Recitind feţele modernităţii. Matei Călinescu
Drd. Drd. Anca CAZAC CAZ AC U Universitat Univer sitatea ea „Ştefan „Ştefan cel Mare” M are”,, Suce Su ceava ava Şcoala Şc oala D octorală octorală - Filologie Filologie În 1973, când pleca în Statele Unite cu o bursă Fulbright, Matei Călinescu era un teoretician dea !or"at, gata să se lanse#e într$o co"peti%ie de &âr! a ideilor' (edicat unor do"enii generoase ale criticii criticii uni&ersitar uni&ersitare, e, ca her"eneutic her"eneutica, a, aplicată aplicată unor autori "oderni consacra%i consacra%i )i pre!era%i, pre!era%i, teoria curentelor sau co"paratistica, Matei Călinescu optase de la început pentru *uni&ersalis"ul+ lui udor -ianu, al cărui asistent la catedra de literatură uni&ersală )i co"parată a !ost din 19./ 0 op%iune usti!icată, desigur, )i de te"pera"entul autorului, atras de lectura siste"atică, sis te"atică, riguroasă, *înceată+, ca )i de sinte# sinte#ele ele )i de perspe perspecti cti&el &elee cultur culturale ale a"ple' a"ple' L’uomo universale, în sensul cel "ai pur al ena)te ena)terii rii,, î)i "ani!es "ani!estă tă propen propensiun siunea ea pentru pentru uni&er uni&ersal sal atât atât la !igura !igurat, t, prin prin câte&a câte&a lucrăr lucrării care care 1 do&edesc, în ciuda &ârstei, re"arcabila acribie a intelectualului de înaltă clasă , cât )i la propriu, i"presi i"presionâ onând nd prin prin strălu strălucit citaa carieră carieră uni&er uni&ersita sitară ră la 2ndian 2ndianaa Uni&er Uni&ersit sit din 4loo"i 4loo"ingt ngton, on, SU5' SU5' 6di!icată 6di!icată pe solida !unda%ie a te#ei de doctorat, lucrarea lucrarea publicată publicată în 197 197,, Conceptul modern de poezie: de la romantism la avangardă, este pri"a de acest gen din spa%iul cultural ro"ânesc' Focali#ată pe istoria poe#iei "oderne uni&ersale, cartea relie!ea#ă o altă op%iune, cu &aloare de pro!esiune de credin%ă, a autorului8 interesul pentru studiul "odernită%ii, te"ă constantă a operei lui Matei Călinescu' Călinescu' (e alt!el, alt!el, lucrarea con%ine, con%ine, in nuce, ideile de#&oltate ulterior în "arile studii ale Faces of perioadei a"ericane, Faces of Modernity: Avant-Garde, Decadence, Kitsc 1977: sau Five Faces Modernity: Modernism, Avant- Garde, Decadence, Kitsc, !ostmodernism, 19;7< în traducere ro"ânească Cinci fe"e ale modernită"ii , 4ucure)ti, 6ditura Uni&ers, 199=< edi%ia a doua, re&ă#ută )i adăugi adăugită, tă, 2a)i, 2a)i, 6ditur 6dituraa >oliro >oliro", ", // //=:, =:, ulti"a ulti"a i"pusă i"pusă curând curând dup dupăă pub public licare are în bibliog bibliogra! ra!ia ia interna%ională obligatorie' (e alt!el, proiectul era anun%at încă din 1971, când criticul publica un eseu despre *clasic$ro"antic$baroc$"anieris"+ într$un &olu" colecti&, în care se regăseau studii se"nate de ?eorge Călinescu, udor -ianu )i 5drian Marino' Studiul "odernită%ii, cu "odalită%ile acesteia de "ani!estare, te"ă centrală a operei teoretice a lui Matei Călinescu, ar putea intra în aparentă aparentă contradic%ie contradic%ie cu atitudinea atitudinea clasică e@igentă a autorului, autorului, cu spiritul echilibrat, cu elegan%a deduc%iilor )i a !ra#ării' Critic literar cu un acut si"% al nuan%elor, el este totodată un ra!inat )i un riguros teoretician literar, în &i#iunea căruia i"agina%ia )i i"pulsul ludic !ac parte din recu#ita obligatorie a oricărui e@eget' Marca stilistică a autorului este deter"inată de o atitud atitudine ine clasică clasică e@igen e@igentă, tă, dub dublată lată de o acuita acuitate te interp interpret retati ati&ă &ă "o "oder dernă' nă' Clasicu Clasicull )i "o "oder dernul nul co"pletea#ă în "od !iresc personalitatea călinesciană8 clasicul este structural, i"anent, oli"pian, "odernul este aspira%ional, inspirat, ino&ati&, datorat )i apartenen%ei autorului la genera%ia A./, al cărei progra" estetic era unul "odernist sau neo"odernist, într$un ti"p în care, după cu" însu)i criticul sublinia#ă, sublinia#ă, *doctrina *doctrina literară o!icială era cea a realis"ului realis"ului socialist socialist )i cu&ântul cu&ântul modern nu putea !i !olosit în te@te publicate, decât în articolele ascu%it pole"iceB ' (eci#ia de a părăsi o"ânia apare ca
As pecte liter literar are e $%ditura &entru literatură, 'ucure(ti, )*+, !n afara studiilor reunite "n volu#e ca Aspecte $%ditura &entru lite litera ratu tură, ră, 'ucure(ti, )* (i Eseuri Eseuri criti critice ce $%ditura Es euri despre liter literat atura ura modernă $%ditura %#inescu, 'ucure(ti, ), Matei Călinescu &u/lică volu#ele Titanul şi geniul în poezia $% ditura ra %#inescu, lui Eminescu $%ditura &entru literatură, 'ucure(ti, )*0, Clasicismul european european $%ditu Conceptull modern modern de poez poezie ie:: de la romantism romantism la avangard avangardă ă $%ditura 'ucure( 'ucure(ti ti,, ) ) (i Conceptu %#inescu, %#inesc u, 'ucure(ti, )1. 1 Des&re De s&re conte2tul cultural cultural ro#3nesc al &ri#ilor &ri#ilor ani de activitat activitatee universitară, universitară, &u/licistică &u/licistică (i litera literară ră vor/e(te vor/e(te Matei Călinescu "n Amintiri în dialog $%ditura 4oliro#, 5a(i, ))6, scrisă "#&reună cu 5on 7ianu, vec8iul v ec8iul &rieten &rieten al critic criticulu uluii (i fiu al lui lui 9udor 7ianu. 7ia nu. 7olu#ul, conce&ut, du&ă s&us s& usele ele autorului, autorului,
o repercusiune !irească la tendin%a generală de de#intelectuali#are a %ării, tot "ai e&identă în anii A7/, generatoare de *sinucidere intelectuală )i poate "orală+ Călinescu, //=b8 =:8 5&ea" de$a !ace cu un regi" de droga%i ai puterii, cu un regi", în ulti"ă instan%ă, de"en%ial, dar ale cărui halucina%ii trebuia să te pre!aci că le iei drept realitate sub a"enin%area unor pedepse nespeci!icate DE' 5 !i cre#ut 0 cu" cre#use" eu la un "o"ent dat 0 într$o posibilă î"blân#ire a siste"ului era în cel "ai bun ca# o !or"ă de nai&itate &ecină cu stupiditatea' ocul "eu nu era acolo8 era" de#gustat )i totodată înspăi"ântat de ritualurile secrete ale acestei religii sălbatice 0 care "i se de#&ăluiseră într$un "o"ent de )ocantă luciditate 0 )i$"i dădea" sea"a că ideea unei *re#isten%e estetice+ era o biată ilu#ie, în cel "ai bun ca#' >e de altă parte, nu era" !ăcut pentru o re#isten%ă reală< î"i lipsea, cu" a" "ai spus$o, acea îndârire in!le@ibilă '''E, con&ingerea că în o"ânia era posibilă o solidari#are e!ecti&ă a intelectualilor opu)i regi"ului, că e@istau su!iciente !or%e pentru în!rângerea acestei "entalită%i de ostatec pe care o &edea" !ăcând ra&agii printre "ul%i scriitori, speria%i de perspecti&a de a pierde anu"e a&antae 0 a&antae nu neapărat "ateriale, căci între ele se nu"ăra )i o anu"ită libertate de "i)care estetică, putin%a de a publica te@te apolitice, sau chiar esoteric critice, putin%a de a !i *lăsat în pace+, de a !i tratat ca un *tolerat+, ca un e@traterestru+, ca un o" că#ut în o"ânia din lună sau dintr$o planetă îndepărtată, )i neluat în sea"ă de regi" atâta &re"e cât nu$l contrariai' (a, locul "eu nu era acolo' Călinescu, 199;8 G/$ G1:'
(incolo de ocean, Matei Călinescu trăie)te toate tribula%iile i"igrantului 0 di!icila perioadă a adaptării, sinuo#ită%ile integrării pro!esionale la uni&ersită%ile a"ericane, regula este Bpublish or perishB:, înstrăinarea, senti"entul de#rădăcinării, cu atât "ai intens resi"%it, cu cât &e)tile de acasă erau din ce în ce "ai de#olante' >u%ine "o"ente senine8 prietenia cu Mircea 6liade, na)terea !iului MattheH, scurtele &i#ite ale unor "e"bri ai !a"iliei sau ale unor prieteni, e@ila%i la rândul lor' În rest, *dile"ele )i an@ietă%ile e@ilului+ Călinescu, //=b8 ;1:, care e )i el *o !or"ă de sinucidere+, inso"niile, în ti"pul cărora se supune *la o sesiune de autotortură DE, un spectacol interior al cărui regi#or e angoasa pierderii "e"oriei+ Călinescu, //=b8 7G: )i, "ai ales, o repliere pe sinele care se "eta"or!o#ea#ă' Supusă alterită%ii, identitatea !iin%ei este a"enin%ată' Mai întâi, în raport cu ceea ce lăsase în ur"ă8 5r !i gre)it să spun că B" heartAs in o"ania,I " heart is not hereB, de !apt nu "i$e deloc dor de %ară, dar această absen%ă a dorului, acest gol, această !or"ă &idă care nu se lasă u"plută de ni"ic e poate la !el de greu de suportat ca dorul care, #ice$se, îl chinuie pe e@ilat '''E' (incolo însă ori dincoace de ase"enea a"intiri sunt gria, nelini)tea, senti"entul a"ar al neputin%ei, !uria )i ura' Călinescu, //=b8 ;:
5poi, identitatea se raportea#ă la societatea nouă, lu"ea "odernă pe care o descoperă în ridicolul ei, în caracterul co"ic, grotesc chiar al "odului de &ia%ă a"erican, a)a cu" îl percepe intrusul8 *intelectualul a"erican "i s$a părut de la început un tip caricatural+ Călinescu, //=b8 1/:' (ar poate cea "ai i"portantă, pri"ă re:citire, a sinelui, îi o!eră proaspătului stabilit în 5"erica senti"entul recuperării identită%ii, con)tienti#area statutului de *ins "arginal8 coco%at pe$un gard care desparte două lu"i radical di!erite, cu un picior într$una, cu altul în cealaltă+ Călinescu, //=b8 ;3:' Cele două identită%i pe care )i le descoperă )i despre care "arturise)te în urnalul pri"ilor )apte ani în 5"erica, cea &i#ibilă acolo *pro!esorul de literatură co"parată, &enit de unde&a din 6uropa de 6st, &orbind engle#e)te cu un accent de care nu &a scăpa niciodată, "ai puternic când e obosit, "ai )ters când e bine dispus etc': )i cealaltă in&i#ibilă aceasta !iind, de !apt, pri"a ca i"portan%ă )i cronologie:, bănuită doar de cei !oarte apropia%i, co"pletea#ă diagra"a intelectuală a acestei perioade din &ia%a lui Matei Călinescu' (eparte de o %ară *părăsită, dar "ereu pre#entă în gândurile lui+, autorul reu)e)te reali#area proiectului pe care ulti"ele titluri publicate acasă îl anticipau' Studiul *!e%elor+ "odernită%ii capătă substan%ă, "ai întâi prin &olu"ul din 1977, apoi, "ai ales, prin cel din 19;7' J altă !a%etă a ca „un sc8i#/ de scrisori #e#orialistice” este re&re:entativ &entru direc;ia istoriilor &ersonale des&re co#unis# (i este reali:at cu onestitate autosco&ică (i &utere evocatoare care "i conferă caracterul unui verita/il 'ildungsro#an dialogic (i confesiv. Un co#entariu sugestiv al căr;ii oferă Cornel Ungureanu, "n La Vest de Eden. O introducere în literatura exilului, "n s&ecial referitor la des&rinderea criticului de „vec8ea identitate” < de li#/ă, de cultură, origine (i c3(tigarea „noii identită;i”,cea a#ericană.
"odernită%ii i se re&elă scriitorului prin contactul cu *ti"pul social a"erican+' Mai &echiul interes pentru "odernitate a luat o !or"ă "ai apropiată de !ilo#o!ie )i de politică, "ateriali#ându$se într$un eseu de istorie intelectuală )i de genealogie culturală, după aprecierea autorului însu)i' În înse"nările inti"e concepute ca *un alt !el+ de urnal:, acesta obser&ă8 Modernitatea8 libertate )i &id' Cealaltă !a%ă a "odernită%ii, in&i#ibilă de aici, ini"aginabilă pentru cei care n$o cunosc din e@perien%ă8 totalitaris"ul co"unist, care supri"ă libertatea )i adânce)te &idul' 5ici, libertatea e de&alori#ată )i asta e@plică, "ăcar în parte, atrac%ia re&olu%ionaris"elor teoretice de cele "ai "ulte ori:' ogica intelectualilor de stânga 0 "aoritatea în lu"ea în care "ă "i)c eu 0 se ba#ea#ă pe întrebarea8 la ce bun libertatea aceasta !iind echi&alentă cu laissez-faire$ ul econo"ic )i cu inusti%ia socială:K DE ăspunsul "eu8 libertatea, !ie ea o ilu#ie, se are drept scop pe ea însă)i, ca )i &ia%a )i, a) adăuga, ca )i arta' Călinescu, //=b8 =7$=;:
În cu&inte nerostite, este desigur &orba despre libertatea spiritului, neîngrădit de grani%ele absurde ale distopiei de care se despăr%ise' >ri"ii ani a"ericani îi prileuiesc lărgirea considerabilă a perspecti&ei asupra "odernită%ii, per"i%ându$i criticului re!lec%ii asupra unor locuri co"une precu" ti"pul, identitatea, e@ilul )i e@trateritorialitatea, utopia )i teroarea, autoritatea )i libertatea, cen#ura )i e@presia, nostalgia după *paradig"a pierdută+ )i altele Călinescu, //=a8 3.:' Modernitatea îi re&ela noi di"ensiuni, dincolo de literatură )i, de !apt, dincolo de istorie' *Fe%ele+ "odernită%ii nu i"plică o &i#iune diacronică, periodi#ant$istorică asupra "odernită%ii culturale, ci, "ai curând, o &i#iune tipologică )i !i#iono"ică' 6ste cunoscut !aptul că autorul a renun%at să includă ro"antis"ul printre *!e%ele "odernită%ii+, de)i în spa%iul european ro"antis"ul "archea#ă începuturile culturii "oderne, iar ulti"a carte publicată în %ară înainte de plecarea în 5"erica de#bate caracterul de concept "odern al ro"antis"ului' În schi"b, probabil )i sub presiunea !or"idabilei ascensiuni a conceptului, criticul include, printre !e%ele "odernită%ii, post"odernis"ul *e@plorat+ ulterior în #$ploring !ostmodernism, 19;;, în colaborare cu (ouHe FoLLe"a:' 5st!el, se"ni!icati&ă este *plasarea+ strategică în corpusul &ersiunii din 19;7 a "odernis"ului )i a post"odernis"ului, la începutul )i la s!âr)itul unui studiu de re!erin%ă al "odernită%ii' 5&atarurile "ultiple ale ter"enilor modern, modernism, modernitate, modernizare sunt e@a"inate de autor în prelungirea direc%iei trasate de 5drian Marino, care publicase în 197/, când Matei Călinescu era încă în %ară, cunoscutul studiu despre Modern, modernism, modernitate , în care ter"enii se încadrea#ă în seria unor *biogra!ii conceptuale+' 5utorul Fe"elor operea#ă, însă, distinc%ii "ai !ine, !ăcând apel la conte@tuali#ări "ultiple8 nu doar literare, ci )i !iloso!ice, teologice, de teoria )i istoria artei, social$politice, econo"ice etc' )i subliniind că distinc%iile dintre ter"eni sunt supuse relati&is"ului istoric' (in perspecti&a "odernită%ii, "ai &echea estetică a per"anen%ei este înlocuită de *o estetică a tran#itoriului )i a i"anen%ei, ale cărei principale &alori sunt schi"barea )i noul+ ' Modernis"ul propune o cultură *antagonică+, a *!ru"osului &re"elniciei+, a)a cu", citat de critic, nota Charles 4audelaire8 *Modernitatea este tran#itoriul, !ugiti&ul, contingentul, u"ătatea artei a cărei cealaltă u"ătate este eternul )i i"uabilul+, a)adar ea i"plică o "uta%ie la ni&elul con)tiin%ei, "ereu schi"bătoare, care repudia#ă în "od tot "ai e&ident tradi%ia Călinescu, //=a8 19:' 2"agina%ia e@plorea#ă teritorii necunoscute ale lui *nu încă+, deschi#ând calea re&oltelor a&angardei' Conco"itent, "odernitatea nu se sal&ea#ă pe ea însă)i de re&oltă, se ră#&răte)te asupra ei, autoreceptându$se ca decaden%ă< sau &alori!ică !ru"osul instantaneu, consu"ist, al Litsch$ului unul dintre produsele cele "ai tipice ale "odernită%ii, după obser&a%ia autorului:' În !ine, "odernitatea î)i de#&ăluie cel "ai recent parado@8 !a%a post"odernă, generatoare de nes!âr)ite pole"ici care încep cu de!inirea conceptului )i continuă cu deli"itarea esteticii acestuia, !ără ca ter"enul să !ie epui#at de cercetătorii săi' Studiul celor Cinci fe"e ale modernită"ii se !unda"entea#ă pe opo#i%ia dintre seriile de &alori corespun#ătoare ti"pului obiecti&, al ci&ili#a%iei capitaliste, )i duratei personale, subiecti&e, ca ti"p personal creat de e&olu%ia sinelui' Funda"entul culturii "oderniste este dat de identitatea între timp )i sine, care deter"ină di!eren%ierea între două "odernită%i distincte, inco"patibile în accep%ia criticului8 e@istă o "odernitate progresistă, ra%ionalistă, cos"opolită, burghe#ă, de"ocratică, laici#antă, opti"istă )i tehnologică, în buna descenden%ă a u"inilor 0 )i alta negatoare a celei dintâi, antira%ionalistă sau a!i)at ira%ionalistă, antiprogresistă, antiburghe#ă, localistă, pesi"istă )i chiar nihilistă sau anarhist$ apocaliptică' S$ar putea &orbi, prin ur"are, despre o "odernitate *"odernă+ )i o "odernitate *anti"odernă+' (e)i opuse, ele sunt indisolubil legate 0 e de re"arcat predilec%ia lui Matei Călinescu
pentru integrarea contrariilor în cadrul unui "odel e@plicati& generos, nuan%at )i co"ple@' 2n!luen%ată de lucrarea lui Ma@ eber despre *spiritul capitalis"ului+, te#a "odernită%ii a"bi&alente gu&ernea#ă întregul de"ers8 >entru genera%ia "ea literară 0 genera%ia )ai#eci)tilor, cu" a !ost ea bote#ată după plecarea "ea din o"ânia 0 lupta de a!ir"are identitară a !ost una estetică, cu" s$a spus de "ulte ori după 19;9' 5ceastă !a%ă estetică a "odernită%ii era singura pe care o distingea" cu claritate în o"ânia' 6@istau, însă, "i$a" dat sea"a curând după sosirea în Statele Unite, două "odernită%i în con!lict8 una *burghe#ă+ sau *capitalistă+, ra%ionalistă, ba#ată pe un calcul lucid al riscului econo"ic, do"inată de o con)tiin%ă cantitati&ă crono"etrică a ti"pului un ti"p care se &inde )i se cu"pără $ time is money:< )i o a doua "odernitate, cultural$artistică, ostilă celei dintâi, în nu"ele unei *paradig"e pierdute+, )i do"inată de o con)tiin%ă calitati&ă a ti"pului, de un sens al cri#ei, al alienării )i al de#u"ani#ării progresi&e a lu"ii< dublată, aceasta din ur"ă, de &isul unei reno&a%ii i"posibile' Călinescu, //=a8 3.:
5se"enea !e%elor lui 2anus, cele două iposta#e ale "odernită%ii usti!ică re#er&a criticului în deli"itarea conceptuală a *sec&en%elor+ acesteia, care, nu de pu%ine ori, pot genera a"biguitate atât în ceea ce pri&e)te de!inirea, cât )i atunci când este &orba despre încadrarea unor scriitori într$o direc%ie sau alta' Conceptul de modern, de e@e"plu, este pus de autor în rela%ie cu opera unui clasic precu" 2' ' Caragiale' >oate intra în discu%ie, !ără îndoială, ipote#a de a$l &edea pe Caragiale din perspecti&a ideii de "odernitate, care &a relie!a aspecte "ai subtile ale operei caragialiene, dar această opera%iune atrage o dublă construc%ie8 pe de o parte, construc%ia conceptului de "odernitate, iar pe de altă parte construc%ia lecturii operei caragialiene prin pris"a conceptului de "odernitate, ast!el încât se aunge ine&itabil la o rela%ie de re&ersibilitate' ectura operei de&ine un "odel de lectură a "odernită%ii8 Caragiale "ă aută să citesc ideea de "odernitate la !el de "ult cât ideea de "odernitate sau, "ai sugesti& încă, ideea de "oderni#are: "ă aută să$l citesc pe Caragiale< dar Caragiale cel "odern 0 cel care proiectea#ă dra"a "odernului într$o co"edie de li"ba, cel care scoate în e&iden%ă ridicolul )i &ulgaritatea "oderni#ării, sau doar a preten%iei de "oderni#are într$o *%ări)oară+ dintr$ un col% uitat de 6uropă 0 e totodată condi%ionat, în !elul "eu de a argu"enta, de Caragiale clasicul, de "oralistul ironic care conte"plă nu !ără o anu"ită seninătate lipsa de caracter a caracterelor' Călinescu, //=a8 3..:
e"arcată de co"entatori precu" Mircea Martin drept *o sinte#ă epocală+ 3, lucrarea lui Matei Călinescu anticipea#ă, prin !rec&entele re!eriri la lectură )i relectură, publicarea căr%ii care de!ine)te uni&ersul teoretic al operei sale' %ereading 1993< &ersiunea ro"ânească A citi, a &re'citi( Către o poetică a &re'lecturii , //3< edi%ia a doua,adăugită, 2a)i, 6ditura >oliro", //7: este, de departe, una dintre cele "ai se"ni!icati&e lucrări din do"eniul esteticii receptării, situată în descenden%a unor titluri de re!erin%ă interna%ională, a&ând girul unor personalită%i precu" oland 4arthes, ane 4ooth, (a&id odge, U"berto 6co, Nans obert Oauss, o"an 2ngarden, >aul icoeur sau ol!gang 2ser, dacă ar !i să a"inti" doar o parte a teoreticienilor lecturii 0 neputând o"ite contribu%ia ro"ânească adusă în do"eniu de >aul Cornea, cu )ntroducere *n teoria lecturii & 1 9;;:, precu" )i cu i"presionantul studiu )nterpretare +i ra"ionalitate //.:, sau co"entariile din Delimitări +i ipoteze //;:' (in &asta operă de teoretician literar a lui Matei Călinescu, lucrarea despre poetica relecturii ră"âne cel "ai i"portant punct de reper, putând !i a)e#ată chiar înaintea celebrului eseu dedicat =
!n &ostfa;a la edi;ia din ))+, re&rodusă (i "n edi;ia din 1+ a volu#ului Cinci e!e ale modernită!ii: modernism" avangardă" decaden!ă" #itsc$" postmodernism , Mircea Martin reali:ea:ă o &re:entare critică a lucrării lui Matei Călinescu, anali:3nd edificatoarele incursiuni "n istoria doctrinelor literare (i artistice. Mircea Martin consideră că &artea referitoare la avangardă re&re:intă nucleul ideatic al căr;ii, "ntruc3t avangarda este i#&licată "n ra&orturi str3nse cu celelalte conce&te. > lucrare cu o solidă ar8itectură, căreia co#entatorul "i i#&ută doar a/sen;a unei realită;i literare a #odernis#ului, (i, &rin ur#are, ine2isten;a unui cor&us de o&ere #oderniste at3t de necesar, ceea ce ali#entea:ă o confu:ie "ntre #odernitate (i #odernis#, "n a/sen;a, este de &ărere Mircea Martin, unei diferen;ieri clare a #odernis#ului "n cadrul #odernită;ii. Cu toate aceste re:erve, cartea este „#ai #ult dec3t o istorie conce&tuală, e o sinte:ă de cultură din care nicio &ro/le#ă #a?oră a #odernită;ii nu li&se(te. Consider3ndu-(i #ateria #ai #ult dins&re %uro&a dec3t dins&re A#erica, ado&t3nd c8iar "n anali:a unor feno#ene a#ericane un &unct de vedere euro&ean, Matei Călinescu ne oferă o #edita;ie de un &uternic relief istoric asu&ra surselor #odernită;ii, asu&ra a&oriilor ei funciare (i a (anselor de a su&ravie;ui "n lu#ea tur#entată a viitorului”.
"odernită%ii, în pri"ul rând pentru că repre#intă un de"ers original, care siste"ati#ea#ă )i creea#ă argu"ente în !a&oarea unei uni&ersalii teoretice ino&atoare 0 )i în al doilea rând, pentru că se nu"ără printre pu%inele încercări serioase de conceptuali#are a her"eneuticii literare apar%inând unui autor ro"ân' 5&ând o solidă *ar"ătură+ teoretică, precu" )i e@celente e@erci%ii de interpretare aplicate pe te@te literare consacrate )i pre!erate de autor din Cer&antes, Nenr Oa"es, >roust, 4orges, Mateiu Caragiale, PaboLo& sau obbe$?rillet:, cartea subsu"ea#ă her"eneutica literară unui concept$cheie8 recitirea, de&enit, de alt!el, cheia de boltă a întregii opere teoretice a lui Matei Călinescu' 5ser%iunea lui -ladi"ir PaboLo&, de&enită unul dintre "oto$urile căr%ii *Pu po%i citi o carte, o po%i doar reciti+:, se regăse)te în per"anen%ă în pledoaria criticului pentru *cau#a+ recitirii' ela%ia dintre !irescul lectură )i "ai neobi)nuitul (re)lectură cu parante#e care atrag aten%ia că, în realitate lectura nu"ărul unu este, de !apt, relectura: este la o pri"ă pri&ire de natură te"porală8 pri"ul dese"nea#ă parcurgerea unui te@t pentru pri"a oară, al doilea se re!eră la parcurgerea te@tului a doua sau a n$a oară' Mai "ult, încărcătura se"antică a celui de$al doilea ter"en este structurală, i"plicând un tip de aten%ie, de *lentoare+, de decodi!icare care se pot "ani!esta )i de la pri"a lectură, la !el de bine după cu" uneori lecturile succesi&e ale aceluia)i te@t nu ur"ăresc decât reînnoirea plăcerii de a$l citi, de a reintra în contact cu uni&ersul !ic%ional' >rin (re)lectură, prin ur"are, criticul se re!eră la procesul cu !inalitate structurală, re!le@i&ă )i autore!le@i&ă, *un anu"it pro!esionalis" al lecturii+ Călinescu, //78 1=:, a)adar un "od al aten%iei care atrage după sine *încetinirea+ lecturii, datorată cântăririi critice a detaliilor, !ără ca plăcerea de a parcurge te@tul să !ie ast!el di"inuată' Într$o repre#entare geo"etrică, si"bolul celei dintâi este linia si"plitatea unei pri"ei i"presii, proaspete )i curioase:, în &re"e ce si"bolul celei de$a doua este cercul, "ai bine #is, circularitatea concentrică subtila interceptare a strategiilor, a interte@tului )i a "esaului:8 (in punct de &edere euristic, cel pu%in, sunte" îndreptă%i%i să &orbi" de o pri"ă lectură lineară )i de o relectură "eta!oric$circulară, cu preci#area că circularitatea celei de$a doua se a!lă în e@pansiune naturală, că cercurile de în%elegere pe care le trasea#ă în urul centrului constituit de o anu"ită operă sunt din ce în ce "ai a"ple )i presupun citirea )i recitirea altor opere, a "ai "ultor opere 0 ideal în spirit borgesian:, a tuturor celorlalte opere, a tot ceea ce s$a scris &reodată+ Călinescu, //78 G:'
5lt!el spus, postularea conceptului de re:lectură î)i do&ede)te, cel pu%in aparent, precaritatea 0 de care autorul este per!ect con)tient 0 "ai ales în ca#ul unor lectori pro!esioni)ti, pentru care pri"a lectură nu este niciodată pur inocentă' (istinc%ia între întâia lectură, te"porală, )i celelalte, spa%iale, este pe larg discutată în carte, pe ur"ele unei alte celebre distinc%ii a lui essing între *artele te"porale+ )i *artele spa%iale+' >ri"a dată ne lăsă" prin)i în te@tura intrigii, în !ru"use%ea "eta!orei, a !or"ulărilor, citi" *cu su!letul la gură+ sintag"a *a nu putea lăsa cartea din "ână+ poate !i în%eleasă în sensul cel "ai pur:, a)teptă" !inalul< a doua oară !ace" cone@iuni si"bolice )i i"aginare, aplică" grile her"eneutice, pătrunde" în ideologia autorului i"plicit, "i)cându$ne nelinear pe supra!a%a dea !a"iliară a te@tului, conco"itent cu "i)carea în interiorul cercurilor *desenate+ de al%i lectori' Conceptul de (re)lectură legiti"ea#ă locul pe care cititorul îl de%ine în ansa"blul instan%elor constituti&e ale te@tului, !ie că intră în discu%ie un cititor inocent, !ie că este &orba despre un cititor model, implicit , sau a cărui intentio lectoris de"onstrea#ă ini%iere )i personalitate, un cititor cu o oarecare pregătire literară' Ousti!icarea acestei po#i%ii pri&ilegiate stă în !aptul că lectura desigur, criticul are în &edere lectura literară: i"plică *un coe!icient de introspec%ie+ Călinescu, //78 1.:, cu o i"plicită &ariabilitate' >rin ur"are, lectura literară este conco"itent o lectură de sine, rele&ându$)i co"ponenta autobiogra!ică' >e lângă di"ensiunea autobiogra!ică, criticul de#bate pe larg )i alte
di"ensiuni ale re:lecturii8 re:lectura ca oc G, re:lectura ca e@plorare interte@tuală, re:lectura ca descoperire a secretului din te@t etc' (e ase"enea, propensiunea critică pe care lectorul, )i "ai cu sea"ă lectorul ini%iat o "ani!estă de$a lungul re:lecturii usti!ică asocierea acesteia cu actul elaborat al interpretării pro!esionale a unui te@t inten%ionat reparcurs, asociere care poate "erge până la neputin%a sau până la inutilitatea de a le di!eren%ia, autorul sesi#ând sinoni"ia ter"enilor' (in punctul de &edere personal al cititorului, lectura pe care o !ace i"plică interpretare' *a"ele interte@tuale+ ale recitirii sunt, a)adar, strategii de constituire a "esaului pe care îl poartă orice te@t, în !unc%ie de perspecti&a abordării' Ceea ce re#ultă este, desigur, departe de o interpretare de!initi&ă )i si"plă, ci, "ai curând, o serie in!inită: de ipote#e circu"scrise "etodologic, con!or" cărora te@tul care a părut ini%ial linear este, în !inal, *o tapiserie te@tuală co"plicată+' În &i#iunea lui Matei Călinescu, deosebirea dintre relectură )i interpretare se ba#ea#ă pe di!eren%a dintre proces )i re#ultat8 interpretarea recla"ă lectură, sau "ai "ulte relecturi' electura este procesul, interpretarea este re#ultatul, de)i, obser&ă criticul, este !oarte posibil )i ca o interpretare să atragă o nouă relectură' J interpretare personală &a !i cu atât "ai bine argu"entată, cu cât &a îngloba "ai "ulte reparcurgeri ale te@tului 0 )i "ai cu sea"ă ale criticii te@tului' În aceea)i ordine de idei, nu este de negliat nici situa%ia în care două interpretări ale aceleia)i opere, chiar apar%inând aceluia)i cititor, sunt di!erite, în pri"ul rând datorită di"ensiunii te"poral$istorice în care se des!ă)oară ele' Jrice nouă lectură e strict indi&iduală )i aproape inco"unicabilă, gra%ie inti"ită%ii i"plicite actului de lectură' >entru a !ace co"unicabilă e@perien%a lecturii, deci pentru a !ace inteligibil actul interpretării, este necesară relectura, care li"itea#ă e!ectul indi&iduali#ator al ti"pului, personal )i epocal' e&enind la si"bolistica geo"etrică a celor două concepte, a" putea conchide că, dacă pri"a citire este strict lineară, paradig"atică, lăsând te@tul într$o !or"ă sche"atică, irepetabilă chiar )i pentru un singur lector:, a doua citire adaugă o *întorsătură circulară+, *o di"ensiune "itică "isterioasă, nouă din punct de &edere i"aginati&+ )i, prin caracterul ei uni&ersal$inteligibil, co"unicabilă ca interpretare &alidă' În ca#ul "ai sus "en%ionat, în care interpretarea este procesul ce duce la relectură, criticul de"onstrea#ă caracterul o%ios al *lecturii inocente+' eciti" sau citi": o carte toc"ai !iindcă )ti" dea ce&a despre ea, pentru că "esaul ei e prea cunoscut ca să "ai !i" necunoscători' ecitirea este, a)adar, un concept parado@al, care î)i de#&ăluie autono"ia la o anali#ă "ai atentă, un concept ba#at pe insu!icien%a pri"ei lecturi )i a interpretării sau chiar pe schi"barea raporturilor dintre re:citire )i interpretare, unde, pe rând, una e proces )i alta re#ultat' >roble"a a"inte)te de cea a cercului her"eneutic8 *pentru a în%elege te@tul trebuie să ai o în%elegere prealabilă a păr%ilor, dar ca să în%elegi !iecare parte este necesară o în%elegere prealabilă a întregului+ Călinescu, //78 3.:' Citi" )i reciti" pentru că a&e" dea în "inte presupo#i%ii, preconcep%ii, preintui%ii de sens, dar, în acela)i ti"p, interpretările sunt &alidate nu"ai de lecturi repetate, de re:lecturi' Caracterul parado@al al recitirii se obser&ă cel "ai bine atunci când este adusă în discu%ie posibilitatea unei poetici a lecturii, care î)i are pre"isa în perspecti&a lecturii, întrucât *"etodele+ de citire a unui te@t ti"p, rit", &ite#ă de lectură, con&en%ii care trebuie respectate: pot !i deter"inate doar după ce s$a reali#at pri"a lectură' >oetica lecturii este, ast!el, o poetică a re:lecturii' J poetică a re:citirii are la ba#ă "oti&a%ia citirii 0 în ca#ul literaturii, aceasta !iind, în principal, plăcerea, în sensul în care în plăcerea estetică sunt incluse )i celelalte "oti&a%ii in!or"area, edi!icarea, per!ec%ionarea, "ântuirea etc':' (upă Matei Călinescu, *plăcerea lecturii+ trebuie luată în considerare din toate perspecti&ele disciplinare care contribuie la "ai buna ei în%elegere, ast!el încât discipline eterogene, ca istoria religiilor, antropologia culturală, ling&istica, teoria )i critica literară, !iloso!ia, psihologia, pot !i tot atâtea di"ensiuni constituti&e ale unor recitiri *de plăcere+' ectura literară este, ast!el, în opinia autorului, un !eno"en heterono", chiar dacă are la ba#ă plăcerea estetică, de o co"ple@itate pe care 0
!n cutre#urătoarea carte scrisă du&ă #oartea fiului său, Matei Călinescu oferă detalii &rivitoare la gene:a volu#ului consacrat recitirii@ Interesul meu pentru problemele lecturii deriva în parte din faptul că eram profesor de literatură, că învăţam să citesc texte literare pentru ca, la rându-mi, să-i învăţ pe studenţii mei să citească şi să recitească […] Abia în tatele !nite, de prin "#$%-&$' (când ) avea *-$ ani şi, după bâ+bâieli medicale, i se pusese dianosticul de autism, am început să acord atenţie, pe plan universitar, problemelor lecturii ca atare, nu totuşi fără să stabilesc o leătură, prin contrast, între acestea şi ceea ce învăţam despre enima dureroasă a autismului şi despre dificultăţile de lectură ale persoanelor cu autism […] in lecturile mele despre autism a apărut interesul pentru teoriile +ocului şi relaţia lor cu lectura. $Călinescu, 1=@ &&. 0=-+1
cuprinsul &astului eseu o de"onstrea#ă' >e de altă parte 0 ca un alt parado@ 0 recitirea poate pune la îndoială posibilitatea unei poetici coerente a lecturii8 Jare nu prin relectură de&eni" con)tien%i de deschiderea te@tului, de gradul lui de indeter"inare, de pluralitatea sa ireductibilă )i de propriul nostru rol, e@traordinar de i"portant, în de!inirea )i articularea sensurilor saleK Pu descoperi" prin practica relecturii că una )i aceea)i carte nu repre#intă doar "ai "ulte lucruri pentru "ai "ul%i oa"eni, ci )i "ai "ulte lucruri pentru unul )i acela)i cititor, în "o"ente sau situa%ii di!erite din &ia%a saK Călinescu, //78 1;:
În situa%ia la care se re!eră criticul, nu"ărul de recitiri atente este de natură să sporească incapacitatea teoretică de concepere a unei poetici a lecturii, pentru "oti&ul că, la !iecare recitire, te@tul î)i &a spori *tapiseria+ 0 )i deci i"ponderabilele' În ciuda aporiilor inerente, recitirea este, la Matei Călinescu, un concept$u"brelă care, cel pu%in din punct de &edere euristic, după cu" a!ir"ă autorul, e@plică întregul proces de receptare )i de în%elegere a unui te@t literar' Încercarea de eludare a parado@urilor recitirii presupune cunoa)terea lor, iar teoreti#area recitirii presupune ea însă)i, ca orice act critic, nenu"ărate recitiri, reluate *pelerinae+ în spa%iul inepui#abil al !ic%iunii' Conclu#ia care se i"pune !iresc la capătul "ai "ultor *pelerinae+ de acest tip este că "odul di!erit în care citi" )i reciti" de !iecare dată un te@t este deter"inat în "are "ăsură de &ârsta lectorului )i de circu"stan%ele personale, sociale, politice etc': lecturii' ecitind, ne con!runtă" nu nu"ai cu !antas"ele te@tului )i cu "ultitudinea de se"ni!ica%ii latente sau e@plicite, ci )i cu propriul trecut, cu iposta#e di&erse ale propriei biogra!ii' >arado@ul lui PaboLo& 0 *nu po%i citi o carte, o po%i doar reciti+ 0 se con!ir"ă din plin, întrucât e@istă car%i care nu pot !i citite, ci doar re:citite =' 5cesta este, de !apt destinul "arii literaturi, din corpusul căreia Matei Călinescu alege, deloc la întâ"plare, Craii de Curtea-ece, a lui Mateiu Caragiale, una dintre căr%ile de căpătâi ale literaturii ro"âne 0 )i una dintre căr%ile de su!let ale criticului' ecitită de nenu"ărate ori din pură plăcere estetică, dar )i cu scopul declarat de a răspunde unor pro&ocări ale te@tului, opera "ateină îi o!eră recititorului pro!esionist care este Matei Călinescu prileul unor incursiuni deopotri&ă critice )i creatoare, atât în spa%iul narati&, cât )i în uni&ersul biogra!ic al pro#atorului interbelic 0 criticul !iind, de alt!el, unul dintre cei care consideră că, pentru a în%elege un ast!el de te@t, este necesară desci!rarea tuturor ele"entelor intrate@tuale, interte@tuale )i e@trate@tuale' Capitolul despre Mateiu Caragiale, care încheie în "od eloc&ent a"pla de#batere a !eno"enului re:lecturii, trebuie, la rândul său, re:citit )i ca o pasionantă )i pasionată *istorie a unei rela%ii de lectură+, sub se"nul căreia sunt e&ocate nu doar etape i"portante ale propriei biogra!ii intelectuale, ci )i "o"ente ale e@isten%ei cotidiene din anii A=/$A./, când, "ărturise)te autorul, *lectura Crailor se înscria pentru "ine în %esătura unei &ie%i cotidiene secrete, paralelă cu celălalt cotidian poluat de co"unis"+ Călinescu, //78 33:' În pri&in%a succesi&elor recitiri )i interpretări ale te@tului "atein se pot distinge "ultiple straturi ale se"ni!ica%iilor descoperite$in&entate, a)adar o perspecti&ă !luctuantă, de &re"e ce orice recitire descoperă )i in&entea#ă noi sensuri ale operei literare' (eseori, criticul "i#ea#ă în interpretările sale pe co"ponenta ludic$creatoare a recitirii el însu)i recunoscându$ )i înclina%ia pentru *glu"a+ aproape inobser&abilă: )i "ani!estă o o"nipre#entă luciditate autoironică' 5st!el, lungile *pli"bări prin pădurea narati&ă+ "ateină descoperă )i decodi!ică rela%ia dintre sensul +
Mai re:ervat "n &rivin;a conce&tului de relectură este 4aul Cornea. !n %nterpretare şi ra!ionalitate, relu3nd idei din %ntroducere în teoria lecturii, criticul sus;ine statutul autono# al &ri#ei lecturi, care "(i atinge sco&ul #ai cu sea#ă daca este „standard” $ca:ul "n care &erfor#area decurge liniar, "ntruc3t accesi/ilitatea te2tului cores&unde co#&eten;ei #edii a cititorului, nivelul co#&re8ensiunii #en;in3ndu-se la su&rafa;ă. electura, conce&t folosit (i de 4aul Cornea anterior $asu&ra ec8ivalen;ei dintre relectură (i inter&retare, "nsă, criticul revine, recunosc3nd riscurile unor a#/iguită;i, este atri/uită de acesta #ai ales te2telor nonliterare greu accesi/ile sau te2telor literare „cu "ncărcătură si#/olică”@ . adevărat că citirea şi recitirea pot /mere deseori mână în mână0, însă lucrul acesta se întâmplă îndeosebi în ca1ul textelor filosofice, didactice, ştiinţifice, unde dificultăţile de acces îl obliă pe lector să avanse1e la pas şi să revină mereu asupra fra1elor (pararafelor2 parcurse, spre a-şi clarifica înşelesul noţiunilor şi a le articula cu restul textului3 4n mod excepţional, citirea şi recitirea tind să se simultanei1e1e şi în ca1ul operelor literare, a căror li1ibilitate lasă de dorit. De aceea, afirmaţia lui )atei 5ălinescu, anume că /distincţia dintre citira şi recitire, care pare atat de evidentă pe plan empiric şi pramatic, este, pe plan teoretic, pe cât de inevitabilă, pe atât de reu de susţinut0, e, cel puţin imprudentă3 6 evidenţă empirică, pramatică şi teoretică nu poate fi reu de susţinut7 ovada8 cei mai mulţi cercetători o şi fac $aici, criticul a&elea:ă nu#e ca o#an 5ngarden, Bans o/ert auss (i 4aul icoeur, recunosc3nd „a/sen;a” de &e această listă a lui oland 'art8es. $Cornea, 1*@ ).
&i#ibil )i cel latent al te@tului, cel care se a!lă *sub pecetea tainei+' Fascinat de subtila dialectică a tăinuirii )i a re&elării, recurentă în te@tele "ateine in&estigate, Matei Călinescu î)i propune )ă descopere secretele auctoriale personale din te@tura celor trei nara%iuni Craii de Curtea-ece, u. pecetea tainei )i %emem.er :' ecititorul preia sugestiile te@tului, u"ple *punctele de indeter"inare+ sau *golurile+, rescriind, de !apt, anu"ite sec&en%e ale acestuia' 2nterpretarea de&ine ast!el un proces a cărui condi%ie principală este recitirea, care nu epui#ea#ă se"ni!ica%iile operei, ci, di"potri&ă, îi spore)te *taina+' Un pri" e@e"plu este portretul "e"orabil pe care criticul îl !ace lui ?ore >irgu, persona arhetipal ro"ân, în!ă%i)at cu realis" transistoric, un o" al &iitorului spre deosebire de ceilal%i eroi, oa"eni ai trecutului:< conco"itent, însă, >irgu, în absoluta sa tri&ialitate, se plasea#ă la antipodul Litsch$ului, care nu lipse)te, ca e@erci%iu stilistic al ro"ancierului, e&ocării "ora&urilor bucure)tene' 5se"enea tatălui său, 2on uca Caragiale, pro#atorul intuie)te cu preci#ie esen%a neschi"bătoare a *bunului ro"ân+, >irgu părând, de alt!el, să descindă din opera dra"aturgului' Un al doilea e@e"plu se"ni!icati& pentru re:lectura ca descoperire a secretului este "odul în care încearcă autorul să clari!ice raporturile co"ple@e dintre tată )i !iu, atât în planul &ie%ii personale, cât )i, "ai ales, în cel al operelor celor doi' În această inti"ă )i delicată proble"ă, autorul recitirilor recurge la teoria an@ietă%ii in!luen%ei, !or"ulată de Narold 4loo" în 1973, )i sugerea#ă o interesantă pistă de lectură în lu"ina căreia atât >irgu, cât )i >a)adia ar putea !i citi%i ca posibile a&ataruri ale tatălui, pri"ul în latura denun%ătoare a *senti"entului "ahalagesc al !iin%ei+ ro"âne)ti, al doilea în latura de "are "e)te)ugar a dra"aturgului' >a)adia *este pus+ de ro"ancier să$)i distrugă opera în !inalul ro"anului, episod care ar putea si"boli#a dorin%a !antas"atică, alt!el ina&uabilă, ca opera$"odel a atălui să dispară, în a)a !el ca datoria ur"a)ului !a%ă de aceasta să se )teargă total )i etern' 5st!el, gestul lui >a)adia este interpretat în ter"enii scenariului oedipian transpus de Narold 4loo" în spa%iul in!luen%ei literare8 >ro#a lui Mateiu e o încercare disperată de a nu se"ăna cu aceea a tatălui, de a de&ia irecognoscibil de la acest ade&ărat "odel al ei, reu)ind nu"ai par%ial, căci *genele+ literare ale atălui se regăsesc, într$o co"bina%ie inedită, dar !oarte u)or de recunoscut, în scrisul !iului' Călinescu, //78 3=G:
Ca argu"ent pentru an@ietatea in!luen%ei în opera lui Mateiu Caragiale, e@egetul se opre)te la câte&a titluri de notorietate din pro#a scurtă a lui 2' ' Caragiale 0 Grand /0tel 1ictoria rom2nă3 , de e@e"plu, 0 pe care le identi!ică drept interte@te ale Crailor de Curtea-ece criticul &ede si"ilitudini între sec&en%a !e"eii bete din pro#a lui 2on uca )i sec&en%ele în care apare >ena, din ro"anul !iului' otodată, "otourile, preluate de Mateiu din operele unor scriitori !rance#i ai clasicis"ului, al cărui !in cunoscător era, aută la construirea *bibliotecii din te@t+, care îl ispite)te pe co"entator, în spiritul re:lecturii' ot pe linia interte@tualită%ii în ro"an, se descoperă la !el de incitante sugestii ce tri"it la alte )i alteD: lecturi a căror idee inter!erea#ă în opera "ateină, ca Gepardul lui a"pedusa, ori 4a tentation d5e$ister a lui Cioran în special pasaele despre o"ânia )i despre *neaunsul de a !i ro"ân+: 0 prin pris"a tipologiilor )i a "ediului din cartea Crailor ' În eseul lui Matei Călinescu despre pro#a lui Mateiu Caragiale se î"bină !iresc !er&oarea i"agina%iei creatoare a criticului de &oca%ie cu rigoarea conceptuală a teoreticianului erudit )i original' 5doptând în anali#a uni&ersului !ic%ional al ro"ancierului interbelic un punct de &edere ce încearcă să găsească un echilibru între intentio auctoris , intentio operis )i intentio lectoris, criticul reu)e)te o dublă per!or"an%ă8 să surprindă "ecanis"ele te@tuale pro!unde, care !ac din opera lui Mateiu Caragiale o carte *etern recitibilă+ )i, la !el de i"portant, să schi%e#e un autoportret de re:cititor în a cărui e@isten%ă lecturile )i relecturile au lăsat ur"e adânci8 e:lectura unei căr%i precu" Craii de Curtea-Veche ca )i aceea a "arilor poe"e sau, dintre "oderni, a lui >roust sau Ooce sau 4orges, )i a altor câ%i&a, pu%ini: e in!inită' Ca "area lui >aul -alQr din Le cimetière marin, ea e "ereu începută, *touours reco""encQe+, niciodată cu ade&ărat ter"inată, sau ter"inată doar accidental, din oboseală, lipsă de ti"p sau uitare, prin care se e@pri"ă ne&oia de 5ltce&a, un 5ltce&a care nu poate !i descoperit decât în 5cela)i, în identitatea pierdută )i regăsită a aceluia)i te@t' Călinescu, //78 377:
Conclu#iile pe care le pute" !or"ula după această incursiune în partea cea "ai &aloroasă a operei teoretice a lui Matei Călinescu au !ost, în parte, anticipate de$a lungul lucrării, a cărei posibilă re:lectură rele&ă con&ingerea autorului că operele "odernită%ii )i nu nu"ai: trebuie per"anent re:citite' (in perspecti&a re:lecturii, este necesară interogarea *#orilor+ "odernis"ului, a decaden%ei,
a querellei declarate de a&angardă )i continuate ulterior de post"odernitate' e:citirea însea"nă re:situare în actualitate, girea#ă apartenen%a operelor la un rand !"cit care depo#itea#ă &alorile perene' 5ceasta se întâ"plă pentru că, a)a cu" notea#ă autorul Călinescu, //=b8 1/;: *în literatură, ceea ce are &aloare e ceea ce se rescrie 0 ceea ce, dincolo de orice R!eti)is" al te@tului, tre#e)te ispita re$scrierii, a re$spunerii+' Ti, a" adăuga noi, a eternei recitiri'
>9E Această lucrare a /eneficiat de su&ort financiar &rin &roiectul „4rovocările cunoa(terii (i de:voltare &rin cercetare doctorală 4 >- D>C9 Contract nr. 4> SDU66.+S+1)0*”, &roiect cofinan;at din Fondul Social %uro&ean &rin 4rogra#ul >&era;ional Sectorial De:voltarea esurselor U#ane 1-1=.
Bibliografie Călinescu //78 #atei Călinescu, $ citi, a reciti% Către o poetică a (re)lecturii, edi%ia a doua, traducere din li"ba engle#ă de -irgil Stanciu' Cu un eseu despre *Jralitate în te@tualitate+ tradus din li"ba engle#ă de 5nca 4ăicoianu )i un capitol ro"ânesc despre Mateiu 2' Caragiale, 2a)i, 6ditura >oliro"' Călinescu //=a8 #atei Călinescu, Cinci fe&e ale modernită&ii% #odernism, avan'ardă, decaden&ă, itsch, postmodernism, edi%ia a doua, re&ă#ută )i adăugită, traducere din li"ba engle#ă de atiana >ătrulescu )i adu urcanu, traducerea te@telor din *5ddenda+ //=: de Mona 5ntohi, post!a%ă de Mircea Martin, 2a)i, 6ditura >oliro"' Călinescu //=b8 Matei Călinescu, n fel de *urnal (+.-+/+), 2a)i, 6ditura >oliro"' Călinescu 199;8 Matei Călinescu, 2on -ianu, $mintiri 0n dialo' ,2a)i, 6ditura >oliro"' Călinesu //38 Matei Călinescu, 1ortretul lui # , 2a)i, 6ditura >oliro"' Cornea //.8 >aul Cornea, 2nterpretare 3i ra&ionalitate, 2a)i, 6ditura >oliro"' Cornea //;8 >aul Cornea, 4elimitări 3i ipoteze% Comunicări 3i eseuri de teorie literară 3i studii culturale, 2a)i, 6ditura >oliro"' Cornea 19;;8 >aul Cornea, 2ntroducere 0n teoria lecturii, 4ucure)ti, 6ditura Miner&a 6co //78 U"berto 6co, Limitele interpretării, edi%ia a doua re&ă#ută, traducere de Tte!ania Mincu )i (aniela Crăciun, 2a)i, 6ditura >oliro"' Marino 197/8 5drian Marino, #odern, modernism, modernitate, 4ucure)ti, 6ditura Uni&ers' Ungureanu 199=8 Cornel Ungureanu, La vest de 5den% 6 introducere 0n literatura e7ilului, i"i)oara, 6ditura 5"arcord' Abstract Rereading the faces of modernity. Matei Călinescu
he paper intends to !olloH the theoretic contribution o! Matei Călinescu !ro" his e@iles studies in US5' J&er all,the latter is concentrated arround the rereading concept' 2n relation Hith recepti&e theories regarding o"an 2ngarden, oland 4arthes, U"berto 6co etc', the author creates a poetics o! rereading Hith its rules and parado@' 2n the sa"e Ha, Matei Călinescu analises as Hell the !aces o! "odernit8 "odernis", a&angarde, decadence, Litsch, post"odernis"' his approach is "ade through rereading' Key-words8 e@ile, rereading, "odernit
