RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC Ș I EVALUARE CLINIC Ă
I.
Informații despre client
II. II.
Obiec Obiectivul tivul psihod psihodia iagnos gnostic ticulu uluii și evaluării
III. III. Stabili Stabilire reaa conta contact ctului ului cu cu pacie pacientul ntul și crearea unei atmosfere de încredere IV. Problema Problematica tica actual actuală V.
Date anam namnestic nesticee
VI. Afecțiuni psihice psihice anterioa anterioare re și acuze prezente VII. VII. Interviu Interviu clinic VIII. Descrierea succintă a componentelor componentelor psihologice p sihologice IX. Prezenta Prezentarea rea rezultate rezultatelor lor probelor psihologice psihologice X.
Concluz Concluzii ii ( Sumar Sumariz izare areaa inform informaațiilor în term t ermeni eni psihologici)
XI. XI. Raport Raportul ul evalu evaluării multiaxiale XII. XII. Plan de interven intervenție
1
I.
Informații despre client
Numele și prenumele: G.P. Data nașterii: 18.12.1979 Locul nașterii: Oraș Caransebeș, jud. Caraș- Severin Vârsta: 34 ani Sex: Masculin Ocupația: Preot Pregătirea de bază: Facultatea de Teologie Sibiu II.
Obiectivul psihodiagnosticului și evaluării
Obiectivul evaluării a fost identificarea stărilor psihologice de sănătate și boal ă și a mecanismelor psihologice de etiopatogeneză și sanogeneză, cu relavanță pentru starea de frică, teamă, neliniște a pacientului. III. Stabilirea
contactului cu
pacientul
și
crearea
unei
atmosfere de încredere
Primul contact cu pacientul a avut loc la cabinet, f ără o programare telefonică prealabilă. Acesta s-a prezentat la cabinet, afirmând că dorește câteva întâlniri cu psihologul deoarece are o stare de frică, teamă, neliniște și pentru acestea are nevoie de psiholog. S-a stabilit împreună cu pacientul data primei întâlniri și s-a conferit pacientului un sentiment de securitate și încredere. Pacientul a fost asigurat de confidentialitatea actului psihologic și obligativitatea respectării informațiilor, faptelor și datelor la care are acces în exercitarea atribuțiilor profesionale. Confidențialitatea actului psihologic persistă și după încheierea relațiilor profesionale cu beneficiarul. Informațiile relevante au fost obținute doar de la client, acesta prezenându -se singur la cabinet, f ără a fi însoțit de alte persoane. 2
IV.
Problematica actuală
Clientul acuză stare de rău caracterizată prin teamă, frică, neliniște, teamă de necunoscut. Simptomele se accentuează când trebuie să- și exercite sarcinile profesionale, clientul fiind preot ortodox. Are dificultăți în exercitarea serviciului religios, la nunți, botezuri, inmormântări, etc. Prezintă reacții neuro- vegetative: transpira ții, palpitații, amețeli, apnee, senzații de nod în gât. V.
Date anamnestice
a) A ntecedente heredo- colaterale Tat ăl: Tat ăl clientului în vârst ă de 58 ani a lucrat ca
ef formație pompieri,
ș
iar în prezent este pensionar. Din punct de vedere medical prezintă probleme de sănătate, fiind operat de cancer. Relațiile clientului cu tat ăl său sunt bune, iar din punct de vedere al caracteristicilor de personalitate acesta este descris ca fiind o persoană colerică, care se aprinde ușor . Mama: Mama clientului este tot în vârstă de 58 ani, la fel ca
i tat ăl s ău și
ș
a activat ca muncitor calificat la o intreprindere din orașul Caransebeș. În prezent este pensionară și nu are probleme deosebite de sănătate. Aceasta are relații normale cu clientul și este descrisă ca având o personalitate asemănătoare cu a tatălui. Fra ț i ș i surori: Clientul
are o soră în Statele Unite ale Americii de
aproximativ 10 ani. Relațiile clientului cu sora sa sunt bune și aceasta nu prezintă probleme de sănătate. Pozi ț ia social ă a familiei: Pacientul
provine dintr-o familie legal
constituită, de tip organizat, cu un climat familial pozitiv și poziție socială medie.
3
Afec ț iuni mintale în familie: Clientul neagă existența în familie, chiar
i la
ș
rudele mai îndepărtate, a unor tulburări psihice, alcoolism, epilepsie, tulburări neurologice sau de personalitate. b) Antecedente personale 1) Primele faze ale dezv olt ării: Din
relatările pacientului, primele faze ale
dezvoltării au fost normale, f ără probleme deosebite, f ără anomalii sau dificultăți pre, peri sau postnatale. Nu a prezentat întârzieri sau dificultăți în dobândirea primelor deprinderi, învățarea mersului, dezvoltarea vorbirii, etc. 2) Starea de s ăn în copil ă rie: Starea de sănătate în copilărie a fost bun ă, ătate
f ără afec țiuni importante sau probleme medicale. 3) Probleme psihice în copil ă rie: Clientul relatează accese sporadice de furie
în copilărie, afirmând că era un copil care se enerva foarte repede, dar la fel de repede se și calma. Nu a prezentat probleme precum timiditate, balbism, enurezis sau coșmaruri frecvente. 4) Atmosfera în familie: Atmosfera
din familie, în copilărie, a fost una
plăcută, pozitivă, pacientul percepându-și copilăria ca fiind una fericit ă, f ără evenimente negative semnificative, stresori majori sau situații traumatice. 5) Istoricul activit ăț ii sexuale: Se c ăsătorește în anul 2002
i după doi ani se
ș
naște fiul său. Are încredere în soția sa, f ără dificultăți în relațiile intime sau probleme în căsnicie datorită problemelor sexuale, deși în familie au mai existat certuri și neînțelegeri. 6) Copii: Clientul
Școala
are un băiat în vârstă de 10 ani, elev în clasa a IV a la
Generală Nr. 2 din orașul Hațeg. Copilul nu are probleme de
sănătate fizică sau psihică.
4
c) Istoric ș colar ș i profesional
Vârsta începerii școlii a fost de 7 ani. A urmat școala general ă cls. I VIII în satul natal, având un traseu normal al școlarizării, cu rezultate bune, f ără dificultăți de învățare sau rela ții conflictuale cu colegii sau profesorii. A urmat liceul la Caransebeș, apoi Facultatea de Teologie Sibiu. După absolvirea facultății, în anul 2002, se căsătorește, iar din anul 2003 este preot la o parohie ortodoxă din mediul rural, lângă orașul Hațeg. În prezent nu are probleme financiare, veniturile familiei compunându-se din salariul său de preot și al soției care lucrează ca vânzătoare la un magazin. d)Istoricul social
In copilărie pacientul era la fel de îndrăzneț ca și ceilalți copii, implicându -se în diverse activități și jocuri specifice copilăriei alături de ceilalți copii. Uneori se mai certa cu copiii deoarece era mai impulsiv și se enerva foarte repede. Stagiul militar este nesatisf ăcut deoarece absolvind teologia nu a mai fost necesar să urmeze stagiul militar. G.P. preferă să aibă prieteni mai puțini, dar buni, în ultima perioadă devenind mai retras și mai izolat. Preferă activitățile sportive și să urmărească diverse emisiuni TV. Nivelul de trai este mediu, veniturile provenind din salariul clientului și cel al soției. Locuiește împreună cu familia sa într-un apartament închiriat de aproximativ 4 ani în orașul Hațeg, deoarece copilul este la școal ă, iar casa parohial ă în satul în care este preot. e)Istoricul medical
În urmă cu 4 ani clientul a fost implicat într-un accident rutier cu ma șina personal ă. Pacientul era însoțit de o persoană care s-a accidentat grav. După 5
externarea de la spital persoana respectivă a solicitat clientului drept despăgubiri, o sumă mare de bani. Problemele clientului au apărut la un an de la accident, pe fondul proceselor repetate și a stresului. VI.
Afec țiuni psihice anterioare și acuze prezente
În urmă cu 3 ani clientul a prezentat stări de grea ță, vomă, amețeli, senzații de leșin. A devenit mai nervos, neliniștit, temător, conflictual, iritabil, irascibil. Pentru aceste senzații corporale a fost investigat de medic și a primit tratament pentru gastrită. La recomandarea unei cunoștințe a efectuat un consult psihiatric la o Clinică din Cluj- Napoca, unde i s-a prescris tratament cu xanax, xeroxat, cerebrolizin, fiind diagnosticat cu Anxietate generalizată cu atacuri de panică. A urmat acest tratament timp de șase luni, starea sa îmbunăt ățindu-se. A continuat tratamentul psihiatric timp de 2 ani la Psihiatrie Deva și Hunedoara. În urmă cu 6 luni a fost în vizit ă la sora sa în SUA unde a efectuat un examen psihiatric și i s-a prescris tratament cu xeroxat ( 1-0-0). Probemele clientului i-au afectat activitatea profesională , având dificult ăți în realizarea sarcinilor profesionale. În prezent clientul prezintă stări de teamă, neliniște, frică și acestea se accentuează când trebuie să exercite serviciul religios. Prezintă reac ții neurovegetative: transpirații, amețeli, palpitații, senzația de nod în gât, dispnee, etc. Are o teamă foarte mare de a merge la biserică pentru a efectua serviciul religios, sau la înmormântări, botezuri, căsătorii, etc. Situațiile problematice încearcă să le evite rugând alți preoți să-l înlocuiască sau solicitând încă un preot care să-l ajute, lucru care-i conferă un sentiment de siguranță.
6
Clientul prezintă fluctuații dispoziționale, stare de rău în diferite momente ale zilei, care fluctuează cu stări de lini ște și calm. Prezintă tulburări de somn- se trezește noaptea pe la ora 2-3, apoi nu mai poate adormi. Se simte descurajat, f ără viitor, ca o greutate pentru familie, fiindu-i teamă că-și pierde controlul. În prezent, clientul nu are probleme financiare sau juridice. Procesul s- a încheiat și clientul a achitat victimei suma de 20.000 lei, deși inițial acesta ceruse daune de 60.000 lei. În ceea ce prive ște problemele somatice, a urmat tratament pentru gastrită. Se simte încordat, tensionat, incapabil să se relaxeze. VII. Interviu clinic 1.Prezentare ș i comportament: clientul este alert, vigil, f ără semne de
neîngrijire, cu vestimentație și ținută de culoare închisă și barbă nerasă, specific normelor religioase. Comportamentul motor indică stare de tensiune a clientului. 2. Atitudinea fa ță de psiholog: deschis, cooperant, preocupat, interesat,
implicat, încordat, tensionat. 3. Vorbirea: viteză și cantitate medie a vorbirii, ușor crescută, relevantă
pentru conversația curentă și în acord cu problema clientului. 4. Gândirea: preocupări legate de starea de sănătate. Cele mai frecvente
gânduri, credințe disfuncționale și iraționale și despre care este convins că au o bază real ă apar mai frecvent în timpul serviciului religios și sunt legate de faptul că se gândește ca va face un atac de cord, că va cădea, va leșina, se va sufoca sau va face un atac cerebral. Se simte descurajat, simte că nu are nici un viitor, că trec anii și nu realizează nimic. Se simte ca o greutate pentru familie, dar nu simte că via ța nu merit ă trăită sau că mai bine ar fi mort, departe de toate. Îi este team ă de moarte, de pierderea controlului și că s-ar putea sinucide când î și pierde controlul. 7
5. Dispozi ț ia: Dispoziția subiectivă: clientul afirmă că în ultima vreme nu s-
a simțit prea bine, a fost mai abătut, îngrijorat, preocupat, neliniștit cu privire la starea sa de sănătate. Dispozi ția observată: expresia facială, postura și mișcările transmit o stare de anxietate, neliniște. Este hipervigilent, tensionat, neliniștit, incapabil să se relaxeze și mișcându-și tot timpul picioarele, în mod stereotip. Are o postură rigidă , încordată, tensionată. Reactivitate neuro- vegetativă: distonie neuro- vegetativă caracterizată prin transpirații, palpitații, dispnee, amețeli, senzații de nod în gât. 6. Percep ț ia ș i orientarea: nu prezintă indici de depersonalizare,
derealizare sau halucinații. Este orientat temporo- spațial, auto și allopsihic. 7. Con ș tiin ț a bolii. Clientul consider ă că este bolnav, iar natura și cauza
bolii sunt determinate de stres și procesele repetate în urma accidentului de mașină pe care l- a avut în urmă cu 4 ani. Urmează un tratament pentru acestă tulburare anxioasă . 8. Personalitate premorbid ă . Premorbid clientul se apreciează ca fiind o
persoană prietenoasă, cu interese și preocupări diverse, preferă mișcarea și acțiunea. Nu consideră că era o persoană dificilă, dar avea un temperament mai coleric. VIII. Descrierea succint ă a componentelor psihologice ·
) Nivel subiectiv/ emo ț ional ( inclusiv satisfac ț ia/ calitatea vie ț ii
Ce s-a evaluat? - Evaluarea rapidă a dispoziției
Cu ce s-a evaluat? SERD
- Dispoziția subiectivă, observată și Interviul reactivitatea neuro- vegetativă
Observa ția
8
Ce s-a evaluat? -
Cu ce s-a evaluat?
Simptomatologia de tip anxios, de teamă, neliniște, frică intensă
-
Identificarea trăirilor specifice PRS Panic Rating Scale
atacului de panică -
Scala de anxietate Hamilton
Dispoziția și simptomatologia de
Inventarul de depresie Beck
tip depresiv
·
Nivel cognitiv
Ce s-a evaluat? -
-
Cu ce s-a evaluat?
Nivel de dezvoltare intelectuală
Matricile Progresive Raven
idei Standard patologice, preocupări obsesive, Scala de apreciere cognitivă în atac de ideație suicidară și autoagresiune panică Atitudini,
credințe,
deliberată -
Percepția, orientarea, conștiința
Interviu
bolii, etc.
·
Nivel comportamental
Ce s-a evaluat? -
Cu ce s-a evaluat?
Modul de comportament al clientului
în
situația
de Interviul
manifestare a simptomatologiei anxioase și în situa ția de atac de PRS- Panic Rating Scale panică -
Aprecierea mecanismelor
de 9
coping în situațile care implică serviciul religios -
Prezentarea, comportamentul la Observa ția evaluare
i atitudinea față de
ș
evaluator -
Comportamentul non- verbal
·
Nivel psihofiziologic
Ce s-a evaluat?
Cu ce s-a evaluat?
-
Reactivitatea neuro- vegetativă
Interviu
-
Anxietatea somatică, musculară, Scala de anxietate Hamilton cardiovasculară, etc.
·
Nivel de personalitate ș i mecanisme defensive/ adaptare
Ce s-a evaluat? -
-
Tipul de temperament Trăsăturile
caracteristice
personalitate -
Aprecierea elementelor proiective
-
Aprecierea mecanismelor
Cu ce s-a evaluat? Chestionarul de personalitate Eysenk de Chestionarul Personalități accentuate P.A. Testul arborelui Interviu
principale de coping
·
Nivel de rela ț ionare interpersonal ă ( inclusiv de cuplu, familie, grup, etc)
Ce s-a evaluat? -
Relația cu familia
Cu ce s-a evaluat? Interviu 10
-
Relația cu comunitatea în care î și desf ășoară activitatea
-
Observa ția
Relațiile sociale
IX.
Prezentarea rezultatelor testelor psihologice
Din punct de vedere al dezvoltării intelectuale clientul are un nivel intelectual normal QI = 108. Scala de evaluare rapidă a dispoziției s-a axat pe evidențierea indicilor de anxietate și depresie. Astfel s-a constatat o stare semnificativă de anxietate caracterizată prin stare de încordare, neliniște, iritabilitate, tulburări de somn, anxietate episodică specifică atacului de panică cu transpirații, palpitații, tensiune, încordare în situații specifice. Indicele de depresie nu a fost clinic semnificativ, evidențiindu-se doar starea de rău în cursul dimineții, trezitul mai devreme decât ora obișnuită și faptul că se simte descurajat și ca o greutate pentru familie. La vizita efectuată la sora sa în SUA a fost evaluat de către un medic psihiatru care l-a diagnosticat cu Depresie. Evaluările psihiatrice efectuate în țară au evidențiat o tulburare anxioasă cu atacuri de panică. Inventarul de depresie Beck a evidențiat un scor de 10 puncte, ceea ce indică depresie usoară / absența depresiei- nesemnificativ clinic. Scala de anxietate Hamilton a relevat un scor de 15 puncte, ceea ce indică o stare de anxietate semnificativ clinică. Simptomele anxietății sunt de intensitate moderată și slabă. Simptomele sunt diverse, caracterizându-se prin îngrijorare, anxietate anticipatorie, neliniște, sensibilitate, incapacitatea de a se relaxa, teama de persoane necunoscute și tulburări de somn. De asemenea s-au evidențiat simptome respiratorii ( senzația de apăsare în piept), simptome gastrointestinale ( dureri abdominale, senzații de arsuri, greață, vomă) i simptome autonome ( transpirații, migrene).
ș
11
Simptomele se accentuează înaintea și în timpul serviciului religios și apar frecvent atacuri de panică. Scala de evaluare a atacurilor de panică ( PRS- Panic Raiting Scale) a evidențiat 2 atacuri de panică în săptămâna precedentă cu evitarea a jumătate din situații pentru a nu suferi un atac de panică. În situația de panică clientul adoptă următoarele strategii de a face față: ia medicamente, se sprijină de ceva sau de cineva, se așează, caută compania cuiva i încearcă să-și controleze respirația și să se relaxeze.
ș
Scala de monitorizare a cognițiilor disfuncționale a evidențiat cogniții semnificative ale clientului legate de faptul ca va face un atac de cord, va cădea, va leșina, va face un atac cerebral sau se va sufoca. Chestionarul de personalitate Eysenck a evidențiat cote foarte ridicate ale dimensiunilor extraversie- introversie și neuroticism. Tipul temperamental al clientului este coleric, caracterizat prin dorința de acțiune
i mișcare,
ș
sociabilitate, tendința de a fi agresiv și dominat și care î și poate pierde cu ușurință stăpânirea de sine. Prezintă labilitate emoținală cu dificultăți în restabilirea echilibrului psihic după șocuri emoționale. De asemenea prezintă dereglări somatice, tulburări digestive, insomnii, etc. Este frământat de numeroase griji și predispus la tulburări nevrotice. Chestionarul P.A. a evidențiat o personalitate accentuată de tip hipertimic, labil, exaltat, anxios și emotiv, caracterizată prin optimism, bună dispozi ție, nevoia de acțiune, nesiguranță, teamă. Uneori poate fi iritabil, labil emoțional cu alternări ale stărilor afective, reacții intense la întâmplările din viață, ajungând cu ușurință la entuziasm sau disperare. Prezintă sensibilitate la evenimentele exterioare care au un efect puternic și persistent asupra tăririlor interioare. Testul arborelui a evidențiat următoarele aspecte: conflicte afective, ambiție, refugiere în lumea dorințelor, teamă, inconstanță, fragilitate, 12
vulnerabilitate, sensibilitate, încăpățânare, spirit critic, temperament coleric, extraversie și lipsă de răbdare. X.
Concluzii
(
sumarizarea
informa ților
în
termeni
psihologici)
În urma psihodiagnosticului și evaluări putem concluziona ca G.P. în vârstă de 34 ani, având ocupația de preot are un nivel intelectual normal mediu și un temperament coleric, caracterizat prin extraversie, sociabilitate, instabilitate, labilitate emoțională, predispoziție spre tulburări nevrotice și tendința de a fi agresiv și dominant. La nivelul personalității prezintă trăs ături accentuate de tip hipertimic, labil, exaltat, anxios și emotiv. Pe fondul unui eveniment traumatic ( un accident rutier) petrecut în urmă cu 4 ani, asociat cu stresul și procesele repetate, la un an de la accident a devenit mai irascibil, iritabil, conflictual, neliniștit, temător, cu stări de le șin, amețeli, greață. Clientul a urmat tratament psihiatric pentru anxietate și depresie. În prezent prezintă stări de teamă, neliniște, fric ă, iar simptomele se accentuează când trebuie să exercite serviciul religios, prezentând și reac ții neuro- vegetative: dispnee, transpirații, amețeli, palpitații, senzația de nod în gât. Probele psihologice au evidențiat anxietate semnificativă clinic cu atacuri de panică, înainte
i în timpul serviciului religios. Depresia nu are cote
ș
semnificative din punct de vedere clinic. Față de cele prezentate anterior se impune o abordare a clientului pentru o simptomatologie specifică anxietății generalizate cu atacuri de panică. XI.
Formular de raportare a evaluării multiaxiale clinice A X A I Tulbur ări
13
A lte condi ț ii care se pot afla în centrul aten ț iei clinice
Cod diagnostic
Denumirea DSM IV
300.02
Anxietate generalizată
300.01
Atacuri de panică f ără agorafobie
A X A II Tulbur ările de personalitate.
Retardarea mintal ă
Cod diagnostic
Denumirea DSM- IV
Clientul nu prezintă o structură de personalitate care să se încadreze în criteriile unei tulburări de personalitate. Trăsăturile accentuate la nivelul personalității sunt de tip hipetimic, labil, exaltat, anxios și emotiv. Nivelul intelectual al clientului exclude existența retardului mental.
A X A III Condi ț ii medicale generale
Cod CIM 9- CM
Denumirea CIM- 9 CM
Nu se evidențiază condiții medicale generale semnificativ clinic. A X A IV Probleme psihosociale ș i de mediu
În urmă cu 4 ani clientul a trăit un eveniment negativ de viață, fiind implicat într-un accident rutier, iar pasagerul care-l însoțea s-a accidentat grav și a solicitat desp ăgubiri. La un an după accident, pe fondul proceselor repetate și a stresului, au apărut stări de greață, vomă, amețeli, senzații de leșin, pacientul devenind anxios, temător, neliniștit, iritabil, irascibil. Aceste evenimente de stresante de viață au determinat apariția tulburării anxioase și a atacurilor de panică. ( GAFS) A X A V Scala de evaluare global ă a func ț ion ării 14
Scor GAFS= 55. Perioada de referință: în momentul evaluării ( curent ) XII. Plan de interven ție A . Lista de probleme B. S copurile terapeutice C. Modalit ăț ile de interven ț ie D. Ev olu ț ia clientului
A . Lista de probleme
Din investiga țiile efectuate s-au identifcat următoarele probleme: -
Starea de anxietate, teamă, neliniște;
-
Atacurile de panică
-
Dificultatea realizării sarcinilor profesionale
-
Dispoziție disforică, iritabilă, izolare, relaționare dificilă.
B. Scopurile terapeutice ·
Reducerea stării de anxietate;
·
Gestionarea eficientă a atacurilor de panică;
· ·
Relaționare și comportament adecvat în familie și societate; Rezolvarea dificultăților legate de efectuarea sarcinilor profesionale.
C. Modalit ăț i de interven ț ie
Tehnicile de intervenție utilizate pentru atingerea obiectivelor terapeutice au fost urmăroarele: 1. Identificarea gândurilor negative. Identificarea
gândurilor negative s-a
realizat prin discutarea unei experiențe emoționale negative recente 15
pentru a înțelege legătura dintre senzațiile corporale și interpretările pe care le acordă acestora. S-a utilizat lista de monitorizare a gândurilor negative. 2. Modificarea gândurilor negative ș i a comportamentelor aferente, prin:
2.1. Raționalizarea- clientului i s-a demonstrat relația dintre gândire,
sentiment
i
ș
comportament,
i
ș
necesitatea
reaționalizării situaților. 2.2. Furnizarea de informații cu privire la mecanismele anxiet ățiii s-a explicat clientului simptomatologia legat ă de anxietate, faptul că aceste simptome nu sunt periculoase și că nu are o boal ă gravă. 2.3. Distragerea atenției prin focalizare pe un anumit aspect și pentru a controla mai eficient simptomele. 2.4. Verificarea veridicității gândurilor negative automate. Clientul a fost sprijinit pentru a evalua gândurile negative prin fișa de monitorizare și substituirea acestora cu gânduri mai realiste și soluții raționale. 2.5. Verificarea trăirilor în sfera comportamentului. S-au modificat cognițiile catastrofizante legate de senzațile corporale din timpul atacului de panică. 3. Prevenirea comportamentelor de evitare. Clientul
a fost sprijinit pentru
a înțelege disfuncționalitatea comportamentelor de evitare ( evitarea sarcinilor profesionale, așezarea și sprijinirea de obiecte) și faptul că acestea mențin gândurile negative. Importantă este expunerea la situațiile anxiogene. 4. Identificarea supozi ț ilor negative prin
utilizarea unui jurnal zilnic de
identificare a gândurilor negative și a supoziților disfuncționale și găsirea convingerilor alternative, raționale. 16
5. Tehnici de relaxare. S-au
realizat tehnici standardizate de relaxare cu
clientul, utilizându-se relaxarea progresiv ă Jacobson. Clientul a fost susținut să realizeze și acasă tehnica standardizată de relaxare, nu doar la cabinet și a primit o casetă cu înregistrarea tehnicii de relaxare pentru a efectua exerci țiul acasă. D. Ev olu ț ia clientului
Întâlnirile cu clientul au avut loc s ăptămânal, timp de 5 luni. Implicarea clientului în terapie a fost bună, efectuând regulat ( de două ori pe zi) tehnica de relaxare, monitorizându-și trăirile, prelucându-i-se cognițiile negative
i
ș
modificându-i-se comportamentele disfuncționale aferente. În evaluarea de etapă, stările proaste s-au rărit ca durată și intensitate. A mai avut ușoare grețuri înainte de slujbă și unele gânduri disfuncționale în timpul slujbei, dar și-a distras atenția și a reușit să depășească momentul. La finalul intervenției starea clientului a fost mult mai bună, afirmând că se simte foarte bine, nu a mai completat fișa de monitorizare, doarme mult mai bine și nu a mai avut probleme la serviciul religios, lucru observat și de către credincioșii de la biseric ă și a efectuat și un botez. S-a redus tratamentul medicamentos la jumătate de tablet ă seara. Are poftă de mâncare, are încredere în el, afirmând că se simte ca și înainte și se pregătește să plece la rude în SUA. Scor GAFS= 75. Perioada de referință: la fnalul intervenției.
TIRIAN FLORIN PETRU -
PSIHOLOG CLINICIAN SPECIALIST-
17
