Retete Bucate Ovo Lacto Vegetariene

Narcisa și Valerian Răileanu

Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene Ediția a III-a

Editura Păzitorul Adevărului

B. INTRODUCERE „Şi Dumnezeu a zis: Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă; aceasta să fie hrana voastră.” (Genesa 1:29). Principiul fundamental al menţinerii unei adevărate sănătăţi constă în întoarcerea la vechile obiceiuri de trai. O dietă corectă este mult mai valoroasă decât medicamentele în câştigarea şi în menţinerea unei sănătăţi bune. Există un mai mare pericol pentru lumea civilizată decât cel al războiului. Acest pericol este o alimentaţie defectuoasă. Noi mâncăm prea mult şi ceea ce mâncăm este adesea o otravă pentru organismul nostru. Jumătate din ceea ce mâncăm ne întreţine viaţa, iar cealaltă jumătate îi întreţine pe doctori. Pe lângă faptul că mâncăm prea mult, noi nici nu mestecăm îndeajuns alimentele. Un alt amănunt deosebit de important este cel privitor la digerarea alimentelor. Pentru a avea o sănătate bună trebuie să cunoaştem atât durata de digerare a diferitelor alimente (pentru a evita seara consumarea celor cu o durată lungă de digerare), cât şi ce trebuie să facem după masă. O plimbare plăcută sau o activitate neobositoare, de preferat în picioare, sunt cele mai recomandate activităţi în prima oră de digestie.

Introducere

5

E. O HRANĂ SĂNĂTOASĂ O dietă adevărată nu se bazează pe calorii, ci pe elemente organice şi anorganice care promovează şi susţin viaţa. Avem nevoie de o dietă bogată în vitamine, în hrană crudă mai mult decât în alimente fierte. Printre noi a crescut mult mai mult îngăduinţa de sine în timp ce sănătatea este sacrificată pe altarul apetitului. Dumnezeu a dat primilor noştri părinţi o hrană pe care El a dorit ca rasa umană s-o mănânce. Numai după ce lumea a fost distrusă prin potop le-a permis El să mănânce carnea animalelor curate, după cum sunt ele clasificate în Biblie în cartea Leviticului, capitolul 11. Hrana animală nu este şi nu a fost niciodată cea mai bună hrană pentru om. Recent ştiinţa şi experimentele au dovedit aceasta. Dieta dată lui Adam şi Evei în Grădina Eden nu includea mâncarea de carne. Noi trebuie să învăţăm cum să evităm şi să biruim păcatul printr-o mâncare şi o vieţuire corectă.

10

F. O DIETĂ CORECTĂ UN AVANTAJ PERSONAL Mai întâi ţineţi cont de următoarele reguli:

a. Reguli ale dietei 1. Reduceţi cât mai mult consumul de grăsimi, mai ales cele de origine animală, şi excludeţi complet din alimentaţie preparatele prăjite în grăsimi. 2. Nu consumaţi deloc cafea şi alcool. 3. Reduceţi consumul de zahăr şi preparatele cu zahăr (dulceaţă, prăjituri, sucuri carbogazoase, îngheţată etc.) 4. Reduceţi sarea din alimentaţie. 5. Nu consumaţi preparate ce conţin coloranţi şi arome sintetice. 6. Nu consumaţi condimente şi arome puternice (muştar, oţet, ardei iute, piper, scorţişoară, cuişoare etc.). 7. Consumaţi zilnic crudităţi, dar nu mâncaţi fructe şi zarzavaturi la aceeaşi masă. 8. Nu beţi nici un lichid răcoritor, nici apă în timpul mesei. Apa se consumă cu ½ oră înainte de masă şi la 1 - 2 ore după masă. 9. Nu mâncaţi în afara orelor stabilite pentru masă. (Mâncaţi nu mai la masă, şi nimic între mese). 10. Lăsaţi să treacă cel puţin 5 ore între mese. O dietă corectă - un avantaj pesonal

11

b. O alimentaţie bogată în vitamine Mai multă atenţie trebuie dată pregătirii hranei zilnice aşa încât să nu distrugem în timpul preparării vitaminele, mineralele, şi alte proprietăţi dătătoare de viaţă. Un regim alimentar de crudităţi s-a dovedit a fi nu numai o cură pentru prevenirea anumitor boli, ci şi un tratament. El a fost experimentat pe bolnavi ajunşi în stare gravă, atunci când tratamentul medicamentos nu mai avea nici o putere de vindecare, ci numai de lungire a suferinţei. Rezultatele au fost excelente. 12

Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

G. VITAMINELE – ÎN GENERAL Vitaminele sunt substanţe organice indispensabile vieţii care se găsesc în alimente sau se prepară sintetic, cu rol esenţial în menţinerea proceselor celulare vitale. Ele se găsesc în multe alimente şi pentru fiecare sezon noi putem obţine, în general, cantitatea minimă necesară printr-o dietă echilibrată. Vitaminele sunt caracterizate prin abilitatea lor de a fi solubile şi sunt împărţite în două grupe: liposolubile (care se dizolvă în grăsimi) şi hidrosolubile (care se dizolvă în apă). Vitaminele liposolubile sunt: A, D, E, K. Unele dintre principalele vitaminele hidrosolubile sunt: C, B1, B2, PP, B6, B12.

13

Valorile zilnice ale principalelor componente nutritive necesare, bazate pe un consum de cca 2000 kcal/zi la persoanele adulte şi copii mai mari de 4 ani. Componente necesare Total grăsimi Grăsimi saturate Colesterol Sodiu Hidrocarbonat (glucoză) Fibre Proteine Vitamina A Vitamina C Calciu Fier Vitamina D Vitamina E Vitamina K Vitamina B1 Vitamina B2 Vitamina B6 Vitamina B12 Vitamina PP Acid folic Iod Magneziu Zinc Potasiu

Valoarea zilnică 56 g 20 g 300 mg 2400 mg 300 g 25 g 50 g 5000 IU 60 mg 1000 mg 18 mg 400 IU 30 IU 80 µg 1,5 mg 1,2 - 1,8 mg 2 mg 6 µg 19 mg 400 µg 150 µg 400 µg 15 mg 3500 mg

(IU= unităţi internaţionale) Sursa: www.cfsan.fda.gov/~dms/flg-7a.html.

14


Vitamina A Este o vitamină liposolubilă cu funcţii fiziologice în pigmenţii vizuali şi diferenţierea celulelor epiteliale, carenţa ei ducând mai întâi la scăderea capacităţii de adaptare a ochilor la lumina difuză, iar în cazuri mai grave putând apărea o ulcerare a mucoasei oculare și chiar a corneei, fapt ce poate provoca afectarea cristalinului și orbirea. Aceasta se găseşte ca atare în produsele de origine animală (lapte, ouă, unt), cât şi în produsele de origine vegetală sub formă de retinoizi sau de caroteni. Vitamina A măreşte rezistența la infecţii a cartilajelor, a mucoaselor și a pielii, ajută la adaptarea vizuală, la dezvoltarea normală a scheletului şi a smalțului dentar, precum şi la buna funcţionare a ficatului, a tiroidei și a altor organe. De asemenea, ea contribuie la reglarea somnului şi a tensiunii arteriale şi joacă un rol important în îngrijirea pielii şi a mucoaselor, ca şi în stimularea creşterii. Valorile vitaminei A în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene Alimentul Ouă Brânză elvețiană Unt Mazăre Fasole Linte Năut Porumb Soia Ardei roșu Ardei verde Morcovi Piersici Dovleac

UI 100 g 552 253 754 15 171 4 7 2 -

Retinoizi (µg) 100 g 1839 856 3058 149 171 39 67 24 21600 420 11000 1330 1600

Sursa: USDA (1978) Science and Education Series, Handbook 8. Vitaminele

15

Vitamina D Este o vitamină liposolubilă importantă în absorbţia calciului în organism şi cu funcţii fiziologice importante în metabolismul osos. Vitamina D se găseşte sub formă de Ergocalciferol (D2) şi precursorul său Ergosterol sau de Colecalciferol (D3). Ergosterol se găseşte în ciuperci şi drojdii, din acestea obţinându-se vitamina D2 farmaceutică (ergocalciferolul). Provitamina D sterol, (7-dehydrocolesterol) este sintetizată în glandele sebacee din piele şi este secretată uniform pe suprafaţa pielii de unde este reabsorbită în diferite straturi ale epidermei. Ea se formează prin acţiunea razelor ultraviolete asupra 7-dehydrocolesterol în piele. Producţia cutanată de vitamina D3 depinde, printre altele, și de concentraţia în ozon a aerului. Putem beneficia de băi de soare bogate în razele ultraviolete prin expunerea la soare dimineaţa înainte de ora 10 şi după amiaza între orele 15-17 în zonele nepoluate. Valorile vitaminei D în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene Alimentul Lapte de vacă Lapte de mamă Unt Smântână Brânză Ouă Varză Ulei de porumb Spanac

Vitamina D2 (UI ⁄ 100 g) 0,3 0 - 10 35 50 12 28 0,2 9,0 0,2

Sursa: The Vitamins – Fundamental Aspects in Nutrtion and Health, pag. 147-148.

16


Vitamina E Este o vitamină liposolubilă cu rol fundamental în metabolismul tuturor celulelor. Fiind puternic antioxidant, Vitamina E are un rol important în protejarea vitaminei A, a carotenilor şi a uleiurilor vegetale. Ea intervine favorabil în reproducere, în asigurarea funcţionării normale a glandelor sexuale şi a celor endocrine, înlesneşte depozitarea glicogenului în ficat şi în muşchi, inclusiv în muşchiul cardiac.

Valorile vitaminei E în diferite alimente (uleiuri vegetale) Ulei de soia Ulei de porumb Nuca de cocos (ulei) Arahide (ulei) Şofran (ulei) Măsline (ulei) Ulei de palmier

56-160 mg/100 g 53-162 mg/100 g 1-4 mg/100 g 20-32 mg/100 g 25-49 mg/100 g 5-15 mg/100 g 33-73 mg/100 g

Sursa: World Rev.Nutr.Diet. 45. Vitaminele

17

Vitamina K Vitamina K face parte din grupul B de vitamine și este alcătuită, de fapt, din două componente naturale: vitamina K, (fitochinona) și vitamina K2 (farnochinona). Are un rol esenţial în coagularea sângelui. Necesarul zilnic este de 1,5-2 mg.

18


Valorile vitaminei K în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene Alimentul Sparanghel Fasole Sfeclă Broccoli Varză Morcov Conopidă Năut Porumb Castravete Roşi Salată verde Mazăre Cartofi Spanac Cartofi dulci Ulei de porumb Ulei de măsline Ulei de soia Mere Banane Portocale Piersici Căpşuni Merişoare Lapte de vacă Ouă Gălbenuş de ou Ovăz Orez Grâu Tărâţe Germeni de grâu

Vitamina K ((µg/100g) 39 30 5 154 149 13 191 48 4 5 48 113 28 0,5 266 4 5 58 200 4 (aprox. 90% în coajă) 0,5 1,3 3 14 1,4 4 50 149 63 0,05 20 83 39

Sursa: U.S. Departament of Agriculture (1990). National Nutrient Database, Government Printing Office, Washington, DC.

Vitamina C Este o vitamină hidrosolubilă cu rol anti-infecţios, tonifiant, participă la detoxifierea organismului şi la folosirea rezervelor de fier, protejează vitaminele A și E, economiseşte vitaminele din complexul B. Vitamina C măreşte rezistenţa organismului faţă de efectul toxic al unor medicamente sau substanţe chimice din mediul ambiant (plumb, mercur, benzen etc.). Efortul muscular, frigul şi febra măresc consumul şi necesarul de vitamina C. Vitamina C este sensibilă la temperaturi ridicate, la acţiunea oxigenului şi a luminii. Fiind hidrosolubilă, ea se poate pierde uşor în timpul păstrării şi preparării alimentelor. De aceea durata şi locul depozitării este deosebit de important pentru ca vitamina C să se piardă cât mai puţin până la consumarea alimentelor. 20


Valorile vitaminei C în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene Alimentul Mere Banane Cireşe Grapefruit Pepene verde Portocale Lămâie Piersici Zmeură Măceşe Căpşuni Mandarine Lapte de vacă Lapte de mamă Sparanghel Fasole Broccoli Varză Morcov Conopidă Ţelină Pătrunjel Porumb Praz Ovăz, grâu Ceapă Mazăre Mărar Ardei Cartofi Rubarbă Orez Spanac Vitaminele

Vitamina C (mg/100 g/ml) 10-30 10 10 40 13-33 50 55 7-14 18-25 1000 40-90 30 1-2 3-6 15-30 10-30 90-150 30-60 5-10 60-80 10 170 12 15-30 0 10-30 10-30 100 125-200 10-30 10 0 50-90 21

Pierderi ale vitaminei C după două zile de la recoltare Alimentul Fasole Conopidă Salată Pătrunjel Mazăre Spanac Spanac (iarna)

4⁰C 33% 8% 36% 13% 10% 32% 7%

20⁰C 53% 26% 42% 70% 36% 80% 22%

Sursa: The Vitamins – Fundamental Aspects in Nutrtion and Health, pag. 236-237.

Vitamina B1 Prezintă importanţă îndeosebi în metabolismul proteinelor şi al glucidelor, dar şi în funcţionarea normală a sistemului nervos central şi al celui periferic, a aparatului digestiv şi a glandelor endocrine, în procesul de creştere, în absorbţia intestinală a grăsimilor etc. Vitamina B1 favorizează depunerea glicogenului în ficat şi accelerează procesul de eliminare a urinei. Ea menţine sănătos sistemul nervos, îmbunătăţeşte tonusul muscular, contribuie la apărarea organismului împotriva infecţiilor. La adulţii sănătoşi, necesarul zilnic de vitamina B1 este de 1,7 (1-2 mg), în funcţie de intensitatea activităţii depuse, de natura şi calităţile factorilor de nutriţie ce alcătuiesc raţia alimentară, de stările fiziologice şi de vârstă.

22


Valorile vitaminei B1 în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene Alimentul Mălai Făină de ovăz Orez brun Orez alb Secară integrală Secară degerminată Grâu integral Făină albă

Vitamina B1 (mg/100g) 0,20 0,55 0,29 0,07 0,30 0,19 0,55 0,06

Sparanghel Fasole (verde) Broccoli Varză Morcovi Conopidă Mazăre verde Cartofi Roşii

0,18 0,07 0,10 0,05 0,06 0,11 0,32 0,11 0,06

Mere Caise Banane Struguri Portocale Pere Ananas

0,04 0,03 0,05 0,05 0,10 0,02 0,08

Brânză Lapte Ouă

Vitaminele

0,02-0,06 0,04 0,02

23

Pierderi de vitamina B1 în procesul de preparare a hranei Procedura Coacere Încălzire cu apă Pasteurizare Vaporizare Depozitare la temperatura camerei

Alimentul

Pierderi %

Pâine Vegetale Lapte Lapte Fructe/zarzavaturi

5 - 35 0 - 60 9 - 20 10 0 - 20

Sursa: The Vitamins – Fundamental Aspects in Nutrtion and Health, pag. 267.

24


Vitamina B2 Are un rol important în metabolismul proteinelor, grăsimilor, dar cu precădere al glucidelor (scade glicemia), în creşterea şi respiraţia celulelor, ca şi în procesul normal al vederii. De asemenea, ea asigură un bun tonus muscular şi acţionează favorabil asupra pielii, a mucoaselor şi intestinelor, intervine în fenomenele oxidoreducere de la nivelul celulelor, influenţează creşterea şi reproducerea, precum şi sinteza hemoglobinei. Valorile vitaminei B2 în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene Alimentul Lapte Iaurt Brânză Grâu integral Secară Ovăz măcinat Orez Sparanghel Broccoli Varza Morcovi Conopidă Porumb Fasole Cartofi Spanac Roşii Mere Banane Portocale Piersici Căpşuni Ouă

Vitamina B2 (mg/100g sau ml) 0,17 0,16 0,28 0,11 0,08 0,02 0,01 0,18 0,20 0,06 0,06 0,08 0,06 0,10 0,04 0,14 0,04 0,01 0,04 0,03 1,04 0,07 0,30

Sursa: The Vitamins – Fundamental Aspects in Nutrtion and Health, pag. 283. Vitaminele

25

Vitamina PP Vitamina PP are rol de coenzimă pentru anumite dehidrogenaze. Numită şi nicotinamidă, vitamina PP este necesară în alimentaţia zilnică a adulţilor în cantitate de cca 19 mg (18-23 mg la bărbați și 1215 mg la femei). Ea are acţiune vasodilatatoare la nivelul pielii, ajută la buna funcţionare a sistemului nervos central, scade colesterolul, stimulează secreţia gastrică şi eliminarea bilei, scade tensiunea arterială. Unele alimente ca făina de porumb, fructele uscate, ceapa, nu conţin vitamina PP. Ca urmare, pentru a preveni apariţia pelagrei la persoanele care consumă în mod obişnuit mămăliga din făină de porumb, se recomandă ca alimentaţia să cuprindă lapte sau alte produse lactate. De altfel, porumbul este considerat în general un aliment pelagrogen. Cu ajutorul unui aminoacid (triptofanul), organismul uman îşi poate produce singur această vitamină, dacă dispune de cantităţi suficiente din vitaminele B1, B2 și B6. Carenţa de vitamina PP se manifestă prin apatie, scădere în greutate, somnolenţă, diminuarea reflexelor, atrăgând după sine apariţia pelagrei, precum şi a unor tulburări digestive, sensibilizarea pielii la acţiunea luminii solare etc. Ca urmare, pielea se înroşeşte și apoi apar vezicule, fisuri, dermatite etc. Apariţia leziunilor cutanate este favorizată şi de expunerea la soare, precum şi de intensitatea efortului fizic depus.

26


Valorile vitaminei PP în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene Alimentul Lapte Iaurt Brânză

Vitamina PP (mg/100 g)

Orz Hrișcă Orez decorticat Orez brun Secară Grâu integral Tărâțe

Alimentul 0,2 Conopida 0,1 Țelină 1,2 Porumb Linte 3,1 Ceapă Mazăre 4,4 1,6 Ardei Cartofi 4,7 0,9-1,6 Fasole soia 3,4-6,5 Spanac 8,6-33,4 Roșii

Ouă Ciuperci Drojdie de bere

0,1 4,2 50,1

Sparanghel Fasole Brocoli Varză Morcovi

1,5 0,5-2,4 0,9 0,3 0,6

Vitamina PP (mg/100 g)

0,7 0,3 1,7 2,0 0,2 0,9-2,5 1,7-4,4 1,5 1,4 0,6 0,7

Mere Banane Grapefruit Portocale Piersici Căpșuni

0,6 0,7 0,2 0,4 1,0 0,6

Nuci Alune

0,6-1,8 17,2

Sursa: The Vitamins – Fundamental Aspects in Nutrtion and Health, pag. 297.

Vitaminele

27

Vitamina B6 (Piridoxina) Vitamina B6 are un rol important în formarea hemoglobinei, în metabolismul aminoacizilor, proteinelor, glucidelor şi lipidelor (îndeosebi al acizilor graşi esenţiali), fiind şi stimulent muscular; are influenţă benefică asupra pielii, precum şi în procesul de creştere. De asemenea, piridoxina intervine în mod esenţial în: buna funcţionare a sistemului nervos, a măduvei osoase; producerea de globule roşii şi de anticorpi; controlarea echilibrului sodiului şi al potasiului, al sistemului muscular şi osos; metabolismul colesterolului, împiedicând depunerea acestuia pe pereţii interiori ai arterelor (ateroscleroza); creştere și reproducere. Pentru adulţi, necesarul zilnic de vitamina B6 este de 1,6-2,5 (3) mg, direct proporţional cu aportul de proteine. Pentru femei, în perioada sarcinii, necesarul zilnic de vitamina B6 este de 4-6 (7) mg.

28


Valorile vitaminei B6 în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene Alimentul Lapte Iaurt Brânză Ouă Orez decorticat Orez nedecorticat Grâu integral

Vitamina B6 (mg/100 g sau ml) 0,04 0,05 0,04-0,08 0,19 0,17 0,55 0,29

Sparanghel Fasole Broccoli Varză Conopidă Ţelină Porumb Ceapă Morcov Mazăre Cartofi Spanac

0,15 0,08-0,18 0,17 0,16 0,21 0,06 0,20 0,13 0,15 0,16 0,25 0,28

Mere Grapefruit Portocale Căpşuni Piersici Roşii

0,03 0,03 0,06 0,06 0,02 0,16

Alune

0,04

Sursa: USDA data; Leklem, J.E. (1996), In: Present Understanding in Nutrition, ed.7, pag.175. Vitaminele

29

Vitamina B12 (ciancobalamina) Este solubilă în apă, stabilă la căldură (suportă temperaturi de până la 120°C), dar inactivată de lumină, ca şi de excesul de vitamina C, de alcool şi de somnifere. Eficacitatea ei sporeşte prin asociere cu vitaminele B6, B9, C, precum şi în prezenţa potasiului. Ea este ideală pentru creştere. Insuficienţa ei în alimentaţie duce la instalarea unor anemii grave (anemia pernicioasă, manifestată prin anemie şi tulburări nervoase deosebit de grave). În plus, această vitamină are un rol important şi în protejarea celulelor hepatice, datorită proprietăţii ei de a împiedica depunerea grăsimilor în ficat. Necesarul zilnic de vitamina B12 este de 2,5 μg (mcg) pentru adulţi, ceva mai mare pentru copii, şi de 2,2-2,6 (chiar 3 μg) pentru femeile aflate în perioada de sarcină şi de alăptare.

Valorile vitaminei B12 în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene Alimentul Lapte Brânză Tofu Iaurt Ouă Albuş Gălbenuş

Vitamina B12 (µg/100g) 0,36 0,36 - 1,71 0 0,06 - 0,62 1,26 0,09 9,26

Produsele din soia preparate industrial au adăugată în compoziţie vitamina B12, pe lângă alte substanţe nutritive. Soymilk Essential (Sanitarium)

0,2

Soymilk Life (Sanitarium)

0,4

Vegetalele, cerealele şi fructele nu conţin vitamina B12. Sursa: Food Values of Portions Commonly Used, by Jean A.T.Pennington & Judith Spungen Douglass The Vitamins – Fundamental Aspects in Nutrition and Health by Gerald F.Combs, Jr., Third Edition, pag.382. http://sanitarium.com.au/article/article.do?art-id=68.

30


H. COMPARAŢIE ÎNTRE DIETA VEGETARIANĂ ŞI CEA CARNATĂ Vechea teorie populară prin care carnea este considerată esenţială pentru tărie fizică este depăşită. Cel mai convingător argument împotriva acestei opinii eronate se găseşte în rezultatele experienţelor referitoare la această problemă. Multe persoane au învăţat din experienţă că o dietă cumpătată vegetariană va menţine o bună sănătate şi vigoare. Aproape toate naţiunile sunt martore că de fapt o dietă fără carne dă sănătate corpului şi minţii. O mare parte din populaţia lumii se întreţine cu o dietă fără carne. Leul cel puternic şi bivolul nu sunt un argument prin mâncarea lor în ceea ce priveşte tăria fizică. În timp ce ei sunt amândoi puternici, numai unul este un animal carnivor. Să nu mai vorbim despre cel mai puternic animal ierbivor, elefantul cel uriaş, pe care leul nu se încumetă să-l atace, neavând multe şanse să-l biruie deşi elefantul este strict vegetarian. Calul şi boul pot căra poveri remarcabile în timp ce se hrănesc cu hrană vegetariană. Dacă un cerb este atacat de un lup, acesta nu-l poate birui. Numai o haită formată din mai mulţi lupi poate birui un cerb care reuşeşte, deşi se hrăneşte numai cu iarbă, să întreacă în putere acest animal de temut al pădurii. Să îndepărtăm problema tuturor ideilor preconcepute şi a teoriilor populare în ce priveşte superioritatea cărnii pentru a da putere şi să revenim la valoarea sa nutritivă dovedită în laborator şi în realizările actuale. 31

Nici o constatare ştiinţifică nu-i atribuie cărnii o valoare remarcabilă în ce priveşte tăria fizică a celor ce o consumă. Principala valoare nutritivă a cărnii constă în conţinutul său proteic, un element nutritiv preţios, dar nu unul care furnizează caloriile; nici grăsimea nu este cea care dă cărnii presupusa ei înaltă valoare nutritivă. Ca furnizor al energiei, carnea deţine numai 1/7 până la 1/4 din nivelul la care ajung cerealele şi nucile. Este adesea menţionat faptul că performanţele forţei şi rezistenţele musculare sunt superioare la vegetarieni faţă de persoanele consumatoare de carne. Putem să amintim orezul mâncat de solii hinduşi despre care se ştie că aleargă 60 de mile pe zi, consecutiv, timp de săptămâni şi ţăranii ruşi care trăiau în vremuri obişnuite cu vegetale, pâine neagră şi lapte şi lucrau 16 până la 18 ore zilnic. Multe din testele ştiinţifice care s-au făcut dovedesc dincolo de orice îndoială că nu carnea este hrana care dă putere, aşa cum s-a presupus a fi. Amintim câteva rapoarte ale testelor făcute: 1. La proba de alergare pe distanţa de 125 de mile au participat 32 de persoane, dintre care 12 erau mâncători de carne şi 20 vegetarieni. Întrecerea a fost câştigată de un vegetarian care a ajuns cu 8 ore înaintea celui care a fost primul dintre mâncătorii de carne. El era vegetarian de 9 ani şi mânca numai două mese pe zi. Numai trei mâncători de carne au terminat cursa, parcurgând distanţa în 45 de ore. Zece vegetarieni au terminat de asemenea cursa în 45 de ore. 2. La proba ţinerii braţelor întinse, mâncătorii de carne au avut o medie de 10 minute, iar cel mai lung timp în care a rezistat un mâncător de carne a fost de 20 de minute, în timp ce cel mai lung timp în care a rezistat un vegetarian a fost de 200 de minute. 3. La proba de genuflexiuni, mâncătorii de carne au avut o medie de 383, în timp ce vegetarienii au avut o medie de 833. 32


E-urile

I.

Sunt substanţe chimice folosite pentru a îmbunătăţi gustul sau aspectul unui produs, sau pentru a-i prelungi valabilitatea. Le găsim în alimente, cosmetice sau medicamente.

1. Ce trebuie să ştim despre E-uri: u Ne afectează sănătatea producând tulburări gastrice, boli ale ficatului, diabet, boli cardiovasculare, cancer. u

Efectele negative apar în timp, după ani de zile. La astmatici sau alergici pot apărea manifestări imediate.

u Zaharina este suspectă de producerea cancerului. Atenţie la băuturile „light”, precum şi la alte produse dulci pe care se menţionează „fără zahăr”. u Există E-uri care dau dependență. u

Alimentele bogate în E-uri conţin o mare cantitate de sare, zahăr și grăsimi.

u

Cele mai periculoase sunt în sarea de lămâie, guma de mestecat, margarină, brânza topită, muştar, dulciuri, răcoritoare.

u E-urile sub formă de fosfaţi pot împiedica absorbţia şi fixarea calciului. u Este recomandat să citim cu atenţie eticheta produsului înainte de consum. Le găsim ca: agenţi de afânare, agenţi de umezire, conservanţi, îndulcitori, acidifianţi, antioxidanţi. u Există E-uri care NU dăunează: E306 - vitamina E naturală, E440 vitamina C naturală, E322 - lecitina şi coloranţii naturali obţinuţi din flori, fructe și legume.

E-urile

33

2. Clasificarea E-urilor ÂÂ ÂÂ ÂÂ ÂÂ ÂÂ ÂÂ

ÂÂ ÂÂ ÂÂ ÂÂ ÂÂ

ÂÂ

a) coloranţi E 100 – E 199 b) conservanţi E 200 – E 299 c) antioxidanţi, acidifianți și substanțe de tampon E 300 – E 399 d) stabilizatori, agenți de îngroșare E 400 – E 469 e) emulsificatori E 470 – E 499 f) agenţi de afânare E 500 – E 599 (substanţe care adăugate la faină sau aluat îi îmbunătăţesc calităţile panificabile sau substanţe, care permit formarea sau menţinerea fermă sau crocantă a ţesuturilor fructelor sau legumelor, sau care în contact cu gelifianţii formează sau întăresc un gel) g) potențiatori de gust E 600 – E 699 h) gaz propulsor şi gaz de ambalare E 900 – E 950 (prin gaze propulsoare înțelegem: gaze, altele decât aerul, care au ca efect expulzarea unui produs alimentar din recipient). i) îndulcitori E 951 – E 970 l) enzime E 1100 – E 1105 j) agenţi de umezire E 1200 – E 1202 (substanţe care previn uscarea produselor alimentare, compensând efectul unei umidităţi atmosferice scăzute, sau favorizează dizolvarea unui praf într-un mediu apos) m) amidon modificat E 1400 – E 1450 (substanţă obţinută cu ajutorul unuia sau mai multor tratamente chimice ale amidonului alimentar, care a fost supusă unui tratament fizic sau enzimatic şi care poate fi fluidificată prin tratament acid sau alcalin, de albire sau de glazurare).

3. E-urile considerate „criminale” Suspecte: ÂÂ ÂÂ ÂÂ ÂÂ ÂÂ 34

E 125, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Periculoase: ÂÂ E 102 (extrem de nociv), E 110, E 122, E 123, E 124, E 124a, E 127, E 128, E 129, E 131, E 132, E 133, E 142, E 151, E 154, E 155, E 180 (coloranți alimentari diverse culori). ÂÂ E 120 – Acidul carminic este un colorant natural de culoare roşie, extras din coşenilă, prin desecarea corpului insectei femelă, Dactylopius coccus Costa. Este considerat periculos deoarece distruge vitamina B12 , atunci când este utilizat în alimente şi băuturi. Se foloseşte ca şi colorant natural în industria alimentară, chiar şi în ţara noastră, pentru o varietate de produse ca: deserturi cu gelatină, preparate din fructe (de ex. gemuri etc), sucuri, băuturi necarbogazoase, preparate din carne, dar şi din lapte (de ex. în iaurtul cu fructe) etc. ÂÂ E 210, E 211, E 213, E 214, E 215, E 216, E 217, E 218, E 219, E 220, E 221, E 222, E 223, E 224, E 226, E 227, E 228, E 231, E 232, E 249, E 284, E 285 (diverși conservanți și pesticide). ÂÂ E 310, E 312, E 385 (antioxidanți artificiali) ÂÂ caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o algă marină. Nu se recomandă consumul frecvent. ÂÂ E 1201 (agent de limpezire utiliyat în tratarea vinurilor și în alimente dietetice carcinogenic). Dactylopius coccus, ÂÂ E 1520 (îndulcitor artificial obținut din petrol). femela și masculul

Toxice: ÂÂ E 220, E 221, E 222, E 224 (produc boli intestinale), E 338, ÂÂ E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, ÂÂ E 466 (afectează tubul digestiv); E 230, E 231, E 232, E 233 (produc boli de piele); E 200 (suprimă vitamina B12); E 320, ÂÂ E 321 - antioxidanţi din margarină (cresc colesterolul); E 311, E 312 (atacă sistemul nervos); E 330 (acidul citric sau sarea de lămâie). E-urile

35

Cancerigene: ÂÂ E 123, E 131, E 142, E 211, E 213, E 214, E 215, E 217, E230, E 631 - interzişi în SUA, Comunitatea Europeană şi ţările din fosta URSS.

E-urile bune: ÂÂ vitamina E naturală E 306, antioxidant puternic (Deşi naturală, pentru unele persoane contează şi locul de unde aceasta este extrasă, sursele fiind: în ficat, ouă, peşte, dar şi din soia) ÂÂ vitamina C naturală - acidul ascorbic - E 300 antioxidant puternic ÂÂ clorofila E 140 - colorant natural ÂÂ carbonat de calciu E 170 - colorant și antioxidant alb, natural ÂÂ acid lactic E 270 - acidifiant artificial sau natural ÂÂ lecitina E 322 - antioxidant natural ÂÂ lactat de calciu E 327 - corector de aciditate, natural sau artificial ÂÂ pectina E 440 - gelifiant natural.

Sursa: Prof.dr.Gheorghe Mencinicopschi, Noua ordine alimentară, volumul I, Coreus Publishing, 2010.

36


J. O DIETĂ ECHILIBRATĂ Dieta trebuie să fie echilibrată atât cantitativ, cât şi calitativ.

1. Cantitativ

Din punct de vedere cantitativ este necesară menţinerea greutăţii ideale consumându-se un număr adecvat de calorii. Păstrarea greutăţii ideale dovedeşte menţinerea unui echilibru optim între caloriile ingerate şi cele consumate în cursul metabolismului. Studii recente susţin că formula „optimă” pentru calcularea greutăţii ideale este: ÂÂ pentru bărbaţi: Greutatea (în kg) = 50 + 0,75 x [Talia (în cm) - 150] + (vârsta -20) : 4 ÂÂ

pentru femei:

Greutatea (în kg) = {50 + 0,75 x [Talia (în cm) - 150] + (vârsta -20) : 4} x 0,9 În mod schematic, în funcţie de energia depusă, diversele profesii au fost împărţite în mai multe grupe, astfel: a) profesii care necesită o cheltuială mică de energie: funcţionari de birou, dactilografi, cizmari, tipografi, ceasornicari, medici, ingineri, profesori, studenţi, vânzători, femei casnice; b) profesii care necesită o cheltuială moderată de energie: mecanici, tractorişti, zugravi, tinichigii, strungari, vopsitori, şoferi, militari; O dietă echilibrată

37

c) profesii care necesită o cheltuială mare de energie: dulgheri, turnători, lăcătuşi, instalatori, treierători, mineri în munci mecanizate, betonişti; d) profesii care necesită o cheltuială foarte mare de energie: mineri nemecanizaţi, fierari manuali, muncitori agricoli care lucrează nemecanizat, înotători, canotori; e) profesii cu cheltuială maximă de energie: tăietori de lemne, spărgători de piatră (nemecanizat), cosaşi, săpători de pământ, alpinişti. Raportând la kilogram-corp greutatea ideală, nevoile calorice ale unui individ în funcţie de efortul depus sunt considerate astfel: ÂÂ - pentru repaus la pat sunt necesare: 25 - 30 cal/kg corp/zi; ÂÂ - pentru un exerciţiu uşor: 35-40 cal/kg corp/zi; ÂÂ - pentru un exerciţiu moderat: 40-45 cal/kg corp/zi; ÂÂ - pentru un exerciţiu intens: 45-50 cal/kg corp/zi; ÂÂ - pentru un exerciţiu foarte intens: 50-60 cal/kg corp/zi.

38


Exemplul 1. Aşadar, greutatea ideală a unui bărbat între 30 şi 50 de ani, care are o înălţime de 180 cm este de 78 - 80 kg. Dacă acest bărbat depune un efort moderat (b), el va trebui să consume cca. 3200 calorii/zi pentru a-şi menţine greutatea corpului. Aceste calorii trebuie să reprezinte suma caloriilor consumate la toate mesele din ziua respectivă, plus cele adăugate dacă între mese consumă ceai îndulcit, must de struguri, sirop sau alte băuturi dulci, pentru a-şi menţine greutatea corpului. Dacă el are o greutate mai mare decât cea ideală şi doreşte să slăbească trebuie să consume zilnic cât mai puţine calorii. Pentru a nu slăbi foarte rapid şi pentru a nu da ocazia la stări de slăbiciune, la acelaşi efort depus trebuie să consume zilnic în jur de 2000 de calorii. Aceasta îl va ajuta să slăbească treptat şi sigur până va ajunge la greutatea ideală, când poate ajunge zilnic la un consum de 3200 de calorii fără ca greutatea corpului să se modifice.

Exemplul 2. O femeie casnică între 30 - 50 ani, cu o înălţime de 165 cm trebuie să aibă o greutate ideală între 61 şi 64 kg. Ea are nevoie de cca. 2200 calorii pe zi pentru a-şi menţine greutatea ideală a corpului. Dacă este mai grasă şi doreşte să slăbească trebuie să consume zilnic între 1000 şi 1200 calorii, care se calculează făcând suma tuturor caloriilor consumate la fiecare masă, plus caloriile adăugate dacă consumă între mese ceaiuri îndulcite, sucuri dulci, must etc. Având la îndemână aceste calcule, precum şi metodele de calculare pentru fiecare persoană în parte nu mai aveţi nevoie decât de puţină voinţă pentru a vă echilibra greutatea, ajungând la cea ideală.

O dietă echilibrată

39

10 sugestii care vă ajută să ajungeţi la greutatea ideală 1. Nu căutaţi să pierdeţi în greutate rapid. Puteţi pierde între 0,5 până la 1 kg pe săptămână; nimic mai mult. 2. Nu mâncaţi şi nu gustaţi nimic între mese. 3. Mâncaţi un dejun bogat şi un prânz moderat, servit înainte de ora 15, dar nimic seara, sau cel mult un măr. Nu mâncaţi nimic înainte de culcare. 4. Învăţaţi-vă să identificaţi alimentele bogate în calorii şi evitaţi-le. 5. Săriţi peste desert; în locul acestuia mâncaţi fructe proaspete. 6. Nu întârziaţi nici o secundă; părăsiţi masa când sunteţi într-o oarecare măsură încă flămânzi. 7. Folosiţi din abundenţă fructe, zarzavaturi şi tot felul de cereale. Acestea vă vor ajuta să vă simţiţi sătui în timp ce veţi menţine o valoare scăzută a caloriilor. 8.

Reduceţi alimentele grase cum ar fi maioneza, salatele preparate cu diferite grăsimi, nucile, alunele, etc. (Excludeţi cu desăvârşire carnea grasă, dar şi alte produse din carne).

9. Învăţaţi cum să folosiţi un tabel cu valorile calorice. Coborâţi consumul sporit de calorii astfel încât să pierdeţi cel puţin o jumătate de kilogram pe săptămână, dar nu mai mult de 1 kg. Dar nu uitaţi: greutatea se pierde mâncând mai puţine calorii decât consumaţi. De asemenea în primele 2 săptămâni pierdeţi mult mai repede câteva kilograme, dar după aceea, continuând să consumaţi tot atâtea calorii, greutatea continuă să scadă mai încet, dar sigur. 10. Stabiliţi-vă un program zilnic regulat de exerciţii fizice care să corespundă nevoilor personale, şi respectaţi-l. 40


2. Calitativ Desigur este necesar şi un echilibru calitativ: - proteine 13 % - 18 % = 1 g/kg corp până la 1,5 g/kg corp zilnic; - grăsimi 20 % - 30 % = 1 g - 2 g/kg corp zilnic; - glucide: 55 % - 60 % = 4 g - 8 g/kg corp zilnic. Necesarul zilnic al vitaminelor esenţiale este: Vitamina A 1100-2500 U.I. – la copii şi adolescenţi 6000 U.I. – la femei însărcinate 8000 U.I. – la femei care alăptează Vitamina D - necesarul de 400 U.I. este asigurat, în mod normal, printr-o alimentaţie echilibrată şi prin expunere la lumina solară - La femei, în timpul sarcinii şi al alăptării, cantitatea de vitamina D necesară zilnic se situează între 600 și 800 U.I. - Pentru copii, în funcţie de vârstă, necesarul zilnic de vitamina D este de 400-1.000 U.I. Vitamina E - cca. 25 mg/zi. Este asigurată în general printr-o alimentaţie echilibrată. Vitamina K - 1,5-2 mg/zi. Este asigurată în general printr-o alimentaţie echilibrată. Vitamina C - 60 mg/zi pentru un adult sănătos - 35 până la 65 miligrame pe zi pentru copil

O dietă echilibrată

(cca 1,5-2 mg/kg-corp/zi – la copii, în funcţie de vârstă)

- 60 la 100 miligrame pentru adolescenţi - cca. 100 mg/zi pentru femei gravide - cca. 120 miligrame pe zi pentru fumători

41

Vitamina B1 Vitamina B2

- 1,7-2 mg/zi la adulţii sănătoşi - 2,5 mg/zi în timpul sarcinii - 1 mg/zi la copii, valoare ce trebuie să crească odată cu vârsta

- 1,2-1,8 mg – pentru adulţii sănătoşi În general se recomandă 0,6-0,7 mg vitamina B2 pentru fiecare 1000 de calorii - 1,5-3 mg – pentru femeile însărcinate şi cele care alăptează - 0,4-1,2 mg – la copii, necesarul zilnic calculându-se în funcţie de vârstă

Vitamina PP - cca 19 mg/zilnic (18-23 mg la bărbaţi, 12-15 mg la femei) Vitamina B6 - 1,6-2,5 (3) mg la adulţi, direct proporţional cu aportul de proteine - 4-6 (7) mg la femei în timpul sarcinii Vitamina B12 - 2-2,5 mcg – pentru adulţi - ceva mai mare pentru copii - 2,8 mcg – pentru femeile aflate în perioada de sarcină şi de alăptare De remarcat faptul că regimurile vegetariene stricte (vegane) pot provoca hipovitaminoze B12, îndeosebi la copii. Un material documentar prezintă foarte clar acest subiect într-o scrisoare deschisă din partea specialiştilor în sănătate ai organizaţiilor vegetariene (vegane). Ei îşi dau acceptul reproducerii acestor informaţii în mod gratuit cu condiţia redării lor în întregime.

42


Ce-ar trebui să ştie fiecare vegan despre vitamina B12 Un aport foarte scăzut de vitamina B12 poate cauza anemie şi afectarea sistemului nervos. Singurele surse vegane sigure de vitamină B12 sunt alimentele îmbogăţite cu vitamina B12 (printre care şi unele sortimente de lapte vegetal, unele produse de soia şi unele cereale pentru micul dejun) şi suplimenţii de vitamina B12. Vitamina B12, cea din suplimenţi, din alimente îmbogăţite, ca şi cea din produsele alimentare de origine animală, provine din microorganisme. Cei mai mulţi vegani consumă suficientă vitamină B12 pentru a evita apariţia anemiei sau afectarea sistemului nervos, dar mulţi nu au un aport suficient pentru a reduce la minim riscul potenţial de boală cardiacă sau al complicaţiilor din timpul sarcinii. Pentru a profita la maxim de beneficiile dietei strict vegetariene, veganii trebuie să ia următoarele măsuri: 1. Să mănânce alimente îmbogăţite (cu vitamina B12) de două sau trei ori pe zi, pentru a asigura un aport de cel puţin 3 micrograme de vitamină B12 pe zi, sau 2. Să ia zilnic un supliment de vitamină B12 care să le furnizeze cel puţin 10 micrograme de vitamina B12, sau 3. Să ia săptămânal un supliment de vitamină B12 care să le furnizeze cel puţin 2000 micrograme de vitamină B12. Dacă vă bazaţi pe alimente îmbogăţite, verificaţi cu atenţie eticheta produselor pentru a vă asigura că obţineţi suficientă vitamina B12. De exemplu, dacă un sortiment de lapte vegetal conţine 1 microgram de vitamina B12 pe porţie, atunci, consumând trei porţii pe zi vor furniza cantitatea corespunzătoare de vitamina B12. Alţii pot găsi că folosirea suplimenţilor de B12 este mai comodă şi mai economică. Cu cât luaţi mai rar vitamina B12, cu atât veţi avea nevoie să luaţi mai multă vitamina B12, întrucât vitamina B12 se absoarbe cel mai bine în cantităţi mici. Recomandările de mai sus, au în vedere acest lucru pe deplin. Nu există efecte vătămătoare din cauza excesului cantităţilor recomandate sau combinării mai multor surse de vitamină B12. Informaţiile de calitate sprijină sănătatea veganilor, transmiteţi-le altora. Dacă nu aţi citit altceva despre B12, ştiţi deja tot ceea ce aveţi nevoie să ştiţi. Dacă doriţi totuşi să aflaţi mai multe, continuaţi să citiţi. O dietă echilibrată

43

Acest document informativ a fost pregătit de Stephen Walsh, un membru fondator al Societăţii Vegane din Marea Britanie şi de către alţi membrii ai grupului ştiinţific al Uniunii Vegetariene Internaţionale, în octombrie 2001. Aceste informaţii pot fi reproduse gratuit, dar numai în întregime. Informaţii de bază: vitamina B12 şi dietele vegane.

Lecţii din istorie Vitamina B12 este o vitamină particulară. Ea este necesară în cantităţi mult mai mici decât oricare altă vitamină cunoscută. Zece micrograme de vitamina B12 disponibile într-o zi, par să asigure întreaga cantitate pe care organismul o poate folosi. În absenţa oricărei surse alimentare evidente, simptomele de boală carenţială apar, de obicei, doar după cinci sau mai mulţi ani, în cazul adulţilor, deşi uneori, anumite persoane pot să acuze unele simptome la mai puţin de un an. Există şi un număr foarte mic de persoane care deşi nu au vreo sursă evidentă de vitamină B12, nu dezvoltă simptome clinice de deficienţă nici chiar după 20 sau mai mulţi ani. B12 este singura vitamină despre care se recunoaşte că nu este asigurată în condiţii sigure printr-o dietă variată bazată pe plante integrale, care conţine din abundenţă fructe şi legume pe lângă o expunere adecvată la razele solare. Multe mamifere ierbivore, inclusiv vitele şi oile, absorb vitamina B12 produsă de bacteriile din propriul lor aparat digestiv. Vitamina B12 se poate găsi într-o oarecare măsură în sol şi în plante. Aceste observaţii i-au determinat pe unii vegani să sugereze că vitamina B12 nu este o problemă care să necesite o atenţie specială, sau chiar că ar fi o falsă problemă. Alţii consideră anumite alimente, cum ar fi de exemplu spirulina, nori, tempeh sau orzul verde, ca fiind surse adecvate de B12. Astfel de afirmaţii nu au trecut testul timpului. În cei peste 60 de ani de experimentare a veganismului, doar alimentele îmbogăţite cu vitamina B12 şi suplimenţii de B12 s-au dovedit a fi surse sigure de vitamină B12, capabile să susţină o stare de sănătate optimă. Este foarte important ca toţi veganii să se asigure că au un aport adecvat de B12, din alimente fortificate sau din suplimenţi. Acest lucru va asigura sănătatea noastră şi va contribui la promovarea veganismului prin exemplul nostru. Sursa: VeganHealth.org, Copyright © 2003, Vegan Outreach. All Rights Reserved. http://www.veganhealth.org/articles/everyvegan.

44


K. TABEL CU COMPOZIŢIA ALIMENTELOR Denumirea alimentului

Necesar la 100 g Proteine Lipide Glucide Calorii % % % la 100 g produs *

Lapte şi derivate 3,5 3,5 5,6 13 17

3,5 0,1 6,5 9 1,2

4,8 5 4,9 4,5 4

67 38 104 156 100

7 14 16 13

6 12 32 0,2

0,3 0,6 0,3 0,5

85 171 364 57

100 100 100 100 100

0,9 1,8 1,5 2,4 1,7

0,5 0,4 0,5 0,4

1,5 2,5 2,4 8,1 4,7

10 în apă 21 în apă 20 48 30

100 100 100 100

1,4 1,1 3,6 4,7

8 -

8,2 4,6 11,56 17,6

114 23 60 92

Lapte de vacă Lapte smântânit Lapte de bivoliţă Brânză de vaci Brânză dulce de vaci

100 100 100 100 100

1 ou găină (50g) Ou găină integral Gălbenuş de ou Albuş de ou

100 100 100 100

Conopidă fiartă Dovlecei fierţi Fasole verde fiartă Mazăre fiartă Roşii în bulion Ardei umpluţi (cu orez) Soc de roşii Bulion Pastă de tomate

Ouă

Legume conservate

*) Necesar pentru obținerea a 100 g produs bun de consum Compoziţia alimentelor

45

Denumirea alimentului Andive Ardei gras verde Ardei gras roşu Cartofi noi Cartofi maturi Castraveţi Ceapă verde Ceapă uscată Ciuperci Conopidă Dovlecei Fasole verde Gulii Lobodă Mazăre verde Morcov Păstârnac Pătrunjel rădăcină Praz Ridichi de lună Ridichi de iarnă Roşii Salată verde Sfeclă roşie Spanac Ştevie Ţelină rădăcină 46

Necesar la 100 g Proteine Lipide Glucide Calorii % % % la 100 g produs *

Legume proaspete

150 137 137 100 117 139 100 106 185 162 118 110 175 100 212 109 125 100 120 167 139 103 106 126 126 100 164

1,9 1,1 5,6 1,3 1,7 1,3 1 1,5 5 2,8 0,9 2 1,8 2,9 8,4 1,5 1,4 1,1 2,3 0,6 1,3 1,1 1,9 1,3 3,5 4,6 1,4

0,1 0,2 0,4 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,5 0,3 0,1 0,2 0,1 0,2 0,5 0,3 0,5 0,8 0,4 0,1 0,1 0,8 0,3 0,1 0,3 0,3

3,2 4,6 7,3 17,4 19,1 2,9 8,5 10,5 2,5 3,9 3,2 5,7 6 1,4 14 8,8 15 10 9,9 3,8 4,9 4,3 2,9 9 2 5,9

12 25 39 80 89 19 20 51 35 30 18 33 33 19 96 45 72 53 54 19 26 25 22 43 25 33


Denumirea alimentului

Necesar la 100 g Proteine Lipide Glucide Calorii % % % la 100 g produs

Legume proaspete

Urzici Usturoi Varză albă Varză roşie Vinete

100 100 137 126 131

7,9 7,2 1,8 1,9 1,3

0,7 0,2 0,2 0,2 0,2

7,1 26 5,8 5,6 4,8

68 137 33 33 27

Afine Banane Caise Căpşuni Cireşe Grapefruit Gutui Lămâi Mandarine Mere Pepeni galbeni Pepeni verzi Pere Piersici Portocale Prune Zmeură Struguri Vişine

100 147 107 104 111 143 119 154 161 109 200 205 116 114 143 117 102 107 112

0,7 1,3 1,1 0,8 1,1 0,5 0,5 0,9 0,8 0,3 0,5 0,5 0,5 0,9 0,9 0,6 1,4 2,1 1,2

0,6 0,6 0,1 0,6 0,3 0,2 0,5 0,7 0,1 0,4 0,1 0,1 0,5 0,1 0,2 0,1 0,6 1,7 0,5

13,9 20 12,9 8,2 18,3 6,5 14,2 6,3 8,7 16 5 5,4 16 12,4 10,1 17,2 13,6 18,5 13,6

66 86 58 43 82 38 66 30 40 55 23 29 73 56 47 74 67 100 65

Compoziţia alimentelor

Fructe proaspete

47



Fructe uscate Curmale (cu sâmburi) Prune (cu sâmburi) Smochine Stafide

200 120 100 100

74 71 58 71,2

326 306 267 307

-

17,4 14,1 20 17

72 57 83 73

-

28 23,7 26,5 25 24 21,5 25,8 29,5 23,5 24,7

115 99 109 102 98 89 107 122 97 102

0,6 0,5 1,3 0,5

1,9 2,5 4,3 2,5

Sucuri de fructe Mere Pere Struguri (must) Nectar de caise

100 100 100 10

0,09 0,02 0,13 0.81

Compoturi Afine Caise Cireşe Gutui Mere Pere Piersici Prune Zmeură Vişine

48

100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

0,5 0,2 0,24 0,25 0,25 0,1 0,2




Legume uscate 100 100 100

23 25 21,5

1,7 1,9 1,9

47 52 53

303 337 323

Pâine de grâu, albă Pâine de grâu intermediară Pâine de grâu, neagră Pâine de secară Pâine graham Făină de grâu Făină de porumb Orez decorticat Griş Fulgi de ovăz Paste făinoase Biscuiţi

100 100

10,3 8,3

2 0,8

54 52,2

282 255

100

8,4

1,2

48,5

245

100 100 100 100 100 100 100 100 100

7,8 9,1 11 9,6 7,6 11,2 13,6 10,2 8,2

1,3 1 1,2 1,7 1 0,8 6,3 2,2 9,5

47,5 51 73 72,1 75,8 73,3 65,3 79,1 74

239 256 354 351 351 354 382 366 337

Alune în coajă Castane Fistic Măsline greceşti Măsline verzi Nuci Nuci cocos

200 117 117 117 222 -

8,7 10,7 22,3 2 24 19,8 8,4

33,8 7 54 35 10 60 48,8

11,7 69,5 13,8 7,2 8,1 3,7 26,9

408 400 650 372 136 654 598

Fasole boabe Linte boabe Mazăre boabe

Compoziţia alimentelor

Produse derivate din cereale

Fructe și semințe oleaginoase

49

Necesar la 100 g/ml Proteine produs %


Calorii Lipide Glucide la 100 % % g/ml

Fructe și semințe oleaginoase Dovleac (seminţe) Floarea soarelui (seminţe) Mac (seminţe)

140 125

28 14,7

47,4 32,3

5,1 14,5

572 420

100

19,5

40,8

18,7

536

Zahăr Miere de albine Amidon Sirop de fructe Gem de caise Gem de căpşuni Gem de gutui Dulceaţă de nuci verzi

100 100 100 100 100 100 100

0,4 0,09 0,65 0,34 0,35

-

99,9 81,3 83 70 73 74 75

410 335 340 288 302 304 308

Nuga Halva (fl. soarelui)

100 100 100 100

9 18,8

35 31,5

76,1 80,3 53 43

312 328 575 546

Smântână Unt Ulei (fl. soarelui) Ulei de soia Margarină

100 100 100 100 100

2,5 8 0,5

30 80 99,9 99,8 82

2,3 2,5 -

299 806 929 928 766

Drojdie de bere

100

46,1

1,6

0

344

Dulceaţă trandafiri

50

Produse zaharoase

Grăsimi

Alte produse


L. DIFERITE MIJLOACE DE MĂSURAT ALIMENTE În lipsa unui cântar sau a unor vase gradate se pot folosi diferite ustensile al căror volum este cunoscut şi astfel se asigură proporţiile alimentelor necesare pentru un preparat culinar:

Alimentul apă, must lapte unt smântână suc de roşii ulei făină de grâu griş orez mălai pesmet zahăr tos sare extrafină nuci măcinate fasole boabe mazăre, linte

1 linguriţă 6g 5g 6g 10 g 8g 6g 5 g (rasă) 8g 8g 5g 5g 6g 6g 7g

o farfurie adâncă de supă un polonic de supă o lungură de miere (bine încărcată) o felie de franzelă Diferite mijloace de măsurat alimente

1 lingură

o cană rasă

15 g 15 g 20 g 25 g 25 g 12 g 20 g 20 g 20 g 20 g 15 g 15 g 20 g 15 g

250 g 250 g 180 g 240 g 220 g 200 g 160 g 200 g 220 g 220 g 200 g 200 g 220 g 230 g

300 g 150 g 40-50 g 50 g 51

M. TIMPUL NECESAR DE FIERBERE A LEGUMELOR PROASPETE ŞI CONGELATE (minute)

Legume Bame Cartofi Conopidă Fasole păstăi Morcovi întregi Morcovi felii Spanac frunze Tomate Vinete

Proaspete

Congelate

12 - 14 15 - 30 8 - 12 20 - 25 20 - 25 18 - 20 8 - 12 5-7 8 - 12

6-8 2-6 15 - 20 8 - 10 6-8 2-6 3-5 5-8

Timpul de fierbere se apreciază de când apa a început să clocotească, după introducerea legumelor, el depinde însă de gradul de maturitate şi de mărimea legumelor, precum şi de durata opăririi înainte de congelare pentru alimentele congelate.

52


N. MICI AMĂNUNTE IMPORTANTE Cuprinzătoarea literatură a menţionatei scriitoare creştine conţine atât sfaturi pentru sănătatea noastră, cât şi instrucţiuni de „bun gust” şi „varietate” deosebit de utile pentru orice gospodină. Menţionăm mai jos câteva din ele:

d „Masa să fie făcută atrăgătoare prin bunătăţile pe care Dumnezeu ni

le-a dat cu îmbelşugare. Timpul de masă să fie un timp de bună voie şi fericire. Iar în timp ce ne bucurăm de darurile lui Dumnezeu, să răspundem Dătătorului prin laude pline de recunoştinţă”. (Dietă şi Hrană,

pag. 199-200).

d „Hrana trebuie pregătită simplu, totuşi aşa de prezentabilă, încât să facă poftă de mâncare”. (Dietă şi Hrană, pag. 221).

d „Hrana trebuie consumată încet şi trebuie bine mestecată. Lucrul acesta este necesar pentru ca saliva să fie amestecată bine cu hrana şi sucurile digestive să fie stimulate”. (Dietă şi Hrană, pag. 92).

d „Trei mese pe zi şi nimic între mese - nici măcar un măr - ar trebui să fie măsura de mâncare cea mai mare pe care să ne-o îngăduim”. (Dietă şi Hrană, pag. 157).

d „Obiceiul de a mânca de două ori pe zi s-a dovedit în general a fi folo-

sitor pentru sănătate, totuşi în anumite împrejurări oamenii au nevoie şi de o a treia masă. Dacă aceasta este servită trebuie să fie foarte uşoară şi din alimente care se digeră mai uşor, iar ea trebuie să fie luată cu câteva ore înainte de culcare. Biscuiţii sau pâinea prăjită şi fructe sau cafea de cereale, sunt alimentele cele mai potrivite pentru masa de seară”. (Dietă şi Hrană, pag. 152).

Mici amănunte importante

53

d„După ce s-a luat masa regulată ar trebui să se îngăduie stomacului să se odihnească cinci ore. Până la masa următoare n-ar trebui să fie introdusă în stomac nici o bucăţică de hrană”. (Dietă şi Hrană, pag. 154).

d „Regularitatea în mâncare trebuie să fie observată cu multă grijă. Între mese nu trebuie să se mănânce nimic, nici dulciuri, nici nuci, fructe sau alte feluri de alimente”. (Dietă şi Hrană, pag. 155).

d„Nu trebuie să fie multe feluri de mâncare la o masă, iar mesele nu tre-

buie servite toate cu aceleaşi feluri de mâncare, fără variaţii. Trei sau patru feluri sunt prea de ajuns. La masa următoare puteţi folosi alte mâncăruri. Conducătoarea bucătăriei trebuie să folosească puterile ei inventive ca să varieze mâncărurile pe care le găteşte şi atunci stomacul nu va fi silit să primească zi după zi aceleaşi feluri de mâncare. Hrana trebuie pregătită simplu, totuşi aşa de prezentabilă, încât să facă poftă de mâncare”. (Dietă şi Hrană, pag. 94).

d„Nu este bine ca la aceeaşi masă să se mănânce fructe şi verdeţuri (zarzavaturi)... Este bine ca la o masă să avem fructe, iar la alta verdeţuri”. (Dietă şi Hrană, pag. 96).

54


O. SFATURI PRACTICE PENTRU PREPARAREA DIVERSELOR ALIMENTE c Zarzavaturile

pentru supe şi ciorbe se curăţă cu un cuţit inoxidabil, se spală şi se taie cu puţin timp înainte de a se pune la fiert. Se recomandă să nu stea în apă decât atât cât fierb.

c Cartofii nu se înnegresc dacă imediat după curăţare se pun în apă

rece unde se ţin până se prepară (este recomandat să se ţină cât mai puţin în apă, înainte de preparare).

c Ciupercile necesită o îngrijire cu totul deosebită de a celorlalte ve-

getale pentru a-şi păstra deosebitele lor valori nutritive, precum şi aspectul original. Pentru aceasta recomandăm ca:

a a

recoltarea lor să nu se facă pe timp ploios;

curăţarea să se facă cu o perie moale sub jet de apă. (Nu se lasă în apă). În cazul în care gospodinele au posibilitatea să le spele sub jetul de apă, acestea se spală foarte repede, iar în apa de spălat se recomandă a se pune câteva picături de lămâie, pentru ca ciupercile să nu-şi schimbe culoarea;

a

depozitarea se face în locuri răcoroase, bine aerisite şi uscate (în coşuri);

c Ciupercile uscate se ţin în apă rece 4-6 ore înainte de folosire, schimbându-se apa de 2-3 ori;

c Ciupercile conservate în sare se ţin în apă rece 24 ore, schimbându-se apa de 2-3 ori, apoi pot fi pregătite;

c Ciupercile amare (ex. gălbiorii) se ţin în apă rece 24 ore schimbându-se apa de mai multe ori, pentru a-şi pierde gustul amar.

Sfaturi practice pentru prepararea diverselor alimente

55

c Conopida se pune la fiert în buchet întreg cu faţa în jos, în apă cu sare şi se adaugă câteva linguri de lapte ca să rămână cât mai mult timp albă.

c Dovleceii conţin foarte multă apă; de aceea, la preparare, fie că

sunt raşi sau tăiaţi felii, trebuie bine storşi sau uscaţi în cârpe groase, altfel chifteluţele ies zemoase.

c Fasolea verde se curăţă prin tăierea ambelor capete şi scoaterea aţe-

lor. Tăiată oblic în câteva bucăţi se fierbe în apă multă cu sare în care se introduce încet, câte puţină, aşteptând de fiecare dată să dea în clocot înainte de a se pune cantitatea următoare. Altfel îşi pierde culoarea şi se înăspreşte.

c Fasolea uscată se pune la înmuiat de seara, se varsă apa şi se clă-

teşte de mai multe ori amestecând continuu cu mâna ca să lase cojile. Se pune la fiert şi când începe să clocotească se schimbă din nou apa. Pentru îndepărtarea cojilor se poate clăti din nou sub jet de apă rece, apoi se pune din nou la fiert. Astfel îşi păstrează perfect gustul, fără să mai producă tulburări ale aparatului digestiv.

56


c Roşiile care se pregătesc pentru gătitul mâncărurilor se curăţă

mai uşor dacă sunt scufundate câteva secunde în apă clocotită. Un procedeu mai simplu este folosirea separatorului care se ataşează la maşina de tocat pentru obţinerea sucului de roşii.

c Piureul de cartofi iese mai pufos şi mai aspectuos dacă se bate cu lapte fierbinte.

c Salata verde se spală la jet de apă, dar nu se ţine în vasul cu apă pentru a nu-şi pierde substanţele nutritive. Când se foloseşte la ciorbă trebuie în prealabil tăiată, sărată şi bine stoarsă, altfel dă mâncării un gust amărui.

c Spanacul, ştevia şi urzicile se pun la fiert în apă clocotită, ca să-şi păstreze culoarea, şi se ţin doar zece minute.

c Miezul de vinete rămâne alb dacă se stoarce peste el puţină lămâie. Fie că se opăresc în apă cu sare, fie că se coc, vinetele se storc de sucul lor amărui înainte de prepararea oricărei mâncări.

c Pentru zacuscă, ceapa este mult mai gustoasă şi mai sănătoasă dacă se adaugă coaptă. Se aleg cepe potrivite, se aşază în tava de la aragaz şi se pun la cuptor la foc potrivit, până se înmoaie. Pregătită astfel zacusca va avea un gust plăcut.

c Pentru supe şi ciorbe ceapa se poate pune direct la fiert ca şi celelalte zarzavaturi, nu există nici o deosebire între ceapa adăugată astfel şi cea prăjită, în schimb ea este mult mai sănătoasă dacă nu se prăjeşte în grăsime.

c Pentru mâncărurile scăzute, ceapa se curăţă, se spală, se toacă

după dorinţă (mărunt sau solzi), se pune apoi într-un vas de fier (ceaun) şi se presară sare. Se pune la foc mic amestecându-se din când în când cu o lingură de lemn. Se lasă să se rumenească, dar trebuie să aveţi grijă să nu se prindă (în cazul acesta devine amară). Dacă este nevoie, se adaugă treptat câteva picături de apă. Când a scăzut şi este uşor rumenită poate fi adăugată la mâncarea dorită sau la compoziţia pregătită pentru chifteluţe.

Sfaturi practice pentru prepararea diverselor alimente

57

P. CUM PREPARĂM ALIMENTELE FĂRĂ SĂ FOLOSIM GRĂSIMEA PRĂJITĂ Mulţi îşi pun întrebarea: cum vom putea pregăti hrana ce ni se părea până acum atât de gustoasă şi de simplă fără să consumăm grăsime prăjită, în aparenţă atât de necesară în prepararea chifteluţelor, ouălelor sub formă de ochiuri sau omletă, zarzavaturilor pane, clătitelor sau a altor preparate asemănătoare? Tigaia teflon reprezintă într-adevăr o minune şi cu ajutorul ei putem prepara ca şi mai înainte aproape toate reţetele la care compoziţia trebuia prăjită în ulei. Ea are într-adevăr un preţ de cost mai ridicat faţă de alte articole de uz casnic, dar prin scăderea continuă a consumului de grăsime se va dovedi a fi chiar economică. Este important însă să ştim cum trebuie să fie folosită pentru ca randamentul ei să fie maxim, mâncarea preparată să fie gustoasă şi sănătoasă, şi viaţa tigăii să fie cât mai lungă. De mare ajutor este şi hârtia de copt pentru preparatele la cuptor. Hârtia se întinde pe tava uscată şi se pune compoziţia peste ea fără a se adăuga deloc grăsime de nici un fel. Când preparatul este copt, hârtia se îndepărtează cu uşurinţă. 58


SFATURI PRACTICE ÎN FOLOSIREA TIGĂII TEFLON Alegerea tigăii - Sunt preferate tigăile teflon mai grele. Cele uşoare se strică mai repede şi focul poate rumeni preparatele înainte ca acestea să fie coapte suficient.

d O tigaie neîntrebuinţată va fi spălată, lăsată să se usuce şi ştearsă

uşor cu o cârpă moale, iar după ce este din nou uscată se va unge cu ajutorul unui serveţel moale cu câteva picături de ulei. După câteva minute, timp în care acel ulei rămâne întins pe tigaia rece, se şterge din nou cu un şerveţel moale până tigaia va fi din nou uscată. Operaţia aceasta se poate repeta de 2-3 ori până când culoarea teflonului de pe tigaie capătă o culoare mai închisă (maron). Apoi această operaţie nu mai este necesară deloc, sau foarte rar, de 2-3 ori pe an.

Sfaturi practice pentru folosirea tigăii teflon

59

d Tigaia se spală după fiecare întrebuinţare, chiar dacă uneori nu

pare a fi necesar. Spălarea se face cu ajutorul unei cârpe moi, fără a se folosi spălător din plastic, de sârmă şi nici praful de curăţat. Dacă mâncarea s-a prins de tigaie, aceasta se lasă 30-40 minute la înmuiat cu apă călduţă, apoi se spală tot cu o cârpă moale.

d Tigaia nu se fierbe pentru a fi curăţată, deoarece se desprinde stra-

tul de teflon care îi dă calitatea ei deosebită şi nici nu se toarnă apă rece peste tigaia fierbinte.

d Ori de câte ori mâncarea s-a prins de ea, tigaia va fi luată de pe

foc, lăsată să se răcească şi spălată. Pentru a evita această situaţie neplăcută se recomandă ca preparatele să nu se întoarcă înainte de a fi prăjite suficient, iar la începerea gătitului tigaia să fie foarte bine încinsă.

d Nu se folosesc obiecte de metal pentru întoarcerea preparatelor. Se foloseşte numai o lopăţică de lemn.

d Tigaia de pe care teflonul s-a desprins parţial nu mai poate fi folosită.

d Preparatele se gătesc la foc mic şi acoperite cu un capac. d Peste chifteluţe calde se poate adăuga puţin ulei, după ce ele sunt scoase într-o farfurie.

Întrebuinţată astfel, o tigaie teflon va putea fi folosită mulţi ani ajutându-ne să preparăm mâncăruri la fel de gustoase, cu mult mai sănătoase decât cele prăjite în ulei.

60


R.

REȚETE CULINARE

Folosite pentru a stimula apetitul, aperitivele pot fi considerate un fel important în cadrul meselor pentru că ele constituie sursa esențială de vitamine și minerale. Este bine ca aperitivele să fie compuse din vegetale crude, aranjate în mod atractiv și preparate cu puțină grăsime și fără condimente picante.

62


I.

APERITIVE

1. Pateu delicios 6 porții x 60 g; 1 porție = 108 calorii, 2 glucide

Se freacă toate ingredientele foarte bine într-un castron cu o proaspătă a 3 linguri smântână (50 g) lingură de lemn, până se obţine o a 2 linguri lapte dulce (30 g) pastă. Se fac tartine şi se ornează cu a 2 linguri ulei (25 g) bucăţi de măsline tăiate fin. a 1 ceapă mică tocată foarte fin a 2 căţei de usturoi tocaţi mărunt (opțional) a 1/2 linguriţă sare a câteva fire de mărar tocate foarte fin

a 200 g brânză de vaci

2. Brânză de vaci cu morcov 6 porții x 150 g; 1 porție = 16 calorii, 10 glucide

Morcovii se curăţă, se spală şi se a 400 g brânză de vaci rad. Se pasează brânza de vaci cu fura 1/2 kg morcovi a 1 ceapă mică tocată foarte culiţa, apoi se amestecă cu morcovul

ras şi ceapa tocată. Se bate zeama de lămâie cu sare, se adaugă uleiul şi se bat bine împreună până ce devine un sos spumos. Se freacă sosul cu morcovul, brânza de vaci şi ceapa până se formează o pastă groasă. Se fac tartine, care pot fi ornate cu bucăţele de măsline sau bucăţele fine de gogoşari tăiați solzi, sau se aşază compoziţia pe farfurioare mici şi se ornează cu ardei sau măsline. Se poate servi şi alături de mâncăruri scăzute, cartofi copţi sau piure.

fin a sare a zeama de la o lămâie a 1 lingură de ulei

64


3. Pateu cu ţelină 6 porții x 100 g; 1 porție = 75 calorii, 2 glucide

Se freacă bine toate ingredien- a 2 rădăcini de ţelină rase pe tele şi cu pasta obţinută se fac tarrăzătoarea mică (300 g) tine ornate cu bucăţi de măsline şi a 200 g brânză de vaci câteva frunze de pătrunjel verde. a o ceapă mică tocată foarte fin a 2 căţei de usturoi tocaţi mărunt (opțional) a 1/2 linguriţă suc de lămâie a l/2 linguriţă sare

4. Pateu de griş I

6 porții x 150 g; 1 porție = 320 calorii, 26 glucide

Se pune la fiert apa şi când s-a încălzit puţin se pune grişul câte puţin sub formă de ploaie. Se amestecă mereu cu o lingură de lemn, ca să nu se facă cocoloaşe. Când a fost adăugată întreaga cantitate de griş se mai lasă puţin, apoi se dă la o parte de pe foc, atunci când pateul începe să fiarbă în clocot sărind ca păsatul. În timpul răcirii se amestecă cu o lingură de lemn pentru a nu se forma crustă deasupra. Din gălbenuşuri, ulei, sare şi zeamă de lămâie se face o maioneză, care se amestecă cu grişul preparat, după ce aceasta este rece. La sfârşit se adaugă ceapa tocată foarte fin şi se potriveşte după gust de sare şi zeamă de lămâie. Aperitive

a 1/2 l apă a 7-8 linguri cu vârf de griş a 2 gălbenuşuri a 1 lămâie a sare a 100-150 ml ulei a 1 ceapă mică a sare

65

5. Pateu de griş II (vegan) 6 porții x 150 g; 1 porție = 320 calorii, 25 glucide

a 1/2 l apă a 5-6 linguri cu vârf de griş a 2 linguri făină de porumb a 1 lămâie a 100-150 ml ulei a 1 ceapă mică a sare

66

Se pune la fiert apa cu sarea şi când s-a încălzit puţin se pune grişul amestecat cu făina de porumb câte puţin sub formă de ploaie. Se amestecă mereu cu o lingură de lemn, ca să nu se facă cocoloaşe. Când a fost adăugată întreaga cantitate de griş se mai lasă puţin, apoi se dă la o parte de pe foc, atunci când pateul începe să fiarbă în clocot sărind ca păsatul. În timpul răcirii se amestecă cu o lingură de lemn pentru a nu se forma crustă deasupra. Se răstoarnă compoziţia în vasul unui robot de bucătărie după ce aceasta este rece şi se bate 2-3 minute. În acest timp se adaugă uleiul şi zeama de lămâie, iar la sfârşit ceapa tocată foarte fin.


6. Pateu de soia I 6 porții x 150 g; 1 porție = 250 calorii, 17 glucide

Se alege soia, se spală şi se pune la înmuiat timp de 10-12 ore. Se pune la fiert în altă apă (nu în aceea în care a fost înmuiată). Se curăţă o ceapă mică, se toacă mărunt, se freacă cu puţină sare şi se pune la fiert în foarte puţină apă. Se curăţă o ţelină, nu prea mare, se taie în cuburi mici şi se înăbuşă împreună cu ceapa în puţină apă, acoperite cu un capac. Din când în când se mai adaugă puţină apă. Când soia s-a fiert, se strecoară, apoi se dă prin maşina de tocat împreună cu ţelina şi ceapa. Se potriveşte de sare şi ulei şi se acreşte cu suc de roşii sau zeamă de lămâie (cu suc de roşii este mai gustoasă).

Aperitive

a300 g soia (un borcan de 450 g plin cu boabe) a1 ceapă mică a1 ţelină mică aun pahar suc de roşii sau zeama de la o jumătate de lămâie a2-3 linguri de ulei asare

67

7. Pateu de soia II 6 porții x 150 g; 1 porție = 420 calorii, 29 glucide

a 500 g soia fiartă a 300 g cartofi a 3-4 căţei de usturoi a 1 ţelină mică a 1 morcov a 1 ceapă a 2-3 linguri de ulei asare a zeamă de lămâie (facultativ)

Soia se înmoaie de seara în apă călduţă, se schimbă apa şi se fierbe. Se adaugă ţelina, morcovul, cartofii şi ceapa când soia este pe jumătate fiartă. Se dau prin maşina de tocat soia, zarzavaturile care au fiert împreună şi usturoiul. Se freacă compoziţia foarte bine cu ulei şi se potriveşte de sare. Se poate adăuga şi puţină zeamă de lămâie sau se poate prepara o maioneză care se freacă cu pateul gata preparat.

8. Unt de soia 6 porții x 150 g; 1 porție = 192 calorii, 14 glucide

a 250 g făină de soia a 400 ml apă a 1 lămâie a 2-3 linguri ulei a sare a 1 ceapă a 3-4 căţei de usturoi (opţional)

68

Făina de soia se obţine din boabele spălate, uscate şi date prin râşniţa de cafea. Se pune peste ea apă, şi se pune la fiert, cu puţină sare. Se amestecă într-una pentru a nu se prinde. Când compoziţia a devenit de consistenţă groasă, şi fierbe înăbuşit, se ia de pe foc şi se lasă să se răcească. În acest timp se mai amestecă de câteva ori pentru a nu se forma deasupra coajă. Când s-a răcit se freacă cu ulei, se potriveşte de sare şi se adaugă zeama de lămâie. Se poate pune ceapă tocată foarte fin sau usturoi pisat. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

9. Pateu de linte 6 porții x 150 g; 1 porție = 192 calorii, 38 glucide

Se fierbe zarzavatul în puţină apă sărată. Lintea se fierbe separat, apoi se scurge de zeama în care a fiert. Se strecoară zarzavatul şi se mixează în robot împreună cu lintea. Se adaugă zeamă de supă în care a fiert zarzavatul şi uleiul. Se potriveşte de sare şi se poate adăuga zeamă de lămâie şi busuioc uscat (praf).

a 200 g linte a 2 morcovi a 1 ţelină mică a 1 pătrunjel rădăcină şi/sau 1 păstârnac a 1-2 cepe a 2-3 linguri ulei a 1 linguriţă sare a zeamă de lămâie a busuioc uscat (opţional)

10. Pateu de năut 6 porții x 150 g; 1 porție = 158 calorii, 33 glucide

Se pune la înmuiat năutul 1012 ore. Se fierbe zarzavatul în puţină apă sărată. Năutul se fierbe separat, apoi se scurge de zeama în care a fiert. Se strecoară zarzavatul şi se mixează în robot împreună cu năutul. Se adaugă zeama de supă în care a fiert zarzavatul şi uleiul. Se potriveşte de sare şi se poate adăuga zeama de lămâie şi busuioc uscat (praf).

Aperitive

a 200 g năut a 2 morcovi a 1 ţelină mică a 1 pătrunjel rădăcină şi/ sau 1 păstârnac a 1-2 cepe a 2-3 linguri ulei a 1 linguriţă sare a zeamă de lămâie a busuioc uscat (opţional)

69

11. Pateu cu mazăre 6 porții x 150 g; 1 porție = 103 calorii, 13 glucide

a 1/2 kg mazăre sau o cutie de mazăre conservată azeama de la o lămâie a 1/2 linguriţă sare a 2 lingurițe de ulei a mărar, usturoi (opțional)

Se fierbe mazărea dacă este crudă, iar dacă este conservă, se strecoară și se spală bine. Se pune în robotul de bucătărie împreună cu zeama de lămâie, uleiul și sarea. Se amestecă 2-3 minute. Se fac tartine și se ornează după dorință.

12. Smântână vegetală 100 g smântână, cca 250 calorii, 5 glucide

a1/2 cană soia boabe

înmuiate timp de 12 ore a 2 căni de apă a 6 linguri de orez a 200 ml ulei a sare a suc de lămâie 70

Se aruncă apa în care s-a înmuiat soia şi se pun boabele înmuiate în blender cu 2 căni de apă proaspătă. Se mixează timp de 5 minute. Se strecoară printr-un tifon, apoi laptele obţinut se fierbe timp de 20 de minute. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Se fierbe orezul, se lasă la răcit şi se mixează în blender împreună cu laptele de soia timp de 2-3 minute. Se adaugă uleiul, treptat, ca la maioneză, picurat prin căpăcelul detaşabil de la blender. Se adaugă suc de lămâie şi sare după gust. Se păstrează la frigider şi se serveşte pe pâine sau cu diferite preparate în loc de smântână. Se poate prepara şi cu lapte de soia procurat din comerţ.

13. Ardei umpluţi cu brânză de vaci 6 porții; 1 porție = 175 calorii, 5 glucide

Ardeii bine spălaţi şi curăţaţi de codiţe şi seminţe se umplu cu o pastă formată din brânză, ceapă, lămâie, sare şi mărarul tocat mărunt, bine amestecate. Ardeii umpluţi astfel se aşază pe un platou, se dau la rece câteva ore, apoi se taie felii rotunde de cca 1 cm grosime, se decorează cu mărar şi cu măsline.

Aperitive

a 6 ardei graşi sau kapia a 300 g brânză de vaci a 1 ceapă mică tocată fin a 1 legătură mărar verde a zeama de la o lămâie a sare a câteva măsline

71

14. Roşii umplute cu ţelină Fiecare roşie umplută conţine cca 150 calorii şi 10 glucide.

a 1 kg roşii Se aleg roşii tari şi de aceeaşi măa 500 g ţelină rime, se spală bine, li se taie capacul a 150-200 g maioneză de ou din partea codiţei, se scoate miezul

sau maioneză vegetală cu o linguriţă şi se aşează cu gura în (vezi reţeta nr.51) jos ca să se scurgă bine de zeamă. a câteva măsline Ţelina se curăţă de coajă, se rade a câteva frunze de pătrunjel şi se amestecă cu maioneză (se păstrează 1/2 cană de maioneză pentru ornat). Se umplu roşiile cu ţelina astfel pregătită, se ornează cu câte o linguriţă de maioneză, o măslină şi câteva frunze de pătrunjel verde.

15. Roşii umplute cu brânză de vaci 6 porții; 1 porție = 150 calorii, 8 glucide

Roşiile se spală, li se taie un caa 6 roşii potrivite a 300 g brânză cu smântână pac, se îndepărtează miezul şi se aşază cu gura în jos ca să se scurgă. a 1 legătură de mărar Se spală şi se toacă mărarul. Se a sare amestecă cu brânza, cu smântâna, şi se sărează după gust. Se umplu roşiile cu această compoziţie, se pune capacul deasupra fiecărei roşii şi se păstrează la rece până când se servesc.

72


16. Roşii umplute cu salată orientală cu ciuperci Fiecare roşie conţine cca 125 calorii şi 8 glucide.

Roşiile se pregătesc ca în reţeta anterioară. Se umplu cu salată orientală cu ciuperci (v. reţeta nr. 103), apoi se aşază pe un platou pe frunze de salată verde.

a 6 roşii potrivite a 6 linguri salată orientală cu ciuperci a o salată verde mică

17. Roşii umplute cu sote de ciuperci Fiecare roşie conţine cca 110 calorii şi 10 glucide.

Roşiile se spală, li se taie un capac, se curăţă de seminţe şi se lasă să se scurgă. Între timp se toacă ciupercile şi ceapa şi se călesc împreună într-un vas de fier sau teflon, fără grăsime, se potrivesc de sare şi când sunt gata se ridică de pe foc şi se adaugă verdeaţa şi gălbenuşurile. Se obţine astfel compoziţia cu care se umplu roşiile. În vasul pregătit pentru cuptor se pune o lingură de untdelemn, se aşază roşiile, se stropesc cu puţin untdelemn, se presară cu pesmet şi se dau la cuptor. Sunt gata în cca 10 minute.

Aperitive

a 6 roşii a 250 g ciuperci a 2 gălbenuşuri a 25 ml ulei a 1 ceapă mică a 20 g pesmet a pătrunjel

73

18. Roşii umplute cu salată de castraveţi Fiecare roşie conţine cca 150 calorii şi 7 glucide.

a 6 ouă fierte a 1 gălbenuş crud a 300 g apă a 3-4 linguri griş a 1/2 linguriţă sare a 1/2 ceapă mică tocată

Roşiile se spală, li se taie un capac, se îndepărtează miezul, se presară puţină sare în fiecare şi se aşază cu gura în jos ca să se scurgă. Castraveţii se curăţă de coajă şi se taie felii cât mai subţiri, ca pen foarte fin tru salată. Se presară cu sare şi se a 3-4 linguri ulei lasă să stea cca 1 oră; apoi se acopea zeama de la o lămâie ră cu un capac şi se agită vertical câa câteva măsline pentru teva minute pentru a se putea scur ornat ge zeama care se lasă. Se storc uşor, a câteva frunze de pătrunjel se pun într-un castron şi se amestecă cu jumătate din cantitatea de smântână, cu mărarul, pătrunjelul şi usturoiul tocate mărunt. Se umplu roşiile care se aşază pe un platou şi pe fiecare se pune câte puţină smântână din cantitatea rămasă.

19. Roşii umplute cu salată de vinete Fiecare roşie conţine cca 225 calorii şi 7 glucide.

a 6 roşii potrivite a 3 vinete a 150 ml ulei a 1 ceapă a 6 măsline a 1 ardei a pătrunjel verde 74

Roşiile se pregătesc ca pentru reţeta nr.18. Vinetele se coc la foc iute, se curăţă de coajă şi se lasă să se scurgă. După ce s-au scurs bine, se toacă cu un cuţit de lemn şi se freacă cu uleiul. Cu această compoziţie se umplu roşiile, se acoperă cu ceapa tocată fin, iar la mijloc se decorează cu câte o măslină. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Ardeiul se taie în felii subţiri, rotunde, şi se aşază ca o toartă la coşuleţul format din roşii. La baza lor se decorează cu două frunze de pătrunjel verde.

20. Ouă umplute cu pateu de griş Fiecare jumătate de ou gata preparată conţine cca 74 calorii şi 10 glucide.

Se pune la fiert 1 litru de apă. a 6 ouă fierte Când apa clocoteşte se pun ouăle a 1 gălbenuş crud uşor cu o lingură în apă şi se lasă să a 300 ml apă fiarbă în clocot timp de 8 minute. Se a 3-4 linguri griş scot, se pun într-un vas cu apă rece, a 1/2 linguriţă sare apoi se pun pe o farfurie şi se lasă să a 1/2 ceapă mică tocată foarte fin se răcească. Se pun la fiert 300 ml apă cu sare. a 3-4 linguri ulei Când apa începe să se înfierbânte se a zeama de la o lămâie presară grişul în ploaie şi se amestecă a câteva măsline pentru cu o lingură de lemn. Se mestecă me- ornat reu şi se lasă pe foc până când grişul a câteva frunze de pătrunjel creşte, iar compoziţia devine o pastă. Se ia de pe foc şi se lasă să se răcească mestecându-se din când în când pentru a nu face pojghiţă deasupra. Se curăţă ouăle şi se taie în două fiecare ou, apoi se scoate gălbenuşul. Se face maioneză dintr-un gălbenuş crud şi două fierte, apoi se încorporează maioneza în grişul numai puţin călduţ. Dacă doriţi să fie mai pufos îl puteţi bate câteva minute cu mixerul, apoi tocaţi ceapa foarte, foarte fin şi adăugaţi-o în compoziţie. Se umplu ouăle cu acest pateu, se aşază pe un platou şi se ornează cu câte o bucăţică de gălbenuş, măsline şi pătrunjel verde. Pateul poate fi folosit şi pentru tartine. Aperitive

75

Laptele este un aliment, nu o băutură răcoritoare. Odată ajuns în stomac, laptele devine semisolid şi digestia sa începe imediat. De aceea nu este bine să se consume între mese, ci doar în timpul meselor regulate. Folosiţi lapte de la vaci sănătoase, hrănite cu furaje naturale, fără adaos de stimulatori sau hormoni. Laptele prins sau iaurtul este mai bine tolerat de unele persoane decât laptele dulce. Degresaţi laptele înainte de consum. Chiar dacă evităm untul sau smântâna, ca atare, laptele integral conţine destul de multă grăsime ce ne aduce un prea mare aport de colesterol.

76


II.

PREPARATE DIN LAPTE

21. Chişleag Dacă smântâna este strânsă de la laptele de vacă, fiecare 100 g chişleag conţin 38 calorii şi 5 glucide.

Chişleagul este un produs obţinut cu multă uşurinţă, dar trebuie să se ţină cont în mod deosebit de unde provine laptele folosit. El trebuie să fie numai de la vaci sănătoase, pentru că laptele se foloseşte întotdeauna în stare crudă. Se strecoară laptele şi se pune la prins într-un borcan, într-o oală emailată sau de pământ bine opărită. Se acopere cu o sită, un tifon sau un capac aşezat puţin într-o parte. Dacă va fi acoperit complet capătă un miros neplăcut. Se păstrează la loc călduţ aproape de o sobă sau un calorifer la o temperatură de 22-24 de grade C. Vara, când termometrele urcă peste 30 de grade C, se păstrează la temperatura camerei până începe să capete miros acrişor, apoi se pune la frigider. Altfel nu se ridică deloc smântână. Laptele se prinde după aproximativ 25-30 ore. Când s-a ridicat smântâna deasupra, aceasta se adună cu o lingură într-un borcan sau într-un castronaş, apoi se mai lasă laptele până când se prinde bine, legându-se ca o „piftie” care tremură dacă clătinăm oala, iar dacă o înclinăm se desprinde de pe vas formând o singură bucată. Se iau cu o lingură bucăţi de chişleag şi se pun direct în farfuriile din care se servesc. Dacă îl răsturnăm în alt vas se amestecă şi devine din nou fluid. Se serveşte cu mămăliguţă.

78


22. Lapte bătut 100 ml lapte de vacă bătut integral conţin 64 calorii şi 5 glucide. 100 ml lapte de vacă bătut smântânit conţin 31 calorii şi 6 glucide.

Se unge un vas cu smântână sau iaurt, se toarnă lapte dulce nefiert şi se lasă să se prindă, la loc cald, după procedeul din reţeta de mai sus, dar se serveşte în pahare după ce a fost bătut fie într-un putinei special pentru bătut lapte, fie direct în vasul în care a fost prins, cu ajutorul unei linguri mari de lemn sau cu un tel. Se mai poate pune la prins întro sticlă de lapte, apoi se astupă sticla cu un dop şi se agită bine.

23. Iaurt Un borcan de iaurt (150 g) conţine 100 calorii şi 7 glucide.

Se pune laptele la fiert şi când începe să fiarbă se dă focul mai mic şi se lasă să fiarbă aşa mai mult timp. Se lasă să se răcească şi când este călduţ se toarnă într-un vas (de preferinţă de lut) uns cu smântână. Se mai pun 2-3 linguri de smântână deasupra, lăsându-se să cadă în lapte, apoi se acoperă oala cu o sită sau un tifon şi se pune la loc foarte cald (vara la soare, iar iarna se poate pune chiar pe o sobă caldă, dar nu exagerat de încinsă). Se lasă acolo 14-16 ore, apoi se dă la rece. Se serveşte cu mămăliguţă sau cu piure de cartofi. Este foarte gustos şi răcoritor.

Preparate din lapte

79

24. Brânza de vaci I 100 g brânză de vaci conţine 156 calorii şi 5 glucide

Se pune laptele crud la prins ca la chişleag, într-o cratiţă emailată, iar când este prins se îndepărtează stratul de smântână de deasupra, apoi se aşază oala la încălzit pe o plită călduţă. Dacă nu avem plită sau reşou electric se aşază pe flacăra aragazului o tablă şi oala se pune peste ea. Din când în când se introduce în lapte o lingură şi cu ajutorul ei se învârte laptele în cratiţă, în aşa fel, încât să nu se amestece, ci să învârtă întreaga bucată de chişleag deodată ca să nu se prindă de oală. Când laptele este călduţ, aşa cum este de obicei apa care se foloseşte la frământat (aproximativ 45 grade C), se răstoarnă într-un castron sau o oală îmbrăcată cu o bucată de tifon. Pentru ca brânza să nu fie sfărâmicioasă, se poate adăuga cca 100 ml lapte dulce, bine încălzit, la 1 litru de chişleag, înainte ca acesta să fie răsturnat în strecurătoare. Se poate aşeza şi o strecurătoare peste care s-a aşezat un tifon pentru a ne fi mai uşor de strecurat. Tifonul se strânge apoi de la colţuri şi se agaţă undeva ca să stea atârnat deasupra unui castron în care să se scurgă zerul. Se lasă aşa 5-6 ore, apoi se scufundă pentru 2-3 secunde tifonul în zerul scurs pentru a se desprinde cu uşurinţă de pe tifon, se desface şi se aşază pe o farfurie.

80


25. Brânza de vaci II 100 g brânză de vaci conţin 156 calorii şi 5 glucide

a 4 litri lapte a 4 litri apă fiartă la 90-100 grade C Se pune laptele crud la prins ca la chişleag, într-o cratiţă emailată de capacitate dublă față de cantitatea de lapte. Când este prins se îndepărtează stratul de smântână de deasupra, apoi se toarnă peste el apa fiartă. Se pune peste lapte cca 80% din cantitatea de apă şi se amestecă uşor cu o lingură mare. Se poate observa cum se separă brânza de zer. Dacă este nevoie se poate folosi întreaga cantitate de apă, astfel încât amestecul obţinut să ajungă la aproximativ 45-50 grade C, să fie destul de cald cât se poate testa cu mâna, nu fierbinte. Se lasă aşa 5 minute, apoi se strecoară într-un tifon. Se strânge tifonul şi se lasă la scurs 5-6 ore, apoi se scufundă tifonul în zerul scurs pentru a se desprinde uşor brânza şi se scoate pe o farfurie.

Preparate din lapte

81

Urzica Urzica apare în prag de primăvară ca sa ne ofere o adevărată farmacie verde. Această plantă timpurie vine în întâmpinarea nevoilor corpurilor noastre care încep să sufere din lipsă de vitamine în timpul lunilor de iarnă. Folosirea urzicilor, mai ales la prepararea salatelor crude constituie unul dintre cele mai bune doze de vitamina B2, C, K săruri de fier, magneziu, mangan, sodiu, potasiu, fosfor şi multe altele.

Păpădia Încă din antichitate, frunzele tinere de păpădie au fost consumate sub formă de salată mult apreciată pentru gustul deosebit, uşor amărui. Ca valoare nutritivă, ea se situează cu mult înaintea lăptucii, a spanacului, a roşiilor etc. – având 45 calorii la 100 g produs - fiind destul de bogată în protide (2,8%) şi glucide (7,5%). Frunzele verzi mai conţin vitaminele A, B2, G şi D, precum şi numeroase elemente minerale, fiind indicate în curele timpului de primăvară.

Spanacul Bogat în fibre şi cu un conţinut ridicat de proteine, mai mult decât multe alte legume spanacul conţine în plus şi caroten şi riboflavină, vitaminele A, C, şi E, precum şi fier, calciu, potasiu, magneziu şi fosfor.

Salata verde (lăptuca) Conţine în cantităţi mici zaharuri şi, de asemenea, această plantă are un conţinut bogat de săruri minerale indispensabile pentru organism (săruri de calciu, fosfor, iod, fier, magneziu, cupru, arsen) şi de vitamine precum vitamina C, A, B, D şi E prin conţinutul de vitamina C salata verde contribuie la stimularea sistemului imunitar, lupta contra anemiei şi totodată favorizează refacerea plăgilor accidentale sau postoperatorii (vitamina C stimulează secreţia de colagen a ţesutului conjunctiv).

82


III.

SALATE

26. Salată din frunze de păpădie 6 porții x 150 g; 1 porție = 108 calorii, 6 glucide

a 1/2 kg frunze de păpădie a 4 ouă a 4 linguri ulei a zeama de la 1 lămâie a 4 fire de usturoi verde a 1 legătură mărar a 1/4 linguriţă sare a 5-6 măsline

Se pune apă la fiert pentru ouă. Când apa clocoteşte se pun ouăle încet cu o lingură ca să nu se spargă. Se fierb timp de 7 minute, apoi se scot şi se ţin 1/2 de minut în apă rece. Se alege păpădia proaspătă şi fragedă şi se spală. Se curăţă și se spală usturoiul, se alege și se spală mărarul. Se toacă toate verdeţurile, iar ouăle se taie felii subţiri. Se face un sos din ulei, zeamă de lămâie şi sare care se bat foarte bine cu o furculiţă, apoi se toarnă peste verdeţurile tocate. Se amestecă bine. Se ornează cu felii de ou şi măsline.

27. Salată de păpădie cu iaurt 6 porții x 150 g; 1 porție = 43 calorii, 1 glucide

a 1/2 kg frunze de păpădie Se aleg şi se spală frunzele de a 2 castraveţi proaspeţi păpădie şi firele de ceapă, apoi se (300 g) (opţional) a1 borcan mic de iaurt a 3-4 fire ceapă verde a pătrunjel verde sau mărar a 1/2 linguriţă sare

84

toacă împreună cu verdeaţa spălată. Castraveţii se curăţă de coajă şi se taie felii foarte subţiri. Se amestecă toate într-un castron, se presară cu sare şi se amestecă bine cu iaurt sau smântână. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

28. Salată de primăvară (combinată) 6 porții x 150 g; 1 porție = 42 calorii, 4 glucide

Se aleg verdeţurile, se spală în multe ape, se toacă, iar urzicile tocate se freacă în mână până se înmoaie şi nu mai înţeapă. Se amestecă toate într-un castron, se adaugă ceapa şi mărarul tocate mărunt. Zeama de lămâie se bate bine într-un castronaş sau într-o cană, cu sarea şi uleiul, apoi se toarnă peste verdeţuri şi se amestecă bine.

a 1 legătură de spanac (300 g) a 3-4 grămezi de urzici (150 g) a 2-3 grămezi de păpădie

(150 g) a 3-4 grămezi de untişor (200 g) a 5-6 fire de ceapă verde a 2 legături de mărar proaspăt a 1/2 linguriţă sare a zeama de la două lămâi a 2 linguri de ulei

29. Salată verde cu smântână 6 porții x 120 g; 1 porție = 70 calorii, 4 glucide

Vezi reţeta nr. 31. Menţiune: Se poate folosi smântână vegetală, vezi reţeta nr.12.

30. Salată de varză chinezească 6 porții x 100 g; 1 porție = 42 calorii, 3 glucide

a a a a

1 varză chinezească zeama de la o lămâie 2 linguri ulei sare

Salate

Se toacă varza și se pune peste ea zeama de lămâie bătută bine cu sarea și uleiul. 85

31. Salată de lăptucă 6 porții x 120 g; 1 porție = 50 calorii, 4 glucide

a 3-4 căpăţâni de salată verde (lăptucă) a 3-4 fire ceapă verde a 2 legături de mărar

I. 1/4 linguriţă sare, 1 cană de smântână obţinută din lapte de vacă prins sau smântână vegetală (reţeta nr.12). II. 1/4 linguriţă sare, zeama de la 2 lămâi, 2 linguri de ulei. III. 1/4 linguriţă sare, 1 cană cu suc de roşii, 2 linguri de ulei. Se curăţă şi se spală salata, ceapa şi mărarul. Se toacă şi se amestecă toate într-un castron şi se toarnă peste ele, după dorinţă, una din variantele de mai jos: I. Smântâna bătută puţin cu o furculiţă, împreună cu sarea. II. Zeama de lămâie bătută împreună cu sarea şi uleiul. III. Sucul de roşii bătut cu sarea şi uleiul.

Salata cu smântână este indicată mai ales pentru bolnavii de stomac. Pentru cei care au perioade dureroase de ulcer, se poate renunţa şi la ceapă.

86


32. Salată verde cu castraveţi şi iaurt 6 porții x 200 g; 1 porție = 50 calorii, 6 glucide (preparată cu iaurt)

Se spală şi se toacă salata, se curăţă castraveţii, se curăţă ceapa şi se toacă, se spală şi se toacă mărarul. Se presară peste toate acestea sare şi se amestecă cu iaurt sau smântână vegetală. Deasupra se presară mărar. Se poate orna cu câteva măsline.

a 1/2 kg (3 căpăţâni) de

salată verde a 1/2 kg castraveţi verzi a 1 borcan de iaurt sau smântână vegetală (vezi reţeta nr. 12) a 5-6 fire ceapă verde sau 2 căpăţâni de ceapă de vară a 1 legătură mărar verde a 1/2 linguriţă sare a câteva măsline (opţional)

33. Salată de castraveţi 6 porții x 150 g; 1 porție = 52 calorii, 6 glucide

Se spală 1 kg de castraveţii, se taie rondele şi se adaugă zeamă de lămâie şi sare. Se poate pune o ceapă tocată foarte fin, sau câţiva căţei de usturoi tocaţi mărunt, precum şi mărar verde. Se stropeşte cu puţin ulei. Pentru acrit se poate folosi după dorinţă suc de roşii sau zeamă de lămâie.

Salate

87

34. Salată de castraveţi cu iaurt sau smântână vegetală 6 porții x 150 g; 1 porție = 84 calorii, 6 glucide

Se procedează ca mai sus, dar se acreşte cu un borcan de iaurt sau cu puţină smântână vegetală (reţeta nr. 12). Dacă se acreşte cu smântână, nu se mai pune ulei.

35. Salată picantă de roşii 6 porții x 150 g; 1 porție = 100 calorii, 8 glucide

a1 kg roșii a2 linguri ulei a2 ardei graşi acâţiva căţei de usturoi asare

Roşiile spălate se taie ca pentru salată, ardeiul şi usturoiul se toacă mărunt, se amestecă totul, se stropeşte cu uleiul şi se potriveşte de sare.

36. Salată de andive 6 porții x 120 g; 1 porție = 45 calorii, (preparată cu zeamă de lamâie), 81 calorii (preparată cu smântână), 7 glucide

Se spală andivele, se taie rondea 1/2 kg andive le foarte fine, apoi se toacă şi ceapa a zeama de la o lămâie a 150 g smântână adunată de solzi, se presară cu sare şi se adaugă pe chişleag sau smântână smântâna sau zeama de lămâie bă vegetală (vezi reţeta nr. 12) tută cu uleiul (într-o ceşcuţă). a 1 ceapă potrivit de mare a 1/2 linguriţă sare a 2 linguri ulei (pot lipsi dacă salata se prepară cu smântână). 88


Salata de andive cu smântână este recomandată pentru bolnavii de stomac. Ca şi la salata verde se poate renunţa la ceapă, pentru cei care au o perioadă dureroasă. Ce ştim despre andive? Andivele sunt legume obţinute din „forţarea” rădăcinilor de cicoare şi apar pe piaţă în perioada decembrie-aprilie. De la andive se consumă mugurii şi frunzele înnălbite din care se pregătesc numeroase salate şi mâncăruri. Gustul uşor-amărui al frunzelor se înlătură printr-o frecare uşoară cu sare, urmată de o spălare cu apă rece. Indiferent de modul de preparare, andivele se curăţă prin îndepărtarea frunzelor exterioare care pot fi uşor înverzite sau veştede şi prin tăierea cotorului. Apoi se spală şi se scurg bine, dar nu cu mult timp înainte de folosire. Andivele se recomandă pentru consum datorită gustului plăcut, aportului însemnat de vitamine şi săruri minerale în organism pe perioada de iarnă, cât şi datorită acţiunilor terapeutice-depurative, laxative, stimulează pofta de mâncare, diureza şi activează funcţiile hepatice. Valoarea alimentară - Frunzele înnălbite de andive au un conţinut nutritiv remarcabil prin bogăţia în vitamine şi săruri minerale. Astfel, la 100 g andive proaspete se găsesc 11 mg vitamina C, 1,5 mg provitamina A, cantităţi însemnate din complexul de vitamine B, 192 mg potasiu, 26 mg calciu, 13 mg magneziu. De asemenea conţin intibină, inulină, lactucină, lactupicrină, alcool triterpenic, substanţe cu proprietăţi medicinale. Salate

89

37. Salată de andive cu maioneză (se poate folosi maioneză vegetală, vezi reţeta nr. 51) 6 porții x 100 g; 1 porție = 77 calorii, 3 glucide

a 1/2 kg andive a 1 gălbenuş a 30 ml ulei a zeama de la 2 lămâi a 1/2 linguriţă a sare Sau

Se curăţă şi se spală andivele, se taie rondele, se presară cu sare şi se stropesc cu zeamă de lămâie, apoi se adaugă maioneza făcută din gălbenuş, ulei şi zeamă de lămâie sau maioneza vegetală gata preparată.

a 1/2 kg andive a o ceaşcă maioneză vegetală

38. Salată de morcovi cu ţelină 6 porții x 150 g; 1 porție = 80 calorii, 15 glucide

a 3-4 morcovi potrivit de mari (700 g) a 1 ţelină potrivit de mare a 1 ceapă mică, de preferat (ceapă) roşie a zeama de la 2 lămâi a 1/2 linguriţă sare a 2 linguri ulei

Morcovii şi ţelina se rad pe răzătoarea mică, ceapa se toacă solzişori, zeama de lămâie se bate împreună cu sarea şi uleiul, apoi se toarnă peste morcovi, ţelină şi ceapă. Se serveşte imediat.

39. Salată de morcovi 6 porții x 150 g; 1 porție = 67 calorii, 7 glucide

Se procedează ca mai sus, se pun însă numai morcovi, dacă nu avem la dispoziţie celelalte zarzavaturi. Se potriveşte gustul cu ulei, sare şi zeamă de lămâie. 90


40. Salată de morcovi cu sfeclă roşie 6 porții x 150 g; 1 porție = 90 calorii, 17 glucide

Morcovii şi sfecla se curăţă, se spală şi se rad pe răzătoarea mică, ceapa se toacă solzi, zeama de lămâie se bate împreună cu sarea şi uleiul, apoi se toarnă peste celelalte ingrediente.

a 3-4 morcovi (700 g) a 1 sfeclă roşie (200 g) a 1 ceapă roşie a zeama de la 2 lămâi a 1/2 linguriţă sare a 2 linguri ulei.

41. Salată de ţelină cu maioneză 6 porții x 100 g; 1 porție = 142 calorii, 8 glucide

Țelina și usturoiul se rad mărunt și se amestecă. Se adaugă maioneza și se omogenizează, până se obține o pastă. Se serveşte imediat. Se poate folosi maioneză vegetală, vezi reţeta nr. 51.

Salate

a 1/2 kg ţelină a 1 ceaşcă mică de maioneză vegetală sau preparată dintrun gălbenuş crud, unul fiert, un vârf de cuţit de sare şi 5-6 linguri de ulei a 2-3 grăunţi de usturoi

91

42. Salată de ridichi negre 6 porții x 100 g; 1 porție = 63 calorii, 4 glucide

a 1/2 kg ridichi negre a 3 linguri ulei a 1/2 linguriţă sare a zeama de la 2 lămâi

Se curăţă ridichile, se spală şi se rad pe răzătoarea mare. Se prepară un sos vinegreta din ulei, zeamă de lămâie şi sare. Se bate bine sosul, apoi se toarnă peste ridichile rase. Se amestecă bine şi se aşază într-un castron de salată.

43. Salată de sfeclă roşie cu hrean 6 porții x 150 g; 1 porție = 188 calorii, 50 glucide

a 3 kg sfeclă roşie a zeama de la 2-3 lămâi a 1/2 linguriţă sare a 2 linguri ulei a 2 rădăcini de hrean potrivit de mari

92

Se coace sfecla sau se fierbe cu coajă cu tot în oala de presiune, se rade pe răzătoarea mică. Se rade şi hreanul pe răzătoarea mică (cea pe care se rad de obicei morcovii). Se bate împreună zeama de lămâie cu sarea şi uleiul şi se amestecă foarte bine cu sfecla şi hreanul. Salata se poate pune într-un borcan, bine îndesată şi se păstrează la frigider sau la un loc răcoros chiar şi 5-7 zile. Hreanul are putere de conservare, ca urmare salata nu se va altera.


44. Salată de varză 6 porții x 150 g; 1 porție = 67 calorii, 10 glucide

Se foloseşte 1 kg de varză albă sau roşie proaspătă. Se toacă varza sau se dă pe răzătoare. Se potriveşte de sare, ulei şi se acreşte cu suc de roşii sau zeamă de lămâie.

45. Salată de praz 6 porții x 150 g; 1 porție = 42 calorii, 7 glucide

Prazul se curăţă, se spală şi se taie rondele foarte fine. Se bat la un loc zeama de lămâie, sarea şi uleiul; se toarnă peste praz, se amestecă bine apoi se presară câteva măsline peste salată.

a 3-4 fire de praz a zeama de la 1 lămâie a un vârf de cuţit de sare a 2 linguri ulei a câteva măsline

46. Salată de fasole verde 4 porții x 150 g; 1 porție = 68 calorii, 4 glucide

Fasolea se curăţă, se spală şi se pune la fiert cu apă fierbinte. Când este gata, se scurge bine. Se toacă usturoiul, se presară cu sare şi se pisează foarte bine. Se freacă apoi cu zeama de lămâie şi uleiul turnat cu picătura, ca la maioneză. Se toarnă peste fasole şi se mai stropeşte cu puţin suc de lămâie sau cu suc de roşii. Salate

a 1/2 kg fasole verde a 1 căpăţână de usturoi a 3 linguri de ulei a zeama de la 2 lămâi a 1/4 linguriţă sare a 1 cană de suc de roşii (facultativ)

93

47. Salată de gulii cu măsline 6 porții x 150 g; 1 porție = 50 calorii, 7 glucide

a 6 gulii tinere

potrivite ca mărime a 3 linguri ulei a 2 cepe de apă sau câteva fire de praz a câteva măsline a sare a sucul de la 2 lămâi

Guliile se curăţă, se spală, se rad pe răzătoarea mică sau se taie felii foarte subţiri. Dacă guliile sunt fragede şi tinere, se sărează şi se stropesc cu ulei. Ceapa sau prazul se taie mărunt şi se amestecă bine cu guliile. Dacă este necesar se mai adaugă sare şi apoi suc de lămâie. Se aranjează compoziţia într-un castron de salată şi se garniseşte cu măsline. Se serveşte imediat.

48. Salată de gulii cu maioneză 6 porții x 150 g; 1 porție = 120 calorii, 7 glucide

Se curăţă guliile, se spală şi se pun la fiert în apă clocotită, sărată. Când s-au înmuiat se scot şi se limpezesc în apă rece, se scurg şi se taie în formă de tăiţei, se rad pe răzătoarea mare sau, dacă guliile sunt foarte fragede, se taie felii foarte subţiri. gălbenuș sau maioneză vegetală, vezi reţeta nr. 51 Se prepară maioneza din gălbenuşul crud, ulei şi zeamă de lămâie. Albu şurile se fierb în puţină apă sărată. Se amestecă bine maioneza cu guliile tăiate şi cu albuşurile tocate mărunt; se poate garnisi cu măsline şi verdeaţă. Se serveşte imediat sau se păstrează câteva ore la rece.

a 4-6 gulii tinere a 2 ouă a 4-5 linguri ulei a zeama de la 2 lămâi a sare a o ceaşcă de maioneză din

94


49. Salată de gulii cu ouă 6 porții x 150 g; 1 porție = 108 calorii, 5 glucide

Guliile tinere se curăţă, se spală, se dau pe răzătoarea mare, se sărează şi se stropesc cu ulei. Ouăle se fierb tari, se lasă să se răcească, se curăţă şi se taie felii rotunde. Câteva felii de ou se păstrează pentru garnitură, iar celelalte se amestecă bine cu guliile rase. Se aranjează compoziţia în salatieră şi se garniseşte cu felii de ou, se stropeşte cu zeamă de lămâie şi se presară cu pătrunjel verde tocat mărunt.

Salate

a 4-6 gulii tinere a 4 linguri ulei a 4 ouă a sare a 1/2 linguriţă pătrunjel verde

95

Sosurile sunt indispensabile în bucătărie. Servite lângă diferite legume se obţine o mare varietate de feluri de mâncare. Important este însă, pentru sănătate, ca la prepararea lor să nu se folosească grăsimea prăjită. Cu puţină dibăcie şi cu dorinţa de a găti o hrană cât mai sănătoasă ele pot fi preparate într-un mod la fel de gustos ca şi cele pe care mulţi dintre noi obişnuiam să le pregătim până acum, dar care erau dăunătoare sănătăţii noastre.

96


IV.

SOSURI

50. Maioneză 50 g maioneză conține: 367 calorii, 2 glucide

a 1 gălbenuş fiert a 1 gălbenuş crud a 1/2 cartofi fierţi a 200 ml ulei a sare a zeama de la o lămâie

Gălbenuşurile fierte se rad pe răzătoarea mică. Cartoful se pasează cu 1/2 linguriţă sare. Se adaugă gălbenuşurile crude şi se amestecă totul până devine un amestec omogen. Se încorporează uleiul puţin câte puţin, frecând repede în acelaşi sens ca să nu se taie compoziţia. Când sosul a crescut bine şi a căpătat consistenţă se potriveşte de gust cu lămâie. Dacă sosul s-a tăiat - adică uleiul se separă de gălbenuşuri - se încearcă refacerea maionezei cu o lingură de apă rece.

51. Maioneză vegetală 50 g maioneză conține: 110 calorii, 8 glucide

a 1/2 cană soia boabe

înmuiate timp de 12 ore a 8 linguri de orez a 500 ml ulei a 1 linguriţă şofran a sare a 1 linguriţă suc de lămâie

98

Se aruncă apa în care s-a înmuiat soia şi se pun boabele înmuiate în blender cu 2 căni de apă proaspătă. Se mixează timp de 5 minute. Se strecoară printr-un tifon, apoi laptele obţinut se fierbe timp de 20 de minute. Se fierbe orezul până se desface, se lasă la răcit şi se mixează în blender împreună cu laptele de soia rece timp de 2-3 minute. Se adaugă şofranul dizolvat în puţină apă, sarea şi sucul de lămâie. Uleiul se picură treptat prin căpăcelul detaşabil de la blender, ca la orice maioneză obişnuită. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

52. Sos vinegreta Se foloseşte cu mai mult succes pentru orice salată. Pentru ca ingredientele să fie bine amestecate este mai bine să se bată separat întreaga cantitate de ulei cu sarea şi cu zeama de lămâie sau sucul de roşii, apoi să se adauge la salata gata pregătită.

a1 căpăţână de usturoi asare ao linguriţă ulei a2 roşii sau un pahar de suc de roşii

53. Mujdei de usturoi I 50 g mujdei de usturoi, cca 70 calorii, 6 glucide

Usturoiul se curăţă şi se pisează bine împreună cu sarea. Se adaugă uleiul şi se subţiază cu suc de roşii gata preparat sau roşiile rase.

54. Mujdei de usturoi II 50 g mujdei de usturoi, cca 85 calorii, 5 glucide

Se curăţă usturoiul, se spală, se presară cu sare şi se pisează foarte bine. Se freacă îndelung cu pisălogul într-o farfurie până devine o pastă, apoi se freacă în continuare încorporându-se ulei ca la maioneză. Când compoziţia a devenit ca maioneza, groasă, se adaugă lămâie. Se serveşte peste cartofi copţi, ciuperci fripte, ouă fierte etc. Este deosebit de gustos. Sosuri

a1 căpăţână de usturoi asare a1-2 linguri ulei ao lămâie

99

55. Scordolea 6 porții x 150 g; 1 porție = 553 calorii, 35 glucide

a 250 g miez de nucă a 1-2 căpăţâni usturoi a 4-5 felii groase de pâine

Se sfărâmă nucile cu un sucitor gros de o planşetă de lemn. Usturoiul se prepară ca în reţeta precedentă. Miezul de pâine înmuiat în sau a 3-4 cartofi copţi sau apă se sfărâmă şi se freacă într-un castron cu mujdeiul de usturoi şi fierţi, bine sfărâmaţi cu uleiul rămas, turnat puţin câte a 100 g ulei puţin. a 1/2 lămâie, sare După ce a fost încorporat uleiul se subţiază compoziţia cu zeama de lămâie, apoi se adaugă nucile şi se freacă bine. Se potriveşte de sare şi zeamă de lămâie, apoi se aranjează pe o farfurie întinsă şi se serveşte cu cartofi copţi (fierbinţi) sau sfeclă roşie coaptă sau fiartă. Scordolea sau salata de nuci este foarte gustoasă şi servită simplu sub formă de tartine. În această variantă se pot folosi cartofi copţi sau fierţi şi pasaţi în loc de pâine înmuiată.

100


56. Sos de ceapă 4 porții x 150 g; 1 porție = 104 calorii, 58 glucide

Ceapa curăţată, spălată şi tocată mărunt se presară cu puţină sare. Se pune la foc mic amestecându-se din când în când cu o lingură de lemn. Se lasă astfel să se rumenească, dar trebuie avută multă grijă să nu se prindă. (În cazul acesta devine amară). Dacă este cazul se adaugă treptat câteva picături de apă. Când a scăzut şi este uşor rumenită poate fi adăugată la mâncarea propusă sau poate fi preparat un sos la care se mai adaugă sosul de roşii, uleiul şi verdeaţa.

a 50 ml ulei a 4 cepe tocate mărunt a 3-4 linguri suc de roşii a sare a pătrunjel verde

57. Sos de ceapă cu smântână 6 porții x 150 g; 1 porție = 206 calorii, 17 glucide

Ceapa se curăţă, se spală şi se taie solzi, apoi se pune pe foc întrun vas gros de fier sau într-o cratiţă teflon. Se presară cu sare. Se lasă la foc mic acoperită cu un capac. Când ceapa începe să scadă se adaugă smântâna şi se lasă să fiarbă bine. Când este gata, se adaugă sucul de roşii, apoi făina frecată cu ulei. Se freacă puţin sosul, până când făina fierbe şi începe să se îngroaşe sosul, apoi se ia de pe foc şi se toarnă cald în boluri sau alte castronaşe adânci din care se poate servi. Sosuri

a 5-6 cepe mai mari (750 g) a 300 g smântână adunată

de pe laptele prins sau smântână vegetală (vezi reţeta nr.12) a 250 ml suc de roşii sau ardei în suc de roşii preparat după reţeta nr. 303 a 2 linguri ulei a 3 linguri făină a 1/2 linguriţă sare

101

58. Sos cu bame 6 porții x 150 g; 1 porție = 161 calorii, 13 glucide

a 5-6 cepe mai mari (750 g) a 1/2 kg ardei a 1 kg roşii (sau 500 g

Se curăţă şi se spală ceapa, apoi se toacă solzi şi se pune la foc mic într-o oală teflon sau într-un vas gros de fier, se presară cu sare şi se gogoşari în suc de roşii, pregătiţi pentru iarnă acoperă cu un capac. Se toacă ardeii sau se dau pe ră după reţeta nr.304) zătoarea mare, apoi se pun şi ei la a 1/2 kg bame fiert împreună cu ceapa. Când s-au a 3 linguri ulei înmuiat bine, se adaugă roşiile cua 1/2 linguriţă sare răţite de coajă şi tocate foarte măa 2 legături verdeaţă runt, apoi bamele, după ce au fost (pătrunjel şi mărar) deja spălate şi li s-a scurtat codiţa. Sosul se lasă să fiarbă până când bamele sunt fierte suficient, apoi se adaugă uleiul şi verdeaţa bine tocată.

102


59. Sos de roşii 4 porții x 150 g; 1 porție = 95 calorii, 7 glucide

Se amestecă toate ingredientele şi se pun într-o cratiţă la fiert timp de 15-20 de minute. Se poate acri cu 1-2 linguriţe de zeamă de lămâie. Se poate servi ca garnitură la o mâncare consistentă sau la pizza cu ciuperci.

a 400 g bulion a 1 ceapă mare tocată fin a 3 linguri ulei a 2 ardei gogoşari sau graşi

roşii tocaţi foarte fin a 4-5 căţei de usturoi, de asemenea tocaţi foarte fin sau raşi pe răzătoarea fină a 1 linguriţă sare

60. Sos de ardei 6 porții x 150 g; 1 porție = 13 calorii, 18 glucide

Se toacă ardeiul mărunt sau se rade. Se toacă roşiile curăţite de codiţe și se pun la fiert împreună cu ardeiul. Se lasă să clocotească 7-8 minute, apoi se dau la o parte de pe foc şi se lasă să se răcească. Se adaugă sarea, măslinele şi uleiul. Se serveşte alături de piure de cartofi, pilaf de orez, fasole iahnie sau alte mâncăruri scăzute.

Sosuri

a 1 kg ardei gogoşari a 1/2 kg roşii a 3 linguri ulei a 50 g măsline a sare

103

E bine să ştim Unul dintre ingedientele de bază ale unei diete sănătoase îl constituie fibrele vegetale. În ultimii ani cercetările au scos în evidenţă importanţa covârşitoare a acestora. La ora actuală oamenii de ştiinţă au constatat că o dietă bogată în fibre joacă un rol deosebit de important în prevenirea unor boli cronice grave ca diabetul, bolile de inimă şi cancerul. Fibrele vegetale se găsesc numai în alimentele de origine vegetală şi nu pot fi descompuse de enzimele aflate în sistemul digestiv al omului. În timp ce alimentele de bază sunt aproape în totalitate descompuse şi absorbite în intestinul subţire, fibrele vegetale ajung în intestinul gros aproape intacte. De aceea ele au un important rol în prevenirea cancerului de colon, apărându-ne de apariţia lui în diferite moduri: - accelerând tranzitul intestinal, deoarece substanţele cancerigene rămân mai puţin timp în intestine; - diluând substanţele toxice prin scaune voluminioase, făcându-le astfel mai puţin nocive; - provocând eliminarea sărurilor biliare prin materiile fecale (factor de risc pentru cancer al conolului); - modificând favorabil flora intestinală. Fibrele alimentare sunt de asemenea importante în prevenirea inflamaţiilor colonului (colitelor). De aceea, este foarte important ca din preparatele culinare să se mănânce şi zarzavatul (morcovul, pătrunjelul, ţelină, etc.). Întrucât unele persoane nu îl acceptă la prepararea alimentelor, poate fi tăiat foarte mărunt sau mixat în amestec cu zeamă de supă, metodă folosită mai ales în supele-creme sau şi la orice altă mâncare. Produsul obţinut se adăugă apoi ca un sos la diverse preparate.

104


V.

SUPE

61. Supă dulce de tăiţei 6 porții x 300 ml; 1 porție = 128 calorii, 25 glucide

a 3 l apă, 3 morcovi (400 g) a 3 cepe, nu prea mari, a 1 ţelină a 2 rădăcini pătrunjel a 1 rădăcină păstârnac a 2 linguri ulei a 2 linguriţe sare a 100 g tăiţei de casă (vezi reţeta nr.184), sau fidea a 2 legături de pătrunjel

Se pune apa la fiert cu sarea. Se adaugă morcovul tăiat bucăţele mici, ţelina, pătrunjelul rădăcină şi păstârnacul tăiat bucăţi mari sau întregi şi crestate la capătul mai gros. Când zarzavatul este aproape fiert se adaugă ceapa întreagă. Se fierbe supa o jumătate de oră, apoi se scoate zarzavatul întreg şi se adaugă tăiţeii sau fideaua. Tăiţeii se fierb 3-7 minute, fideaua se fierbe 2-3 minute. Se adaugă uleiul şi verdeaţa tocată mărunt. Se stinge focul şi se lasă oala acoperită cu un capac 15-20 de minute înainte de a se servi la masă.

62. Supă de zarzavat 6 porții x 300 g; 1 porție = 225 calorii, 50 glucide

a 1/2 kg cartofi a 3 morcovi (400 g) a 2 cepe potrivit de mari a 1 ţelină a 2 rădăcini pătrunjel a 3 ouă (opţional) a 3 linguri ulei a 2 linguriţe sare a 400 ml suc de roşii a 2 legături de verdeaţă

Se curăţă şi se spală zarzavatul. Într-o oală de aproximativ 5 litri se pun la fiert 3 litri apă, în care se pune și sarea. Se adaugă ceapa tocată, morcovul, ţelina şi pătrunjelul rădăcină, date pe răzătoarea mare. Se lasă la fiert cca 10 minute, se adaugă cartofii tăiaţi în bucăţi potrivite, după dorinţă.

(pătrunjel, ţelină sau leuştean)

106


Când zarzavatul este fiert, se acreşte cu sucul de roşii (vara poate fi înlocuit cu roşii tocate mărunt). Se lasă să dea în clocot, apoi se adaugă ouăle bătute spumă tare. După ce ouăle s-au întărit se toarnă uleiul şi se presară verdeaţă tocată fin. Se ia de pe foc.

63. Supă cremă de zarzavat 6 porții x 300 g; 1 porție = 233 calorii, 52 glucide 50 g crutoane conțin cca 255 calorii, 53 glucide

Într-o oală de 4-5 litri se pun la fiert 3 litri apă cu sare. Se rad pe răzătoare ceapa, cartofii, morcovii, ţelina şi pătrunjelul rădăcină; apoi, după ce au dat câteva clocote, se adaugă conopida şi dovlecelul, de asemenea rase. Se lasă să fiarbă 10-15 minute, şi se pun şi roşiile rase. După încă 5-10 minute, timp în care fierb roşiile, se adaugă uleiul, apoi verdeaţa tocată foarte fin. Se serveşte cu crutoane (vezi reţeta nr.189), care se adaugă la supă chiar atunci când se servesc pentru a nu se înmuia prea tare.

Supe

a 1/2 kg cartofi a 3 cepe mari a 3 morcovi (400 g) a 1 ţelină mare a 2 rădăcini de pătrunjel a 4 linguri ulei a 2 linguriţe sare a 1 conopidă potrivit de mare a 1/2 kg roşii a 1 dovlecel mic a 2-3 legături de verdeaţă (pătrunjel, ţelină, leuştean)

a crutoane preparate din 500 g pâine

107

64. Supă cu găluşte de griş 6 porții x 300 g; 1 porție = 312 calorii, 34 glucide Fiecare găluşcă conţine cca. 40 calorii şi 6 glucide

a 3 morcovi (400 g) a 2 cepe potrivit de mari a 1 ţelină a 2 rădăcini de pătrunjel a 4 ouă a 4 linguri ulei a 12-14 linguri rase cu griş a 700-800 g roşii tocate a 1 ardei tocat fin a 2 linguriţe sare a 2 legături de pătrunjel

Se curăţă şi se spală zarzavatul, apoi se pune la fiert într-o oală de 5 litri, în care s-a pus 4 litri de apă sărată. Morcovii se taie rondele sau bucăţele mici, iar restul zarzavatului se pune întreg, puţin crestat la un capăt. În timp ce fierbe zarzavatul se pregătesc găluştele, astfel: se freacă gălbenuşurile cu grişul, se adaugă 1 linguriţă de sare şi 1-2 linguri de ulei, apoi albuşurile bătute spumă tare, se amestecă uşor în compoziţie, şi se mai lasă 10-15 minute ca să crească grişul. Se scoate zarzavatul întreg cu o paletă, se iau găluşte cu o lingură udă şi se lasă să cadă în supă. Dacă supa clocoteşte, se picură câteva picături de apă rece peste găluşte şi se lasă să fiarbă la foc mic cca 10 minute. Se adaugă roşiile, ardeiul tocat şi uleiul, se lasă să mai dea câteva clocote, apoi se presară verdeaţa tocată foarte fin şi se dă la o parte de pe foc. (Găluştele pot fi fierte şi separat într-o oală cu apă şi sare, apoi se scot cu o paletă şi se adaugă la supă la sfârşit împreună cu verdeaţa.)

108


65. Supă de perişoare din nucă 6 porții x 300 g; 1 porție = 400 calorii, 27 glucide

Se pregătesc morcovii tăiaţi Supă: rondele, 2 cepe întregi, ţelina tăia- a 2 cepe tă bucăţi mari, albitura şi se pun la a4-5 morcovi fiert în 4 litri de apă sărată. a 1 ţelină Între timp se toacă mărunt 2 a 1-2 rădăcini de albitură cepe, se pun la fiert cu puţină sare (pătrunjel, păstârnac) şi se presară la nevoie 2-3 picături a 2 linguri ulei de apă. Când s-au înmuiat se adau- a 2 linguriţe de sare gă orezul ales şi spălat şi apă aşa a 500 ml suc de roşii încât să fie acoperit de două de- a frunze de pătrunjel gete cu apă. Se fierbe până începe a câteva frunze de ţelină să se umfle, dar nu trebuie să fie suficient de fiert. Se dă la o parte Perişoare: de pe foc şi se lasă să se răcească. a 2 cepe Se adaugă nuca măcinată, pesme- a 150 g orez tul, 1 lingură de ulei şi ouăle bătute a 200 g nucă măcinată spumă sau amidonul de porumb. a 1-2 ouă sau 2 linguri Se mai poate adăuga puţină vege- amidon de porumb ta preparată în casă (vezi reţeta a 1 lingură ulei nr. 318), mărar tocat foarte fin sau a 50 g de pesmet verdeaţă uscată sub formă de praf a sare, 1 linguriţă rasă (vezi reţeta nr. 319). Se formează a 500 ml suc de roşii perişoarele sub formă de biluţe şi a frunze de pătrunjel a câteva frunze de ţelină se aşază pe un platou. Când sunt fierte zarzavaturile, se scot întregi sau mai mari, cu o paletă şi se dă la foc mic. Se mai adaugă puţină apă rece ca să nu clocotească, apoi se adaugă uşor perişoarele, lăsate să se scufunde uşor în zeama de supă. Dacă supa clocoteşte încă, se mai picură puţină apă rece peste ele. Se lasă să fiarbă încet, la foc mic, timp de cca 5 minute, apoi se adaugă la sucul de roşii, uleiul şi verdeaţa rămasă: pătrunjel şi ţelină. Supe

109

66. Supă-cremă de gulii 6 porții x 300 g; 1 porție = 133 calorii, 22 glucide

Se curăţă zarzavatul, se spală, se a 4 gulii (1/2 kg) taie în bucăţi de mărime potrivită, a 2 morcovi potrivit de mari (350 g) a 1 dovlecel mic (300 g) a 3 cepe (200 g) a 2 linguri de făină a 1 ceaşcă smântână vegetală (vezi reţeta nr. 12) a 2 roşii apătrunjel verde a mărar proaspăt a sare

110

se pune într-o cratiţă cu apă atât cât să le acopere bine. Se fierbe bine, apoi se mixează în blender sau se dă prin sită, împreună cu roşiile opărite. Piureul obţinut se amestecă cu apa în care a fiert zarzavatul şi se mai fierbe câteva minute. Se drege cu smântână frecată cu făină. Se serveşte cu verdeaţa tocată mărunt deasupra şi cu crutoane (vezi reţeta nr.189).


VI.

CIORBE

67. Borş de tărâţe Valoarea caloriilor şi a glucidelor este nesemnificativă.

Se amestecă tărâţele cu făina de mălai şi se umezesc cu puţină apă sau de secară rece. Se clocoteşte apa, 7-8 l, în care a100 g făină de mălai se adaugă frunzele de leuştean, măa8 l apă a150 g huşte (tărâţă dintr- rar şi crenguţa de vişin. Se toarnă un borş mai vechi) sau un cub peste tărâţe şi se amestecă de câteva ori până se răceşte. Când apa mic de drojdie este numai călduţă se adaugă huşafrunze de mărar tele sau drojdia. Dacă nu aveţi huşaleuştean te, borșul nu va ieşi foarte bun de ao crenguţă de vişin prima dată. Încercaţi cu o cantitate mai mică. Se păstrează la un loc cald timp de 2 zile, amestecându-se de câteva ori pe zi cu o paletă de lemn. Când a început să se acrească borșul se strecoară şi se pune la rece. Peste huştele rămase se adaugă apă călduţă şi se lasă din nou 2-3 zile, amestecându-se de câteva ori pe zi. Apoi borșul se strecoară din nou. Dacă huştele sunt acrişoare, se poate adăuga numai apă de două ori. După aceea tărâțele vechi se aruncă păstrându-se numai 1500 g pentru a avea huşte la o nouă reţetă. Dacă nu vrem să repetăm imediat reţeta, le putem păstra la frigider câteva zile. Borşul de tărâţe este un aliment foarte bogat în vitamine, mai ales în complexul de vitamine B. Poate fi folosit la prepararea ciorbelor sau poate fi băut ca băutură răcoritoare.

a1000-1300 g tărâţe de grâu

112


68. Ciorbă de zarzavat cu ciuperci 6 porții x 300 g; 1 porție = 227 calorii, 30 glucide

Se toacă ceapa; morcovii se taie rondele, iar țelina și pătrunjelul rădăcină se pun întregi la fiert într-o oală cu 3-4 litri apă. Se adaugă sarea, iar după ce dau câteva clocote se pun cartofii tăiaţi bucăţi mai mari. Când cartofii sunt aproape fierţi, se adaugă ciupercile (dacă folosim ciuperci uscate se pun la fiert odată cu cartofii, dacă folosim ciuperci proaspete se pun când zarzavatul este aproape fiert). Se adaugă sucul de roşii sau roşiile tocate (sau borşul) şi uleiul, apoi verdeaţa tocată mărunt.

Ciorbe

a 3-4 cartofi (1/2 kg) a 3 morcovi potrivit de mari

(400 g) a 1 ţelină a 1 rădăcină de pătrunjel a 2-3 cepe a 1/2 kg ciuperci curăţite şi bine spălate sau 2 căni de ciuperci uscate, bine spălate şi puse la muiat în apă rece timp de 1 oră a 2 căni suc de roşii (sau borş) sau 1/2 kg roşii proaspete tocate mărunt, fără coajă a 2 linguri de ulei a 2 linguriţe de sare a 2 legături de verdeaţă (pătrunjel, ţelină sau leuştean)

113

69. Borş craiovean 6 porții x 300 g; 1 porție = 120 calorii, 8 glucide

a 1/2 kg urzici a 200 g lobodă a 1/2 kg de spanac a 1 căpăţână de salată verde a 5-6 fire ceapă verde a 5-6 fire usturoi verde a 1 1/2 linguriţă sare a 3 linguri de orez a 3 linguri ulei a 1 cană smântână (adunată

de pe chişleag sau smântână vegetală preparată ca în reţeta nr.12) a 1 l borş a 3 ouă a 1 legătură mare de leuştean

Într-o oală de 5-6 litri se pun la fiert 3 litri de apă, cu puţină sare. Când apa clocoteşte se pune la fiert orezul ales şi bine spălat. Se curăţă şi se spală bine ceapa, usturoiul, urzicile, loboda, spanacul şi salata, apoi se adaugă pe rând, mai întâi ceapa şi usturoiul tocate mărunt, apoi când acestea au dat câteva clocote se adaugă şi celelalte verdeţuri tocate nu prea mărunt. Când totul este fiert se adaugă ouăle bătute cu smântână şi puţină sare, uleiul, borşul şi leuşteanul tocat.

70. Ciorbă de primăvară 6 porții x 300 g; 1 porție = 148 calorii, 7 glucide

Se curăţă, se spală şi se toacă ceapa, apoi se pune la fiert cu 3 l ştevie, măcriş, lobodă sau apă. Când apa clocoteşte, se adaugă salată) orezul ales şi spălat. a 5-6 fire de ceapă verde Se curăţă verdeţurile, se aleg bine, a 2 linguri de ulei se spală în multe ape şi se toacă. Se a 2 linguri de orez pun la fiert, când orezul a început să a 300 ml suc de roşii crească, împreună cu puţină sare. a sare Se dau câteva clocote, şi când vera 1-2 ouă a o legătură de leuştean deţurile s-au fiert, se adaugă sucul de roşii, uleiul şi ouăle bătute bine. (mărar)

a 1/2 kg de urzici (spanac,

114


Se potriveşte de sare. Când este gata se adaugă leuşteanul (mărarul) tocat mărunt. Se poate acri mai mult cu zeamă de lămâie. Dacă se foloseşte ceapă verde, aceasta se pune odată cu verdeţurile. Dacă ciorba nu este prea deasă oul se poate face omletă şi apoi se pune la ciorbă, tăiat pătrăţele cu latura de 1 cm.

71. Ciorbă de păstăi 6 porții x 300 g; 1 porție = 220 calorii, 17 glucide

Păstăile se curăţă, se spală, se rup cu o lungime de 2-3 cm. Se pune ceapa la fiert în 3 l apă. Morcovul se curăţă, se spală, se taie rondele şi se pune şi el la fiert. Se adaugă şi cartofii curăţaţi şi tăiaţi bucăţi, împreună cu fasolea verde. Când s-au fiert zarzavaturile, se adaugă sare, ulei, roşii tocate şi după ce dă câteva clocote se presară pătrunjel tocat mărunt.

Ciorbe

a1/2 kg păstăi a1 ceapă a3-4 morcovi a2-3 cartofi a5-6 roşii sau suc de roşii asare a2-3 linguri ulei a1 legătură pătrunjel

115

72. Ciorbă de linte 6 porții x 300 g; 1 porție = 302 calorii, 50 glucide

a 300 g boabe de linte a 1 ceapă a 3-4 morcovi a 1 pătrunjel rădăcină a 1 păstârnac a 1 ţelină a 1 ardei a 5-6 roşii a ulei a sare a o legătură de leuştean sau

Boabele de linte se spală şi se pun la înmuiat câteva ore. Se pun apoi la fiert în apă, atât cât să le acopere, şi când apa începe să clocotească se scot cu o lingură de spumă şi se pun într-un alt vas cu 3 l apă fierbinte. Când lintea a început să se înmoaie se adaugă ceapa, morcovul, ţelina şi puţină sare. Când zarzavatul şi lintea sunt fierte se adaugă ardeiul tocat mărunt şi roşii tocate. După câteva minute se potriveş frunze de ţelină te de sare şi se adaugă uleiul. Se adaugă verdeaţa tocată mărunt Supa astfel obţinută se poate mixa prin blender după răcire pentru a se obţine o cremă. Pentru a doua variantă se pot folosi frunze de verdeţuri uscate, mărunţite sub formă de praf (vezi reţeta nr.319). Se serveşte cu crutoane (vezi reţeta nr.189). La fel se procedează şi pentru ciorba de fasole boabe. Pentru aceasta sunt preferate boabele mici de fasole.

116


73. Ciorbă de dovlecei 6 porții x 300 g; 1 porție = 243 calorii, 13 glucide

Se toacă ceapa şi se pune la fiert în 3 l apă. Când apa fierbe în clocot, se adaugă orezul, ales şi spălat, morcovul gata pregătit şi tăiat rondele, şi puţină sare. După câteva minute se adaugă cartofii, de asemenea pregătiţi. Dovleceii se spală, se curăţă coaja în locurile unde este pătată sau julită, se înlătură capetele şi se taie în cuburi mici de 1-2 cm grosime. Se pun la fiert când cartofii sunt fierţi pe jumătate. Când tot zarzavatul este fiert, se adaugă roşiile tocate, se potriveşte de sare, şi se pun ouăle bătute bine, apoi mărarul tocat şi uleiul.

a2 dovlecei potrivit de mari a2 cepe a2 linguri de orez a2-3 morcovi a2-3 cartofi a5-6 roşii a2-3 linguri de ulei a2 ouă a1 legătură mărar

74. Ciorbă de varză 6 porții x 300 g; 1 porție = 178 calorii, 16 glucide

Se toacă ceapa şi se pune la fiert în 3 l apă, cu puţină sare. Când apa clocoteşte se adaugă orezul, morcovul tăiat rondele, şi apoi cartoful, curăţat, spălat şi tăiat cuburi. Varza se curăţă de frunzele exterioare şi de cotoarele tari, se toacă mai mare şi se pune la fiert împreună cu celelalte zarzavaturi. Când zarzavaturile s-au fiert, se adaugă roşiile tocate mărunt sau rase pe răzătoare, se potriveşte de sare şi ulei. Ciorbe

a 1 varză nu prea mare a 1 ceapă mică a 2 linguri de orez a 3-4 morcovi a 2-3 cartofi a 5-6 roşii a 2 linguri ulei a sare

117

75. Ciorbă de sfeclă roşie 6 porții x 300 g; 1 porție = 274 calorii, 58 glucide

a2 kg sfeclă roşie coaptă a1 ceapă a3-4 morcovi a2-3 rădăcini de pătrunjel a3-4 cartofi a5-6 roşii aulei asare apătrunjel afrunze de ţelină

Se pun la fiert în 4 l apă rece, cu puţină sare, ceapa, morcovul şi pătrunjelul tăiate rondele, apoi cartoful tăiat în cuburi nu prea mici. Când zarzavatul este fiert se adaugă roşiile, se potriveşte de sare şi ulei, iar la sfârşit se pune sfecla coaptă, curăţată de coajă şi tăiată în cuburi de cca. 1-2 cm grosime. Se mai dau 2-3 clocote şi se adaugă verdeaţa tocată mărunt.

76. Ciorbă de roşii 6 porții x 250 g; 1 porție = 125 calorii, 8 glucide

a 1/2 kg roşii Se toacă ceapa, se pune la fiert în a 2 legături ceapă verde sau 2 litri apă cu sare. Când apa fierbe o ceapă mare a 2-3 linguri orez a 2-3 ouă a ulei a pătrunjel verde tocat

118

în clocot, se adaugă orezul ales şi spălat. Roşiile se curăţă de coajă, se toacă mărunt şi se pun la fiert, când orezul a început să crească. Când totul este fiert se adaugă uleiul şi ouăle bătute bine. Se potriveşte de sare şi se pune verdeaţa. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

77. Ciorbă de roşii cu bame 6 porții x 250 g; 1 porție = 16 calorii, 10 glucide

Se toacă ceapa, se pune la fiert în 2 litri apă cu sare. Când apa fierbe în clocot, se adaugă orezul ales şi spălat. Roşiile se curăţă de coajă, se toacă mărunt şi se pun la fiert când orezul a început să se umfle. Se curăţă bamele de codiţele lungi, se spală şi se pun la fiert în ciorbă timp de 10-15 minute. Se adaugă uleiul, ouăle bătute bine şi verdeaţa tocată.

Ciorbe

a 1/2 kg roşii a 2 legături ceapă verde sau

1 ceapă mare a 3 linguri orez a 300 g bame a 1 linguriţă sare a 2-3 ouă a 2 linguri ulei a o legătură pătrunjel verde tocat

119

Cercetările arată că prelucrarea termică a grăsimilor duce la formarea unor produşi cancerigeni, cancerul digestiv fiind favorizat în primul rând. Grăsimile vegetale tratate termic sunt chiar mai dăunătoare sănătăţii decât cele animale, care la rândul lor prezintă dezavantajul aportului crescut de colesterol. Grăsimile hidrogenate sunt, însă, şi mai dăunătoare chiar dacă sunt folosite în starea lor de prezentare pe piaţă, cu atât mai mult tratate termic atunci când sunt adăugate în diverse preparate culinare. Procesul de obţinere a margarinei prin ridicarea uleiurilor vegetale la temperaturi foarte ridicate şi apoi răcite, face să rezulte un produs deosebit de toxic, pe care oamenii îl folosesc adesea, mai ales în preajma sărbătorilor, când îşi propun să se rezume la o alimentaţie sănătoasă în vederea unei vieţuiri mai simple.

120


VII.

CHIFTELUŢE

78. Chifteluţe de cartofi (Tocinei) 4 porții x 250 g; 1 porție = 218 calorii, 8 glucide

a 1 kg cartofi a 2-3 ouă a 2 felii mici de pâine

înmuiată a 1 legătură pătrunjel a 3-4 căţei de usturoi a sare

Menţiune: Cu mai multă migală şi atenţie sporită se poate renunţa la ouă. Chifteluţele se leagă bine cu ajutorul amidonului din cartofi. În acest caz nu se pune pâine înmuiată.

Se curăţă cartofii, se spală, se rad pe răzătoarea măruntă sau pe răzătoarea de plastic şi se scurge zeama lăsată. Se pot stropi cu puţin lapte pentru a nu se înnegri. Se adaugă miezul de pâine înmuiat în apă, gălbenuşurile şi sarea. După ce s-au amestecat bine, se adaugă albuşurile bătute spumă. Acestea se amestecă foarte uşor în compoziţie. Opţional se poate adăuga pătrunjel verde tocat mărunt sau 3-4 căţei de usturoi pisaţi. Se fac chifteluţe şi se prăjesc în tigaia teflon, la foc mic, acoperite cu un capac. Când sunt gata se pun într-o farfurie şi se poate adăuga puţin ulei crud peste ele.

79. Drob de cartofi 6 porții x 250 g; 1 porție = 162 calorii, 50 glucide

a10 cartofi potrivit de mari a½ cană de orez bine fiert a2 cepe a1 lingură de ulei asare apraf de verdeaţă uscată

(vezi reţeta nr.319 ) a sau pătrunjel verde tocat

122

Se curăţă cartofii şi ceapa, apoi se rad, iar ceapa se toacă mărunt sau se mixează prin robotul de bucătărie împreună cu orezul răcit. Se adaugă sare după gust, uleiul şi verdeaţa. Se tapetează o tavă cu hârtie specială pentru copt şi se aşază compoziţia. Se dă la cuptor la foc potrivit. Se taie când s-a răcit. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

80. Chifteluţe de cartofi cu zarzavat 150 g conțin 160 calorii, 30 glucide

Se rad pe răzătoarea măruntă cartofii şi se scurge amidonul. Se strecoară şi se pune într-o cană; se adaugă ceapa, usturoiul şi morcovii, rase. Se amestecă zarzavaturile cu pâinea muiată, pătrunjelul tocat mărunt, uleiul, sarea şi gălbenuşurile. Albuşurile se adaugă la sfârşit bătute spumă tare. Se înveleşte o tavă cu hârtie de copt, se toarnă compoziţia şi se aşază cu o lingură ca să fie uniformă pe toată suprafaţa tăvii. Se dă la cuptorul încins şi se ţine până când chifteluţa este bine rumenită. Se lasă puţin să se răcească, apoi se taie pătrate mai mari şi se aşază pe un platou.

a 1 kg cartofi potrivit de

mari a 2 cepe mari a 2 morcovi mari (facultativ) a 2 felii de pâine muiată în apă a 3-4 căţei de usturoi (facultativ) a 1 legătură de pătrunjel a 4 ouă a 1/2 linguriţă sare a 3 linguri de ulei

Peste amidonul scurs se adaugă apă, se amestecă bine şi se lasă să se decanteze. Peste cca. 20 de minute, când amidonul s-a depus şi apa s-a ridicat deasupra, se scurge apa şi se adaugă din nou apă curată, apoi se amestecă bine cu amidonul şi se lasă din nou să se decanteze. Se repetă operaţia până când amidonul nu mai are culoare roşcată, ci este de un alb perfect. Atunci se păstrează acoperit cu apă curată care se schimbă o dată pe zi. Se poate strânge în felul acesta mereu amidon care se va folosi la răciturile din cartofi. Chifteluțe

123

81. Chifteluţe de zarzavat la teflon 4 porții x 250 g; 1 porție = 328 calorii, 60 glucide


Se rade zarzavatul pe răzătoarea mică şi se scurg cartofii de amidon, dar nu se scurg tare ca să nu rămână prea uscaţi. Amidonul se pregăteşte ca în menţiunea de mai sus pentru a fi folosit la răcituri. Se toacă pătrunjelul mărunt, se amestecă bine cu zarzavatul ras, gălbenuşurile şi sarea, apoi se adaugă albuşurile bătute spumă tare. Se încinge bine o tigaie teflon (dacă este din cele subţiri de aluminiu cu teflon, se pune o tablă sub ea). Se pun chifteluţe cu o lingură în tigaie, se apasă puţin fiecare şi se coc la foc mic, acoperite cu un capac. Când sunt rumenite frumos se întorc şi pe partea cealaltă cu ajutorul unei palete de lemn. Când sunt gata, se răstoarnă într-un castron, se stropesc cu puţin ulei şi se acoperă cu un capac. Se servesc calde.

mari a 3 cepe potrivit de mari (300 g) a 3-4 căţei de usturoi (facultativ) a 1 legătură de pătrunjel a 4 ouă a 1/4 linguriţă sare

82. Chifteluţe de dovlecei 4 porții x 250 g; 1 porție = 328 calorii, 60 glucide

a 1 kg dovlecei a 2-3 cepe mari a 1 lingură pesmet a 5-6 linguri făină (cu vârf) a 2-3 felii de pâine înmuiate în apă a 4 ouă a 250 g brânză de vaci (facultativ) a sare după gust 124

Dovleceii se spală, se curăţă de coajă, se pun la fiert în apă clocotită. După ce s-au fiert bine se pun într-o strecurătoare, se lasă să se scurgă şi să se răcească, apoi se dau prin sită. Ceapa tocată se înăbuşă într-un vas de fier ca în reţeta nr. 56. Se amestecă dovleceii cu ceapa, pâinea înmuiată, pesmetul, făina, brânza de vaci şi gălbenuşurile. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Albuşurile se bat spumă şi se adaugă la sfârşit încorporându-se uşor în compoziţie. Se potriveşte de sare. Se încinge bine tigaia teflon, se iau cu o lingură chifteluţe şi se aşază în tigaie. Se coc la foc mic, acoperite cu un capac. Se pot prepara şi fără brânză de vaci.

83. Chifteluţe de conopidă O chifţeluţă = 75 g conţine cca 60 calorii şi 7 glucide.

Se fierbe morcovul şi conopida, apoi se pasează. Se rad ceapa şi cartoful pe răzătoarea mică. Se amestecă totul cu gălbenuşurile, pâinea muiată, grişul şi făina. Albuşurile se bat spumă, se amestecă în compoziţie şi se potriveşte de sare. Se iau cu o lingură chifteluţe şi se prăjesc în tigaia teflon la foc mic, acoperite cu un capac. Când s-au rumenit pe o parte, se întorc cu o paletă de lemn pe partea cealaltă. Se aşază într-un castron, se stropesc cu ulei şi se acoperă cu un capac, pentru a se răci încet.

Chifteluțe

a 2 conopide potrivit de mari a 3-4 morcovi a 4-5 ouă a 1 lingură griş a 1 lingură făină a 1 ceapă a 1 cartof a 1/2 linguriţă sare a 2 felii pâine înmuiată

125

84. Chifteluţe de praz 4 porții x 150 g; 1 porție = 260 calorii, 46 glucide

a 15 fire praz a 4 felii de pâine a 3 ouă a puţin pesmet a puţină sare

Se curăţă prazul, se spală şi se pune la fiert tăiat în bucăţele mai mici. Când este foarte bine fiert se scurge şi se amestecă cu pâinea înmuiată. Se dau împreună prin maşina de tocat. Apoi se amestecă cu gălbenuşurile (cu puţină făină dacă compoziţia este subţire) şi cu albuşurile bătute spumă tare. Se fac chifteluţe cu mâna, se dau prin pesmet şi se prăjesc în tigaia teflon fără grăsime. Se pot coace şi la cuptor aşezate pe o tavă şi coapte la foc potrivit timp de 20-30 minute.

85. Chifteluţe de urzici 4 porții x 150 g; 1 porție = 205 calorii, 27 glucide

a 3-4 cepe a 1/2 kg urzici a 2-3 linguri făină a 1-2 felii de pâine înmuiată a 4 ouă a sare după gust

Ceapa tocată se căleşte într-un vas de fier ca în reţeta 51. Urzicile opărite şi tocate se adaugă la ceapă şi se înăbuşă până scad. Se pun 2 ouă bătute ca pentru omletă şi se amestecă bine cu ceapa şi urzicile. Se mai lasă puţin şi se ridică de pe foc. Când s-au răcit, se adaugă făina, pâinea, gălbenuşurile crude şi sare după gust. Se amestecă bine, până când compoziţia devine omogenă şi se adaugă albuşurile rămase bătute spumă. Se iau cu o lingură chifteluţe, se pun în tigaia teflon bine încinsă şi se prăjesc la foc mic, acoperite cu un capac. 126


86. Chifteluţe de spanac (Se pregătesc la fel ca şi cele de urzici)

87. Chifteluţe de ciuperci 4 porții x 150 g; 1 porție = 380 calorii, 58 glucide

Ciupercile se fierb în apă puţin sărată şi se dau prin maşina de tocat. Separat se rumeneşte ceapa într-un vas de fier (ceaun), fără grăsime, ca în reţeta 51. Când s-a răcit, se amestecă ciupercile cu ceapa, pâinea înmuiată, făina, uleiul şi gălbenuşurile. Se potrivesc de sare şi se adaugă albuşurile bătute spumă tare. Se iau cu o lingură chifteluţe şi se prăjesc în tigaia de teflon, la foc mic, acoperite cu un capac.

a 1 kg ciuperci a 1/2 kg ceapă a 2-3 felii de pâine înmuiată în apă a 2 linguri de făină a 4 ouă a 2 linguri ulei a sare

Drobul şi chifteluţele coapte la cuptor se pot coace mai bine şi mai sănătos dacă tava este tapetată cu hârtie specială pentru copt. Aceasta se întinde pe tava uscată, iar compoziţia se toarnă deasupra, fără a fi unsă deloc. Chifteluțe

127

88. Drob cartofi cu ciuperci 6 porții x 250 g; 1 porție = 165 calorii, 52 glucide

Se curăţă cartofii şi ceapa, apoi a 10 cartofi potrivit de mari a 1/2 cană de orez bine fiert se rad, iar ceapa se toacă mărunt sau se mixează prin robotul de bucătărie a 2 cepe împreună cu orezul răcit şi ciupercia 1 cană de ciuperci fierte şi tocate prin maşina de tocat a 1 lingură de ulei a sare a praf de verdeaţă uscată sau pătrunjel verde tocat

le. Se adaugă sare după gust, uleiul şi verdeaţa. Se tapetează o tavă cu hârtie specială pentru copt şi se aşază compoziţia. Se dă la cuptor la foc potrivit. Se taie când s-a răcit.

89. Drob de nuci 150 g drob conține 220 calorii, 7 glucide

a miezul de la 50 de nuci a 2 cepe mari a 2 felii de pâine a 2 linguri de ulei a 3-4 ouă (pot fi înclocuite

Nucile se macină prin maşina de nuci, ceapa se toacă mărunt, pâinea se înmoaie şi apoi se pasează cu o furculiţă. Toate acestea se amestecă cu uleiul, gălbenuşurile sau amicu 2-3 linguri amidon de donul de porumb, sucul de roşii şi porumb și 3 linguri de griș) sarea. Se adaugă albuşurile bătute a 3/4 l suc de roşii spumă, dacă se foloseşte oul în coma 1/2 linguriţă sare poziţie, sau se adaugă amidonul şi grişul pentru a doua variantă. Se tapetează o tavă cu hârtie specială pentru copt şi se aşază compoziţia în strat gros de 3-5 cm. Se dă la cuptor la foc mic. Când s-a format deasupra o coajă bine rumenită este gata. Se scoate, se lasă să se răcească şi se taie bucăţi. Se poate servi alături de piure de cartofi, sufleuri de verdeţuri (spanac, ştevie, urzici etc.), varză călită, mâncare de mazăre. 128


La cele mai multe reţete de chifteluţe şi drob se poate folosi cu succes amidonul de porumb în loc de ou. Cu puţină dibăcie şi răbdare, preparatele sunt ca formă şi gust aproape identice. Cantitatea aproximativă înlocuieşte 1 ou cu 1 lingură amidon.

90. Chifteluţe de soia I 1 porție de 150 g conține 160 calorii, 11 glucide

Soia înmuiată 6-8 ore, fiartă a 100 g pastă de soia bine şi trecută prin sită sau prin a 3 cartofi potriviţi maşina de tocat, se amestecă cu a 2-3 cepe mari cartofii cruzi, raşi, ceapa tocată, a 2 felii de pâine înmuiată ulei, pâinea înmuiată, sucul de roşii a 4 ouă sau 4 linguri amidon şi amidonul de porumb sau gălbe- de porumb nuşurile. Se adaugă albuşurile bă- a 1 lingură de ulei tute spumă, dacă se folosesc ouă în a suc de roşii preparat. Se tapetează tava cu hâr- a sare după gust tie de copt, se toarnă compoziţia şi se dă la cuptor la foc mic. Când este gata, se lasă să se răcorească puţin, apoi se taie bucăţi mari, pătrate şi se aşază pe o farfurie.

Chifteluțe

129

91. Chifteluţe de soia II 1 porție x 150 g conține 184 calorii, 15 glucide

Se amestecă soia cu ceapa tocată mărunt, cartofi raşi, pâinea înmu prin maşina de tocat sau iată, verdeaţa tocată foarte fin şi robot amidonul de porumb sau gălbenua 4-5 cepe mari crude a 4-5 cartofi potriviţi cruzi şurile. Dacă se folosesc ouă, în loc de a 4 ouă sau 4 linguri de amidon, se bat spumă albuşurile cu amidon de porumb puţină sare şi se adaugă în compozia 3 felii de pâine înmuiată ţie, la sfârşit, amestecându-se uşor. a 2 legături verdeaţă Se îmbracă tava uscată cu hârtie (pătrunjel) pentru copt, apoi se toarnă compoziţia şi se dă la cuptor. Se coace bine la foc potrivit. Se taie după răcire.

a 300 g soia fiartă mărunţită

92. Chifteluţe de soia la teflon 1 porție x 150 g conține 212 calorii, 25 glucide

a100 g făină de soia a300 ml apă a250 g ceapă a100 g pâine înmuiată a1 ou fiert tare a2 ouă crude sau 1 lingură

amidon de porumb a1 lingură pesmet a2 linguri făină ao lingură ulei

130

Făina de soia se pune la înmuiat 6-8 ore, apoi se fierbe pe foc până se îngroaşă. Ceapa se toacă mărunt şi se pune la foc mic într-un vas de fier (ceaun) cu puţină sare (fără apă, fără grăsime). Se amestecă de mai multe ori, pentru a nu se prinde. Dacă începe să se rumenească sau să se prindă, se stinge cu foarte puţină apă.


Când este gata ceapa astfel preparată, se amestecă cu făina de soia, oul fiert şi ras, gălbenuşurile, pâinea înmuiată, pesmetul, făina, uleiul. Se potriveşte de sare. Se adaugă albuşurile bătute spumă tare. Se încălzeşte bine tigaia teflon (fără să se ungă deloc cu ulei), se ia cu o lingură din compoziţie şi se pun la prăjit în tigaie. Se coc la foc mic, acoperite cu un capac. Pentru a fi puţin condimentate, se pot adăuga şi 3-4 căţei de usturoi pisaţi.

Chifteluțe

131

Plăcuţi la gust, cartofii sunt folosiţi la prepararea diferitelor alimente dietetice recomandate multor bolnavi, mai ales cei cu afecţiuni ale aparatului digestiv. Modul de preparare constituie, însă, succesul sau insuccesul dietei adoptate. Gătiţi sub formă de piure sau cartofi „natur” garnisiţi cu verdeaţă după dorinţă şi stropiţi cu puţin ulei la sfârşitul procesului de fierbere, cartofii sunt deosebit de gustoşi, dar mai ales sănătoşi. Cei prăjiţi, însă, deşi delicioşi, îmbietori şi chiar apetisanţi sunt foarte dăunători sănătăţii, atât pentru persoanele suferinde, cât şi pentru cele relativ sănătoase. În afară de modul de preparare, e bine de ştiut că solamina este, de asemenea, o substanţă dăunătoare care se găseşte în cantitate mare în colţii de cartofi. La multe persoane, mai ales la copiii mici, apar neplăceri atunci când această substanţă depăşeşte nivelul maxim admis ce trebuie să fie sub 0,2 mg/g şi aceasta se găseşte în cartofi primăvara, nu numai în colţii crescuţi, ci şi în locul de unde răsar aceşti colţi. De aceea este bine de evitat cartofii încolţiţi, iar dacă se folosesc trebuie bine îndepărtată o mare parte (aprox.1 cm²) din locul unde începe să crească acei muguraşi.

132


VIII.

PREPARATE DIN CARTOFI

93. Cartofi copţi delicioşi 6 porții x 250 g; 1 porție = 231 calorii, 50 glucide

a 1,5 kg cartofi a 1/4 linguriţă sare a 2 linguri smântână (facultativ)

Se spală bine cartofii și se curăţă de eventualele pete de pe coajă. Se taie în lung în patru sau în şase şi se aşază într-o tavă adâncă sau o cratiţă potrivită, cu vârfurile în jos în aşa fel încât să fie puşi unul lângă altul, dar să nu fie nici prea înghesuiţi căci nu pătrunde căldura printre ei ca să-i coacă. Nu trebuie să fie nici prea puţini, ca să poată sta în poziţie verticală.

Se presară cu sare, se toarnă 1/2 ceaşcă de apă peste ei şi deasupra se pot stropi cu 2 linguri de smântână (facultativ). Se dă la cuptorul bine încins la foc iute pentru a se coace în timp scurt. (Dacă se coc greu cartofii se înnegresc). Se servesc calzi cu smântână.

94. Piure de cartofi I 6 porții x 250 g; 1 porție = 345 calorii, 47 glucide

Se curăţă cartofii, se taie bucăţi a 15 cartofi potrivit de mari şi se pun la fiert în apă puţin sărată. a 5 linguri de ulei Când sunt fierţi bine, se dau la o para sare te, şi se sfărâmă bine cu o furculiţă (câte puţini), sau cu dispozitivul special pentru piure. Se toarnă peste ei din zeama în care au fiert până se obţine un piure de consistenţă dorită. Se freacă bine cu ulei şi se potrivesc de sare.

134


95. Piure de cartofi II (cu lapte) 6 porții x 250 g; 1 porție = 360 calorii, 50 glucide

Se procedează ca în reţeta precedentă, dar în loc de zeama în care au fiert cartofii se subţiază cu lapte dulce. Se poate face şi o combinaţie de o parte lapte, o parte zeamă de la cartofi.

a15 cartofi potrivit de mari a5 linguri de ulei a1 cană lapte asare

96. Piure de cartofi cu praz 6 porții x 150 g; 1 porție = 146 calorii, 13 glucide

Se curăţă firele de praz, se taie în bucăţi mai mici, de 8-10 cm, şi se pun la fiert în apă clocotită, 10 minute. Cartofii se curăţă, se taie în bucăţi mai mici şi se pun la fiert împreună cu prazul. După ce s-au fiert bine se pun într-o sită şi se lasă să se scurgă, apoi se trec prin sită. Se amestecă cu lapte, ulei şi sare (după gust). Dacă este prea gros se mai poate subţia cu zeama în care au fiert zarzavaturile.

a4 fire de praz a500 g cartofi a500 ml lapte cald a15 ml ulei asare

97. Salată de cartofi cu suc de roşii 6 porții x 150 g; 1 porție = 185 calorii, 33 glucide

Se spală 1 kg de cartofi, se fierb, se curăţă de coajă şi se taie în felii mici. Se taie 1-2 cepe în solzi, se amestecă cu cartofii, ulei şi câteva măsline. Se adaugă suc de roşii şi sare după gust. Preparate din cartofi

135

98. Salată de cartofi cu maioneză 4 porții x 150 g; 1 porție = 430calorii, 40 glucide

a 500 g cartofi a 1 ceapă de apă a 1 salată verde a 1 cană maioneză după

Se spală cartofii şi se pun la fiert în apă fierbinte. Când sunt gata, se curăţă imediat, se taie feli şi se stropesc cu puţină apă rece, ca să nu se reţeta nr.50 sau reţeta nr. 51 lipească feliile, apoi se sărează. Maioneza se prepară dintr-un a câteva măsline mari gălbenuş de ou fiert tare şi unul a sare crud, care se freacă împreună cu o a mărar lingură de lemn, până se face o pastă, se adaugă câte puţin ulei. Când este gata se subţiază cu zeama de lămâie şi se amestecă cu cartofii şi cu ceapa tocată foarte fin. Se garniseşte salata cu măsline, salată verde, fâşii de albuş fiert şi verdeaţă. Se consumă rece, de preferinţă în aceeaşi zi.

99. Salată de cartofi cu andive 4 porții x 150 g; 1 porție = 250 calorii, 32 glucide

a500 g cartofi a8 andive proaspete a4 linguri ulei a1 lămâie a1 ceapă mare de apă asare

136

Cartofii se fierb în apă sărată, după ce au fost spălaţi bine. Se curăţă fierbinţi de coajă, se taie felii subţiri şi se stropesc cu ulei, care să-i îmbibe cât mai calzi. Ceapa se toacă mărunt şi se sărează puţin pentru a se înmuia, apoi se toarnă peste ea zeama de lămâie şi se amestecă cu cartofii. Când se serveşte, se presară peste fiecare porţie andivele, care în prealabil au fost curăţate de părţile veştede, și au fost spălate şi tăiate bucăţi de 4-5 mm. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

100. Salată de cartofi noi cu ridichi de lună 4 porții x 150 g; 1 porție = 238 calorii, 40 glucide

Se curăţă cartofii, se spală şi se a 500 g cartofi noi pun la fiert în apă fierbinte puţin a 4 legături ridichi de lună sărată. Când sunt gata se scurg, se mici şi roşii taie felii, se stropesc cu ulei şi se a ceapă verde lasă la răcit. a 1 salată verde Ridichiile se curăţă de frunze, se a 2 roşii spală şi se taie felioare. Ceapa cură- a 2 ardei graşi ţată şi spălată se taie în bucăţi de a 2-3 linguri ulei 1-2 cm lungime, roşiile se taie felii a mărar rotunde, ardeii se taie ca tăiţeii, iar a sare mărarul se toacă foarte fin. Se amestecă împreună cartofii, ridichiile, ceapa, roşiile, ardeii şi se potrivesc de sare. Cu frunzele de salată spălate bine, se îmbracă un castron pe dinăuntru şi se pune compoziţia, se netezeşte cu un cuţit şi se presară cu verdeaţă.

101. Salată de cartofi noi asortată 4 porții x 250 g; 1 porție = 296 calorii, 30 glucide

Cartofii, spălaţi bine, se pun la fiert în apă sărată clocotită. Când sunt gata, se curăţă fierbinţi, se taie felii şi se stropesc cu ulei. Conopida se desface în bucheţele, se spală şi se pune la fiert în apă sărată clocotită. Când este gata se scoate într-o strecurătoare şi se scurge bine. Mazărea se curăţă şi se fierbe descoperită. Preparate din cartofi

a 300 g cartofi noi a 300 g mazăre a 1 conopidă (poate lipsi) a 2 legături ridichi de lună a 1 castravete proaspăt a 4 fire ceapă verde a 1 salată verde a 3-4 linguri ulei a 2 linguri zeamă de lămâie 137

Ridichiile de lună spălate se taie rondele. Castravetele se curăţă şi se taie felii rotunde subţiri. Ceapa se curăţă, se spală şi se toacă mărunt. Cu salată verde bine spălată se îmbracă un castron mare, peste care se toarnă celelalte zarzavaturi pregătite şi potrivite după gust cu sare şi ulei.

102. Salată á la rus 6 porții x 250 g; 1 porție = 327 calorii, 60 glucide

a 1 kg cartofi a 200 g morcovi a 200 g mazăre a 100 g fasole verde a 300 g maioneză a 3-4 ouă fierte tari a pătrunjel verde

138

Cartofii şi morcovii se fierb curăţaţi de coajă, apoi se toacă mărunt. Se adaugă mazărea fiartă şi fasolea verde (tăiată mărunt) fierte separat, câteva fire de pătrunjel verde tocat mărunt şi 200 g maioneză. Se acoperă cu un strat de maioneză şi se decorează cu tăieturi din legume şi ouă aranjate în diferite forme.


103. Salată orientală cu ciuperci 6 porții x 250 g; 1 porție = 374 calorii, 28 glucide

Se aleg, se curăţă şi se spală ciupercile în foarte multe ape. Se curăţă zarzavaturile, se spală şi se pun la fiert în apă sărată întâi morcovul, apoi pătrunjelul şi ţelina. Cartofii se fierb în coajă, iar mazărea separat. Se strecoară zarzavatul din supă şi se pun la fiert ciupercile, fie în aceeaşi apă în care a fiert zarzavatul, fie separat. Se lasă să se răcească zarzavatul în timp ce se pregăteşte maioneza dintr-un gălbenuş crud şi unul fiert. Se amestecă ciupercile, morcovul, pătrunjelul şi ţelina, toate tocate împreună cu castraveţii tocaţi mărunt, şi la sfârşit se toarnă maioneza puţin câte puţin. Se amestecă totul bine, se gustă şi se adaugă, dacă mai este nevoie, sare sau zeamă de lămâie. Se aşază pe un platou, se netezeşte, se acoperă cu un strat subţire de maioneză şi se ornează cu albuş de ou şi măsline. (Zeama în care au fiert zarzavaturile se foloseşte la o supă, fiind foarte hrănitoare şi gustoasă).

Preparate din cartofi

a 300 g ciuperci a 200 g mazăre a 4-5 cartofi a 2 castraveţi muraţi a 1 ou a 3-4 morcovi a rădăcini de pătrunjel a 1 ţelină a eventual 4-6 măsline a sare a puţin ulei Maioneza:

a 2 ouă a 10 linguri ulei a 1 lămâie a sare după gust Sau maioneză vegetală – vezi reţeta nr. 51.

139

104. Budincă de cartofi cu brânză de vaci 6 porții x 250 g; 1 porție = 280 calorii, 38 glucide

a 1 kg cartofi fierţi în coajă a 500 g brânză de vacă a 4 ouă a 3 linguri de smântână a sare

Se curăţă cartofii de coajă şi se taie rondele. Se freacă brânza de vaci cu sare, 1-2 linguri smântână şi 2 ouă. Se unge un vas, se tapetează cu rondele de cartofi, se aşază un strat de brânză de vaci şi se continuă a se aşeza alternativ straturi de felii de cartofi şi compoziţie de brânză. Se toarnă deasupra 2 ouă bătute cu 2 linguri de smântână şi sare. Se coace la foc potrivit până ce se rumeneşte frumos oul de deasupra. Se serveşte simplu sau cu smântână.

105. Cartofi scăzuţi cu mărar 4 porții x 250 g; 1 porție = 208 calorii, 63 glucide

a 7-8 cartofi mari a 2-3 morcovi a o rădăcină de pătrunjel (opţional) a 2 linguri de ulei a sare a mărar

140

Morcovii şi pătrunjelul se curăţă, se spală, se taie rondele şi se pun la fiert în puţină apă sărată. Se curăţă cartofii, se spală şi se taie felii lungi. Se pun şi ei la fiert cu morcovii şi se pune apa ceva mai puţin decât să-i acopere. Se adaugă uleiul şi mărarul tocat mărunt. Se pot servi imediat sau se mai pot da 10-15 minute la cuptor. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Ce putem şti despre gluten Glutenul este o substanţă proteică vâscoasă, obţinută din făina cerealelor după îndepărtarea amidonului. Elasticitatea unui aluat frământat din făina cerealelor este dată de către gluten. Ultimii ani au arătat că un număr tot mai mare de oameni suferă de intoleranţă la această substanţă. Glutenul denumeşte proteinele conţinute în grâu, orz, ovăz, secară, alac şi hibrizii acestora. Proteinele acestor cereale sunt toxice pentru persoanele care au dezvoltat această intoleranţă alimentară. Restul cerealelor (porumb şi orez), precum şi pseudocerealele teff, hrişcă, quinoa etc. nu sunt toxice pentru organismul uman afectat, întrucât nu conţin gluten. Un studiu al cercetătorilor suedezi arată că dieta vegetariană, săracă în gluten, contribuie la scăderea nivelului de colesterol „rău”, asociat cu maladiile cardiace. Ei au publicat rezultatele studiului lor în Arthiritis Research and Terapy subliniind faptul că dieta contribuie la creşterea nivelului de anticorpi naturali care luptă împotriva compuşilor din organism implicaţi în artrită. Dieta vegetariană (fără gluten) a inclus legume, rădăcinoase, nuci, fructe, hrişcă, mei, porumb, orez şi seminţe de floarea soarelui, fiind omis glutenul care se găseşte într-o gamă largă de produse precum prăjiturile, biscuiţii, pastele, berea şi pâinea. Dieta non-vegetariană a cuprins produse din toate grupele de alimente. Rezultatele studiului au indicat o scădere a nivelului total de colesterol şi a nivelului de colesterol „rău” la persoanele care au adoptat dieta vegetariană fără gluten. Glutenul de grâu are însă proprietatea de liant alimentar, asigurând elasticitatea aluatului. Alimentele preparate cu gluten sunt apreciate de cei care doresc să renunțe la carne în alimentație. De aceea produsele din gluten pot fi folosite cu succes mai ales în perioada de trecere de la o alimentație cu carne, la una vegetariană.


141

106. Cartofi cu gluten 8 porții x 250 g; 1 porție = 306 calorii, 44 glucide

Gluten:

a 1 cană făină de gluten a 1/2 cană griş a 1/2 cană miez de nucă măcinată a puţină sare

a 8-10 cartofi fierţi reci în

coajă a 2-3 cepe a 1-2 ardei a suc de roşii sau ardei preparat în suc de roşii (vezi reţeta nr. 304) a 2 linguri de ulei a sare a verdeaţă

142

Prepararea glutenului: Se amestecă glutenul cu grişul, miezul de nucă şi un praf de sare. Se înmoaie cu apă călduţă, astfel încât să se obţină o compoziţie de consistenţa brânzei de vaci. Se pune la scurs într-o strecurătoare. Se fac rulouri groase de 1-1,5 cm si se taie bucăţele pătrate. Se pune pe foc un vas cu apă puţin sărată în care se poate fierbe zarzavat întreg: ceapă, morcov, pătrunjel, păstârnac. Se pun la fiert şi bucăţelele de gluten până se ridică deasupra. Se scot cu o paletă şi se lasă din nou la scurs. Se curăţă şi se taie cartofii în felii lungi, se toacă ceapa şi ardeii solzi. Se aşază într-o tavă straturi de cartofi cu bucăţele de gluten, solzi de ceapă şi de ardei presărate printre ei. Se stropesc cu ulei şi cu suc de roşii. Se presară verdeaţă. Se adaugă zeamă de supă şi se dau la cuptor. Se lasă la foc domol până când zeama a mai scăzut. Se servesc reci.


107. Cartofi umpluţi cu brânză de vaci 1 cartof umplut = 283 calorii, 33 glucide

Se curăţă şi se spală cartofii, a 1 kg cartofi, de preferință se fierb numai pe jumătate în apă roșii, de formă lunguiaţă, potrivit de sărată, apoi se scobesc potrivit de mari cu un cuţit sau cu un dispozitiv a 1/2 kg brânză de vaci special dintr-unul din capete până a 3 ouă aproape la celălalt, dar nu trebuie a 2 linguriţe de ulei să se găurească la ambele capete. a 2-3 linguri de făină Se pasează bine brânza de vaci. a 1/2 linguriţă sare Dacă este prea uscată se freacă cu a 1 legătură de pătrunjel 2-3 linguri de smântână, se ames- a 1 pahar de smântână tecă cu 2 ouă, se potriveşte de sare şi se adaugă verdeaţa. Cu această compoziţie se umplu cartofii şi se aşază de preferinţă într-un vas Jena sau într-o altă cratiţă potrivită, de tapetată cu hârtie de copt, unul lângă altul cu tăietura în sus. Se toarnă deasupra smântâna bătută cu puţină sare şi 2-3 linguri de făină. Se pot presăra în sos, printre cartofii umpluţi şi bucăţile de cartofi rămase în urma scobirii acestora. Peste cartofii rămaşi cu vârfurile deasupra sosului turnat se picură cu o linguriţă câteva picături din oul rămas bătut cu puţină sare, apoi se presară puţină verdeaţă tocată mărunt. Se dau la cuptor la foc potrivit. Când sosul este gata şi cartofii s-au rumenit frumos deasupra, sunt gata. Se servesc cu smântână sau alături de un sos de mazăre, sufleu de spanac sau chiar alături de fasole bătută.


143

108. Cartofi umpluţi cu ciuperci 6 porții x 200 g; 1 porție = 307 calorii, 43 glucide


mari, de formă lunguiaţă de preferinţă cartofi roşii a 1/2 kg de ciuperci fierte şi date prin maşină a 3 ouă a 2 linguri de ulei a 1/2 linguriţă sare a 3 cepe a 1 cană de smântână strânsă de pe chişleag sau smântână vegetală (vezi reţeta nr. 12) a 3 linguri de făină a 1 legătură de pătrunjel

Se toacă mărunt ceapa, se presară cu sare şi se înăbuşă într-un ceaun gros sau într-o oală de teflon. Se amestecă ceapa cu ciupercile date prin maşină, cu 2 ouă, 2-3 linguri de smântână, 1 lingură de făină, verdeaţă şi se potriveşte de sare. Se umplu cu această compoziţie cartofii pregătiţi ca în reţeta de mai sus. În continuare se procedează de asemenea ca şi la Cartofii umpluţi cu brânză de vaci, reţeta nr. 107. Sunt foarte aspectuoşi dacă la copt se foloseşte un vas jena. Se servesc cu smântână.

109. Cartofi gratinaţi 6 porții x 200 g; 1 porție = 183 calorii, 33 glucide

a1 kg cartofi fierţi în coajă a1/2 linguriţă sare a2 linguri ulei

Se curăţă de coajă cartofii fierţi şi se dau pe răzătoarea mare. Se presară cu sare şi se pun în tigaia teflon să se coacă la foc mic, dar pe ochiul mare pentru ca focul să cuprindă aproape întreaga suprafaţă a tigăii. Dacă aveţi tigaie teflon uşoară, puneţi sub ea o tablă ca cea pe care se coc ardeii. Se acoperă tigaia cu un capac şi se lasă să se rumenească, apoi, cu o paletă de lemn, se întorc ca să fie rumeniţi şi pe cealaltă parte. Se răstoarnă pe un platou şi se stropesc cu ulei. Se servesc calzi. Gospodinele care nu au o tigaie teflon pot să-i rumenească într-o tavă la cuptor. 144


110. Răcituri (piftii) cu amidon de cartofi 6 porții x 300 g; 1 porție = 366 calorii, 105 glucide

Din 4-5 litri apă se face o supă a o porţie de chifteluţe din în care se fierbe întreg zarzava preparate cât mai mici, tul împreună cu sarea. Se strecoară după reţeta nr. 78 sau 81 zarzavatul, iar zeama limpede se (se pot face fără ceapă şi pune din nou la fiert. Se scurge apa fără pătrunjel) de la amidonul rămas de la chifte- a 2 cepe mari luţe, (vezi menţiunea de la capito- a 2 morcovi lul VII. Chifteluţe), se adaugă zea- a 1 ţelină mă rece de supă, se amestecă bine, a 1 rădăcină pătrunjel sau iar când supa clocoteşte i se adaugă 1 rădăcină păstârnac uleiul şi amidonul astfel pregătit. a 3 linguri de ulei Se mestecă mereu cu o lingură de a 1 linguriţă sare lemn până se îngroaşă, apoi se dă a 4-5 căţei usturoi la o parte de pe foc. Se adaugă us- a 1 legătură de pătrunjel turoiul tocat foarte mărunt şi se (facultativ) amestecă bine. Chifteluțele se aşază pe platouri sau pe farfurioare pregătite pentru fiecare porţie. Se pot pune printre ele şi rondele de morcov fiert sau/ şi pălării de ciuperci fierte. Peste chifteluțele astfel pregătite se toarnă compoziţia de supă îngroşată cu amidon, apoi se presară cu pătrunjel verde tocat mărunt şi se pun într-o cămară la rece. Se servesc peste 5-6 ore, sau a doua zi. Pentru o cantitate de 2 l supă sunt necesare cca. 100 g amidon.


145

111. Răcituri (piftii) cu amidon de porumb Conţin: Calorii şi glucide aproximativ egale cu reţeta precedentă

Se pregătesc ca în reţeta precedentă, numai că în loc de amidonul de la cartofi supa poate fi preparată cu amidon alimentar (în general se găseşte în comerţ amidon de porumb ambalat în pungi de 500 g, dar poate fi şi amidon de cartofi). Se freacă amidonul cu puţină supă rece sau cu apă, apoi se răstoarnă peste restul de supă care fierbe în clocot şi se amestecă mereu până se îngroaşă şi se poate da la o parte de pe foc. Se pregăteşte aproximativ 2 linguri rase de amidon pentru 1 litru de apă, dar cantitatea diferă în funcţie de calitatea amidonului. Dacă după ce fierbe în clocot 5-6 minute supa nu s-a îngroşat suficient se dă la o parte de pe foc şi se mai prepară 1-2 linguri de amidon, apoi se pune din nou supa pe foc şi se adaugă amestecându-se mereu. Dacă este însă prea groasă compoziţia preparată din supă, se mai adaugă puţină supă limpede sau apă rece. Se continuă ca şi în reţeta precedentă. Răciturile astfel preparate cu amidon alimentar din comerţ vor avea un aspect albicios, nu vor putea imita transparenţa răciturilor obişnuite, dar sunt la fel de gustoase ca şi celelalte.

146


112. Scordolea cu cartofi 4 porții x 150 g; 1 porție = 47 calorii, 31 glucide

Cartofii se curăţă, se spală şi se fierb cu apă sărată, apoi se pasează încă fierbinţi. Usturoiul se curăţă, se spală, se pisează foarte fin şi se freacă cu sare, ulei şi zeama de lămâie ca la maioneză. Se amestecă usturoiul cu cartofii pasaţi şi se mai subţiază cu zeamă din care au fiert cartofii. Se serveşte cu ciuperci fripte la teflon (vezi reţeta nr. 141).


a 500 g cartofi a 150 ml ulei a 1-2 căpăţâni usturoi a 1 linguriţă zeamă de lămâie a 1/2 linguriţă sare

147

Ce ştim despre bame? Bamele se cultivă atât pentru păstăile lor, ce se folosesc în arta culinară când sunt foarte tinere, cât şi pentru seminţele lor. Seminţele de bame ajunse la maturitate deplină au un conţinut ridicat de substanţe proteice şi grăsimi şi sunt folosite în obţinerea diverselor preparate culinare, în special la popoarele orientale. Bamele sunt foarte pretenţioase faţă de căldură, lumină şi umiditate. De asemenea cer soluri uşoare, bogate în elemente nutritive. Deşi sunt foarte apreciate în arta culinară se pare că există anumite reţineri în folosirea lor, datorită faptului că mai puţine gospodine cunosc câteva secrete simple de pregătire. Astfel, după ce au fost alese şi spălate se taie codiţa bamelor având grijă să se ia foarte puţin din păstaie, astfel încât să nu se deschidă păstaia şi să se sfarme la fiert. Valoarea alimentară - Pe lângă faptul că sunt deosebit de gustoase, bamele conţin şi o serie de principii alimentare valoroase, în special săruri minerale. Bamele conţin: proteine 2%, substanţe grase 0,20%, hidraţi de carbon 3%, sodiu 3,7 mg la 100 g produs, potasiu 104 mg la 100 g produs, calciu 7,1 mg la 100 g, magneziu 16,7 mg la 100 g, fosfor 50 mg la 100 g, fier 2,50 mg la 100 g, iar vitaminele B1 0,025 mg la 100 g, B2 0,213 mg la 100 g, E 0,35 mg la 100 g, PP 0,16 la 100 g etc. Alte preparate din bame le puteţi găsi în cartea noastră la reţetele nr. 58 şi nr. 77.

148


IX.

PREPARATE DIN BAME

113. Bame greceşti 4 porții x 200 g; 1 porție = 103 calorii, 12 glucide

a 800 g bame a 2 cepe a 2 linguri ulei a 2-3 roşii a 1 legătură pătrunjel verde a 1 legătură mărar a 1/2 linguriţă sare

Se curăţă bamele, se spală, se opăresc, se clătesc cu apă rece şi se lasă să se scurgă. Se curăţă ceapa, se spală, se taie solzi şi se înăbuşă, presărată cu sare, într-un vas de teflon sau într-un vas gros de fier. Se adaugă şi bamele şi dacă este cazul se picură câte puţină apă. Se taie roşiile felii şi se pun şi ele la fiert împreună cu ceapa şi bamele. Când zarzavaturile sunt fierte, se adaugă uleiul şi verdeaţa.

114. Bame cu legume 4 porții x 200 g; 1 porție = 144 calorii, 16 glucide

a 500 g bame a 2 cepe a 2 ardei graşi, sau gogoşari a 1-2 morcovi a 100 ml suc de roşii sau 3 roşii proaspete a 3 linguri ulei a 1/2 linguriţă sare a 2 legături de verdeaţă

150

Ceapa se taie solzi, morcovul se rade, ardeiul se taie felii subţiri. Se pun toate într-un vas gros de fier şi se pun la foc mic, presărate cu sare. Dacă nu-şi lasă zeamă, se stinge cu câteva picături de apă şi se amestecă de mai multe ori. Când legumele sunt aproape fierte se adaugă sucul de roşii sau roşiile date pe răzătoare, fără pieliţă, apoi bamele spălate bine şi cu codiţele tăiate. Se fierb 15-20 de minute, apoi se adaugă uleiul şi verdeaţa. Se poate da la cuptor 10-15 minute. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

115. Varză cu bame 6 porții x 250 g; 1 porție = 162 calorii, 11 glucide

Se curăţă ceapa, se toacă mărunt şi se pune la foc mic, într-un vas gros de fier. Se curăţă varza, se toacă mărunt sau se dă pe răzătoare, se freacă cu sare şi se pune la fiert împreună cu ceapa. Se lasă să fiarbă la foc mic, acoperită cu un capac şi se amestecă des. Se opăresc roşiile, se curăţă de coajă şi se toacă foarte mărunt. Când varza s-a înmuiat suficient se pun şi roşiile la fiert. Se spală bamele şi se curăţă de codiţele lungi, şi se adaugă şi ele. Se amestecă des pentru a nu se prinde. Dacă este cazul se pot adăuga câteva picături de apă, dar cu cât este preparată mai scăzută, cu atât mâncarea este mai gustoasă. La sfârşit se adaugă uleiul şi se poate da la cuptor timp de 15-20 de minute. Se serveşte cu mămăliguţă caldă.

Preparate din bame

a 2 kg varză proaspătă a 2 cepe a 300 g bame a 500 ml suc de roşii sau 1 kg roşii proaspete

a 1/2 linguriţă sare a 3 linguri ulei

151

Bogată în magneziu, potasiu şi vitamine, dar totodată săracă în calorii, fasolea verde este o alegere înţeleaptă pentru cine doreşte sa urmeze o dieta sănătoasă. De aceea constituie un aliment de bază pentru persoanele care urmează o cură de slăbire şi pentru bolnavii de diabet.

152


X.

PREPARATE DIN FASOLE

116. Icre false de fasole 6 porții x 150 g; 1 porție = 350 calorii, 50 glucide

a 1/2 kg fasole albă

cu boabe mici a 2 cepe a 3 morcovi (1/2 kg) a 1/2 ţelină rădăcină a 4 linguri ulei a 1/2 linguriţă sare a 3-4 căţei de usturoi a 2 linguriţe zeamă de lămâie a 1 legătură de mărar (facultativ)

Se fierbe fasolea împreună cu 1 ceapă, morcovii şi ţelina. Se dau prin maşina de tocat fasolea, morcovii, ţelina şi usturoiul. Se foloseşte şi separatorul de roşii pentru a fi cât mai fină. Dacă nu aveţi separator se dă de mai multe ori prin maşină, apoi se bate bine cu mixerul. Se freacă pasta astfel obţinută cu ulei, se potriveşte de sare şi se adaugă 1 ceapă crudă tocată foarte fin şi mărarul tocat mărunt. Se aşază pe o farfurioară şi se serveşte ca aperitiv.

117. Salată de fasole boabe 6 porții x 250 g; 1 porție = 253 calorii, 35 glucide

a 400 g fasole

cu boabe foarte mari

a 2 morcovi a 1 pătrunjel rădăcină a 1 ceapă a câteva măsline a zeama de la 2 lămâi a 3 linguri de ulei a 1/4 linguriţă sare

154

Se pune fasolea la înmuiat timp de 8-10 ore, apoi se fierbe împreună cu morcovul, pătrunjelul şi ceapa. Când este aproape fiartă se adaugă puţină sare. Se strecoară, se lasă să se răcească, se pune fasolea într-un castron, se adaugă morcovul tăiat rondele, câteva măsline, şi o ceapă tăiată solzi. Se bate zeama de lămâie împreună cu sarea şi uleiul şi se toarnă peste celelalte ingrediente pregătite în castronul de salată. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

118. Iahnie de fasole boabe 6 porții x 250 g; 1 porție = 218 calorii, 30 glucide

Se pune fasolea la înmuiat timp a 300 g fasole boabe de 7-8 ore. (Se preferă cea cu boabe a 2 cepe mari). Se dă un clocot, se strecoa- a 2 morcovi ră şi se pune din nou la fiert în apă a 1 ţelină mică caldă, așa încât boabele să fie bine a 100 ml ulei acoperite cu apă. a o cană suc de roşii Se toacă ceapa și se pune pe foc a verdeaţă într-un vas gros, presărată cu sare. (leuştean sau frunze de ţelină) Se rade morcovul și țelina pe răză- a sare toarea mare și se fierb împreună cu ceapa. Se adaugă o ceașcă de apă. Se fierbe înăbușit 15-20 minute, apoi se adaugă sosul la fasole și se lasă să mai dea câteva clocote. Se pune sosul de roșii, se potrivește de sare și se adaugă uleiul și verdeața tocată mărunt. Turnat în borcane sterilizate și închise ermetic, acest preparat poate fi păstrat mai mult timp, ca orice conservă.

Preparate din fasole

155

Ştiaţi că: Salata de vinete este o specialitate culinară românească? Ea se prepară prin coacerea vinetelor până când se arde coaja şi se coace miezul. Atenţie, însă, ca în timpul coacerii să evitaţi afumarea lor. În urma unor studii făcute pe grupe mari de persoane pe o perioadă îndelungată (zeci de ani) produsele afumate au fost considerate ca fiind factori principali care favorizează apariţia cancerelor digestive, în general, şi al cancerelor intestinului gros, în special. Aici pot fi incluse produse afumate de origine animală sau vegetală (caşcaval afumat, prune afumate, preparate din soia afumate, dar şi vinetele afumate în timpul procesului de coacere pentru salată, zacuscă sau alte preparate.) Pentru a evita afumarea, vinetele se coc pe un foc puternic şi se întorc ori de câte ori este nevoie, în aşa fel încât fumul să nu străbată prin miezul lor. 156


XI.

PREPARATE DIN VINETE

119. Tocăniţă de vinete 6 porții x 250 g; 1 porție = 177 calorii, 23 glucide

a800 g ardei gras a1 kg roşii frumoase a3 cepe a1/2 kg vinete mijlocii a4 linguri ulei a1/2 linguriţă sare, pătrun-

jel verde acâteva fire de usturoi verde, sau câţiva grăunţi (opţional)

Se spală vinetele, se curăţă de coajă, se taie în cubuleţe şi se pun la scurs presărate cu sare. Se toacă ceapa şi ardeii sau se dau pe răzătoarea mare. Se pun toate aceste zarzavaturi într-un vas gros de fier sau într-o oală teflon la fiert la foc mic. Se curăţă roşiile de coajă, se toacă mărunt şi se adaugă când celelalte zarzavaturi sunt aproape gata. Se lasă să fiarbă şi roşiile, se adaugă uleiul, verdeaţa şi usturoiul. Dacă folosiţi usturoi verde acesta se toacă foarte mărunt şi se pune cu 2-3 minute înainte de a stinge focul. Cel uscat se pune mărunţit foarte fin cu cuţitul, chiar după ce mâncarea a fost dată la o parte de pe foc.

120. Vinete împănate 6 porții x 200 g; 1 porție = 125 calorii, 23 glucide

a1 kg vinete mai mici a5-6 cepe a3-4 ardei a1/2 kg roşii a3-4 linguri ulei asare

158

Se spală vinetele, se taie cotoarele şi se curăţă de coajă, doar dacă aceasta este groasă şi vinetele nu sunt foarte proaspete. Se taie fiecare vânătă în jumătate, apoi jumătăţile se crestează încă de 2 ori, dar nu se taie până la capăt. Se înfig în bucăţile de vinete căţei mici de usturoi. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Se toacă ceapa şi ardeii şi se pun toate la fiert cu foarte puţină apă şi sare într-o oală cu presiune. Se fierb înăbuşit timp de 10 minute, după care se răceşte oala sub jetul de apă, se desface şi se adaugă roşiile tocate foarte mărunt sau rase pe răzătoare şi uleiul. Se mai fierb puţin împreună. Se servesc reci.

121. Musaca de vinete 10 porții x 250 g; 1 porție = 110 calorii, 14 glucide

Vinetele şi dovleceii se spală şi a 1 kg ceapă se taie felii de 1 cm grosime, se pre- a 1/2 kg ardei sară cu sare şi se lasă 45 minute la a 1 şi 1/2 kg dovlecei scurs. Apoi se dau prin făină şi se a 1 şi 1/2 kg vinete prăjesc în tigaia teflon. Cele prăjite a 1 kg roşii se pun într-un castron şi se stro- a puţină făină pesc calde cu ulei. Ceapa se prepară a 3-4 linguri ulei împreună cu ardeiul tocat ca pen- a 2 legături mari de tru sosul de ceapă (v. reţeta nr. 56). pătrunjel verde tocat Se unge o tavă, se căptuşeşte cu un a sare strat de vinete, unul de dovlecei, unul de sos de ceapă şi altul de roşii tăiate rondele. Se repetă rândurile, iar deasupra se termină cu roşii şi se presară mult pătrunjel. Se dă la cuptor. Se serveşte rece. Preparate din vinete

159

122. Vinete umplute 8 porții; 1 porție = 106 calorii, 16 glucide

a 1 kg vinete mijlocii a 200 g ciuperci tocate mărunt a 3-4 linguri de ulei a 3 cepe a 2-3 ardei graşi sau gogoşari a 1 căpăţână de usturoi a 3-4 linguri de pesmet a sare a pătrunjel verde a 2-3 roşii (facultativ)

Se taie vinetele în două, în lungime, se opăresc şi se pun la scurs cca 1/2 oră. Când s-au scurs, se scobesc în interior. Se toacă mărunt ceapa, presărată cu puțină sare şi se pune pe foc într-un vas gros de fier sau într-o tigaie teflon. Se adaugă ciupercile spălate bine şi tocate mărunt, ardeiul de asemenea tocat şi miezul scos de la vinete, tăiat mărunt. Se lasă să fiarbă cca 20 de minute, se potrivesc de sare şi se adaugă usturoiul pisat sau tocant fin şi 2 linguri de ulei. Vinetele scobite se dau prin pesmet şi se umplu cu compoziţia pregătită, apoi se aşază într-o cratiţă sau un vas jena, se toarnă printre ele 1/2 ceaşcă apă amestecată cu 2-3 linguri de ulei, apoi se presară cu pătrunjel verde tocat şi se dă la cuptor. Se pot orna vinetele cu felii de roşii tăiate.

123. Vinete pané 6 porții x 100 g; 1 porție = 120 calorii, 8 glucide

Se spală vinetele, li se taie codiţele, apoi se taie felii rotunde sau lunguieţe. Se presară cu sare şi se lasă la scurs cel puţin 1/2 oră. Se încinge bine tigaia teflon, se pun la copt vinetele tăiate felii, una lângă alta în tigaie, acoperite cu un capac. Se coc la foc mic pe ambele părţi. Se scot într-un castron, se stropesc cu ulei şi se lasă să se răcească încet, acoperite cu un capac. Se servesc cu mujdei de usturoi.

a 1 kg vinete a 1/2 linguriţă sare a 50 ml ulei

160


124. Vinete cu pesmet 6 porții x 100 g; 1 porție = 120 calorii, 8 glucide

Se spală vinetele, li se taie codi- a 1 kg vinete ţele, apoi se taie felii rotunde sau a 1/2 linguriţă sare lunguieţe. Se presară cu sare, se a 50 ml ulei dau prin pesmet şi se aşază în tavă. Se dau la cuptor la foc potrivit. Se scot într-o farfurie şi se stropesc cu ulei.

125 - a. Salată de vinete 6 porții x 250 g; 1 porție = 274 calorii, 12 glucide

Se coc 2 kg de vinete direct pe flacăra aragazului, se aşază fierbinţi pe o planşetă de lemn, se taie în două în lungime şi se răzuieşte miezul de pe coajă cu o lingură. Se pune miezul într-o strecurătoare şi se lasă la scurs 30-45 minute, apoi se toacă cu un cuţit de lemn. Se pun într-un castron şi se freacă cu o lingură de lemn timp de 20 minute, adăugându-se treptat ulei. Când se fac ca o pastă şi se albesc se potrivesc de sare şi se adaugă ceapă tocată foarte fin. Puţină zeamă de lămâie dă un gust mult mai bun. Se aşază pe un platou şi se ornează cu felii de roşii.

125 - b. Salată de vinete cu maioneză 6 porții x 250 g; 1 porție = 303 calorii, 183 glucide

Se procedează ca în rețeta de mai sus, cu diferența că vinetele se freacă cu maioneză pregătită ca în reţeta nr. 50 sau cu maioneză vegetală pregătită ca în reţeta nr. 51 în loc de ulei simplu. Preparate din vinete

161

126. Salată de vinete cu dovlecei 6 porții x 250 g; 1 porție = 208 calorii (sau 238 calorii dacă este preparată cu maioneză), 10 glucide

Pentru 4 vinete mijlocii se foloseşte 1 dovlecel mare

Se pregătesc vinetele ca pentru salata de vinete (v. reţeta nr. 125). Dovlecelul spălat se taie în câteva bucăţi şi se fierbe bine, apoi se scurge şi se pasează. Se amestecă cu vinetele şi se freacă salata cu ulei, zeamă de lămâie şi sare, sau se pregăteşte cu maioneză. Se adaugă ceapă tocată foarte fin. Este mai bine suportată de persoanele cărora nu le priesc vinetele.

127. Drob de vinete 6 porții x 150 g; 1 porție = 81 calorii, 16 glucide

a 1 kg vinete a 4 cepe a 3-4 ardei a 4 linguri pesmet a puţină sare a mărar a 2 linguri ulei

162

Se curăţă vinetele de coajă şi se taie cuburi cu latura de 1 cm. Se fierb timp de 5 minute în apă cu sare şi se strecoară. Se toacă ceapa şi ardeiul mărunt. Se amestecă cu vinetele şi pesmetul, apoi se potriveşte de sare şi se adaugă mărarul tocat fin. Se îmbracă o tavă cu hârtie pentru copt şi se aşază compoziţia. Se dă la cuptor la foc potrivit. Când drobul este gata se scoate din cuptor şi se stropeşte cu ulei. Se taie rece.


XII.

PREPARATE DIN CIUPERCI

128. Ciuperci fripte 2 porții x 150 g; 1 porție = 115 calorii, 35 glucide

a 500 g ciuperci proaspete

Ciupercile se spală bine fără să se cureţe de pieliţă şi se aşază într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, cu lamelele în sus, se sărează şi se presară şi deasupra cu pesmet, apoi se lasă la fript la foc domol, până se înmoaie. Dacă ciupercile nu sunt foarte tinere se pot opări în prealabil în apă sărată în care s-au adăugat câteva picături de lămâie pentru a-şi păstra culoarea deschisă, apoi se dau prin pesmet şi se pun la copt.

(mai mari) a 50 g pesmet a sare

129. Ciuperci pané 4 porții x 250 g; 1 porție = 180 calorii, 16 glucide

Se spală ciupercile de pământ, a 1 kg ciuperci mari frumoase se aleg pălăriile, se opăresc (în apă a 3 ouă cu sare şi câteva picături de lămâie) a 3-4 linguri făină timp de 5 minute, apoi se scurg şi se a sare

lasă să se răcească. Se bat ouăle bine, se încorporează făina, fără a se face cocoloaşe, se adaugă puţină sare. Se dau ciupercile prin ou şi se prăjesc în teflon, la foc mic, acoperite cu un capac. Se servesc cu mujdei de usturoi.

130. Ciuperci la teflon 4 porții x 250 g; 1 porție = 112 calorii, 16 glucide

Se spală bine 1 kg de ciupercile, se aşază într-o tigaie teflon şi se presară cu sare şi câteva picături de zeamă de lămâie pentru a-şi păstra culoarea albă. Se pun la foc mic şi se lasă să fiarbă în zeama loc până au scăzut bine. Se scot într-un castron şi se stropesc cu ulei crud. 164


131. Ciulama de bureţi 6 porții x 250 g; 1 porție = 113 calorii, 16 glucide

Se spală bine bureţii şi se fierb a1 kg bureţi în puţină apă cu sare, apoi se scurg a2 cepe şi se taie mărunt. a2 linguri făină Se toacă ceapa şi se pune la foc a3-4 linguri smântână aduîn puţină apă cu sare. Se adaugă nată de pe laptele prins sau ciupercile şi, eventual, puţină zea- asmântână vegetală (vezi mă, în care au fiert ele înainte de-a reţeta nr. 12) le toca. Se lasă să dea câteva clocote asare împreună, apoi se adaugă smântâna apătrunjel verde tocat frecată cu făină. Se amestecă ciulamaua câteva minute până se îngroaşă şi se adaugă pătrunjel verde tocat fin. Se serveşte cu mămăliguţă.

132. Ciupercuţe în sos de roşii 6 porții x 250 g; 1 porție = 70 calorii, 5 glucide

Se spală bine bureţii şi se fierb în puţină apă cu sare, apoi se scurg şi se taie mărunt. Se toacă ceapa şi se pune la foc în puţină apă cu sare. Se adaugă ciupercile şi, eventual, puţină zeamă în care au fiert ele înainte de-a le toca, se lasă să dea câteva clocote împreună, se adaugă sucul de roşii, apoi făina frecată cu uleiul. Se amestecă câteva minute până se îngroaşă şi se adaugă pătrunjel verde tocat fin.

Preparate din ciuperci

a1 kg bureţi a2 cepe a2 linguri făină a5-6 linguri suc de roşii a1-2 linguri ulei asare apătrunjel verde tocat

165

133. Salată de ciuperci uscate 4 porții x 150 g; 1 porție = 95 calorii, 7 glucide

Ciupercile uscate se aleg, se spală în multe ape şi se pot lăsa chiar la muiat câteva ore, apoi se pun la fiert în apă clocotită, sărată. Când sunt gata se scot, se răcesc şi se taie subţiri ca fideaua. Ceapa se taie în solzi şi se prepară ca în reţeta nr. 56. Când este rumenită, se lasă la răcit, apoi se amestecă cu ciupercile şi zeama de lămâie.

a 150 g ciuperci uscate a 2 cepe mari de apă a 4 linguri ulei a zeamă de lămâie a sare după gust

134. Salată de ciuperci cu maioneză 4 porții x 150 g; 1 porție = 228 calorii, 8 glucide

a 1/2 kg ciuperci foarte

Se curăţă ciupercile, se spală bine şi se toacă mărunt. Se adaugă proaspete maioneza, ceapa şi usturoiul tocate a 150 g maioneză mărunt, mărarul tocat foarte fin şi (preparată ca în reţeta nr. 50 sau maioneză vegetală măslinele. Se amestecă toate şi se aşază într-un castron de salată. Se după reţeta nr. 51) serveşte în aceeaşi zi. a 1 ceapă mică a 2 grăunţi de usturoi a 8-10 măsline a 2 legături mărar

135. Ţelină cu ciuperci 6 porții x 200 g; 1 porție = 135 calorii, 15 glucide

Se curăţă rădăcinile de ţelină destul de adânc ca să nu rămână nimic din partea fibroasă care le îmbracă. Se taie în două, iar fiecare jumătate în felii de 1 cm grosime. Se pun la fiert cu apă rece şi puţină sare; atâta apă cât să le acopere. Se fierb până încep să se înmoaie, se scot din apă şi se scurg bine. 166


Ceapa se înmoaie într-o cratiţă a 2 rădăcini de ţelină teflon sau într-un ceaun gros, pre potrivit de mari sărată cu puţină sare. a 3 cepe tocate mărunt Se adaugă o lingură de făină şi a 1 kg ciuperci proaspete se stinge cu o cană de suc de roşii. a 1 cană suc de roşii mai Se fierbe bine sosul şi la sfârşit se acrişor adaugă uleiul şi pătrunjel verde a 2-3 linguri de ulei tocat. a 1/2 linguriţă sare Ciupercile curăţite şi spălate se a 1 lingură făină înmoaie într-o tigaie teflon presă- a 1 legătură de pătrunjel rate cu puţină sare. Se aşază feliile de ţelină bine scurse într-o cratiţă sau o tavă tapetată cu hârtie de copt, se adaugă ciupercile şi se toarnă sosul pe deasupra. Se dă la cuptor 20 de minute. Se serveşte fierbinte.

136. Ciuperci umplute 6 porții x 150 g; 1 porție = 155 calorii, 8 glucide

Se curăţă şi se spală bine ciupercile, se taie codiţele, se aşază pălăriile întro tigaie teflon şi se înmoaie puţin. Se toacă mărunt codiţele şi se fierb într-un vas de teflon în sucul lor, presărate cu puţină sare. Când sunt gata se adaugă puţină zeamă de lămâie, ulei, pesmet, 2 ouă fierte tari şi rase pe răzătoarea mică şi două ouă crude. Se amestecă bine compoziţia, se umplu cu ea pălăriile de ciuperci şi se aşază pe o tavă tapetată cu hârtie de copt. Se presară peste fiecare verdeaţă tocată mărunt. Se poate pune peste fiecare câte o bucăţică de roşie curăţită de pieliţă. Se pune la cuptor cca 20 de minute. Preparate din ciuperci

a 1 kg ciuperci mari, frumoase a 4 ouă a 1 lingură ulei a 2 linguri pătrunjel verde tocat a zeama de la o lămâie a 1 lingură pesmet a 1/4 linguriţă sare a 2-3 roşii proaspete (facultativ)

167

137. Ciuperci umplute cu verdeaţă 6 porții x 150 g; 1 porție = 150 calorii, 10 glucide

a 1 kg ciuperci a 4-5 linguri ulei a 1 cană suc de roşii a 2 linguri făină a 2 legături ceapă verde a 2 legături usturoi verde a 1 legătură pătrunjel verde a 1/4 linguriţă sare

Se aleg ciupercile cu pălării mari, se taie codiţele, se spală în multe ape, apoi se aşază într-o tavă şi se presară cu puţină sare. Se dau la cuptor şi se lasă să se înmoaie numai puţin, apoi se scot şi se umplu cu următoarea compoziţie:

Ceapa, usturoiul şi codițele de ciuperci bine spălate şi tocate mărunt se pun la foc într-o tigaie teflon sau într-un vas gros de fier cu puţină sare. Dacă încep să se prindă, se picură puţină apă. Când s-au înmuiat suficient se adaugă sucul de roşii, apoi făina frecată cu ulei. Se lasă să mai dea câteva clocote, apoi se adaugă pătrunjelul verde tocat mărunt. Ciupercile astfel umplute se mai dau la cuptor şi se lasă cca 20 de minute.

138. Drob de ciuperci 6 porții x 200 g; 1 porție = 132 calorii, 8 glucide

Ciupercile se spală bine, în mai multe ape, se îndepărtează partea de la picioruşe care a stat în pământ, şi se toacă mărunt cu cuţitul. Se înăbuşă ceapa tocată mărunt într-un vas de fier sau într-o tigaie teflon, se adaugă ciupercile, se amestecă şi se lasă pe foc mic până scade bine zeama; după ce se ia de pe foc, se adaugă verdeaţa tocată, iar după ce s-au răcit, se încorporează ouăle bătute ca pentru omletă, se potriveşte de sare şi se amestecă bine. Se pot adăuga şi câţiva căţei de usturoi pisaţi.

a 1 kg ciuperci a 10 fire ceapă verde a o lingură ulei a 2 linguri verdeaţă tocată a 4 ouă a sare a o lingură pesmet fin

168


Se toarnă compoziţia într-o tavă tapetată cu hârtie de copt şi se dă la cuptor la foc potrivit. Drobul se mai poate coace învelit într-o foaie subţire ca de tăiţei. În acest caz se folosesc numai două ouă.

139. Pizza cu ciuperci 10 porții x 300 g; 1 porție = 272 calorii, 36 glucide - Toată umplutura conţine 1370 calorii şi 130 glucide - Tot aluatul conţine 1350 calorii şi 230 glucide

Se bate bine apa împreună cu uleiul şi sarea. Se adaugă drojdia frecată cu o lingură de făină şi puţină apă călduţă, eventual lăsată să crească puţin la loc călduţ. Se adaugă făină câte puţin, se frământă bine, apoi se poate lăsa puţin la crescut. Ciupercile se opăresc, apoi se toacă felii subţiri, ceapa se taie solzi, ardeii se toacă foarte fin şi roşiile curăţite de pieliţă. Se îmbracă o tavă în care s-a pus hârtie de copt, cu aluatul frământat, şi se pot presăra deasupra ceapa, ardeiul şi ciupercile, boabele de mazăre sau de porumb, sau se poate da la cuptor 10-15 minute, la foc potrivit doar foaia simplă, înainte de a fi puse aceste ingrediente. Aceasta depinde de cuptorul de copt pentru a coace bine foaia, care nu trebuie să stea mult timp şi să se umezească înainte de a se coace. Roşiile se pun când este aproape gata şi se presară verdeaţa. Se taie când s-a mai răcorit puţin. Preparate din ciuperci

a 2 kg ciuperci proaspete

sau congelate a 4 cepe potrivit de mari a 1/2 kg ardei gogoşar sau ardei gras roşu a 3-4 roşii a 3 linguri ulei a 1/2 linguriţă sare a 1 legătură mare de pătrunjel verde tocat. Se pot adăuga şi boabe de mazăre şi/sau de porumb fierte, sau din conserve Aluat: a 8 linguri apă călduţă a 6 linguri ulei a o bucăţică drojdie proas pătă (cât o nucă) sau 1/2 linguriţă drojdie uscată un vârf de cuţit de sare a făină cât cuprinde ca să iasă un aluat potrivit de tare 169

140. Drob de ciuperci cu orez 8 porții x 250 g; 1 porție = 234 calorii, 63 glucide

a 200 g orez a 1 kg ciuperci a 2 cepe a 3 cartofi cruzi a 2 cartofi fierţi, pasaţi a 2 linguri ulei a sare a verdeaţă

(pătrunjel, mărar, cimbru)

a usturoi

Se fierbe orezul în 400 ml apă. Ciupercile se curăţă, se spală, se toacă şi se pun la fiert cu ceapa tocată solzi. Se presară cu sare şi se lasă să fiarbă în zeama lăsată de la ciuperci până când zeama scade. Se amestecă apoi cu orezul, cartofii cruzi, raşi, şi cei fierţi, pasaţi şi celelalte ingrediente. Se pune într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Se dă la cuptor la foc potrivit, până se rumeneşte bine.

141. Ciuperci fripte la teflon (cu mujdei de usturoi) 6 porții x 200 g; 1 porție = 250 calorii, 20 glucide

a 2 kg de ciuperci mari a 1 căpăţână de usturoi a 100 g ulei a zeama de la 2 lămâi a 1/2 linguriţă sare

170

Ciupercile se curăţă, se spală, se presară cu sare şi se coc în tigaia teflon (sau se pun într-o tavă la cuptor). Se toacă usturoiul cu muchia cuţitului pe o bucăţică de lemn şi se pisează foarte fin presărat cu sare. Când este foarte fin pisat se freacă cu o lingură de lemn cu ulei, ca o maioneză. La sfârşit se adaugă zeama de lămâie şi se mai freacă puţin până când aceasta se încorporează bine. Când ciupercile sunt gata se scot într-un castron și se stropesc cu puţin ulei. Se servesc cu mujdei de usturoi şi cu mămăliguţă caldă. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

142. Hribi cu usturoi 6 porții x 200 g; 1 porție = 200 calorii, 22 glucide

Se curăţă şi se spală hribii, se a 2 kg hribi aleg numai pălăriile, se pun în ti- a 1 căpăţână de usturoi gaia teflon, se presară cu sare şi se a 100 ml ulei coc la foc potrivit pe o parte şi pe a zeama de la 2 lămâi alta până când zeama lăsată de ele a 1/2 linguriţă sare scade de tot. Se toacă foarte bine a câteva frunze de pătrunjel usturoiul presărat cu sare, apoi se tocate foarte fin freacă cu ulei şi zeamă de lămâie până devine o maioneză albă. Se aşază pălăriile de hribi pe un platou, se pune în fiecare câte o jumătate de linguriţă de maioneză de usturoi, apoi se presară deasupra pătrunjel tocat foarte fin. Se serveşte imediat cu piure de cartofi, pilaf de orez sau sufleu de verdeţuri.

143. Tocană de ciuperci 4 porții x 250 g; 1 porție = 175 calorii, 13 glucide

Se curăţă ciupercile, se spală şi se taie felii. Ceapa se curăţă, se spală, se toacă mărunt, se presară cu sare apoi se pune la foc într-un vas de fier sau într-o oală teflon presărată cu sare. Când începe să se moaie, se adaugă ciupercile şi se lasă să fiarbă încet în zeama lor. Se taie roşiile mărunt şi se adaugă la ciuperci. Se lasă să mai dea câteva clocote, apoi se adaugă usturoiul verde tocat şi, la sfârşit, verdeaţa tocată mărunt. Se serveşte cu mămăliguţă. Preparate din ciuperci

a 1 kg ciuperci proaspete a 3-4 linguri ulei a 8-10 fire de ceapă verde a 4-5 fire usturoi verde a 2-3 roşii a 1 legătură pătrunjel verde a 1 legătură leuştean a 1/2 linguriţă sare

171

Ce ştim despre ţelină? Ţelina face parte dintre puţinele legume cu un conţinut relativ ridicat în vitamina E. Datorită conţinutului mare de potasiu, consumul de ţelină accentuează diureza şi ajută la eliminarea acidului uric din organism, de aceea se recomandă în tratamentul afecţiunilor renale şi ale căilor urinare, ca şi în prevenirea şi tratarea reumatismului. Valoarea alimentară - Rădăcinile de ţelină au o valoare nutritivă ridicată conţinând: 1,4% proteine, 0,3% lipide, 5,9% glucide, 1% celuloză. La 100 g ţelină rădăcină se găsesc: 7-8 mg vitamina C, 0,05 mg vitamina B1, 0,04 mg vitamina B2, 2,6 mg vitamina E, 0,1 mg vitamina K, 340 mg potasiu, 130 mg sodiu, 36 mg calciu, 1 mg fier, 35 mg fosfor. Rădăcinile, peţiolii şi frunzele de ţelină conţin cantităţi însemnate de uleiuri eterice. Trebuie reţinut că frunzele şi peţiolii de ţelină au un conţinut de săruri minerale şi vitamine de 1-1,5 ori mai mare decât rădăcinile.

172


XIII.

PREPARATE DIN ŢELINĂ

144. Piure de ţelină 6 porții x 250 g; 1 porție = 155 calorii, 27 glucide

a1 kg ţelină a500 g cartofi a3 linguri cu lapte a1/2 linguriţă sare

Ţelinele se curăţă, se taie în sferturi şi se pun la fiert cu apă rece şi sare. Apa trebuie să le cuprindă bine. După 15 minute se adaugă şi cartofii curăţaţi, tăiaţi felii. Când legumele au fiert, se scurg bine şi se pasează printr-o sită. Compoziţia obţinută se bate, până devine ca o cremă, apoi se adaugă laptele fierbinte, câte puţin. Se potriveşte de sare. Se serveşte imediat. Dacă se mai păstrează puţin până la masă se pune vasul cu piure într-un alt vas cu apă fierbinte şi se acopere cu un capac, pentru a se păstra cald.

145. Ţelină cu orez 6 porții x 150 g; 1 porție = 188 calorii, 38 glucide

a300 g (2 buc.) ţelină a250 g orez a1 pahar cu suc gros de roşii a1 lingură ulei a1 ceapă a1/2 linguriţă sare

174

Se spală ţelina, se curăţă şi se taie felii sau cuburi şi se pune cu ceapa tocată la fiert într-un vas gros de fier cu foarte puţină apă. Separat se spală orezul şi se ţine în apă la foc mic, să se umfle. Când ţelina este gata, se amestecă cu orezul fiert, se pune sosul de roşii, uleiul, se potriveşte de sare şi se pune la cuptor 15-20 de minute.


146. Ţelină pané 4 porții x 150 g; 1 porție = 275 calorii, 23 glucide

Se curăţă ţelina, se spală, se taie fe- a 4 ţeline lii groase de 1/2 cm cât ţelina de mari a 3 ouă şi se fierb în puţină apă sărată. Când a 2 linguri lapte sunt gata, se scot într-o strecurătoare a 2 linguri făină şi se lasă la răcit. a 2 linguri ulei Se bat ouăle cu laptele şi sare, a 1/2 linguriţă sare apoi se freacă cu făină. Se dau bucăţile de ţelină prin ou şi se prăjesc pe ambele părţi în tigaia teflon încinsă bine la foc mic, acoperite cu capac. Când sunt gata se scot într-un castron şi se stropesc cu ulei crud.

147. Suc de ţelină şi sfeclă roşie Conţine în total 280 calorii; 30 glucide

Se prepară sucul de ţelină şi sfe- a 1 pahar suc de ţelină clă cu ajutorul maşinii de suc, sau a 2 pahare suc de roşii se rad şi se storc în tifon. a zeama de la 1/2 lămâie Se pune sucul de zarzavaturi şi zeama de lămâie într-o sticlă şi se agită bine până când devine spumă, apoi se toarnă în pahare. Se serveşte înainte de masă.

148. Suc de ţelină şi morcov Conţine în total 155 calorii; 30 glucide

Se curăţă şi se spală zarzavatul, a 1 ţelină se stoarce în maşina de suc sau se a 2-3 morcovi rade şi se stoarce în tifon. Se amestecă bine şi se serveşte imediat, înainte de masă. Preparate din țelină

175

Ce ştim despre gulii? În preparatele culinare se pot folosi atât guliile cu perioadă scurtă de vegetaţie (90 zile), denumite în mod curent gulioare, cât şi guliile cu perioadă lungă de vegetaţie (130-140 zile). Având un ţesut fibros, guliile cu perioadă lungă de vegetaţie sunt folosite mai mult la prepararea supelor şi ciorbelor. Valoarea alimentară - Gulia este preţuită sub aspect nutriţional datorită conţinutului apreciabil de glucide, substanţe minerale şi vitamine după cum urmează: glucide 6%, potasiu 340 mg la 100 g, calciu 70 mg la 100 g, sodiu 55 mg la 100 g, magneziu 40 mg la 100 g, sulf 54 mg la 100 g, clor 60 mg la 100 g, fosfor 35 mg la 100 g, fier 0,30 g la 100 g, vitamina C 68 mg la 100 g, vitamina PP 0,20 mg la 100 g, vitamina B1 0,06 mg la 100 g, vitamina B2 0,05 mg la 100 g. Gulia mai conţine proteine 1,8 %, lipide 0,8%, celuloză etc. 176


XIV.

PREPARATE DIN GULII

149. Mâncare de gulii cu morcov şi ţelină 6 porții x 250 g; 1 porție = 127 calorii, 17 glucide

a 6 gulii de mărime potrivită a 2 morcovi a 2 ţeline a 2 linguri ulei a 250 g zeamă de supă a 1/2 linguriţă sare a 200 ml suc de roşii a o legătură de mărar

Se curăţă guliile, morcovii şi ţelina, se spală, se taie felii, se opăresc în apă clocotită şi se scurg. Se pune într-un vas zeamă de la o supă de zarzavat şi se pun legumele la fiert. Când zarzavatul este fiert se toarnă deasupra sucul de roşii, amestecat cu ulei şi sare. Se presară cu verdeaţă tocată mărunt şi se dă la cuptor. Se lasă până când se formează deasupra o pojghiţă lucioasă.

150. Sos de gulii 4 porții x 200 g; 1 porție = 130 calorii, 19 glucide

a 300 g gulii a 150 g morcovi a 150 g dovlecei a 100 g ceapă a 30 ml ulei a mărar a 20 g făină a 1/2 linguriţă sare 178

Legumele curăţate şi spălate se rad pe răzătoare sau se toacă mărunt şi se pun la fiert cu 1 l apă. Se adaugă apoi făina frecată cu ulei şi sare, se mai dau câteva clocote, apoi se adaugă mărarul tocat mărunt. Se poate pune şi puţin cimbru.


151. Sufleu de gulii 4 porții x 250 g; 1 porție = 140 calorii, 20 glucide

Ceapa se toacă mărunt şi se căleşte într-un vas teflon sau de fier, fără grăsime, presărată cu sare. Se adaugă morcovul, şi gulia tocate mărunt sau rase, supa de zarzavat şi sarea. Se fierb bine şi se pasează. Crema obţinută se freacă cu făina dizolvată în lapte. Se mai fierb împreună 10 minute, având grijă să nu se lipească, apoi se adaugă uleiul. Se serveşte fierbinte, cu crutoane de pâine prăjită.

Preparate din guli

a 300 g gulii curăţate a 100 g morcovi curăţaţi a 50 g ceapă curăţată a 40 ml ulei a 60 ml lapte a 200 g zeamă de la supa de zarzavat

179

Ce ştim despre conopidă? Conopida se cultivă pentru inflorescenţa sa numită şi căpăţână falsă care este foarte plăcută la gust, iar ca valoare alimentară depăşeşte destul de mult varza albă. Este o legumă înrudită cu varza, dar mai uşor de digerat. O conopidă bună trebuie să fie proaspătă, cu inflorescenţa (căpăţâna) compactă, de culoare albă, fără pete. Conopida se întrebuinţează la prepararea diferitelor salate, la prepararea supelor, ciorbelor etc. Se consumă şi în stare crudă, având gustul apropiat de al guliei sau al cotorului de varză. Valoarea alimentară - Conopida este o legumă cu un conţinut apreciabil de principii alimentare şi terapeutice. Conţine 6% proteine, 4,6% hidraţi de carbon, 0,6% substanţe grase, precum şi o serie de săruri minerale cum sunt (la 100 g produs): calciu 25 mg, potasiu 120 mg, fosfor 70 mg, fier 2,7 mg, sodiu 40 mg, sulf 30 mg, clor 30 mg. De asemenea conţine următoarele vitamine: B1 0,15 mg la 100 g; B2 0,11 mg la 100 g; C 60 mg la 100 g; PP 0,60 mg la 100 g. 180


XV.

PREPARATE DIN CONOPIDĂ

152. Roşii umplute cu conopidă Conţin: T. = 1050 calorii; 75 glucide Fiecare roşie umplută conţine 175 calorii şi 12 glucide

a 6 roşii potrivit de mari a 1 conopidă mare a 2 cepe mici a 150 g smântână din lapte

Se spală roşiile, li se taie capacul, se îndepărtează miezul, se presară puţină sare în fiecare şi se aşază cu gura în jos ca să se scurgă. Se desface conopida în bucheţele, sau smântână vegetală se spală şi se pune la fiert în apă să (vezi reţeta nr. 12) rată până se înmoaie puţin. Se strea 6 măsline coară şi se lasă la răcit. a 1 legătură mărar Se face un sos bine bătut din a 1 linguriţă sare smântână, sare şi zeamă de lămâie, a 2 linguriţe zeamă apoi se adaugă ceapa tocată foar de lămâie te mărunt şi mărarul tocat fin. Se amestecă totul cu conopida. Cu acest sos se umplu roşiile, se ornează deasupra cu mărar tocat mărunt şi cu câte o măslină.

153. Conopidă cu pesmet 6 porții x 150 g; 1 porție = 87 calorii, 13 glucide

a 2 conopide potrivite a 150 g pesmet a 1 lingură de ulei a 1/2 linguriţă sare

182

Se curăţă conopida, se desface în bucheţele, se spală şi se pune la fiert în apă clocotită cu sare până se înmoaie puţin. Se scoate şi se scurge de apă. Se ia un vas uns cu ulei sau tapetat cu hârtie de copt, se presară cu pesmet. Se aşază un rând de bucheţele de conopidă date prin pesmet, foarte puţin distanţate între ele. Se pun la cuptor la foc potrivit timp de 15-20 de minute. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

154 - a. Conopidă pané la teflon 4 porții x 200 g; 1 porție = 200 calorii, 22 glucide

Se desface conopida, se spală, se fierbe în apă sărată, apoi se scurge bine. Se freacă ouăle cu făina, se subţiază cu lapte şi se adaugă sarea. Se dă fiecare bucată de conopidă prin oul astfel preparat şi se prăjeşte în tigaia teflon bine încinsă la foc potrivit, acoperită cu capac. Se întorc bucăţile de conopidă pentru a fi rumenite pe toate părţile.

a 1 kg conopidă a 3 ouă a 4 linguri făină a 100 g lapte a 1/2 linguriţă sare

154 - b. Conopidă pané la cuptor 4 porții x 150 g; 1 porție = 174 calorii, 48 glucide

Se desface conopida, se spală, se fierbe în apă sărată, apoi se scurge bine. Se îmbracă o tavă cu hârtie pentru copt, se presară pesmet pe toată suprafaţa şi se aşază bucheţelele de conopidă puţin distanţate. Se face o ciulama groasă din făină, apă şi puţină sare şi se toarnă peste conopidă. Se presară din nou pesmet deasupra. Se dă la cuptor. Când se rumeneşte frumos se scoate şi se stropeşte cu ulei crud. Preparate din conopidă

a 1 kg conopidă a 50 g pesmet a 4-5 linguri făină a 150 ml apă a 2 linguri ulei a 1/2 linguriţă sare

183

155. Salată de conopidă 4 porții x 100 g; 1 porție = 76 calorii, 7 glucide (dacă se foloseşte smântână vegetală valoarea glucidelor creşte)

Se desface conopida în bucheţele, se fierbe şi se strecoară. Se toacă ceapa solzi. Se amestecă într-un castron conopida, cu ceapa, măslinele şi mărarul tocat mărunt, se po pe lapte sau preparată triveşte de sare şi se adaugă smântâna şi zeama de lămâie. Se serveşte după reţeta nr. 21 imediat. a sare a mărar

a 1 conopidă mică a 1 ceapă potrivit de mare a 30 g măsline a zeama de la o lămâie a 50 g smântână adunată de

184


156. Icre false de conopidă 6 porții x 250 g; 1 porție = 353 calorii, 16 glucide (dacă se folosește maioneză-rețeta nr.50) 1 porție = 162 calorii, 19 glucide (dacă se folosește maioneza vegetală - rețeta nr.51)

Se desface conopida în bucheţele, se spală bine şi se pune la fiert în apă puţin sărată. Se fierbe bine, se strecoară şi se pasează ca şi pireul de cartofi. Când s-a răcit se freacă cu maioneză şi se adaugă ceapa tocată foarte fin. Preparate din conopidă

a 2 kg conopidă a 150 g maioneză preparată

ca în reţeta nr. 50 sau maioneză vegetală ca în reţeta nr. 51 a o ceapă potrivit de mare 185

Sursă de vitamine, bogat în potasiu şi fosfor, dovlecelul este un aliment plăcut la gust, uşor digerabil şi cu un conţinut scăzut de calorii, ceea ce îl face deosebit de apreciat pentru regimul de slăbire, şi nu numai. Preparat în mod simplu, fără a fi prăjit în grăsime, dovlecelul nu produce aciditate sau alt disconfort şi este preferat în regimuri alimentare ce necesită o mare atenţie, dintre care în alimentaţia copiilor mici, a bolnavilor de diabet şi a celor cu diferite afecţiuni ale aparatului digestiv.

186


XVI.

PREPARATE DIN DOVLECEI

157. Salată de dovlecei I 4 porții x 250 g; 1 porție = 209 calorii, 17 glucide

a 4 dovlecei a 4 ardei graşi a 2-3 linguri ulei a zeamă de lămâie a 3-4 căţei de usturoi a 2-3 roşii a mărar a sare după gust

Ardeii graşi se coc, se presară cu sare şi se lasă puţin într-un castron, acoperit cu un capac, apoi se curăţă şi se taie fâşii. Dovleceii se spală, li se taie cotorul, se rade coaja verde, şi se pun la fiert în apă sărată care a dat în clocot. Când sunt gata se pun într-o strecurătoare şi se scurg, se lasă la răcit, apoi se taie felii rotunde. Se amestecă cu ardeii şi se toarnă pe deasupra un sos făcut din ulei, zeamă de lămâie, usturoi pisat, mărar tocat şi sare după gust. Se aşază salata pe un platou şi se ornează cu roşiile tăiate rondele care se presară cu mărar verde tocat.

158. Salată de dovlecei II 4 porții x 250 g; 1 porție = 209 calorii, 17 glucide

Se procedează ca mai sus, numai că dovleceii nu se fierb, ci se taie rondele, se sărează puţin, se lasă 25 minute la scurs, apoi se prăjesc în tigaia de teflon. Salata pregătită astfel, este mai gustoasă.

188


159. Dovlecei cu maioneză 6 porții x 150 g; 1 porție = 196 calorii, 7 glucide

Dovleceii se fierb şi se taie în cubuleţe. Se toarnă maioneza peste dovlecei, se amestecă şi se ornează cu măsline. Se servesc în aceeaşi zi.

a 4 dovlecei a 1 cană de maioneză

preparată după reţeta nr. 50 sau nr. 51 a câteva măsline mari

160. Dovlecei la cuptor 4 porții x 250 g; 1 porție = 132 calorii, 22 glucide

Se spală dovleceii, se taie coto- a4 dovlecei tineri rul, se curăţă coaja, dacă este tare a2 ouă şi se rad pe răzătoarea mare, apoi a100 g pesmet se presară cu sare şi se lasă la scurs a1-2 linguri ulei câteva ore. Se scurg bine şi se ames- asare tecă cu ouăle bătute bine şi câteva linguri de pesmet. Se pune hârtie de copt pe o tavă, se tapetează cu pesmet şi se toarnă compoziţia. Se mai presară puţin pesmet deasupra şi se dau la cuptor 15-20 de minute la foc potrivit. Când sunt gata se stropesc cu ulei. Preparate din dovlcei

189

161. Dovlecei cu sos de roşii 6 porții x 250 g; 1 porție = 208 calorii, 8 glucide

Ceapa şi ardeiul se toacă mărunt, şi se călesc într-un vas de fier fără grăsime, presărate cu puţină sare. Morcovul, se taie rondele şi se pune la fiert cu ceapa. Dovleceii se spală, se curăţă coaja numai în locurile unde este pătată, se taie cuburi mici, se presară cu puţină sare şi se lasă puţin să-şi lase zeamă, apoi se strecoară şi se pune la fiert împreună cu celelalte zarzavaturi. Se poate adăuga o jumătate de cană de apă şi se fierbe la foc mic, acoperind vasul cu un capac. Roşiile se spală, se dau pe răzătoare sau se toacă mărunt, şi se pun şi ele la fiert. La urmă se adaugă ulei, se potrivesc de sare şi se pune verdeaţa tocată mărunt. Dacă mâncarea este prea zemoasă se face un sos din 1-2 linguriţe de făină frecată cu puţin ulei şi 2 linguri de zeamă din mâncare. Acest sos se amestecă cu mâncarea şi se mai dau câteva clocote împreună. Se poate pune 10-15 minute la cuptor.

a4 dovlecei a2 cepe a2 ardei a3-4 morcovi a5-6 roşii a2-3 linguri ulei asare amărar

190


162. Dovlecei pané 6 porții x 150 g; 1 porție = 173 calorii, 20 glucide

Se spală dovleceii, se înlătură a4 dovlecei tineri capetele, se taie rondele, se dau a250 g pesmet prin pesmet amestecat cu puțină a2 linguri de ulei sare, apoi se pun la copt în tigaia asare teflon bine încinsă. Se coc la foc mic, acoperiți cu un capac. Se întorc cu o paletă de lemn, când sunt ușor rumeniți. Se scot într-o farfurie și se stropesc cu ulei. Dovleceii tapetați cu pesmet pot fi copți și în cuptor pe o tavă acoperită cu hârtie de copt.

Preparate din dovlcei

191

163. Dovleceii umpluţi cu brânză 6 porții x 200 g; 1 porție = 120 calorii, 8 glucide

Se aleg dovlecei mici, tineri, li se taie capetele şi se taie în două pe a3-4 dovlecei lungimea lor, apoi se opăresc în apă a2 cepe sărată. Când sunt fierţi se scurg, li a300 g brânză de vaci se scobeşte miezul cu o linguriţă a2-3 linguri de griș şi se îndepărtează seminţele mari. a2 ouă Ceapa se căleşte puţin într-un vas a1 lingură ulei de fier (ceaun), fără grăsime şi fără asare apă (vezi reţeta nr. 56). amărar Se pasează miezul rămas, împreună cu brânza de vaci şi se amestecă cu ceapa călită, oul, grișul, uleiul, sare după gust şi mărar. Se umplu dovleceii, se pun într-o tavă şi se dau la cuptor, până când se rumenesc uşor deasupra.

192


XVII.

PREPARATE DIN FASOLE VERDE

164. Păstăi cu smântână 6 porții x 200 g; 1 porție = 135 calorii, 10 glucide

a 1 kg păstăi de fasole a 100 g smântână adunată

de pe chişleag sau prepa rată ca în reţeta nr. 21 a ulei a sare a pătrunjel verde

Păstăile curăţate şi spălate se rup în bucăţi de cca 2-3 cm lungime, se pun într-un vas de fier sau întro oală teflon şi se fierb la foc mic, acoperite cu un capac. Din când în când se pot adăuga câteva picături de apă, pentru a nu se prinde. Când sunt fierte, se adaugă câteva linguri de smântână, sare după gust şi pătrunjel tocat.

165. Păstăi cu roşii 6 porții x 200 g; 1 porție = 110 calorii, 10 glucide

Se procedează ca în reţeta precedentă, dar în loc de smântână se adaugă roşii tocate sau date pe răzătoare.

166. Fasole verde la cuptor 6 porții x 250 g; 1 porție = 222 calorii, 25 glucide

a 8-10 morcovi a 1 kg şi jumătate fasole

Se curăţă şi se spală morcovii, apoi se taie rondele şi se pun la fiert în 3-4 l apă puţin sărată. Când sunt verde pe jumătate fierţi, se pune şi fasolea a puţin ulei verde curăţită şi spălată, ruptă în bua pesmet căţele de 3-4 cm lungime. Când s-au fiert şi morcovii şi fasolea, se scurg într-o strecurătoare (apa nu se aruncă; se poate folosi ca zeamă la o supă). Se amestecă o ceaşcă de zeamă în care s-a fiert fasolea cu puţin ulei şi se toarnă într-o tavă. Se aşază şi fasolea pe tavă, presărată cu mult pesmet. Se stropeşte cu puţin ulei şi se dă la cuptor până când se rumeneşte. 194


XVIII.

PREPARATE DIN ARDEI

167. Ardei umpluţi cu orez Conţin: Fiecare ardei umplut conţine cca 120 calorii şi 35-40 glucide.

Se spală ardeii, se scoate codiţa şi se curăţă seminţele, apoi se opăresc în apă puţin sărată. Se scurg, se lasă la răcit, şi se umplu cu umplutura de la sărmăluţe (vezi reţeta nr. 172). Se aşază într-o tavă cu vârful în jos, se toarnă peste ei un amestec de apă cu suc de roşii, ulei şi puţină sare, se ornează deasupra cu câteva frunze de pătrunjel şi se dau la cuptor. Cantitatea de orez se calculează după numărul de ardei: o lingură de orez crud pentru un ardei.

168. Ardei umpluţi cu soia Conţin: Fiecare ardei umplut conţine cca 200 calorii şi 15 glucide.

Se pregătesc ardeii ca în reţeta precedentă. Soia se pregăteşte ca pentru pateul de soia I, preparat cu suc de roşii (vezi reţeta nr. 6). Se umplu ardeii cu pateul de soia, se aşază într-o tavă, (cratiţă) şi peste ei se toarnă un sos făcut din 1/2 ceaşcă apă în care s-a fiert soia, 1 lingură de ulei şi 2 linguri suc de roşii. Se dau la cuptor 1/2 oră.

169. Salată de ardei copt 4 porții x 100 g; 1 porție = 100 calorii, 3 glucide

Se coc 1 kg de ardei (de preferinţă kapia roşu), şi se pun fierbinţi într-un castron, se presară cu sare şi se acoperă cu un capac; apoi se curăţă de coajă şi seminţe, se desfac în fâşii mici. Se curăţă o ceapă mică, şi se toacă foarte fin. Se face un sos vinegreta din zeama de lămâie, ulei şi sare şi se toarnă peste ardei. Se amestecă bine cu ardeii şi cu ceapa.

196


XIX.

PREPARATE DIN VARZĂ

170. Varză călită 6 porții x 250 g; 1 porție = 172 calorii, 33 glucide

a 2 cepe a 2 morcovi a 1 varză mare a untdelemn a suc de roşii sau câteva roşii a sare

Se toacă ceapa şi se pune într-un vas de fiert (ceaun). Se presară cu puţină sare și se fierbe la foc mic, acoperind vasul cu un capac. Se curăţă morcovul, se spală se taie rondele şi se pune la fiert cu ceapa. Se poate stinge cu foarte puţină apă, dacă ceapa a început să se prindă. Se toacă varza sau se rade pe răzătoare şi se pune şi ea la fiert în vasul de fier. Nu se adaugă nici apă, nici ulei până când nu este fiartă bine. Se amestecă din când în când cu o lingură de lemn. La sfârşit se adaugă sucul de roşii sau roşiile date pe răzătoare, uleiul şi se potriveşte de sare. Se dă la cuptor 10-15 minute.

171. Varză pané 6 porții x 250 g; 1 porție = 218 calorii, 25 glucide

a 1 varză a 2-3 ouă a 2-3 linguri de făină a o ceaşcă de lapte a 250 ml suc de roşii a untdelemn a sare

198

Varza se taie în patru, se curăţă de cotoare şi se pune la fiert în apă cu sare. Se fierbe foarte bine, apoi se scurge, şi se lasă să se răcească. Se bat ouăle cu laptele, cu făina şi cu puţină sare. Se fac chifteluţe din varză, împăturindu-se frunze moi. Se dau prin ou şi se prăjesc în tigaia teflon (sau se aşază pe o tavă în care s-a pus hârtie de copt şi se pun la cuptor). Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Când oul este frumos rumenit, se pun într-o tavă, se stropesc cu untdelemn şi se toarnă deasupra suc de roşii, apoi se dau la cuptor până când sucul de roşii devine un sos consistent. (Odată cu sucul de roşii se poate presăra şi pătrunjel verde tocat).

172. Sărmăluţe în foi de varză 10 porții x 250 g; 1 porție = 200 calorii, 35 glucide

Se pune varza la fiert în apă puţin sărată, atât cât să fie acoperită ceva mai mult de jumătate cu apă. Nu se fierbe prea mult, trebuie urmărit ca frunzele să fie potrivit de moi. Se învârte uşor varza în vasul de fiert şi se desfac uşor frunzele pentru sarmale, una câte una imediat ce s-au înmuiat

Preparate din varză

a 2 verze, a 300-400 g ciuperci fierte şi tocate mărunt

a 4-5 cepe mari a 3-4 morcovi a 1 ţelină a 4-5 roşii sau suc de roşii a 2-3 linguri de ulei a 1 cană orez, sare, pătrunjel

verde şi/sau mărar verde tocat, câteva frunze de viţă pentru tapetat tava

199

Umplutura: Ceapa se toacă şi se pune într-un vas de fier, presărată cu puţină sare, împreună cu morcovul şi ţelina rase. Nu se adaugă grăsime, ci se pot adăuga 1-2 linguri de apă dacă ceapa nu-şi lasă zeamă. Se acoperă cu un capac şi se fierb la foc mic, amestecându-se din când în când cu o lingură de lemn. Când s-au înmuiat puţin, se toarnă uleiul, se mai lasă un minut şi se dă la o parte de pe foc. Se fierbe separat, doar pe jumătate, orezul ales şi spălat. Se amestecă zarzavatul cu orezul, cu ciupercile gata pregătite, cu sucul de roşii sau roşiile date pe răzătoare şi cu verdeaţa, după dorinţă. Se aşază frunzele de varză pe un tocător de lemn, se taie după dorinţă, înlăturându-se nervurile groase. Se pun pe fiecare frunză 1-2 linguriţe de umplutură şi se împachetează sărmăluţe, care se aşază într-o tavă căptuşită cu frunze de varză mai mari sau cu frunze de viţă. Se face un sos cu 1/2 cană apă, 1/2 cană de suc de roşii, 2-3 linguri de ulei şi puţină sare, se fierbe în clocot, se răstoarnă peste sarmalele aşezate în tavă, se pun deasupra frunze de varză sau de viţă şi se pun la cuptor la foc potrivit.

Cu aceeaşi umplutură se pot face sarmale şi în foi de viţă, de podbal, din frunze de sfeclă sau de ştevie (ştevia şi sfecla nu se fierb, doar se opăresc).

200


XX.

PREPARATE DIN DIFERITE LEGUME

173. Praz cu măsline 6 porții x 250 g; 1 porție = 218 calorii, 22 glucide

a 20-25 fire de praz a 100 g măsline a 3 linguri de ulei a 4 linguriţe cu vârf de făină a 1 cană mare suc de roşii

Se curăţă prazul, se taie bucăţi de 8-10 cm şi se pune la fiert în apă cu sare. După ce s-a fiert destul de bine, se scurge într-o strecurătoare, apoi se rumeneşte în tigaia de teflon şi când este gata se aşază într-o tavă. Se face un sos de roşii (v. reţeta nr. 59), în care se pun şi măslinele, se fierbe puţin separat şi se toarnă peste praz (dacă sosul este prea gros se mai subţiază cu puţină apă). Se pune mâncarea la cuptor 15-20 minute. Se serveşte rece sau puţin încălzită.

174. Mâncare de mazăre 6 porții x 250 g; 1 porție = 188 calorii, 21 glucide

a 1/2 kg mazăre boabe a 2-3 cepe a 2 linguri ulei a 3-4 linguri suc de roşii a 1- 2 linguri făină a sare a mărar

202

Se pregăteşte ceapa ca pentru sosul de ceapă (v. reţeta nr. 56). Se adaugă mazărea, iar la urmă uleiul îngroşat cu făină. Se potriveşte de sare şi se adaugă mărarul foarte fin tocat.


175. Mazăre cu maioneză Conţine: T. = 1780 calorii; 80 glucide pt. 1/2 kg mazăre

Se fierb boabele de mazăre şi se amestecă cu maioneză preparată după reţeta nr. 50 sau 51.

176. Ghiveci 6 porții x 250 g; 1 porție = 270 calorii, 30 glucide

Se pregăteşte ceapa împreună cu ardeiul ca pentru sosul de ceapă, vezi reţeta nr. 56. Se adaugă morcovul, pătrunjelul rădăcină şi păstârnacul tăiate rondele, apoi vinetele şi dovlecelul tăiate cuburi. Se foloseşte un vas gros de fier sau o oală teflon şi se fierb zarzavaturile în zeama lor. Se amestecă mereu, iar la nevoie se poate adăuga foarte puţină apă. Fasolea verde şi mazărea se fierb în vase separate, apoi se strecoară. Când toate zarzavaturile s-au fiert, se amestecă, se adaugă uleiul şi sucul de roşii, se potriveşte ghiveciul de sare, se adaugă verdeaţa tocată mărunt şi se pune la cuptor 20-30 de minute.

Preparate din diferite legume

a 3-4 cartofi a 3-4 morcovi mari a 2 rădăcini de pătrunjel a 1 păstârnac a 5-6 cepe mari a 1-2 vinete a 1 dovlecel a 300 g fasole verde a 100 g mazăre boabe a 2-3 ardei a suc de roşii a 3-4 linguri ulei a sare a pătrunjel verde

203

177. Tocăniţă de bame 6 porții x 200 g; 1 porție = 178 calorii, 17 glucide

a 6-7 cepe potrivit de mari a 3-4 ardei a 1-2 vinete a 200-300 g bame a 2-3 linguri ulei a 4-5 roşii a 2 legături de pătrunjel

204

Ceapa se toacă solzi împreună cu ardeiul, se freacă cu sare şi se pune la înăbuşit, la foc mic, într-un vas de fier acoperit cu un capac. La nevoie se mai pot adăuga câteva picături de apă. Vinetele se spală, se taie cuburi, se presară cu sare, se scurg bine şi se pun la fiert împreună cu ceapa. Bamelor li se taie codiţele, se spală şi se pun la fiert împreună cu celelalte zarzavaturi. Când s-au fiert bamele şi vinetele se pun roşiile curăţate de coajă şi tocate mărunt şi se adaugă uleiul, apoi verdeaţa tocată mărunt. Se poate pune la cuptor 15-20 de minute.


XXI.

PREPARATE DIN VERDEȚURI DE PRIMĂVARĂ

178. Sufleu de verdeţuri 6 porții x 150 g; 1 porție = 206 calorii, 17 glucide

Se alege verdeaţa, se spală bine, se opăreşte cu puţină apă sărată, se strecoară şi se toacă mărunt. legături de ceapă verde Se curăţă ceapa şi usturoiul, se a 2-3 fire usturoi verde spală și se toacă mărunt. Se călesc a 2-3 legături urzică într-un vas de fier, presărate cu pua 2-3 legături lobodă ţină sare, fără grăsime sau apă. Se a 2 linguri ulei a 3-4 roşii sau 100 ml suc de amestecă cu spanacul gata pregătit. Se face un sos din ulei, suc de roşii roşii sau roşiile tocate mărunt (fără a 2-3 linguri făină coajă), sare şi făină. Se toarnă peste a 1/2 linguriţă sare verdeaţa tocată, se dau câteva clocoa 1 legătură mare de te împreună, iar la sfârşit se adaugă leuştean leuşteanul tocat mărunt. a 1-2 ouă pentru fiecare Se face loc cu o lingură şi se sparg persoană ochiuri în sufleu, apoi se acopere fiecare cu o lingură de sos. Se pune la cuptor 15-20 de minute.

a 1/2 kg spanac a 3-4 cepe mari sau 3-4

179. Spanac cu ciuperci 6 porții x 200 g; 1 porție = 115 calorii, 8 glucide

a 1/2 kg ciuperci a 1 kg spanac a 3-4 legături de ceapă

verde sau 3-4 cepe uscate a 2-3 fire usturoi verde (facultativ) 206

Se aleg şi se spală ciupercile, apoi se toacă mărunt codiţele, iar pălărioarele se prăjesc cca 10-15 minute în tigaia teflon, presărate cu sare (fără a li se adăuga apă sau ulei). Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Se alege spanacul, se spală bine, apoi se opăreşte, se strecoară şi se toacă mărunt împreună cu ceapa şi usturoiul. Se amestecă cu codiţele de ciuperci tocate foarte fin, cu sucul de roşii, cu făina frecată cu ulei şi se fierbe timp de 5-6 minute pe foc, amestecându-se mereu. Se aşază pălăriile de ciuperci într-o cratiţă tapetată cu hârtie de copt, se toarnă sosul peste ele şi se pun la cuptor 15-20 de minute.

a 2 linguri ulei a 4-5 roşii sau 200 ml suc de roşii a 2-3 linguri făină a 1/2 linguriţă sare a 2 legături leuştean

180. Pilaf de orez cu urzici 6 porții x 200 g; 1 porție = 284 calorii, 33 glucide

a 200 g orez Se opăresc urzicile, apoi se scurg a 1 kg urzică şi se toacă împreună cu ceapa ver- a 3-4 legături ceapă verde de. Se înmoaie foarte puţin într-un a 4 linguri ulei vas de fier sau într-o tigaie teflon. a 200 ml suc de roşii Se adaugă 2 linguri de ulei, 100 ml a sau 400-500 g roşii suc de roşii şi 1/2 linguriţă sare, proaspete apoi verdeaţa tocată mărunt. a 1 linguriţă sare Se alege şi se spală orezul. Se a 1 legătură de leuştean pune la fiert cu 300 ml apă. Se lasă să fiarbă fără a se amesteca deloc până când apa scade şi orezul începe să fiarbă greu. Se ia de pe foc, se freacă cu 1 lingură de ulei, 50 ml suc de roşii şi 1/2 linguriţă sare. Se unge o cratiţă şi se pun alternativ straturi de orez şi sufleu de urzici. Deasupra se toarnă 1 lingură de ulei amestecat cu 50 ml suc de roşii. Se mai pot presăra câteva frunze de verdeaţă tocată. Se dă la cuptor la foc mic, timp de cca. 20 de minute. Preparate din varză verdețuri de primăvară

207

Sfatul bătrânilor spune că oul trebuie să-l mănânci singur dimineaţa, să-l împarţi prietenilor la amiază, iar seara să-l dai la duşmani. Aşadar, nu mâncaţi niciodată ouă seara, nici după amiază mai târziu de ora 15. Având în vedere faptul că valorile ridicate ale colesterolului în sânge favorizează apariţia bolilor cardiovasculare (ateroscleroza) recomandarea medicilor este de a reduce cantitatea de alimente cu conţinut ridicat de colesterol pentru a obţine valori normale ale colesterolului în sânge. Aceasta se poate realiza, în cele mai multe cazuri, printr-un regim alimentar sănătos cu conţinut redus în colesterol. De aceea, se recomandă ca ouăle (care conţin în gălbenuş o cantitate relativ mare de colesterol) să se consume în cantitate redusă, cel mult 2-3 ouă pe săptămână. Deși simple și aparent cunoscute, cele câteva rețete preparate din ouă sunt recomandate cu scopul de a fi gătite cât mai simplu, evitându-se în mod deosebit prăjirea acestora în ulei sau alte grăsimi.

208


XXII.

PREPARATE DIN OUĂ

181. Ochiuri româneşti Se pun 250 ml apă puţin sărată la fiert într-o cratiţă mică sau într-o tigaie. Când apa clocoteşte se sparg ouăle şi se acoperă cu un capac. Se lasă la fiert la foc mic. Când albuşul este fiert, se iau ouăle cu o paletă şi se aşază pe farfurie sau pe platou. Se pot turna peste ele câteva picături de ulei.

182. Omletă la teflon Se bat două ouă cu puţină sare şi 3-4 picături de apă rece. Se răstoarnă în tigaia încinsă bine şi se acoperă cu un capac. Când se aude cum sfârâie şi începe să crească se poate întoarce pe partea cealaltă pentru 10-15 secunde. Se rulează sub formă de clătită. Se poate umple cu brânză de vaci.

183. Ouă fierte Se spală ouăle şi se pun la foc într-un vas cu apă, care să le acopere. Din momentul în care apa clocoteşte se mai fierb timp de 3 minute pentru a fi cu zeamă, 5 minute pentru a fi moi şi 6-7 minute pentru a fi tari.

Nu se consumă ouă fierte tare, atunci când gălbenuşul capătă culoare verzuie.

210


XXIII.

PRODUSE DE PANIFICAȚIE

184. Tăiţei de casă Conţin: 100 g tăieţei uscaţi conţin 366 calorii şi 80 glucide

Se cern 300 g făină pe o planşetă. Se face loc la mijloc, se adaugă 2 ouă, puţină sare, 2-3 linguri apă. Se amestecă cu o lingură de lemn şi se frământă. Se împarte aluatul în două. Se întinde din fiecare bucată câte o foaie cât mai subţire şi se lasă să se zvânte. Se rulează fiecare foarte strâns şi se taie tăiţei cât mai subţiri. Se răsfiră pe planşetă şi iar se lasă să se zvânte.

185. Pâine de casă 100 g pâine conține 260 calorii; 55 glucide

a 1,5 kg făină a 1/2 kg apă a 1/2 linguriţă sare, a un cub de 2-3 cm grosime de drojdie proaspătă sau 2-3 linguriţe de drojdie uscată

212

Se sfărâmă drojdia, se freacă cu sarea până se moaie şi se face pastă. Apoi se adaugă puţină apă călduţă şi făină, ca să fie ca o cremă. Se lasă la crescut. Se frământă aluatul dospit cu făina rămasă, apă călduţă, apoi se lasă la dospit la loc cald acoperit cu un prosop de bucătărie. Când a crescut bine se mai frământă câteva minute, se rup pâinişoare mici şi se frământă din nou fiecare, apoi se pun în tavă şi se lasă până când încep din nou să crească. Se pun la copt la foc potrivit. Aluatul rămas pentru o altă tavă nu se lasă prea mult la crescut. Se frământă din nou când se observă că a crescut mult. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

186. Pâine nedospită I 30 g pâine conţine aprox.120 calorii; 18 glucide

Puneţi uleiul într-un castron şi a 1 ceaşcă de făină fin adăugaţi sarea. Adăugaţi încet apa măcinată, preferabil grâu bătând în continuu cu o furculiţă, întreg până când amestecul devine o spu- a 1/4 linguriţă sare mă albă. Adăugaţi făina în timp ce a 3 linguri ulei pur vegetal amestecaţi repede compoziţia, ca a 4 1/2 linguri apă rece să nu se facă cocoloaşe. Frământaţi aluatul, apoi bateţi-l bine cu un ciocan de lemn sau cu un instrument special pentru piure. Întindeţi o foaie de 5-6 mm grosime, aşezaţi-o într-o tavă neunsă şi tapetată cu făină şi înţepaţi-o cu o furculiţă. Se dă la cuptor la foc potrivit. Se pot coace şi chifle mici în tigaia teflon, la foc mic, acoperite cu un capac. Se coc pe o parte, apoi se întorc şi pe cealaltă.

187. Pâine nedospită II 30 g pâine conţine aprox. 170 calorii; 18 glucide

Cerneţi făina şi sarea împreună. a 1 ceaşcă de făină fin Puneţi apa în ulei, dar nu ameste- măcinată (preferabil grâu caţi. Adăugaţi-le la ingredientele integral) uscate şi amestecaţi cu o furculiţă a 1/4 linguriţă sare până se umezeşte făina. Întindeţi- a 2 linguri apă rece o între două foi de hârtie de perga- a 1/4 ceaşcă de ulei de ment până la grosimea de cel mult măsline sau alt ulei vegetal 6 mm. Puneţi-o pe o tavă tapetată cu făină şi neunsă cu ulei şi împărţiţi-o cu un cuţit ascuţit în pătrăţele de mărime potrivită. Înțepați fiecare pătrăţică, pentru a preveni umflăturile. Se dă la cuptor la foc potrivit. Se poate coace şi în tigaia teflon, coaptă pe amândouă părţile, la foc mic, acoperită cu un capac. Preparate de panificație

213

188. Pâine preparată cu maşina de pâine 100 g pâine conţine 250 calorii; 50 glucide

a 700 g făină a 400 ml apă a 1 linguriţă drojdie uscată a 1 linguriţă sare a 1 lingură ulei

Se ung paletele de frământat şi suporţii pe care se prind, apoi se aşază cu grijă la locul lor. Se toarnă apa, se presară deasupra făina, apoi drojdia şi sarea. Se pune tava în maşină şi se programează după instrucţiunile fiecărei maşini.

189. Crutoane 50 g crutoane conţin cca 220 calorii; 31 glucide

Se preferă pâinea mai veche, de 2-3 zile. Se taie felii de 1 cm grosime pe o planşetă de lemn, apoi din fiecare felie se taie cuburi cu latura de 1 cm. Se aşază pe o tavă (neunsă) şi se dau la cuptor la foc potrivit, până se usucă bine şi nu mai au deloc umezeală în ele. Se păstrează într-un săculeţ de pânză sau într-o pungă de hârtie. Se servesc cu lapte, supă cremă de legume etc.

190. Chifle delicioase de graham 6 chifle x 130 g; 1 chiflă conține 340 calorii, 80 glucide

a 250 ml apă caldă Se dizolvă mierea în apă caldă şi a 1 lingură miere de albine se adaugă drojdia. Se lasă la dospit. a 1 lingură drojdie uscată (gra- Se adaugă uleiul, sarea, apoi jumă nule) sau 20 g drojdie proaspătă a 1 linguriţă sare a 2 linguri ulei a 200 g făină albă a 200 g făină integrală a 100 g tărâţe de grâu 214

tate din cantitatea de făină şi se amestecă bine. Se frământă timp de 20 minute, adaugându-se treptat restul de făină și, la sfârșit, tărâţele.


Se pune aluatul într-un vas încăpător presărat cu făină şi se lasă la crescut la loc cald timp de 30-45 de minute. Se frământă din nou 2-3 minute. Se presară cu făină o tavă (ca cea de cozonac), se pune aluatul în tavă, după forma acesteia, se acopere cu un prosop şi se lasă la crescut încă 10-20 de minute. Se dă la cuptorul deja încins şi se coace la foc potrivit timp de 35-40 de minute. După ce se scoate din cuptor, se scoate din tavă, se acoperă cu un prosop şi se lasă la răcit timp de 2-3 ore.

191. Covrigei simpli 1 covrig de 100 g conţine 232 calorii şi 75 glucide

Se freacă zahărul cu apa, sarea, apoi se adaugă făina şi maiaua. Se amestecă toate şi se frământă bine. Se împarte aluatul în rulouri de 10 cm, se lasă la crescut puţin şi se fac cordoane de 35 cm lungime, ceva mai groase decât un creion. Se împletesc două cordoane prin răsucire, apoi se unesc la capăt,modelându-se sub formă de covrig simplu, rotund, împletit. Se aşază pe o tavă în care s-a pus hârtie de copt, se pot unge cu sirop şi se presară cu seminţe de mac sau de susan.

Preparate de panificație

a 1 kg făină a 100 g zahăr a 1/4 linguriţă sare a 500 ml apă foarte caldă aproape fierbinte a seminţe de mac sau de susan Maiaua:

a drojdie cât o nucă a 1 lingură zahăr a 1/2 cană făină a 100 ml apă călduţă

215

192. Covrigei săraţi 1 covrig x 80 g conține 177 calorii, 37 glucide

a 1 kg făină a ½ linguriţă sare a 6 linguri ulei a 200 ml apă călduţă a un cub de drojdie

Se bate uleiul cu apa şi se amestecă cu făina şi drojdia frecată cu sare. Se frământă bine. Se fac rulouri de 10-12 cm şi se împletesc în opt sau se răsucesc ca un „e mic de mână”. Se aşază fiecare covrigel în tavă şi se lasă puţin la crescut. Se coc la foc potrivit. Se pune într-o ceaşcă 1 linguriţă de sare mare şi se adaugă 50-60 ml apă. Se amestecă sarea. Când sunt copţi, covrigeii se ung cu o pensula înmuiată în apa sărată pregătită.

193. Aluat pentru plăcinte I Conţine: cca 450 calorii; 150 glucide

a 15 linguri ulei a 30 linguri apă a făină cât cuprinde a drojdie de bere cât o nucă

frecată cu făină şi înmuiată în apă călduţă a puţină sare

216

Se frământă fără să se dospească. Se pot lăsa puţin la dospit după ce s-au împachetat plăcinţelele în diferite forme.


194. Aluat pentru plăcinte II Conţine: cca 450 calorii; 150 glucide

Se presară puţină sare peste drojdie şi se freacă bine până devine o cremă. Se toarnă zahărul şi apa călduţă. Se freacă zahărul. Se adaugă făină în ploaie şi se amestecă bine până când aluatul poate fi frământat. Se ung mâinile cu ulei şi se frământă bine până când tot uleiul este încorporat. Se lasă la dospit până când se dublează cantitatea. Se poate folosi la plăcintă, cornuleţe sau covrigei.

a 3 pahare de apă a 1 pahar de ulei a un vârf de cuțin de sare a 50 g drojdie a coaja de la o lămâie a 1 kg de făină

195. Plăcintă cu dovleac 1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 100 calorii, 28 glucide

Se prepară un aluat ca în reţetele speciale de aluat pentru plăcinte, se întinde o foaie, se unge cu ulei, se pune peste ea dovleac ras, se presară cu zahăr, se întinde o altă foaie, se dau semne plăcinţelelor cu cuţitul, dar nu se taie de tot foaia. Se dă la cuptor. Se unge cu o pensulă udată în apă rece imediat după ce plăcinta a fost scoasă din cuptor. Se poate presăra cu zahăr pudră. Din aceleași aluaturi se pot face şi alte forme de plăcinţele sau cornuleţe umplute cu dovleac.

Una sau două gutui rase şi amestecate cu merele sau dovleacul pregătit pentru plăcintă dau o aromă excelentă. Preparate de panificație

217

196. Plăcinţele cu mere 1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 100 calorii, 28 glucide

Se folosesc aceleaşi aluaturi ca în rețetele precedente, dar se umplu cu mere rase presărate cu zahăr. Dacă se fac cornuleţe, merele se călesc puţin în prealabil. Astfel preparate, merele se pot îndulci şi cu miere de albine. Dacă sunt prea zemoase, se presară şi puţin pesmet sau biscuiți rași. Pentru plăcintele cu foi, merele crude şi rase se pun imediat la cuptor, după ce au fost presărate cu zahăr. Lăsate mai mult timp îşi lasă multă zeamă.

197. Plăcintă cu brânză 1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 100 calorii, 16 glucide

Pentru reţetele de aluat de mai sus, se prepară o compoziţie de brânză de vaci îndulcită cu miere de albine şi frecată cu ouă. Se umplu plăcinţele sau cornuleţe. Se pot adăuga 1-2 linguri de griş şi/sau câte o lingură rasă de făină pentru fiecare ou.

198. Trigoane cu brânză Conţin: T. = 1350 g - Un trigon de cca. 50 g conţine 125 calorii şi 15 glucide .

Aluatul: a 50 g de ulei a 100 g de apă (poate fi minerală) a puţină drojdie a făină cât cuprinde (cca. 400 g) Umplutura: a 1/2 kg brânză de vaci frecată cu 100 g miere de albine şi 2-3 ouă şi/sau 2 linguri amidon de porumb 218

Se face un aluat potrivit de tare. Se frământă bine, se ia o bucăţică din el, se frământă şi se aranjează în formă de minge apoi se întinde o foaie foarte subţire, aşa încât dacă întindeţi aluatul pe o faţă de masă din muşama trebuie să se vadă prin el desenul de pe faţa de masă. Se unge foaia cu ulei. Se taie fâşii lungi şi late de aproximativ 10 cm Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

(vezi desenul alăturat). Se ung fâşiile cu untdelemn, se aşază umplutura în triunghiul 2, apoi se acoperă cu triunghiul nr. 1. Se apasă puţin marginile şi se întoarce colţul de sus peste triunghiul 3, iar acesta la rândul lui peste al 4-lea, ş.a.m.d. Se coc la foc potrivit şi, când se scot din cuptor, se stropesc cu apă rece.

199. Trigoane cu mere Conţin: T. = 6950 calorii Un trigon a 50 g conţine 156 calorii şi 25 glucide.

Aluatul: 200 ml ulei, 200 ml apă (poate fi minerală), făină cât cuprinde (cca 800 g). Umplutură: 2 kg mere curăţite de coajă, rase pe răzătoare, presărate cu 200 g zahăr şi înmuiate pe foc până când nu mai au zeamă multă, însă nici prea uscate. Se procedează ca în reţeta precedentă.


219

200. Trigoane cu dovleac Au o putere calorică şi glucide cu valori relativ egale cu cele ale trigoanelor cu mere.

Aluatul: Se procedează ca în rețeta nr. 198, a 200 ml ulei iar trigoanele se vor umple cu dovleac a 200 ml apă crud ras şi presărat cu zahăr. (poate fi minerală) făină cât cuprinde (cca 800 g). Umplutura: a 2 kg de dovleac alb pentru iarnă sau chiar din cel galben (porcesc), curăţit de coajă a 150 g zahăr (dacă se foloseşte dovleac galben - porcesc - se pune 1 cană plină de zahăr).

201. Aluat pentru ştrudele Conţine: T. aprox. = 2650 calorii; 365 glucide

a 30 linguri apă

Se freacă 12 linguri de făină cu 15 linguri ulei până se omogenizea (poate fi minerală) ză bine ca o ciulama. a 24 linguri ulei Se întind toate cele 3 bucăţi de a un cub mic de drojdie aluat şi se ung cu ciulamaua pregăa făină cât cuprinde ca să iasă un aluat potrivit de tită fiecare din ele. Se împachetează şi din nou se moale întind cu sucitorul. Se lasă să se odihnească la rece o Se împarte aluatul în 3 părţi. jumătate de oră. Se fac trigoane se umplu după preferinţă. Dacă se folosesc mere crude, se storc bine de zeama lăsată. 220


202. Aluat franţuzesc Conţine: T. aprox. = 2650 calorii; 365 glucide

Din 20 linguri apă şi 8 linguri de ulei, drojdie şi făină cât cuprinde se face un aluat potrivit de moale şi se lasă la dospit 1/2 de oră. Din 8 linguri de ulei şi 8 linguri de făină se face o ciulama. Se întinde aluatul într-o foaie, se pune pe deasupra ciulamaua şi se rulează, apoi se dă la rece 20 de minute. Se fac ştrudele sau pateuri umplute după dorinţă.


a 16 linguri ulei a 20 linguri apă

(poate fi minerală) a un cub de drojdie a făină cât cuprinde

221

203. Alba ca zăpada 1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 160 calorii, 26 glucide

Crema:

Se face un aluat ca în reţeta precedentă. Se împarte în 3 sau 4 a 3/4 l lapte părţi şi se coc foi pe dosul tăvii. a 4-5 linguri amidon de Se pune laptele la fiert. Se păs porumb (zeamil) trează o cană de lapte, care se freaa coaja şi zeama de la că cu amidonul şi se adaugă atunci 2 lămâi când laptele este înfierbântat. a 3-4 linguri de miere de Se pune pe foc şi se freacă fără albine încetare cu o lingură de lemn. Când a 1-2 cutii compot de compoziţia s-a îngroşat ca o cremă, ananas în suc propriu se dă la o parte de pe foc şi se adaugă mierea de albine. Se poate prepara după gustul fiecăruia (mai dulce sau mai puţin dulce. De reținut că rece crema pare mai dulce decât fierbinte. Se amestecă din când în când până se răcoreşte bine ca să nu se prindă crustă. Se adaugă zeama şi coaja de lămâie, apoi bucăţile de ananas. Se umezeşte o foaie cu zeama de la compotul de ananas şi se întinde crema, apoi se adaugă altă foaie, se umezeşte şi se pune din nou umplutură. Ultima dată se pune foaie şi se umezeşte, apoi se presară cu zahăr pudră şi puţină vanilie. Se taie şi se serveşte a doua zi.

222


204. Prăjitură cu gem 1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 65 calorii, 12 glucide

Din 5 linguri de ulei, 6 linguri de apă, 1/3 cub de drojdie şi făină cât cuprinde se face un aluat moale. Se întinde o foaie cât tava şi se pune la copt. Se lasă să se rumenească foarte puţin. Dacă s-a rumenit numai dedesupt se poate întoarce foaia cu faţa în jos. Se toarnă peste ea 200 g gem de prune, merişoare, piersici sau caise. Se presară cu nucă de cocos şi se mai dă 2-3 minute la cuptor. Se taie când s-a răcit.

a 5 linguri ulei a 6 linguri de apă a 1/3 cub de drojdie a făină cât cuprinde a 200 g gem de fructe

205. Cornuri delicioase Conţin: T. = 2362 calorii; 1027 glucide. Fiecare corn conţine aprox.135 calorii şi 40 glucide

Se face un aluat moale, se întind foi rotunde, se taie în raze, se adaugă umplutură şi se rulează. Se lasă 20-30 de minute la crescut, apoi se pun la copt la foc potrivit. Când sunt gata se ung cu miere de albine fluidă şi se presară cu nucă de cocos.


a 1 kg făină a 200 g miere de albine a 150 ml ulei a puţină sare a coaja de la o lămâie a stafide sau nucă de cocos a un cub mare de drojdie Umplutura:

a 300 g nucă măcinată a 50 g pesmet a miere de albine 223

206. Ştrudel cu vişine 1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 146 calorii, 26 glucide

a 100 ml ulei a 100 ml apă călduţă a 400 g făină a 1 kg vişine a 200 g zahăr a 50 g pesmet

Se prepară un aluat ca în reţeta pentru trigoane nr. 198. Se scot sâmburii la vişine. Se întinde foaia şi se presară peste tot cu zahăr şi cu un strat subţire de pesmet foarte fin, cernut printr-o sită deasă. Vişinele puţin stoarse, se împrăștie peste toată suprafaţa aluatului care se rulează în continuare. Se taie rulouri de mărimea tăvii, se aşază într-o tavă tapetată cu hârtie de copt (se poate unge pe deasupra cu un sirop făcut din sucul scurs de la vişine, care se fierbe 5 minute cu 2 linguri de zahăr) şi se dă la cuptor la foc potrivit.

207. Ştrudel cu cireşe amare 1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 155 calorii, 28 glucide

Se prepară ca şi ştrudelul cu vişine. Este foarte delicios. 224


208. Plăcintă cu iaurt 1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 125 calorii, 18 glucide

Se bat ouăle bine separat, apoi Aluatul: împreună cu iaurtul. Se adaugă a 100 ml ulei mierea de albine şi se freacă în a 100 ml apă călduţă compoziţie. Se încorporează făi- a 400 g făină na, se amestecă uşor şi la sfârşit se adaugă coaja de portocală. Umplutura: Se face un aluat din 50 ml ulei, a 300 g iaurt 100 ml apă şi făină cât cuprinde. Se a 70 g miere de albine presară cu făină planşeta sau faţa de a 3 ouă masă şi se întind foi foarte subţiri a 3 linguri făină cu vârf sau presărate cu făină ca să nu se lipeas- amidon de porumb că, apoi se stropesc cu ulei. Se aşază a coaja de la o portocală într-o tavă trei foi subţiri întinse bine, unse şi aşezate una peste alta. Glazură: Apoi se toarnă compoziţia cu iaurt. a 2 ouă Se aşază din nou trei foi subţiri, a 1 linguriţă miere de albine bine întinse şi stropite cu ulei peste a 1 linguriţă făină umplutură, se înţeapă foile uşor cu o furculiţă de câteva ori, apoi se dă plăcinta la cuptor. Când este gata, se bat două ouă cu o linguriţă de miere de albine şi o linguriţă făină, se toarnă deasupra, apoi se mai lasă 5 minute la cuptor. Se taie când este călduţă. Preparate de panificație

225

209. Gogoşi la cuptor Conţine: T = 950 g. 4000 calorii; 500 glucide Fiecare gogoaşă conţine cca 50 calorii şi 25 glucide.

a 200 ml apă a 150 ml ulei a 400 g făină a 100 g zahăr tos a 100 g zahăr pudră a 5 ouă

Se pune la fiert într-o cratiţă apa amestecată cu zahărul şi uleiul. Când începe să fiarbă în clocot, se toarnă făina toată deodată şi se freacă bine. Se dă la o parte de pe foc şi se lasă să se răcească.

Între timp se freacă din când în când pentru ca toată compoziţia să fie omogenă şi să nu se separe uleiul. Când este numai călduţă se adaugă ouăle unul câte unul şi se freacă bine mereu ca totul să fie bine amestecat şi să se obţină o cremă bine legată. Secretul reţetei stă în frecarea foarte bine a compoziţiei. Se pun într-o tavă cu lingura gogoşi de mărimea dorită la distanţă între ele, deoarece cresc mult. Se pun la cuptor la foc potrivit. Când sunt gata se dau prin zahăr pudră.

226


210. Clătite cu cremă de mac Conţine: T. = 3180 calorii; 570 glucide Fiecare clătită conţine cca. 110 calorii şi 20 glucide.

Se freacă făina cu ouăle şi laptele, se ia cu un polonic compoziţie şi se toarnă în tigaia teflon bine încinsă. Se lasă 1 minut şi se întoarce clătita pe cealaltă parte cu o paletă de lemn. Se coc pe rând foile până se termină compoziţia. Pentru cremă se amestecă ouăle cu făina şi macul. Se subţiază cu lapte şi se pune la fiert la foc potrivit, amestecând continuu până dă în clocot uşor şi se îngroaşă crema. Când este gata, se îndulceşte cu miere de albine şi se adaugă coaja de portocală. Se întinde crema pe foile de clătite, se mai presară cu mac şi se rulează. Preparate de panificație

Pentru foi: a 250 ml lapte a 2 ouă a 250 g făină Pentru cremă: a 750 ml lapte a 3 ouă a 75 g făină a 150 g miere de albine a 50 g mac a coajă de portocală a lămâie sau alte arome

227

„Învățați să preparați fursecuri și alte prăjituri în mod simplu, fără folosirea bicarbonatului de sodiu, care este dăunător stomacului.” (E.G.White)

228


XXIV.

FURSECURI ŞI ALTE PRĂJITURI USCATE

211. Fursecuri simple Conţine: T. = 3125 calorii; 380 glucide

a 50 g zahăr a 50 ml apă minerală a 150 ml ulei a 350 g făină a miez de nucă sau sâmburi de caise decojiţi

Se frământă un aluat tare, se fac biluţe puţin mai mari decât o nucă, se apasă cu palma ca să ia formă rotundă, apoi se aşază în mijloc câte un miez de nucă sau un sâmbure de caisă decojit. Se coc la cuptor la foc potrivit.

212. Fursecuri cu iaurt Conţin: T. = 2630 calorii; 440 glucide

a 2-3 gălbenuşuri a 150 g iaurt sau lapte acru a 50 g miere de albine a 7 linguri ulei a 20 g drojdie de bere a 4-5 linguri nucă măcinată (facultativ) a coajă de portocală a 500 g făină

230

Se desface drojdia cu o linguriţă de miere, 2 linguri de făină şi 3-4 linguri de apă călduţă. Se frământă un aluat cât mai moale în care se încorporează toate ingredientele. Se întinde o foaie groasă de 2-3 mm. Se taie aluatul în formă de inimioare, frunze de trifoi, romburi etc. (dacă aveţi forme din plastic sau aluminiu) sau se taie semilune cu paharul. Se pot unge pe deasupra cu albuş bătut. Se aşază într-o tavă în care s-a pus hârtie de copt și se dau la cuptor la foc domol. Se scot pe un platou şi se presară cu zahăr pudră.


213. Pricomigdale Conţine: T. = 1300 calorii; 265 glucide

Se bat albuşurile cu zahărul, pre- a 5 albuşuri sărat câte puţin. După ce zahărul a a 1/4 kg zahăr fost încorporat se pune castronul a 1/4 kg migdale sau nucă într-un vas cu apă fierbinte, aşezat la foc moale şi se mai bate pe abur timp de 5 minute. Când albuşul este bine bătut se adaugă migdalele sau nucile măcinate. Se unge o tavă şi se pun cu linguriţa grămăjoare de albuş la distanţă între ele apoi se dau la cuptor pentru coacere, la foc mic.

214. Sărăţele Conţine: T. = 3270 calorii; 376 glucide

Se frământă un aluat cu ingredientele indicate. Se poate lăsa la rece o jumătate de oră. Se întind foi şi se taie în formă lunguiaţă sau cu ajutorul unor forme speciale. Se coc la foc potrivit.

Fusecuri și alte prăjitui uscate

a 250 ml apă minerală a 500 g făină a 150 ml ulei a 1 linguriţă rasă de sare a seminţe de mac a drojdie cât o nucă

231

215. Biscuiţi cu nucă Conţine: T. = 2480 calorii; 476 glucide

a 400-500 g făină a 300 g miere de albine a 150 ml ulei a 150 ml apă a 150 g nucă măcinată

232

Se dizolvă mierea în apă clocotită, se opăresc 300 g de făina, se adaugă uleiul şi nuca măcinată. Se amestecă bine compoziţia şi se pune la rece o oră. Se răstoarnă pe o planşetă şi se frământă cu restul de făină. Se fac biscuiţi tăiaţi cu forme speciale sau se dau prin maşina de tocat, la care s-a adăugat dispozitivul special pentru biscuiţi. Se coc la foc potrivit. Se pot pudra cu zahăr pudră vanilat.


XXV.

PRĂJITURI ȘI ALTE DULCIURI

216. Frişcă cu miere de albine 100 g frișcă conţine 200 calorii; 32 glucide

a 400-500 g smântână dulce,

Smântâna se bate foarte bine cu telul, până când se ţine de tel. Mierea de albine trebuie să fie subţire. Dacă este topită, mierea nu se pune caldă, ci se lasă la răcit până devine puţin mai consistentă decât atunci când este caldă. Când totul este pregătit, se bat împreună mierea cu smântâna, apoi se dă frişca la rece, se poate pune 10-15 minute chiar în congelator. Bine pregătită, această frişcă va fi la fel ca şi cea pregătită cu zahăr. Mai mult, ea este mult mai sănătoasă şi se poate folosi cu un deosebit succes mai ales la salatele de fructe, dar şi la prăjituri.

foarte groasă a 200 g miere de albine

217. Semilune Conţin: T. = 1100 g. 4010 calorii; 445 glucide O bucăţică semilună (20-25 g) conţine cca 75 calorii şi 11 glucide.

a 5 ouă bătute a 150 ml ulei a 150 g zahăr a 400 g făină a drojdie cât o nucă a zeama şi coaja de la o lămâie a 7 linguri nucă măcinată sau nucă de cocos rasă

234

Se bat ouăle întregi împreună cu zahărul. Se adaugă uleiul ca la maioneză, drojdia frecată pastă cu puţină apă şi făină, zeama şi coaja de la lămâie. Se freacă bine compoziţia. Se toarnă într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, se presară deasupra 7 linguri de nucă măcinată amestecată cu 3 linguri de zahăr. Se pune la cuptor. Când prăjitura este coaptă se scoate din cuptor, se lasă puţin la răcit şi se taie, când este călduţă, în formă de semilune (cu un pahar). Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

218. Baclava Conţine: T. = 6375 calorii; 480 glucide O bucăţică de 50 g baclava conţine 200 calorii şi 16 glucide.

Se face un aluat ca cel de trigoa- a 100 ml ulei ne (vezi reţeta nr. 198). Se întind a 100 ml apă foi subţiri de mărimea tăvii. Pen- a 400 g făină tru a nu se lipi, se presară cu făină a 200-250 g nucă peste ele. Se unge o tavă, se aşază a 3/4 l sirop de fructe sau de o foaie, se unge cu ulei şi se aşază trandafiri sau alta deasupra ei. Dacă foile se mai a 300 g miere de albine rup, se are grijă ca să se acopere găurile cu celelalte foi. Se pot pune 3 foi una peste alta. Se presară un strat de nucă măcinată. Se pune altă foaie, se unge cu ulei, se presară din nou cu nucă, apoi se pun din nou 2 sau 3 foi bine întinse şi unse cu ulei una peste alta. Se taie cu un cuţit pătrate până la ultima foaie de mărimea dorită. Se dă la cuptor şi se coace la foc potrivit. Când foile sunt coapte (uscate) se toarnă sirop sau miere de albine peste întreaga suprafaţă a prăjiturii. Se toarnă suficient de mult, ca să pătrundă prin tăieturile făcute înainte. Se mai lasă la cuptor până când prăjitura a absorbit tot siropul. Se scot baclavalele pe o farfurie şi se mai toarnă puţin sirop deasupra. Sunt mai gustoase când sunt pregătite cu o zi sau două înainte de a fi servite.

Prăjituri și alte dulciuri

235

219. Nuga Sanda Conţine - cca 575 calorii şi 715 glucide, fiecare bucăţică de 100 g nuga

a 350 g zahăr a 350 g miere de albine a 6 albuşuri a 250 g nucă curăţată

şi tocată foarte fin a 100 g migdale curăţate şi tocate foarte fin a zeama şi coaja de la 2 lămâi a o coală de celofan

Se bat albuşurile spumă împreună cu zahărul şi mierea de albine, într-un castron pus într-un vas cu apă clocotită. Se adaugă zeama şi coaja de lămâie şi se bate în continuare până se îngroaşă bine. Se adaugă nucile şi migdalele şi se amestecă. Apoi se pune totul pe o coală de celofan. Se netezeşte, cu un cuţit ud, până ajunge la grosimea dorită, se împachetează în coala de celofan, se presează între două bucăţi de lemn şi se lasă la răcit. Se taie bucăţi a doua zi.

220. Nuga îmbrăcată Conţine - cca 600 calorii şi 775 glucide fiecare bucăţică de 100 g nuga

a 500 g zahăr a 1/4 l apă a 1 ceaşcă miere de albine a vanilie a 6 albuşuri a 100 g alune a 50 g migdale (sâmburi de

Se dizolvă zahărul în apă, se adaugă mierea de albine şi vanilia tăiată bucăţi. Acest amestec se fierbe până se leagă bine. Se ia vasul de pe foc şi se adaugă albuşurile bătute spumă. Se mai pune puţin la foc amestecându-se constant, repede, ca să se întărească albuşurile. Se adaugă alunele, caise) a şi/sau 50 g nuci tocate migdalele şi/sau nucile. Se aşază compoziţia între două mărunt foi de napolitane şi se taie felii. a 2 foi de napolitană 236


221. Ciocolată de casă Conţine: T. = 11230 calorii; 655 glucide. O bucăţică ciocolată 7 cm/2.5 cm/0.5 cm = 50 g = cca 165 calorii; 9,4 glucide.

Se cerne laptele praf şi cafeaua de roşcove sau de cereale şi se răstoarnă peste apa clocotită. Se amestecă energic până se îngroaşă. Se adaugă mierea de albine, vanilia şi alunele. Se răstoarnă compoziţia într-o tavă şi se pune la rece. Se serveşte a doua zi.

a 600 ml apă clocotită a 1 kg lapte praf a 200 g miere de albine a 1 kg alune coapte şi tocate

cu cuţitul a 3 linguri karob (praf de roşcove) sau inka (cafea de cereale) avanilie

222. Ciocolată de soia Conţine: T. = 1474 calorii; 454 glucide

Se amestecă laptele cu praful de roşcove sau cafeaua de cereale şi se freacă cu apa clocotită. Se adaugă mierea de albine, vanilia şi la urmă nuca şi alunele uscate în cuptor şi tocate mărunt. Se răstoarnă pe un platou şi se pune la rece. Se poate folosi ca o cremă pentru prăjituri.

a 100 ml apă clocotită a 400 g lapte praf de soia a 2 linguri karob (praf de roşcove) sau inka (cafea de cereale) a vanilie a 100 g nucă uscată puţin în cuptor şi măcinată a 300 g alune prăjite a 2 linguri miere de albine

223. Bomboane de ciocolată Conţin: O bomboană de 15-20 g conţine 60 calorii și 3,4 glucide

Se prepară o ciocolată ca în reţeta nr. 221. Se lasă întinsă la întărit mai multe ore. Se iau cu o linguriţă bucăţele de ciocolată şi se rostogolesc prin nucă de cocos. Se aşază într-o bombonieră. Prăjituri și alte dulciuri

237

224. Bomboane de „soia” Conţin: T. = 1674 calorii; 504 glucide

Se prepară ciocolată de soia ca în reţeta nr. 222, în care se mai adaugă 1-2 linguri tărâţe cernute şi uşor uscate în cuptor, 2 banane pasate şi 100 g nucă de cocos pentru pudrat. Se lasă întinsă să se întărească puţin, se iau cu o linguriţă bucăţele de ciocolată şi se tăvălesc prin nucă de cocos. Se aşază într-o bombonieră.

225. Bomboane cu fructe I Conţin: T. = 3470 calorii; 1759 glucide

Biscuiţi: a 150 ml apă minerală a 400-500 g făină a 50 g zahăr a 100 ml ulei a drojdie cât o nucă a 1 kg banane bine coapte a 200 g stafide, de preferinţă aurii a 150 g nucă măcinată a 300 g biscuiţi a 200-300 g nucă de cocos

238

Se frământă un aluat cu ingredientele pentru biscuiţi. Se poate lăsa la rece o jumătate de oră. Se întind foi şi se taie în formă lunguiaţă. Se coc la foc potrivit, apoi se lasă la răcit. Se dau prin maşina de tocat sau prin robot biscuiţii şi nuca, apoi se adaugă bananele şi stafidele. Se adaugă 100 g nucă de cocos. Se amestecă bine compoziţia şi se iau biluţe cât o nucă. Se rotunjesc şi se rostogolesc prin nucă de cocos. Se aşază într-o bombonieră.


226. Bomboane cu fructe II Conţin: Calorii şi glucide aproximativ la fel ca în reţeta precedentă.

Se pasează bananele şi se amestecă cu stafidele, nuca şi tărâţele. Se modelează biluţe şi se dau prin nucă de cocos. Se aşază într-o bombonieră.

a 1 kg banane bine coapte a 1 cană stafide măcinate a 1 cană nucă măcinată a 1 cană tărâţe de grâu

cernute şi foarte uşor rumenite într-un cuptor încins (3-4 minute) a nucă de cocos

227. Bomboane cu fructe III Conţin: Calorii şi glucide aproximativ la fel ca în reţeta precedentă

Se pasează bananele şi se amestecă cu mierea, nuca şi tărâţele. Se modelează biluţe şi se dau prin nucă de cocos. Se aşază într-o bombonieră.

a 1 kg banane bine coapte a 1 cană miere de albine a 1 cană nucă măcinată a 1 cană tărâţe de grâu

cernute şi foarte uşor rumenite într-un cuptor încins (3-4 minute) a nucă de cocos

228. „Salam” desert Conţine: Calorii şi glucide aproximativ la fel ca în reţeta precedentă

Se presară o foaie de celofan cu nucă de cocos, se formează un rulou din compoziţia de mai sus şi se mai poate presăra nucă de cocos. Se rulează celofanul, se strânge la capete şi se dă la rece. Se poate păstra şi la congelator mai mult timp. Prăjituri și alte dulciuri

239

229. Eclere Brânduşa Conţine: T. = 4250 calorii; 590 glucide Un ecler conţine cca 65 calorii şi 12 glucide.

Se pune la fiert într-o cratiţă apa amestecată cu uleiul. Când începe să clocotească se toarnă făina toată deodată şi se amestecă bine. Se dă la o parte de pe foc şi se amestecă foarte bine ca să fie bine omogenizată compoziţia şi să nu se separe uleiul Crema: deloc. Când este numai călduţă se a 800 ml lapte mai freacă timp de 2-3 minute, apoi a 3 linguri karob (praf de se adaugă ouăle unul câte unul. Se roşcove – poate lipsi) pune compoziţia într-o pungă de a 8 linguri amidon de plastic potrivit de mare. Se taie unul porumb sau făină albă din colţurile pungii cu un cuţit şi se a 150 g miere de albine lasă să cadă pe o tavă în care s-a pus a 1 portocală sau 1 lămâie hârtie de copt, batoane de aluat bine distanţate între ele pentru că se umflă mult. Se dau la cuptorul bine încins şi se lasă să se coacă bine, apoi se desprind de pe tavă şi se aşază într-un castron. Se freacă amidonul sau făina cu laptele. Se pune la fiert şi se amestecă mereu până se îngroaşă bine. Când este gata se dă la o parte de pe foc, se adaugă praful de roşcove şi mierea de albine potrivindu-se bine după gust. Se lasă la răcit şi din când în când se freacă cu o lingură de lemn. Când s-a răcit şi este numai călduţă, se adaugă zeama de portocală sau de lămâie şi coaja rasă. Când batoanele pentru eclere s-au răcit, se taie în două pe lung, se umplu cu crema gata preparată, se aşază pe un platou şi se presară cu zahăr pudră. Aluat: a 150 ml ulei a 200 ml apă a 250 g făină a 5 ouă

240


230. Tort de mere Conţine: T. = 3865 calorii; 800 glucide

Se curăţă merele, se taie felii şi Umplutura: se pun într-o cratiţă de 3 kg tape- a 2 kg mere tată cu hârtie de copt. Se toarnă o a 1 cană de zahăr cană de zahăr peste ele şi se dau la Blatul: cuptor la foc potrivit. Se freacă spumă 5 gălbenuşuri a 5 ouă cu 5 linguri de zahăr, apoi cu 6 lin- a 5 linguri zahăr guri de făină. Se adaugă albuşuri- a 6 linguri făină le bătute spumă tare. Se amestecă a 400 g smântână a 50 g miere de albine foarte încet în compoziţie. Când merele din cuptor sunt pe a 10-15 nuci măcinate jumătate coapte, se toarnă peste a fructe pentru ornat ele compoziţia gata preparată şi se (stafide, vişine sau cireşe dă din nou la cuptor. Se coace până proaspete, congelate sau din când blatul este bine rumenit. Se dulceaţă) scoate şi se așază pe un platou. Se lasă la răcit, apoi se ornează cu frişcă preparată din smântână şi miere de albine. Deasupra se presară nucă măcinată şi se aşază câteva fructe pregătite pentru ornat.


241

231. Tort Doboş Conţine - T. = 5934 calorii; 810 glucide 1 porție x 20 buc.; 1 porție conține cca 300 calorii, 40 glucide

a 6 ouă a 6 linguri zahăr a 8 linguri făină a 4 linguri apă clocotită a 500 ml sirop de fructe

Se pune într-un castron zahărul. Peste el se toarnă apa clocotită. Se freacă bine cu gălbenuşurile, după care se amestecă uşor făina. Albuşurile se bat spumă într-un sau 600 ml lapte dulce castron care este aşezat într-altul fiert, îndulcit cu cu apă clocotită, apoi se amestecă a 2-3 linguri miere de uşor cu restul compoziţiei. albine, pentru însiropat Se unge o tavă cu ulei (de prefea 200 g nucă măcinată (o cană) rinţă o tavă din teflon) sau se îma 800 g smântână bracă în hârtie de copt şi se toarnă a 150 g miere de albine câte un strat subţire din compozia 50 g stafide sau fructe ţie, apoi se dă la cuptor. Se coc pe mărunte pentru ornat rând 7-8 foi de tort. După ce terminaţi de copt foile de tort, puneţi pe o tavă în cuptor nuca măcinată, apoi stingeţi cuptorul şi lăsaţi-o aşa până se răceşte cuptorul. Se însiropează fiecare foaie cu sirop sau lapte îndulcit. Se aşază pe un platou câte o foaie de tort însiropată, un strat de nucă măcinată şi un strat de frişcă. Când toate foile au fost pregătite, se ornează tortul cu frişcă, se presară nucă măcinată deasupra şi se ornează cu stafide, vişine, cireşe sau alte fructe mici pentru ornat.

242


232. Tort cu gem de mere Conţine: T. = 6725 calorii; 1250 glucide 1 porție x 20 buc.; 1 porție conține cca 200 calorii, 40 glucide

Se freacă zahărul cu apa clocotită, apoi cu gălbenuşurile şi se încorporează uşor făina. Se bat pe abur albuşurile foarte bine, apoi se amestecă uşor în compoziţie. Se unge o tavă sau se îmbracă în hârtie de copt şi se coace un singur blat. Se curăţă merele, se rad şi se pun cu zahărul la fiert. Se fierb la foc mic până se înmoaie bine, apoi se lasă la răcit. Din smântână şi mierea de albine se face o frişcă bine bătută. Blatul copt şi răcit se taie în 3-4 felii cu un cuţit cu lama lungă, formându-se 3-4 foi rotunde. Se aşază pe un platou, se însiropează fiecare foaie cu sirop de fructe sau lapte îndulcit, se aşază câte o foaie de tort şi un strat de gem de mere până când terminăm foile şi gemul pregătit. Se ornează cu frişcă, se presară deasupra nucă măcinată şi se aşază deasupra stafide, miez de nucă sau alte fructe. Se serveşte după câteva ore, sau a doua zi.


Blatul:

a 8 ouă a 300 g zahăr a 500 g făină a 10 linguri apă clocotită a 700 ml sirop de fructe, sau

1 litru lapte îndulcit cu 3-4 linguri miere de albine, pentru însiropat, a 50 g nucă măcinată sau 1/2 pungă de nucă de cocos rasă (facultativ) a 450 g smântână a 50 g miere de albine fructe mărunte pentru ornat sau câteva bucăţele de miez de nucă Pentru umplutură: a 2 kg mere şi 150 g zahăr sau 500 g gem de mere, care nu trebuie să fie prea dulce. Dacă este prea dulce se mai poate drege gustul cu puţină zeamă de portocală sau de lămâie pentru a căpăta un gust puţin acrişor.

243

233. Tort Vegan Conţine: Blatul: T. = 2480 calorii; 476 glucide Crema: T. = 1920 calorii; 315 glucide 1 porție x 20 buc.; 1 porție conține cca 250 calorii, 40 glucide

Blatul: a 300 g făină a 300 g miere de albine a 150 ml ulei a 150 ml apă a 150 g nucă măcinat Cremă de fructe: a 1 kg banane bine coapte, fructele dintr-o cutie de ananas în suc propriu tocate mărunt a 200 g stafide, de preferinţă aurii a 200 g nucă măcinată sau alune a 200 g nucă de cocos

Se dizolvă mierea în apă clocotită, se opăreşte făina, se adaugă uleiul şi nuca măcinată. Se amestecă bine compoziţia şi se pune la rece o oră. Se împarte aluatul în 4 părţi şi se coc, la foc potrivit, foi de tort într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Se însiropează foile cu sucul de ananas şi se ung cu crema preparată prin mixarea ingredientelor menţionate pentru cremă. Se presară deasupra cu nucă de cocos. Se pot unge foile şi cu mere îndulcite şi înmuiate pe foc.

234. Prăjitură Cornelia O porție de prăjitură de 50 g conţine cca 80 calorii şi 16 glucide

a 4 ouă a 150 g zahăr a 100g făină a 50g pesmet a 50g nucă măcinată a 5 linguri apă clocotită a 1/2 kg fructe (mere, vişine, struguri, prune sau piersici) 244

Se freacă gălbenuşurile cu zahărul peste care s-a turnat apa clocotită, se adaugă făina, pesmetul şi nuca măcinată şi se amestecă uşor cu gălbenuşurile, apoi se adaugă albuşurile bătute spumă tare. Se unge o tavă, se aşază fructe pe toată suprafaţa ei (merele curăţite de coajă şi tăiate felii Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

subţiri, prunele sau piersicile tăiate de asemenea felii, sau vişine fără sâmburi. Acestea pot fi însă presărate şi deasupra, după ce compoziţia a fost turnată în tavă). Se toarnă compoziţia peste fructe (dacă acestea au fost puse direct pe tavă), apoi se dau la cuptorul deja încins. Când este gata prăjitura, se scoate din cuptor şi se lasă să se răcească încet la loc cald (dacă este iarnă se poate pune chiar deasupra unei sobe, acoperită cu un prosop cald). Când s-a răcit, se taie romburi potrivit de mari şi se aşază pe un platou. Reţeta este suficientă pentru o tavă mică. Pentru o tavă mare aşa cum sunt cele obişnuite de aragaz, cantităţile trebuie dublate. Se poate renunţa la pesmet şi nucă, dar atunci este necesar să folosim 200 g făină.

235. Prăjitură Maria O prăjitură de 50 g conţine cca 93 calorii şi 25 glucide

Se curăţă merele de coajă şi se taie felii foarte subţiri sau se rad pe răzătoarea mare şi se amestecă cu o jumătate de cană de zahăr. Se amestecă grişul cu 1 cană de zahăr (mai goală) şi făina într-un castron. Se unge o tavă, se ia cu o cană jumătate din compoziţia de griş, făină şi zahăr şi se presară pe toată suprafaţa tăvii un strat potrivit de gros. Deasupra se aşază merele pregătite cu zahărul, apoi se presară restul compoziţiei de griş, făină şi zahăr peste toată suprafaţa tăvii şi se stropeşte pe deasupra cu ulei. Se pune la cuptor la foc potrivit. Când este rumenită se scoate, se lasă la răcit, apoi se taie pătrate sau romburi şi se aşază pe platou. Prăjituri și alte dulciuri

a 2 kg mere a 1 şi 1/2 cană mare griş (300 g) a 1 şi 1/2 cană zahăr (300 g) a 1 cană de făină (250 g) a 5-6 linguri ulei

245

236. Chec 10 porție x 50 g; 1 porție conține cca 330 calorii, 65 glucide

Se bat bine 5 gălbenuşuri cu 5 a 5 ouă linguri ulei. a 5 linguri ulei Separat se bat spumă 5 albua 1 pahar şi jumătate cu

şuri, apoi se adaugă zahărul şi se zahăr bate în continuare până ce acesta a 2 pahare făină se topeşte. a 20-30 nuci Se amestecă în gălbenuşuri câte puţin albuş şi puţină făină, amestecându-se foarte uşor şi în aşa fel încât compoziţia să se amestece bine. La sfârşit se pune albuş. Se pune într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, se presară deasupra cu nuci măcinate şi se dă la cuptor. Nu se deschide cuptorul mai repede de 15-20 de minute.

237. Pandişpan 1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 92 calorii, 18 glucide

Se bat 4 gălbenuşuri cu 6 linguri de apă călduţă şi 200 g zahăr, adăugate câte puţin, până se face spumă. Separat se bat albuşurile cu o lingură de apă călduţă şi 70 g zahăr. Peste gălbenuşuri se pune alternativ câte puţin albuş şi făină. Ultima dată se pune albuş. (Se amestecă cu gălbenuşurile foarte uşor pentru a putea creşte frumos). Se unge o tavă, se tapetează şi se toarnă compoziţia. Se pot presăra deasupra nuci sau stafide (date prin făină). Se coace la foc potrivit, nu se deschide cuptorul timp de 15-20 de minute. În loc de nuci sau stafide se pot presăra vişine sau cireşe din dulceaţă. Compoziţia va ieși foarte însiropată, dacă este stropită cu un sirop mai gros sau cu dulceaţă mai subţire, după ce a fost turnată în tavă.

a 4 ouă a 270 g zahăr a 7 linguri apă călduţă a 200 g făină a nuci sau stafide

246


238. Prăjitură Emilia 1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 100 calorii, 28 glucide

Se bat albuşurile cu zahărul a 5 ouă timp de 15 minute. Se adaugă găl- a 7 linguri zahăr benuşurile unul câte unul, apoi apa a 10 linguri apă rece picurată în compoziţie, bătându-se a 2 linguri ulei în continuare. a 14 linguri (rase) de făină Se amestecă uşor compoziţia, a 200 g nucă măcinată încorporându-se mai întâi uleiul, a 1/2 litru sirop apoi făina turnată în ploaie. Se răstoarnă într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, se presară deasupra un strat cu nucă măcinată şi se dă la cuptor la foc potrivit. Când este gata, se scoate, se lasă la răcit, se însiropează cu un sirop de fructe sau de trandafiri, se taie pătrate sau în romburi şi se aşază pe un platou de prăjituri.

239. Savarine cu pesmet (12 bucăți) 1 porție conține cca 112 calorii, 42 glucide

Se amestecă cu lingura gălbe- a 6 ouă nuşurile şi se adaugă făina ames- a 6 linguri zahăr tecată cu pesmetul. Se adaugă al- a 4 linguri pesmet buşurile bătute cu zahărul. a 2 linguri făină Se ung forme speciale pentru a sirop de fructe sau de savarine şi se tapetează cu pesmet trandafiri sau făină. Se pune la cuptor 30 de minute, la foc potrivit. Se scot calde din forme, se taie capacul, se însiropează, se pun câteva boabe de fructe pe capac şi se poate pune deasupra frişcă pregătită ca în reţeta nr. 216. Aceeaşi compoziţie se poate coace şi într-o tavă rotundă şi se va face astfel o prăjitură mai mare, din care se taie felii şi se servesc pe farfurioare. Prăjituri și alte dulciuri

247

240. Prăjitură cu must de struguri 1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 160 calorii, 50 glucide

Blatul:

Se bat albuşurile cu zahărul timp de 15 minute. Se adaugă pe rând gălbenuşurile şi se bat împreună încă 5 minute. Se adaugă uleiul, apoi coaja de portocale şi apoi făina coajă de portocale rasă amestecată foarte uşor în compoziţie. Se unge o tavă, se toarnă comUmplutura: poziţia şi se dă la cuptor la foc iute, a 1 1/2 kg mere timp de 20-25 minute. a o cană zahăr sau miere Se curăţă merele de coajă, se de albine rad pe răzătoarea mare, se adaugă zahărul şi se pun la foc mic până Pentru însiropat: se înmoaie bine. Se amestecă de a 500-600 ml must de mai multe ori pentru a nu se prin struguri (se mai pot folosi de. Dacă se foloseşte miere pentru şi alte sucuri de fructe îndulcirea lor, aceasta se adaugă la dar acestea trebuie puţin sfârşit, după ce merele sunt gata. îndulcite) Se lasă blatul la răcit, apoi se taie în două sau în trei, pe lungimea lui Garnitură: cu ajutorul unui cuţit cu lama lungă a Frişcă preparată ca în şi bine ascuţită şi se însiropează cu reţeta nr. 216 (poate lipsi) mustul de struguri turnat fierbinte peste foile blatului. Se aşază pe un platou o foaie de blat, apoi se pune un strat gros de mere pregătite ca mai sus. Se continuă şi cu celelalte foi, iar deasupra se pun mere. Se poate orna cu frişcă şi alte fructe dintr-o dulceaţă. Se lasă să stea cel puţin 1/2 oră înainte de servire, pentru a se însiropa bine, apoi se taie felii ca de tort şi se servesc pe farfurioare mici.

a 6 ouă a 6 linguri zahăr a 2 linguri ulei a 8 linguri de făină

248


241. Ruladă cu nucă şi alune O felie de 100 g ruladă conţine cca 300 calorii şi 70 glucide

Se freacă gălbenuşurile cu za- a 6 ouă hărul, se adaugă făina şi la sfârşit a 6 linguri zahăr albuşurile bătute spumă tare (se a 6 linguri făină opresc 2-3 linguri de albuş, care se a 60 g nucă bat în continuare cu 1 linguriţă de a 60 g alune şi/sau 3 linguri zahăr, pentru glazură). nucă de cocos rasă Se unge o tavă dreptunghiulară, a 1/4 l sirop de fructe sau nu prea înaltă, se presară cu făină, de trandafiri sau 1/4 l lapte se toarnă compoziţia şi se pune la îndulcit cu miere de albine, cuptor. Se lasă până când este gata a 4-5 linguri de pesmet fin coaptă, dar nu trebuie să se rume- măcinat nească. Se amestecă alunele şi nucile măcinate cu pesmetul cu siropul fierbinte sau laptele îndulcit cu miere de albine. Se freacă bine până se face ca o cremă, dacă e mai groasă se adaugă mai mult lapte sau sirop. Când aluatul este copt se desprinde foaia de pe tavă cu un cuţit lung şi subţire, se unge foaia cu crema de nuci şi alune (fără să se scoată din tavă), se rulează repede cât este încă fierbinte. Se unge rulada cu spumă de albuş, se presară cu puţin zahăr şi se pune la cuptor la foc slab, până se întăreşte albuşul deasupra şi se usucă. Se taie după ce s-a răcit.


249

242. Ruladă cu gem de fructe Fiecare felie de 100 g conţine cca 255 calorii şi 70 glucide

Se freacă gălbenuşurile cu zahărul, se adaugă făina şi la urmă albuşurile bătute spumă tare se încorporează uşor în compoziţie. Se toarnă compoziţia într-o tavă (prune, caise sau căpşuni) dreptunghiulară, tapetată cu hârtie de copt şi se pune la cuptorul încins la foc iute. Se coace foaia, dar nu trebuie să se rumenească prea tare. Când foaia este coaptă se desprinde de pe tavă cu ajutorul unui cuţit, se răstoarnă pe un şervet de bucătărie şi se unge cu gem. Apoi cu ajutorul prosopului se rulează şi se lasă a răcit înfăşurată în prosop. Se taie rece.

a 6 ouă a 6 linguri zahăr a 6 linguri făină a 300 g gem de fructe

243. Ruladă cu cremă Fiecare felie de 100 g conţine cca 135 calorii şi 30 glucide

Foaia: a 6 ouă a 6 linguri de zahăr a 6 linguri de făină Crema: a 300 ml lapte a 2 ouă (pot fi numai gălbenuşurile) a 3 linguri rase cu amidon de porumb (zeamil) sau 4 linguri cu făină de grâu a 80 g miere de albine a coaja şi zeama de la o portocală

250

Se prepară o foaie pentru ruladă ca în reţeta de mai sus. Se freacă ouăle cu zeamilul sau făina (cu zeamil e mai gustoasă), apoi se adaugă laptele. Se amestecă bine până se omogenizează compoziţia, apoi se pune la fiert şi se amestecă mereu ca să nu se prindă. Când s-a îngroşat suficient, se dă la o parte de pe foc şi se adaugă mierea. Se lasă crema la răcit şi din când în când se mai freacă cu o lingură de lemn, ca să nu se formeze crustă deasupra. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Când este călduţă, se adaugă zeama de portocală şi coaja rasă şi se freacă în continuare. Când foaia este coaptă, se scoate din tavă, se răstoarnă pe un şervet de bucătărie şi se întinde crema peste ea, apoi se rulează. Se porționează după ce s-a răcit.

244. Budincă Mady 1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 135 calorii, 28 glucide

Merele curăţite de coajă şi tăiate felii subţiri sau rase pe răzătoarea mare se freacă cu zahărul şi cu grişul şi se lasă 2 ore să-şi lase zeamă. Se adaugă uleiul, se aşază într-o cratiţă cu pereţii înalţi, tapetată cu hârtie de copt, iar deasupra se pune o mână de miez de nucă mărunţită cu cuţitul. Se pune la cuptor la foc potrivit.

a 2 kg mere a 200 g zahăr a 200 g griş a 10-15 nuci a 3-4 linguri ulei

245. Budincă de orez cu mere 1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 80 calorii, 19 glucide

Se alege, se spală şi se pune a 150 g orez orezul la fiert în 250 ml apă. Se a 100 g stafide lasă la fiert fără a se amesteca de- a 1 kg mere loc, până când apa scade de tot şi a 40 g pesmet orezul începe să fiarbă greu. a 100 g miere de albine Separat se curăţă merele şi se a 30g nucă de cocos rasă rad pe răzătoarea mare. Se amestecă merele rase cu mierea de albine şi se lasă la rece o jumătate de oră. Se tapetează tava cu ulei şi pesmet şi se pune un strat de orez, apoi câteva stafide, mere şi din nou orez. Se repetă straturile, se presară cu nucă de cocos, apoi se pune budinca la cuptor la foc mic, timp de 40 de minute. Prăjituri și alte dulciuri

251

246. Budincă de orez cu stafide 1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 62 calorii, 14 glucide

Se alege şi se spală orezul, apoi a 150 g orez se pune la fiert în 250 ml apă. Se a 200 ml lapte lasă la fiert, fără a-l amesteca deloc, a 70 g miere de albine a 80 g migdale sau alune iar când apa a fost absorbită de orez nesărate a 100 g stafide a 30-40g nucă de cocos rasă (facultativ) a 2 mere a 1/2 portocală

se adaugă laptele şi se mai fierbe puţin până când acesta este absorbit ca şi apa. Se ia de pe foc, apoi se adaugă mierea de albine, migdalele sau nucile tocate mărunt şi stafidele. Se aşază în cupe sau în pahare cu gura largă şi se ornează cu mere rase, stafide, nucă de cocos şi câte o bucăţică de portocală.

247. Budincă de macaroane cu nucă 1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 118 calorii, 18 glucide

a 400 g macaroane Se fierb macaroanele, se strecoaa 200 g nucă ră şi se spală cu apă rece. Se amesa 50 g miere de albine tecă cu nuca măcinată, mierea de a 50 ml sirop de fructe sau/şi albine şi siropul şi/sau dulceaţa. Se fructe din dulceaţă (facultativ)

252

poate da o aromă de coajă de portocală rasă.


248. Basbusă O bucăţică de basbusă de 50 g conţine cca 100 calorii şi 22 glucide.

Se freacă iaurtul cu grişul şi se a 600 g iaurt adaugă mierea de albine. Se unge o a 600 g griş tavă, se tapetează cu griş, se toarnă a 200 g miere de albine compoziţia, se presară cu vişine, apoi a 1 kg vişine fără sâmburi cu nucă de cocos rasă şi se pune la proaspete sau congelate cuptor la foc potrivit. Când este gata, a 60g nucă de cocos rasă se lasă să se mai răcorească, apoi se (facultativ) taie în romburi, pătrate sau semilune. Suplimentar: Se poate unge deasupra cu un gem şi presăra cu nucă măcinată sau cu nucă de cocos rasă, mai ales atunci când se serveşte a doua zi.

249. Alivenci delicios 1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 120 calorii, 27 glucide

Se pune la încălzit laptele acru puţin bătut. Se adaugă făina de porumb turnată în ploaie şi se amestecă mereu până când compoziţia se îngroaşă ca un păsat. Se ia de pe foc, se adaugă mierea de albine şi se lasă la răcit. Se adaugă uleiul, făina de grâu şi bucăţelele de mere şi gutui. Se unge o tavă şi se răstoarnă compoziţia. Se presară deasupra vişinele fără sâmburi şi nuca de cocos, apoi se pune la cuptor la foc potrivit. Când s-a rumenit deasupra este gata, chiar dacă în mijloc este încă moale. Prăjituri și alte dulciuri

a 1 litru iaurt sau lapte prins a 2 linguri ulei a 250 g miere de albine a 300 g făină de porumb a 3 linguri (rase) făină de

grâu sau 2 linguri amidon de porumb a 1/2 kg vişine fără sâmbure, bucăţele de mere şi/sau de gutui a 15-20 de nuci tocate cu cuţitul a 60g nucă de cocos rasă (facultativ).

253

Se stinge cuptorul şi se lasă să se răcească uşor, în cuptor. Se serveşte caldă, dar nu fierbinte, ca o budincă aşezată pe farfurioare de desert, sau se răstoarnă pe un platou şi când s-a răcit se ornează cu frişcă.

250. Găluşte cu prune 1 porție x 40 buc.; 1 porție conține cca 30 calorii, 36 glucide

a 1 kg cartofi a 4-5 linguri de făină a 2-3 linguri amidon de

Se fierbe 1 kg cartofi în coajă, se curăţă şi se dau prin maşina de tocat, sau se rad foarte mărunt. Se adaugă 4-5 linguri de făină, 3-4 lin porumb guri de zahăr şi 2-3 linguri amidon a 150 g zahăr de porumb şi se amestecă bine. a 300-400 g pesmet Se spală prunele, se scot sâmbua prune proaspete sau gem rii, şi se umplu cu puţin zahăr tos. de prune Apoi se taie în bucăţi late de 1 cm. a nucă de cocos, facultativ Se pune o bucată prună în fiecare bucăţică de aluat cu care se îmbracă. Se rotunjesc în mâini, apoi se rostogolesc prin făină. Se pun găluştele la fiert în apă încălzită la 60-70 de grade şi se dă focul mic, pentru a nu se sfărâma. Când se ridică deasupra apei se scot cu o lingură de spumă şi se scurg bine. Se rostogolesc prin 20-25 linguri de pesmet amestecat cu 2-3 linguri de zahăr tos şi umezit cu câteva picături de ulei. Pot fi presărate şi cu nucă de cocos.

254


251. Desert delicios 1 porție conține cca 280 calorii, 55 glucide

Se bat ouăle întregi, se ameste- a 1 litru lapte acru că cu laptele acru bine bătut şi se a 6 ouă (opţional) pun la fiert împreună într-un vas a 250 g miere de albine a 300 g făină de porumb gros de fier sau într-o oală teflon. Când s-a înfierbântat compozi- a 100 g nucă de cocos ţia se presară făina de porumb „în a 50 g stafide ploaie” şi se amestecă bine pentru a nu se forma cocoloaşe. Se acoperă cu un capac şi se lasă la fiert la foc iute 8-10 minute. Se ia de pe foc, se adaugă mierea de albine, se încorporează bine în compoziţie, apoi se răstoarnă pe un platou. Se presară deasupra nucă de cocos rasă şi se ornează cu stafide. Se obțin 10 porții. Prăjituri și alte dulciuri

255

252. Şarlotă cu frişcă 1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 225 calorii, 37 glucide

Se frământă un aluat cu ingredientele pentru biscuiţi. Se poate lăsa la Se prepară astfel: rece o jumătate de oră. Se întind foi şi Biscuiţi: se taie în formă lunguiaţă. Se coc la foc a 150 ml apă minerală potrivit, apoi se lasă la răcit. a 400-500 g făină Se aşază biscuiţii pe o tavă unul a 50 g zahăr lângă altul. Se toarnă peste ei musa 100 ml ulei tul sau laptele şi se lasă aşa cca 20 a drojdie cât o nucă de minute până când biscuiţii absorb lichidul. Crema: Se prepară o cremă dintr-un lia 1 l lapte dulce tru de lapte şi amidon de porumb. a 8-10 linguri amidon de Se îndulceşte cu miere de albine, porumb se acreşte cu zeama de lămâie şi se a 150 g miere de albine pot adăuga în ea bucăţele de fructe a 300 g smântână proaspete (portocale, mandarine) a 1 lămâie sau din compot (ananas). Se toarnă a 3-4 linguri de nucă măcinată sau nucă de cocos crema fierbinte peste biscuiţii înmuiaţi. a bucăţele de fructe Se prepară o frişcă din smântână şi (portocale, mandarine, miere de albine şi se toarnă peste cre ananas) - facultativ mă, când aceasta este complet rece. a 400 ml must de fructe Se presară deasupra nucă măa sirop sau lapte, puţin cinată amestecată cu zahăr vanilat îndulcit cu miere de albine sau nucă de cocos. Poate fi ornată după dorinţă. Se serveşte după 2-3 ore. Se taie cu o paletă bucăţi potrivit de mari şi se aşază pe platou sau direct pe farfurioare de tort. Se prepară rapid şi este delicioasă.

a 400 g biscuiţi de casă

256


XXVI.

CREME

253. Cremă de zeamil cu aromă de fructe naturale Conţine: T. = 1225 calorii; 250 glucide

Se freacă ouăle cu zeamilul, se a 3/4 l lapte adaugă laptele şi se freacă mereu. a 2 ouă (opţional) a 4-5 linguri amidon de Se pune pe foc şi se freacă fără în porumb (zeamil) a coaja şi zeama de la 2 portocale a 3-4 linguri de miere de albine

258

cetare cu o lingură de lemn. Când compoziţia s-a îngroşat ca o cremă, se dă la o parte de pe foc şi se adaugă mierea de albine. Se poate prepara după gustul fiecăruia, mai dulce sau mai puţin dulce. De reținut că atunci când s-a răcit deja, crema pare mai dulce decât când este fierbinte. Se amestecă din când în când până se răcește bine, ca să nu se prindă crustă. Se adaugă zeama şi coaja de la portocale şi se freacă în continuare până când se omogenizează bine, apoi se toarnă compoziţia în boluri. Se ornează cu fructe de la congelator, din dulceaţă sau fructe proaspete (vişine, cireşe, căpşuni, nuci verzi din dulceaţă, bucăţi de portocală, stafide etc.). Se poate prepara şi cu lămâie, sau cu căpşuni, care au fost mai înainte bătute cu mixerul.


254. Cremă de castane Conţine: T. = 1440 calorii; 275 glucide

Se crestează coaja la castane şi a 40 castane se pun la fiert în apă rece. Se lasă să a 6 ouă fiarbă 15 minute. Se dau deoparte, a 200g zahăr se scot câte puţine odată şi se cură- a puţină vanilie ţă cât sunt foarte fierbinţi. Numai a câteva migdale aşa se poate lua uşor pieliţa sub- (facultativ). ţire de pe ele. Se fierb apoi cu apă până se moaie castanele. Se scurg şi se dau prin maşina de tocat, apoi printr-o sită rară, cât sunt încă calde. Se adaugă gălbenuşurile, zahărul şi vanilia. Se adaugă albuşurile bătute spumă tare şi dacă dorim, câteva migdale tăiate mărunt. Se unge o formă şi se presară cu făină, se toarnă compoziţia şi se fierbe o oră la bain-marie. Se răstoarnă, se serveşte caldă.

255. Cremă de gutui Conţine: T. = 1565 calorii; 490 glucide

Se spală gutuile, se taie cubule- a 4 gutui mari ţe mici, se aşază într-o cratiţă (de a 4-5 linguri de amidon de preferinţă de teflon), se acoperă porumb, sau 6-7 linguri de bine cu 1 1/2 - 2 l apă şi se pun la făină fiert. Se lasă să fiarbă bine. Se frea- a 200 g miere de albine că amidonul sau făina cu apă rece şi se toarnă peste gutui. Se mestecă mereu pentru a nu se prinde, până se îngroaşă ca o cremă. Se stinge focul, se adaugă mierea de albine şi se freacă în continuare până când mierea este bine încorporată.

Creme

259

Ce ştim despre dovleac? Dovleacul comestibil este o plantă alimentară ce se caracterizează prin conţinutul apreciabil în zahăr, consistenţa şi gustul plăcut, dulce al miezului. Dovleacul suportă uşor seceta, are cerinţe reduse faţă de sol şi se poate cultiva ca plantă intercalată, ceea ce este foarte avantajos din punct de vedere economic. Deoarece majoritatea soiurilor prezintă o rezistenţă bună la păstrare, dovleacul poate fi utilizat în prepararea diverselor produse în perioada noiembrie-martie. Deşi este foarte cunoscut, din dovleac se prepară un sortiment redus de preparate culinare, în special plăcinte, prăjituri, marmelade sau se consumă copt în cuptor, întrucât nu sunt cunoscute masei mari de consumatori şi alte reţete. Valoarea alimentară - Dovleacul conţine 8-14% substanţă uscată, 6-12% zaharuri, 1,20% proteine, 1,20-1,68% celuloză, 0,20% substanţe grase, 15-20 mg vitamina C la 100 g dovleac, 41 mg fosfor la 100 g dovleac, 10 mg calciu la 100 g dovleac, 1 mg fier la 100 g dovleac. Vezi alte preparate cu dovleac la reţetele 195 şi 200.

260


XXVII.

PREPARATE DIN DOVLEAC

256. Dovleac cu lapte Conţine: T. = 1760 calorii; 230 glucide

a 700 g dovleac curăţat şi tăiat bucăţele a 1 l lapte a 50 g miere de albine

Dovleacul se curăţă de coajă, se îndepărtează zona verzuie de sub coajă, seminţele şi aderenţele acestora, se spală şi se taie bucăţele. Apoi se fierbe în lapte până devine moale. Se îndulceşte cu miere de albine. Se poate orna cu câteva bucăţele de miez de nucă.

257. Cremă de dovleac Conţine: T. = 750 calorii; 192 glucide

a 800 g dovleac a 1 lămâie a 50 g miere de albine a 5-6 nuci (facultativ)

262

Dovleacul se taie felii cât palma de mari şi se pun la copt în cuptor, la foc potrivit. După ce s-a copt se curăţă de coajă, se pasează cu o furculiţă, se freacă miere de albine şi zeamă de lămâie.


258. Dovleac cu mere Conţine: T. = 1375 calorii; 310 glucide

Dovleacul se taie felii şi se pune a 800 g dovleac la copt în cuptor la foc potrivit. a 500 g mere Merele se curăţă de coajă, se taie în a 100 g smântână bucăţi, se pun într-o cratiţă la fiert a 50 g miere de albine cu 100 ml apă şi se fierb până devin a 5-6 nuci moi şi apa scade. Dacă sunt încă ze- (sau nucă de cocos rasă) moase după ce au fiert se strecoară bine, apoi se îndulcesc foarte puţin cu miere de albine. Dovleacul copt se curăţă de coajă şi se taie în bucăţi. După ce s-a răcit, se aşază într-o salatieră un rând de dovleac şi un rând de mere fierte, uşor îndulcite. Se repetă straturile până se termină compoziţia. Se ornează cu frişcă preparată din smântână şi miere de albine. Se ornează cu câteva nuci, sau se presară cu nucă măcinată sau nucă de cocos rasă.

259. Budincă de dovleac Conţine: T. = 1657 calorii; 315 glucide

Se alege şi se spală orezul, se fierbe numai pe jumătate, apoi se scurge şi se pune din nou la fiert cu lapte. După ce s-a fiert se îndulceşte cu miere de albine şi se adaugă vanilia. Se lasă să se răcească şi se adaugă pe rând gălbenuşurile, apoi albuşurile bătute spumă şi pesmetul amestecat cu merele şi dovleacul curăţit de coajă şi ras pe răzătoarea mare. Compoziţia se aşază într-o tavă tapetată cu hârtie de Preparate din dovleac

a 150 g dovleac ras a 150 g mere rase a 200 g orez a 300 ml lapte a 4 ouă a 1/2 linguriţă vanilie a 3 linguri miere de albine a 2 linguri pesmet

263

copt şi se introduce la cuptor cca 30 de minute la foc potrivit. Poate fi servită simplă sau cu un sos dulce, cu frişcă sau cu o dulceaţă mai subţire.

260. Dovleac copt delicios Conţine: T. = 2482 calorii; 250 glucide

Dovleacul se taie, se curăţă de seminţe, se taie felii şi se aşază întro tavă, apoi se pune în cuptor la foc potrivit. Când s-a copt se curăţă de coajă, se taie cuburi şi se amestecă cu nuca şi cu portocala tăiată de asemenea cubuleţe. Se bate smântâna cu mierea de albine până se face frişcă. Se pun porţii de dovleac tăiat cuburi şi portocalele în boluri pentru fiecare persoană şi se serveşte cu frişcă deasupra. Pot fi adăugate şi câteva stafide.

a 1 kg dovleac a 50 g miere de albine a 150 g nucă tocată mărunt a 1 portocală (facultativ) a 50 g stafide (facultativ) a 200 g smântână

264


XXVIII.

DESERTURI DIN FRUCTE

261. Mere la cuptor Conţine: T. = 850 calorii; 290 glucide

Se spală merele, se scobesc la mijloc şi li se scot sâmburii. Boabele de din compot sau vişine fără struguri sau vişinele fără sâmburi sâmburi din compot sau se pun în scobitură şi se introduc cu totul la cuptor 20 de minute. Se din congelator scot merele şi se aşază pe un platou, a 1/2 cană sirop de fructe a 3 linguri miere de albine apoi se toarnă siropul peste ele şi/ a câteva stafide (facultativ) sau o linguriţă de miere de albine. Se ornează cu boabe de fructe şi a vanilie stafide. Se servesc reci.

a 500 g mere a câteva boabe de struguri

262. Budincă din fulgi de ovăz Conţine: T. = 2800 calorii; 500 glucide

Se spală merele, se curăţă de coaa 4 pahare fulgi de ovăz (300 g) jă şi se taie felii foarte subţiri sau se a 1 kg mere rad pe răzătoarea mare. Se amestea 1 pahar nuci tocate mărunt a 5 linguri miere de albine a 2-3 linguri ulei

266

că cu mierea de albine. Se unge o tavă cu ulei, se presară un strat de fulgi de ovăz, apoi un strat de mere rase preparate cu miere, şi un strat de nucă măcinată. Se repetă straturile, iar deasupra se pune un strat de fulgi amestecaţi cu mere. Se dă la cuptor şi se lasă să se coacă până când budinca se rumeneşte frumos, iar sucul scurs de la mere este absorbit în mare parte de fulgi.


263. Műsli cu căpşuni Conţine: T. = 1684 calorii; 300 glucide

Se curăţă şi se spală căpşunile, apoi se pasează cu o furculiţă ca săşi lase zeamă. Acestea se freacă cu miere de albine. Se adaugă nucile, laptele călduţ şi la urmă fulgii. Se servesc imediat.

a 2 pahare fulgi de ovăz (200 g) a 10 nuci tocate mărunt a 1 kg căpşuni proaspete a 2 linguri miere de albine a 500 ml lapte dulce

264. Salată de fructe de primăvară Conţine: T. = 1580 calorii; 400 glucide

Căpşunile se curăţă de codiţe, se spală într-o strecurătoare, apoi se taie pe lung în două sau în trei (nu trebuie tăiate prea mărunt). Frăguţele se spală bine într-o strecurătoare şi se amestecă împreună cu căpşunile, miezul de nucă tocat şi fulgii de cereale. Se aşază în boluri pentru compot şi se toarnă deasupra laptele îndulcit cu miere de albine. Deserturi din fructe

a 500 g căpşuni a 200-250 g frăguţe a 10-15 nuci tocate foarte

fin cu cuţitul a 100-150 g fulgi de orez (se pot folosi şi alte feluri de fulgi: grâu, ovăz, sau pot lipsi complet) a 300-350 ml lapte dulce a 50 g miere de albine 267

265. Salată de căpşuni Conţine: T. = 709 calorii; 140 glucide

Se curăţă căpşunile de codiţe, se spală sub jet de apă într-o strecurătoare mare, se taie în 2 sau în 4 (depinde de mărimea lor) sau se pasează puţin cu o furculiţă ca să-şi lase zeamă. Se pune smântâna într-o cană, se toarnă mierea de albine şi se bate bine sau se mixează până se face o frişcă suficient de groasă. Se curăţă nucile şi se taie în bucăţi mai mici. Se presară peste căpşuni, apoi se toarnă deasupra frişca. Se amestecă bine fructele. Se serveşte imediat.

a 1 kg căpşuni a 100 g smântână a 50 g miere de albine a 5-6 nuci sau alune

266. Salată de fructe de iarnă Conţine: T. = 1150 calorii; 426 glucide

a 4 banane a 2 portocale a 2 grapefruit a 3 mere a 100 g fulgi de cereale a 50 g alune nesărate sau

Bananele se curăţă de coajă şi se taie rondele groase de 1/2 cm. Dacă sunt prea groase se pot tăia rondelele în jumătate. Portocalele şi grapefruitul se desfac în bucăţi şi se taie bucăţele mici de cca. 1/2 cm. 10-15 nuci mărunţite Dacă aveţi alune sărate, se pun întra 300 ml lapte dulce o strecurătoare şi se spală bine sub a 100 g miere de albine jet de apă. Merele se curăţă de coajă şi se taie în felii foarte subţiri sau bucăţele foarte mici. Se amestecă fructele cu fulgii de cereale. Se aşază în boluri pentru compot ingredientele şi se toarnă deasupra lapte dulce. Se îndulceşte cu miere de albine. 268


Cum se prepară grâul încolţit? 100 g grâu încolţit conţine cca 260 calorii

Se alege grâul, se spală în mai multe ape sau la jet de apă într-o strecurătoare. Se pune la înmuiat cu apă călduţă, la temperatura camerei timp de o zi, până când grâul începe să se umfle, apoi se scurge apa, dar boabele trebuie să rămână mereu umede. Se lasă la încolţit timp de 2 zile pe timp de vară sau timp de 3 zile iarna, timp în care se spală grâul de 2-3 ori cu apă curată. Când a început să încolţească se păstrează la frigider pentru a i se opri procesul de încolţire. Se consumă cu lapte îndulcit cu miere de albine sau se adaugă câteva linguri de grâu încolţit la salata de fructe. Poate fi dat prin maşina de tocat pentru cei care nu au o dantură bună şi nu-l pot mesteca sau poate fi mixat în blender împreună cu diferite fructe și miere de albine, obținându-se astfel un cocteil nu numai delicios, ci și sănătos.

Deserturi din fructe

269

267. Grâu încolţit delicios Conţine: T. = 1232 calorii; 455 glucide

a 200 g grâu încolţit a 1 kg mere a 1 portocală a o banană a miezul de la 10-15 nuci a 100 g miere de albine

Se curăţă merele de coajă şi se dau pe răzătoarea mare, se taie feliile de portocală bucăţele de cca 1 cm, la fel şi banana se taie bucăţi mici. Nucile se mărunţesc cu cuţitul sau se dau prin maşina de nuci. Se amestecă mierea de albine cu fructele şi grâul încolţit. Se serveşte în aceeaşi zi.

268. Grâu încolţit cu căpşuni Conţine: T. = 1142 calorii; 445 glucide

a 200 g grâu încolţit a 1 kg căpşuni a 300 g frăguţe a 50 g stafide (facultativ) a miezul de la 10-15 nuci a 100 g miere de albine

270

Se curăţă căpşunile de codiţe, se spală şi se taie în două sau în patru sau se pasează puţin cu o furculiţă. Se curăţă şi frăguţele de codiţe, se spală şi se amestecă cu căpşunile. Se toarnă mierea de albine peste fructe. Se adaugă nucile. Se ornează cu stafide şi, dacă doriţi, cu 3-4 linguri de nucă măcinată.


269. Salată de pepene galben Conţine: T. = 920 calorii; 160 glucide

Se curăţă pepenii de coajă şi se taie într-un castron de salată cuburi de 1 cm grosime. Se curăţă nucile şi/sau migdalele, se aleg de coajă şi se toacă, nu prea mărunt apoi se amestecă cu pepenele tăiat cubuleţe şi se toarnă deasupra mierea de albine. Se serveşte imediat.


a 2 pepeni care cântăresc

1 kg împreună a 50 g miere de albine a 10 nuci a 50 g stafide (facultativ) a 10 migdale (facultativ)

271

270. Salată de afine asortată Conţine: T. = 840 calorii; 370 glucide

a 1 kg afine a 3-4 caise a 1-2 piersici a 100 g vişine a 50 g miere de albine

Se spală bine afinele într-o strecurătoare sub jet de apă, apoi se scurg bine. Se spală şi celelalte fructe, apoi caisele şi piersicile se taie feliuţe mici, eventual curăţite de coajă. Vişinilor li se scot sâmburii. Se adaugă miere de albine. Se serveşte imediat.

271. Salată albă de mere asortată Conţine: T. = 996 calorii; 390 glucide

a 1 kg mere a 1-2 portocale a 1 banană a 10 nuci a 50 g miere de albine

272

Se spală merele şi se curăţă de coajă apoi se dau pe răzătoarea mare. Se curăţă portocalele şi banana, apoi se taie bucăţi de cca 1 cm. Se curăţă nucile şi se taie bucăţi nu prea mici. Se adaugă peste fructe mierea de albine şi se amestecă împreună. Se serveşte imediat. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

272. Salată roz de mere asortată Conţine: T. = 1268 calorii; 310 glucide

Se prepară ca în rețeta prece- a 1 kg mere dentă, dar se adaugă în plus afinele a 1-2 portocale care dă salatei culoarea roz închis. a 1 banană a 300 g afine (proaspete sau decongelate) a 10 nuci a 75 g miere de albine


273

273. Salată asortată de fructe congelate Conţine: T. = 2018 calorii; 435 glucide

Se scot de la congelator afinele, prunele şi caisele şi se lasă la dezgheţat cca 8-10 ore la temperatura camerei sau se dezgheaţă rapid aşezate într-un castron pe o sobă caldă sau aşezat într-un alt vas cu apă fierbinte. Se spală merele, se curăţă de coajă şi se dau pe răzătoarea mare. Se curăţă portocala şi banana şi se taie cubuleţe cu latura de cca 1 cm. Se curăţă şi se taie mărunt miezul de nucă. Se adaugă mierea de albine peste fructe, apoi se amestecă toate împreună.

a 1/2 kg afine a 10 prune a 5-6 caise a 1 kg mere proaspete a 1 portocală (facultativ) a 1 banană (facultativ) a 100 g miere de albine a miezul de la 10 nuci

274


XXIX.

PREPARATE DIN MĂLAI

274. Mămăliga cu ouă răscoapte şi smântână O porţie de 150 g mămăligă conţine cca 750 calorii şi 30 glucide.

Se prepară o mămăliguţă pripită, nu prea tare. Se fierb câteva ouă tari. Într-o tavă se pune un strat de mămăliguţă şi altul de ouă tăiate rondele. (Se poate pune şi brânză de vaci). Se stropeşte cu puţin ulei, apoi se pune un alt strat de mămăliguţă. Se toarnă deasupra o ceaşcă cu smântână şi se dă la cuptor 10-15 minute. Se serveşte fierbinte cu lapte acru sau iaurt.

275. „Taci şi-nghite” Conţine: T. = 650 calorii; 150 glucide

Se face o mămăligă potrivit de moale, preparată numai cu lapte, sau cu o parte lapte şi o parte apă, înjumătăţindu-se astfel cantitatea de lapte şi adăugându-se apă în pentru fiecare persoană completare. Se unge o formă, se răstoarnă mămăliga în ea, se netezeşte deasupra, apoi cu dosul unei linguri înmuiate în ulei se fac cuiburi în care se sparge câte un ou. Se presară puţină sare peste fiecare ou şi se dă la cuptor. Când se întăresc albuşurile se poate scoate. Se serveşte caldă cu iaurt sau lapte acru.

a 500 ml lapte a 2 ouă a 150 g făină de mălai a 1/4 linguriţă sare

276


XXX.

REȚETE DIETETICE PENRU SUGARI

276. Apa (decoctul) de orez a 30 g orez (4 linguriţe sau o lingură cu vârf), a 1 l apă

Se alege orezul de impurităţi, se spală şi se lasă să se înmoaie aproximativ 12 ore în apă rece (de seara până dimineaţa). Apoi se completează apa în care a stat orezul până la 1 1/2 litru şi se fierbe la foc domol aproximativ 1 oră până când bobul de orez „înfloreşte” şi se zdrobeşte uşor, iar apa scade la un litru. Se pasează printr-o sită deasă sau prin tifon, şi se mai dă în fiert câteva clocote. Se foloseşte ca lichid de diluţie pentru preparatele din lapte praf sau ca aliment de tranziţie în boala diareică. Se îndulceşte cu 5% zahăr. Poate fi preparat şi din făină de orez preparată din orez dat prin maşina de măcinat.

277. Găluşte cu griş* a 1 l apă sau zeamă de supă

Se pune la fiert apa cu sarea. Se bate bine oul cu o furculiţă şi se adaugă grişul în ploaie. Se scufundă lingura în apă clocotită apoi se ia o jumătate de lingură din compoziţia de griş. Se lasă găluşca să cadă în apa clocotită. Se fierb la foc mic şi dacă începe să clocotească tare se picură câteva picături de apă peste găluşte. Când găluştile se ridică şi plutesc deasupra se controlează una dacă este bine fiartă, apoi se scot cu o lingură de spumă pe o farfurie.

de zarzavat a 1/4 linguriţă sare a 1 ou a 3 linguri griş

* Se recomandă numai la sugarii mai mari de 7 luni. 278


278. Griş cu lapte* Laptele se pune la fiert împreună cu apa. Când fierbe în clocot se adaugă grişul „în ploaie”, adică presărat câte puţin, amestecând repede ca să nu se facă cocoloaşe. Se fierbe timp de 10 minute la foc potrivit, până când rămâne numai 200 g. Când este gata se ia de pe foc şi se adaugă mierea de albine.

Pentru o porţie de 200 g sunt necesari: a 200 ml lapte a 75 ml apă a 10 g griş (2 linguriţe) a 2 linguriţe miere de albine

* Se recomandă numai la sugarii mai mari de 7 luni.

279. Mucilagiu de orez Orezul se alege şi se spală. Se a 50 g orez (2 linguri cu vârf) lasă să se înmoaie 12 ore în apă a 50 g zahăr (10 linguriţe) rece, apoi se completează apa în a 1 litru de apă care a stat orezul până la 1 litru şi jumătate. Se lasă să fiarbă la foc potrivit timp de 1 oră, până când boabele se zdrobesc uşor şi apa scade la 1 litru. Când este gata se strecoară printr-o sită deasă şi se pasează orezul bine. Se adaugă zahărul şi se mai dau 2-3 clocote. Mucilagiul de orez se foloseşte la sugarul mai mare de 2 luni ca dietă în diaree sau ca lichid pentru pregătirea laptelui.

Rețete dietetice penru sugari

279

280. Piure de cartofi a 200 g cartofi de bună

calitate (nu se dau sugarului sau copilului mic cartofi care au avut colţii crescuţi) a 2-3 linguri lapte, foarte puţină sare

Se curăţă bine cartofii, se spală şi se pun la fiert în apă sărată. După ce s-au fiert se strecoară apa şi se pasează foarte bine cartofii, apoi se adaugă laptele şi se mixează foarte bine până când piureul arată ca o frişcă.

281. Supă de morcovi Se aleg morcovii mai tineri, se sugarii mai mici de 2 luni curăţă, se spală şi se taie rondele a 500 g morcovi pentru su- subţiri. Se pun la fiert într-un litru de apă rece. Se fierb 2 ore la foc garii mai mari; moale, până când morcovii se sfărâa1 litru apă mă cu uşurinţă. În timpul fierberii se adaugă apă până la 1 litru. După fierbere morcovii se pasează de două ori printr-o sită deasă, se completează cu apă până la 1 litru, se pun din nou la foc şi se mai dau în clocot de 2-3 ori. După fierbere se răceşte, punându-se vasul cu supa de morcovi într-un vas mai mare cu apă rece. Se păstrează la rece şi se foloseşte numai 24 ore. Înainte de a se turna în biberon sau căniţă supa de morcov se amestecă bine pentru omogenizare.

a 300 g morcovi, pentru

280


282. Supă de zarzavat* Se prepară din legume variate, Pentru 2 porţii de 250 ml după sezon: morcovi în cantitatea supă de legume sunt necesare: cea mai mare, pătrunjel, cartof, ceapă, ţelină; vara se adaugă ardei a 200-250 g zarzavat gras, tomate, dovlecel, foi de sala- curăţat tă, 1-2 păstăi de fasole verde, gulii. a 10 g griş (2 linguriţe) Zarzavatul se curăţă şi se spală a 500 ml apa bine de mai multe ori în apă rece (sub jet). Se taie bucăţi mari şi se pune în apa care a început să clocotească. Se fierbe acoperit, se completează apa evaporată. Când legumele sunt fierte se zdrobesc uşor cu furculiţa. Se strecoară, se adaugă grişul turnat în ploaie. Se mai fierbe 15 minute. Iniţial se dă numai zeama de supă, apoi se pasează morcovii; ulterior se dă din ce în ce mai concentrată, ajungând până la consistenţa de piure; după 6 luni se dă cu tot zarzavatul pasat, îmbogăţit cu caimac.

283. Supă de legume pasată, cu lapte* Zarzavaturile se spală bine la jet de apă, se curăţă de coajă şi se taie. Apa se pune la fiert într-o oală smălţuită. Când apa clocoteşte se pune ceapa întreagă, apoi şi celelalte zarzavaturi; se fierbe acoperit la foc domol. Când sunt fierte, se pasează prin sită. Separat se face un sos alb din făină şi lapte. Sosul se amestecă cu supa şi se mai fierb 10 minute. Se adaugă sare şi pătrunjel verde tocat.


a 600 ml apă a 1 morcov a 1 rădăcină pătrunjel a 1 ceapă mică a 2 cartofi a 1 ţelină mică a 20 g conopidă sau mazăre verde (supă de sezon) a 100 ml lapte a o linguriţă făină a sare a pătrunjel verde

281

284. Supă de cartofi pasată* a 500 ml apă a 100 ml lapte a 200 g cartofi a 1/2 gălbenuş a sare a pătrunjel tocat

Cartofii curăţaţi şi bine spălaţi, tăiaţi în cuburi mici se fierb în apă cu sare. Când sunt fierţi se pasează prin sită şi se amestecă cu zeama în care au fiert. Se adaugă laptele bătut cu gălbenuşul și pătrunjelul tocat. Se poate servi cu crutoane.

285. Supă de roşii* a 600 ml apă a 300 g roşii a 1 ceapă a 1 morcov a 1 pătrunjel a 1 ardei gras a frunze de ţelină a 1 lingură orez a pătrunjel verde tocat

Zarzavatul spălat şi curăţat se pune în apa clocotită şi se fierbe până se înmoaie. Apoi se adaugă roşiile şi ardeiul şi se fierbe împreună până se înmoaie şi roşiile. Se strecoară supa, iar zarzavatul se pasează prin sită. Se pune din nou la fiert cu orezul. Când acesta s-a fiert se adaugă la supă sare și pătrunjel verde. Pasta obţinută din zarzavat pasat se toarnă în supa care clocoteşte.

286. Supă-cremă de conopidă* a 600 ml apă a 150 g conopidă a 20 g făină a sare a 1 gălbenuş a 50 ml lapte

282

Conopida curăţată şi bine spălată se fierbe în apă. Făina se subţiază cu zeama de supă. Se adaugă la supă şi se fierb împreună. Apoi se pasează totul prin sită, se adaugă sare şi gălbenuşul bătut cu lapte. La copiii mai mari se poate servi cu crutoane. Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

287. Supă-cremă de dovlecei* Se fierb dovleceii 15-30 de minute în supă de zarzavat. Se trec prin sită. Separat se leagă făina cu laptele rece, apoi se adaugă la supă. Se potriveşte de sare. Se lasă să mai dea câteva clocote. Înainte de a fi servită se adaugă iaurt şi mărar tocat.

a200 g dovlecei a50 ml lapte a10 g făină a500 ml supă de zarzavat asare amărar verde a2 linguri iaurt

288. Supă-cremă de ţelină* Se fierbe foarte bine ţelina împreună cu cartofii. Se adaugă un sos alb preparat din făină şi lapte, şi se clocotesc împreună, amestecând tot timpul. Se pasează prin sită şi se subţiază cu supă de legume. Se poate subţia şi cu 200 ml de lapte. Se potriveşte de sare, se mai clocoteşte, iar la urmă se adaugă smântână şi pătrunjel verde tocat. Poate fi servită cu crutoane.


a200 g cartofi a1 ţelină a2 linguriţe smântână a100 ml lapte asare a500 ml supă de legume a100 g făină

283

289. Supă de fasole verde* Pentru patru porţii: a 1/4 kg fasole verde a 1 morcov a 1 ceapă a 30 ml ulei a 2 roşii sau o linguriţă de bulion a 2 linguriţe de făină a un litru de apă a sare a pătrunjel verde

Se curăţă morcovul şi ceapa, se toacă mărunt, apoi se pun să fiarbă în apă. Când zarzavatul este aproape fiert, se adaugă fasolea, curăţată, tăiată în bucăţele de 2 cm. Se fierbe în continuare în vasul acoperit. Se prepară separat un sos din făină şi zeamă de supă care se toarnă în oala cu zarzavaturi. Roşiile curăţite de pieliţe şi seminţe, se taie în felii subţiri şi se pun în supă, odată cu sarea. Supa se poate acri cu zeamă de lămâie. Când se serveşte se pune unt proaspăt şi pătrunjel verde tocat.

290. Mere cu brânză de vaci a 2 mere a 1 lingură de brânză de vaci a 1 linguriţă miere de albine a 2 biscuiţi simpli raşi a 2 linguriţe suc de portocală (facultativ)

Se spală merele, se curăţă de coajă şi se rad pe răzătoarea de sticlă. Se freacă bine brânza de vaci cu mierea de albine, apoi se amestecă cu merele şi biscuiţii raşi. Se subţiază cu sucul de portocală.

291. Piure de banane Se pasează foarte bine cu o furculiţă o banană bine coaptă, apoi se freacă cu 1 linguriţă miere de albine. Se adaugă 1-2 linguriţe de biscuite ras. La nevoie se poate subţia cu puţin lapte sau câteva linguriţe de suc de portocală. Se poate adăuga şi 1-2 linguri de brânză de vaci. 284


292. Salată de fructe pentru sugari Se spală merele şi se curăţă de coajă, apoi se rad pe răzătoarea de sticlă. Se dă şi banana pe răzătoarea de sticlă sau se trece printr-o strecurătoare de plastic. Se amestecă merele rase cu banana pasată, biscuiţii raşi şi mierea de albine. Se diluează cu suc de portocală sau lapte dulce.

a 2 mere a 1/2 banană a 1 linguriţă miere de albine a 2 biscuiţi raşi a 3 linguri suc de portocale sau lapte dulce

293. Orez pasat cu brânză de vaci Se amestecă bine totul. Se poa- Pentru o porţie de 200 g te adăuga pentru variaţia gustului sunt necesare: piure de mere sau câteva linguriţe a 150 g orez fiert în apă zeamă de portocală. şi trecut prin sită a 50 g brânză de vaci proaspătă a 2 linguriţe miere de albine


285

294. Biscuiţi cu brânză de vacă Se înmoaie biscuiţii în suc călduţ de fructe; se freacă bine brânza de vaci, apoi se amestecă cu biscuiţii. Se poate prepara şi cu suc de ro fructe (mere, piersici, şii în loc de suc de fructe. Atunci se portocale) a 1 linguriţă miere de albine renunţă la mierea de albine.

a 2-3 biscuiţi raşi a 50 g brânză de vaci a 100-150 ml suc proaspăt de

295. Budincă de zeamil* a 250 ml lapte a 40 g zeamil

Se freacă zeamilul cu puţin lapte şi cu gălbenuşul şi se toarnă peste (amidon de porumb) laptele care este deja gata să fiarbă. a 1 gălbenuş Se fierbe bine şi se amestecă mereu a 2 linguriţe miere de albine ca să nu se prindă şi să se obţină o cremă omogenă. Când este gata se ia de pe foc şi se adaugă mierea de albine. Se recomandă la sugarii mai mari de 10 luni.

286


296. Budincă de griş* Gălbenuşurile se freacă spumă cu mierea, apoi se adaugă grişul în ploaie şi albuşurile bătute spumă. Se coace la foc potrivit într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Când se desprinde de marginea formei, budinca este coaptă. Între timp se fierbe laptele şi se îndulceşte cu o lingură de miere de albine. Când se scoate budinca din cuptor se toarnă deasupra laptele fierbinte. Se lasă în tavă până se absoarbe tot laptele, apoi se răstoarnă şi se unge cu dulceaţă sau gem. Poate fi servită şi cu sirop de zmeură sau frişcă.

Salate Rețete dietetice penru sugari

Pentru 4 porţii:

a 3 ouă a 120 g griş a 80 g miere de albine a 1/2 litru lapte a sirop de zmeură a dulceaţă fină sau gem

287

297. Mere coapte cu dulceaţă* Se aleg mere sănătoase, câte încap într-o tavă potrivit de mare. Se spală, se curăţă şi se scobesc. În scobitură se pune dulceaţă de vişine, nucă măcinată şi se presară puţin zahăr. Se aşază merele în tava tapetată cu hârtie de copt şi se dă la cuptor la foc potrivit până când se coc merele. Se servesc calde.

288


XXXI. ZARZAVATURI CONSERVATE

Conservele - alimente sănătoase, fără toxine Conservarea este un cuvânt de origine latină, care înseamnă păstrare. Această metodă de preparare şi păstrare a alimentelor poate păstra un timp îndelungat alimentele împiedicând sau întârziind procesele fizio-chimice (reacţia enzimatică sau de oxidare), de degradare, cauzată de bacterii sau mucegaiuri. Conservarea prin congelare este mai simplă şi mai eficientă. Conservarea prin sterilizare necesită mai multă atenţie. Deosebit de important este şi recipientul folosit pentru păstrarea alimentelor, mai ales prin metoda de sterilizare. Atât acesta, cât şi dopul sau capacul ce închide ermetic recipientul trebuie să fie bine sterilizate. Conservele, recipientele sau capacele nesterilizate suficient pot favoriza apariţia mucegaiurilor care se formează mai întâi într-un colţ. Gospodinele consideră, în general aceasta mai puţin importantă şi se grăbesc să scoată floarea de mucegai şi să pună pe masă conţinutul pentru a „nu se strica”. Problema este că acea conservă este deja stricată. Mucegaiul format a emanat deja substanţe foarte dăunătoare în tot conţinutul conservei şi chiar dacă este înlăturată floarea de mucegai tot conţinutul conţine substanţe toxice, cancerigene. Alegeţi mai degrabă să aruncaţi un borcan de conservă decât să consumaţi acest conţinut toxic. Sănătatea costă mai mult decât un borcan de conservă! Este, de asemenea, indicat să se folosească recipiente din sticlă şi nu din plastic. 290


Cercetătorii din Cincinnati, SUA au ajuns la concluzia că expunerea sticlelor din plastic la apă fierbinte sau la preparatul clocotit ce urmează să fie pus la păstrare duce la eliberarea unei substanţe chimice periculoase, numită bisfenol A. Bisfenol A se găseşte în materialul din care se fac sticlele de plastic, biberoanele de plastic şi alte ambalaje în care se ţine mâncarea. Acestă substanţă poate reacţiona asemenea estrogenului şi poate interfera cu funcţiile sistemului endocrin. Deşi această substanţă se găseşte în concentraţie mică, ea poate reprezenta un eventual pericol, avertizează cercetătorii. Această substanţă poate fi cauzatoare de boli cum ar fi cancer, diabet sau obezitate, dar cele mai expuse sunt gravidele. Dacă ele ajung să fie afectate de această substanţă, atunci copilul se poate naşte cu malformaţii. Se pare că vechimea sticlei nu influenţa în nici un fel cantitatea de bisfenol A eliberată, dar dacă sticlele sunt expuse la apă fierbinte de mai multe ori, ele eliberează de 55 de ori mai repede bisfenolul decât atunci când amabalajele au fost expuse pentru prima dată. Cercetătorii atrag atenţia că ambalajele din plastic eliberează cantităţi foarte mici de bisfenol A şi fără să intre în contact cu apa caldă.

Zarzavaturi conservate

291

298. Ardei păstraţi în rumeguş Se cerne printr-o sită rumeguş de lemn bine uscat. Se aleg ardei graşi, proaspeţi, sănătoşi. Se pune într-o ladă potrivit de mare un strat de rumeguş, se aşază un rând de ardei în aşa fel ca să nu se atingă între ei. Se acoperă cu rumeguş şi se continuă până s-a umplut lada, cel din urmă strat fiind de rumeguş. Se păstrează la loc uscat şi răcoros. Se scot din ei numai câţi avem nevoie, iar restul trebuie să rămână mereu acoperiţi.

299. Morcovi păstraţi în rumeguş Se pregătesc ca şi ardeii în rumeguş, aşezaţi într-o lădiţă sau într-un sac de hârtie.

300. Morcovi păstraţi în sac de plastic Se aleg morcovi mari pentru iarnă, se aşază într-un sac de plastic unul peste altul. Sacul trebuie să rămână deschis la gură, şi se înţeapă în mai multe locuri ca să pătrundă aer şi să nu putrezească morcovii. Se păstrează într-un beci răcoros, bine aerisit. Morcovii rămân astfel foarte fragezi şi plini de sevă.

301. Morcovi păstraţi în beci Se aleg morcovii mari pentru iarnă, se pun în beci, jos pe podea şi se acoperă cu o pătură veche puţin umedă. Se urmăreşte păstrarea umidităţii.

292


302. Sucul de roşii Se aleg roşiile bine coapte, se spală, se taie în două sau în patru şi se dau prin maşina de tocat, la care s-a adăugat separatorul pentru roşii. Reziduurile se dau prin maşină încă de 2-3 ori. Sucul de roşii se pune la fiert şi se fierbe până când dispare spuma de deasupra. Se opăresc bine sticlele cu apă, apoi se clătesc cu suc de roşii care se toarnă înapoi în oală şi se mai lasă să dea câteva clocote. Se aşază sticlele pe o tavă de metal, se toarnă sucul în sticle şi se astupă cu dopuri de cauciuc bine opărite. Se aşază sticlele jos într-un colţ retras şi se acoperă cu câteva pături. Se lasă 1-2 zile pentru a se răci cât mai încet, apoi se aşază în cămară. Răcirea lentă are acelaşi efect ca şi fiertul la baie marină.

303. Ardei în suc de roşii I Se aleg ardeii, de preferinţă gogoşari roşii, sănătoşi, se taie în patru şi se curăţă bine de seminţe. Se prepară sucul de roşii ca în reţeta precedentă, iar când sucul este fiert se pun ardeii tăiaţi, se mai dau câteva clocote, apoi se scot cu o paletă şi se aşază în borcane gata pregătite şi clătite cu suc de roşii clocotit. Peste ei se toarnă suc de roşii clocotit, apoi se acoperă cu capace sau cu 2-3 foi de celofan umezite şi legat bine cu o aţă subţire şi foarte tare. Se pun borcanele sub mai multe pături pentru a se răci foarte încet.

304. Ardei în suc de roşii II 5 kg ardei gogoşari roşii, 10 kg roşii, 1 lingură cu sare Se pregătesc ca în reţeta de mai sus, numai că ardeii se dau pe răzătoarea mare. Astfel preparaţi ardeii pot fi folosiţi la sosuri, supe şi alte preparate, al căror gust este mult îmbunătăţit adăugând acest preparat. De asemenea poate fi consumat şi alături de o mâncare consistentă, dres cu sare şi ulei, ca o garnitură la piure, fasole iahnie etc. Zarzavaturi conservate

293

305. Kapia copt în suc de roşii Se aleg ardei kapia roşii, bine copţi, de preferinţă dintre acei care au coaja groasă, cărnoasă. Se coc, se pun într-un castron mare, se presară peste ei sare şi se acoperă cu un capac. Adăugăm peste ei alţii pe măsură ce se coc, iar după ce se mai completează un strat se mai presară sare, apoi se acopere. Ţinuţi astfel sub abur şi presăraţi cu sare se vor curăţa mai uşor. Când s-au mai răcorit se curăţă de cotoare şi seminţe, se aşază fâşiile într-un vas şi se pune puţin suc de roşii peste ei. Se dau un clocot şi se pun în borcane. Deasupra se mai poate completa cu puţin suc de roşii clocotit. Se închide borcanul ermetic şi se acopere cu pături pentru a se răci încet.

306. Gogoşari copţi în suc de roşii Se aleg gogoşari roşii, bine copţi. Se spală, se taie în patru, se curăţă de seminţe, se pun sferturile într-o tavă şi se coc. Se scot, se lasă puţin să se răcorească şi se curăţă coaja de pe fiecare bucată. Se pune puţin suc de roşii pentru bucăţile de gogoşari, se lasă să clocotească 1 minut, apoi se pun în borcane. Se toarnă deasupra suc de roşii foarte puţin sărat, clocotit în alt vas, separat. Se închid ermetic borcanele şi se acoperă cu pături pentru a se răci încet.

307. Bulion de ardei cu suc de roşii 5 kg ardei gogoşar sau gras, roşu, 2 kg roşii, 1 linguriţă cu sare Se spală ardeii, se taie felii, se curăţă de seminţe şi se dau prin maşina de tocat. Se prepară un suc de roşii din cele 2 kg roşii (vezi reţeta 302) sau se foloseşte 700-800 ml suc de roşii preparat anterior. Se pune la fiert sucul de roşii împreună cu ardeiul tocat. Se dau câteva clocote, apoi se toarnă în sticle, de preferinţă de lapte, şi se astupă cu dopuri de cauciuc sau se leagă cu 2-3 foi de celofan umezite cu apă curată. Se acoperă sticlele cu mai multe pături şi se lasă să se răcească încet. 294


308. Zarzavat în suc de roşii 10 kg roşii, 2 kg ardei gogoşar sau gras roşu, 2 kg morcov, 1 lingură sare, 3 legături pătrunjel verde Se prepară suc de roşii ca în reţeta nr. 302, se dau ardeii prin maşina de tocat, de asemenea şi morcovii, sau se rad pe răzătoarea mică. Se pun la fiert împreună, se adaugă sarea şi se fierb în clocot 15-20 de minute. Se adaugă verdeaţa tocată mărunt. Se toarnă compoziţia în sticle de lapte cu ajutorul unei pâlnii largi şi se împinge cu ajutorul unui beţişor cojit şi opărit bine. Se acoperă sticlele cu 2-3 foi de celofan, se leagă bine şi se acoperă cu mai multe pături. Se foloseşte îndeosebi la ciorbe, sosuri şi alte preparate. Se poate prepara şi cu suc de roşii mai puţin, astfel încât să iasă foarte gros, ca un sos, apoi se aşază în borcane acoperite cu capac sau celofan.

309. Castraveţi în suc de roşii Se aleg castraveţi mici, se spală bine şi se înţeapă cu o furculiţă de mai multe ori fiecare castravete. Se opăresc în suc de roşii până când încep să-şi schimbe culoarea, se scot şi se aşază în borcanele deja opărite, se aruncă printre ei câţiva căţei de usturoi şi câteva bucăţele de hrean, se toarnă peste ei sucul de roşii clocotit, iar deasupra se pun 3-4 frunze de ţelină întregi, cu codiţă cu tot şi o codiţă de mărar. Se acoperă borcanul cu celofan sau cu capac. Se lasă să se răcească încet, acoperite cu pături.


295

310. Castraveţi în saramură Se aleg castraveţi mici, tineri, se curăţă 1-2 rădăcini de hrean, frunze sau tije cu seminţe de mărar, frunze de ţelină, frunze de vişin şi câţiva căţei de usturoi. Se înţeapă castraveţii şi se pun în borcane potrivite ca mărime după dorinţă. Se amestecă celelalte ingrediente printre ei. Frunzele se pun deasupra. Se fierbe apă cu sare: la 1 litru apă 1 lingură sare şi se toarnă fierbinte în borcanul gata pregătit. Se acoperă cu un capac care poate să stea pe deasupra, fără a fi strâns şi se lasă să se răcorească. A doua zi se toarnă zeama într-o oală, se clocoteşte din nou şi se toarnă în borcan fierbinte. Se repetă operaţia şi a treia zi, dar după ce se toarnă zeama în borcan se închide capacul ermetic. Se acopere cu pături şi se lasă să se răcească încet, apoi se depozitează în cămară. Castraveţii astfel preparaţi pot fi păstraţi şi pentru următorul an.

311. Gogonele în saramură Se aleg gogonele mici sau se taie în felii groase cele mai mari. Pot fi și dintr-acelea care încep să capete culoare roz. Se pot adăuga şi câteva bucheţele de conopidă şi rondele de morcov. Se procedează ca în reţeta de mai sus.

312. Conopidă în saramură Se desface conopida în bucheţele, se curăţă, se spală şi se taie morcovul rondele. Se curăţă 1-2 rădăcini de hrean, frunze sau tije cu seminţe de mărar, frunze de ţelină, frunze de vişin şi câţiva căţei de usturoi şi se aşază într-un borcan împreună cu morcovul şi conopida. Se procedează ca în reţetele de mai sus.

296


313. Bame în suc de roşii 2 litri suc de roşii, preparat după reţeta nr. 302, 1 kg bame, 1/2 linguriţă sare Se pune sucul de roşii la fiert împreună cu sarea. Se spală bamele, se curăţă codiţele lungi şi se pun în sucul de roşii când acesta clocoteşte. Se lasă să dea 2-3 clocote, apoi se scot cu o paletă. Se aşază în borcane bine sterilizate şi opărite cu suc de roşii, apoi se toarnă suc de roşii clocotit peste ele. Se acoperă repede borcanul cu celofan sau cu capac. Se aşază borcanele unul lângă altul şi se acoperă cu mai multe pături groase. Se lasă aşa 2-3 zile pentru a se răci cât mai încet.

314. Păstăi în suc de roşii 5 litri suc de roşii, 2 kg păstăi, 3 legături verdeaţă (pătrunjel sau ţelină) Se curăţă păstăile de codiţe, se spală, apoi se rup în bucăţi de 2-3 cm lungime. Se fierb cca 10-15 minute în suc de roşii, apoi se scot cu o paletă, se aşază în borcane spălate şi opărite şi deasupra se toarnă sucul de roşii clocotit. Se acoperă borcanele cu capace sau celofan, care se leagă bine şi se acoperă bine cu mai multe pături pentru a se răci foarte încet.


297

315. Zacuscă 8 kg vinete, 10 kg ardei gogoşari sau kapia, 2 kg ardei gras roşu, 2 kg ceapă, 1 kg morcov (facultativ), ulei, 4-5 kg roşii sau 2-3 l suc de roşii, sare Vinetele se coc, se curăţă fierbinţi de coajă şi se lasă la scurs cel puţin 3-4 ore, apoi se toacă mărunt. Toţi ardeii spălaţi şi curăţiţi de seminţe se dau prin maşina de tocat. Ceapa se curăţă, se spală, se pune pe o tavă şi se coace în cuptor. Când este gata se sfărâmă cu o furculiţă sau cu un dispozitiv pentru piure. (Poate fi folosită şi tocată, presărată cu sare şi înmuiată într-o cratiţă teflon sau într-un vas gros de fier la foc mic, fără a i se adăuga ulei sau apă). Morcovii se curăţă, se spală şi se rad pe răzătoarea mică, apoi se dau câteva clocote în sucul de roşii. Dacă se folosesc roşii proaspete, acestea se opăresc, se cojesc, apoi se toacă mărunt. Se amestecă vinetele, ardeii, ceapa, morcovii şi sucul de roşii astfel pregătite se pun la fiert împreună şi se mai dau câteva clocote, apoi se adaugă uleiul, se potriveşte de sare şi se pune zacusca în borcane gata pregătite. Se închid borcanele ermetic cu capace sau celofan bine legat. Se aşază sub pături borcanele şi se lasă să se răcească încet timp de 1-2 zile.

298


316. Tocană 3 kg ardei gras roşu, 3 kg gogoşari, 2 kg ceapă, 1 kg morcov, 1-2 kg roşii, sare, 2-3 linguri orez (facultativ) Se spală şi le curăţă legumele, se toacă ardeiul şi ceapa, se rad morcovii şi roşiile sau se mixează toate prin robotul de bucătărie. Se pune pe foc într-un vas gros de inox sau într-o oală teflon ceapa, morcovul şi ardeiul presărate cu sare. Se lasă să fiarbă în zeama lor, amestecânduse frecvent pentru a nu se prinde. Se poate adăuga 2-3 linguri de orez pentru a absorbi zeama lăsată. Se adaugă roşiile şi se fierbe încă aproximativ 20 de minute. Se pune tocana în borcane opărite cu apă fiartă şi se închid ermetic. Se aşază la loc călduţ şi se acoperă cu pături ca să se răcească încet.

317. Salată de ciuperci 4 kg ghebe mici, 2 kg ardei gogoşar sau gras roşu, 2 kg ardei gras verde, 4-5 cepe, 4-5 morcovi, 3 căni apă, 1 cană zeamă de lămâie, 2-3 linguri ulei, sare Se aleg pălăriuţe mici de ghebe şi se opăresc în puţină apă cu sare, apoi se strecoară. Se toacă ceapa şi ardeiul şi se rad morcovii sau se dau legumele prin robotul de bucătărie, apoi se pun într-un vas gros (ceaun, de inox sau de teflon) împreună cu apa şi sare după gust. Se lasă să dea 1-2 clocote (nu se fierb mult, doar să se înmoaie puţin), apoi se adaugă uleiul şi ciupercile. Se dă la o parte de pe foc şi se adaugă zeama de lămâie. Se aşază zarzavatul în borcane, presat bine, apoi se completează cu zeamă ca să le acopere, în aşa fel încât borcanele să rămână goale aprox. 3 cm (de două degete). Se aşază într-o tavă rece şi se pun în cuptor. Se pot pune direct acoperite cu capac, sau se pot lăsa până se observă că zeama din borcane clocoteşte, se stinge focul, se trage puţin tava, se închid borcanele cu capac şi se lasă tava în cuptor timp de mai multe ore ca să se răcească încet. Zarzavaturi conservate

299

318. Salată de legume a 1 conopidă proaspătă a 2 kg ardei gogoşar

sau ardei gras roşu a 2 kg ardei gras verde a 4-5 cepe a 4-5 morcovi a 3 căni apă a 1 cană zeamă de lămâie a 2-3 linguri ulei a sare

300

Se toacă ceapa şi ardeiul şi se rad morcovii sau se dau legumele prin robotul de bucătărie, apoi se pun într-un vas gros (ceaun, de inox sau de teflon) împreună cu apa şi sare după gust. Se lasă să dea 1-2 clocote (nu se fierb mult, doar să se înmoaie puţin), apoi se adaugă uleiul şi conopida desfăcută în bucheţele mici. Se dă la o parte de pe foc şi se adaugă zeama de lămâie. Se aşază zarzavatul în borcane, presat bine, apoi se completează cu zeamă ca să le acopere, în aşa fel încât borcanele să rămână goale aprox. 3 cm (de două degete). Se aşază într-o tavă rece şi se pun în cuptor. Se pot pune direct acoperite cu capac, sau se pot lăsa până se observă că zeama din borcane clocoteşte, se stinge focul, se trage puţin tava, se închid borcanele cu capac şi se lasă tava în cuptor timp de mai multe ore ca să se răcească încet.


319. Vegeta de casă Morcov, ţelină, pătrunjel rădăcină, păstârnac, ceapă (facultativ). Se curăţă, se spală şi se rad pe răzătoarea mare. Se întind pe o tavă aşezate mai rar şi se aşază pe o sobă caldă sau pe calorifer, la un loc uscat şi cald până se usucă bine, apoi se dau zarzavaturile uscate prin maşina de zahăr pudră şi se fac pudră. Se pun într-un borcan uscat, se acoperă cu un capac şi se păstrează la loc răcoros şi uscat. Se adaugă la preparatele culinare ca şi vegeta din comerţ.

320. Arome uscate Se recoltează şi se usucă într-un loc foarte călduros (în pod, în balcon sau într-o maşină) diferite verdeţuri (pătrunjel, mărar, leuştean, ţelină). Se freacă în palmă până se face praf. Se pot păstra pentru iarnă separat sau se pot amesteca împreună. Se păstrează în pungi de hârtie sau borcane de sticlă. Se pot adăuga la ciorbe, alimente scăzute sau/şi la droburi, chifteluţe etc.


301

321. Must de struguri fiert Se zdrobesc strugurii, se strecoară zeama şi se pune la fiert. Spuma ridicată deasupra se adună cu o lingură de spumă şi se îndepărtează. Se fierbe până nu se mai ridică spumă deasupra. Se opăresc sticlele, se aşază într-o tavă de metal, se clătesc cu must fierbinte care se toarnă înapoi în oală şi se mai dă câteva clocote, se toarnă mustul şi se astupă cu dopuri de cauciuc. Se pun sticlele acoperite cu pături groase ca să se răcească cât mai încet. Acest must se păstrează chiar ani de zile fără să fermenteze. Nu conţine deloc alcool.

322. Must de struguri nefiert Se prepară sucul de struguri ca în reţeta de mai sus, se strecoară şi se adaugă la 10 l suc de struguri (must) aproximativ 200 g hrean ras. Se agită bine cu un băţ lung, de 2-3 ori pe zi timp de 6-7 zile, apoi se strecoară hreanul, iar mustul se pune în sticle şi se păstrează la loc răcoros. Rezistă nefermentat timp de aproximativ 6 luni. 302


323. Suc de mere Se spală merele, se curăţă eventualele stricăciuni, se taie în bucăţi mari şi se dau prin maşina pentru suc de fructe sau se presează cu o presă specială dacă sunt în cantităţi prea mari. Se strecoară sucul şi se pune la fiert. Când începe să clocotească se îndepărtează spuma ridicată cu o paletă de spumă şi se toarnă sucul în sticlele opărite ca la mustul de struguri (reţeta 320). Se astupă sticlele cu dopuri de cauciuc şi se acoperă cu mai multe pături groase pentru a se răci cât mai încet. După 2 zile se scot şi se aşază în cămară.

Ce sunt merişoarele Sunt fructele arbustului pitic Vaccinium vitis-idaea L. (Merişor), asemanator cu Afinul, care creşte în zone montane, la altitudini de peste 1300 m; are frunze permanent verzi şi acoperă solul ca un covor. Fructul de Merişor este o baca sferică, la început albă, apoi roşie, lucitoare, comestibilă, cu gust acrişor-amărui. Merişoarele conţin zaharuri (4-7%), acizi citric, malic, benzoic (circa 2%), provitamina A, vitaminele B1, B2, C etc., tanin, vaccinin (un glucozid), săruri minerale etc. Ele se consumă proaspete sau prelucrate sub formă de suc, compot, gem şi ceaiuri. Au în conţinutul lor o substanţă conservantă care le păstrează nefierte, pentru multe luni, doar în apă curată, rece. În scopuri terapeutice se folosesc frunzele, fructele şi mugurii de Merişor.


303

324. Suc de merişoare 5 kg merişoare, 5 l apă rece, 1,5 kg zahăr Se spală merişoarele într-o strecurătoare, se dau prin maşina de tocat sau se sfărâmă cu un robot de bucătărie. Se adaugă apă curată de fântână şi zahărul, apoi se lasă să stea la loc răcăros timp de 3 zile. Se amestecă în ele cu o lingură de lemn de 3-4 ori pe zi. După 3 zile se separă zeama de fructele tocate. Sucul obţinut se strecoară, se pune în sticle şi se astupă cu dop de cauciuc, apoi se pune într-o cămară sau în beci la rece. Nu se fierbe. Se păstrează foarte bine pentru iarnă.

325. Gem de merişoare Fructele preparate ca în reţeta precendentă şi strecurate se pun la fiert într-un vas gros. Se fierbe până se îngroaşă puţin, se pune gemul în borcane opărite şi se acoperă ermetic imediat cu un capac. Se acoperă borcanele cu o pătură şi se lasă să se răcească încet. Se serveşte ca orice gem simplu sau în prăjituri, cornuleţe etc

Prin congelare alimentele îşi păstrează vitaminele lor mai mult decât prin fierbere. Se poate păstra astfel cu succes o mare parte din fructe şi zarzavaturi.

304


XXXII.

ALIMENTE CONGELATE

Fructele Afine Se spală, se pun în pungi de plastic porţii cât să se folosească o dată şi se pun în congelator. Se scot cu câteva ore înainte de folosire.

Caise Se spală, se curăţă de sâmburi, se pun în pungi de plastic, se pun la congelat. Se folosesc repede după ce se dezgheaţă.

Vişine Se spală, se pun în pungi după dorinţă cu sau fără sâmburi. Se pot folosi simple, în compot sau adăugate la diferite prăjituri.

Căpşuni Se aleg fructe mici, se spală, se curăţă de codiţe, se aşază pe o tavă, distanţate între ele şi se pun la congelat. După ce îngheaţă se pun într-o pungă. La fel se pot congela şi frăguţe.

Struguri Se aleg struguri cu boabele mici, nu din soiurile foarte dulci. Se pun în pungi de plastic numai boabele şi se congelează.

306


Legumele Ardeii Ardeii graşi sau gogoşarii se pregătesc ca pentru umplut, fără seminţe şi cotoare, se opăresc, se scurg bine de apă, se lasă să se răcească, se pun unul în altul, se pun în pungi de plastic şi se congelează. Se mai pot congela şi tocaţi, pentru a putea fi adăugaţi la ghiveciuri.

Ardei Kapia Se coc, se curăţă de coajă (se pot curăţa şi de cotoare şi seminţe sau se pot lăsa întregi), se pun în pungi de plastic şi se congelează.

Ardei gogoşar Se spală, se taie în patru, se curăţă de seminţe, se pun sferturile întro tavă şi se coc. Se scot, se lasă puţin să se răcorească şi se curăţă coaja de pe fiecare bucată. Se pun în pungi şi se congelează.

Ciuperci Se curăţă şi se spală, se opăresc, se scurg, se lasă să se răcească şi se pun în pungi de plastic întregi, tocate mai mari, sau date prin maşina de tocat, gata pregătite pentru chifteluţe.

Fasole verde Se curăţă, se spală, se opăreşte, se scurge, se lasă să se răcească, se pune în pungi de plastic şi se congelează. Iarna poate fi folosită, atât pentru mâncare scăzută, cât şi la ciorbe. Se scoate din congelator cu 10-12 ore înainte de folosire, sau se poate pune chiar îngheţată când se pregăteşte sub formă de ciorbă.

Mazăre Se spală şi se scurg boabele de mazăre. Se pun în pungi de plastic şi se pun la congelat. Dacă doriţi să folosiţi mazărea la ghiveciuri, ea poate fi pusă crudă sau numai opărită, dar dacă doriţi să o folosiţi pentru o salată de legume, ea poate fi congelată gata fiartă. Alimente congelate

307

Spanac Se spală, se opăreşte, se toacă mărunt, se pune în pungi de plastic şi se pun la congelat. Se poate adăuga în pungă şi o legătură de leuştean verde tocat mărunt.

Lobodă

- Se pregăteşte ca şi spanacul.

Frunze de viţă Se culeg frunzele de viţă crude, se şterg de praf, dar nu se spală. Se fac pacheţele din 5 frunze suprapuse, se rulează şi se introduc uşor într-o sticlă de plastic de la apă minerală, curată şi bine scursă. Se umple sticla cu atâtea frunze cât se consumă o dată. Se închide cu capac şi se păstrează în cămară. Când doriţi să le folosiţi se taie sticla cu un cuţit zimţat, se spală frunzele şi se opăresc ca şi atunci când sunt proaspete. Se folosesc la sarmale. - Frunzele de viţă pot fi păstrate şi opărite, scurse bine, puse în pungi de plastic şi congelate.

Vinete Se congelează coapte, pregătite ca pentru salată, gata tocate sau întregi. Se pot congela şi preparate pane: tăiate rondele, sărate, lăsate la scurs şi rumenite puţin în tigaia teflon sau în cuptor.

Verdeţuri Se pot congela foarte bine frunze de mărar, pătrunjel, ţelină, leuştean etc., spălate şi tocate, împachetate în celofan cantităţi mici, legate cu aţă şi puse într-o pungă mai mare. Se pun la mâncare direct, nu se dezgheaţă în prealabil. Îşi păstrează acelaşi gust şi aromă ca proaspete.

Porumb Se alege porumb bun de fiert, se pune crud în pungi de plastic şi se pune la congelat. Se scoate iarna şi se fierbe. Se serveşte cu sare, ca şi vara. 308


S.

A

Index alfabetic al reţetelor culinare pentru adulţi *

Alba ca zăpada. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203 Alivenci delicios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 249 Aluat franţuzesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202 Aluat pentru ştrudele I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201 Aluat pentru plăcinte I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193 Aluat pentru plăcinte II. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194 Ardei în suc de roşii I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303 Ardei în suc de roşii II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304 Ardei păstraţi în rumeguş. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298 Ardei umpluţi cu brânză de vaci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Ardei umpluţi cu orez. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167 Ardei umpluţi cu soia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168 Arome uscate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320

B

Baclava. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218 Bame cu legume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114 Bame greceşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113 Bame în suc de roşii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313 Basbusă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 248 Biscuiţi cu nucă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215 Bomboane cu fructe I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 225 Bomboane cu fructe II. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226 Bomboane cu fructe III . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227 Bomboane de „ soia” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 224 Bomboane de ciocolată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 223 Borş craiovean. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 * (Numerotarea reprezintă numărul rețetei) Index

309

Borş de tărâţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 Brânza de vaci I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24* Brânza de vaci II. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25* Brânză de vaci cu morcov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2* Budincă de cartofi cu brânză de vaci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104 Budincă de dovleac. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 259 Budincă de macaroane cu nucă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247 Budincă de orez cu mere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245 Budincă de orez cu stafide. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246 Budincă din fulgi de ovăz. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262 Budincă Mady. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244 Bulion de ardei cu suc de roşii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307

C

Cartofi copţi delicioşi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 Cartofi cu gluten. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 Cartofi gratinaţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 Cartofi scăzuţi cu mărar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 Cartofi umpluţi cu brânză de vaci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 Cartofi umpluţi cu ciuperci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108 Castraveţi în saramură. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310 Castraveţi în suc de roşii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 309 Chec. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236 Chifle delicioase de graham. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190 Chifteluţe de zarzavat la teflon. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Chifteluţe de cartofi (Tocinei). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 Chifteluţe de cartofi cu zarzavat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Chifteluţe de ciuperci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87 Chifteluţe de conopidă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 Chifteluţe de dovlecei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 Chifteluţe de praz. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84 Chifteluţe de soia I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 Chifteluţe de soia II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 Chifteluţe de soia la teflon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92 Chifteluţe de spanac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86 Chifteluţe de urzici. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85 Chişleag. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21* 310


Ciocolată de casă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221 Ciocolată de soia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222 Ciorbă de dovlecei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Ciorbă de linte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 Ciorbă de păstăi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71 Ciorbă de primăvară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 Ciorbă de roşii cu bame. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 Ciorbă de roşii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 Ciorbă de sfeclă roşie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 Ciorbă de varză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 Ciorbă de zarzavat cu ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 Ciulama de bureţi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131 Ciuperci fripte la teflon (cu mujdei de usturoi) . . . . . . . . . . . . . . . . . 141 Ciuperci fripte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128 Ciuperci la teflon. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130 Ciuperci pané . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129 Ciuperci umplute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136 Ciuperci umplute cu verdeaţă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 Ciupercuţe în sos de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132 Clătite cu cremă de mac. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 210 Conopidă cu pesmet. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153 Conopidă în saramură. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312 Conopidă pané la teflon. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 - a Conopidă pané la cuptor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 - b Cornuri delicioase. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205 Covrigei săraţi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192 Covrigei simpli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191 Cremă de gutui. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255 Cremă de castane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 254 Cremă de dovleac. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257 Cremă de zeamil cu aromă de fructe naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253 Crutoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189

D

Desert delicios. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251 Dovleac copt delicios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260 Dovleac cu lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 256 Index

311

Dovleac cu mere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 258 Dovlecei cu maioneză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159 Dovlecei cu sos de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161 Dovlecei la cuptor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160 Dovlecei pané . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162 Dovleceii umpluţi cu brânză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163 Drob cu cartofi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 Drob de cartofi și ciuperci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 Drob de ciuperci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138 Drob de ciuperci cu orez . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140 Drob de nuci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 Drob de vinete. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127

E F G

Eclere Brânduşa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229

Fasole verde la cuptor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Frişcă cu miere de albine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fursecuri cu iaurt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fursecuri simple. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

166 216 212 211

Găluşte cu prune. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250 Gem de merişoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 325 Ghiveci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176 Gogonele în saramură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311 Gogoşari copţi în suc de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306 Gogoşi la cuptor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209 Grâu încolţit cu căpşuni. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268* Grâu încolţit delicios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267*

H

Hribi cu usturoi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142

312


I K L M

Iahnie de fasole boabe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118 Iaurt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 Icre false de conopidă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 Icre false de fasole. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116 Kapia copt în suc de roşii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305

Lapte bătut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22*

Maioneză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 Maioneză vegetală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 Mazăre cu maioneză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175 Mămăliga cu ouă răscoapte şi smântână. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 274 Mâncare de gulii cu morcov şi ţelină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149 Mâncare de mazăre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174 Mere la cuptor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261 Morcovi păstraţi în beci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301 Morcovi păstraţi în rumeguş. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 299 Morcovi păstraţi în sac de plastic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300 Mujdei de usturoi I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53 Mujdei de usturoi II. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 Musaca de vinete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121 Műsli cu căpşuni. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263 Must de struguri fiert . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 321 Must de struguri nefiert . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 322

N

Nuga îmbrăcată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220 Nuga Sanda. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219

Index

313

O P

Ochiuri româneşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181 Omletă la teflon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182 Ouă fierte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183 Ouă umplute cu pateu de griş. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 Pâine de casă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185 Pâine nedospită I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186 Pâine nedospită II. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187 Pâine preparată cu maşina de pâine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188 Pandişpan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237 Pateu cu mazăre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Pateu cu ţelină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3* Pateu delicios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 Pateu de griş I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 Pateu de griş II (vegan) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 Pateu de linte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 Pateu de năut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Pateu de soia I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Pateu de soia II. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Păstăi cu roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165 Păstăi cu smântână. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164 Păstăi în suc de roşii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 314 Pilaf de orez cu urzici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180 Piure de cartofi I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94 Piure de cartofi II (cu lapte). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 Piure de cartofi cu praz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 Piure de ţelină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144 Pizza cu ciuperci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139 Plăcintă cu brânză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197 Plăcintă cu dovleac. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195 Plăcintă cu iaurt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208 Plăcinţele cu mere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196 Praz cu măsline. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 Prăjitură Cornelia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234 Prăjitură cu gem. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204 Prăjitură cu must de struguri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 240 314


Prăjitură Emilia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 238 Prăjitură Maria. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235 Pricomigdale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213

R

Răcituri (piftii) cu amidon de cartofi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110 Răcituri (piftii) cu amidon de porumb. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 Roşii umplute cu brânză de vaci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Roşii umplute cu conopidă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 Roşii umplute cu salată de castraveţi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 Roşii umplute cu salată de vinete. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 Roşii umplute cu salată orientală cu ciuperci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Roşii umplute cu sote de ciuperci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 Roşii umplute cu ţelină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14* Ruladă cu cremă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243 Ruladă cu gem de fructe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242 Ruladă cu nucă şi alune. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241

S

„Salam” desert . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228 Salată á la rus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 Salată albă de mere asortată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271* Salată asortată de fructe congelate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273* Salată de afine asortată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270* Salată de andive cu maioneză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37* Salată de andive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36* Salată de ardei copt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169 Salată de cartofi cu andive. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 Salată de cartofi cu maioneză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 Salată de cartofi cu suc de roşii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97 Salată de cartofi noi asortată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101 Salată de cartofi noi cu ridichi de lună. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 Salată de castraveţi cu iaurt sau smântână vegetală. . . . . . . . . . . . . 34* Salată de castraveţi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33* Salată de căpşuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265* Salată de ciuperci cu maioneză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134 Salată de ciuperci uscate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133 Salată de ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 317 Index

315

Salată de conopidă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155 Salată de dovlecei I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 Salată de dovlecei II. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158 Salată de fasole boabe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117 Salată de fasole verde. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 Salată de fructe de iarnă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266* Salată de fructe de primăvară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 264* Salată de gulii cu maioneză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 Salată de gulii cu măsline. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 Salată de gulii cu ouă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 Salată de lăptucă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Salată de legume. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 318 Salată de morcovi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39* Salată de morcovi cu sfeclă roşie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40* Salată de morcovi cu ţelină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38* Salată de păpădie cu iaurt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27* Salată de pepene galben. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 269* Salată de praz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45* Salată de primăvară (combinată). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28* Salată de ridichi negre. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42* Salată picantă de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35* Salată de sfeclă roşie cu hrean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Salată de ţelină cu maioneză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41* Salată de varză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44* Salată de varză chinezească. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 Salată de vinete. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 -a Salată de vinete cu maioneză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 -b Salată de vinete cu dovlecei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126 Salată din frunze de păpădie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26* Salată orientală cu ciuperci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 Salată roz de mere asortată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272* Salată verde cu castraveţi şi iaurt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32* Salată verde cu smântână. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29* Savarine cu pesmet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239 Sărăţele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214 316


Sărmăluţe în foi de varză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172 Scordolea cu cartofi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112 Scordolea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 Semilune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217 Smântână vegetală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Sos cu bame. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 Sos de ardei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 Sos de ceapă cu smântână. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 Sos de ceapă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 Sos de gulii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150 Sos de roşii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 Sos vinegreta. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 Spanac cu ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179 Suc de mere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323* Suc de merişoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324* Suc de ţelină şi morcov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148* Suc de ţelină şi sfeclă roşie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147* Sucul de roşii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302* Sufleu de gulii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151 Sufleu de verdeţuri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178 Supă cremă de zarzavat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 Supă cu găluşte de griş. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 Supă de perişoare din nucă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 Supă de zarzavat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 Supă dulce de tăiţei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61 Supă-cremă de gulii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

Ș T

Şarlotă cu frişcă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252 Ştrudel cu cireşe amare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207 Ştrudel cu vişine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206

„Taci şi-nghite” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275 Tăiţei de casă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184 Tocană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316 Index

317

Tocană de ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tocăniţă de bame. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tocăniţă de vinete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tort cu gem de mere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tort de mere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tort Doboş. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tort Vegan. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Trigoane cu brânză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Trigoane cu dovleac. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Trigoane cu mere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ț U V

143 177 119 232 230 231 233 198 200 199

Ţelină cu ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 Ţelină cu orez . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145 Ţelină pané . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146

Unt de soia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Varză călită . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Varză cu bame. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Varză pané. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vegeta de casă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vinete cu pesmet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vinete împănate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vinete pane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vinete umplute. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Z

170 115 171 319 124 120 123 122

Zacuscă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315 Zarzavat în suc de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308

318


T. INDEX ALFABETIC AL REŢETELOR CULINARE PENTRU SUGARI ŞI COPIII MICI Apa de orez . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 276 Biscuiţi cu brânză de vaci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 294 Budincă de griş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296* Budincă de zeamil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295* Găluşte de griş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277* Griş cu lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278* Mere cu brânză de vaci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 290 Mere coapte cu dulceaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297* Mucilagiu de orez . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279 Orez pasat cu brânză de vaci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293 Piure de banane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291 Piure de cartofi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280 Salată de fructe pentru sugari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292 Suc de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279 Supă-cremă de ţelină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 288* Supă de cartofi pasată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 284* Supă-cremă de conopidă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286* * Reţetele însemnate sunt recomandate pentru sugarii mai mari de 7 luni. Unele reţete sunt recomandate pentru sugarii chiar mai mari de 10 luni. Această menţiune este făcută chiar la sfârşitul reţetelor respective. Index

319

Supă-cremă de dovlecei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287* Supă de fasole verde . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289* Supă de legume pasată, cu lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283* Supă de morcovi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281 Supă de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285* Supă de zarzavat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282*

320


CUPRINS A.

Prefaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

B.

Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

C.

Sfaturi utile pentru menţinerea unei bune sănătăţi . . . . . . . . . . 7

D.

Timpul aproximativ necesar pentru digerarea câtorva alimente (în ore). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

E.

O hrană sănătoasă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

F.

O dietă corectă - un avantaj personal. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 a. Reguli ale dietei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 b. O alimentaţie bogată în vitamine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

G.

Vitaminele – în general . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a. Vitamina A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . b. Vitamina D. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . c. Vitamina E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . d. Vitamina K . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . e. Vitamina C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . f. Vitamina B1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . g. Vitamina B2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . h. Vitamina PP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . i. Vitamina B6 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . j. Vitamina B12 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

13 15 16 17 18 20 22 25 26 28 30

H. Comparaţie între dieta vegetariană şi cea carnată. . . . . . . . . . . . 31 I.

E-urile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. Ce trebuie să ştim despre E-uri:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Clasificarea E-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. E-urile considerate „criminale” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cuprins

33 33 34 35 321

J.

O dietă echilibrată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. Cantitativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 sugestii care vă ajută să ajungeţi la greutatea ideală . . . . 2. Calitativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ce-ar trebui să ştie fiecare vegan despre vitamina B12 . . . . . Lecţii din istorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

K.

Tabel cu compoziţia alimentelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

L.

Diferite mijloace de măsurat alimente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

M.

Timpul necesar de fierbere a legumelor proaspete şi congelate . . 52

N.

Mici amănunte importante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

O.

Sfaturi practice pentru prepararea diverselor alimente. . . . . . . 55

P.

Cum să preparăm alimentele fără să folosim grăsimea prăjită. . 58 Sfaturi practice în folosirea tigăii teflon. . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

R.

Reţete culinare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61 I. Aperitive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 II. Preparate din lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 III. Salate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 Ce ştim despre andive?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 IV. Sosuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97 E bine să ştim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104 V. Supe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 VI. Ciorbe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 VII. Chifteluţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121 VIII. Preparate din cartofi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133 Ce putem şti despre gluten . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141 Ce ştim despre bame? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148 IX. Preparate din bame . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149 X. Preparate din fasole. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153

322

37 37 40 41 43 44


XI. Preparate din vinete. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XII. Preparate din ciuperci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ce ştim despre ţelină? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XIII. Preparate din ţelină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ce ştim despre gulii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XIV. Preparate din gulii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ce ştim despre conopidă? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XV. Preparate din conopidă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XVI. Preparate din dovlecei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XVII. Preparate din fasole verde. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XVIII. Preparate din ardei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XIX. Preparate din varză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XX. Preparate din diferite legume. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XXI. Preparate din verdeţuri de primăvară. . . . . . . . . . . . . . XXII. Preparate din ouă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XXIII. Produse de panificaţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XXIV. Fursecuri şi alte prăjituri uscate . . . . . . . . . . . . . . . . . XXV. Prăjituri şi alte dulciuri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XXVI. Creme. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ce ştim despre dovleac?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XXVII. Preparate din dovleac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XXVIII. Deserturi din fructe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cum se prepară grâul încolţit? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XXIX. Preparate din mălai. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XXX. Reţete dietetice pentru sugari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XXXI. Zarzavaturi conservate pentru iarnă. . . . . . . . . . . . . Conservele - alimente sănătoase, fără toxine. . . . . . . . . . Ce sunt merişoarele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XXXII. Alimente congelate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

157 163 172 173 176 177 180 181 187 193 195 197 201 205 209 211 229 233 257 260 261 265 269 275 277 289 290 303 305

S.

Index alfabetic al reţetelor culinare pentru adulţi . . . . . . . . . . 309

T.

Index alfabetic al reţetelor pentru sugari şi copiii mici . . . . . . 319

Cuprins . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 321 Cuprins

323

Tipărit la: S.C. Farul Speranţei SRL str. Morii, nr. 27 505200 Făgăraş - Braşov Tel. +40 268 213 714

Retete Bucate Ovo Lacto Vegetariene

Recommend Documents