ANATOMIE
CURS 1
RECEPTORII
- aduc informatii din mediile extern si intern - sunt transformatori de energie si aarate de codificare Clasificare! - dua S"erington! extero- # rorio- si interorecetori - dua natura stimulului! mecano- # termo- # c"emo- si electromagneticorecetori - in functie de modul de recetie! sunt recetori de contact si telerecetori 1$ Mecanorecetori! tactili# de resiune# %esti&ulari# acustici# corii 'olgi# fusuri neuromusculare# ($ Termorecetori! entru cald si rece# ei recetionea)a %ariatiile de temeratura *$ C"emorecetori! olfacti%i# gustati%i# cei din )onele reflexogene +$ Electromagneticorecetori! in retina A, ETERORECEPTORI Sunt terminatii ner%oase li&ere incasulate sau intraeidermice care se gasesc in tot corul# entru iele ro%in din derm# a.ung la mem&rana &a)ala a eidermului# ierd teaca de mielina si se fixea)a e celulele din stratul Malig"i formand .onctiuni neuro-eiteliale care recetionea)a durerea, Exista terminatii ner%oase si in .urul firului de ar# care se numesc eritri"iale# in final fiind rinse intre ( celule Sc"/ann, Se mai gasesc in eriost# casule articulare# musc"i# seroase, Sensi&ilitatea tactila este recetionata de! 1$ 0iscurile Merel 2 sunt sensi&ile la atingeri usoare# sunt situate in stratul sinos eidermic in regiunile fara eri3 au asectul unei retele ner%oase in forma de cua care contine o celula mare# modificata, Sunt recetori incasulati, ($ Corusculii Meissner 2 sunt sensi&ili la atingeri raide# se gasesc in stratul ailar al dermului in secial in regiunile lisite de ar, Sunt formatiuni incasulate secifice ulei degetului# mucoasei linguale# organelor genitale feminine si mamelonului# si au forma o%ala# dimensiune aroximati% 456, Sunt alcatuiti dintr-o fi&ra ner%oasa care isi ierde mielina# o casula fina eriferica# celule turtite rintre care se afla fi&ra ner%oasa siralata, 7a eriferia sa leaca fi&re foarte fine care se continua cu tonofi&rile din eiderm, Recetorii sunt foarte sensi&ili la deformari ale ielii datorita acestor fi&re, Sensi&ilitatea resionala este asigurata de! 1$ Corusculii 8ater-Pacini 2 se gasesc in "ioderm e fata almara a mainii# fata lantara a iciorului si degetelor# "iodermul &ratului# cefei# in organele genitale ale am&elor sexe# in eriost# in .urul articulatiilor3 sunt mari# au 1-+ mm lungime# sunt recetori entru resiuni mari si %i&ratii, Ei au forma sferica la adult# sunt foarte %oluminosi si sunt alcatuiti dintr-o casula eriferica formata din (5-95 de lamele celulare concentrice, In axul central sunt utine celule si o terminatie ner%oasa, 0ua intrarea in coruscul fi&rele ierd teaca de mielina si se termina o&isnuit in forma de &ul&i sau &utoni terminali, ($ Corusculii :rause 2 sunt situati in derm# in aroierea eidermei si recetionea)a sensi&ilitatea termica ;rece$, *$ Corusculii Ruffini 2 sunt situati in derm# mai aroae de "ioderm# si in casulele articulatiilor# si recetionea)a sensi&ilitatea termica ;cald$, Sensi&ilitatea dureroasa 2 este recetionata de terminatiile ner%oase li&ere situate in eiderm si derm# unde formea)a un lex suerficial si altul rofund# 0in lexul rofund iau nastere ramificatiile intraeidermice terminate in &uton e
surafata celulelor malig"iene# in imediata aroiere a stratului granular, <, PROPRIORECEPTORI Pot fi clasificati dua functie in! a$ Proriorecetori care culeg informatii in legatura cu sensul miscarii si cuo)itia caului# a mem&relor sau segmentelor de mem&ru, Ei sunt situati la ni%elul articulatiilor# in casulele articulare# ligamente# tendoane# eriost si in la&irintul mem&ranos al urec"ii interne# 0in aceasta categorie fac arte! 1$ Corusculii neurotendinosi 'olgi 2 sunt sensi&ili la tensiuni uternice# rasund la contractia acti%a a musc"iului si sunt situati la .onctiunea musc"i-tendon, ($ Corusculii Ruffini 2 sunt situati in stratul suerficial al casulei articulare si deser%iti de fi&re ner%oase de ti (# sunt corusculi cu adatare lenta si culeg informatii in legatura cu o)itia si miscarile din articulatii, *$ Terminatiile ner%oase li&ere 2 aartinand tiului *# se ramifica in toata grosimea casulei articulare# sunt cu adatare lenta si transmit sensi&ilitatea dureroasa articulara cau)ata de amlitudinea excesi%a a miscarii, +$ Corusculii Pacini 2 sunt situati in stratul rofund al casulei articulare# sunt cu adatare raida si sunt foarte sensi&ili la miscari si modificari de resiune, &$ Proriorecetori ce recetionea)a informatiile de la ni%elul musc"ilor# controlea)a gradul de contractie si ermit comararea miscarii intentionate cu cea executata# deci de control al tonusului muscular, 0in aceasta categorie fac arte doar fusurile neuromusculare, =usurile neuromusculare sunt diseminate rintre fi&rele musculare striate fata de care sunt ase)ate in aralel si sunt sensi&ile la tensiunea de contractie a musc"iului, Ele sunt alcatuite din (-15 fi&re musculare striate modificate# numite fi&re intrafu)oriale, Aceste fi&re sunt de ( tiuri! - fi&re cu sac nuclear - fi&re cu lant nuclear 1$ =i&rele cu sac nuclear 2 sunt lungi si groase# se insera e endomisiumul fi&relor musculare extrafu)oriale3 ele au rol in rasunsul dinamic al musc"iului# controland lungimea musc"iului# gradul de contractie al musc"iului si se contracta lent, ($ =i&rele cu lant nuclear 2 sunt su&tiri si scurte# se insera fie e casula fusului fie e teaca fi&relor cu sac nuclear, Contin miofi&rile mai utine# se contracta mai raid decat rimele si au rol in rasunsul static in adatarile lente# controland numai lungimea musc"iului, =usurile au iner%atie sen)iti%a si motorie, a$ Iner%atia sen)iti%a este asigurata rin ( tiuri de terminatii ner%oase! rimare si secundare, 1, Terminatiile rimare ;anulosirale amielinice$ aartin fi&relor mielinice groase si se rulea)a in .urul ecuatorului fi&relor cu sac nuclear# intr-un sant adanc al sarcolemei, (, Terminatiile secundare ;in &uc"et$ aartin gruului ( si se gasesc la surafata sarcolemei# sau in santuri seciale, &$ Iner%atia motorie este indeendenta de cea a fi&relor extrafu)oriale# fiind asigurata de ( categorii de fi&re care alcatuiesc in ansam&lu sistemul fi&relor mici motorii sau fi&rele gamma! - fi&rele gamma 1# cu conducere raida# iner%ea)a in secial fi&rele cu sac nuclear in )onele olare unde formea)a laci motorii tiice - fi&rele gamma (# cu conducere lenta# iner%ea)a am&ele tiuri de fi&re intrefu)oriale# dar in secial e cele cu lant nuclear# rin terminatii difu)e situate in aroierea )onei ecuatoriale, Excitarea neuronului gamma acti%ea)a fi&rele intrafu)oriale# care rin contractie excita recetorul anulosiral# si aceste la randul sau media)a acti%area moderata a motoneuronului 6-tonic# cu cresterea tonusului muscular# iar daca stimularea este intensa# cu contractie musculara, In"i&area sistemului gamma reduce tonusul muscular,
C, INTERORECEPTORI Ei recetionea)a informatii in legatura cu acti%itatea %iscerelor# si diferite asecte ale "omeosta)iei, In general sunt terminatii ner%oase li&ere# in eretii %aselor si organelor# dar exista si su& forma de corusculi lamelati in cord# ancreas# ad%enticea %aselor, 0ua functie ei ot fi! c"emorecetori# &arorecetori si osmorecetori,
ANATOMIE 2 CURS ( Exista * tiuri de fi&re ner%oase! 1$ =i&re mielinice A - sunt de ( feluri! a$ aferente 2 sunt de * feluri ;dua sensi&ilitate$ ! >? care aartin sensi&ilitatii rorioceti%e si au diametru ? (5 6m si %ite)a de conducere ?155 m@s ;fi&re anulosirale si fi&re rorioceti%e constiente$ >? care aartin sensi&ilitatii tactile si au diametru > -1 6m si %ite)a de conducere > (5-45 m@s >? care aartin sensi&ilitatii termoalge)ice si au diametru > -B 6m si %ite)a de conducere > -(5 m@s &$ eferente 2 sunt de * feluri ! 6 - fa)ice ;fi&re somatice ce roduc contractii raide$ - tonice ;fi&re somatice ce roduc contractii lente$ 6 - fi&re colaterale sre fusurile neuromusculare 6 - 1 ;asigura iner%atia motorie a fusului roducand contractii raide$ - ( ;asigura iner%atia motorie a fusului roducand contractii lente$ ($ =i&re mielinice < - au diametru de * 6m si %ite)a de conducere > -1 m@s - sunt fi&re %egetati%e eferente reganglionare *$ =i&re amielinice C - au diametru ( 6m si %ite)a de conducere > 5#(-* m@s - sunt fi&re %egetati%e ostganglionare si ale sensi&ilitatii %iscerale si termice Radacina osterioara a ner%ului sinal Radacina osterioara are e traiectul sau ganglionul sinal care contine rotoneuronul tuturor cailor ascendente si care are la eriferie o manta de celule satelite# acest ganglion continand in rincial ( tiuri de neuroni! mari# de 1556# si mici# de (5-(6, Acesti neuroni sunt de ti seudouniolar# sunt rotun)i si au o singura relungire care se di%ide intr-o comonenta eriferica ;dendrita$ si o comonenta centrala ce %a intra in madu%a ;axon$, 0in fi&rele radacinii osterioare# (@* sunt amielinice sau sla& mielinice iar restul sunt mielinice, 7a intrarea in madu%a# entru fi&rele mielinice teaca de mielina se su&tia)a foarte mult# iar entru cele amielinice disar celulele Sc"/ann si aceasta )ona de intrare in madu%a este considerata limita dintre sistemul ner%os central ;SNC$ si sistemul ner%os eriferic, 7a intrarea in madu%a sinarii fi&rele radacinii osterioare sunt de * feluri ! - scurte# care se termina in mielomerul de la acelasi ni%el - intermediare# care urca sau co&oara cate%a segmente - lungi# care nu se termina in madu%a, Primele doua tiuri de fi&re# odata intrate in madu%a se imart in ramuri
ascendente si descendente# iar acestea la randul lor se imart in fi&re su&tiri si groase, 1$ =i&rele su&tiri 2 conduc sensi&ilitatea tactila rotoatica# de resiune# termoalge)ica si dureroasa# a.ung in )ona %entrolaterala a cornului osterior ;)ona marginala 7issaner$# unde se &ifurca intr-o ramura ascendenta si una descendenta# am&ele articiand la formarea fasciculului dorsolateral,
($ =i&rele groase 2 conduc sensi&ilitatea tactila eicritica si sensi&ilitatea rorioceti%a# se &ifurca intr-o ramura ascendenta lunga si alta descendenta scurta! ramura descendenta ia arte la formarea )onei cornoradiculare de e fata %entromediala a cornului osterior# iar ramura ascendenta se comorta diferit ;cea a fi&relor lungi atrunde in cordonul osterior si se termina in nucleii gracil si cuneat din &ul&$, Mielomerul este un segment medular si ri)omerul este radacina ner%ului sinal, Pentru fi&rele scurte exista ec"i%alenta intre mielomer si ri)omer iar entru cele intermediare nu exista, In ractica! - sectionarea tuturor radacinilor osterioare duce la disaritia oricarui fel de sensi&ilitate ;aneste)ie$ - daca sectionam numai o radacina aare o "ioeste)ie si de aceea cand se fac infiltratii e traiectul ner%ilor intercostali# tre&uie infiltrat si ner%ul suraadiacent si cel su&iacent, CAI7E ASCEN0ENTE Caile ascendente sunt cele care e de-o arte conduc toate modalitatile sen)iti%e iar e de alta arte contri&uie la ela&orarea actelor reflexe si determina gradul de %igilenta al structurilor suerioare, Caile ascendente sunt formate din tracturi si fascicule gruate in doua sisteme! lemniscal si extralemniscal, a$ Sistemul lemniscal 0in sistemul lemniscal fac arte! fasciculul gracil# fasciculul cuneat# tractul sinotalamic lateral ;artial$# lemniscul lateral# lemniscul trigeminal, Sistemul lemniscal este mai nou filogenetic# este un sistem raid# este o cale aucisinatica si se roiectea)a in aria somesti)ica# camurile *# (#1 din girul ostcentral al lo&ului arietal si in aria someste)ica secundara 2 e &u)a suerioara a santului lateral, 0easemenea# sistemul lemniscal este un sistem de reci)ie! - reci)ie de transmitere# deoarece neuronii de origine au o mare afinitate entru un anumit ti de sensi&ilitate, - reci)ie de locali)are# deoarece exista o somatotoie &ine definita in fiecare segment al acestor cai, - reci)ie de discriminare# datorita fenomenelor de in"i&itie reciroca si de con%ergenta, &$ Sistemul extralemniscal =ace arte dintr-un sistem de aarare si rotectie contra agresiunilor externe si este format din! fasciculele sinocere&eloase anterior si osterior# fasciculul sinotalamic anterior# o arte din fasciculul sinotalamic lateral# fasciculele sinooli%ar# sino%esti&ular# sinoontin# sinoreticular# sinotectal# sinocortical, Este o cale lenta# difu)a# olisinatica# indirecta# iar roiectia centrala se face in sistemul lim&ic# nefiind de mare reci)ie, Caile extralemniscale sunt rere)entate in cadrul someste)iei rin doua sisteme sen)oriale! - un sistem de roiectie difu)a - un sistem de cai sen)iti%e de asociatie
Caracteristica rinciala a sistemului extralemniscal este lasticitatea electrofi)iologica! un neuron solicitat# indiferent de ni%elul la care este situat# rasunde la stimuli multilii# diferiti# alicati e o mare surafata recetoare,
CAI7E SENSI
si urca rin trunc"i suerolateral de lemniscul medial, - al doilea gru rere)inta comonenta aleosinotalamica si fi&rele lui formea)a fasciculul sinoreticulotalamic,
=asciculul sinoreticulotalamic informea)a desre intensitatea durerii iar lemniscul sinal desre diagnosticul durerii, +$ Neuronul * 2 entru comonenta neosinotalamica se gaseste in nucleul %entral osterolateral ;N8P7$# iar entru comonenta aleosinotalamica in nucleii intralaminari! aracentral si central lateral $ Dona de roiectie corticala 2 este in aria someste)ica rimara entru fi&rele comonentei neosinotalamice si in aria someste)ica secundara entru fi&rele comonentei aleosinotalamice 6 Mai exista un fascicul rotoatic# numit sinotectal# care are rotoneuronul in ganglionul sinal# deutoneuronul este ro&a&il in cornul osterior# neuronul * este in coliculul suerior iar roiectia este in talamus, Acest fascicul are rol in orientarea caului si oc"ilor sre )ona stimulata, Calea sensi&ilitatii eicritice 1$ Recetorii 2 sunt corusculi Meissner# Pacini entru %i&ratii si terminatiile ner%oase li&ere entru tact, ($ Protoneuronul 2 se gaseste in ganglionul sinal iar axonul lui ocua artea mediala a radacinii si este o fi&ra groasa care a.unge in artea %entromediala a cornului osterior, Aceste fi&re se imart intr-o ramura ascendenta care a.unge in cordoanele osterioare si formea)a fasciculele 'racil ;medial$ si Cuneat ;lateral$ si o ramura descendenta3 ele dau colaterale in madu%a# colaterale ce rere)inta fasciculul Reflex# care este &a)a anatomica a reflexului mitotic, =asciculele gracil ;'oll$ si cuneat ;
ANATOMIE 2 CURS * CAI7E SENSI
Are traiect comun cu calea eicritica si %i&ratorie 1$ Recetorii acestei cai sunt corusculii tendinosi 'olgi# terminatiile ner%oase li&ere si corusculii Ruffini ($ Protoneuronul 2 se gaseste in ganglionul sinal# axonul lui intra in madu%a si formea)a fasciculele gracil si cuneat# care %or face sinasa cu deutoneuronul in &ul&# in nucleii omonimi, *$ 0eutoneuronul 2 este situat in regiunea dorsala a &ul&ului# in nucleii gracil si cuneat# iar axonul deutoneuronului se incrucisea)a e linia mediana si formea)a lemniscul medial# la ni%elul caruia exista o somatotoie! dinsre anterior sre osterior -? coccigian-sacral-lom&ar-toracal-cer%ical ;CS7TC$ 3 la ni%elul untii lemniscul medial se lasea)a ori)ontal iar somatotoia este# de la dreata la stanga -? coccigian-sacral-lom&ar-toracal-cer%ical ;CS7TC$, 7emniscul medial a.unge in talamus in nucleul %entral osterolateral ;N8P7$, +$ Neuronul * 2 este in talamus# in nucleul %entral osterolateral# unde mem&rele inferioare se roiectea)a lateral# iar mem&rele suerioare se roiectea)a medial# aria cea mai intinsa fiind ocuata de roiectia mainii, Toate roiectiile sunt contralaterale# cu excetia regiunii &ucale, $ Dona de roiectie corticala 2 este in aria someste)ica rimara# unele fi&re trecand si in regiunea recentrala, F Exista o maladie ;Ta&es -? sifilis tertiar$ care afectea)a cordoanele osterioare si ii da &olna%ului nesiguranta in miscari acti%e ;ataxie cere&eloasa$ si nu isi recunoaste o)itia mem&relor, Calea sensi&ilitatii rorioceti%e de control a miscarii, Sensi&ilitatea rorioceti%a de control are * tracturi! - tractul sinocere&elos osterior# direct ;=lec"sig$ - tractul sinocere&elos anterior# incrucisat ;'o/ers$ - fasciculul cuneocere&elos, 1$ Recetorii acestei sensi&ilitati sunt! fusurile neuromusculare# corusculii Pacini mici# terminatiile ner%oase li&ere, ($ Protoneuronul 2 este locali)at in ganglionul sinal# iar axonul este de dimensiuni mi.locii# ri)omerul fiind egal cu mielomerul lus 9-B segmente medulare, *$ 0eutoneuronul 2 este situat in mai multi nuclei! a$ entru tractul sinocere&elos osterior isi are originea in nucleul toracic ;lama B Rexed$ intins intre C 2 7(3 dua sinasa cu deutoneuronul# axonul trece in cordonul lateral ous# aoi urca la ni%elul &ul&ului unde este situat %entral de nucleul tractului sinal al trigemenului si dorsal de iramida &ul&ara, Prin edunculul cere&elos inferior ;PCI$ de aceeasi arte# a.unge la aleocere&el su& forma de fi&re musc"ioase# in %ermisul anterior si in regiunea ara%ermiana a emisferelor cere&eloase, Aceste fi&re au rol in coordonarea contractiilor indi%iduale ale musc"ilor si in coordonarea miscarilor osturale,
&$ entru tractul sinocere&elos anterior isi are originea in lamele # 9# B Rexed din cornul osterior, =i&rele secundare ale deutoneuronului se incrucisea)a in roortie de 45G trecand in cordonul lateral ous# entru a forma tractul sinocere&elos anterior in care %or intra si 15G fi&re isilaterale, A.ung in &ul&# unte# me)encefal# incon.ura edunculul cere&elos suerior ;PCS$# si rin %alul medular suerior a.ung in cere&el, Acest fascicul are rol in sinergia miscarilor %oluntare, c$ fasciculul cuneocere&elos aduna informatii de deasura lui C# fi&rele intra in madu%a si a.ung la deutoneuron# care este in nucleul cuneat accesor ;8on Monao%$ de la ni%elul &ul&ului# iar axonul lui formea)a fasciculul cuneocere&elos care a.unge la cere&el rin fi&rele arcuate externe dorsale# e calea edunculului cere&elos inferior isilateral# si se termina in aria mem&rului suerior, Se considera ca nucleul accesor este o continuitate a celui toracic, Acest fascicul asigura corelatia mem&relor suerioare cu cele inferioare in timul
executarii unor miscari, F Calea rorioceti%itatii entru ca si fata isi are recetorii in musc"ii masticatori# ielosi# in dinti# gingii# musc"i extrinseci ai glo&ului ocular3 rotoneuronul se afla in nucleul me)encefalic al trigemenului# ale carui relungiri se duc sre nucleul motor al trigemenului si in formatiunea reticulara me)encefalica, CAI7E SENSI
Exista un sistem descendent de suresie a durerii# cu locali)area in su&stanta reticulata din me)encefal# in su&stanta cenusie eriaeductala si in nucleul dorsal al rafeului de unde leaca descendent fi&re reticulosinale serotoninergice# care a.ung la neuronii lamei ( Rexed ce %or secreta enefaline si 6-endorfine3 daca acest sistem este acti%at# durerea este erceuta mai utin, Exista in organism organe care nu au recetori de durere! arenc"im "eatic# endocard# arenc"im ulmonar# creier 2 cu excetia meningelui,
ANATOMIE 2 CURS + CAI7E SENSI
Au aceeasi inlantuire neuronala# recetori si roiectie ca restul cailor ascendente, a$ Caile exteroceti%e sunt ! - tactila eicritica - tactila grosiera ;rotoatica$ - termoalge)ica 1$ Recetorii! terminatii ner%oase li&ere# discuri Merel# corusculi Meissner# :rause# Pacini si Ruffini# care sunt situati in tegumentul regiunii caului# gatului si fetei, ($ Protoneuronul! se gaseste e traiectul ganglionilor sen)iti%i ai ner%ilor cranieni ;ganglionul trigeminal 'assel# ganglionul geniculat al ner%ului facial si ganglionii inferiori ai ner%ilor glosofaringian si %ag$, Neuronii din acesti ganglioni au aceeasi structura# fiind seudouniolari# relungirile lor dendritice a.ung la recetori iar cele axonale a.ung in trunc"iul cere&ral rin ner%ii cranieni, *$ 0eutoneuronul! se gaseste in trunc"iul cere&ral la ni%elul nucleilor sen)iti%i ai ner%ului trigemen ;nucleul sen)iti% suerior din unte 2 in el a.ung informatii tactile eicritice3 nucleul tractului sinal al ner%ului trigemen din &ul& 2 in el a.ung informatii tactile rotoatice si termoalge)ice$, Acesti nuclei au o somatotoie# ramurile ner%ului trigemen sfarsesc in acesti nuclei astfel! -? ner%ul oftalmic in artea anterioara -? ner%ul maxilar la mi.loc -? ner%ul mandi&ular in artea osterioara Ase)are! in trunc"i acesti nuclei sunt ostero-lateral# la ni%elul calotelor &ul&ara si ontina, 0atorita fatului ca aferentele nucleilor aduse de ner%ul trigemen atrund numai la ni%elul untii# exista diferente intre marimea nucleilor si grosimea fi&relor ce a.ung la ei ;inferior 2 nucleii sunt mai mari iar fi&rele mai utine3 suerior 2 nucleii sunt mai mici si fi&rele sunt mai multe$, Axonii deutoneuronului formea)a fasciculul trigemino-talamic# sau lemniscul trigeminal# care are ( arti! A, =asciculul trigemino-talamic anterior! este mai gros si are originea in nucleul tractului sinal al ner%ului trigemen, Acest fascicul se asea)a osterior de lemniscul medial# cu care a.unge la talamus, <, =asciculul trigemino-talamic osterior! este mai su&tire si are originea in nucleul sen)iti% suerior din unte ;conducand sensi&ilitatea eicritica$, Acest fascicul se asea)a in formatia reticulara a trunc"iului# lateral de fasciculul longitudinal medial ;=7M$, Pentru am&ele fascicule axonii sunt decusati, +$ Neuronul *! este talamic si se gaseste in nucleul %entral ostero-medial ;N8PM$ $ Dona de roiectie corticala! se afla la &a)a girului ostcentral# in "omunculus sen)iti%, &$ Caile rorioceti%e, 1$ Recetorii! corusculi tendinosi 'olgi# terminatiile ner%oase li&ere# corusculi Ruffini# corusculi Pacini mici# care se gasesc in musc"ii masticatori# glo&i oculari# eriost al%eolar# articulatie temoro-mandi&ulara, Studiile facute la om demonstrea)a re)enta rotoneuronului in diencefal ;in nucleul tractului me)encefalic al trigemenului# cu aceeasi somatotoie ca a nucleului inferior$, Alte studii demonstrea)a re)enta rotoneuronului in ganglionul trigeminal si a deutoneuronului in nucleul tractului me)encefalic al trigemenului,
Ner%ii glosofaringian si %ag aduc informatii exteroceti%e si interoceti%e in lus fata de ner%ul trigemen, Ner%ul glosofaringian 2? aduce informatii exteroceti%e de la fata osterioara a %alului alatin# mucoasa faringiana# tu&a auditi%a# urec"e medie si antrum
mastoidian a$ Protoneuronul! se gaseste in ganglionul suerior al ner%ului glosofaringian &$ 0eutoneuronul! se gaseste in nucleul sen)iti% suerior al ner%ului trigemen, 2? aduce informatii %isceroceti%e de la sinusul carotic a$ Protoneuronul! se gaseste in ganglionul inferior al ner%ului glosofaringian &$ 0eutoneuronul! se gaseste in nucleul dorsal sen)iti% al ner%ului glosofaringian din &ul&, Ner%ul %ag 2? aduce informatii exteroceti%e de e eretele osterior al meatului acustic extern# fata mediala a a%ilionului urec"ii ;)ona Ramse-Junt$# mucoasa laringo-faringelui# mucoasa laringelui a$ Protoneuronul! se gasestein ganglionul suerior al %agului &$ 0eutoneuronul! se gaseste in nucleul tractului solitar si nucleii sen)iti%i ai ner%ului trigemen, 2? aduce informatii interoceti%e din teritorii intinse a$ Protoneuronul! se gaseste in ganglionul inferior al %agului &$ 0eutoneuronul! se gaseste in nucleul dorsal sen)iti% al ner%ului %ag, =ASCICU7E7E 0E ASOCIATIE A7E MA0U8EI Aceste fascicule sunt formate din relungirile interneuronilor care fac legatura intre segmentele medulare sura- si su&iacente# isi- si contralateral# uneori c"iar &ilateral fara sa araseasca madu%a, Pentru cordoanele laterale si anterioare# aceste fascicule formea)a fasciculele rorii ale madu%ei# situate imediat in %ecinatatea su&stantei cenusii, Cordonul osterior are mai multe fascicule de asociatie# si situate la distanta de su&stanta cenusie, =ORMATIA
RETICU7ARA A TRUNCJIU7UI CERE
Rere)inta o matrice neuronala rin oc"iurile careia trec fascicule si nuclei secifici, Aceasta formatie se intinde din artea suerioara a madu%ei ana in regiunea su&talamica si este formata din mase neuronale multile# organi)ate in gruuri de nuclei# si o retea imensa de fi&re disuse in toate sensurile, Nucleii formatiei sunt imartiti in * gruuri! centrali# lateral si aramedian# reticulari mediani, 1$ Nucleii centrali sunt in numar de 9 si se gasesc! - in &ul&! nucleii %entral si gigantocelular - in unte! nucleii ontin caudal# ontin oral si reticulat al tegmentului ontin - in me)encefal! nucleul reticular me)encefalic, Acesti nuclei sunt tra%ersati si imartiti de tractul central al calotei in ( )one! - laterala ;sen)oriala$ 2 care rimeste informatii nesecifice de la fasciculele sinotalamice3 de la nucleul tractului solitar cu informatii de la ner%ii facial# glosofaringian si %ag3 de la lemniscul trigeminal cu informatii de la ca si gat3 si de la nucleii acustici si %esti&ulari, - mediala ;efectorie$ 2 de la care ornesc ( gruuri de curenti! ascendenti si descendenti, A$ Curentii ascendenti folosesc ( cai! - calea talamica rere)entata de sistemul talamic difu) ;nucleii intralaminari$ sre "iotalamus# entru mentinerea "omeosta)iei# sau sre neostriat ;nucleii &a)ali ai emisferelor cere&rale$ si cortex - calea extratalamica ce ocoleste talamusul# tra%ersand regiunea su&talamica si casula interna# sre cortexul lim&ic,
Am&ele cai trimit informatii nesecifice cortexului rin sistemul fi&relor ascendente acti%atoare corticale ;sistemul reticulat acti%ator ascendent 2 SRAA$, Acest sistem determina starea de alarma# %igilenta si starea de %eg"e, Acestea
rere)inta o conditie necesara entru recetionarea stimulilor secifici adusi de cai secifice# si entru reali)area reflexelor trunc"iului cere&ral, Starile inter%in in mecanisme comlexe de integrare# in legatura cu moti%atia si emotia, A&olirea functiei sistemului reticulat acti%ator ascendent determina starea de somn# totodata aarand si undele 6 corticale la electroencefalograf ;EE'$, SOMNU7 este un roces acti% re)ultat rin ( modalitati! -? rin surimarea si a&olirea acti%itatii sistemului reticulat acti%ator ascendent ;de)acti%are asi%a reticulata$ -? rin stimularea unor structuri care induc somnul ;de)acti%are acti%a$, Somnul se caracteri)ea)a rin ( stari! a$ somnul de &a)a# care rere)inta B5-5G din timul de somn si care la randul sau se caracteri)ea)a rin! este suerficial# mio)a# astrarea tonusului musculaturii cefei# astrarea acti%itatilor reflexe medulare# electroencefalograma este caracteri)ata rin unde lente corticale, &$ somnul aradoxal# care rere)inta (5-*5G din timul de somn si se caracteri)ea)a rin! este rofund# midria)a# a&olirea tonusului muscular si a reflexelor sinale# %ise# miscari raide ale glo&ilor oculari ;5-95@min,$# modificari %egetati%e ;"iotensiune# &radicardie# modificari resiratorii# erectie$, Somnul rofund inter%ine in %aluri de 15-1 minute# ce se reeta eriodic, Mecanisme ce induc somnul Exista o ritmicitate in declansarea acestor mecanisme ;ritm nictemeral$! a$ Se roduc sal%e de imulsuri care ornesc din nucleii &ogati in serotonina ai rafeului &ul&ar si ontin# care surima acti%itatea sistemului reticulat acti%ator ascendent# determinand somnul suerficial, &$ Serotonina secretata de nucleii rafeului stimulea)a neuronii din locus ceruleus# neuroni &ogati in noreinefrina si monoaminoxida)a# care determina o noua sal%a de imulsuri si intrarea in somn rofund, Cand aceste mecanisme isi eui)ea)a efectul# stimuli secifici dar si nesecifici ;transmisi de sistemul reticulat acti%ator ascendent$ determina re%enirea la starea de %eg"e, 7e)iuni ale nucleului rafeului determina insomnia totala, 7e)iuni totale de locus ceruleus determina a&olirea somnului rofund, <$ Curentii descendenti merg sre madu%a formand fasciculele reticulo-sinale lateral si medial, a$ =asciculul reticulo-sinal lateral se gaseste in artea anterioara a cordonului lateral medular# fi&rele sale terminandu-se e lamele Rexed 9# B# 4, Acest fascicul are efect stimulator e musc"ii flexori si efect in"i&itor e musc"ii extensori, &$ =asciculul reticulo-sinal medial se gaseste in cordonul anterior# lateral de tractul cortico-sinal anterior, =i&rele sale se termina e lamele Rexed B# # 4# si are efecte in%erse decat fasciculul lateral, ($ Nucleii reticulati lateral si aramedian a$ Nucleul reticulat lateral se gaseste ostero-lateral de oli%a &ul&ara, Primeste informatii extero-# si rorioceti%e aduse e calea fasciculelor sinotalamice# corticoreticulare# sinoreticulare si de la nucleul rosu, Eferentele sunt sre! ar"icere&el ;%ermis si regiunea ara%ermiana$# nucleii fastigiali# fasciculul uncinat care ocoleste edunculul cere&elos suerior si reintra in cel inferior# nucleii aramedian si gigantocelular, &$ Nucleul aramedian trimite eferente din nou rin edunculul cere&elos inferior sre cere&el, Acesti ( nuclei aartin unui circuit in"i&itor cortico-reticulo-cere&elo-reticulosinal,
*$ Nucleii liniei mediane sunt imartiti astfel! a$ Nucleul rafeului &ul&ar si ontin &$ Nucleii eri"ioglosali! nucleul intercalat al lui Staderini# nucleul su&lingual Rolles# nucleul reo)itus "ioglos# nucleul aramedian dorsal,
c$ Nucleul dorsal al tegmentului me)encefalic Aferente! -? de la "iotalamus si sistemul lim&ic rin fasciculul medial al creierului anterior ;=MCA$ -? fasciculul longitudinal dorsal -? fasciculul retroflex -? fasciculul mamilo-tegmentar Eferente! sre nucleii %egetati%i ai trunc"iului cere&ral si sre sistemul lim&ic rin fasciculul longitudinal dorsal ;=70$, Aceste * mari grue de nuclei inter%in in mecanismele de integrare %egetati%a astfel! - 'ruul 1 -? inter%ine in mecanismele sen)oriale de somn-%eg"e - 'ruul ( -? sunt nuclei motori extrairamidali care asigura controlul cere&elos - 'ruul * -? sunt nuclei %egetati%i care asigura legatura dintre "iotalamus# sistemul lim&ic si nucleii trunc"iului cere&ral,
ANATOMIE 2 CURS CERE
C 2 culmen3 P 2
iranus 7 2 lingula3 U 2 u%ula 7c 2 lo&ul central3 N 2 nodulus 0 2 decli%e = 2 folium T 2 tu&er PC 2 aleocere&el NC 2 neocere&el AC 2 ar"icere&el =S 2 fisura suerioara =O 2 fisura ori)ontala =P7 2 fisura osterolaterala
7o&ulii emisferelor
=7 2 fraul
lingulei A7C 2 ariioara lo&ului central P 2 atrulater S 2 simlex SS 2 semilunar suerior Si 2 semilunar inferior <8 2 &i%enter T 2 tonsila = 2 floculus
Structura, In cere&el su&stanta cenusie este organi)ata la ( ni%eluri! nuclei cere&elosi si scoarta cere&eloasa, a$ Nucleii cere&elosi ocua o o)itie centrala# fiind incon.urati de su&stanta al&a# care intre nuclei si scoarta formea)a centrul al&, Acesti nuclei se imart in * grue! 1$ Nucleii fastigiali 2 se gasesc la ni%elul %ermisului sau ta%anului %entriculului +# si aartin ar"icere&elului, ($ Nucleii glo&os si em&oliform ;nucleul intero)itus la asari$ 2 se gasesc la limita dintre %ermis si emisfera cere&eloasa# si in "ilul nucleului dintat, *$ Nucleul dintat 2 are forma oli%ei rinciale &ul&are# cu "ilul orientat osteromedial# si aartine neocere&elului, Nucleii cere&elosi rimesc doar colaterale din aferentele cere&elului# si din ei leaca toate eferentele, &$ Scoarta cere&eloasa este disusa la surafata si este uniforma ;aceeasi structura la orice ni%el$, Ea are * straturi de la surafata in rofun)ime, 1$ Stratul molecular 2 cu rol in asociatie# este format din celule ner%oase stelate# celule ner%oase cu cosulete# fi&re si ne%roglii, 0endritele celulelor fac sinasa cu fi&re aralele ;care sunt axonii celulelor granulare din stratul granular$ si cu fi&re agatatoare ;fi&re reticulo-cere&eloase si utine fi&re onto-cere&eloase si oligo-cere&eloase$, Axonii celulelor fac sinasa cu dendritele celulelor Purin.e din stratul intermediar, Comonenta fi&rilara este rere)entata de fi&re aralele si fi&re agatatoare, Ne%rogliile sunt rere)entate de microglii# celule gliale
<, =i&re musc"ioase# care rere)inta restul aferentelor cere&elului, O fi&ra musc"ioasa re)inta e traiectul ei ana la +5 de ingrosari unde fac sinasa dendritele celulelor granulare ;ana la (5 de celule entru fiecare ingrosare$, Aceasta ingrosare este lisita de teaca de mielina si formea)a cu dendritele celulelor granulare un glomerul cere&elos, Ne%rogliile sunt mai numeroase si sunt rere)entate in secial de celule gliale
CONEIUNI Cei * lo&i ai cere&elului aartin si intretin * circuite! a$ Ar"icere&elul aartine sistemului %esti&ulo-ar"icere&elos ce rere)inta centrul de control al ec"ili&rului %esti&ular sau a o)itiei caului, &$ Paleocere&elul aartine sistemului sino-aleocere&elos ce rere)inta centrul de control al ec"ili&rului %esti&ular sau a o)itiei caului, c$ Neocere&elul aartine sistemului cortico-neocere&elos ce rere)inta centrul de control automat al miscarilor %oluntare si semi%oluntare, A=ERENTE 0ua ce dau colaterale nucleilor cere&elosi a.ung in scoarta cere&eloasa ca fi&re agatatoare si musc"ioase, In general aferentele sunt acti%atoare e celulele scoartei, Stratul granular rimeste ma.oritatea aferentelor# de aici informatiile merg sre stratul molecular asociati%# iar statia finala a imulsurilor aferente sunt celulele Purin.e, Axonii celulelor Purin.e arasesc scoarta si a.ung la nucleii intracere&elosi# a%and efect in"i&itor e ei, 0eci singura legatura dintre scoarta si nuclei sunt axonii celulelor Purin.e, Aferentele sunt de ( tiuri! 1$ Aferente directe! -? fi&re %esti&ulo-cere&eloase sre ar"icere&el ;a.ung rin edunculii cere&elosi inferiori$ -? fi&re sino-cere&eloase anterioare si osterioare sre aleocere&el ;a.ung rin edunculii cere&elosi inferiori si sueriori$ -? fi&re cuneo-cere&eloase sre aleocere&el ;a.ung rin edunculii cere&elosi inferiori$ -? fi&re trigemino-cere&eloase de la nucleul tractului me)encefalic al ner%ului trigemen sre aleocere&el ;a.ung rin edunculii cere&elosi sueriori si %alul medular suerior$ -? fi&re tecto-cere&eloase cu informatii acustice si otice de la coliculii c%adrigemeni sre neocere&el ;a.ung rin edunculii cere&elosi sueriori si %alul medular suerior$ ($ Aferente indirecte! -? fi&re cortico-reticulo-cere&eloase sre aleocere&el -? fi&re cortico-onto-cere&eloase sre aleocere&el -? fi&re cortico-arcuato-cere&eloase sre aleocere&el -? fi&re cortico-oli%o-cere&eloase sre neocere&el Aceste fi&re rere)inta ma.oritatea fi&relor musc"ioase si o mica arte din fi&rele agatatoare, E=ERENTE Pornesc de la nucleii cere&elosi astfel! -? de la nucleul dintat la nucleii %entral antero-lateral si %entral intermediolateral din talamus# la nucleul rosu si comlexul oli%ar, Toate aceste eferente sunt incrucisate si aartin neocere&elului, -? de la nucleii glo&os si em&oliform care aartin aleocere&elului sre nucleul
rosu# rin fi&re incrucisate care in traiectul lor sre madu%a ;fi&re ru&rosinale$ sunt in continuare incrucisate >? du&la decusatie -? de la nucleii fastigiali care aartin ar"icere&elului leaca ( tiuri de eferente! 1$ =i&re cere&elo-%esti&ulare directe care a.ung rin edunculii cere&elosi inferiori la nucleii %esti&ulari ($ =i&re cere&elo-%esti&ulare indirecte incrucisate care merg rin fasciculul uncinat la nucleii %esti&ulari# trecand si rin edunculii cere&elosi sueriori, Acest fascicul mai contine si fi&re aferente ale ar"icere&elului sre nucleii reticulari median si aralateral,
ANATOMIE 2 CURS 9 CA7EA 8ESTI
c$ Nucleul %esti&ular lateral se intinde cranial ana la ni%elul nucleului ner%ului a&ducens# la limita &ul&o-ontina# unde se continua cu nucleul %esti&ular suerior# iar caudal se relungeste cu nucleul %esti&ular inferior, d$ Nucleul %esti&ular suerior ocua regiunea ontina a ariei %esti&ulare
Aferentele nucleilor %esti&ulari sunt! L fi&rele rimare ale ner%ului %esti&ular# si anume! fi&re ascendente ro%enite de la crestele amulare ale canalelor semicirculare si fi&re descendente ro%enite de la macule L fi&re cere&elo-%esti&ulare directe si incrucisate L fi&re interstitio-%esti&ulare sre nucleul medial Eferntele nucleilor %esti&ulari sunt! a$ eferente descendente care formea)a cele ( tracturi %esti&ulo-sinale! L tractul %esti&ulo-sinal lateral# cu originea in nucleul lateral# este direct si conduce imulsuri %esti&ulare si cere&eloase cu efect facilitator asura tonusului extensorilor si acti%itatii reflexe medulare L tractul %esti&ulo-sinal medial# cu originea in nucleii mediali de am&ele arti# este artial incrucisat &$ eferente ascendente care ro%in de la toti nucleii %esti&ulari si se termina rin intermediul fasciculului longitudinal medial ;=7M$ in nucleii interstitial# comisural si nucleii oculomotori, +, Al treilea neuron# dua unii autori se gaseste in nucleul %entral ostero-medial ;N8PM$ din talamus si de aici imulsurile a.ung la scoarta temorala si frontala, 0ua alti autori# al treilea neuron este in nucleul %entral ostero-inferior din talamus# iar roiectia este in scoarta arietala# la limita inferioara dintre camurile ( si , Sistemul %esti&ular# rin conexiunile sale tine su& controlul sau miscarile reflexe ale glo&ilor oculari# ale caului# trunc"iului si mem&relor# in scoul mentinerii ec"ili&rului si a unor reflexe cu origine la&irintica! %oma si o)itia caului in timul %omei, CA7EA
AU0ITI8A
Calea auditi%a este singura cale e care se descriu + neuroni, 1, Recetorii sunt situati in canalul Corti# cei entru sunete inalte in artea &a)ala a co"leei# iar cei entru sunete .oase in artea aicala a co"leei, Organul Corti este alcatuit din celule diferentiate# ase)ate intr-un sir lateral si altul medial care formea)a o serie de arcade# iar de o arte si de alta a arcadelor se gasesc celule sen)oriale ciliate si celule de sustinere, a$ Celulele sen)oriale# recetoare# au cilii incrustati in mem&rana tectoria# si sunt de ( tiuri! L celule iriforme# scurte# care alcatuiesc sirul medial L celule inalte ase)ate e * siruri la &a)a co"leei si +- siruri sre %arful co"leei, Ele alcatuiesc sirul lateral, Unda sonora transmisa la ni%elul ferestrei %esti&ulare une in miscare erilimfa ramei %esti&ulare ana la "elicotrema# de unde se roaga in rama timanica ana la fereastra co"leei, 8i&ratiile erilimfei se transmit mem&ranei &a)ilare# celulele sen)oriale seciali)ate sunt ridicate odata cu mem&rana &a)ilara in timul oscilarii acesteia# si cilii lor sunt resati de mem&rana tectoria si endolimfa din canalul Corti, Presiunea exercitata de mem&rana tectoria asura centriolilor si fenomenelor %i&ratorii# sunt transformate in influx ner%os care este transmis terminatiilor ner%oase, (, Protoneuronul este neuronul &iolar din ganglionul sinal situat in canalul siral# iar relungirile sale formea)a ner%ul co"lear, *, 0eutoneuronul se gaseste in nucleii! co"lear %entral de e fata %entrolaterala a edunculului cere&elos inferior si co"lear dorsal situat e fata dorsala a
edunculului cere&elos inferior# in ortiunea laterala a ariei %esti&ulare# unde formea)a tu&erculul acustic, a$ Nucleul co"lear %entral rimeste ca aferente fi&rele groase cu originea in regiunea aicala a co"leei,
&$ Nucleul co"lear dorsal rimeste ca aferente utine fi&re descendente su&tiri ;direct de la ner%ul co"lear$# care se articulea)a cu dendritele rofunde ale neuronilor fusiformi, Prelungirile deutoneuronului ot lua * cai! a$ fi&rele groase ale regiunii %entrale a nucleului %entral formea)a stria acustica %entrala ale carei fi&re# la ni%elul .onctiunii onto-&ul&are se incrucisea)a# e linia mediana# cu cele de artea ousa# formand corul trae)oid# situat %entral de lemniscul medial, 7ateral de oli%a suerioara# fi&rele de%in ascendente formand lemniscul lateral, Unele fi&re se termina in formatia reticulata si nucleii corului trae)oid isi- si contralaterali# in nucleii comlexului oli%ar suerior de aceeasi arte sau de artea ousa# iar altele intra direct in lemniscul lateral contralateral, Nucleii co"leari nu dau fi&re directe lemniscului lateral isilateral, &$ fi&rele din regiunea dorsala a nucleului co"lear %entral formea)a stria acustica intermediara ce intra in lemniscul lateral contralateral, Aceste fi&re constituie calea co"leo-reticulara, c$ fi&rele regiunii dorsale a nucleului co"lear dorsal formea)a stria acustica dorsala care intra in lemniscul lateral contralateral, Comlexul oli%ar suerior situat lateral de nucleul corului trae)oid# este comus din mai multe grue celulare! L gruul lateral in forma de KSK este nucleul de origine al fi&relor directe eferente# de control a transmisiei la ni%el de recetor L gruul medial are rol in locali)area sunetelor L gruul retrooli%ar este originea fi&relor incrucisate eferente# ce controlea)a transmisia recetorilor, Aferentele comlexului ro%in de la nucleii co"leari# iar eferentele intra in alcatuirea lemniscului lateral isilateral# si mai utin contralateral, Nucleii corului trae)oid sunt! nucleii dorsal si %entral ai corului trae)oid, Acesti nuclei rimesc aferente de la nucleii co"leari si trimit eferente rin lemniscul lateral# si cate%a fi&re ce intra in fasciculul longitudinal medial entru a se termina in nucleii ner%ilor oculomotor# tro"lear# a&ducens# trigemen si facial, Corul trae)oid se continua cu lemniscul lateral situat in unte si me)encefal# lateral de lemniscul medial si de cel trigeminal# si medial de lemniscul sinal, *, Al treilea neuron se gaseste in coliculul inferior +, Al atrulea neuron il constituie neuronii corului geniculat medial# situat e fata inferioara a ul%inarului# lateral de coliculul suerior, Aferentele corului geniculat medial ro%in de la lemniscul lateral# coliculul inferior si cortexul temoral# iar eferentele formea)a radiatia acustica ;geniculotemorala$ , Dona de roiectie corticala este situata e girul temoral suerior# girii temorali trans%ersi# camul +1 auditi% si camurile +( si (( de asociatie, Caracteristicile cailor acustice sunt! a$ re)enta fi&relor in contracurent! cortico-geniculate# cortico-coliculare# oli%o- recetoare &$ cresterea numarului de fi&re transmitatoare dua fiecare releu c$ &ilateralitatea roiectiilor co"leei e cortex d$ luralitatea ariilor auditi%e Caile acustice reflexe sunt alcatuite din! 1, Eferentele nucleului co"lear dorsal sre! formatiunea reticulata# si coliculii
sueriori mediati de coliculii inferiori Aceste ( categorii de eferente sunt la originea reflexelor tonice ale musculaturii, (, Eferentele nucleilor corului trae)oid# care e calea fasciculului longitudinal medial a.ung la nucleii ner%ilor oculomotor# tro"lear# a&ducens# trigemen si facial, Ele exlica miscarile reflexe ale oc"ilor si acomodarea auditi%a rin ner%ul musc"iului tensor al timanului si musc"iului scaritei, *, Eferentele comlexului oli%ar suerior# care formea)a fasciculul oli%o-co"lear, Acestea au rolul de a in"i&a transmisia la ni%el de recetor, +, Pedunculul oli%ar format din fi&re directe cu originea in nucleul rincial oli%ar, , Eferente de la coliculii inferiori si fi&re ale lemniscului lateral# care reintra in nucleul co"lear entru a a.unge la recetori eriferici# cu efecte in"i&itorii entru anumite frec%ente ale sectrului auditi%,
ANATOMIE 2 CURS B ANA7IDATORU7 8IDUA7 Anali)atorul %i)ual o&tine 4G din informatiile externe care a.ung la organism, El este format dintr-un segment eriferic ;retina$ si un segment de conducere care este rere)entat de ( cai ! calea retino-geniculo-calcarina si calea retino-tectocalcarina, 7a ni%elul acestui anali)ator au loc * fenomene! 1, =ormarea imaginii otice e retina (, =ototransductia ;a&sor&tia fotonilor si transformarea lor in semnal electric$ *, Al treilea fenomen este alcatuit din * comonente! L relucrarea informatiilor in retina L transmiterea e cai L relucrarea corticala Oc"iul uman este sensi&il la radiatii cu lungimea de unda curinsa intre *B 2 B95 nm# dar oc"iul afa oate ercee si o gama de ultra%iolete ;*1 nm$ Prin anali)atorul %i)ual se erce ! contururile o&iectelor# stralucirea# distanta dintre o&iecte# rofun)imea camului# miscarea, El are rol in orientarea in satiu si ec"ili&ru, RETINA este formata din 15 straturi ! 1, Stratul celulelor igmentare (, Stratul celulelor recetoare ;cele cu conuri si &astonase$ *, Mem&rana limitanta externa 2 care se afla la limita dintre corul celulelor recetoare si relungirea in con sau &astonas, +, Stratul granular extern 2 se afla la ni%elul corului celulelor recetoare , Stratul lexiform extern - se afla la ni%elul sinasei celulelor &iolare cu celulele recetoare 9, Stratul granular intern - se afla la ni%elul corului celulelor &iolare B, Stratul lexiform intern - se afla la ni%elul sinasei celulelor multiolare cu celulele &iolare , Stratul celulelor ganglionare 4, Stratul fi&relor ner%ului otic 15, Mem&rana limitanta interna Retina umana este de ti in%ersat, Ea contine * )one mai imortante ! L Macula lutea ;ata gal&ena$# are o surafata de 1 mm si este )ona cu acuitate maxima a oc"iului, Ea se gaseste in dretul axului si contine numai celule cu conuri, L =o%eea centralis# are o surafata de 5#+-5#B mm si se gaseste in mi.locul maculei, Straturile in aceasta )ona sunt delasate# lumina ca)and direct e celulele cu conuri, L Pata oar&a ;discul ner%ului otic$# se gaseste in artea infero-mediala a glo&ului ocular,
Celulele igmentare sunt unistratificate si au rorietatea de a emite seudoode cu igment in .urul conurilor sau &astonaselor# formand o camera o&scura, Pigmentul seudoodelor contine melanina si fuxina, Aceste celule au rol in a&sor&tia fotonilor care nu au excitat# re)ultand incal)irea %aselor croidiene si imiedicarea reflexiei fotonilor, Celulele recetoare! in retina sunt in total 155-1(5 de milioane de celule cu &astonas# - milioane de celule cu conuri# 1 milion de celule ganglionare multiolare si 55 de milioane de celule care aartin cortexului, 0ensitatea celulelor recetoare din retina este urmatoarea! L in fo%ee sunt 15,555 de celule cu con@mm L in aroierea fo%eei sunt *5-+5,555 de celule cu &astonas@mm L in rest sunt +-,555 de celule cu con@mm si 15,555 de mii de celule cu &astonas@mm
Celulele cu &astonas sunt caracteristice entru %ederea nocturna si au maximum de acuitate la lumina cu frac%enta de (( nm, Celulele recetoare au un segment extern# o regiune ingustata# un segment intern si un segment sinatic rin care se leaga de celula &iolara, Segmentul extern la celula cu &astonas este format din (555 de discuri surause# care nu au contact cu mediul extern# iar unul dintre eretii discurilor este format 45G din rodosina, Segmentul extern la celula cu con este format din discuri care au contact li&er cu mediul extern# fiind licaturate, Segmentul ingust de conexiune contine in interior un cil care ro%ine din centriolul celulei, Segmentul intern contine o )ona elisoida lina cu mitocondrii# aoi o )ona mieloida in care gasim reticul endolasmic rugos si aarat 'olgi# aici a%and loc sinte)a igmentului care ascensionea)a, Segmentul sinatic la celula cu &astonas este ca o serula# iar la cea cu con are asect de edicul, Anali)atorul %i)ual este singurul anali)ator care face ( transformari# fiind transductor foto-c"imico-electric ;transforma energia electromagnetica# adica lumina# in influx c"imic# si e acesta in influx electric$, Pigmentii care reali)ea)a aceste transformari sunt! rodosina cu orfirodosina entru celulele cu &astonas# si iodosina cu cianosina entru celulele cu conuri, Acesti igmenti sunt formati dintr-o arte roteica ;-osina$ si un gru rostetic ;11-cis retinalde"ida sau retinalul$, Pentru celula cu &astonas igmentul este rodosina iar a&sor&tia fotonilor de catre acesta duce la o tranformare de configuratie satiala# astfel 11-cis retinalde"ida se transforma in 11-trans retinalde"ida, Astfel# rin modificari succesi%e rodosina se transforma in metarodosina- (# rodus care declansea)a reactii c"imice ce duc la aaritia otentialului de actiune, 0ua descomunerea rodosinei# retinalul oate fi transformat in %itamina A si reutili)ata aoi la resinte)a retinalului, Rasunsul celulelor la agentul excitant este "ierolari)ant# la fel ca la glandele sali%are si la organele electrice ale estilor, Aceasta "ierolari)are se face rin cresterea ermea&ilitatii mem&ranei la clor si otasiu, 7a fotorecetori se face rin scaderea ermea&ilitatii la sodiu, Mesagerul intracelular ;'MPciclic$ scade la transmiterea imulsului ner%os# ceea ce duce la inc"iderea canalelor de sodiu, Pentru celula cu conuri igmentul este iodosina ;artea roteica este fotosina iar gruul rostetic este retinalul$# iar mecanismul de declansare a otentialului de actiune este ro&a&il asemanator cu al celulelor cu &astonas, Celulele &iolare ! - rere)inta rotoneuronul e calea otica si sunt de ( tiuri! L celule &iolare itice care se gasesc numai in fo%eea centralis si fac arte din calea anatomica ri%ata 1@1@1 ;o celula cu con 2 o celula &iolara 2 o celula
multiolara$ L celule &iolare difu)e# care sunt difu)e roriu-)ise ;fac sinasa cu *5-5 de &astonase$ si difu)e late ;fac sinasa cu +-B conuri$ Celulele multiolare ! - rere)inta deutoneuronul e calea otica# fac sinasa cu celula &iolara# iar axonul lor formea)a ner%ul otic, Ele codifica informatia rin modificarea frec%entei otentialelor ;modulatie de frec%enta$ si nu rin modificarea amlitudinii, Celulele multiolare sunt de ( tiuri! L celule multiolare itice care fac arte din calea anatomica ri%ata 1@1@1 L celule multiolare difu)e Aceste celule se gasesc e retina intr-un singur strat# cu excetia maculei lutea# unde sunt ase)ate e -15 straturi, =iecare celula multiolara are un cam retinian circular# de unde rimeste informatii# numit cam recetor al celulelor multiolare, Aceste camuri sunt de ( tiuri! L camuri recetoare cu centrul ON si eriferia O==# care rasund la inceutul excitatiei L camuri recetoare cu centrul O== si eriferia ON# care rasund la sfarsitul excitatiei,
Acest rasuns ON-O== are rol in accentuarea contururilor o&iectelor e care le %edem# iar e retina exista succesiunea! cam ON 2 cam ON@O== 2 cam O==, 0eci retina este organi)ata in coloane cu camuri recetoare circulare, Celulele ori)ontale se afla in stratul 9 si au rol de a fi asimilate cu neuroni in"i&itori, 7a acti%area conurilor ele in"i&a &astonasele# si in%ers, Aceste celule maresc camul celulelor ganglionare# accentuea)a contrastul si au rol in adatarea intuneric-lumina, Celulele amacrine se afla in artea interna a stratului 9 si are rol in asigurarea conexiunilor dintre celulele &iolare# celulele multiolare si coloanele retiniene, Sunt descrise (( de tiuri de celule amacrine fara rol &ine reci)at# dar au foarte multi mediatori, Celulele Muller se afla in stratul lexiform extern# iar relungirile lor eriferice si centrale formea)a mem&ranele limitante externa si interna, Ner%ul otic este format de axonii celulelor multiolare, =i&rele ner%ului otic# toate mielinice# imediat dua iesirea lor din glo&ul ocular# ro%in de la o singura retina# deci la ni%elul sau %ederea este monoculara, C"iasma otica este o lama atrulatera de su&stanta al&a# situata la locul de trecere dintre eretele anterior si cel inferior al %entriculului *, Ea se continua suerior cu lama terminala# iar inferior cu tu&er cinereum si infundi&ulul, Intre lama terminala si c"iasma# %entriculul * trimite o relungire numita reces otic, In c"iasma otica exista urmatoarea distri&utie a fi&relor! L fi&rele na)ale din cordoanele na)ale inferioare se incrucisea)a facand un genunc"i anterior in c"iasma otica# si trec in tractul otic de artea ousa L fi&rele na)ale din cordoanele na)ale suerioare se incrucisea)a# formand un genunc"i osterior in c"iasma otica# si trec in tractul otic de artea ousa L fi&rele temorale trec in tractul otic de aceeasi arte L fi&rele maculare si uilare sunt si directe si incrucisate Camul %i)ual a$ Camul %i)ual monoocular entru un oc"i normal este! lateral - 45H# suerior 2 B5H# medial 2 5H# inferior 2 +5H, &$ Camul %i)ual &ilocular se suraune in artea mediala si astfel ne asigura %ederea stereoscoica Imaginea o&tinuta e retina este reala# mai mica si rasturnata, Retina are deci + cadrane! na)al suerior# na)al inferior# temoral suerior# temoral inferior# iar cadranele inferioare ale retinei recetionea)a imagini din cadranele suerioare ale camului, Ariile coresondente# sunt arii din retina care %ad aceeasi regiune din camul
%i)ual,
ANATOMIE 2 CURS Exista o anumita somatotoie in calea otica! A,
1 L fi&re maculare medial ( L fi&re na)ale
lateral * L fi&re
temorale
Sectiune imediat inaoia glo&ului ocular <,
medial temorale
lateral
1 L fi&re maculare ( L fi&re * L fi&re na)ale
Sectiune inaintea c"iasmei C, 1 L fi&re maculare ( L fi&re na)ale * L fi&re temorale
Sectiune rin c"iasma otica 0,
medial na)ale
lateral
1 L fi&re maculare ( L fi&re * L fi&re
temorale
Sectiune la ni%elul tractului otic =i&rele tractului otic dau e de o arte colaterale catre nucleii retectali# coliculii c%adrigemeni sueriori# ul%inar si "iotalamus si e de alta arte merg la neuronul * din corul geniculat lateral, 0e la corul geniculat lateral# care are o structura laminara# fi&rele se duc sre nucleul regeniculat ;care face legatura cu "iotalamusul si nucleii retectali$ si sre cele 9 lame ale corului geniculat# astfel! L fi&rele incrucisate ;na)ale$ %in in lamele 1#+#9 L fi&rele "omolaterale ;temorale$ %in in lamele (#*#
Exista si aici o somatotoie! fi&rele din cadranele inferioare a.ung in artea laterala a corului geniculat iar cele suerioare in artea mediala Axonul neuronului * se roiectea)a e scoarta in ariile %i)uale
Toti acesti axoni formea)a radiatiile otice ce trec rin segmentul retrolenticular al casulei interne, Ariie %i)uale sunt aria rinciala ;1B$ ce se gaseste in lo&ul occiital si ariile de asociatie din .ur# adica aria arastriata ;1$ si aria restriata ;14$ Ju&el si issel au demonstrat ca aceste camuri %i)uale se roiectea)a e surafata scoartei ca niste coloane care sunt alternati%e de la un oc"i la altul, Tot ei au e%identiat in scoarta mai multe tiuri de neuroni, Calea retino-tecto-calcarina Aceasta cale contine (5G din fi&rele caii otice, Are traseu# din tractul otic L coliculii c%adrigemeni sueriori ;aria retectala$ L nucleii osteriori ai "iotalamusului L scoarta, Rolul acestei cai este de urmarire a elementelor in miscare si de areciere a rofun)imii camurilor, Colateralele tractului otic Colateralele tractului otic sunt sre "iotalamus ;tractul retino"iotalamic$ Exista in "iotalamus# nucleul surac"iasmal la care a.ung fi&re din calea otica# si care rin su&stanta cenusie su&eendimara trimite fi&re catre su&stanta reticulara a trunc"iului cere&ral ;su&stanta eriaeductala$# si de aici rin fi&re reticulo-sinale L coarne laterale C-T1 L radacina anterioara a ner%ilor sinali L ramura comunicanta a lantului simatic L ganglionii sueriori cer%icali simatici L lex ericarotic comun intern L craniu# dand nastere unui contingent de fi&re ce se numeste ner%us Conari# care a.unge la eifi)a si ritmea)a secretia de melatonina in functie de cantitatea de lumina, 0iencefalul# are rol in afecti%itate# erceerea luminii si de aceea entru tratarea deresiilor se fac &ai de lumina, RE=7EU7 =OTOMOTOR Retina este excitata# informatiile au traseu rin! axonul neuronului ( L tract otic L rin colaterale L nucleii retectali L nucleul accesor al ner%ului oculomotor L ner%ul oculomotor L ganglionul ciliat L ner%ii ciliari scurti L musc"ii ciliari circulari >? Mio)a ;scaderea diametrului uilei$ Semnul Arglle- Ro&ertson ! - aare in sifilisul tertiar# reflexul fotomotor disare mentinandu-se reflexul de acomodare la distanta, Acest lucru se datorea)a le)iunilor su&stantei reticulate din .urul canalului Sl%ius ;aeductul cere&ral$ Reflexul fotomotor este un reflex consensual# adica se roduce concomitent la am&ii oc"i ;deoarece nucleii retectali sunt uniti rin comisura osterioara$, RE=7EU7 0E CRESTERE A PUPI7EI ;MI0RIADA$ Acest reflex are traseu rin! colateralele tractului otic L coliculii c%adrigemeni sueriori L tract tecto-reticulo-sinal L madu%a sinarii L coarnele laterale C-T1 L lantul simatic cer%ical L in ganglionii sueriori sinasa cu fi&rele ostganglionare L lex carotic intern L lex in .urul arterei oftalmice L radacina suerioara a ganglionului ciliat L ner%ii ciliari lungi L musc"ii radiari ciliari >? Midria)a, Sindromul Claude-
ariei 1B care este legata cu aria 1
Aria 1 se gaseste in legatura cu aria ;motorie$ din lo&ul frontal, Acest reflex coordonea)a modificarile cur&urii cristalinului# con%ergenta axelor otice si scaderea diametrului uilar, 0in ariile 1 si leaca fi&re descendente sre coliculii c%adrigemeni sueriori L arie retectala L nucleul accesor al ner%ului oculomotor L ganglionii ciiliari L ner%ii ciliari scurti L contractia musc"ilor ciliari circulari L relaxarea ligamentului susensor al cristalinului L &om&area cristalinului L cresterea %ederii de aroae, Ner%ul otic este alcatuit din fi&re descendente ;in contracurent$ ce %in sre oc"i, Originea acestor fi&re este in talamus ;ul%inar$# coliculi c%adrigemeni sueriori# su&stanta reticulata me)encefalica, Aceste fi&re se termina in celulele amacrine Potentialul in celulele amacrine facilitea)a transmiterea rin celulele ganglionare ;multiolare$ ceea ce duce la amlificarea ercetiei si cresterea cantitatii de lumina erceuta, Percetia oate fi modulata TU7
diminuarea# aroae de ierdere a acuitatii %i)uale ($ Nictaloia > scaderea acuitatii %i)uale )iua *$ Jemeraloia > Kor&ul gainilorK 2 scaderea acuitatii %i)uale in lumina creusculara +$ 0iscromatosie > deficit al acuitatii %i)uale entru culori, 0e exemlu daltonismul este scaderea congenitala a acuitatii %i)uale entru rosu si %erde, $ Cecitatea ;amauro)a$ > ierderea acuitatii %i)uale, Este de ( tiuri! a$ eriferica 2 tine de glo&ul ocular# olul anterior ;cataracta# c"eratita$# retina# ner%ul otic, Clinic! - modificari de fund de oc"i# liseste reflexul fotomotor, &$ centrala 2 are cau)a corticala L le)iune in aria 1B Clinic! - fund de oc"i normal# reflex fotomotor re)ent Cau)e ! - le)iuni %asculare# traumatisme# tumori# intoxicatii cu CO( sau uree# accidente de aneste)ie, <, Modificari ale camului %i)ual 1$ Scotom L fi)iologic 2 este dat de discul ner%ului otic ;ata oar&a$ - se gaseste in camul temoral suerior la 1(-1H de linia mediana L atologic 2 datorita tensiunii e retina de cau)a diferita ;mioie mare# dia&et netratat >? tul&urari gra%e e %asele mici$ ($ Ingustarea concentrica a camului %i)ual L este rogresi%a ;de la eriferie sre centru$ 2 &olna%ii au %edere tu&ulara deoarece %ad doar cu regiunea maculara, Cau)a! - foarte frec%ent este datorita glaucomului ;cresterea resiunii lic"idului din glo&ul ocular > le)iune de drena.$ *$ Jemianosie > ierderea acuitatii camului %i)ual e o .umatate de cam %i)ual de la fiecare oc"i, Jemianosiile sunt de * categorii! a$ Omonime 2 se refera la ariile coresondente din am&ii oc"i - se exlica rin le)iuni la ni%elul tractului otic# corului geniculat lateral# arterei coroidiana anterioara# radiatiilor otice# ariei corticale ;artera cere&rala osterioara, - rogresi% acestea duc la tumoare, - le)iunea se gaseste de artea ousa "emianosiei omonime, &$ Jetronime 2 se instalea)a in arii ouse 1H L &itemorala 2 le)iune e fi&rele ce leaca din .umatatea na)ala ;adenom
"iofi)ar$ (H L &ina)ala 2 comresie din exterior a c"iasmei otice ; ane%rism de artera carotida interna sau tumori lateroselare c$ Altitudinale 2 le)iunea se gaseste doar in camurile suerioare sau inferioare C, Modificarile fundului de oc"i Se %i)uali)ea)a la oftalmosco! L edem ailar ;aila ner%ului otic$ L atrofie de ner% otic L modificari %asculare in "iertensiune si dia&et,
ANATOMIE 2 CURS 4 TA7AMUS 7a ni%elul %entriculului * s-au us in e%identa# in eendimul lui niste celule ce sunt in contact cu ca%itatea %entriculului# si care se numesc tanicite, Organe circum%entriculare! 1, Organul %ascular al lamei terminale L se gaseste intre comisura al&a si c"iasma L are rol in secretia de "ormoni gonadotroi "iofi)ari (, Organul su&fornical L se gaseste in aroierea orificiului Monroe L este sensi&il la angiotensina ( L are rol in reglarea ec"ili&rului "idric# sen)atia de satietate si este comonenta afecti%a si cogniti%a a sen)atiei de sete, *, Organul su&comisural L este o diferentiere a eendimului# inferior de ca%itatea %entriculului * L la %erete&ratele inferioare si tran)itoriu la cele suerioare# de la el orneste un filament ce stra&ate aeductul cere&ral# a.unge in %entriculul + si a.unge in regiunea lom&ara L secreta o roteina L filamentul se numeste Reissner L are rol in organi)area sistemului ner%os central# a madu%ei sinarii si a sc"eletului axial +, Aria ostrema L se resuune ca aici &ariera "ematoencefalica este ermea&ila Talamusul este format din ( mase nucleare ;dreata si stanga$# situate de o arte si de alta a %entriculului *, Sunt ( mase de su&stanta cenusie desartite de lamele medulare ale talamusului ;su&stanta al&a$! lama medulara interna si lama medulara externa care este mai mica si se gaseste la eriferia talamusului, Nucleii talamici sunt imartiti in mai multe grue! L nucleii anteriori L nucleii mediali L nucleii laterali L nucleii %entrali L nucleii intralaminari 2 se gasesc in grosimea lamei medulare interne L nucleii liniei mediane 2 se gasesc intre nucleii talamici si eendim L nucleul reticular talamic 2 se gaseste intre lama medulara externa si casula interna Nucleii sunt clasificati in * categorii! a$ Nuclei cu conexiuni secifice ;R$ 2 de releu L nucleii! anteriori# %entrali osteriori# corii geniculati &$ Nuclei de asociatie secifici ;A$ L nucleii! liniei mediane# reticular c$ Nuclei cu conexiuni su&corticale ;SC$ sau nuclei cu roiectie corticala difu)a
;0$ L nucleul %entral anterior# nucleul reticular si o arte din nucleii intralaminari, 1, Nucleii anteriori ;R$ L se gasesc in &ifurcatia lamei medulare interne L exista * su&grue! %entral medial si dorsal L rimesc ca aferente rinciale fasciculul mamilo-talamic si fi&re corticale L eferente! sre cortexul din girus cinguli# sre ariile (*#(+#*(# rin &ratul anterior al casulei al&e interne3 sre nucleii "a&enulari rin stria medularis
L sunt centru de legatura intre "iocam si sistemul lim&ic# si sunt inclusi in circuitul lim&ic descris de Pae) L sindromul :orsao% se datorea)a le)arii tractului mamilo-talamic# care duce la ierderea memoriei recente (, Nucleii mediali Nucleul dorso-medial L are ( arti! a$ o arte magnocelulara ;SC$ &$ o arte ar%ocelulara care se gaseste osterior ;A$ L eferente! in regiunea reotica# sre cortexul or&itofrontal# ariile 15-+5 L are conexiuni cu alti nuclei talamici ;intralaminari laterali si ai liniei mediane$ L este considerat releul dintre "iotalamus si cortex or&itofrontal L are rol in integrarea informatiilor somatice# %iscerale# olfacti%e# in legatura cu tonusul afecti% L are roluri afecti%e si in determinarea ersonalitatii L oate da tul&urari comortamentale in tumori de lo& frontal *, Nucleii liniei mediane L sunt + grue! aramedian# ara%entricular# reuniens# rom&oid, Nucleul reuniens L la ni%elul sau are loc ade)io intertalamica# unde nu se sc"im&a fi&re intre nuclei L au in structura celule asemanatoare cu neuronii %egetati%i L au conexiuni cu! nucleii intralaminari# nucleul dorsal-medial# "iotalamus# cortex reiriform L au rol in coordonarea functiei %egetati%e +, Nucleii intralaminari ;SC$ L cel mai imortant nucleu este nucleul centro-median sau 7e/is L mai exista + grue! nucleul central-lateral# central medial# aracentral si arafascicular L au rol in interconectarea nucleilor talamici# in reactia de tre)ire L aferente! de la formatia reticulata# de la nucleul em&oliform si de la sistemul reticulat acti%ator ascendent ;SRAA$ L eferente! rin corul striat sre arii motorii din cortex , Nucleii laterali ;osterior si dorsal$ L au conexiuni cu cortexul arietal si cu alte grue talamice! nucleii %entrali si mediali, Nucleul ul%inar! L aferente! caile sensi&ilitatii generale si caile otice# si au roiectii in ariile occiitale si in cortexul arietal ;ariile si B$ L roluri! medierea unor informatii %i)uale ce ocolesc corii geniculati# controlul oculomotor# al %or&irii# ercetia durerii cronice 9, Nucleii %entrali a$ Nucleul %entral anterior ;SC@0$ L aferente! de la nucleii &a)ali ;corii striati$# nucleul centromedian# nucleul dintat# su&stanta neagra, L eferente! difu)e# nesecifice# sre lo&ul insulei L roluri! stimularea acestor nuclei duce la modificarea acti%itatii corticale &$ Nucleul %entral lateral L aferente! cere&eloase# de la nucleul dintat rin fasciculul dento-talamic# de la su&stanta neagra rin fasciculul nigrotalamic# de la nucleul rosu rin fasciculul
ru&rotalamic L eferente! sre ariile motorii + si 9 Acest nucleu aartine unor circuite de ti cortex-cere&el-nucleu %entrolateralcortex# sau cortex-corstriat ;nuclei &a)ali$-nucleu %entrolateral-cortex L are rol in initierea si organi)area miscarilor c$ Nucleul %entral osterior Acest nucleu rere)inta cea mai mare arte a nucleilor talamici si este di%i)at in alti * nuclei!
i$ Nucleul %entral ostero-lateral L aferente! lemniscul medial# aferente sinotalamice# fi&re in contracurent de la cortex ;cortico-talamice$ ii$ Nucleul %entral ostero-medial L aferente! lemniscul trigeminal# fi&re gustati%e ;de la nucleul tractului solitar$# fi&re descendente cortico-talamice Eferente ale am&ilor nuclei se duc in girul ostcentral ;in ariile *#1#($ iii$ Nucleul %entral ostero-intermediar L aferente! de la structuri %esti&ulare ;neuronul * al caii %esti&ulare$ L roiectie! ostcentral de lo&ul arietal B, Nucleul reticular ;SC$ L se gaseste intre lama medulara externa si casula interna L se numeste reticular entru ca are asect de retea# deoarece rin el trec toate aferentele si eferentele talamusului L roluri! in integrarea acti%itatii talamice dintre nuclei L aferente! de la formatia reticulata# de la ceilalti nuclei talamici si de la "iotalamus L eferente! sre cortex si formatiuni su&corticale Talamusul este imartit in * arti! L Paleotalamusul# care este rere)entat de nucleii de releu L Neotalamusul# care este rere)entat de nucleii de asociatie L Ar"italamusul# care este rere)entat de nucleii cu conexiuni su&corticale si de cei cu roiectie corticala difu)a, Talamusul este legat de alte structuri rin ediculii talamici! 1$ Pediculul anterior L de la nucleii anteriori si mediali# trece rin &ratul anterior al casulai interne sre lo&ul frontal ($ Pediculul suerior L de la nucleii laterali si %entrali# trece rin &ratul osterior al casulei interne sre lo&ii frontal si arietal *$ Pediculul osterior L de la ul%inar si corul geniculat medial# merge rin segmentul retrolenticular al casulei interne sre lo&ii arietal si occiital +$ Pediculul inferior L leaca de la grue osterioare talamice si cori geniculati mediali# in segmentul su&lenticular al casulei interne si merge la lo&ul temoral Rolurile talamusului! 1$ Integrarea informatiilor sen)iti%o-sen)oriale ($ Integrarea in acti%itatea motorie *$ Roluri in acti%itatile si"ice# in rocesele de constienta si atentie si de raortare emotionala si afecti%a la stimulii din mediul intern sau extern, 7e)iuni talamice 7e)iuni ale talamusului stang duc la tul&urari in emisfera cere&rala stanga L afa)ie talamica daca suntem dretaci ;acolo a%em centrul %or&irii >? nu %or&im articulat si a%em greutate in interretarea si recunoasterea cu%intelor$ 7e)iuni ale talamusului dret duc la tul&urari in emisfera cere&rala dreata >? tul&urari de tiul ercetiilor satiale cu o de)orientare satiala, ? tremur in reaus al extremitatilor si miscari coreoateto)ice
&$ le)area nucleilor liniei mediane >? tul&urari cardio%asculare# edeme# ciano)a Sindromul talamic este surareactia descrisa de Jead! la un stimul foarte sla& face o "ieralgie e artea resecti%a Sindromul 0e.erine-Rouss 7a ni%elul talamusului se considera ca el este su&stratul morfologic al unui ti rimiti% de constienta! recunoasterea unor atingeri# temeraturi# tiuri de durere# si caracterul lor afecti%,
ANATOMIE 2 CURS 15 STRUCTURA
JIPOTA7AMUSU7UI
Jiotalamusul este format din * straturi de celule %egetati%e# care dinsre ca%itatea %entriculului * sre exterior sunt ! stratul eri%entricular ;mai &ine de)%oltat anterior$# stratul medial# stratul lateral ;mai &ine de)%oltat osterior$, 7a limita dintre straturile medial si lateral se gasesc ! columna fornixului# ediculul mamilar si fasciculul retroflex, Aceste elemente imart atat toografic dar si functional# "iotalamusul in ( regiuni ! una laterala si una mediala, Antero-suerior de artile "iotalalmusului se gaseste o structura searata care are conexiuni cu "iotalamusul# resecti% aria reotica Aria reotica ! - rere)inta stratul eri%entricular situat antero-suerior de "iotalamus# sau intre lama terminala si comisura al&a anterioara# ana la c"iasma otica, Aceasta arie este formata din * nuclei# care in sens medio-lateral sunt ! L nucleul reotic eri%entricular L nucleul reotic medial L nucleul reotic lateral# sau nucleul interstiL nucleul reotic lateral# sau nucleul interstitial al fasciculului medial al creierului anterior, Aria "iotalamica laterala ! - se continua suero-lateral cu casula interna# si ostero-lateral cu regiunea su&talamica, Aceasta arie este situata lateral de columna fornixului si este formata din * nuclei ! L nucleul lateral 2 este intins ca surafata si rere)inta aroae in intregime stratul lateral "iotalamic L nucleul tu&eral L nucleul tu&ero-mamilar Ultimii ( nuclei sunt nuclei mici situati medial de nucleul lateral Aria "iotalamica mediala ! - este cea mai &ine rere)entata# cu nucleii si functiile cele mai imortante, Aceasta arie este imartita in * regiuni ! suraotica# infundi&ulara si mamilara, 1, Regiunea suraotica este formata din + nuclei ! L nucleu suraotic 2 este ase)at calare e c"iasma otica, Secreta %asoresina, L nucleu ara%entricular 2 este ase)at .uxtafornical# sau la locul unde columna fornixului se infunda in eretele "iotalamic entru a atrunde intre straturile medial si lateral, Secreta oxitocina, Primii ( nuclei formea)a glanda diencefalica, L nucleu surac"iasmatic 2 situat dorsal de c"iasma otica L nucleu anterior (, Regiunea infundi&ulara este formata tot din + nuclei ! L nucleu dorsomedial L nucleu %entromedial L nucleu arcuat ;infundi&ular$ L nucleu osterior *, Regiunea mamilara coresunde cornului mamilar si are ( nuclei ! L nucleii mamilari medial si lateral
CONEIUNI Aferente ! 1$ Corticale ! 2 sunt de ( tiuri# directe care sunt incerte# si indirecte care sunt la randul lor de ( feluri ! a$ Aferente de la cortex or&ito-frontal care sunt aduse de fasciculul medial al creierului anterior ;=MCA$, Acest fascicul contine fi&re in du&lu sens# intre cortex or&ito-frontal# regiunea eriamigdaliana si aria setala# trecand succesi% rin aria reotica si "iotalamus iar unele fi&re lungi a.ung ana in me)encefal, &$ Aferente de la "iocam care sunt aduse e calea fornixului, Prin aceste aferente# "iotalamusul in conexiune cu formatiunile olfacti%e inter%ine in coordonarea acti%itatii %egetati%e si in instinctele care stau la &a)a conser%arii indi%idului si a seciei, ($ Amigdalo 2 "iotalamice ! - sunt e ( cai ! a$ amigdalo-fuga dorsala# rin stria terminala# a%and originea in artea corticomediala a corului sau nucleului amigdalian &$ amigdalo-fuga %entrala# care are originea in artea &a)o-laterala a corului sau nucleului amigdalian# rin fi&re ce tra%ersea)a satiul erforat anterior sau &andeleta diagonala entru a a.unge la ni%elul girului araterminal# de unde rin fasciculul medial al creierului anterior ;=MCA$ imulsurile a.ung la "iotalamus, *$ Palido 2 "iotalamice +$ Talamo 2 "iotalamice ! - de la nucleul liniei mediane si nucleul medial dorsal rin ediculul talamic inferior $ Su&talamo 2 "iotalamice ! - sunt directe si incrucisate 9$ Cere&elo 2 "iotalamice ! - sunt aferente mediate de formatia reticulara a trunc"iului B$ Reticulo 2 "iotalamice ! - %in de la formatia reticulara e ( cai ! a$ rin ediculul mamilo-tegmentar &$ rin fasciculul longitudinal dorsal ;=70$ sau al lui Sc"ult)# care are originea in su&stanta cenusie eriaeductala din me)encefal# dua care se alatura fasciculului medial al creierului anterior ;fi&re me)encefalo-setale$# sre arii setale# de unde rin fi&re seto-"iotalamice imulsurile a.ung la "iotalamus, $ Retino 2 "iotalamice ! - care sunt ! a$ directe ! retinaLnucleu surac"iasmatic &$ indirecte - cu * circuite ! - circuit "ormonal ! eifi)aL"iofi)a - circuit cortical ! arie %i)ualaLarie entorinala ;olfacti%a$L"iocamL"iotalamus - circuit olisinatic ! cor geniculat lateralL"iotalamus 4$ Olfacti%e ! - sunt e ( cai ! a$ de la gir iriform la "iocam si aoi la "iotalamus &$ de la cor amigdalian la "iotalamus Eferente Eferentele sunt de ( tiuri# de roiectie ;ner%oase$ care sunt omonime aferentelor si endocrine care sunt si ele la randul lor de ( tiuri ! ner%oase si umorale, Eferentele endocrine ner%oase sunt rere)entate de ( fascicule ! fasciculul suraotico- "iofi)ar si fasciculul tu&ero-infundi&ular, Cele ( fascicule transorta e langa imulsuri ner%oase si "ormoni sau factori, Acest lucru este osi&il datorita caacitatii de neurosecretie a nucleilor "iotalamici ;ela&orare# transort si eli&erare de "ormoni$, 1$ =asciculul suraotico-"iofi)ar este format de axonii neuronilor din nucleii suraotic si ara%entricular, 0e-alungul acestor axoni sunt secretati "ormonii ce sunt deo)itati in neuro"iofi)a, 0in aceasta# rintr-un diso)iti% neuro%ascular# "ormonii sunt de%ersati in sistemul cailar %enos din .urul "iofi)ei ;sinusuri ca%ernoase si intraca%ernoase$
($ =asciculul tu&ero-infundi&ular are originea in nucleul arcuat, Acesta secreta factori acti%atori si in"i&itori care sunt deo)itati la ni%elul eminentei mediane si infundi&ulului, 0e la acest ni%el# rin %ase lungi si scurte# cailari)ate la ni%elul adeno"iofi)ei atat suerior cat si inferior# su& forma de cailare sinusoide# factorii a.ung la ni%elul adeno"iofi)ei, =unctii! 1, Neurosecretia (, Controlul acti%itatii generale autonome a organismului ;functia %egetati%a$, In acest sens# aria "iotalamica mediala a fost imartita in ( arti ! una anterioara ;"iotroa$ cu functie arasimatico-mimetica# si una osterioara ;ergotroa$ cu functie simatico-mimetica, *, Termoreglare +, Coordonarea aortului alimentar si "idric rin existenta unui centru al foamei in "iotalamusul lateral# si a unui centru al setei in "iotalamusul medial, , Coordonarea acti%itatii sexuale si a reroducerii# rin secretia "ormonilor sexuali 9, Coordonarea eriodicitatii legat de ritmurile nictemerale# rin modificari ale functiilor glandelor endocrine, B, Coordonarea emotiilor, Emotia este caracteri)ata rin ( elemente ! a$ afecti% 2 are un su&strat su&iecti% &$ exresia emotiei 2 se caracteri)ea)a rin manifestari somatice si endocrine,
ANATOMIE 2 CURS 11 SISTEMU7 7IM
ciuruita, 0eutoneuronul ! - este celula mitrala din &ul&ul olfacti%, Axonii celulelor mitrale formea)a tractul olfacti% care este ase)at imreuna cu &ul&ul olfacti% in santul olfacti%, Tractul in artea osterioara se lateste si formea)a trigonul olfacti%# care se imarte aoi in * strii olfacti%e ! laterala# mediala si intermediara ;inconstanta$, Calea olfacti%a se continua de-alungul striei olfacti%e laterale# care dua ce da colaterale satiilor erforate anterioare si corului amigdalian a.unge la girul semilunar ;roeminenta de e marginea suerioara a uncusului$, 'irul semilunar imreuna cu uncusul formea)a aria reamigdaliana# iar aceasta din urma imreuna cu satiul erforat anterior formea)a cortexul olfacti% rimar, Prelungirile neuronale ale neuronilor din aria rimara a.ung la aria entorinala ;olfacti%a 2 camul ($ ce aartine lo&ulului iriform, Aria enorinala rere)inta cortexul olfacti% secundar, Aceasta arie trimite eferente sre ! "iocam# lo&ul insulei si lo& frontal, Prioectia corticala ! - este rere)entata de ariile olfacti%e rimara si secundara, Calea olfacti%a este singura cale sen)iti%a fara releu talamic Stria olfacti%a mediala ! - da colaterale satiului erforat anterior si se continua rin comisura al&a anterioara sre emisfera ousa Stria olfacti%a intermediara ! - da colaterale satiului erforat anterior si sfarseste rin tu&erculul olfacti% Satiul erforat anterior ! - este o surafata entagonala# re%a)uta cu orificii rin care atrund ramuri centrale ale arterelor cere&rale anterioara si medie, Acest satiu este delimitat astfel ! -? antero-lateral si antero-medial 2 striile olfacti%e -? ostero-medial 2 c"iasma si tractul otic la care se adauga &anda si &andeleta osterioara -? ostero-lateral 2 uncusul
Aferente ! - de la &ul& si tract olfacti% Eferente ! - sre stria medulara si fasciculul medial al creierului anterior ;=MCA$ ($ Corul amigdalian ! - este o masa nucleara sferoidala din grosimea olului ase)at suerior si medial de cornul temoral al %entriculului lateral, El coresunde la surafata ariei eriamigdaliene si se continua osterior# ca si su&stanta cenusie# cu coada nucleului caudat, =ilogenetic el are ( arti ! una cortico-mediala ;%ec"e$ si una &a)o-laterala ;noua$ Aferente ! -? de la calea olfacti%a# rin stria olfacti%a laterala# sre artea cortico-mediala -? de la aria entorinala sre artea &a)o-laterala -? de la talamus# "iotalamus# arie setala# formatia reticulata me)encefalica# rin strie terminala Eferente ! -? calea amigdalo-fuga %entrala# rin &andeleta diagonala# sre aria setala -? calea amigdalo-fuga dorsala# rin strie terminala# sre aria setala# iar rin colateralele ei# sre "iocam# "iotalamus si eitalamus *$ Stria terminala ! - orneste din artea ostero-inferioara a corului amigdalian# are traiect osterior e ta%anul cornului temoral al %entriculului lateral# unde se gaseste medial de coada nucleului caudat# tra%ersea)a sre anterior santul talamo-striat# co&oara su& orificiul intern Monroe# si a.unge la aria setala, Aria setala e formata de setul ellucid cu nucleii lui# si girul araterminal cu nucleii lui, Aceasta arie rere)inta )ona de asociatie a sistemului lim&ic cu "iotalamusul# eitalamusul si neocortexul, =ormatia "iocamica ! - este formata din ! indusium griseum cu gir fasciolat si gir dintat# "iocamul ;cornul lui Amon$# fornixul cu comisura lui,
1$ Indusium griseum ! - este o lama de su&stanta cenusie e fata externa a corului calos# si se continua anterior cu girul araterminal iar osterior cu girul fasciolat, In grosimea lui se gasesc + roeminente erec"i# longitudinale# numite strii longitudinale 7ongissi# ( roeminente laterale si ( mediale, Indusiumul este continuat osterior de sleniul corticalis calos cu girul fasciolat# aoi se continua cu girul dintat# a.ungand ana la ni%elul "iocamului, 'irul dintat este o fasie de cortex crenelata# ase)ata e fata suerioara a "iocamului# care se continua anterior ana la uncus cu girul intralim&ic si &andeleta lui 'iacomini ;coada nucleului dintat$, 'irul dintat este ar"icortex trilaminar# fiind format din * straturi ! strat molecular# strat granular si strat olimorf, Singura legatura intre aceste straturi si "iocam este intre stratul granular si stratul iramidal al "iocamului, ($ Jiocamul ! - este o roeminenta in odeaua cornului temoral al %entriculului lateral, El este o%oidal# alungit si mai %oluminos anterior unde se aroie de nucleul amigdalian, Pe fata lui suerioara se gaseste santul "iocamic# lateral de care se gasesc formatiunile ! fim&ria# santul fim&rio-dintat# cornul lui Amon acoerit de al%eus ;strat de su&stanta al&a$, 'irul dintat si "iocamul au structura de ar"icortex trilaminar, Trecerea de la ar"icortex la neocortexul girului ara"iocamic se face rin + )one de tran)itie numite ! rosu&icul# su&icul# resu&icul# arasu&icul, Jiocamul este format# dinsre ca%itatea cornului temoral sre centru# din B straturi celulare ! -? strat eendimar -? al%eus 2 este o lama de su&stanta al&a formata din fi&rele ce constituie aferentele si eferentele "iocamului ;aferentele %in de la toate structurile cortexului# iar eferentele se aduna si formea)a fim&ria# care araseste "iocamul si se continua cu stalul fornixului$ -? strat oriens -? strat iramidal -? strat radial -? strat molecular -? strat lacunar
Aferente ! a, de la gir cinguli rin cingulum &, de la indusium gliseum rin gir fasciolat si gir dintat c, de la arie setala rin fornix d, de la arie setala# "iotalamus# formatia reticulata me)encefalica rin strie terminala ;%ia fasciculul medial al creierului anterior 2 =MCA$ e, de la "iocamul ous rin comisura fornixului ;care uneste stalii$ f, directe de la aria entorinala Eferente ! a, sre "iotalamus rin fim&rie L stal fornix L columna fornix L cor mamilar L restul "iotalamusului# talamusul anterior rin edicul mamilo-talamic si sre formatia reticulata me)encefalica rin edicul mamilo-tegmental, &, sre eitalamus rin fim&rie L fornix L colaterale sre strie medulara L trigon "a&enular c, sre arie setala rin fornix
ANATOMIE 2 CURS 1( 8ASCU7ARIDATIA
CERE
8asculari)atia cere&rala este uternica# comara&ila cu cea a cordului, Creierul
foloseste 1@* din sangele organismului si (5G din cantitatea de oxigen# iar la coil cantitatea de oxigen folosita este de 5G, 8asculari)atia cere&rala re)inta o mar.a de siguranta redusa# fiind cunoscut fatul ca surimarea %asculari)atiei cere&rale entru +- secunde conduce la ierderea cunostintei ;liotimie$# iar daca este intreruta entru + minute# se roduc le)iuni cere&rale ire%ersi&ile, Reglarea %asculari)atiei cere&rale este strict umorala# astfel# scaderea concentratiei oxigenului# scaderea concentratiei dioxidului de car&on sau scaderea tensiunii arteriale conduc la %asodilatatie cere&rala, Neuronii au caacitatea de autoadatare# in sensul ca# la scaderea concentratiei de gluco)a in sange# acestora le creste caacitatea de a&sor&tie a gluco)ei, Tesutul cere&ral este i)olat de mediul sanguin rin &ariera "ematoencefalica, PO7I'ONU7 ARTERIA7 I77IS Acest oligon este un sistem arterial anastomotic# cu B ramuri ;laturi$# la formarea careia articia ( sisteme arteriale ! sistemul carotic intern si sistemul %erte&ro-&a)ilar, 1$ Sistemul carotic intern ;artera carotida interna$ este alcatuit din + arti ! -? artea cer%icala -? artea ietroasa 2 se gaseste in stanca temoralului si in canalul carotic osos# unde datorita formei canalului se mai numeste si sifon carotic, -? artea ca%ernoasa 2 se gaseste in sinusul ca%ernos si in santul carotic de e eretele lateral al sfenoidului, -? artea cere&rala 2 tine de la iesirea din sinusul ca%ernos# in dretul roceselor clinoide anterioare# ana in dretul satiului erforat anterior, In craniu# artera carotida interna da ( gruuri de ramuri ! a$ Ramuri colaterale 2 rere)entate de arterele ! oftalmica# comunicanta osterioara# coroidiana anterioara &$ Ramuri terminale 2 rere)entate de artera cere&rala anterioare si de artera cere&rala medie ($ Sistemul %erte&ro-&a)ilar, Artera %erte&rala are ( segmente# unul cer%ical si %erte&ral ;la ni%elul gatului$# si unul cere&ral care se intinde ana la marginea inferioara a untii# unde rin unire cu cea de artea ousa formea)a trunc"iul &a)ilar, Acesta# urca in canalul format de cli%us ;anterior$ si santul &a)ilar ontin ana in dretul satiului erforat osterior# unde arterele %erte&rale osterioare se imart in artere terminale, Poligonul arterial este format din !artera comunicanta anterioara# ( artere cere&rale anterioare# ( artere comunicante osterioare# ( artere cere&rale osterioare, 0e cele mai multe ori aceste artere sunt inegale ca lungime si cali&ru, Poligonul arterial isi manifesta eficacitatea atunci cand una dintre laturi ;ramuri$ este o&literata# circulatia sangelui fiind sulinita de celelalte, Orice o&structie in afara oligonului duce la le)iuni de su&stanta ner%oasa, Arterele cere&rale dau fiecare ( gruuri de ramuri ! ramuri corticale sau suerficiale# care trec in santurile de e surafata emisferelor# %asculari)and cortexul in totalitate si o arte a su&stantei al&e su&iacente# si ramuri centrale sau rofunde ce atrund in grosimea su&stantei cere&rale rin cele * satii erforate ;( anterioare si unul osterior$# %asculari)and restul su&stantei al&e# nucleii si eretii %entriculilor,
Artera cere&rala anterioara 0e la origine ;in dretul satiului erforat anterior$# artera trece este er%ul otic# atrunde in fisura interemisferica si se alica e genunc"iul corului calos, Aici se imarte in ( ramuri mari ! artera ericalosala care trece in santul corului calos si sfarseste in aria recuneusului# si artera caloso-marginala care
trece in santul cinguli si sfarseste in aria lo&ului aracentral, Ramuri corticale ! -? ramuri or&itale entru gir dret# &ul& olfacti%# tract olfacti%# giri or&itali mediali -? ramuri frontale entru cor calos# gir cinguli# gir frontal medial cu lo&ulul aracentral# gir frontal suerior si artea suerioara a girului frontal mi.lociu -? ramuri arietale entru recuneus si lo&ul arietal suerior Ramuri centrale ! - sunt desrinse din aroierea originii arterei cere&rale anterioare# trec in satiul erforat anterior# una dintre ele fiind mai %oluminoasa ;artera recurenta Jeu&ner$, Aceste ramuri %asculari)ea)a ! rostrul corului calos# setul elucid# caul nucleului caudat# &ratul anerior al casulei interne# artea anterioara a utamenului, Sindromul cere&ralei anterioare este caracteri)at rin arali)ie contralaterala de mem&ru inferior si araxie ;decoordonare intre dreata si stanga$ Artera cere&rala medie Este cea mai mare artera cere&rala atat din unct de %edere al cali&rului cat si al lungimii, Ea continua traiectul arterei carotide interne# lucru ce este fa%ori)ant in traiectul unei trom&em&olii, 0in dretul satiului erforat anterior# ea atrunde in santul lateral Sl%ius# este insula# si a.unge in aria lo&ului arietal unde sfarseste ca artera a girului angular, Ramuri corticale ! -? ramuri or&itale entru girii or&itali laterali -? ramuri frontale entru .umatatea inferioara a girului frontal mi.lociu# girul frontal inferior si girul recentral -? ramuri arietale entru gir ostcentral si lo&ul arietal inferior -? ramuri temorale mai ales entru gir temoral suerior -? ramuri insulare Ramuri centrale ! - acestea se numesc artere striate si sunt imartite in ( gruuri# unul lateral si unul medial# acestea trecand imreuna rin satiul erforat anterior sre rofun)imea emisferelor, Ele %asculari)ea)a ! utamen# glo&us alidus# corul nucleului caudat# artea anterioara a talamusului# genunc"iul# &ratul osterior# &ratul retrolenticular#&ratul su&lenticular ale casulei interne, Sindromul cere&ralei medii se caracteri)ea)a rin ! arali)ie de mem&ru suerior de artea ousa rin interesarea girului recentral# tul&urari de sensi&ilitate ana la a&olirea ei e artea ousa rin interesarea girului ostcentral sau a talamusului# afa)ii sen)iti%e ;surditate %er&ala 2 nu intelege sensul cu%intelor 3 cecitate %i)uala 2 %ede dar nu intelege scrisul$# afa)ii motorii ;agrafia 2 nu oate scrie 3 mutenia$ Artera comunicanta osterioara Este ramura a arterei carotide interne, Ea asigura anastomo)a cu arterele cere&rale osterioare si incon.ura edunculul cere&ral in traiectul sau osterior# dand utine ramuri care tre%ersea)a satiul erforat osterior# %asculari)and "iotalamusul si artea anterioara a calotei me)encefalice Artera coroidiana anterioara Este ramura a arterei carotide interne, Are traiect osterior# e fata inferioara a lo&ului temoral# atrun)and aoi in rofun)imea acestuia si a.ungand in aroierea cornului temoral, Ea %asculari)ea)a ! formatiuni ale sistemului lim&ic ;cor amigdalian# "iocamul cu fim&ria$ si arti ale diencefalului ;olul osterior al talamusului# corul geniculat lateral$ 7e)iunile e artera coroidiana anterioara ;le)iuni isc"emice$ ro%oaca cri)e de eilesie Artera cere&rala osterioara Porneste din dretul satiului erforat osterior# are traiect lateral# aralel cu artera cere&eloasa suerioara incon.urand sre osterioredunculul cere&ral, Aoi trece e artea temoro-occiitala a emisferelor si sfarseste in santul calcarin ca artera calcarina,
Ramuri corticale ! -? ( artere temoro-occiitale# una anterioara si una osterioara# entru girii temoro-occiitali dar si girul temoral inferior si artial girul temoral mi.lociu, -? artera cornului lui Amos entru girul ara"iocamic -? ramuri arietale entru recuneus -? ramuri occiitale entru cuneus# lingula# ol occiital si fata externa suerolaterala a lo&ului occiital Ramuri centrale ! - atrund in satiu erforat osterior si %asculari)ea)a "iotalamusul# regiunea su&talamica# ul%inar talamic# eitalamus ;cu eifi)a$# coliculi c%adrigemeni sueriori# arte ostero-laterala a calotei me)encefalice, Sindromul cere&ralei osterioare se caracteri)ea)a rin cecitate ;or&ire$ daca le)iunile sunt &ilaterale# sau "emianosii ;or&ire intr-un cam 2 na)al sau frontal$ 8ENE7E CERE
ANATOMIE 2 CURS 1* SCOARTA CERE
In scoarta exista tiuri rinciale de neuroni! 1$ Celule iramidale! - sunt celule triung"iulare cu %arful orientat sre surafata# axonul intrand in fi&rele de roiectie, - intra in straturile * si - formea)a unitati columnare %erticale cu o grosime de *55-556m# care in ariile recetoare# fiecare columna coresunde unui teritoriu din eriferie, - sunt de dimensiuni %aria&ile# fiind clasificate in mici ;15-1(6$# mi.locii# mari ;descrise de 7amina marginalis ;in nomenclatorul anatomic$ - este format din celule Ca.al# celule granulare mici si fi&re ;dendrite ale celulelor iramidale# axoni ai celulelor Martinoti# fi&re aferente$ &$ Strat granular extern > 7amina coruscularis - este format din celule granulare mici si celule iramidale mici c$ Strat iramidal extern > 7amina iramidalis - este format din celule iramidale mici# celule fusiforme si celule Martinoti d$ Strat granular intern > 7amina granularis - este format din celule granulare - in acest strat %in fi&rele talamo-corticale e$ Strat iramidal intern > 7amina ganglionaris - este format din celule granulare si celule Martinoti - axonii celulelor iramidale formea)a fi&rele aferente ale scoartei f$ Strat fusiform > 7amina multiformis - este format din celule fusiforme# celule Martinoti# celule granulare mici# axonii lor formand fi&re de roiectie scurte ;fi&re arcuate$ Aceasta laminare ori)ontala este o caracteristica ascoartei cere&rale, 7aminarea %erticala este este tot cu excetie lo&ului temoral, Exista o imartire a straturilor corticale! - in raort cu stratul + al cortexului# straturile suraadiacente se c"eama straturi suragranulare fiind ultimele straturi de)%oltate filogenetic# la om sunt cel mai &ine diferentiate# sunt &ogate in fi&re si neuroni de asociatie# si lisesc in cortexul %ec"i ;ar"ialium$, Aceste straturi sunt incriminate in rocesele memorati%e de asociatie, - straturile su&iacente stratului + din cortex se c"eama infragranulare si sunt mai &ine rere)entate la mamifere inferioare omului# sunt mai noi filogenetic# sunt imlicate in functii motorii rinciale, (, Mieloar"itectonia ;diso)itia fi&relor$ Exista o diso)itie in straturi si a fi&relor si se suraun aroximati% straturilor celulare! L la ni%elul stratului lexiform se gaseste lama tangentiala ;lexul tangential$ descrisa de Exner L la ni%elul stratului granular extern se gaseste lamina disfi&ro)a# care este o condensare de fi&re L la ni%elul stratului iramidal extern se gaseste o condensare de fi&re ; Stria
:aes-
ANATOMIE 2 CURS 1+ SCOARTA
CERE
Ariile recetoare ;sen)iti%e$ sunt arii de roiectie aferenta si sunt de ( categorii ! rimare si secundare, In ariile rimare are loc discriminarea si integrarea sensi&ilitatii resecti%e, Aceste sensi&ilitati au releu direct talamic# cu excetia celei olfacti%e, 7e)area ariei rimare duce la le)ari gra%e ale sensi&ilitatii, Ariile secundare au aferente talamice reduse# sunt in general adiacente ariilor rimare# iar le)area lor nu duce la tul&urari sen)iti%e gra%e, Au o somatotoie in%ersa cu aria rimara, 1, Aria someste)ica rimara ! - se gaseste in girul ostcentral si in artea osterioara a lo&ulului aracentral, In aceasta arie sunt roiectate in secial informatiile tactile si rorioceti%e, Exista * arii ! *# 1# ( - in aria * sosesc B5G din informatiile talamice - in aria 1 sosesc *5G din informatiile talamice - in aria ( sosesc numai colaterale Penfield a descris "omunculus sen)iti%# dinsre inferior sre suerior se roiectandu-se ! - lim&a# faringe# laringe# musc"ii masticatori si musc"ii fetei# mem&rul suerior si toracele Partea inferioara a corului se roiectea)a e fata mediala, Informatiile a.unse aici sunt discriminate# asigurandu-se o stereogno)a ;interretarea tridimensionala a unui o&iect$, Acest lucru se datorea)a legaturilor e care aceasta arie le are cu ariile somatosi"ice si 9 din lo&ul arietal# rin care comara o&iectul actual cu informatiile anterioare# din care re)ulta recunoasterea sau nu a o&iectului, 7e)area ariei someste)ice duce la astereogno)ie ;nerecunoasterea tactila a o&iectului$ ! - tul&urari de sc"ema cororala ;nu-si mai recunoaste un mem&ru ca fiind al lui$ - tul&urari de ercetie tridimensionala (, Aria someste)ica secundara ! - se gaseste e &u)a suerioara a santului lateral, Aici %in in rincial informatii rotoatice# termice# dureroase, Exista o somatotoie ! - ce este suerior se gaseste anterior - ce este inferior se gaseste osterior *, Aria someste)ica sulimentara ! - se gaseste e fata mediala a emisferelor# in girul frontal medial, +, Aria %i)uala rimara ! - este aria 1B si se gaseste e cele ( &u)e ale santului calcarin# suerior de ea gasindu-se reuncusul iar inferior girul lingual, Aceasta arie are o surafata de (5-+ de cm# contine 15G din neuronii scoartei# fiind locali)ata in coriocortex# in stratul + ;stria genaris$, Aici exista si o somatotoie ! cadranele suerioare ale retinei se roiectea)a e &u)a suerioara a santului# iar cele inferioare e &u)a inferioara Macula are o roiectie &ilaterala care se intinde osterior sre olul occiital al emisferelor =iecare emisfera rimeste informatii din camul temoral de aceeasi arte a retinei si din artea na)ala a retinei ouse, Imulsurile difu)ea)a sre ariile secundare 1 si 14, , Aria 1 ; arastriata$ ! - nu are strie genaris iar rin fi&rele cortico-tectale si cortico-me)encefalice este legata de centrii oculomotori din trunc"iul cere&ral, Aceasta relatie exlica miscarile reflexe ale glo&ilor oculari la stimulul luminos si reflexul de acomodare entru distanta,
9, Aria 14 ;eristriata3restriata$ ! - nu are strie genaris# si se gaseste inaintea ariei %i)uale a%and relatii cu arii de asociatie, Are rol in miscarile con.ugate ale glo&ilor oculari si are rol entru fixarea
unuio&iect cu oc"iul, B, Aria auditi%a rimara ! - se gaseste in girul temoral suerior# unde se gasesc girii trans%ersi ai lui Jesc"l Este rere)entata de aria +1 ;anterior$ si o arte din aria +( ;osterior$, Aici %in fi&re geniculomediale, Exista o tonotoie ! sunetele .oase se roiectea)a anterior# iar cele inalte osterior, 7e)iuni mici in aceasta arie duc la lacune auditi%e, , Aria auditi%a secundara ! - se gaseste artial in aria +( si in aria (( care se gaseste inaoia ariei +(, 0aca este stimulata aria +1# au)im sunete defini&ile# iar daca stimulam aria +(# %ariatia de tonalitate nu se ercee ci doar )gomotul rimar ;suieraturi# fluieraturi# etc,$ 7e)iunea in aria(( duce la afa)ie sen)iti%a ;surditate %er&ala$ ! aude dar nu intelege sunetele %or&ite, 4, Aria gustati%a ! - este locali)ata in secial in &a)a circum%olutiei ostcentrale si in regiunea insulei si a uncusului "iocamic ;aria +*$ Extirarea acestei )one duce la ierderea gustului iar stimularea ro%oaca sen)atii gustati%e, Rere)entarea se are ca ar fi &ilaterala# in rincial rimind aferente de la nucleul %entral ostero-medial ;N8PM$, Pierderea gustului se numeste agerusie iar scaderea lui# "iogerusie, 15, Ariile %esti&ulare ! - nu sunt foarte &ine cunoscute - aria 1 2 in gir temoral suerior - aria ( 2 in lo&ul arietal# in %ecinatatea ariei - aria * 2 in gir frontal mi.lociu si suerior Stimularea artii osterioare a girului temoral suerior duce la sen)atie de %erti. ;ameteala3 asemanatoare cu stimularea recetorilor R$# de%iatia con.ugata a glo&ilor oculari, =i&rele merg amestecate cu cele audit%e si de aceea nu se cunoaste clar releul talamic, Putem face releu talamic rin stimulare %esti&ulara, ARII CORTICA7E E=ERENTE 0e la aceste arii leaca fi&re cortico-fugale ! - cortico-sinale -reticulare -ontine -talamice -nucleare ;nucleii trunc"iului cere&ral$ - sre alte )one corticale L fi&re de asociatie 2 entru aceeasi emisfera L fi&re comisurale 2 entru emisfera ousa 11, Aria motorie rimara ! - se gaseste in girul recentral si artea anterioara a lo&ului aracentral ;aria +$ Aceasta arie este i)ocortex "eterotiic agranular, Aici se gasesc celule
0oar (B-+5 G din fi&re degenerea)a daca se le)ea)a girul recentral 0oar (4 G din fi&re se le)ea)a daca se le)ea)a aria 9 Restul fi&relor degenerea)a daca se le)ea)a lo&ul occiital, Emisferectomia duce la degenerarea totala a tractului cortico-sinal,
Exista un "omunculus motor, A&latia ariei + ;le)iune de neuron central$ se manifesta diferit e scala animala! - isica isi re%ine - maimuta face "emilegie flasca ce se recuerea)a reede - omul face arali)ie sastica cu recuerare lenta dinsre roximal sre distal# miscarile fine nu se recuerea)a deloc si ersista o "iotonie, 1(, Aria remotorie ;aria 9$ Cortexul este identic cu cel al ariei motorii# cu excetia neuronilor
ANATOMIE 2 CURS 1 CAI7E
0ESCEN0ENTE
Caile descendente sunt organi)ate in ( sisteme ! unul iramidal si unul extrairamidal
1, CAI7E ETRAPIRAMI0A7E Origine! - in su&corticala# ocolind iramidele &ul&are, Controlea)a miscarile automate si semiautomate, 0easemenea inter%in in reglarea actului %oluntar# in sensul adatarii mai eficiente a tonusului muscular si ostural, (, CAI7E PIRAMI0A7E Origine! - in cortex Sunt agenti de executie ai actelor motorii %oluntare# si de coordonare a musculaturii distale a mem&relor, Toate aceste cai trec rin iramidele &ul&are, Mofologic# caile iramidale trimit colaterale sre centrii de origine ai cailor extrairamidale si unele cai extrairamidale au origine e cortex, Acestea formea)a ( cai! a$ Calea cortico-strio-me)encefalica! - cu rol in acti%itatea osturala si de ec"ili&ru &$ Calea cortico-onto-cere&eloasa! - cu rol in miscarile de reci)ie
0in unct de %edere functional# sistemul extrairamidal e strict deendent de cel iramidal# a%and * ni%ele de integrare! -1- cortical -(- cor striat -*- tegment me)encefalic Cai cortico-sinale Origine! - 95G in aria motorie rimara +# aria remotorie 9# aria motorie sulimentara + si +B - +5G in aria somatosen)iti%a rimara *#1#(# aria somatosen)iti%a secundara +5# +*# ariile arietale #B Aceste ultime origini au rol in controlul si transmiterea informatiilor, Numarul cailor este de aroximati% 1 milion# dintre care aroximati% B55,555 sunt mielini)ate3 mielini)area incee in luna 9 de %iata intrauterina si durea)a ana in luna 9 ost artrum, 0in aceste fi&re 4-4BG sunt fi&re su&tiri cu diametrul de 1-B 6# ce determina o miscare lentaentru miscarile glo&ale, =i&re groase sunt numai *G si au diametrul mai mare de 15 6# fiind rere)entate de axonii neuronilor giganti
7a ni%elul casulei mai a%em fi&re! a$ in &ratul anterior! - fi&re fronto-ontine - fi&re caudo-utameniale - fi&re caudato-alidale &$ in genunc"i! - fi&re cortico-nucleare c$ in &ratul osterior! - fi&re cortico-sinale ;iramidale$ - fi&re talamo-arietale - fi&re arieto-talamice - fi&re cortico-nigrice - fi&re cortico-ru&rice - fi&re su&talamice d$ artea lenticulara a casulei! - fi&re arieto-occiito-ontine - radiatii otice e$ artea su&lenticulara! - fi&re temoro-ontine - radiatii acustice =i&rele corticosinale dua ce trec rin casula interna a.ung la me)encefal, Aici se strang toate fi&rele intr-un singur manunc"i ce a.unge la edunculul cere&ral# fiind situat in a *@ mi.locie a edunculului, Aici exista o somatotoie dinsre medial sre lateral! - fi&re entru musc"ii mem&rului sueror - fi&re entru trunc"i - fi&re entru musc"ii mem&rului inferior 7a ni%elul untii fi&rele sunt disarate in fascicule mai mici laterale, Exista nuclei ontini si fi&re trans%erse ontine# si se indreata su& aceasta forma sre &ul&, 7a intrarea in acesta# se regruea)a intr-un manunc"i unic formand iramida &ul&ara, Pana la acest ni%el# fi&rele cortico-nucleare se eui)ea)a ;ana la marginea inferioara a iramidelor &ul&are nu mai exista$ =i&rele cortico-sinale se decusea)a in roortie de B5-45G# formand decusatia
motorie, Ordinea decusatiei dinsre suerior sre inferior este! mem&re suerioare# trunc"i# mem&re inferioare, 0ua decusatie a.ung in cordoanele laterale formand fasciculul corticosinal lateral, In acesta fi&rele au o somatotoie astfel incat medial se gasesc fi&rele entru segmentul cer%ical ;5G din fi&rele cordonului$# intermediar se gasesc fi&re entru segmentul toracic ;(5G din fi&rele cordonului$# iar lateral se gasesc fi&re entru segmentul lom&ar ;*5G din fi&rele cordonului$ =i&rele cortico-sinale se termina in )ona su&stantei cenusii intermediare a fiecarui segment medular# unde se gruea)a in ( comartimente! -1- dorsomedial 2 cu fi&re ce ro%in din aria somatosen)iti%a# si ce se termina e interneuronii lamelor + si si artea laterala a lamei 9 Rexed, -(- %entromedial 2 cu fi&re ce ro%in din aria motorie si remotorie ce se termina e interneuroniilamelor B si si ce a mai ramas din lama 9 Rexed, =i&rele care nu se decusea)a se imart in ( grue! a$ Cel mai numeros formea)a fasciculul corticosinal anterior din cordonul anterior, Acesta# in dretul fiecarui segment# o arte din fi&re arasesc tractul# se decusea)a si trec in artea %entromediala a su&stantei cenusii %entromediale, Se termina in nucleii din cornul anterior# ce iner%ea)a musc"ii arietali si ai .g"ea&urilor %erte&rale, &$ Cel mai utin numeros formea)a fasciculul corticosinal lateral direct# ce a.unge in cordonul lateral de aceeasi arte# ale carui fi&re a.ung disersate rintre fi&rele corticosinale laterale, Se termina in &a)a cornului osterior in )ona intermediara# si in artea centrala a cornului anterior, Cea mai mare cale motorie descendenta are ( neuroni! 1$ Neuronul cortical suerior# central sau de comanda, 7e)area lui duce la arali)ie sastica# exagerarea reflexelor tendinoase# semn
