6 efecte ale sedentarismului Mai mult decat atat, in cazul in care mergi cu masina personala, iar cand ajungi acasa te asezi din nou pe canapea, in fata televizorului, lucrurile sunt cu atat mai grave. Din pacate, in aceasta situatie se afla o mare parte din populatia lumii. Tuturor, ne place sa stam cat mai linistiti, fara sa depunem vreun efort oricat de mic. De cele mai multe ori, cei mai multi prefera sa ia liftul, desi nu au poate decat un etaj de urcat, merg cu masina pana la piata care se afla la o statie de casa sau aleg sa stea in fata televizorului in loc sa iasa intr-un parc, sa se plimbe ori sa alerge. Iata cateva dintre cele mai nocive efecte ale sedentarismului.
1
Ingrasarea
Daca ai un organism cu tendinte de ingrasare, sedentarismul v-a accentua aceasta stare. Sunt foarte multe persoane care s-au plans de faptul ca din cauza muncii de birou au luat mai mult si mai repede in greutate, chiar daca regimul alimentar a fost unul obisnuit. Acest lucru este este cauzat de modificarile modificarile metabolice metabolice care diminueaza diminueaza arderea grasimilor grasimilor si fac ca organismul sa sa depoziteze surplusul de energie sub forma de grasimi. Sedentarismul duce adesea la supraponderabilitate si chiar obezitate, afectiuni care, de multe ori, degenereaza in boli cardiovasculare, infarcturi, accidente cerebrale, vasculare etc.
2
Imbatranirea prematura
Viata sedentara grabeste imbatranirea celulelor organismului din cauza faptului ca tonusul corpului scade tocmai pentru ca lipseste lipsa miscarii fizice. Din acest motiv, persoanele care fac sport se mentin tinere pentru mai multa vreme si arata mai bine decat cele sedentare. Asadar, daca nu gandul ca trebuie sa iti mentii silueta nu te stimuleaza prea tare, poate o face gandul ca poti imbatrani inainte de termen.
3
Risc de diabet
Medicii si oamenii de stiinta sustin faptul ca sedentarismul determina ca genele care regleaza cantitatea de grasimi si glucoza din organism sa isi inceteze activitatea. Aceasta situatie tulbura functionarea normala si corecta a metabolismului, provocand diverse boli cum ar fi diabetul zaharat de tip II.
Aparitia 4Aparitia varicelor Din cauza faptului ca sedentarismul poate duce la impiedicarea circulatiei adecvate a sangelui in vene, mai ales in zona picioarelor, pot aparea varice. De asemenea, odata cu trecerea timpului se pot instala trombi la nivelul vaselor de sange care intr-un final se pot misca si pot bloca diverse vase de sange , ajungandu-se astfel la infarct si chiar deces.
5
Lipsa eliberarii stresului
Prin miscare, creierul elibereaza endorfine (hormonul fericirii), ceea ce ajuta corpul sa se relaxeze si implicit ajuta la instalarea starii de bine. Sedentarismul favorizeaza retinerea stresului, lucru care poate duce la dezechilibre psihice, dar si boli cardiace , metabolice sau chiar cancer.
6
Dureri de spate
Daca efortul fizic prelungit provoaca dureri, acelasi lucru se intampla si in cazul sedentarismului. Lipsa miscarii fizice si mentinerea aceleiasi pozitii pentru un timp indelungat poate da dureri de spate, gat si umeri. Mai mult decat atat, in timp, din cauza pozitiei defectuoase se pot instala afectiuni grave ale coloanei vertebrale.
Citeste mai mult pe: http://sanatate.acasa.ro/bol http://sanatate.acasa.ro/boli-7/6-efecte-ale-sedentar i-7/6-efecte-ale-sedentarismului-1260 ismului-12601.html#ixzz2B 1.html#ixzz2BBklWdiI BklWdiI
Sedentarismul si efortul fizic : avantaje si dezavantaje
Traim intr-o lume in care tehnologia ne acapareaza cu totul. Privitul la televizor, jocul sau navigarea pe internet, deplasarea deplasarea cu masina personala, munca la birou in fata calculatorului... calculatorului... toate acestea sunt sinonime cu sedentarismul. sedentarismul. In termeni medicali, sedentarismul defineste defineste un stil de viata fara activitate fizica regulata. La polul opus, activitatea fizica se caracterizeaza printrun efort regulat si are efecte benefice asupra sanatatii fizice si mentale. Cum putem scapa de sedentarism si sa profitam de un minim de efort fizic Lipsa de activitate fizica este una dintre principalele cauze de deces din lume. Aceasta determina atrofierea muschilor, dezvoltarea de afectiuni cardio-vasculare, anxietate, depresie, diabet, cancer de colon, hipertensiune arteriala, obezitate, osteoporoza si multe altele. Din pacate, in prezent, inactivitatea fizica alaturi de fumat si o dieta nesanatoasa se regasesc la majoritatea oamenilor, si cel mai dureros in randul adolescentilor si chiar al copiilor care sunt din ce in ce mai dependenti de lumea virtuala si de televizor. Din acest motiv Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda cel putin 30 de minute de activitate fizica moderata 5 zile pe saptamana sau 20 de minute de efort fizic viguros 3 zile pe saptamana sau o combinatie echivalenta a celor 2 tipuri de activitati si 8-10 exercitii de rezistenta (8-12 repetitii) de cel putin 2 ori pe saptamana. Iata cateva trucuri prin care poti scapa de sedentarism cu efort minim : Nu folositi masina, ci mergeti cu bicicleta sau preferabil pe jos Folositi scarile si nu liftul Faceti multe plimbari prin parc Faceti exercitii acasa (jucati-va cu copilul sau cu un animal de companie) Mergeti la piscina Adoptati un animal de companie pe care sa-l scoateti la plimbare Consumati multa apa si mai putina mancare
Efortul fizic, pe langa faptul ca este o modalitate de a-ti mentine silueta, este si o sursa sigura prin care riscul de a dezvolta o boala coronariana, un accident vascular cerebral, o hipertensiune arteriala, un diabet zaharat tip 2 sau n cancer de colon este cu 30-50% mai mic. De asemenea, ajuta la obtinerea si mentinerea kilogramelor ideale, reduce valorile tensiunii arteriale, scade nivelul de trigliceride si creste HDL colesterolului (colesterolul "bun"), reduce riscul de osteoporoza, diminuaeza depresia, anxietatea si stresul cotidian. In categoria efortului fizic moderat sunt incluse mersul cu bicicleta, mersul pe jos rapid, gradinaritul, activitati fizice casnice (aspirator, spalat geamuri, podele), sporturi ca badmintonul, tenisul, inotul lejer, voleiul sau dansul. Activitatile fizice intense include joggingul, ciclismul, sporturi ca fotbal, rugby, baschet, inot viteza, judo, gimnastica aerobica, aerobica, tae-bo, box.
Sedentarismul – la fel de periculos ca tabagismul exerciţii fizice cauzează unui număr la fel de mare de decese, la nivel mondial, comparativ cu tabagismul, informează BBC Mundo. Mundo. Un raport publicat în revista The Lancet arată că aproximativ o treime din adulţi nu fac suficient sport, fapt care provoacă 5,3 milioane de morţi anual. Lipsa de
Autor: Anca Murgoci
Unul din zece decese este cauzat de un stil de viaţă sedentar. Este
acelaşi impact negativ pe care îl are tabagismul, afirmă cercetătorii. Autorii studiului afirmă că lipsa exerciţiilor fizice afectează în primul rând locuitorii din ţările dezvoltate. Ei recomandă ca autorităţile sanitare să informeze cetăţenii cu privirile la riscurile la care se expun dacă nu fac suficient sport în loc să le prezinte beneficiile unei vieţi active. Noul studiu arată că lipsa de activitate fizică conduce la moarte din cauza bolilor cardiovasculare, diabet, cancer de colon. În aptului plus, 33% dintre adulţi şi patru din cinci adolescenţi din întreaga lume au un risc ridicat de d e a avea aceste boli din cauza f că nu fac exerciţii fizice suficiente. Specialiştii recomandă ca adulţii să facă aproximativ 150 de minute de exerciţiu moderat pe săptămână (mers energic, plimbatul cu bicicleta sau grădinăritul). Raportul a fost publicat în contextul organizării la Londra a Jocurilor Olimpice, ocazie cu care este promovat intens un stil de viaţă sănătos.
Sedentarismul ucide un om din 10 de Gabriela Dumba
Monden Taguri: sedentatism sedentatism,, Sport Sport,,cancer cancer,, statistici Share ShareShare on facebookShare on emailShare on twitterShare on favoritesMore Sharing Services
După ce ai stat opt ore pe scaun, la birou, în faţacalculatorului te urci direct în maşină, apoi în lift,chiar dacă locuieşti la eta jul doi şi îţi şi îţi petreci searape canapea, cu telecomanda într-o mână şi popcornîn cealaltă? Ai impresia că asta înseamnă relaxare şiodihnă după o zi obositoare? Nu teai putea înşelamai tare de-atât pentru că sedentarismul nuînseamnă relaxare, ci un pas spre boli grave!
Un studiu făcut la Universitatea din Sydney arată Sydney arată că statulpe scaun 11 ore sau mai mult pe zi creşte riscul de deces întrei ani, chiar dacă persoana este activă psihic sau nu. Perso anele sedentare pentrujumătate de zi au avut un risc cu 40 la sută mai mare, greutatea şi activitatea psihică fiindluate în calcul. Dr. Hidde van der Ploeg, conducătorul studiului, a declarat: “Plimbarea dedimineaţă dedimineaţă sau mersul la sală sunt în continuare necesare, dar este de asemenea i mportantsă mportantsă se evite şederea prelungită. prelungită. Rezultatele noastre sugerează că timpul petrecut de oamenistând acasă, acasă, la serviciu şi în trafic ar trebui să fie redus stând în picioare sau mergând maimult”. maimult”. Tony Thirlwell, CEO al Heart Foundation, a spus că inactivitatea este un factor derisc major pentru boli cardiovasculare care sunt sunt responsabile de peste 17 milioane deceseîntr-un deceseîntr-un an la nivel internaţional. internaţional. O dietă care să menţină greutatea corporală la standarde“ideale” este extrem de importantă pentru sănăta tea inimii, dar mişcarea şi absenţafumatului o întreţin, întreţin, sunt de părere specialiştii în cardiologie. Dacă la 20 de ani airezistenţă scăzută la efort, înseamnă efort, înseamnă că la 40 de ani muşchiul cardiac va fi nepregătitpentru provocările care apar odată cu înaintarea în vârstă în vârstă,, iar asoc ierea sedentarismuluicu fumatul creşte cu peste 50 la sută riscul de infarct sau de AVC. Pentru a preveni risculunui accident cardiovascular, circumferinţa taliei femeilor ar trebui să nu depăşească 70 cm, în timp ce la bărbaţi la bărbaţi este riscant ca aceasta să fie mai mare de 80 cm, arată un studiuefectuat de cercetători americani. Lipsa activităţii fizice este cauza unui deces din zece peplan mondial, aproape la fel ca în cazul tutunului sau al obezităţii, obezităţii, potrivit unui studiupublicat miercuri în cadrul unui număr special al revistei medicale britanice “Lancet”. Motive antisedentarism
• Stresul: sportul reglează nivelul de cortizol. Cortizolul este un hormon produs de cătrecortexul glandei suprarenale şi care este implicat în răspunsul la stres. Acesta determinăcreşterea tensiunii arteriale, a glicemiei şi poate cauza infertilitate la femei. • Îmbătrânirea prematură: mişcarea ajută la eliminarea substanţelor cu efectenegative asupra organis mului, menţine sănătatea celulară, celulară, creşte imunitatea organismului,detoxifică organismului,detoxifică şi, şi, nu în ultimul rând, prin sport sunt eliminaţi radicalii liberi. • Obezitatea: centimetrii în plus în zona taliei sunt des întâlniţi des întâlniţi în cazul persoanelor care îşi care îşi petrec major itatea timpului stând la birou, dar nu numai. Lipsa activităţii duce lapierderea tonusului muscular, iar energia rezultată în urma alimentaţiei ajunge să fiestocată fiestocată sub formă de ţesut adipos, deoarece organismul ajunge să consume tot mai puţinecalorii (prin scăderea metabolismului). • Dureri de cap: persoanele care nu fac sport sunt predispuse la dureri de cap, deoarecenu elimină stresul, nu elimină tensiunile şi, şi, în acelaşi timp, acumulează grăsimi pe pereţiivaselor de sânge (ceea ce duce la o îngreunare a circulaţiei şi implicit a oxigenăriiorganismului şi a creierului). • Diabet zaharat: boala este în strânsă legătură cu coeficientul de grăsimi din organism.Obezitatea este cu atât mai periculoasă pentru copii şi bătrâni şi bătrâni.. Obezitatea infantilăreprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea diabetului zaharat de tip II. • Osteoporoza: sedentarismul scade tonusul muscular al organismului, inclusiv pe cel almuşchilor al muşchilor intervertebrali şi pe cei care ajută articulaţiile corpului. Astfel articulaţiile şicoloana vertebrală şicoloana vertebrală sunt din ce în ce mai solicitate, deoarece acelaşi efort este suportatnumai de oase şi cartilaje nu şi de muşchi. muşchi. Oasele sunt mai puţin hrănite din cauza fluxuluisanguin mai mic şi de aceea ele se taseaz ă mai uşor. uşor. • Insomnie: mişcarea ajută la realizarea unui metabolism corect în organism şi laorganizarea biologică laorganizarea biologică a perioadelor de odihnă şi a celor de activitate. În general, efortul pecare îl realizează organismul trebuie ur mat de o perioadă de odihnă, odihnă, aşa că somnul estebinevenit. • Cancer: sportul este considerat ca fiind una dintre metodele de prevenire pentru maimulte tipuri de cancer, sedentarismul creând predispoziţie pentru cancerul la sân, de colon, de prostată, prostată, digestiv şi digestiv şi pulmonar. Statistici
Inactivităţii fizice i se atribuie 6% din cazurile de boli cardiovasculare, 7% din cazurile dediabet de tip 2 (cel mai obişnuit) obişnuit) şi 10% din cancerele de sân şi de colon. Numai în cazulbolilor cardiovasculare, 400.000 de decese (dintre care 121.000 în Europa) ar fi putut fievitate din cele 7,25 milioane provocate de aceste boli pe plan mondial în 2008. În MareaBritanie, mai mult de 90.000 de oameni mor anual din cazua unor afecţiuni asociate unuistil de viaţă de viaţă sedentar, precum afecţiuni ale ini mii, cancer mamar şi intestinal sau diabet.
Rata mortalităţii este marginal mai mică decât cea datorată fumatului, responsabil pentruaproximativ 100 .000 de decese anual, iar la nivel mondial, unul din 10 oameni moare d incauza sedentarismului.
Viaţa modernă e însoţită de numeroase avantaje, dar tocmai aceste avantaje se pot manifesta ca un bumerang, afectând sănătatea. Prin diminuarea efortului, omul îşi diminuează capacităţile fizico-motrice. Dacă muşchii, articulaţiile şi alte organe nu sunt solicitate, în timp apar tulburări funcţionale. Lipsa mişcării afectează în primul rând aparatul locomotor, iar indirect şi planul afectiv şi psihic. Această tulburare poartă numele de sedentarism. În general, sedentarismul afectează întregul organism, atât funcţiile organice cât şi cele psihice, având consecinţe precum: constipaţia cronică, afectarea inimii prin creşterea colesterolului, lipsa oxigenului în ţesuturi, celule şi organe, atrofiere musculară, tulburări cardiace, cerebrale, hepatice şi renale, obezitate sau chiar tulburări ale metabolismului celular ce pot produce o degenerare canceroasă a celulelor. Pentru a evita toate aceste neplăceri ale sedentarismului care se pot transforma chiar în afecţiuni grave, se recomandă cât mai multă mişcare. Sedentarismul duce şi la creşterea nivelului de colesterol în sânge. Sursele de colesterol sunt alimentele
de provenienţă animală, oricum organismul uman produce colesterol, iar când meniul conţine grăsimi de origine animală, ficatul va fi stimulat să producă mai mult colesterol. Femeile predispuse la sedentarism au un r isc crescut de osteoporoză deoarece exerciţiile fizice stimulează fixarea calciului în oase. Majoritatea sedentarilor se confruntă cu tendinţa de îngrăşare, kilogramele în plus fiind un factor de risc pentru bolile cardiovasculare, diabet, unele tipuri de cancer etc. De asemenea, frecvenţa aterosclerozei, a infarctului miocardic şi a accidentului vascular cerebral este de două ori mai mare la persoanele sedentare, decât la persoanele cu o viaţă activă. Ultimele cercetări arată faptul că sedentarismul poate avea efecte chiar mai periculoase asupra organismului decât fumatul din cauza că mortalitatea provocată de sedentarism a fost mai mare decat cea provocată de tutun, iar inactivitatea la adolescenţi poate duce la apariţia unor probleme comportamentale. Cum să evităm sedentarismul? Pe lângă o alimentaţie echilibrată şi u n consum optim de lichide, legume şi fructe, exerciţiul fizic sistematic (30 de minute, de minim 3 ori pe săptămână) este cel care creşte calitatea vieţii şi combate cel mai eficient sedentarismul prin faptul că:reduce riscul de mortalitate prin infarct miocardic şi accident vascular cerebral, ameliorează hipertensiunea arterială, reduce riscul de apariţie şi complicaţiile diabetului zaharat, reduce riscul de apariţie al obezităţii, ajută la prevenirea şi ameliorarea osteoporozei,
scade incidenţa anumitor forme de cancer, în special de colon, activează sistemul imunitar, reduce din obiceiurile dăunătoare (fumat, consum de alcool) etc. Ultima masă trebuie luată cu cel puţin 2 ore înainte de începerea activităţii fizice pentru a nu suprasolicita organismul. Lipsa activităţii fizice este una dintre principalele cauze de deces din lume, sedentarismul putând cauza aproximativ 2 milioane de decese la nivel global, considerat a fi printre primele 10 cauze de deces din lume, studiile OMS arătând că 60% dintre locuitorii planetei duc o viaţăsedentară.
Iacovescu Emilia Ştefania
Sedentarismul Viata omului modern este tot mai mult dependenta de tehnologizare, rezultatul fiind inlocuirea efortului fizic aproape in totalitate. Astazi, aproape nimeni nu mai circula pe jos, chiar si atunci cand distantele de parcurs sunt foarte mici, iar urcatul scarilor fara folosirea ascensorului este aproape de neconceput. Plimbarile pe jos, practicarea fotbalului in curtea scolii, mersul pe bicicleta prin parc, tot ceea ce inseamna miscare in general sunt inlocuite treptat de computer, privitul la televizor si navigarea pe internet. Asemenea activitati stimuleaza mintea, dar ignora corpul, iar implicatiile pe termen lung nu sint tocmai benefice. Prin diminuarea efortului, omul isi diminueaza si din capacitatile sale fizicomotrice. Corpul uman are nevoie de miscare si de munca; cand corpul este activ alimentele sunt bine mistuite si singele circula prin tot corpul. Bolile de inima, artrita, durerile de spate, fragilizarea oaselor - toate acestea si altele apar in lipsa exercitiului fizic. Fara exercitiu muschii se micsoreaza si cer mai putin oxigen de la inima si plamini. Exista de asemenea o tendinta de ingrasare, ceea ce incetineste metabolismul. In timpul unei plimbari respiratia se imbunatateste, inima lucreaza mai bine, sistemul nervos se calmeaza, creste rezistenta la oboseala. Sedentarismul predispune la obezitate, constipatie, staza venoasa si alte tulburari functionale. Frecventa aterosclerozei, a infarctului miocardic si a accidentului vascular cerebral este de doua ori mai mare la persoanele sedentare, decit la cele care
depun o activitate fizica. Un adult, cu o conditie fizica slaba, va pierde la fiecare 10 ani aproximativ 10% din capacitatea sa cardiopulmonara. Sanatatea trupurilor noastre este cea care ne asigura un viitor mai bun. Reteta pentru un mod sanatos de viata: exercitiul fizic constant, alimentatie corecta, odihna activa. Aplicati aceasta reteta chiar de acum si veti avea numai de castigat. 1 Cercetatorii trag un semnal de alarma in privinta adoptarii tot mai dese a sedentarismului drept stil de viata. In acest sens, oamenii de stiinta atentioneaza asupra multitudinii de afectiuni relationate cu lipsa activitatii fizice. Dintre acestea, amintim: diverse forme de cancer, diabet de tip II, boli cardiovasculare, osteoporoza si, bineinteles, obezitate. Asadar, este bine sa stii ca miscarea, asociata cu o alimentatie satisfacatoare (macar 5 fructe si legume pe zi) asigura o viata mai lunga si mai sanatoasa. Efectul activitatii fizice sustinute este probat si certificat de statisticile medicale. Astfel, exista cu 60% mai putine sanse sa va confruntati cu cancerul de colon, cu 50% sa va fracturati femurul (in cazul in care sunteti femeie), si tot cu 50% sa suferiti de boli cardiovasculare. Dar, cel mai important aspect in contextul de fata este acela ca miscarea nu presupune eforturi mari, fiind suficienta o jumatate de ora de mers rapid pe zi. Din pacate insa, tot statisticile arata ca omul modern nu agreeaza foarte mult plimbarile in scopul mentinerii formei fizice. Situatia este cu atat mai alarmanta cu cat incidenta maladiilor cardiovasculare si a obezitatii creste, indiferent de varsta sau sex. La nivel global, doar o persoana din trei este constienta de binefacerile celor 30 de minute de mers pe zi. Odata cu varsta, oamenii tind sa se obisnuiasca mai usor cu sedentarismul, mai ales atunci cand acuza diverse motive pentru lipsa de activitate fizica. In cazul femeilor, incidenta este mai mare, in special dupa atingerea varstei de 45 de ani. In conditiile in care activitatile noastre cotidiene graviteaza in jurul televizorului (aproximativ 130 de minute pe zi), computerului, jocurilor video, in masina, in lifturi si pe scari, efortul de a nu ne transforma in sedentari creste exponential. Iata cum poti petrece o jumatate de ora in aer liber, dedicandu-te miscarii: Alege mersul pe jos in defavoarea masinii personale; coboara cu o statie mai devreme, indiferent ca mergi cu autobuzul, ori cu metroul! Astfel, vei castiga 10 minute de miscare.
Renunta la lift si urca scarile, eventual oprindu-te din cand in cand, in cazul in care nu esti intr-o forma fizica foarte buna! Mergi la cumparaturi cu bicicleta, nu cu masina personala! Vei castiga 10 minute de miscare. 2 Scoate cainele afara mai des, plimba-l mai mult! Nu cronometra timpul petrecut in aer liber si nu refuza nicio plimbare care ti se propune, pentru ca niciodata nu e prea mult atunci cand vorbim despre activitate fizica.Insoteste copiii la scoala, bineinteles pe jos! Seara, profita de ultimele raze de soare pentru a te plimba un pic! Dupa ce ai luat pranzul, ia o pauza de 15 minute destinata unei plimbari scurte! Ajuta la digestie si permite arderea caloriilor in acelasi timp. Mergi la piscina dimineata, insa ai grija sa nu te extenuezi, pentru ca ziua abia incepe. Inscrie-te la club sportiv sau mergi la sala! Clasificarea activitatilor fizice in functie de nivelul lor de intensitate Principala forma de miscare este mersul in pas grabit - destinat oricarei persoane, indiferent de varsta si de starea de sanatate pe care o are. Restul activitatilor fizice se muleaza pe specificul medical al fiecaruia, diferentiindu-se in functie de varsta. Intensitate foarte redusa: formele de miscare cotidiene (curatenie, dat cu aspiratorul, maturat, dereticat, gatit), cantatul la diverse instrumente, mersul la piata etc. Intensitate redusa: mersul normal (4 km/h), plimbarile, tenisul de masa, golful, competitiile sub cerul liber. Intensitate moderata: mersul rapid (6 km/h), gradinaritul, caratul de greutati, dansul de societate, mersul pe bicicleta, natatia etc. Intensitate crescuta: alergarea usoara (10 km/h), saritul corzii, fotbalul, baschetul, sporturile cu combatanti (box, judo etc). Intensitate mare: mersul la sala, competitiile sportive, tae-bo, gimnastica, aerobicul, culturismul, etc. Indiferent de maniera in care alegi sa faci miscare, trebuie sa intelegi ca activitatea fizica joaca un rol vital in mentinerea sanatatii sistemului circulator si cardiorespirator, lupta impotriva obezitatii si asigura confort fizic si mental.
Sedentarismul afectează mai mult femeile decât bărbaţii Femeile care stau în faţa calculatorului mai mult de şapte ore pe zi sunt mult mai expuse riscului de a dezvolta diabet. O echipă de cercetători de la Universitatea Leicester a efectuat un studiu pe un eşantion egal de 505 femei şi tot atâţia bărbaţi, de până la 59 de ani. În cazul bărbaţilor, nu s -a înregistrat nicio legătură între sedentarism şi diabet, în timp ce femeile sunt mult mai expuse la această boală. Milioane de oameni din întreaga lume suferă de forme incipiente de diabet, fără ca măcar să fie conştienţi de acest lucru. Principalele simptome ale diabetului sunt cele de oboseală, sete, urinare frecventă şi râni care se vindecă mai greu. Netratat, diabetul măreşte riscul de atacuri de inimă, pierderea vederii şi amputare. Principalii factori de risc pentru diabet sunt obezitatea, kilogramele în plus, sedentarismul şi dieta nesănătoasă.
Cum poţi combate amorţelile provocate de sedentarism Print Marime Font
Munca la birou te-a transformat într-o persoană sedentară, cu dureri de articulaţii şi chiar de oase. Circulaţia improprie la nivelul mâinilor şi picioarelor este principala responsabilă de amorţelile resimţite, micile înţepături în zona mâinilor şi picioarelor sau chiar durerile de care nu scapi nici măcar după câteva minute de mişcare. Oboseala avansată este şi ea o cauză a circulaţiei periferice deficitare. Exista câteva metode simple de îmbunătăţire a circulaţiei în zona mâinilor şi picioarelor, care pot fi realizate zilnic, fie în pauza de masă de la prânz, fie seara, înainte de culcare. Plimbările scurte sunt ideale pentru îmbunătăţirea circulaţiei sanguine. O mică plimbare de zece minute la prânz poate face minuni pentru sistemul tău circulator şi chiar pentru tonus.
O altă metodă pentru revigorarea circulaţiei este masajul. Se recomandă consultarea unui specialist pentru aceste proceduri, pentru că masajul poate fi şi o bună metodă de detoxifiere şi detensionare musculară. Dacă nu ai timp nici de o plimbare şi nici de o şedinţă săptămânală de masaj, încearcă un exerciţiu la birou, pentru îmbunătăţirea circulaţiei sângelui. Aşezat pe scaun, întinde picioarele şi roteşte-le pe rând în sensul acelor de ceasornic, de zece ori pe fiecare.
Te ridici în picioare şi cu talpa atinge şezutul. Menţine această poziţie cu mâna câteva secunde, după care poţi ridica genunchiul la piept, acolo unde din nou menţii poziţia câteva secunde. După doar cinci minute eşti gata pentru o altă oră în faţa biroului, dar nu uita de pauza următoare, absolut esenţială pentru a-ţi revigora circulaţia la nivelul picioarelor. Dacă ai probleme cu mâinile, fiind amorţite pentru că întreaga zi stau într-o singură poziţie, iată câteva ponturi utile care îţi pot fi de folos pentru îmbunătăţirea circulaţiei şi evitarea amorţelilor si mâncărimilor de palme. Începe mai întâi cu degetul mare, pe care ţi-l roteşti în sensul acelor de ceasornic, cu mişcări lente, care să nu forţeze în nici un fel structura osoasă. Întinde pe rând fiecare deget cât poţi de mult şi menţine această poziţie câteva secunde. La fel şi mâinile, pe care le întinzi atât în faţă cât şi în lateral cât poţi de mult. Poţi face câteva rotiri ale braţelor, începând de la un ritm scăzut până la unul susţinut, dar să controlezi articulaţiile continuu, pentru a evita accidentările. După această minişedinţă de mişcare, poţi aplica o loţiune pe mâini, într-o cantitate potrivită care să îţi permită un masaj al mâinilor de câteva minute. Nu uita că hidratarea este esenţială pentru circulaţia sângelui, deci nu te opri la un litru de apă pe zi, pentru că nu este suficient. Mai mult, consumul de apă face minuni pentru sistemul imunitar, reglează digestia şi alungă oboseala de peste zi, dar te fereşte şi de bacterii sau viruşi. O altă metodă de îmbunătăţire a circulaţiei periferice este alternarea băilor fierbinţi cu cele reci în fiecare seară. Încearcă să reduci consumul de cafea şi alcool dacă nu vrei să ai probleme circulatorii şi să mănânci alimente cu un conţinut bogat de vitamina C şi E. Usturoiul este ideal pentru îmbunătăţirea circulaţiei, dacă se consumă proaspăt şi zilnic. Toate aceste mici exerciţii sau recomandări pentru stilul de viaţă şi alimentaţie îmbunătăţesc circulaţia sângelui şi pe termen lung te feresc de afecţiuni care pot fi foarte grave. Nu trebuie decât puţină voinţă de a le aplica în fiecare zi şi dorinţa de a scăpa de amorţelile lucrului la birou.
http://www.timpul.md/articol/cum-poti-combate-amortelile-provocate-desedentarism-10493.html
SEDENTARISMUL un inamic al omului contemporan miercuri, 15 mai 2002
30 de minute de activitate fizica practicata zilnic de fiecare individ ar ajuta enorm la îmbunatatirea starii de sanatate si la diminuarea riscurilor de îmbolnavire, sustine Organizatia Mondiala a Sanatatii. "Ar trebui sa intre în constiinta colectiva faptul ca activitatea fizica este cheia unui mod de viata sanatos si ca aceasta este o parte esentiala a existentei", sustin reprezentantii organismului international preocupat de sanatatea populatiei globului.
30 de minute de activitate fizica practicata zilnic de fiecare individ ar ajuta enorm la îmbunatatirea starii de sanatate si la diminuarea riscurilor de îmbolnavire, sustine Organizatia Mondiala a Sanatatii. "Ar trebui sa intre în constiinta colectiva faptul ca activitatea fizica este cheia unui mod de viata sanatos si ca aceasta este o parte esentiala a existentei", sustin reprezentantii organismului international preocupat de sanatatea populatiei globului. Nu întâmplator, Ziua Mondiala a Sanatatii din acest an si-a ales ca deviza "Sanatate prin miscare". Ar fi suficient ca miscarea zilnica sa se concretizeze macar prin 30 de minute de mers pe jos sau pe bicicleta, prin urcatul scarilor câtorva etaje, prin practicarea unui sport usor, a unor exercitii de gimnastica fie ele si în fata televizorului, când urmarim cine stie ce emisiuni de divertisment, mai precizeaza OMS. Din nefericire, acest mod simplu si la îndemâna oricui de a-si apara sau consolida sanatatea nu face parte din obisnuinta zilnica a celor mai multi dintre semenii nostri care considera ca programul lor este prea împovarat de numeroase alte obligatii prioritare. Uita însa ca sedentarismul si comoditatea, împinse la extreme, au devenit cel mai de temut inamic al omului contemporan. Studiile cercetatorilor demonstreaza ca 30 de minute de activitate fizica reprezinta un consum mediu de 150 de kilocalorii, ceea ce conteaza când e vorba de mentinerea unei conditii fizice cât mai aproape de limitele normalului si ajuta la formarea unui scut împotriva îmbolnavirilor. Mersul cu liftul a câtorva etaje, de exemplu, consuma cu 15 calorii mai putin decât daca am parcurge aceeasi distanta pe scari si, daca ne gândim ca acest lucru se întâmpla de câteva ori pe zi, consumul de energie cheltuit în favoarea sanatatii noastre (sau economisit în detrimentul ei) conteaza. Or, datele problemei s-ar schimba esential daca am face un minim de efort fizic cotidian care, la scara unui an, s-ar traduce astfel: consumul de energie zilnica ar arde 1,5 kg de tesut gras într-o luna, ceea ce ar însemna peste 15 kg într-un an. Desi pare nesemnificativ, chiar si atunci când se ard cu 100 de calorii mai mult pe zi, într-un an se ajunge la echivalentul a 5 kg de tesut adipos mai putin. Cu alte cuvinte, rezultatul în timp se poate concretiza fie într-o mentinere a greutatii corporale normale, fie printr-o scadere a numarului kilogramelor suplimentare. Si asta fara un "lux" financiar sau de timp alocat exercitiilor într-o sala de întretinere, ci numai prin practicarea miscarii la modul cel mai... popular, pe gratis. Tocmai în acest spirit, specialistii îndeamna populatia, indiferent de vârsta, sa evite acumularea kilogramelor suplimentare, sa-si mentina într-o forma buna articulatiile si tonusul muscular, sa-si consolideze structura osoasa, prin practicarea unor exercitii fizice aparent nepretentioase, chiar puerile, cum ar fi miscarile de "dezmortire" de dimineata, din fata ferestrei deschise, mersul pe jos 2-3 statii de tramvai, urcatul si coborâtul scarilor acasa sau la serviciu, practicarea de sporturi lejere, în joaca, la sfârsitul saptamânii. Cercetatorii, medicii sustin cu argumente imbatabile ca inima, ca de altfel oricare alt muschi din organismul uman, îsi pierde, din lipsa de antrenament, puterea de contractie. În consecinta, inima lipsita de forta pulseaza mai putin sânge "curatat" în organism si, implicit, mai putin oxigen vital în muschi si in celelalte organe. Ca sa faca fata, miocardul se chinuie sasi mentina ritmul marind ritmul contractiilor, ceea ce duce la o dereglare majora a functiei sale, resimtita de toate celelalte organe si, în ultima instanta, de tot organismul. Rezultatul: instalarea unei oboseli generale si a epuizarii. Care sunt ravagiile sedentarismului? În fiecare an, sedentarismul este cauza a peste doua milioane de victime din întreaga lume. Doua milioane de decese se datoreaza bolilor cardiovasculare, diabetului sau obezitatii si complicatiilor acestei boli, toate fiind favorizate de lipsa de activitate fizica. Flagelul sedentarismului constatat la sfârsitul secolului trecut si la începutul mileniului actual este comparabil ca pericol cu cel al bolilor transmisibile ca pesta sau variola, care, luând amploarea epidemiilor, faceau cândva milioane de victime. În Statele Unite, sedentarismul este considerat una dintre principalele cauze ale mortalitatii în rândul adultilor. Potrivit statisticilor OMS, în Europa 30% dintre adulti nu practica nici un fel de activitate fizica în cursul saptamânii de lucru, fapt care a dus,
începând din anii '90, la cresterea obezitatii cu procente alarmante (între 10 si 40%) în tarile comunitatii europene. Absenta antrenamentului fizic regulat al inimii duce la de trei ori mai multe decese prin boli cardiovasculare decât în mod normal. http://www.revistamagazin.ro/content/view/1956/31/
LIPSA DE MISCARE - SEDENTARISMUL
Sedentarismul, pastrarea timp indelungat a aceeasi pozitii, saracia si monotonia miscarilor din procesul muncii, sunt un dusman periculos al organismului . In unele cazuri conditiile de mediu civilizat in care muncim si traim, au redus
miscarea si efortul fizic dar ne-au marit confortul si ne-au facut viata mai comoda, mai frumoasa. Acolo unde altadata munca fizica era epuizanta „‟masinile‟‟au venit in ajutorul omului usurandu-i considerabil munca. Ce este de facut insa cu exagerarile care tind sa elimine si cel mai mic efort fizic, necesar mentinerii vigorii, sanatatii si echilibrului fiziologic? Progresul spiritual al omului poate fi franat, plafonat, daca se pierde echilibrul normal dintre munca intelectuala si cea fizica, dintre efortul mintal si miscare. Organismul uman este astfel alcatuit si adaptat vietii, incat muschii au de indeplinit un rol fiziologic foarte important; miscarile influenteaza nu numai respiratia si circulatia, ci si activitatea nervoasa, producerea hormonilor, metabolismului.
Activitatea musculara conditioneaza forta, rezistenta si insusirea organismului de a se adapta la mediu.Activitatea organelor interne se modifica corespunzator cu felul miscarilor efectuate de om. Unui organism obligat sa stea imobilizat mult timp ii scade gradul de coordonare a activitatii. Primii pasi dupa o astfel de imobilizare sunt nesiguri. Un convalescent la cel mai mic efort ameteste, oboseste. Viata sedentara provoaca treptat aceleasi modificari functionale si organice, de aceasta data oamenilor sanatosi. In plus predispune la obezitate, constipatie si a altor tulburari functionale pentru a vedea influenta exercitiilor fizice asupra organismului.
GIMNASTICA PENTRU OBEZI Pentru obezi este foarte folositor sa faca gimnastica. Prin gimnastica se intensifica oxidarea substantelor nutritive din muschi, metabolismul devine mai intens in toate tesuturile. Multumita gimnasticii sunt inlaturate depunerile suplimentare de grasime, scade surplusul de greutate si se corecteaza tinuta corpului. In afara de aceasta, gimnastica intareste sistemul nervos, creste capacitatea de munca. Exercitiile bine alese si corect dozate favorizeaza imbunatatirea muncii inimii, plamanilor, stomacului, intestinului, ficatului, rinichilor si regleaza activitatea glandelor cu secretie interna. Inainte de a se incepe orele de gimnastica este este de dorit sa se ceara sfatul medicului. Deosebit de necesare sunt aceste exercitii atunci cand exista dispnee, palpitatii sau alte tulburari ale activitatii sistemului cardio-vascular. Cel mai bine este sa se faca gimnastica de doua ori pe zi: dimineata, dupa somnul de noapte si in mijlocul zilei, la 2-3 ore dupa masa de pranz. Inainte de gimnastica camera trebuie bine aerisita; pe timp calduros cel mai bine este sa se faca gimnastica in aer liber. Imbracamintea trebuie sa fie lejera (pantaloni scurti, maieu, pijama etc.) sa nu impiedice miscarile. Pentru exercitiile care se fac in pozitie culcata, trebuie pregatit un covor curat sau o patura. Dimineata se face gimnastica timp de 20-25 minute, iar in cursul zilei de la 15 la 20 de minute. Exercitiile se termina cu o procedura hidrica (frictionare sau dus). Adesea depunerea de grasime, indeosebi la femei, nu este uniforma; grasimea se depune in regiunea abdominala, pe picioare, gat si centura humerala. De aceea trebuie facute exercitii pentru grupele musculare din locurile de depunere maxima a grasimii, marind treptat volumul lor dupa indicatia medicului, de 2-3 ori.
Exemplu de exercitii fizice pentru femeile obeze
1. Intinderea bratelor in sus . Din stand cu picioarele departate la nivelul umerilor, mainile pe sol, degetele stranse in pumni. Se intind pe rand bratele in sus; corpul se tine drept, privirea inainte pe tot parcursul exercitiului. Ritm de executie moderat, respiratia de voie. Se executa cate 10-20 de repetari pentru fiecare mana.
2. Indoirea picioarelor . Din stand cu picioarele departate mai mult decat nivelul umerilor, mainile pe sold. Se executa indoirea pe rand a picioarelor, mutand greutatea corpului de pe un picior pe celalalt, corpul si capul se tin drept pe tot parcursul exercitiului. Respiratia de voie. Ritm moderat. 510 repetari pentru fiecare picior.
3. Rasucirea corpului . Din stand cu picioarele departate la nivelul umerilor, talpile paralele. Se rasuceste corpul intr-o parte, inclinandu-l putin inainte si ducand bratele de partea catre care se rasuceste corpul. Exercitiul imita miscarile cosasului. Picioarele sunt intinse, talpile nu se misca din loc pe tot parcursul exercitiului. Ritm moderat de executie. Respiratia de voie. Se executa 5-10 repetari de fiecare parte.
4. Intinderea picioarelor inainte . Din stand cu picioarele apropiate, calcaiele lipite si varfurile usor departate. Bratele tinute intinse inainte cu palmele in jos. Se ridica pe rand picioarele intinse inainte incercand sa se atinga cu varful palma mainii. Respiratia este regulata, neretinuta. Ritm de executie moderat. 4-10 repetari pe fiecare picior.
5. Rasucirea trunchiului . Din stand cu picioarele departate la nivelul umerilor, bratele ridicate in sus, degetele inclestate. Se executa inclinari ale trunchiului succesiv la stanga, inainte, la dreapta, inapoi. Picioarele nu se indoaie, corpul nu se incovoaie, se tine drept, respiratia nu este intrerupta. Ritm de executie moderat. 2-5 repetari de fiecare parte.
6. Bicicleta . Din culcat pe spate, picioarele indoite, mainile tinute sub cap. Se executa miscari cu picioarele ca la pedalarea pe bicicleta. Ritm moderat. 10-15 secunde.
7. Respiratie profunda . Din stand cu picioarele departate la nivelul umerilor, palmele asezate pe partea inferioara a pieptului. Respiratie profunda completa. Ritm moderat. 5-8 repetari.
8. Alergare pe loc . Din stand cu picioarele departate mai putin decat nivelul umerilor, se alearga pe loc ridicand sus genunchii si efectuand miscari energice cu bratele. Se respira in voie fara sa se opreasca respiratia. Ritm de executie moderat, care se intensifica treptat. Durata alergarii 15- 45 secunde.
9. Mersul . Dupa fuga imediat se trece la mersul in ritm moderat, care se incetineste treptat, timp de 1-2 minute.
Exercitii pentru barbatii obezi
10. Inclinarea trunchiului inapoi . Din sezand pe scaun cu varful picioarelor prinse de un obiect imobil. Se ridica mainile in sus si se inclina corpul inapoi, incovoind spatele pana cand mainile ating dusumeaua. Respiratia nu este retinuta. Se executa intr-un ritm moderat. 3-10 repetari.
11. Incovoierea spatelui . Din culcat pe scaun (pe burta), varfurile picioarelor prinse de un obiect imobil, bratele se sprijina pe podea. Se incovoaie spatele, ridicand bratele in sus si ducand capul inapoi. Respiratia este libera, nu trebuie retinuta. Ritm de executie moderat. 3-6 repetari.
12. Lasarea pe maini . Din culcat, sprijinit cu manile pe podea. Se executa indoirea bratelor apropiindu-se pieptul de podea si ducand coatele lateral (inspiratie). Se revine la pozitia de plecare (expiratie). Corpul este intins, ritm moderat de executie. 5-10 repetari.
13. Fandari inainte . Din stand cu picioarele apropiate, se sare inainte cand pe un picior cand pe altul, ridicand o mana in sus si ducand pe cealalta inapoi. Ritm moderat. Respiratia in voie. 3-6 repetari.
14. Fandari intr-o parte cu inclinare . Din stand cu picioarele apropiate se fac fandari la dreapta si la stanga, inclinand corpul si ducand mainile lateral. Se respira liber. Ritm moderat de executie. 3-6 repetari de fiecare parte.
15. Aplecare pe vine cu ridicarea piciorului inainte . Din stand cu picioarele apropiate se executa lasarea(semigenuflexiunea) pe piciorul drept ridicand piciorul stang si mana inainte. Respiratia libera. Miscarea se executa si pe celalalt picior. Ritm moderat. 2-5 repetari.
Nota: Recomandam ca fiecare ora de gimnastica sa fie inceputa prin mers cu ridicarea in sus a genunchilor si miscari energice, largi ale mainilor. Respiratia trebuie sa fie regulata. Barbatilor obezi cu o buna conditie fizica si cu o inima perfect sanatoasa li se recomanda ca
dupa exercitii de gimnastica mai usoara sa treaca la exercitii mai grele cum sunt de exemplu exercitiile 10 si 15 de mai sus.
E foarte usor sa ai un stil de viata sedentar. Uneori, ajungi in aceasta situatie fara sa-ti dai seama... Schimba ceva si ai sa vezi rezultate reale!
Petreci multe ore la birou, vii acasa si te uiti la televizor sau te urci in masina si iesi in oras cu prietenii. Stii ca lipsa de miscare nu este sanatoasa, dar ti se pa re complicat sa-ti schimbi programul. Conform studiilor, in tarile europene, in mediul urban, in jur de 85% din persoanele adulte sunt sedentare. Exceptie fac tarile nordice, unde miscarea in aer liber este un obicei de baza. Lipsa de miscare fizica duce la depresie, anxietate, insomnii, obezitate, boli de inima, osteoporoza etc. Peste sapte milioane de oameni mor in fiecare an din cauza bolilor de inima agravate sau declansate de sedentarism si alimentatie necorespunzatoare. De altfel, Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat sedentarismul ca fiind inamicul numarul unu al umanitatii! Lipsa de miscare ne imbatraneste
Sedentarismul presupune perioade prelungite de repaus, indiferent ca este vorba despre activitati de birou, privit la televizor sau munca la computer. Daca esti o persoana sedentara, inseamna ca pe lista preocuparilor tale aproape nu exista activitati fizice. Miscarea fizica regulata presupune cel putin o ora de activitate de doua-trei ori pe saptamana. Ideal ar fi sa faci zilnic miscare, sau cel putin sa mergi pe jos intr-un ritm alert, minimum o jumatate de ora. Ca sa-ti fie mai usor, gaseste un sport care sa-ti placa sau un tip de exercitii care sa te motiveze. Poate fi vorba de inot, mers cu bicicleta, jogging sau orice altceva care reuseste sa-ti capteze interesul. Efectele pozitive se fac simtite destul de repede, atat fizic cat si psihic. Potrivit studiilor, sedentarismul este responsabil de multe probleme, printre care se numara si accelerarea imbatranirii. Telomerii sunt secvente repetate de ADN, situate la capetele cromozomilor, cu rol de protectie. Pe masura ce imbatranim, telomerii devin mai scurti si deteriorarea lor este insotita de semnele fizice care apar la varsta mijlocie sau cea inaintata. In cazul persoanelor sedentare, telomerii se scurteaza mai repede decat la persoanele active, astfel ca procesul imbatranirii se accelereaza. Cercetarile oamenilor de stiinta arata ca stresul influenteaza lungimea telomerilor, iar activitatea fizica reduce nivelul de stres. Sedentarismul creste si riscul aparitiei tumorilor maligne, in special cancer de san sau de colon. Riscul de a dezvolta cancer din cauza lipsei de miscare este de 28% la femei si 45% la barbati. Conform unor studii, stilul de viata sedentar este mult mai periculos pentru sanatate chiar decat fumatul. Mai putine dureri de cap
Lipsa miscarii poate fi si cauza migrenelor sau a insomniilor. Cercetatorii spun ca persoanele care nu fac exercitii fizice regulat risca cu pana la 14% mai mult sa dezvolte migrene.
In plus, sedentarismul poate sa duca la cresterea riscului de osteoporoza si reducerea tonusului muscular. Inactivitatea prelungita poate sa aiba ca urmare scaderea densitatii osoase. Muschii sunt si ei afectati de lipsa miscarii. Daca nu au o activitate regulata, e greu sa functioneze la capacitatea normala. Stilul de viata sedentar are un efect negativ asupra posturii si a sanatatii coloanei vertebrale. Statul pe scaun ore in sir are efecte negative si asupra soldurilor si a genunchilor. Dar, cele mai frecvente efecte ale sedentarismului sunt obezitatea si bolile de inima. Caloriile care se consuma si nu se ard se asimileaza sub forma de grasimi in exces. In cazurile grave, lipsa miscarii poate sa duca la incetinirea circulatiei sangelui, fapt care ingreuneaza functionarea corecta a inimii. Miscarea inseamna sanatate
Potrivit unor studii, lipsa de activitate fizica la varsta mijlocie creste riscul decesului din cauza bolilor cardiovasculare cu 52% la barbati si 28% la femei. Parerea specialistului : Cum sa iti imbunatatesti ziua de lucru
Incepe ziua in forta: ca sa te incarci cu energie, acorda cateva minute exercitiilor fizice.Ia micul dejun: este esential pentru a face fata oboselii la job. Ce poti manca? Carbohidrati complecsi, cum ar fi fulgi de ovaz sau cereale integrale; lactate degresate; proteine slabe, cum e untul de arahide, si fructe proaspete. Lumina puternica: te va ajuta sa te simti mai treaza inca de la primele ore ale diminetii, dar si pe parcursul intregii zile. Stimuleaza-ti simturile: un miros puternic te poate energiza! Drept urmare, nu te sfii sa te rasfeti cu lotiunea cu parfum pregnant pe care tocmai ai achizitionat-o sau sa mananci o portocala aromata la birou. CAMELIA PETRE - Kinetoterapeut - CLINICA POLISANO, BUCURESTI
Exercitiile fizice impotriva sedentarismului Exercitiile fizice ne ajuta sa traim mai mult si mai bine. Iata cateva dintre cele mai importante beneficii ale exercitiului regulat:
Te ajuta sa te simti mai bine. Viata devine mai amuzanta, iar “culmea” de buna dispozitie pe care o ajungi prin exercitiul fizic nu se continua cu o prapastie, ca in cazul drogurilor. Mai mult, hormonii responsabili de aceasta stare de buna dispozitie ce urmeaza exercitiului fizic s-au dovedit a fi promotori puternici ai santatii.
Intareste inima. Lucrul acesta este important intr-o cultura in care fiecare a doua persoana moare ca urmare a unei boli de inima sau vasculare.
Scade tensiunea arteriala si pulsul de repaus, pretejand astfel inima si vasele sanguine.
Scade nivelul LDL –colesterolului sangvin (compus care transporta colesterolul si care este daunator) si deseori creste nivelul HDL-colesterolului (benefic), reducand si pe aceasta cale riscul cardiac si vascular.
Intareste oasele, ajutand la fixarea calciului si a altor minerale. Persoanele sedentare trecute de 50 de ani pierd din ce in ce mai mult calciu si masa osoasa.
Combate depresia. Exercitiul in aer liber este unul dintre instrumentele cele mai valoroase, capabile sa inlature aceasta maladie obisnuita (comuna) si adeseori invalidanta.
Inlatura anxietatea si stresul. In conditiile presante ale societatii grabite in care traim, activitatea fizica sporita se dovedeste a fi unul dintre cele mai eficiente antidoturi.
Sporeste vigoarea si eficienta in toate domeniile vietii.
Ajuta la mentinerea unei greutati corporale ideale prin dezvoltarea musculaturii si arderea grasimii. Exercitiul fizic moderat scade pofta de mancare prin cresterea temporara a nivelului zaharului sangvin.
Imbunatateste circulatia, ajutand astfel la vindecarea zonelor lezate ale organismului, si limpezeste mintea. Este, de asemenea, unul dintre cele mai bune somnifere.
Tipuri de exercitii fizice Nu oricine poate alerga la un maraton, dar aproape toti putem beneficia de fiecare aceste efecte, practicand simplul, aparent banalul mers pe jos. Acesta este exercitiul fizic ideal
pentru oamenii obisnuiti. Este ieftin, sigur si apoape oricine il poate practica. Si pe deasupra este si placut. Va puteti alege viteza dorita si va puteti opri oricand doriti. Pe masura ce forma va creste, puteti creste treptat si viteza, si durata mersului.
Alte variante bune de exercitiul fizic sunt inotul, ciclismul, gradinaritul si activitatea in jurul casei. La fel de utile sunt si jocurile cu mingea, cu conditia sa nu se cultive excesiv spiritul de competitie. Pentru cei mai tari, jogging-ul (alergatul), urcatul scarilor, escaladarea muntilor, schiul alpin si chiar saritul cu coarda pot constitui variante foarte potrivite.
Atunci cand conditiile meteo nu permit exercitiul in aer liber, acesta poate fi facut si in camera (alergatul pe loc este o alternativa foarte buna) sau in sali de sport, in care se pot executa exercitii variate. Pentru cei care au posibilitatea, investitia in aparatele speciale pentru exercitii fizice este o alegere inteleapta.
Pentru a fi eficient, exercitiul fizic activ (aerobic) trebuie sa fie executat intr-un ritm vioi si sa dureze cel putin 15-20 de minute fara intrerupere. Aceasta este o tinta pe care cei mai multi oameni o pot atinge. Beneficii maxime se obtin insa adoptand un program zilnic de exercitii fizice active, care sa dureze 30-40 de minute. Pentru cei care au probleme cu excesul ponderal, durata exercitiilor trebuie crescuta la o ora pe zi.
Exista programe speciale de exercitii fizice pentru scopuri speciale. Conceptul “pulsului de antrenament” este util in special pentru metodele de reabilitare cardiaca, prin care se urmareste intarirea inimii. Insa chiar si activitatea fizica moderata, cum ar fi mersul pe jos in pas vioi, imbunatateste forma fizica si scade riscul de atac de cord cu pana la 30 %. Fiecare pas conteaza.
Daca considerati ca este plictisitor, considerati si exercitiul f izic ca inca o activitate regulata, de rutina, ca spalatul pe dinti sau curatirea casei. Atunci beneficiile obtinute vor dura o viata intreaga.
Vinul rosu tine sanatosi sedentarii
Oricat de ciudat ar parea, o cercetare recent publicata in FASEB Journal sugereaza ca singurul in stare sa impiedice sedentarismul sa-si arate coltii si sa deterioreze sanatatea este resveratrolul continut de vinul rosu.
Plecand de la teoria ca din diferite motive (rani, bolisau un job de birou) unii oameni nu se pot misca, stare care este asemanatoare impoderabilitatii resimtite de astronauti in misiuni, cercetatorii au a dministrat, in cadrul unui experiment, unui grup de soareci pusi intr-un mediu care imita conditiile de imponderabilitate resveratrol. Unui alt grup, aflat in situatii similare, nu i s-a administrat doza orala zilnica, relateaza ScienceDaily. La finalul experimentului s-a observat ca soarecii din primul grup au beneficiat de pe urma resveratrolului, in cazul lor neaparand rezistenta lainsulina si nici nu li s-a diminuat densitatea osoasa, asa cum se intamplase in cazul celorlalti cobai. Practic, resveratrolul, care se gaseste din plin in vinul rosu, prevenise efectele sedentarismului. Din pacate insa pentru cei tentati sa inlocuiasca permanent sportul cu vinul, efectele sunt doar temporare, pana cand cel in cauza ajunge sa faca miscare. Resveratrol este o solutie de criza si nu un substitut pentru exercitiul fizic, dupa cum remarca cercetatorii.
SEDENTARISMUL ŞI EXERCIŢIUL FIZIC Postat in data August 4, 2011
Exerciţiul fizic a fost considerat încă din cele mai vechi timpuri unul din mijloacele esenţiale pentru păstrarea şi îmbunătăţirea stării de sănătate şi a calităţii vieţii. Cu toate acestea, în ţările industrializate, tehnologia avansată a înlocuit în mare parte efortul fizic de la locul de muncă, din transporturi sau de la domiciliu, făcînd din sedentarism un atribut al stilului de viaţă modern, dar şi un temut factor de risc al aterosclerozei. S-a observat că între inactivitatea fizică şi aterogeneză există o relaţie de directă proporţionalitate, ceea ce explică în parte creşterea prevalenţe’i şi incidenţei mortalităţii şi morbidităţii prin organopatii aterosclerotice în rîndul populaţiei sedentare. Astfel, la muncitorii agricoli s-a observat o scădere cu 10% a cardiopatiei ischemice şi a mortalităţii generale, comparativ cu cei care prestau de 2 ori mai puţină muncă fizică. Studiile efectuate la noi în ţară pe 100 de cazuri de infarcturi de miocard au arătat că sedentarismul era prezent în proporţie de 46% din cazurile investigate, cu o pondere ceva mai mică la femei. Cercetările pe plan mondial privind relaţia dintre mişcarea fizică şi aterogeneza coronariană s-au oprit nu numai asupra profesiunilor care necesitau prin natura lor prestarea unui efort muscular crescut ci şi asupra practicării activităţilor cu caracter fizic în cadrul timpului liber. Astfel, studiile din Anglia privind efectuarea în afara orelor de program a activităţilor fizice (plimbările, joggingul, escaladările înălţimilor, muncile grele de pe lîngă casă şi grădină) au arătat că mortalitatea prin boală cardiacă ischemică la practicanţii acestora este doar de 1/3 în comparaţie cu sedentarii. Mai mult, s-a observat că_ incidenţa aterosclerozei coronariene şi rata mortalităţii cresc în mod semnificativ cu vîrsta, doar la persoanele inactive din punct de vedere fizic. Modificările electrocardiografice
în repaus sînt în relaţie de directă proporţionalitate cu gradul de inactivitate fizică, fiind de 2 ori mai frecvente la sedentari. Riscul aterogenetic creşte şi mai mult dacă alături de sedentarism se asociază şi alţi factori de risc ca : fumatul, HTA, diabetul, obezitatea, dislipidemiile, hiperuricemiile sau antecedentele heredocolaterale aterosclerotice. Astfel, numai simpla asociere dintre inactivitatea fizică şi cel puţin 2 alţi factori de risc măreşte şansa de îmbolnăvire de 6,6 ori. De asemenea, s-a observat că foştii absolvenţi de universităţi care fuseseră atleţi în perioada şcolarizării şi care nu au mai continuat după aceea să practice exerciţiile fizice prezentau un risc cardiovascular excesiv de crescut, comparativ cu foştii absolvenţi neatleţi care desfăşurau însă, în mod curent, activităţile fizice. De aici s-a tras concluzia că numai mişcarea fizică susţinută reduce riscul apariţiei cardiopatiei ischemice, chiar dacă subiectul a practicat anterior sportul de performanţă. Un studiu efectuat în Olanda arată că efectuarea activităţilor fizice de intensitate moderată reduce riscul cardiovascular, dacă realizarea lor are loc aproape zilnic. Astfel, s-a observat existenţa unei relaţii de inversă proporţionalitate între accidentele coronariene acute şi practicarea perseverentă, timp de 8 luni pe an, a plimbărilor pe jos, a mersului pe bicicletă sau a grădinăritului. Dacă durata efectuării acestora se întinde pe o perioadă mai mică de 8 luni, efectuîndu-se ocazional, atunci rolul protector al mişcării active dispare. Pe de altă parte, s-a observat că exerciţiile fizice de intensitate crescută nu par să ofere o mai mare protecţie vaselor inimii decît o fac cele de intensitate moderată. Un experiment efectuat la New York pe 55 000 de oameni de vîrste cuprinse între 24 şi 64 ani, a căutat să cuprindă în evaluările acestuia şi activitatea fizică realizată atît în timpul orelor de serviciu, cît şi în afara acestora. în urma observaţiilor culese, s-a constatat că incidenţa infarctului de miocard la subiecţii cu nivel de activitate fizică intensă sau medie era pe jumătate faţă de aceea a celor la care activitatea fizică
desfăşurată era relativ redusă. Subiecţii mai puţin activi dezvoltă o mortalitate secundară infarctului de miocard de 4,5 ori mai mare, în comparaţie cu cei mai activi. în alte studii se arată că riscul instalării stopului cardiac este cu 55—65% mai redus la sportivi faţă de sedentari. De asemenea, se subliniază că persoanele în vîrstă de peste 50 de ani, care practică zilnic exerciţii, inclusiv plimbările pe jos, au o frecvenţă a bolilor cardiovasculare mai scăzută decît acelea care le practică ocazional. Nivelul scăzut de activitate fizică în perioada orelor de serviciu erau asociate cu creşterea riscului infarctului de miocard şi a mortalităţii generale. După ajustările făcute vîrstei, greutăţii corporale, colesterolemiei, presiunii arteriale diastolice şi fumatului, riscul relativ al apariţiei afecţiunilor cardiovasculare se ridică la 1,5 pentru bărbaţi şi la 2,4 pentru femei cu nivel scăzut de activitate fizică. Procentul poate fi mult mai ridicat atunci cînd alături de inactivitatea fizică din perioada orelor de serviciu se adaugă şi cea din timpul liber. Programul de exerciţii fizice efectuat zilnic reduce simţitor de mult gradul de severitate al aterosclerozei coronariene. Practicanţii de exerciţii fizice susţinute au un lumen coronarian mult mai larg comparativ cu cei care desfăşoară eforturi fizice uşoare, iar obstrucţia coronariană totală se întîlneşte foarte rar la persoanele active în ciuda posibilităţii existenţei unei ateromatoze avansate. Este cunoscut exemplul celebrului maratonist Clarence Demar, care de la vîrsta de 21 ani, timp de 50 ani, a practicat continuu alergatul participînd anual la diferite concursuri. Decedat printr-un cancer de rect, la necropsie s-a observat că arterele coronare erau de 3 ori mai largi ca la normali, cu rare ateroame şi îngustări ale lumenului doar de pînă la 30%. Anumiţi autori limitează rolul protector al efortului fizic asupra apariţiei cardiopatiei ischemice, susţinîndui valabilitatea doar în condiţiile în care persoana respectivă este nefumătoare, normotonică, nediabetică numeroase rînduri că exerciţiile fizice au efecte pozitive, limitînd
influenţele factorilor de risc ai ateromatozei coronariene (obezitate, HTA, dislipidemiile, diabetul zaharat, alimentaţia neraţională, stresul). Per global, efectele benefice ale antrenamentului fizic asupra sedentarismului sînt următoarele : reducerea greutăţii corporale, stimularea reglării vegetative a cordului prin inhibiţia componentei adrenergice, realizarea unui tonus psihic şi hormonal, scăderea lipidelor sangvine, a glicemiei (utilă în diabetul zaharat), a tendinţei la trombogeneză (prin reducerea agregării plachetare şi creşterea efectului fibrinolitic), creşterea rezistenţei la fibrilaţia ventriculară (prin îmbunătăţirea circulaţiei coronariene şi a scăderii tonusului simpatic), formarea şi dezvoltarea circulaţiei coronariene colaterale, scăderea activităţii cardiace de repaus sau la efort, creşterea conţinutului miocardic în potasiu, glicogen şi scăderea sodiului intracelular, creşterea tensiunii arteriale după eforturi bruşte, dar şi micşorarea ei după antrenamente prelungite, creşterea debitului pe bătaie în repaus de la 65 ml la 80 ml, iar la efort de la 120 ml la 200 ml. Conştientizarea rolului pozitiv pe care îl au exerciţile fizice asupra sănătăţii face ca în prezent, în anumite ţări, aproximativ 6 din 10 cetăţeni să-şi utilizeze o parte din timpul lor liber pentru practicarea exerciţiilor fizice. De remarcat că numărul practicanţilor s-a dublat în momentul de faţă în comparaţie cu cel de acum 20 ani. în concluzie, datorită efectelor benefice ale mişcării, sedentarismul trebuie combătut. înainte de a trece la această etapă trebuie realizată evaluarea gradului de sedentarism pe care-1 avem de înfruntat. Acest lucru se face prin aprecierea energiei cheltuite în timpul liber şi în timpul activităţii profesionale, cu ajutorul unităţilor de măsură adecvate : Kcal/unitate de timp, consumul maxim de oxigen, cît şi prin măsurarea frecvenţei cardiace. Din analiza atentă a datelor se poate desprinde gradul de intensitate şi dificultate al efortului fizic cerut pentru a reduce riscul apariţiei ateromatozei coronariene. Eforturile bruşte, intense şi intermitente efectuate în timpul orelor de serviciu, de genul ascensiunilor pe jos,
căratul sau ridicatul de greutăţi, aşa cu.m se întîmplă în anumite profesii, oferă suficientă protecţie împotriva proceselor degenerative ale vaselor inimii. Efectuarea a cel puţin 30 minute pe zi, în cadrul timpului liber, a unor eforturi, la o intensitate egală sau mai mare de 7,5 Kcal/ min sînt suficiente pentru profilaxia cardiopatiei ischemice. Acelaşi rol cardioprotector îl realizează însă şi efectuarea exerciţiilor de intensitate moderată ca mersul vioi, urcatul scărilor, ciclismul, grădinăritul, cu condiţia ca acestea să fie efectuate tot timpul anului. Cheltuirea a cel puţin 500 Kcal pe săptămînă pentru astfel de activităţi pare a fi necesară pentru reducerea ateromatozei coronariene. Consumurile energetice ale eforturilor fizice ce ajung la 2000 Kcal pe săptămînă măresc la maximum efectul cardioprotector, depăşirile acestor cheltuieli calorice neaducînd în plus, nici un beneficiu antiaterogen. Pentru un adult de 70 kg, consumul a 2000 Kcal pe săptămînă, prin exerciţii fizice, echivalează cu 32 kilometri de plimbare, nivelul de efort fizic prestat fiind suficient pentru corectarea şi prevenirea obezităţii, cît şi pentru creşterea HDL — colesterolului. Totodată, s-a demonstrat că parcurgerea a 16 km pe săptămînă prin jogging, timp de peste 9 luni, se însoţeşte întotdeauna de mărirea HDL — colesterolului. Pentru îmbunătăţirea capacităţii de muncă ca şi pentru obţinerea celorlalte beneficii cardiorespiratorii, exerciţiile dinamice de rezistenţă, ca mersul vioi, ciclismul, înotul, joggingul, trebuie executate de 3—5 ori pe săptămînă, timp de 20—60 minute, pe şedinţă, cu o frecvenţă de cel puţin 70% din posibilităţile maxime indi viduale. Rezultatele obţinute necesită, pentru consolidarea lor în timp, repetarea antrenamentelor de 2 ori pe săptămînă. Dacă aceste exerciţii se fac discontinuu, în cel mult 5 săptămîni achiziţiile obţinute, în ce priveşte starea de sănătate, dispar. Programul de măsuri pentru combaterea sedentarismului este mult mai uşor de realizat la nivelul individual şi implică îndeosebi modelarea timpului liber. O atenţie deosebită trebuie acordată mediului înconjurător în care se execută mişcarea, fiind preferabile
spaţiile largi, fără obstacole, cu locuri de odihnă. In cele ce urmează se prezintă una din multiplele modalităţi de realizare a acestui program.
6 efecte deosebit de nocive ale sedentarismului Yahoo!Twitter
Un comentariu » Publicat pe 8 Februarie 2010
Stilul de viata modern indeamna atat adultii cat si copiii spre o viata sedentara. Munca la birou, comunicarea lectronica, masina personala indeamna adultii la sedentarism, iar in cazul copiilor, televizorul si jocurile pe computer le acapareaza timpul si-i indeamna la sedentarism. E bine sa te gandesti din timp la viitorul copilului tau! Fa-i cadou un plan financiar de la ING!
Stilul de viata modern indeamna atat adultii cat si copiii spre o viata sedentara. Munca la birou, comunicarea electronica, masina personala indeamna adultii la sedentarism, iar in cazul copiilor, televizorul si jocurile pe computer le acapareaza timpul si-i indeamna la sedentarism.
Insa viata sedentara are numeroase repercursiuni nocive asupra sanatatii, unele putand fi chiar letale mai ales pentru persoanele care mai au si alte patologii cronice.
6 efecte nocive ale sedentarismului Luarea in greutate.
Modificarile metabolice precum si diminuarea arderilor determina organismul sa depoziteze sub forma de grasimi surplusul energetic pe care il detine. Astfel treptat, persoana sedentara incepe sa ia in greutate, ajungand la supraponderabilitate sau chiar obezitate. Obezitatea reprezinta totodata o boala cu multe implicatii metabolice, avand risc de ateroscleroza, boli cardio-vasculare, infarcte, accidente cerebrale, accidente vasculare, gonartroza etc. Efecte genetice. Specialistii au demonstrat ca repausul a 4 ore pe zi pe scaun (nu este vorba de repausul din timpul somnului, ci cel din starea de veghe) determina ca genele care regleaza cantitatea de grasimi si glucoza din organism sa isi inceteze activitatea. Acest fapt are efecte negative asupra sanatatii, perturband metabolismul si putand culmina cu diverse boli, spre exemplu diabetul zaharat de tip II. Diminuarea oxigenarii organismului. In sedentarism sangele circulant este in cantitati mai mic, fluxul tisular sanguin deasemenea scade si odata cu acesta si cantitatea de oxigen care ajunge la tesuturi. Astfel in timp, sedentarismul duce la o scadere a oxigenarii tesuturilor organismului, ceea ce evolueaza prin aparitia diverselor disfunctii si a bolilor. Imbatranirea. Viata sedentara accelereaza imbatranirea celulelor organismului, caci tonusul functional al corpului scade mult in lipsa solicitarii fizice. In felul aceste persoanele sedentare imbatranesc mai repede decat cele care practica sport cu regularitate. Riscuri letale. Sedentarismul favorizeaza stagnarea sangelui in vene, mai ales la nivelul picioarelor, ceea ce se traduce prin aparitia varicelor de diverse grade. In timp, pot sa apara trombi la nivelul venelor varicoase (cheaguri de sange) care ulterior pot migra din zonele respective si pot obstrua diverse vase ale altor organe, ducand la infarcte.
Perturbarea echilibrului hormonal. Echilibrul hormonal, in special cel al hormonilor de
stres, este strans legat de miscare. In conditiile in care activitatea fizica aproape ca lipseste din vietile noastre, hormonii de stres nu pot fi “consumati”, acestia favorizand ulterior aparitia tuturor bolilor care au printre cauzele principale stresul, ca bolile cardiace, metabolice, cancerele, disfunctiile genitale, dezechilibrele psihice etc. Ce este recomandat?
Specialistii au demonstrat ca sportul la finalul zilei este util, insa nu elimina total riscurile sedentarismului. Aceasta pentru ca dupa 4 ore de stat pe scaun la birou de exemplu corpul sufera anumite modificari care nu sunt total compensate de miscarea de la f inalul zilei. Astfel specialistii recomanda ca din ora in ora sa faceti o mica pauza, de cateva minute, in care sa va ridicati de pe scaun si sa faceti putin miscare, sa mergeti, sa urcati scarile, cu alte cuvinte sa va mobilizati sangele. Deasemenea incercati sa adoptati un regim de hrana sanatos cu mese regulate.
Cum va poate afecta viata sedentarismul? Sus
De-a lungul timpului s-au finalizat mai multe cercetari cu privire la stilul de viata sedentar al unei persoane. Concluziile acestor cercetari ar fi urmatoarele: • obezitatea - este principalul efect al unui stil de viata sedentar. Pentru ca se consuma multe calorii care nu se ard, acestea sunt depozitate in organism sub forma grasimii in exces. Iar acesta este doar inceputul problemelor. • risc crescut de boli de inima - inima dvs. trebuie sa fie irigata corespunzator de fazele sanguine (arterele coronare), pentru ca aceasta sa functioneze normal. Un stil de viata sedentar incetineste circulatia sangelui si vasele de sange devin rigide si se pot bloca. In cazurile grave, acest lucru conduce la ateroscleroza si stop cardiac. Potrivit unui studiu, lipsa de activitate fizica la varsta de mijloc creste riscul decesului de boli cardiovasculare cu 52% la barbati si 28% la femei. • risc crescut de diabet zaharat - exercitiile fizice regulate contribuie la reglarea nivelului de glucoza din sange. Conform cercetarilor, exercitiile fizice intensive pot imbunatati semnificativ capacitatea organismului de a controla cantitatea de zahar din sange. Lipsa activitatii fi zice, duce la cresterea volumului de glucoza, functia pancreasului (care secreta insulina) fiind suprasolicitata. Aceste lucruri cresc sansele de instalare a diabetului de tip 2. • risc crescut de cancer - lipsa activitatii fizice creste riscul dezvoltarii anumitor tipuri de cancer: cancerul de san, cancerul de colon, dar si alte tumori maligne. Riscul de a deceda de cancer, este in acest ca z de 45% la barbati si 28% la femei. • risc crescut de osteoporoza - inactivitatea prelungita poate duce la scaderea densitatii osoase. Membrele vor avea dificultati in a sustine si sprijini structura corpului. Artrita si osteoporoza, caracterizate prin fragilitatea oaselor sunt favorizate de un stil de viata sedentar. • scaderea tonusului muscular - muschii dvs. sunt precum bateriile auto. Ei au nevoie de actiune regulata pentru a functiona in mod normal. Daca aveti un mod de viata sedentar, muschii dvs. nu vor fi prea dezvoltati. Greutatea va avea un efect negativ asupra posturii dvs. si a coloanei vertebrale. Statul pe scaun rigidizeaza si slabeste muschii care sustin coloana vertebrala si are efecte negative asupra soldurilor si genunchilor. • tulburari de somn - stilul de viata sedentar nu tensioneaza in nici un fel organismul, iar acesta nu va simti prea des nevoia de odihna. Astfel vor aparea insomniile, in cazurile grave. • dureri de cap - cercetatorii au constatat ca persoanele care nu au facut exercitii fizice sunt predispuse cu pana la 14% la dezvoltarea durerilor de cap, de tipul migrenei, fata de cele care fac exercitii fizice in mod constant. • accelerarea procesului de imbatranire - telomerii sunt secvente repetate de ADN, situate la capetele cromozomilor, care au rol de a-i proteja de degradare. Pe masura ce imbatranim, telomerii sunt mai scurti si deteriorarea lor este asociata cu semnele fizice care apar la varsta mijlocie sau la cea inaintata. La persoanele inactive, telomerii se scurteaza mai repede decat la persoanele active, in concluzie, procesul imbatranirii se accelereaza, iar rata mortalitatii creste. Cercetatorii au descoperit ca stresul influenteaza lungimea telomerilor, iar activitatea fizica reduce nivelul de stres. Desigur, daca pana acum ati urmat un stil de viata sedentar, poate parea destul de descurajant sa incepeti brusc sa faceti activitati fizice. Totusi, prin repetarea gradata a exercitiilor fizice de mica intensitate (ca spalatul rufelor, calcat, mers pe jos, etc.) iar apoi continuati cu alergare, ciclism, etc. adaptarea va fi mult mai usoara si veti avea un stil de viata sanato
Iacovescu Emilia Ştefania
Sedentarismul
Viata omului modern este tot mai mult dependenta de tehnologizare, rezultatul fiind inlocuirea efortului fizic aproape in totalitate. Astazi, aproape nimeni nu mai circula pe jos, chiar si atunci cand distantele de parcurs sunt foarte mici, iar urcatul scarilor fara folosirea ascensorului este aproape de neconceput. Plimbarile pe jos, practicarea fotbalului in curtea scolii, mersul pe bicicleta prin parc, tot ceea ce inseamna miscare in general sunt inlocuite treptat de computer, privitul la televizor si navigarea pe internet. Asemenea activitati stimuleaza mintea, dar ignora corpul, iar implicatiile pe termen lung nu sint tocmai benefice. Prin diminuarea efortului, omul isi diminueaza si din capacitatile sale fizicomotrice. Corpul uman are nevoie de miscare si de munca; cand corpul este activ alimentele sunt bine mistuite si singele circula prin tot corpul. Bolile de inima, artrita, durerile de spate, fragilizarea oaselor - toate acestea si altele apar in lipsa exercitiului fizic. Fara exercitiu muschii se micsoreaza si cer mai putin oxigen de la inima si plamini. Exista de asemenea o tendinta de ingrasare, ceea ce incetineste metabolismul. In timpul unei plimbari respiratia se imbunatateste, inima lucreaza mai bine, sistemul nervos se calmeaza, creste rezistenta la oboseala. Sedentarismul predispune la obezitate, constipatie, staza venoasa si alte tulburari functionale. Frecventa aterosclerozei, a infarctului miocardic si a accidentului vascular cerebral este de doua ori mai mare la persoanele sedentare, decit la cele care depun o activitate fizica. Un adult, cu o conditie fizica slaba, va pierde la fiecare 10 ani aproximativ 10% din capacitatea sa cardiopulmonara. Sanatatea trupurilor noastre este cea care ne asigura un viitor mai bun. Reteta pentru un mod sanatos de viata: exercitiul fizic constant, alimentatie
corecta, odihna activa. Aplicati aceasta reteta chiar de acum si veti avea numai de castigat. Cercetatorii trag un semnal de alarma in privinta adoptarii tot mai dese a sedentarismului drept stil de viata. In acest sens, oamenii de stiinta atentioneaza asupra multitudinii de afectiuni relationate cu lipsa activitatii fizice. Dintre acestea, amintim: diverse forme de cancer, diabet de tip II, boli cardiovasculare, osteoporoza si, bineinteles, obezitate. Asadar, este bine sa stii ca miscarea, asociata cu o alimentatie satisfacatoare (macar 5 fructe si legume pe zi) asigura o viata mai lunga si mai sanatoasa. Efectul activitatii fizice sustinute este probat si certificat de statisticile medicale. Astfel, exista cu 60% mai putine sanse sa va confruntati cu cancerul de colon, cu 50% sa va fracturati femurul (in cazul in care sunteti femeie), si tot cu 50% sa suferiti de boli cardiovasculare. Dar, cel mai important aspect in contextul de fata este acela ca miscarea nu presupune eforturi mari, fiind suficienta o jumatate de ora de mers rapid pe zi. Din pacate insa, tot statisticile arata ca omul modern nu agreeaza foarte mult plimbarile in scopul mentinerii formei fizice. Situatia este cu atat mai alarmanta cu cat incidenta maladiilor cardiovasculare si a obezitatii creste, indiferent de varsta sau sex. La nivel global, doar o persoana din trei este constienta de binefacerile celor 30 de minute de mers pe zi. Odata cu varsta, oamenii tind sa se obisnuiasca mai usor cu sedentarismul, mai ales atunci cand acuza diverse motive pentru lipsa de activitate fizica. In cazul femeilor, incidenta este mai mare, in special dupa atingerea varstei de 45 de ani. In conditiile in care activitatile noastre cotidiene graviteaza in jurul televizorului (aproximativ 130 de minute pe zi), computerului, jocurilor video, in masina, in lifturi si pe scari, efortul de a nu ne transforma in sedentari creste exponential. Iata cum poti petrece o jumatate de ora in aer liber, dedicandu-te miscarii: Alege mersul pe jos in defavoarea masinii personale; coboara cu o statie mai devreme, indiferent ca mergi cu autobuzul, ori cu metroul! Astfel, vei castiga 10 minute de miscare.
Renunta la lift si urca scarile, eventual oprindu-te din cand in cand, in cazul in care nu esti intr-o forma fizica foarte buna! Mergi la cumparaturi cu bicicleta, nu cu masina personala! Vei castiga 10 minute de miscare. Scoate cainele afara mai des, plimba-l mai mult! Nu cronometra timpul petrecut in aer liber si nu refuza nicio plimbare care ti se propune, pentru ca niciodata nu e prea mult atunci cand vorbim despre activitate fizica. Insoteste copiii la scoala, bineinteles pe jos! Seara, profita de ultimele raze de soare pentru a te plimba un pic! Dupa ce ai luat pranzul, ia o pauza de 15 minute destinata unei plimbari scurte! Ajuta la digestie si permite arderea caloriilor in acelasi timp. Mergi la piscina dimineata, insa ai grija sa nu te extenuezi, pentru ca ziua abia incepe. Inscrie-te la club sportiv sau mergi la sala! Clasificarea activitatilor fizice in functie de nivelul lor de intensitate Principala forma de miscare este mersul in pas grabit - destinat oricarei persoane, indiferent de varsta si de starea de sanatate pe care o are. Restul activitatilor fizice se muleaza pe specificul medical al fiecaruia, diferentiindu-se in functie de varsta. Intensitate foarte redusa: formele de miscare cotidiene (curatenie, dat cu aspiratorul, maturat, dereticat, gatit), cantatul la diverse instrumente, mersul la piata etc. Intensitate redusa: mersul normal (4 km/h), plimbarile, tenisul de masa, golful, competitiile sub cerul liber. Intensitate moderata: mersul rapid (6 km/h), gradinaritul, caratul de greutati, dansul de societate, mersul pe bicicleta, natatia etc. Intensitate crescuta: alergarea usoara (10 km/h), saritul corzii, fotbalul, baschetul, sporturile cu combatanti (box, judo etc). Intensitate mare: mersul la sala, competitiile sportive, tae-bo, gimnastica, aerobicul, culturismul, etc.
Indiferent de maniera in care alegi sa faci miscare, trebuie sa intelegi ca activitatea fizica joaca un rol vital in mentinerea sanatatii sistemului circulator si cardiorespirator, lupta impotriva obezitatii si asigura confort fizic si mental.
PROIECT DE CERCETARE :
SEDENTARISMUL ŞI INFLUENŢA SA ASUPRA
ORGANISMULUI
RELIZAT DE ELEVII: -GODEANU FELICIA-CARMEN -LIŢOIU DORINA -POPA DIANA MARIA -URÎTU FLORINA -GRUIA GEORGETA
Motto:
Nicolae Iorga
PLANUL PROIECTULUI :
INTRODUCERE : -
SEDENTARISMUL – Boala erei tehnologizate OBEZITATEA
-
BULIMIA
Semne şi simptome. Complicaţii. Diagnostic de nursing
CUPRINS :
SEDENTARISMUL: -
Definiţie Generalităţi Sedentarismul în România Ce face România? Sedentarismul- efecte asupra sănătăţii Ce este stilul de viaţă sedentar? Cum vă poate afecta viaţe sedentarismul? Copiii sedentari Sedentarismul, o boală naţională
OBEZITATEA -
Definiţie Cum puteţi şti dacă suferiţi de obezitate? Cauzele obezităţii Efecte adverse ale obezităţii Sfaturi importante pentru a reduce obezitatea BULIMIA
-
Bulimia şi obezitatea - tulburări de alimentaţie şi greutate Bulimia- o obsesie letală (mărturii) Bulimia nervoasă – hiperfagie Generalităţi Cauze Simptome Factori de risc Profilaxie
-
Cauzele obezităţii la români: alimentaţia nesănătoasă,sedentarismul Sedentarismul ne fură sănătatea Leneşi şi bolnavi Duşmanul din farfurie
-
-
Gena anti-obezitate
STUDIU DE CAZ – obezitatea cu multiple semnificaţii psihologice. - Plan de intervenţie. - Rezultate ANALIZE STATISTICE ŞI STUDIU DE CAZ PRIVIND OBEZITATEA
CHESTIONAR PENTRU SEDENTARI – concluziile interviului
CONCLUZII -
Date din literatura de specialitate o Caz de obezitate infantilă extremă semnalat în China o Sedentarismul copiilor a atins un nivel epidemic o Tabel indic ând riscul asociat u obezitatea şi avantajele scăderii ponderale o Tabel cu limitele variaţiei normale ale greutăţii corporale o Piramida alimentară o consecinţele obezităţii o Statistici îngrijorătoare
ANEXA
BIBLIOGRAFIE
SEDENTARISMUL Sedentarismul: se admite ca lipsa activităţii fizice si a miscării contribuie la apariţia
aterosclerozei, avantajele si comoditătile vieţii moderne (autoturisme, televiziunea, automatizarea) au dus la o reducere marcată a efortului fizic; în prezenţa unor obiceiuri curente ale modului de viaţă contemporan, cum ar fi cafeaua, fumatul si alcoolul, lipsa de miscare si de efort fizic favorizează instalarea supraponderabilităţii si a aterosclerozei. Generalitati Daca, in trecut, aproape orice mama isi dorea copilul grasut si eventual cu gropite in obrajori, astazi, mai mult ca oricand, suntem constienti de importanta nocivitatea excedentului ponderal la copii, adevarata trambulina spre bolile civilizatiei. Da, grasutii de azi sunt candidati seriosi la statutul de adult diabetic, dislipidemic sau hipertensiv. In cadrul programului de evaluare a starii de sanatate a populatiei, depistez, alaturi de colegii medici de familie, copii supraponderali cu un stil de viata ce include o alimentatie predominant rafinata de tip fast-food, bogata in dulciuri concentrate, bauturi carbogazoase si in grasimi animale, cu un excedent caloric important. De obicei, acestea se asociaza in adolescenta cu consumul de alcool, cu fumatul activ sau pasiv, chiar si cu depresia, ce conduce de multe ori la inactivitate, antrenand aparitia, in viitorul apropiat sau indepartat, a multor temute afectiuni.
Sedentarismul în România
În România, peste 50% din populaţie are probleme de sănătate, din cauza supra -alimentării şi a lipsei de activitate fizică. Tehnologia a evoluat şi am fost constrânşi să ţinem pasul. Numărul maşinilor s -a înmulţit, telefoanele mobile şi internetul au redus drastic drumul până la oficiul poştal, iar televizorul cu telecomandă şi televiziunile PayPerView au eliminat până şi tentaţia de a merge la cinematograf. Sănătatea noastră are de suferit şi odată cu ea se duce şi forma fizică.
Specialiştii în domeniu şi cercetătorii afirmă că trebuie să se conştientizeze că exerciţiile fizice, chiar dacă sunt practicate ocazional, reduc riscurile bolilor. Cercetările arată că în ţările europene, cu excepţia celor nordice, unde există un adevărat cult pentru mişcarea în aer liber, în mediul urban, în jur de 85% din persoanele adulte sunt sedentare. Şi aproape jumatate din persoanele sedentare nu realizează faptul că au un mod de viaţă nesănătos. Această lipsă continuă de mişcare duce la îngraşare excesivă, apatie, cauzează stări de anxietate, provoacă boli de inimă şi depresii greu recuperabile. Acesta este şi motivul pentru care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat sedentarismul inamicul numărul unu al umanităţii. Ce face România? Fără să ţină cont de recomandările Uniunii Europene (UE), guvernanţii români s -au gândit să reducă numărul orelor de educaţie fizică din scoli. Într-un exces de zel, pentru a reduce numărul de ore din curricula şcolară, Ministerul Educaţiei a decis să taie orele de sport chiar dacă Parlamentul European a declarat sportul unul dintre punctele sensibile în curriculă. UE a cerut ţărilor membre să-i confere acestei discipline un caracter obligatoriu în şcoli şi licee, astfel încât elevii să beneficieze săptămânal de cel puţin trei ore de educaţie fizică. Fie că este vorba de elevii din ciclul primar, gimnazial sau liceal, preferinţa pentru calculatoare este unanimă, copiii ajungând să petreacă ore în şir în faţa monitorului. Abandonarea activităţilor sportive în favoarea oricăror alte preocupări are cu siguranţă efecte negative pentru dezvoltarea armonioasă a tinerilor. Primele efecte ale sedentarismului se fac simţite de la cele mai fragede vârste. Obezitatea şi anumite deformări ale coloanei vertebrale sunt doar cîteva exemple de anomalii apărute la copiii de vârstă şcolară.
Sănătatea elevilor, în strânsă legătură cu activitatea fizică, este în România o prioritate naţională. Cel puţin aşa reiese din textul Legii Educaţiei Fizice şi Sportului, unde se precizează că: "educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat". Cu toate astea, numărul orelor de sport poate fi redus.
Sedentarismul - efecte asupra sanatatii
Stim ca toti ar trebui sa facem exercitii fizice si sa urmam o dieta adecvata pentru a ne mentine sanatosi. Cu toate acestea, rareori facem aceste lucruri. Preferam stilul de viata sedentar
deoarece nu ne obliga sa facem prea multe lucruri. Este mai placut sa petrecem timpul in fata televizorului sau a computerului si, de parca nu era suficient, rontaim si servim fel si fel de gustari, care numai sanatoase nu sunt.
Tehnologia moderna ne-a usurat viata: nu trebuie sa ne deplasam prea mult ca sa discutam cu o persoana, trebuie doar sa o contactam, nu trebuie sa muncim prea mult, pentru ca utilajele sau computerele o fac in locul nostru. Nici macar nu trebuie sa obtinem mancarea prin modalitati naturale, pentru ca putem comanda sau putem consuma hrana deja procesata. Aceasta este o problema a societatii moderne, intalnita nu doar la adulti ci si la copii.
Ce este stilul de viata sedentar?
Stilul de viata sedentar este un mod de viata in care o persoana nu se angajeaza in suficiente activitati fizice care ar face parte dintr-un stil de viata sanatos. Acesta este caracterizat de perioade prelungite de repaus, indiferent ca este vorba despre vizionarea unor emisiuni, tv, computer sau orice altceva. Oamenii care au un stil de viata sedentar, nu acorda aproape deloc importanta activitatii fizice. Potrivit unui studiu recent, stilul de viata sedentar este mult mai periculos pentru sanatate chiar decat fumatul. Cum va poate afecta viata sedentarismul?
De-a lungul timpului s-au finalizat mai multe cercetari cu privire la stilul de viata sedentar al unei persoane. Concluziile acestor cercetari ar fi urmatoarele: • obezitatea - este principalul efect al unui stil de viata sedentar. Pentru ca se consuma multe calorii care nu se ard, acestea sunt depozitate in organism sub forma grasimii in exces. Iar acesta este doar inceputul problemelor. • risc crescut de boli de inima - inima dvs. trebuie sa fie irigata corespunzator de fazele sanguine (arterele coronare), pentru ca aceasta sa functioneze normal. Un stil de viata sedentar incetineste circulatia sangelui si vasele de sange devin rigide si se pot bloca. In cazurile grave, acest lucru conduce la ateroscleroza si stop cardiac. Potrivit unui studiu, lipsa de activitate fizica
la varsta de mijloc creste riscul decesului de boli cardiovasculare cu 52% la barbati si 28% la femei. • risc crescut de diabet zaharat- exercitiile fizice regulate contribuie la reglarea nivelului de glucoza din sange. Conform cercetarilor, exercitiile fizice intensive pot imbunatati semnificativ capacitatea organismului de a controla cantitatea de zahar din sange. Lipsa activitatii fizice, duce la cresterea volumului de glucoza, functia pancreasului (care secreta insulina) fiind suprasolicitata. Aceste lucruri cresc sansele de instalare a diabetului de tip 2.
• risc crescut de cancer - lipsa activitatii fizice creste riscul dezvoltarii anumitor tipuri de cancer: cancerul de san, cancerul de colon, dar si alte tumori maligne. Riscul de a deceda de cancer, este in acest caz de 45% la barbati si 28% la femei. • risc crescut de osteoporoza - inactivitatea prelungita poate duce la scaderea densitatii osoase. Membrele vor avea dificultati in a sustine si sprijini structura corpului. Artrita si osteoporoza, caracterizate prin fragilitatea oaselor sunt favorizate de un stil de viata sedentar. • scaderea tonusului muscular - muschii dvs. sunt precum bateriile auto. Ei au nevoie de actiune regulata pentru a functiona in mod normal. Daca aveti un mod de viata sedentar, muschii dvs. nu vor fi prea dezvoltati. Greutatea va avea un efect negativ asupra posturii dvs. si a coloanei vertebrale. Statul pe scaun rigidizeaza si slabeste muschii care sustin coloana vertebrala si are efecte negative asupra soldurilor si genunchilor. • tulburari de somn - stilul de viata sedentar nu tensioneaza in nici un fel organismul, iar acesta nu va simti prea des nevoia de odihna. Astfel vor aparea insomniile, in cazurile grave. • dureri de cap - cercetatorii au constatat ca persoanele care nu au facut exercitii fizice sunt predispuse cu pana la 14% la dezvoltarea durerilor de cap, de tipul migrenei, fata de cele care fac exercitii fizice in mod constant. • accelerarea procesului de imbatranire - telomerii sunt secvente repetate de ADN, situate la capetele cromozomilor, care au rol de a-i proteja de degradare. Pe masura ce imbatranim,
telomerii sunt mai scurti si deteriorarea lor este asociata cu semnele fizice care apar la varsta mijlocie sau la cea inaintata. La persoanele inactive, telomerii se scurteaza mai repede decat la persoanele active, in concluzie, procesul imbatranirii se accelereaza, iar rata mortalitatii creste. Cercetatorii au descoperit ca stresul influenteaza lungimea telomerilor, iar activitatea fizica reduce nivelul de stres. Desigur, daca pana acum ati urmat un stil de viata sedentar, poate parea destul de descurajant sa incepeti brusc sa faceti activitati fizice. Totusi, prin repetarea gradata a exercitiilor fizice de mica intensitate (ca spalatul rufelor, calcat, mers pe jos, etc.) iar apoi continuati cu alergare, ciclism, etc. adaptarea va fi mult mai usoara si veti avea un stil de viata sanatos.
O treime din copiii din intreaga lume sunt sedentari
Copiii sunt, de obicei, extrem de activi. Se joaca, alearga, sar, danseaza si, de multe ori, ni se pare ca nu se opresc niciodata din miscare. Lucrurile nu stau insa chiar asa. Un studiu efectuat de Organizatia Mondiala a Sanatatii arata ca, la nivel global, copiii petrec mai mult de trei ore in fata televizorului sau calculatorului, relateaza Reuters. La cercetare au participat peste 70.000 de copii, din 34 de state ale lumii. Coordonatorul studiului, Regina Guthold, a aratat ca, in general, copiii nu fac suficienta miscare, indiferent daca locuiesc in state dezvoltate sau nu . “In ceea ce priveste activitatea
fizica, nu am gasit diferente semnificative intre statele bogate si cele sarace”, a declarat Regina Guthold. “Copilaria intr-o tara saraca nu inseamna neaparat ca micutii au mai multa activitate fizica”. La cercetare au participat 72.845 de copii din Europa, Asia, America de Nord, America de Sud si Orientul Mijlociu, monitorizati in perioada 2003 – 2007. Realizatorii studiului considera “adecvat” ca tinerii de aceasta varsta sa faca cel putin o ora de exercitii fizice pe zi, cinci zile pe saptamana. Copiii care petrec trei sau mai multe ore pe zi uitandu-se la televizor sau stand in fata calculatorului, in afara orelor de scoala sau a perioadei dedicate temelor, au fost considerati sedentari.
Daca ne iubim copiii, sa le formam un stil de viata rational, bazat pe o alimentatie echilibrata, in care sa predomine consumul de cereale integrale, seminte, fructe si legume proaspete,
impreuna cu practicarea exercitiilor fizice in aer curat, pentru a preveni aceste boli aducatoare de suferinta si chiar de moarte. Atentie, parinti, si la consumul de grasimi, patiserii, bauturi carbogazoase si dulciuri rafinate in perioada sarbatorilor de iarna!
Sedentarismul, o „boală“ naţională
Pe locul 3 în Europa
Conform unor studii, România este pe locul al treilea în Europa în privinţa obezităţii la femei şi pe locul al patrulea la bărbaţi. Obezitatea este cauzată, în principal, de comportamentul alimentar. Tendinţa de a sări peste micul dejun şi sedentarismul sunt alţi doi dintre f actorii favorizanţi pentru problemele de greutate. Persoanele obeze sunt mai predispuse la riscuri pent ru sănătate, cum ar fi diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială şi creşterea colesterolului în sânge. Iată câteva riscuri la care se expun persoanele sedentare:
- Sedentarismul accelerează îmbătrânirea Specialiştii spun că, după o anumită vârstă, lipsa mişcării produce fracturi osoase care pot evolua rapid spre osteoporoză. Pentru prevenirea acestor boli, medicii ne recomandă ca măcar de două ori pe săptămână să mergem pe jos, într -un ritm alert, timp de 30 de minute. Cercetătorii sunt de părere că exerciţiile fizice uşoare, de cinci ori pe săptămâna, pot contribui la menţinerea sănătăţii organismului şi pot prevenii îmbătrânirea. - Sedentarismul face peste şapte milioane de victime anual Cercetătorii spun că o alimentaţie necorespunzătoare şi lipsa de mişcare au dus la creşterea cazurilor de boli de inimă: peste şapte milioane de oameni mor în fiecare an din cauza sedentarismului. - Sedentarismul tâmpeşte Medicii specialişti avertizează că persoanele sedentare îşi pot periclita activitatea creierului. Specialiştii au atenţionat, de-a lungul timpului, că lipsa activităţii fizice are efecte distructive majore asupra sănătăţii noastre, însă medicii sunt de părere că oamenii nu sunt conştienţi de acest lucru. Mai mult, spun ei, sedentarismul poate declanşa anumite boli şi le poate chiar agrava.
Stresul si sedentarismul ridica tensiunea romanilor
Potrivit unui studiu inceput in 2005 la nivel national, peste 40% dintre romani sufera de hipertensiune arteriala. Boala este una extrem de serioasa, avand in vedere faptul ca aceasta poate conduce la accidente vascular-cerebrale si la infarcturi. Specialistii in cardiologie au semnalat ca patru din 10 romani sunt hipertensivi. Grav este insa faptul ca doar 51,6% dintre acestia stiu ca sufera de o asemenea maladie si numai 7% dintre ei isi urmeaza corect tratamentul. Vinovati pentru incorectitudinea sau chiar intreruperea tratamentului se fac atat medicii de familie, cat si bolnavii. Circa 14% dintre doctori nu sunt convinsi de dezastrele pe care le produce hipertensiunea si ca tratamentul trebuie urmat toata viata, fara intrerupere. Totodata, tratamentul medical trebuie asociat cu renuntarea la sedentarism, la fumat, la excesul de sare din alimente, precum si la consumul de alcool“, a afirmat prof.dr. Eduard Apetrei. Medicii au avertizat asupra pericolului pe care il reprezinta aceasta boala, mai ales ca ea a inceput sa faca victime si printre tineri cu varste de peste 25 de ani si chiar si sub 25 de ani. Parlamentarii traiesc bine Vom avea o populatie din ce in ce mai bolnava, din cauza stresului, a greutatii corporale excesive, dar si a fumatului. O tensiune normala este cea de 140 cu 90 milimetri coloana de mercur, insa in cazul diabeticilor aceasta trebuie sa fie 130 cu 50. O mare greseala este practicarea automedicatiei. Bolnavii trebuie sa mearga la doctor pentru a li se prescrie un tratament adecvat“, a declarat prof.dr. Maria Dorobantu.
1 Factorii
de risc ce pot fi controlaţi şi preveniţi:
• Hipertensiunea
arterială (HTA) Hipertensiunea arterială constituie o cauză majoră de pierdere a capacităţii funcţionale a inimii şi de progresare a aterosclerozei. Atît inima cît şi alte organe vital importante – creierul, rinichii, ochii, - devin predispuse accidentelor vasculare care rezultă prin apariţia infarctului miocardic, a ictusului cerebral, a insuficienţei cardiace insuficienţei renale, pierderii văzului. Riscul afacerilor vasculare şi apariţia complicaţiilor enumerate mai sus creşte progresiv în cazul asocierii tensiunii arteriale majorate cu alţi factori de risc – fumatul, obezitatea, majorarea nivelului colesterolului în sînge, diabetul zaharat
etc. Hipertensiunea arterială are tendinţa de a creşte o dată cu vîrsta. HTA nu se defineşte de obicei prin simptome caracteristice, fiind un adevarat "ucigaş tăcut". Dacă se suspectează hipertensiune arterială, trebuie de acordat mai multă atenţie sănătăţii. Este necesar de urmat o dietă hipocalorică, de practicat regulat un sport, de a evita consumul sării, de abandonat fumatul şi de a monitoriza sistematic presiunea sîngelui - diminuînd agravarea stării de sănătate. • Tutunul - fumatul este unul dintre cei mai importanţi factori de risc privind bolile cardiovasculare. Cercetătorii au demonstrat, că fumătorii sînt predispuşi atacurilor de inimă de două ori mai mult, comparativ cu nefumătorii. Nicotina şi monoxidul de carbon din ţigară reduc cantitatea de oxigen din sînge prin îngroşarea pereţilor vaselor sanguine şi prin formarea cheagurilor de sînge, astfel fiind unul dintre cei mai mari factori de risc privind bolile circulaţiei periferice. De fapt, acest aspect este întîlnit aproape exclusiv în cazul fumătorilor. Aceştea, dacă se confruntă cu simptomele unei circulaţii periferice precare sînt predispuşi dezvoltării gangrenelor Persoanele care fumează prezintă riscuri mari în privinţa bolilor arterelor coronare şi a infarctelor, decît cei nefumători.
• Hipercolesterolemia (nivelul crescut al colesterolului sanguin) - riscul bolilor
•
coronariene creşte cu cît colesterolul atinge un nivel ridicat. Cînd sînt prezenţi şi alţi factori de risc, precum hipertensiunea arterială şi fumatul, gradul de expunere faţă de bolile cardiovasculare este mai mare. Colesterolul se găseţte mai mult în grăsimile animale. Fructele şi legumele nu conţin colesterol, de aceea sunt recomandate în orice tip de dietă. Hipodinamia sau sedentarismul - un stil de viaţă caracteristic prin mişcare insuficientă şi este un factor de risc pentru bolile arterelor coronare. Cînd inactivitatea fizică este asociata cu o alimentaţie nesănătoasă, hipercolesterolemia. Toţi aceşti factori reuniţi - măresc riscurile bolilor cardiovasculare creşte. Exerciţiile regulate şi moderate impiedică declanşarea hipertensiunii arteriale şi a altor afecţiuni cardiace. Activitatea fizica controleaza nivelul colesterolului, obezitatea şi tensiunea arterială. Pentru a avea rezultate pozitive, trebuie de practicat sportul cel putin timp de 30- 60 de minute pe zi. Activităţile moderate, precum plimbările, dansul, gradinăritul, munca în gospodărie pot ajuta de asemenea la o buna funcţionare a inimii. Persoanele inactive pot începe cu 10 minute de mişcare pe zi, urmărind creşterea minutelor de la o zi la alta. Înainte de a începe un program riguros de exerciţii este bine de consultat medicul. 2
• Obezitatea
•
şi greutatea supraponderală - oamenii care au un exces de grăsimi în organism sî nt predispuşi multor probleme de sănătate, precum: hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul, cancerul, etc. Multe dintre aceste persoane se confruntă cu nenumărate dificultăţi în lupta împotriva kilogramelor în plus. De menţionat, însa, că pînă şi o pierdere ce pare la prima vedere nesemnificativă reduce hipertensiunea arterială şi nivelul colesterolului total. Diabetul zaharat - diabetul este o boală în care organismul nu mai răspunde corespunzator hormonului insulina. Organismul are nevoie de insulina pentru a
tranforma zahărul, amidonul şi alte alimente în energie. Diabetul (boala ce se caracterizează prin creşterea cantităţii de zahăr în sînge şi în urină) se intîlneşte sub două forme principale: 1. Diabetul juvenil - apare încă din primii ani de viaţă. Persoanele care se confruntă cu această formă de diabet, prezintă o deficienţă insulară primară şi trebuie să -şi introducă insulina pentru a rămîne în viaţă. 2. A doua formă de diabet - este cea mai frecventă întîlnită formă şi apare de obicei în cazul adulţilor de vîrstă mijlocie. Obezitatea şi activitatea fizică insuficienţă sînt principalii factori de risc ai acestei boli. Într -o formă uşoară, diabetul poate rămîne nedepistat pentru mai mulţi ani. Diabetul netratat crează probleme medicale serioase, inclusiv şi bolile cardiovasculare. Diabetul măreşte riscurile atacurilor, ale accidentelor vasculare cerebrale şi ale hipertensiunii arteriale inclusiv, dac[ nivelul de glucoză este corectat. Tensiunea arteriala a unui diabetic trebuie sa fie menţinută la nivelul 120/80 mm Hg. De cele mai multe ori, diabeticii decedează din cauza uneia dintre afecţiunile cardiovasculare. Pentru oamenii care se confruntă cu diabetul este foarte important să consulte medicul şi să meargă periodic la control. Controlul greutăţii, exerciţiile fizice moderate - sînt lucruri ce trebuiesc respectate de diabetici pentru a reduce
factorii de risc la care sînt expuşi.
2.Factorii de risc ce nu pot fi controlaţi: Înaintarea în vîrstă - atacurile de inimă se pot declanşa la orice vîrsta. Cu toate acestea, o dată cu trecerea anilor - creşte riscul confruntării cu una dintre afecţiunile cardiovasculare. • Ereditatea - Unele familii sunt condiţionate genetic privind creşterea nivelului de colesterol sau a trigliceride lor. Diabetul ca şi hipertensiunea arterială se pot transmite de la o generaţie la alta. Bineînţeles, este adevărat că şi stilul de viaţă caracteristic fiecărei familii poate accentua sau diminua factorii de risc. De •
exemplu, membri unei familii pot fi supraponderali, inactivi fizic, pot fuma sau
pot avea o alimentatie bogată în grăsimi şi colesterol. De aceea, pentru că este greu de a controla moştenirea ereditară, este cu atît mai important să se prevină din timp toţi factorii de risc pentru a evita afecţ iunile cardiovasculare. 3
3.Alţi factori de risc ai bolilor cardiovasculare: • Reacţia
în faţa stresului - toată lumea se confruntă cu stresul, însă, fiecare persoană are stilul său specific de a reacţiona în faţa lui. Stresul acumulat într -o măsură sporită pe o durata lungă de timp şi reacţia de negare a acestuia pot cauza diferite probleme (fumatul etc) care predispun la bolile cardiovasculare. Este necesar a se
găsi modalităţi sănătoase pentru a depăşi stresului. • Alcoolul consumat în exces mareşte tensiunea arterială, conducînd la insuficienţa cardiacă sau chiar la infarct. Femeile ar trebui sa nu consume mai mult de o doză alcoolică pe zi (140 ml vin sau bere). Bărbaţii pot beneficia de două doze alcoolice pe zi (300 ml vin sau bere) în sco puri profilactice. Pentru a preveni malformaţiile nou-nascuţilor, femeile însărcinate nu trebuie să consume băuturi alcoolice sub nici o formă. • Consumul de droguri - drogurile cauzează endocardita şi atacul de cord. Consumul de orice tip de droguri dete rmină producerea accidentelor vasculare cerebrale şi a infarctelor. Uneori, utilizarea drogurilor este fatală chiar de la prima încercare. După cum s-a menţionat, printre lucrurile sau obiceiurile pe care noi le putem evita sau pe care le putem ţine sub control, cu scopul reducerii riscului producerii bolilor de inimă se numără: obezitatea, valorile crescute ale colesterolului în sînge, hipertensiunea arteriala, obiceiul fumatului, obiceiurile alimentare nesănătoase, excese alimentare şi consumul abuziv de alcool, sedentarismul. Este foarte importantă promovarea unor obiceiuri sănătoase din prima zi de viaţă, obiceiuri care să prevină riscurile instalării unor afecţiuni cardiovasculare grave cîteva decenii mai tîrziu. Şi nu în ultimul rînd, efectuarea controalelor medicale periodice la medicul de familie, pentru a verifica greutatea, tensiunea arterială, pentru a face un examen electrocardiogra fic şi un bilanţ lipidic anual. 4
