimentare există două posibilităţi de reeşalonare: contractantul poate plăti mai puţine rate ceea ce semnifică o perioada de creditare mai scurtă, sau poate plăti acelaşi număr de rate însa valoarea acestora se va diminua. În primul caz, ce presupune scurtarea perioadei de creditare, ratele care se vor anula sunt cele aferente ultimelor luni ale acestei perioade. Costul creditului • Comision analiză dosar : 2,5% • Cost de evaluare: - 300 RON inclusiv TVA – raport evaluare apartament; - 400 RON – inclusiv TVA – raport de evaluare casă/vilă cu terenul aferent; - 550 RON – inclusiv TVA – raport evaluare şi analiză tehnică iniţială – casă/vilă cu terenul aferent; - 200 RON inclusiv TVA – analiză tehnică pentru eliberarea unei tranşe – casă/vilă; - 350 RON inclusiv TVA – teren liber intravilan şi extravilan. • Comision de rambursare anticipată: - Dacă rambursarea anticipată intervine într-o perioadă în care rata dobânzii curente aferente creditului este fixă: 1% dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată şi data convenită pentru începtarea contractului de credit este mai mare de un an; 31
• •
Dacă rambursarea anticipată intervine într-o perioadă în care rata dobânzii curente aferente creditului nu este fiză, nu se va percepe commission pentru rambursarea anticipată. Comision unic: 10 EUR (sau echivalentul în RON) încasat pentru fiecare dintre serviciile prestate la solicitarea clientului: înlocuire titular cu coplătitor, accord instituire ipotecă de rang subsecvent, schimbare sau eliminare coplătitor etc. Prima de asigurare pentru imobilul adus în garanţie; poliţa se încheie cu o societate de asigurare agreată şi se cesionează în favoarea băncii; împrumutatul poate opta pentru asigurarea imobilului la BCR Asigurări Vienna Insurance Group, situaţie în care poliţa de asigurare este oferită de către BCR, pe toată perioada de creditare. Tabel nr.4 Caracteristicile creditului MaxiCredit Extra/Super BCR
Credit Comision Valoare totală credit Perioadă de Acordare dobânda
MAXICREDIT EXTRA BCR
MAXICREDIT EXTRA BCR
127.800 RON
MAXICREDIT SUPER BCR
30.000 RON
Maxim 25 ani (300 luni) Variabilă în funcţie Fixă în primii 5 ani de referinţă 15%/an ROBOR 6M, la în perioada următoare care se adaugă (6-25 ani) – dobândă marja fixă a băncii: variabilă: 10,19%/an 10,19%/an
Comision de analiză dosar 2,5% din valoarea aprobată a creditului Cost de evaluare 300 RON din valoarea aprobată a creditului apartament DAE 11,08% 14,10% Valoarea totală plătibilă 357.038,14 RON de client
MAXCREDIT SUPER BCR
393.383,27 RON
Fixă în primii 5 ani 7,75%/an În perioada următoare (6-25 ani) – dobânda variabilă: 6,896%/an
Variabilă în funcţie de indicele EURIBOR 6M, la care se adaugă marja fixă a băncii: 6,896%/an
7,87%
7,45%
65.363,40 EUR
63.834,87 EUR
Sursa: www.bcr.ro accesat pe 10/12/2010
Rezidenţial Extra/Super BCR Acest credit practicat de BCR este un credit ipotecar în lei/valută. Facilităţi: Finanţarea oricărui proiect de investiţii imobiliare, executarea lucrărilor de construcţii putând fi realizată atât în regie proprie cât şi prin intermediul unei firme de construcţii; Posibilitatea refinanţării creditelor angajate la BCR sau alte bănci la costuri foarte mici; Acordarea creditului fără giranţi; Acordarea, la cerere, a unei perioade de graţie de până la 12 luni; Efort financiar redus prin perioada mare de creditare, oferirea gratuită de către bancă a certificatului de asigurare de viaţă, a asigurării imobilului ce constituie garanţia creditului, posibilitatea de rambursare a unui credit ipotecar pentru investiţii imobiliare contractat anterior, reducerea cu 0,2 p.p. a nivelului de dobândă practicat clienţilor eligibili pentru contractarea creditelor ipotecare cu avans cuprins între 15% şi 20% exclusiv, la constituirea unui depozit colateral la BCR de minim 15% din valoarea garanţiei, pentru garantarea creditelor; Accesul la sume mai mari prin acceptarea la stabirea capacităţii de rambursare a unei game largi de venituri realizate atât de către solicitant, cât şi de către coplătitori; 32
Documentaţia de credit simplificată pentru: - Creditele garantate cu garanţii reale, banca nemaisolicitând copii după contractul individual de muncă; - Solicitanţii care îşi încasează salariul lunar într-un cont curent la BCR, cu sau fără card de debit ataşat, banca putând accepta, în locul adeverinţei de salariu, un extras de cont/stare financiară cumulat(ă) pe ultimele 3 luni; Caracteristici: • Beneficiari: persoane fizice, în vârsta de cel puţin 18 ani, car îndeplinesc condiţiile de eligibilitate solicitate de către bancă. • Destinaţia: comparativ cu tipul de credit analizat anterior, unde destinaţia era dată de rezolvarea de nevoi personale, în cazul acestui credit, sumele de bani sunt folosite pentru efectuarea de investiţii imobiliare cu destinaţie locativă, cumpărarea de terenuri aflate în intravilan şi în circuitul civil în vederea construirii locuinţei, efectuarea lucrărilor de viabilizare a terenului, precum şi rambursarea unui credit ipotecar pentru investiţii imobiliare contractat anterior. • Moneda: EUR, RON • Suma minimă: 5000 EUR (sau echivalentul în RON) • Suma maximă: până la 85% din valoarea investiţiei, în funcţie de capacitatea de rambursare a solicitantului şi a coplătitorilor acestuia, dacă este cazul precum şi de garanţiile constituite, fără a depăşi: - 300000 EUR (sau echivalentul în RON) pentru creditele cu avans cuprins între 15% şi 20% exclusiv sau - 400000 EUR (sau echivalentul în RON) pentru creditele cu avans cuprins între 20% inclusiv şi 25% exclusiv. Pentru creditele la care aportul propriu al solicitantului este de minim 25% din valoarea investiţiei, banca nu stabileşte o limită maximă, comparativ cu creditul pentru nevoi personale, unde este stabilită o sumă maximă indiferent de situaţie. • Termen: - 30 ani, în cazul creditelor cu avanc minim 20%; - 25 ani, în cazul creditelor cu avans minim cuprins între 15% inclusiv şi 20% exclusiv; • Avans minim: în cazul acestui tip de credit banca solicită un avans minim de 15%, faţă de creditul pentru nevoi personale, unde avansul nu este necesar. • Dobânda: corespunzătoare avansului minim prezentat de client; solicitantul poate opta pentru o dobândă variabilă pe toată perioada de creditare, stabilită în funcţie de ROBOR/EURIBOR (7,01% / 1,26%), la care se adaugă o marjă fixă (2,5 p.p / 5,75 p.p.) şi ulterior variabilă, stabilită în funcţie de indicele ROBOR/EURIBOR la 6 luni, la care se adaugă o marjă fixă. Măsuri de protecţie împotriva riscului de nerambursare • Consultarea CRB: pentru a se proteja împotriva riscului de nerambursare, BCR consultă Centrala Riscurilor Bancare, primind informaţii legate de acele persoane care doresc să contracteze un credit: datele de identificare, creditele acordate şi angajamentele asumate în numele lor, restanţele mai amri de 30 zile înregistrate în restituirea creditelor etc. • Garanţii: ipotecă şi privilegii asupra imobilului ce face obiectul investiţiei imobiliare. În cazul creditelor acordate din surse BERD sunt acceptate doar ipoteci de rang I în favoarea BCR. Obiectul garanţiei în cazul creditului pentru nevoi persoanale îl face un imobil aflat în posesia solicitantului, pe când creditul ipotecar este garantat cu imobilul ce face obiectul investiţiei. 33
•
Asigurarea creditelor acordate: acest tip de credit este asigurat în acelaşi mod ca şi creditul descris anterior, atât asigurare acoperitoare pentru toate riscurile aferente garanţiei constituite, cât şi certificat de asigurare oferit gratuit. Proceduri pentru rambursarea anticipată Consumatorul are dreptul, în orice moment, să-şi achite în totalitate sau o parte din obligaţiile sale care decurg din contractul de credit. În cazul în care clientul doreşte să plătească mai mulţi bani într-o lună trebuie să apeleze la procedura de rambursare în avans ceea ce implica efectuarea unei cereri speciale in acest sens (Anexa C5 ). In plus, va plăti un comision de rambursare anticipata. În urma rambursării în avans a unei sume suplimentare există două posibilităţi de reeşalonare: contractantul poate plăti mai puţine rate ceea ce semnifică o perioada de creditare mai scurtă, sau poate plăti acelaşi număr de rate însa valoarea acestora se va diminua. În primul caz, ce presupune scurtarea perioadei de creditare, ratele care se vor anula sunt cele aferente ultimelor luni ale acestei perioade. Costul creditului • Comision analiză dosar : 2,5% • Cost de evaluare: - 300 RON inclusiv TVA – raport evaluare apartament; - 400 RON – inclusiv TVA – raport de evaluare casă/vilă cu terenul aferent; - 550 RON – inclusiv TVA – raport evaluare şi analiză tehnică – casă/vilă cu terenul aferent; - 200 RON inclusiv TVA – analiză tehnică pentru eliberarea unei tranşe – casă/vilă; - 350 RON inclusiv TVA – teren liber intravilan şi extravilan. • Comision de rambursare anticipată: - Dacă rambursarea anticipată intervine într-o perioadă în care rata dobânzii curente aferente creditului este fixă: 1% dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată şi data convenită pentru începtarea contractului de credit este mai mare de un an; - Dacă rambursarea anticipată intervine într-o perioadă în care rata dobânzii curente aferente creditului nu este fiză, nu se va percepe comision pentru rambursarea anticipată. • Comision unic: 10 EUR (sau echivalentul în RON) încasat pentu fiecare din serviciile prestate la solicitarea clientului: înlocuire titular cu coplătitor, accord instituire ipoteca de rang subsecvent, adresa situaţie de la BCR, schimbare titular poliţă de asigurare de viaţă/certificate imobil etc. • Prima de asigurare pentru asigurarea imbilului constituie garanţia creditului; împrumutatul poate opta pentru asigurarea imobilului la BCR asigurări Vienna Insurance Group, situaţie în care poliţa de asigurare este oferită de către BCR, pe toată perioada de creditare. • Taxa pentru înscriere în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare a cesiunii poliţei de asigurare a bunurilor imobile aduse în garanţia şi Taxa către bugetul de stat pentru înregistrarea avizelor de garanţie, în situaţia în care clientul nu optează pentru gratuita oferită de bancă. Tabel nr.5 Caracteristicile creditului Rezidenţial Extra/Super BCR Credit Comision Valoare totală credit Perioadă de Acordare
REZIDENŢIAL EXTRA BCR
REZIDENŢIAL EXTRA BCR
127.800 RON
REZIDENŢIAL SUPER BCR 30.000 RON
Maxim 30 ani (360 luni)
34
REZIDENŢIAL SUPER BCR
dobânda
Variabilă în funcţie de referinţă ROBOR 6M, la care se adaugă marja fixă a băncii: 9,69%/an
Comision de analiză dosar Cost de evaluare apartament DAE Valoarea totală plătibilă de client
Fixă în primii 5 ani 15%/an în perioada următoare (6-25 ani) – dobândă variabilă: 9,69%/an
Fixă în primii 5 ani 7,75%/an În perioada următoare (6-25 ani) – dobânda variabilă: 6,396%/an
Variabilă în funcţie de indicele EURIBOR 6M, la care se adaugă marja fixă a băncii: 6,396%/an
300 RON din valoarea aprobată a creditului 10,49% 13,28%
7,25%
6,87%
396.749,08 RON
69.901,70 EUR
68.346,94 EUR
2,5% din valoarea aprobată a creditului
432.626,81RON
Sursa: www.bcr.ro accesat pe 11/12/2010
Făcând o comparaţie cu creditul analizat anterior, din cele 2 tabele se poate observa faptul că valoarea totală plătită de clientul care solicită Rezidenţial Extra/Super BCR este mai mare decât în cazul creditului pentru nevoi personale MaxiCredit Extra/Super BCR. În tabelul ce urmează sunt evidenţiate principalele diferenţe ce există între creditul pentru nevoi personale MaxiCredit Extra/Super BCR şi creditul ipotecar Rezidenţial Extra/Super BCR. Tabel nr.6 Comparație între creditele MaxiCredit Extra și Rezidenţial Extra Caracteristici Destinaţia Termen maxim Avans Suma maximă Garanţii Comision Valoarea totală plătită de client
Credit pentru nevoi personale MaxiCredit Extra/Super BCR Rezolvarea nevoilor personale, credit nenominalizat 25 ani Nu este necesar -500.000 EUR(sau echivalentul în RON); -Până la 85% din valoarea de piaţă; Ipotecă pe imobile existente Mai redus Mai redusă
Credit ipotecar Rezidenţial Extra/Super BCR Efectuarea de investiţii cu destinaţie locativă 30 ani 15% -Până la 85% din valoarea investiţiei; -Nu este stabilită o sumă maxim, dacă aportul clientului este de minim 25%; Ipotecă asupra imobilului ce face obiectul investiţiei Mai ridicat Mai mare
4. Deontologia bancară şi secretul profesional Termenul de deontologie desemnează o serie de reguli de bună conduită în materie de comportament profesional şi personal, impuse de respectarea obligaţiilor legale sau regulamentare şi de anumite principii de etică. Deontologia se ocupă cu studiul şi evidenţa regulilor şi îndatoririlor specifice unei profesii referitoare la practicarea autorizată şi corectă a acesteia. Mai exact, deontologia are rolul de a evidenţia importanţa setului de reguli de conduită specifice, de atitudini şi comportamente sub jurisdicţia normelor legislative în vigoare, dar fără a se supune acestora, în favoarea unui bine individual dar şi al deservirii interesului public.
4.1. Obligaţiile băncii 4.1.1. Obligaţiile băncii fata de clienţi Deschiderea de conturi reprezintă începerea relaţiei dintre bancă şi clienţii săi, sintagmă care 35
se referă la toate nevoile financiare ale publicului şi nu doar la o singură şi specifică solicitare – cea de deschidere de cont. În practica şi reglementările referitoare la activitatea bancară, după anii 2000 s-a promovat conceptul de client în sens larg, care include orice persoană sau entitate care utilizează sau beneficiază de un serviciu sau de un produs oferit de bancă, fie că operaţiunea implică sau nu deschiderea unui cont. Abordarea a fost influenţată de creşterea crimei organizate şi posibilitatea implicării băncilor în facilitarea unor tranzacţii ilicite (transferuri de bani, schimb valutar etc.) prin astfel de servicii „întâmplătoare”. În principiu, relaţia dintre bancă şi client are la bază o abordare pe termen lung, prin care banca asigură menţinerea şi dezvoltarea relaţiei cu acesta şi presupune: – deschiderea unui cont bancar; – stabilirea unor drepturi şi obligaţii reciproce; – respectarea cadrului juridic şi/sau normativ, care guvernează această relaţie; A. Obligaţia băncii de prestare a serviciului bancar cu profesionalism şi eficientă Îndeplinirea acestei obligaţii poate influenţa decizia solicitantului sau beneficiarului de servicii întâmplătoare să devină clientul băncii pe baze contractuale. B. Obligaţia de a verifica identitatea clientului Banca are obligaţia de a verifica identitatea clientului. La iniţierea relaţiei de afaceri cu Banca Comercială Română, şi de fiecare data când aceasta solicită acest lucru pe parcursul derulării unei astfel de relaţii bancare, clientul va prezenta dovada identaţii sale. Dovedirea identităţii clientului, persoană fizică, se face prin prezentarea acestuia la oricare sediu al băncii BCR, printrun act de identitate valabil emis (buletin/ carte de identitate/ paşaport /etc conform legislaţiei aplicabile). Banca Comercială Română nu este răspunzătoare de urmările ce decurg din necunoaşterea modificărilor intervenite în datele de identitate ale Clientului. În termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acestora, clientul va comunica băncii modificările din datele declarate în Convenţiile încheiate cu aceasta. Orice persoană fizică care acţionează în numele unui client persoană juridică, îşi va dovedi identitatea la fel ca şi clientul. Banca poate solicita clientului să specifice: a) Numele şi prenumele şi, dacă este cazul, pseudonimul, atestat printr-un act juridic; b) Adresa de domiciliu şi, după caz, reşedinţa dovedită prin actul de identitate; c) Data şi locul naşterii; s) CNP sau, orice alt element unic de identificare (în cazul persoanelor fizice nerezidente);
e) Numărul de telefon sau numărul de fax, dacă este cazul; g) Adresa de poştă electronică, dacă este cazul; g) Cetăţenia; g) Ocupaţia, numele/ denumirea angajatorului sau natura activaţii proprii;
i) Funcţia publică importantă deţinută dacă este cazul; j) Numele beneficiarului real, dacă există;
36
k) Număr contact terţi (angajatori, persoane de contact).
Dacă clientul nu oferă băncii informaţiile solicitate conform legislaţiei în domeniul cunoaşterii clientelei şi/ sau prevenirii spălării banilor şi finanţării actelor de terorism sau dacă informaţiile oferite de către acesta băncii nu sunt în conformitate cu realitatea, banca nu va efectua tranzacţia, nu va iniţia relaţia de afaceri şi/ sau va înceta relaţia de afaceri cu clientul. Prin acceptarea procedurii de identificare, clientul dă băncii acordul său expres pentru utilizarea CNP sau a unui alt act de identificare (în cazul persoanelor fizice nerezidente) pentru identificarea sa, în condiţiile legii. Banca înţelege să folosească CNP sau a unui alt element unic de identificare (în cazul persoanelor fizice nerezidente) numai în scopul identificării clientului, iar pe parcursul prelucrării CNP să monitorizeze şi să îndeplinească toate obligaţiile conforme legilor aplicabile. Operaţiunile în conturi se fac numai pe baza actului de identitate şi a semnăturii olografe la unităţile BCR sau pe baza codurilor de autorizare emise de dispozitivul Token în cazul utilizării Serviciului de efectuare operaţiuni prin Canale Alternative BCR, pentru utilizatorii acestui serviciu. În cazul folosirii cardului, introducerea de către deţinător/ stilizator a Codului PIN sau semnarea chitanţei POS reprezintă acordul dat de deţinător/ utilizator privind efectuarea tranzacţiei cu cardul. Pentru tranzacţiile în care cardul nu este prezent (internet, telefon etc) deţinătorului i se poate solicita de către comerciant să furnizeze anumite coduri (exemplu CVV2/ CVC2). Pentru aceste tranzacţii nu se furnizează codul PIN. Banca va debita automat contul curent al clientului cu contravaloarea tranzacţiilor realizate cu cardul (tranzacţii on-line şi/ sau tranzacţii off-line) C. Obligaţia de verificare a semnăturilor în conformitate cu specimenul de semnătură Dacă banca primeşte de la client/împuternicit un document scris, notificare, ordin sau instrucţiune, care au fost agreate de BCR şi de client pentru a fi semnate în conformitate cu specimenul de semnătură, Banca va verifica aceste documente pentru a stabili concordanţa acesteia cu cea din specimenul de semnături şi/ sau va stabili identitatea clientului/ împuternicitului conform punctului B. Banca poate refuza executarea unei instrucţiuni în cazul în care semnătura ataşată nu are aparenţa de conformitate cu specimenul de semnătură din dosarele băncii, sau dacă elementele de identificare obligatorii conform punctului B nu concordă cu elementele din Convenţia dintre banca BCR şi client sau cu ultimele elemente comunicate băncii până la acel moment. D. Obligaţia băncii de semnare a instrucţiunilor Banca va executa instrucţiunea dată de client numai în cazul în care semnătura existentă pe aceasta este în conformitate cu cea din specimenul de semnătură aflat în evidenţele băncii BCR. Dacă banca nu deţine un speciment de semnătură al clientului valabil sau semnătura acestuia nu are aparenţă de conformitate cu cea de pe instrucţiune, banca va refuza executarea instrucţiunilor, doar dacă nu se dovedeşte prin alt mod ca acea semnătură aparţine persoanei autorizate18. Instrucţiunea transmisă într-o manieră electronică de identificare agreată de bancă şi valabilă din punct de vedere legal poate fi de asemenea considerată o instrucţiune semnată de client. 18
Termeni şi condiţii generale de afaceri pentru persoane fizice disponibil la https://www.bcr.ro/bcrro accesat pe 12/12/2010
37
Semnarea instrucţiunilor în conformitate cu specimenul de semnătură nu este valabilă şi în cazul instrucţiunilor oferite prin Canale Alternative. Pentru semnarea instrucţiunilor furnizate băncii prin intermediul telefonului clientul va comunica, în conformitate cu clauzele contractuale specifice, numele de utilizator şi coduri unice OTP generate de dispozitivele Token. Pentru semnarea instrucţiunilor transmise băncii cu ajutorul internetului clientul va comunica, în conformitate cu clauzele contractuale, numele de utilizator şi coduri unice DS generate de dispozitivele Token. E. Obligaţia băncii de verificare şi executare a instrucţiunilor Banca va executa o instrucţiune a clientului numai în cazul în care instrucţiunea sau comunicarea adresată sau dată băncii de către client a fost specifică, clară, concretă, completă şi în concordanţă cu orice alte condiţii stipulate de legile în vigoare şi cu prevederile Convenţiilor încheiate cu clientul. Orice instrucţiune furnizată băncii trebuie să concorde cu legea aplicabilă şi alte reglementări aplicabile clientului şi respectivei operaţiuni. Banca va executa acele instrucţiuni transmise de către Client care au o formă stabilită/ agreată de părţi şi este furnizată băncii printr-o modalitate de comunicare agreată de părţi.
F. Obligaţia băncii de comunicare a neexecutării Banca va aduce la cunoştinţă clientului instrucţiunile care nu au fost executate împreună cu motivele refuzului utilizând aceeaşi modalitate de transmitere a notificării cu cea prin care a recepţionat instrucţiunea (în scris, internet banking, phone banking, etc). Obligaţia asigurării fondurilor necesare derulării operaţiunilor inclusiv furnizarea comisioanelor şi taxelor aferente aparţine în totalitate clientului şi trebuie realizată la momentul ordonării operaţiunii. Clientul va lua cunoştinţă de neexecutarea operaţiunii prin simpla consultare a extrasului de cont care nu va conţine operaţiunea transmisă spre executare. G. Obligaţia de anulare/modificare a instrucţiunilor, la solicitarea clientului Dacă nu s-a înţeles altfel cu clientul, banca nu va anula sau modifica vreo instrucţiune recepţionată de la client la solicitarea acestuia. În cazul în care Banca convine cu modificarea sau anularea vreunei instrucţiuni primite de la client, în cazul în care aceasta este posibilă, banca va percepe taxele şi costurile specifice acestor operaţiuni, conform convenţiei stabilite. H. Obligaţia băncii de notificare în cazul refuzului instrucţiunilor În situaţia în care banca refuză executarea instrucţiunilor recepţionate de la client în condiţiile legii sau din motive operaţionale, tehnice, întemeiate şi justificabile va aduce la cunoştinţă clientului în prealabil despre o asemenea măsură. Notificarea poate fi efectuată prin email, fax, telefon, sms sau orice alt mijloc de comunicare convenit cu Clientul. I. Obligaţia băncii de soluţionare a litigiilor Dacă intervin dezacorduri între client şi bancă cu privire la executarea necorespunzătoare/ neexecutarea oricăror prevederi ale TCGA, a Termenilor şi Condiţiilor Speciale de Afaceri sau a Convenţiilor aplicabile, părţile vor încerca rezolvarea pe cale amiabilă a litigiului. În cazul în care părţile nu vor reuşi să soluţioneze litigiul pe cale amiabilă, vor supune litigiul instanţelor de la sediul unităţii bancare ce gestionează relaţia cu clientul.
38
J. Obligaţia băncii de administrare a contului curent Această obligaţie presupune: • Administrarea contului fără erori sau omisiuni; • O bună administrare a contului ale cărui operaţiuni sunt conectate în afaceri cu terţe persoane; • Operaţiunile trebuie realizate în cont la timp şi conform uzanţelor şi normelor în vigoare; • Lipsa semnalării unei erori din partea clientului după ce acesta a primit un extras de cont nu acoperă eventualele erori pe care acel extras le poate conţine. K. Obligaţia băncii de informare a clienţilor Informaţiile referitoare la produsele şi serviciile oferite de către bancă, inclusiv actuala versiune a TCGA, Comunicarea, Tariful Standard de comisioane vor fi afişate la sediile băncii, la loc vizibil, sau notificate clienţilor prin alte modalităţi de informare, conform prevederilor legale. În orice moment în timpul derulării relaţiei de afaceri, clientul are dreptul sa primească, la cerere, pe suport hârtie sau pe orice alt suport durabil, versiunea în vigoare a TCGA precum şi a Tarifului Standard de comisioane. L. Obligaţia băncii de notificare a modificărilor Banca va informa clientul cu privire la orice modificare contractuală intervenită în derularea activităţii conform legii şi/sau conform prezentelor TCGA sau condiţiilor specifice de funcţionare a produselor deţinute în cazul în care clientul a stabilit cu banca astfel. M. Obligaţia băncii de a oferi consultanţă Referitor la activitatea de consultanţă oferită de bănci, se are în vedere consultanţa bancară, consultanţa financiară şi consultanţa privată acordată de bancher. Serviciile de consultanţă se referă la: structura capitalului, strategia de afaceri şi alte aspecte legate de afacerile comerciale ale clientului – companie, firmă; servicii legate de fuziuni şi achiziţii, consultanţă legată de administrarea de portofoliu. Consultanţa pentru investiţii financiare priveşte recomandările pe care o bancă le face unui client cu privire la vânzarea-cumpărarea de titluri financiare şi/sau oferă informaţii despre piaţă. Consultanţa poate fi generată ca formă a marketingului bancar, prin care tot personalul bancar ce are relaţii directe cu publicul are şi îndatorirea de a prezenta şi explica avantajul comparativ – potrivit nevoilor clientului a diferite tipuri de conturi, de plasamente de credite etc., obiectivul fiind vânzarea unui produs bancar. Consultanţa specializată, abordată singular la cererea unui client, ca serviciu bancar comisionat, destinată să asigure acestuia anumite informaţii, date etc., legate de diferite acţiuni: achiziţii sau fuzionări cu alte companii, privatizări, montarea unor împrumuturi buy-out etc. 19 Consultanţa specializată poate fi tematică (pe parcursul unei acţiuni) sau generală asigurată pe o perioadă de timp. Consultanţa implicită, care este încorporată în ansamblul serviciilor de un anumit tip asigurate de bancă cum şi serviciile de cash management. N. Obligaţia băncii de asigurare a depozitelor 19
Termeni şi condiţii generale de afaceri pentru persoane fizice disponibil la https://www.bcr.ro/bcrro accesat pe 12/12/2010
39
Conceptul de asigurare a depozitelor face referire la o entitate (guvern, comunitate bancară, bancă centrală) care se angajează să asigure valoarea depozitelor depuse la bănci şi restituirea acestora (integral sau parţial) în cazul falimentului bancar. Legat de sistemele de asigurare a depozitelor adesea se are în vedere sisteme de asigurare implicită şi sisteme explicite de asigurare. Sistemele implicite de asigurare se caracterizează prin faptul că nu există o reglementare legală prin care guvernul sau o altă autoritate să fie obligată să despăgubească deponenţii în cazul falimentului bancar. Conceptul are în vedere dreptul autorităţilor statale de a decide – dacă se consideră util sau necesar, dar punctul lor de vedere să salveze o bancă şi, în acest context sau altul să despăgubească deponenţii. Sistemele explicite de asigurare sunt acele sisteme care au la baza structurării lor legi şi norme prin care se definesc clar obligaţiile de asigurare asumate, instituţiile care sunt garantate, care sunt procedurile de plată a sumelor din depozitele bancare în caz de faliment şi în ce interval de timp vor fi plătite. Sistemul explicit de asigurare defineşte precis şi costurile potenţiale în sensul stabilirii unei limite maxime de restituire a depozitelor. Nivelul asigurării se referă la tipurile de depozite asigurate şi la moneda în care sunt denominate. În principiu, în cele mai multe ţări se acoperă doar depozitele micilor deponenţi; există şi state în care asigurarea – în limita unui plafon, este realizată şi asupra marilor deponenţi. În unele ţări se asigură numai depozitele în monedă naţională iar în alte state şi cele în alte valute. În toate sistemele de asigurare a depozitelor există stabilită o limită maximă de protecţie (de ex., în SUA 100.000 dolari, în România 20.000 euro-echiv. lei) care poate fi modificată în timp. Indiferent de schema de asigurare aleasă, întotdeauna direct (prin administrare) sau indirect (prin aprobări şi supraveghere) este implicată şi banca centrală sau o altă entitate similară. O. Garantarea depozitelor de către Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar Disponibilităţile clienţilor înregistrate în evidenţele băncii, conform reglementărilor legale în vigoare în domeniul garantării depozitelor, sunt garantate în limitele stabilite de Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar. BCR afişează la sediile unităţilor bancare informaţiile legate de garantarea depozitelor de către Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar şi Lista depozitelor negarantate. P. Obligaţia băncii de a păstra în siguranţă a activelor financiare în custodie Custodia în domeniul activităţii bancare este legată de păstrarea în siguranţă a activelor financiare ale clientului şi efectuarea unor servicii adiacente conform instrucţiunilor primite de la acesta. Activitatea presupune deschiderea unui cont de custodie (sau mai multe) şi încheierea unui contract între bancă şi client. Astfel, banca are în păstrarea sa proprietatea clientului în active financiare. Băncile, înafară de menţinerea activelor în siguranţă, mai îndeplineşte şi alte servicii de administrare, importante pentru proprietarii acestora cum sunt: decontarea, colectarea încasărilor – dividende la acţiuni, dobânzi la obligaţiuni etc.–, raportarea situaţiilor, plata impozitelor, împuternicirea pentru reprezentare pentru votare în adunarea acţionarilor, administrarea fondurilor
40
de diferite tipuri şi în anumite cazuri şi serviciul de cash management, care este însă comisionat ca serviciu separat. Q. Obligaţii de monitorizare
• recomandarea controale sau orientări într-un efort de a minimiza riscul operaţional în acest domeniu. R. Obligaţia de raportare • Banca eliberează extrasuri de conturi periodice pentru a informa cu privire la operaţiunile realizate (cel mai adesea, o dată pe lună); • Fiecare co-titular trebuie să fie informat personal despre închiderea unui cont comun. S. Obligaţia băncii de a menţine confidenţialitatea Relaţia bancă-client este guvernată de legea contractelor, ai cărei termeni preexistă datei la care se aplică oricărei relaţii comerciale. Confidenţialitatea constituie o obligaţie de bază a băncii. Această cerinţă se referă la partea din contract prin care banca se angajează să păstreze secretul operaţiunilor bancare efectuate şi al afacerilor clientelei. Banca păstrează confidenţialitatea privind identitatea titularului de cont şi a împuterniciţilor acestuia, precum şi asupra tuturor faptelor, datelor, actelor şi informaţiilor ce decurg din relaţia bancă - client, în limita legii. În acelaşi timp însă, se impune o altă cerinţă şi anume, buna credinţă a băncii în efectuarea unor astfel de operaţiuni. Buna credinţă a băncii, în acest context, are în vedere obligaţia băncii de a nu comunica altor clienţi astfel de informaţii („de a vinde pontul”), dar nici de a le folosi în propriul său interes, de exemplu, de a tergiversa executarea unei operaţiuni, în detrimentul eficienţei operaţiunii iniţiate de client sau, de a iniţia în numele şi contul propriu al băncii, în paralel o operaţiune asemănătoare. Acest aspect este greu de depistat de către un client, dar nu imposibil. Indiferent de modul de abordare, în practica bancară curentă, buna credinţă a băncii este legată direct de confidenţialitatea operaţiunilor băncii. Cu totul alta este cazul în care solicitările de informaţii despre client sunt formulate de autorităţi: poliţia naţională, poliţia internaţională, instanţele de judecată etc. BCR este obligată să păstreze confidenţialitatea asupra tuturor faptelor, datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea desfăşurată, precum şi asupra oricărui fapt, dată sau informaţie, aflate la dispoziţia sa, care privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerea, relaţiile personale sau de afaceri ale clienţilor sau informaţii cu privire la conturile clienţilor – solduri, rulaje, operaţiuni derulate – la serviciile prestate sau la contractele încheiate cu clienţii.20 Obligaţii care exced Banca nu prezintă răspundere în ceea ce priveşte următoarele: 1) Operaţiunile realizate de împuterniciţi în limita mandatului primit de la client;
20
O.U. nr. 99/2006, art. 111 disponibilă la http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=69057 accesat pe 14/12/2010
41
2) Eventualele omisiuni/instrucţiuni incorecte ale clientului/ împuternicitului. În cazul unor instrucţiuni eronate, care au determinat retrageri sau transferuri din conturi, BCR va încerca recuperarea sumelor respective, fără ca prin aceasta să-şi asume o obligaţie faţă de Client; 3) Operaţiunile dispuse de autorităţile competente, conform prevederilor legale; 4) Pentru retragerile de sume efectuate de către împuterniciţi din conturile clientului decedat, până la prezentarea documentului ce dovedeşte decesul acestuia; 5) În cazul operaţiunilor efectuate valabil din punctul de vedere al identificării clientului şi al semnării operaţiunilor solicitate (nume de utilizator şi coduri unice generate de dispozitivul Token). Însă pentru a atenua situaţiile de mai sus , banca va depune eforturile necesare pentru a ameliora eventualul impact negativ asupra clientului. Secretul profesional Băncile au obligaţii etice faţă de clienţii acestora, cât şi faţă de societate în ansamblul ei, datorită faptului că ocupă o poziţie privilegiată, membrii societăţii trebuind, în multe situaţii, să apeleze la serviciile lor. Datorită faptului că băncile au un rol economic în societate, participarea lor la activităti ilegale poate genera un impact negativ asupra întregii vieţi economice şi sociale. În general, pe măsura apariţiei, dezvoltării şi perfecţionării sistemului bancar şi implicit a activitătii bancare, băncile au elaborat şi perfecţionat reglementări şi norme specifice de conduită profesională, reunite sub forma şi conţinutul unor coduri de conduită şi practică bancară. Datorită implicaţiilor sale social-economice, activitatea bancară necesită o reglementare şi o protecţie aparte. Securitatea sectorului bancar depinde şi de încrederea pe care se bazează relaţia dintre bancă şi clienţii săi. Aceasta este justificarea principiului confidenţialităţii operaţunilor bancare, respectiv a obligaţiei de discreţie ce revine băncii în privinţa informaţiilor pe care le deţine cu privire la clienţii săi, cu privire la identitatea titularilor conturilor, la sumele de bani existente în cont, la deponenţi şi la operaţiunile bancare derulate. Obligaţia de păstrare a secretului profesional revine băncii în dubla ei calitate, de confident necesar şi de prestator de sevicii. În rolul de confident, banca are obligaţia să nu divulge informaţiile confidenţiale, indiferent dacă divulgarea acestora ar fi sau nu de natură a-l proteja pe client. Ca prestator de servicii, banca este ţinută să nu divulge o informaţie despre client, chiar neconfidenţială, dacă aceasta ar putea fi utilizată contra clientului. Obligaţia de discreţie se referă la două aspecte: protecţia secretului bancar şi protecţia clientului. Obligaţia de păstrare a secretului bancar este referitoare atât societăţilor bancare, persoane juridice române, cât şi sucursalelor băncilor străine autorizate să funcţioneze pe teritoriul României. Divulgarea secretului profesional este incriminată de codul penal. În acest caz, potrivit art. 196 din cod, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar împiedicarea părţilor înlătură răspunderea penală.21 Nu există, identitate între ,secretul profesional" şi categoria „informaţii clasificate secret de serviciu". „Banca va păstra contidenţialitatea asupra tuturor datelor şi informatiilor
referitoare la activitatea desfaşurată, precum şi asupra oricărui fapt, dată sau informaţie, aflate la dispoziţia sa, ori la serviciile prestate sau la contractele încheiate cu clienţii.", 22 iar art. 21 22
Codul Penal Art.196 disponibil la http://www.dsclex.ro/coduri/cod_penal_2006.htm#titl_1 accesat pe 10/12/2010 Legea nr. 58/1998 Art.49 disponibilă la http://www.legex.ro/Lege-58-05.03.1998-14735.aspx accesat pe 10/12/2010
42
50 instituie pentru membrii consiliilor de administratie şi pentru ceilalti salariaţi interdictia de a folosi sau dezvălui, în timpul activităţii şi după încetarea acesteia, fapte sau date care, dacă ar deveni publice, ar dăuna intereselor sau prestigiului unei bănci sau ale unui client al acesteia. Din analiza textelor de lege mai sus citate, rezultă că în sfera secretului profesional în activitatea băncilor intră cel puţin următoarele categorii de informaţii: (i) toate faptele, datele şi informaţiile referitoare la activitatea desfăşurată. Sfera secretului
profesional este mai cuprinzătoare şi mai puţin confuză în redactarea actuală a textului de lege, comparativ cu textul art. 35 din forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 485/2003, care se referea la tranzacţiile şi serviciile pe care banca le oferă (or, serviciile oferite de bancă sunt, dimpotrivă, în mod necesar, informaţii publice!);23 fapte, date şi informaţii, aflate la dispoziţia băncii, care privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerea, relaţiile personale sau de afaceri ale clienţilor; informaţii referitoare la conturile clienţilor - solduri, rulaje, operaţiuni derulate; informaţii privind serviciile prestate sau contractele încheiate cu clienţii. fapte sau date care, dacă ar deveni publice, ar dăuna intereselor ori prestigiului unei bănci sau ale unui client al acesteia. 4.1.2. Obligaţiile băncii faţă de terţi La solicitarea autorităţii competente, fiecare bancă trebuie să transmită toate informaţiile necesare pentru evaluarea modului în care acestea se conformează cu prezentul regulament, precum şi orice alte informaţii necesare autorităţii competente pentru îndeplinirea atribuţiilor în domeniul adecvării capitalului instituţiilor. Instituţiile trebuie să ia toate măsurile necesare astfel încât mecanismele de control intern şi procedurile administrative şi contabile să permită, în orice moment, verificarea conformităţii cu prezentul regulament. 1) Obligaţiile băncii de a prezenta informaţii organismelor de control externe Banca are obligaţia să transmită organelor fiscale lista cu numele titularilor persoane fizice, juridice sau orice alte entităţi fără personalitate juridică ce deschid ori închid conturi, forma juridică pe care aceştia o deţin şi domiciliul sau sediul acestora. Comunicarea se va face de cel puţin două ori pe lună, cu privire la conturile deschise sau închise în perioada anterioară acesteia şi va fi trimisă către Ministerului Economiei şi Finanţelor. 2) Obligaţiile băncii de a furniza informaţii Comisiei Naţionale De Valori Mobiliare Conform Legii nr.297/2004 privind piaţa de capital Banca trebuie să comunice Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, în maniera specificată de aceasta, cel puţin odată pe lună informaţii referitoare la modificările şi completările ulterioare la nivelul titlurilor financiare cotate în cadrul BVB, şi de asemenea trebuie să furnizeze informaţiile pe bază consolidată sau subconsolidată cel puţin o dată la fiecare şase luni.
23
Andronache Virgil, Banca şi operaţiunile comerciale, Editura Universitară, Bucureşti, 2006, pag. 53-55;
43
3) Obligaţiile băncii de a comunica informaţii Băncii Naţionale a României Banca raportează Băncii Naţionale a României indicatorii calculaţi pe bază individuală, trimestrial, iar cei calculaţi pe bază consolidată, semestrial. 4) Obligaţiile băncii de a oferi informaţii către alte organisme financiar-bancare Banca este obligată să raporteze către Centrala Incidentelor de Plaţi, Centrala Riscurilor Bancare, Biroul de Credit sau instituţii similare acestora, corespunzător, orice informaţii, date, fapte referitoare la activitatea sa şi ori de câte ori consideră că este necesar. Banca trebuie să comunice imediat autorităţii competente orice caz în care părţile nu îşi onorează obligaţiile ce decurg din acorduri repo şi reverse repo sau din operaţiuni de cedare de titluri/ mărfuri cu împrumut şi din operaţiuni de luare de titluri/ mărfuri cu împrumut.
4.2. Implicarea băncii în prevenirea şi spălarea banilor Termenul de spălare a banilor a fost utilizat pentru prima dată în anii 1920 când Al Capone şi Bugsy Moran au deschis spălătorii în Chicago pentru a-şi „curăţa banii murdari”. Spălarea banilor este un proces complicat care presupune mai multe etape şi implică mai multe persoane şi instituţii. În cadrul activităţilor infracţionale, numerarul este principalul mijloc de schimb. Strategiile de spălare a banilor includ tranzacţii care, prin volum, sunt foarte profitabile şi atractive pentru instituţiile financiare legale. Spălarea banilor orientează banii dintr-o economie ilegală şi îi plasează în investiţii binevenite în economia legală.24 Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani următoarele25 : a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni; c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni. 4.2.1. Fazele spălării banilor din venituri provenite activităţi criminale 1. Plasarea:
reprezintă deplasarea fizica a veniturilor obţinute din activitatea ilegală, pentru separarea spaţiala de masa infracţională, care ar putea fi monitorizată de organele de aplicare a legii. Altfel spus etapa 1 reprezintă prespălarea banilor (preschimbarea banilor murdari în bani
24 25
Conform www.onpcsb.ro accesat pe 12/12/2010 Legea nr. 656/2002 Art. 23 disponibilă la http://www.onpcsb.ro/html/legislatie.php accesat pe 12/12/2010
44
curaţi). Este cea mai vulnerabilă etapă a spălării banilor întrucât presupune colectarea şi manevrarea unei mari cantităţi de numerar. 2. Stratificarea:
reprezinta procesul de mobilizare a banilor între diferite conturi pentru a le ascunde originea;
separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de tranzacţii financiare destinate pentru a înşela organele de control şi pentru a asigura anonimatul. 3. Integrarea: reprezintă mişcarea banilor spălaţi prin intermediul organizaţiilor legale; furnizarea unei legalităţi aparente bogăţiei acumulate în mod ilicit. Dacă procesul de stratificare are succes, schemele de integrare vor aşeza rezultatele spălării la loc în economie în aşa fel încât ele vor reintra în sistemul financiar apărând ca fonduri normale şi „curate” de afaceri. În cadrul procesului de spălare a banilor s-au identificat anumite puncte vulnerabile, puncte dificil de evitat de către cel care spală banii şi în consecinţă uşor de recunoscut, respectiv: - intrarea numerarului în sistemul financiar; - trecerea numerarului peste frontiere; - transferurile în cadrul şi dinspre sistemul financiar. 4.2.2. Obligaţiile generale ale băncii privind spălarea banilor Obligaţiile generale ale băncii privind spălarea banilor sunt: - identificarea clienţilor; - stabilirea de către bancă a procedurilor pentru prevenirea spălării banilor; - desemnarea persoanelor cu responsabilităţi în aplicarea legii ; - obligaţia de raportare către Oficiu; - interzicerea realizării operaţiunilor în cauză pe perioada suspendării comunicate de Oficiu; - comunicarea în termen Oficiului a tuturor datelor şi informaţiilor solicitate - păstrarea documentelor referitoare la identitatea clientului şi la operaţiunile care fac obiectul Legii nr.656/2002; - interzicerea avertizării clienţilor şi a transmiterii informaţiilor deţinute referitoare la spălarea banilor, în afara condiţiilor prevăzute de lege ; Obligaţia de vigilenţă Proceduri control intern şi instruire: Art. 16 - (1) Structurile de conducere ale profesiilor juridice liberale vor stabili proceduri şi metode adecvate de control intern, pentru a preveni şi a împiedica spălarea banilor şi finanţarea actelor de terorism, şi vor asigura instruirea angajaţilor pentru recunoaşterea operaţiunilor care pot fi legate de
45
spălarea banilor sau de finanţarea actelor de terorism şi luarea măsurilor imediate ce se impun în asemenea situaţii. Art. 16 - (2) Oficiul va participa la programele speciale de instruire a reprezentanţilor persoanelor prevăzute la art. 8 Art. 17 - (1) Modul de aplicare a prevederilor prezentei legi se verifică şi se controlează, în cadrul atribuţiilor de serviciu, de următoarele autorităţi sau structuri: a) autorităţile cu atribuţii de control financiar, conform legii; b) autorităţile de supraveghere prudenţială, pentru persoanele prevăzute la art. 8 supuse acestei supravegheri potrivit legii. Pentru persoanele care nu sunt supuse, potrivit reglementărilor în vigoare, supravegherii prudenţiale a unor autorităţi, atribuţiile de supraveghere, verificare şi control se îndeplinesc de Oficiu; c) structurile de conducere ale profesiilor juridice liberale, pentru persoanele prevăzute la art. (8) alin. (1) lit. e1). Art. 17 - (11) Când din datele obţinute rezultă suspiciuni de spălare a banilor, de finanţare a actelor de terorism sau alte încălcări ale dispoziţiilor prezentei legi, autorităţile şi structurile prevăzute la alin. (1) vor informa de îndată Oficiul. Art. 17 - (2) Oficiul poate efectua verificări şi controale comune cu autorităţile prevăzute la alin. (1).26 Obligaţia de organizare Această obligaţie presupune din partea băncii următoarele: Constituirea unui sistem propriu şi structurat care să integreze aspectul multidimensional al spălării banilor în vederea contracarării acestuia; Să implementeze module de filtrare - pentru fiabilitatea procedurilor şi pentru conformarea la normele legale. Acest modul depistează identitatea persoanelor fizice şi juridice de pe "lista neagră", nume sau personalităţi politice, în tranzacţii şi în ordine de plată. Identificarea să se realizeze optim printr-un algoritm de inteligenţa artificială şi de automatizări ale proceselor pentru fiabilitatea filtrărilor clienţilor, viramentelor, decontărilor, transferurilor etc., pentru extinderea capacităţii de a răspunde prompt la situaţii dificile şi a înlesni capacitatea de supraveghere; Desemnarea uneia sau mai multor persoane cu responsabilităţi în aplicarea Legii 656/2002. şi al căror nume să îl comunice Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor; Implementarea în structura băncii programe de monitorizarea flexibilă adaptată nevoilor şi mediului de afaceri ; Elaborarea de proceduri şi tehnici adecvate de control intern pentru a preveni şi evita spălarea banilor. Instruirea angajaţilor pentru recunoaşterea operaţiunilor care pot fi legate de spălarea banilor şi luarea măsurilor imediate ce se impun în asemenea situaţii
26
Legea nr. 656/2002, Art.16, Art.17 disponibilă la http://www.onpcsb.ro/html/legislatie.php accesat pe 11/12/2010
46
Obligaţia de declaraţie Această obligaţie are în vedere aspectele ce urmează: Informarea autorităţii competente, care va sesiza imediat Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, de îndată există suspiciuni că o operaţiune ce urmează să fie realizată are ca scop spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism prin intermediu Fişei de raportare a evenimentelor de risc operaţional (Anexa D1). Acesta va confirma primirea sesizării. Dacă se constată că o operaţiune sau mai multe operaţiuni care au fost efectuate în contul unui client prezintă indicii de anomalie pentru activitatea acestuia sau pentru tipul operaţiunii în cauză, banca va semnala de îndată Oficiul, dacă există suspiciuni că abaterile de la normalitate au ca scop spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism. Raportarea către Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor în cel mult 24 de ore, efectuarea operaţiunilor cu sume în numerar, pe baza Raportului de tranzacţii cu numerar (Anexa D2) sau pe baza Raportului de transferuri externe (Anexa D3), în lei sau monedă străină şi a transferurilor în afara băncii şi din conturi. a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10000 euro. indiferent dacă tranzacţia se efectuează prin una sau mai multe proceduri conexionate între ele. Întocmirea unui raport în format fizic de hârtie pentru fiecare tranzacţie suspectă în forma stabilită de Oficiu. şi trimiterea de îndată a acestuia. Declararea către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor referitoare la: • orice operaţiune în care datele legate de identitatea agentului care furnizează instrucţiunile sau a celui care beneficiază rămâne incertă în ciuda verificărilor de identitate care se realizează de organele de control financiar; • orice operaţiune care determină formarea unui fond de natură financiară (mai ales trust sau vânzare fictivă) în care identitatea membrilor care î1 utilizează sau a beneficiarilor nu este cunoscută. 4.2.3. Organisme de control şi reglementare Organisme internaţionale Grupul de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI/FATF) - este un organism interguvernamental, al cărui scop este dezvoltarea şi promovarea politicilor naţionale şi internaţionale de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. Grupul de Acţiune Financiară Internaţională a fost înfiinţat la Summit-ul G7 de la Paris, în 1989, fiind un organism interguvernamental care stabileşte standardele internaţionale, dezvoltă şi promovează politici de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. 27 FATF monitorizează progresul înregistrat de membrii săi în implementarea măsurilor necesare, revizuirea tehnicilor de finanţare a terorismului şi a măsurilor de combatere, şi promovează adoptarea şi implementarea măsurilor adecvate la nivel global. In prezent, GAFI include 34 membri, respectiv 32 tari si guverne si doua organizaţii internaţionale, si mai mult de 20 de observatori, din care cinci organisme regionale tip 27
Cooperare internaţională – Organizaţii internaţionale disponibil la http://www.onpcsb.ro/html/cooperare.php? section=4 accesat pe 13/12/2010
47
FATF si peste 15 alte organizaţii sau organisme internaţionale. FinCEN - are misiunea de a spori securitatea naţionala a SUA, descurajarea şi identificarea activităţilor infracţionale, şi să protejeze sistemele financiare de abuzuri, prin promovarea transparenţei în SUA şi a sistemelor financiare internaţionale. Moneyval (Consiliul Europei) - scopul MONEYVAL este de a asigura că statele sale membre au loc în sisteme eficiente de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi că acestea respectă standardele internaţionale relevante în aceste domenii. Comisia Europeană Comisia Europeană este „împuternicită să adopte măsuri de implementare, cum ar fi anumite criterii pentru identificarea situaţiilor de risc înalt sau scăzut în care ar fi suficientă diligenţa simplificată sau ar fi necesară diligenţa sporită, cu condiţia să nu modifice elementele esenţiale ale acestei Directive şi să acţioneze, după consultarea cu noul Comitet de Prevenire a Spălării Banilor şi a Finanţării Terorismului, care a înlocuit Comitetul de contact privind spălarea banilor înfiinţat prin Directiva 91/308/EEC”28 Fondul Monetar Internaţional Fondul Monetar Internaţional contribuie la eforturile internaţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, prin implicarea în trei sectoare: evaluare, asistenţa tehnică, dezvoltarea politicilor. FIU.NET reprezintă o cooperare pan-europeană între Unităţile de Informaţii Financiare din Statele Membre referitoare la schimbul de informaţii privind activităţile suspecte de spălarea banilor şi finanţarea terorismului, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor devenind membru al Reţelei FIU.NET în anul 2004, urmare Proiectului PHARE Regional 2003-2005, derulat şi implementat de Biroul FIU.NET, aflat în cadrul Ministerului de Justiţie din Olanda. Din punct de vedere tehnic, FIU.NET este un sistem securizat format dintr-o reţea de computere descentralizate, desemnată pentru conectarea Unităţilor de Informaţii Financiare din Uniunea Europeană folosind tehnologia modernă în ealizarea schimbului de informaţii financiare (bilateral).29 Grupul de actiune financiară în domeniul spălării banilor (GAFI) - este un organism interguvernamental ce dezvoltă şi promovează politici de combatere a spălării banilor; în mod curent este format din 26 de state (state semnificative din punct de vedere financiar din Europa, America de Nord şi Asia) şi 2 organisme internaţionale; Grupul EGMOND - prima întâlnire a grupului în anul 1955 în palatul EGMOND – Aremberg din Bruxelles la care au participat 24 de state şi 8 organizaţii internaţionale; în prezent 28
Directivei 2005/60/EC a Parlamentului European şi a Consiliului privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor şi al finanţării terorismului, adoptata în data de 26 octombrie 2005 (Directiva a III-a) 29 Cooperare internaţională – Organizaţii internaţionale disponibil la http://www.onpcsb.ro/html/cooperare.php? section=4 accesat pe 12/12/2010
48
grupul numără 48 membri iar scopul său este cooperarea internationala ]ntre agenţiile nationale specializate în lupta internaţională de combatere a spălării banilor (între membrii grupului au loc schimb de informaţii financiare legate de spălarea banilor, în baza unor memorandum-uri de înţelegere (bi sau multilaterale). Organisme naţionale Organismul specializat în lupta împotriva spălătii banilor în România este „Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălarii Banilor”, organ cu personalitate juridică, subordonat Guvernului; în practica internaţională acest organism este subordonat la nivel ministerial (Ministerului Finanţelor, Băncii Naţionale, Ministerului de Interne sau Ministerului de Justiţie), astfel încât acest tip de subordonare este mai puţin obişnuit; o altă trăsătură este structura sa, fiind alcătuit din câte un reprezentant al Ministerului Finanţelor, Băncii Naţionale, Ministerului de Interne, Ministerului de Justiţie, Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, Asociaţiei Române a Băncilor şi Curţii de Conturi, desemnaţi în funcţii pe o perioadă de 5 ani; o asemenea structură şi subordonare subliniază importanţa pe care legiuitorul a acordat-o activităţii Oficiului şi posibilităţii de cooperare între organismele pe care le reprezintă membrii Oficiului.
Anexe 49
A. Prezentarea societăţii bancare. Istoric şi evoluţie A1. Structura Organizatorică a Administrației Centrale a BCR A2. Organigrama Agenției BCR Tătărași, Iași
B. Gestiunea conturilor bancare B1. Fluxul operaţiunii STANDING ORDER B2. Fluxul operatiunii DIRECT DEBIT B3. Fluxul de utilizare a Serviciului de efectuare operaţiuni prin Canale Alternative BCR
C. Creditarea bancară C1. Cerere de credit C2. Adeverinţă de venit C3. Alte documente solicitate de bancă C4. Contractul de credit C5. Cerere de rambursare a creditului
D. Deontologia bancară şi secretul profesional D1. Fişa de raportare a evenimentelor de risc operaţional D2. Raportul de tranzacţii cu numerar D3. Raportul de transferuri externe
Bibliografie 50
1. Andronache Virgil, Banca şi operaţiunile comerciale, Editura Universitară, Bucureşti, 2006, pag. 53-55 2. Căpraru, Bogdan, Activitatea bancară. Sisteme, operațiuni și practici, Editura C.H.Beck, București 2010 pag. 112-115 3. Cocriş Vasile, Chirleşan Dan, Economie bancară. Repere teoretice şi studiu monografic, Ediţia a III-a, Editura Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi, 2010 pag. 289-293 Surse web: 4. www.bcr.ro, Site-ul oficial al Băncii Comerciale Române 5.
www.bnr.ro, Site-ul oficial al Băncii Naţionale a României
6. www.dsclex.ro 7. www.legex.ro 8. www.onpcsb.ro Legislație: 9. Codul Penal Art.196 10. Legea nr. 58/1998 Art.49 11. Legea nr. 656/2002 Art. 23 12. O.U. nr. 99/2006, art. 111 13. Reglementarea A 00035.2-2009 – Cont curent pentru persoane fizice 14. Reglementarea B 00124.1-2010- Cont curent pentru persoane fizice
51
