AUTOMODELISM 1984 ent - 1884 SA con struim stru i m automodele auto modele RC SA :,ans ruc ţia auto model :.0 strucl ia unu i 8ut6model
..
-
1984 (4) - 1984 Dauph in - Racheta Dauph ( 1) - 1985 (1)
de
perforperfer-
.~
(' - 1884 1984 • ...,·omodel rad iocomandat cu motor t8rter- A. tom odel radiocoman dat cu : - ua RC RC - F3 F3 I ::;au -1884 - 1984 ... :omodelis m. Citeva ppreci ză ri privin d - Automodelism. rec izari privind :' :&1e. Tea co c ompe t:t-. mpetititional \ional .ă -1884 - 1984 -
Cot Otelt
~ - 1984 l' ~roser ie pentru 8utom automodel radi ocoman-- Catoserie odel radiocoman : asa RC RC - RA 1t:,,8 , - 1985 1985 4 .. to model radioco mandat ccu - AJ om adel radiocomandat u motor tter· e r~ I: -1i15 -1885 A •.•s jn - Austin -1985 - 1985 - 'FaslIvalu sport uurilor ri lo r tehnicQ-apl t ive I='estlvalu l tehnico-apl ica icativ e • - 1986 1988 larenllal Cu bile pen pentru auto · fere n\ial cu tru clase de auto· ~e e RC, AC. Fl, 2, 2. 3 198a - 1986 - A y,ISS Saracen ltaa - 1886 ~es tlivalu val ul rilOf tehnico-apli cat ive. - rest sportu ril or teh nico-aplicative ~ 0lr9a cutezantei şi re~ktoar ea cutezanlel ~i 8 rom antismului ra_ .. •' "'0 l"Iar "Ir • ) - 1887 :>uesen berg -- Duesenberg - 1987 Â.-<.iSI, ,,n ?u - A.Jsll Pu tll oa v - 1987 l ier - Destine Destin e de fier
r -
-1'"
-lIU
8rodlnaml~~ur&l r<>dinamlC-Au,el
Obil obil
P
u
(2) - 1985 - Racheta Rachet a ,Aria ,.Aria ne" (3) -- 1985 Aachetom ode lism - Rachetomodelism (4) - 1985 Racheta "Rol and "·· - Rach eta "Roland (1) -1986 - 1986
-1884
"'-.ult F.T -1885
-
17
35,
~-
• R-2
- ~~':t T -
2-
1935
MODELISM FEROVIAR ,
--1984 1984
~t r anii .. i::; n::" e~ ~ r_ _ _ _ __ ieteranii ş ine llo or
-1885
locomotivă construită in RomanIa România locomotivA construita • ~-2 _-2 --1985 1985 """nl po- ma
linle de cale feratii Cernavoda_ .... ". ma linie ferată Carnavoda-
3' - 1985
__ cat. II - cu bogh iu _ ocomotivele ocom otivele exprese, exp rese," cat. modelismu l feroviar fe rovi ar - ABC ASe in modelismul "',ma llocomotivii C. F.R. a O Orient Expre_ "'Ima oc omot ivă C.F.R. rient Exp re·
~ ~estlv C"estlv aslul sporturilor tehnico teh nico -aplicative ...: lul sparturilar macazurilor pen -_ Com Ce anda elect rronica onică a m acazuril or penle e lete
... ..... ' ~ l?el";
• - 1985
_ '" ,. ma locomotiva loco mot iva C.F.R. C,F.R. a Orient Expr Expre;_ '" mul
tramvai 1894 anil $lntll9r 19Be
electric
din
Romania, Romania
- -es ,
-
~?~ modelisfl)u.lfe rO ~ i ar._ _~_~-.
, ouLb.ucur8$iean in modelismul ferovj
~9C
-1981 '" Ii de ani de la apari~a pe re\eaua C.F.R
- =ot ",lor tip lBl "Orleans"
-1987 - !~ de ani de la introducerea pe releau8 -" a prlmelor locomotive - COMPOUND ~ -&.&<1a , - 1987 e-erlnii $ineLo,r -
-1'25 de
ani de la Inaugurarea liniei liniel de Qn
~ -1981
- .'\O'.\. - U - LIM 3 -1IU "r~ 18 am de 18 aparitia unel locomotive ceC>8 re,eaul CF.R. : PACIFIC 231
RACHETOMODELISM I1-1884 - 1984 984
So_I "-0 i84 ... - . ~~~:-"j
--
MISTBA FREDERIC MISTRAL
- Nave romane$ti româneşti pe ~rnii ~rnă de de aer ler . - Prestigioase reallziiri contemporane, contemporane, ' niv-;l.::rt~s~~~~r~on~ra~~Ziiri nivelul tehnicII mondiale
(4) - 1986 (4) IM - 99 Racheta Bomarc Bom arc 1M - Racheta (1) - 1987
1987 (2) - 1967 Rachet a "Intercosmos" .,Inte rcosm os " - Racheta (3) -1987
(4) - 1987 - Rachet. RaCheta Titan Tit an III - E 1988 1 - 1888 ism pe - Calendarul competilional co mpetipo nat de model modelism anul 1988 - Vostok Vos tok U.A.S.S. 1957-1964 1957 -1964
2 - 1988
- 0O marturie mărturie din dtn secolul al XIC-Ie. XIC-Iea asupra preocuparilor preocupărilor pentru construc\ia construcţia rachetelo[ rachetelor În ,ara tara noastra noastră
NAVOMODELISM
Autocamionul .Autocamion ul "Daimler" "Daimler " MD, MD. 1901 190 1
BLINDATE BLiNDATE
2-1981 2 - 1988 1988 3 - 1988
II I.
(2) -1986 - 1986 Otrag Experime ntull Otrag - Experimentu (3) - 1986 1986
1988 2 - 1981
-
ptonteresc - Zelea Grantea te. (2) (2) -- 1987 1987 Inlense pregiitiri p r egătiri pentru pentru Cupa Cupa U.T.C. U.T.C -- Intense -- Titanic - Motonava Motons'Is de de pasageri hTransilvan' j.Trsnsilvania".. -- Simulator Simulator RC RC pe vint vînt ..ii pe pe valuri valuri - Pictura Pictură (3) --1987 (3) 1987 Submarine de buzunar sub sub pavilionu pavillonul - Submarine românesc romanesc -- GUidener GUidener Lowe - Olanda, 1597 1597 (4) - 1987 1987 - Cea mai stranie nays uror timpurilor navă a 8 tut tuturor timpurilor : Great Great Eastern Ea stern - Vedeta purtatoare punatoare de rachete lM1 1 -- 1986 -- Puitorul Puitorul de mine ,AMIRAL. ,AMIRAL MURGESCU MURGESCU"' - 0O aNernativii alternativă ciudatii ciudată : USS USS KEOKUK Şa l upă maritimii maritimă - $alupa
Supliment 1984 SupUment - Spirltul SpIritul şi tradiţia marinei marfnel noastre na\ione1io$i tradi\ia n.ale Cantenarul Centenarul qriculul bJicului ~, Mircea" nale "Mircea·' Co nst ru iti 0O nava n avă in sti s t i cia clă l! - Ccnstru - Finisarea or de epoca Fin isarea· navomodelel navo m odelelor epocă Calculul lul levierelor - Calcu (1) - ' 1984 - Nava de linie tip "Rovlne", "Rovlne". 0o performan\& performanţă a ~i industriei ;cercetaril-proiectarii cercetării-proiectarii şi Industriei navsle navale romaromâne~ti \ neşti - "Aindunics", "Rindunica", 0o nava intrata intrată in Istoria nesneamului - "Sparviero" "Sparvi ero" (2) --1984 1984 - Mo deli smull,. un sport pent ru toate virstele Modelismu pentru vir stele - Sparvie ro Spa rv iero ngo - Flami Flamingo - Tot Totul ul tc u ~şii despre vele - Vinci ortio pentru Vin ei prop pr op o r ţi o nal n al pent ru vele -. romachete - - C4 - mic micromac hete - Fregata Branden •. burgic,; burg ic ă Berlin 1674 (3) -1984 - 1984 - Vedete torplloare torpiloare romane$ti romăneşti "VIscolul" "VIscolul·' - intnnirea la Ca$la-Vadanei Inlnnlre. de deja Câşla-Vădanei - BH7 -': --: Wellington (4) - 1984 unui pOliester - Realizarea un ui navomodel din poliester sticla cu fibra fi br ă de sti cl ă - Wapgen vo vonn Hamburg (1) --1985 1985 - Şeicela $eieele muntene de la 1845. Pnmele Primele nave sub trjcolm ldcolo[ - Kat Katia-Boutre A.D.. Malga~ii ia- Bou tre din R.D Malgaşă - Hancock (2) - 1985 - Campionatul mond mondial ial de modele navale Rastatt clasa C, 1985, t 985, Rastalt cl asa C. 18 victoria asupra fascismului tasclsmului - 40 de ani de la - Monitoarele tip ."Kogiilnlceanu" , Kogălniceanu" Co neursui liceelo lieeel orr de marina ,- Concursul ma r ină D.etali i navale n.ava le - Detalii - Nava MEDEEA (3) - 1985 teh nico-aplicat ive Festi valull sportu sporturilor - Festivalu ri lor te hnico-ap licative modele l ~ din RP. fI.E. Ch Chinezii Vii p prezent,;m - Vă r eze nt ă m modelele in eză - 90 de ani SMR - Navrom Ser.v:iciul maritim romsn - 1895 1,895 - Serv.iciul marifim român programsre a unui submarin - Dispozitiv de programare zgomot pentru - Simulator de zgom ot pen tr u navomodele: motor m otor d iesel - Navomodel vvedata escorts $i atac rapid e detă de es c onă şi (4) - 1985 Pelican 0 navii - Golden Hind Ex Petic an - O navă in În jurul lum ii Pes cadorul "Marea" - Pescadc rul "M ar~a" Barca de - Ba r că d e recuperare (1) - 1986 0 fa falsii enigm ii:: SURCOUF - O l să eni g mă Elisabeth - El isabeth 1868 .' "Marea" - Pescadorul ,.Marea" - Marea (2) - 1986 nal ional - Salonul nati o nal de modelism 1986. Prima edi\ie Cupsi U.T. U.T.C. la machete ed it ie a Cupei C . Ia Temerari secolului PANGUCA AL- Temera ri ai secol ulu i XX. PANGLICA BASTAe-. BA S T R Ă . Trofeu l Atl anticu lu i SIRENA - SIRENA Caiae pent pentru tu rism nautic nautie - Caiac ru turism -1986 (3) -19M $coala "Mircea" (planu"le (planurile navei - "'ava şcoalâ .."Mirce;;") Mlrceă") - Sirena (4) -1986 - 19Be ' Varnato Cuirasatale japoneze din clasa Vamato - Cuirasatele Yamato -- Va mato Mon.torul rusesc de de mare largă largii .,Smercl", "Smerci", - MoMorul pagina din din istoria cuirasatelor cui rasatelor oo pagină vazut de jos in sus sus NAUTILUS -- Polul Nord vâzut '.'ccel dragon d9 de radâ radii L. c 1.1 "1.1 • tsrago -1U7 7
~) R;;~rz~~ea
AEROMODELISM Supllment Supliment - 1984 - Aurel Aurel Vlaicu Vlalcu - simbol 01 al unita\1I unltăl1i na\lonale nationale
- 0O realizare de excepFa exceptIe a industriai industriei aero" 8er~ nautice nautlce romiine~ti: româneşti : Rombac - 1-11(500 1-11/500 - $i ŞI in mica avialie aviatie roman;i românii pot tifi mari! mariI
-- IAR'-27 IAR' - 27 - Tehnologii. Tehnologii , staturi sfaturi practice (1) - 1984 - Modeli smul Modelismul - Stabiloplanul Slablloplanul - Stabiloplanul tip IV 1933 - Un /llanor planor inedlt IOed It constrult construit 1905 1905 Stolnlci Sloln,ci - F - 15 Eagle Ea91e (2) - 1984 - Produc~ja Producţia materialelcr materialelor de vis ~i ş i realitate - Motol\fe ice - ·Qillere., Motoare term lermice io itiere., - SET IIABLEN - 305 SEI/IABLEN - Tehnologia Tehnol ogia de constructie construcţie modelelor '
la noi. noI. 1895? -
.mOdelism modelism intra Între exploatare a aripilo aripilorr aeroaero·
dial di,;! c~'~"S8c~;!"S8- 34, de\iniitoru delinăto rull recordulul record ului mon(3) - 1984 - Aeromodellsmul Aeromodelismul in economifti În serviciul serviCIul economiei n8\lonale nallonale - IAR - 80 - IAR -81 - 81 , - Secllune longitudinala IAR-80 S~~~~~L~~?J:uEd~~~a - SET.llARlNar.di FN-30 IAR-80 - Acvila - Aeromodel pentru lansat iansat cu Sandoul - Curcubeu Cu rcube u - Aeromodel planor faza I - Turboventilator pentru machete de a"ioaM avioana ne moderne - IAR - 93B - Viper MK 632-41 (4) - 1984 lU4 ,• - Cont&mporanii despre Aurel Vlaicu Vlaleu - u\l un material inedit pus cu amabilitate la dispozl\is dlspozltl. redactiei modelis redacliei ncastre noastre de catre câtre revista de modellsm S.u.A., S. U.A. , WWl ,Aeroplanes" .Aeropl.nes" --IARIAR -81.. - AH2T - YR -·-APR APR - SEA - HARRIER (1) --1985 f985 - Nedreptii\i\i istoriei avia\iei: Paulat Nedreptătiti ai IStoriei avlallel' Ion Peula! --jCAR JCAR - UNIV.EBSAL UNJV.ERSAl - MIG-21: MIG-21 : Detinator Deltnător a 7 recordur re cord urii mondiale mond iale de vitez3 vi teza $i şi altitudine (2) - 1985 - Mobilizatoare vi tatea de Mobillzatoare sarein; sarc ini pentru acti vitatea model ism modelism - MIG - 21 uzuale tia aeromode aero mode - Profiluri uz uale in construc co nstructia ielar lelor - Campionatul na1ional national de micromodele intrMunul - 5 aeromodele intr· unul singu r - Westland Lynx (3) - 1985 -.- Graupner
,=
-a a
'9-
- Tlpun - 'pun de de aVloane a... ,oane - Vultur Vultur - Aer omodel or FtH Aero model plan planor FI H -- N.ga Nlga -- 020 020 - Fairchild ic A Fairchi ld Republ Republic A -- 100 100 -- A 10 Fairch il d Fairchild - 0O preeizare prec izare cat~,,-_ _ __ -- Festivalul or ap Festivalul sport sport uril urilor aplliicatj:t..e (4) (4) -- 1985 1985 -- Sopwith Sopwith 11 + + 1/2 1/2 Spad Spad 13 VOisin Voism 8 - Nieuport Nleuport B.B. sau Nleuport Nleuport 11 11 Farman Farman M,F.7 M.F 7 Nieuport Nleupon 17 - Alexandru Papanii, Papană, campionul campionul celor dou, dou Amerlci Amerlci la acroba!ie acroballe aeriane aeriana $i şi avlonul avionUl sau BăU _ VR-PAX - YR-PAX, c.B\Jckll( Bilcket BU BU -- 13.3C 123C ...JJJngmei Jun m tar" ter" -- A~romodele planoare de performanta perfo r manţă - PIlot Pliot automat de s!buran\;j s~uran t ă pentru aero. aero model e modele - Propulsor cu aripa ar i pă Rogallo Rog alio - Caudron Caudron GA, G.4, Breguet Michelin B,M.5, B.M.5, BleBie riot riot - Voisin. ,3 G.3 Voisin , Morsn Moran Saulnier, Saul nier, Caudron G - SU - 26 --;- Suhoi SU - 26 --=- .."In In imi cit sa să cuprinda cuprindă cerul patriei" -- Pilotajul a PilotaJul avionului avionu lui $1 şi acroba aeroba ia aerian aeria nă (1) (1) - 19Be 1988 -- Ojdee care ~I~ po. C A. _ _ _ __ OJdeac8ee -- Priroul Prtmu l avio de tlanspo cq[!)Rle mel,alf, - Emblemele avloanelor romane$1i intrE anii 1916.-1921 916.- 1.92.1 - Mi rage 2000 Mirage (2) -1986 - 1986 - 80 de ani ani de la epocalul zbor al lui Traian Trala Vuia ~ Vuia l - B-24 Liberator in avia\ia aVlal18 romana' română! (3) -1986 - 1986 - Nleuport 17Cl 17C 1 - Un erou al aerului -- Plutonierul PlutOnierul aviator loan Ioan Muntenescu (4) - 1986 19M - ..,Zburatoares" Zburatoarea" lui Gh Vlrlan din Ungureni Ungure - SET - Societe ploat d t nn' SoC] tataL de d P n' -- Aripa are - ABC Aripă zburato zburătoare ASe - initiere ini1iere - SAA B - 35 DRAKEN SAAB (1) - 1987 - Bilant tive Bllanl $i şi perspec perspecti ve la a 65-a 6~a anj'versare ani'versare a U,IC U.T.C - SET ET 4 $i ş i 41 - SAAB J37 "Vi ggen " - Un avlon "Viggan" avion pentru apararea apărarea spaliului spatiului ae[ian aerian..national.a~Suedle national aLSuedleil (2) -1987 - 1987 •. -- SET 7KD (SET - 7K, SET - 7) - SET 7 şi 111 ------ Me - 109 EMIL - Ryan NY-P "Spirit of 01 SI. St . Louis" Loul",' - MIG 23 (3) - 1987 -- G-ul vinator dln corpul aerian vinalor dfn fteflsn ra_nsn ro,nâ" - Emblemele avioanelor in,ra livioanelor romane$ti româneşti ani" anii 1916-1921 191~1921 - lakovlev IAK - 52 - F16 (4) - 1987 - Cupa U.T.C. la model ism f:t~U3ii; ce l a modelisro - IAR - 316B itlire MK 1. la Sp~fire - Recomandari tull pil oRecomandări privind privi nd antrenamen antrenamentu pilo· tutui c8tegoria F 2B acrobatie aeriana, tut ui la categoria aeriană, aeroaera· 2B acroba1ie odela captive modele...captiYe ___ ieo lAB - 822- AgrlcoLJAB 822. - EAP 1 - 1988 - Calendarul competi\ional compet itional de modelism pe anul 1988 - HAWKER ••,.HURRICANE:' HURRICAN "MIU ILI.. - Boeing 767 22 - 1988 - North P-51B Nonh american P51B "MUSTANG " . - Avioane pe banchiza banchizQ ANT -6 AVIAARKTIIV AVIAARKTIi"J! - N NIEU PORT 24 IEUPORT J 24 - M124 3 - 1988 - AUREL VLAICU - Simbol al UnltBtil unltli!ii nana lionale Vlaicu nr nr. 11 tlonale - A. VI.icu - ION PAULA PAULAT pl.nurile origin ale T - planurile orlgin.le COANDA - H. H COANDĂ - Aeroslalla Aerosta!la romanA română . in În razboiul râzboluJ de reintrsreinl gire.na\iooali gir~.n~~~~~: - 'RAFALE
=~~T': t~~~MIL
=
-=======
.-
S':." aa e e.c,-, rachet elor aa cu cunoscut S·.7' .. .... .J· ee rac etetor noscut ::'og'es e~ e'1t de-a de-a lungu lungull aa peste peste doua doua __- :':Jg'es e~ .:le"ect 'on i ndu-se conti continuu nuu de de la la -~ eoe"ec: nindu-se sacel de foc' foc ' ale ale chlnezllor chinezrlor dd,n seccsa:: e; le e de in secoi! e'VII-VI ie.n. pina la actuala tehn ica il eI- VI ; e n pina la actuala te hn ica :e . '-1 '-1 aa rach rach ete etelor lor conduse dupa dupa voie voie .:e -;a_ 'a te eco ecomandate. S3_ an date. treptata a rachetei rachetei reprezintă reprezlnta E.o u aa treptata ,- eexemplu aparte iin istoria dezvo dezvoltarii _amplu aparte n istoria l tării :". c in in lume lume prin prin faptul faptul cca progresul 'e-ă progresul ea zaI za 'a la inceput inceput aa fost rezultatul rezultatul activ activl". l:3' .nor u~or Inventatori i nventatori empirici empirici ano anonimi. fie ." ni mi, fie :3 "e referim la combustibil , constructie - 3 -e Teferim la co mbust ibil , co nst ruc ţ ie sa_ a'1 a"sare, fie la la real realizaiea mod previprevisare , fie iza rea iin n mod performantelor de zbor. _ _ aa performanţe l or d e zbo r, :>,;>03 primul pnmul mileniu mileniu al erei erei noastre noastre au :>_0.3 ;;::~.~ ~I inventat inventatori prin reluarea a.=a~; SI ori care pri n relua rea ea zărllor zanlor ddin au a<=Jaugat, adaugat, ea in trecut , la ccare are au ."-0 ma milsura mai mare sau sau mai mai mică, mica , şi ~i -'-o s ură m ai mare nt' buţll butii person personale, reu~it sa-~i lege ::_.0,r:, ale , au re u ş i t să-şi istoria eevolutiei rachetei. ""1e l e de Istoria v o lu ţ i ei rac hetei. -·~-e Os-a lun lun gul gul seco secolelor rachetele au fost fost ete le au De-a lelor rach o os e ca ca mijloace de distr distractie, arme de ~::5 a cţie, arm e de - : -"",dare, jocuri de art artificii de inin-dare, joc uri de if icii,, arme de ---d ere , pentru ca in zilele noastre sa e--e pe ntru c a i n zi lele noast re să '::'ez'n te uunn spec spectaculos mijloc de 'e;;'ez nte ta cu los mijlo c de •· a-sport in in cosm cosmos os ,. ")-ul dlntre pion pionierii ~JI dintre ierii rachetei rromane~ti omâneşti ' st Co Conrad in secolul secolul al al a3. 'osl n rad Haas, ttraitor ră it or in ;(J Realizarile Co nrad nrad Haas Haas in in • - 'ea ea . Rea li ză r ile lui Co :)O"Ttenlul rachetelor (!;onsemnate ~enlu l rac hetelor au fost consemnate -:'- u n co colili gat autograf autograf iin -"-un n lilimba mba ggermana. e r ma n ă , '-:OC'T1l t la la Si Sibiu. Manuscrisul,, ccuprinzind 'r'xml bi u . Manuscrisul u prinzi nd de file ş~ii inventar inventariat sub denumirea 39' de iat su b denumi rea •' a' a II 374, 374, aa fost fost descoperit d~scoperit la la Arhivele Arhivele Stat.Jlul liliala Sibiu prezent el se se afla -'a ~IUI fil iala Sibi u,. iIn n pr eze nt el \Au zeul zeul de de Ist Istorie R.S..R, R. 33. \'J orie al R.S ',Ia"tJsc risul cuprinde trei părţ pati ii red redac'antJsc ris ul cuprin de trei ac:; :e ';ntre ntre 14001400-1569, de ccatre ",e 1569, fiecare de ă t re un a! al.Hor, ul tima parte f iind cea care a t auto r. ul part e fii nd cea care ii 3pa'i ine lui Co Conrad Haas. aoa'1tn e lui nrad Haas Haas (1 (1509-1579) fQst conconCon rad Haas 509-1579) aa fQst :: .Jcator al arsenalul arsenalului ora~ului Sifliu,, prepre::.Jcator ui ora şului Sifliu :c~pi ndu-se evident de probleme balisx_pî ndu-se ev ident de prob leme bali s•· ce SI si de pirotehnie. pagini patiii aa III-a III-a aa ini ale parţii .'n primele pag - a-u scrisului, redactata de de el iinsu~i, -a -.J scrisu lui, redactată nsuşi , eo"rad Haas sintetizeaza experienta ~i Conrad si ntet i zează experienţa şi CO" Tl rl bu butiile inainta~ilor săi sai ((filele CO'1 ţi i l e inaintaşilor fil ele continuare prezentindu-~i ," ••<-184), -184), iin n co ntin uare prezenti n du-ş i Pl'opni le sale cont contribuli :.voorille rib uţ i i:i: "De aici incolo _""'ea za şi ~i sint descrise di diferite lucrari ~'r'eaza ferite lucrări 'otehni ce,, care au fost stri strinse _ 'o ehmce nse la un loc :>r n_ strădania stradan ia mea ş~ii di dintre 0 parte ;l' ntre care o descoperit insumi , după dupa cum de e-am desc o perit eu insumi, 'aPt se arata". aot arată" . Haas i~i semnează semneaza textul cu Conrad Ha as işl propriului sau nume ("C"), C,C") . • ,ala -, ala propriul ui său capitolelor lurilee capi tol elo r sint iin n general -~ tlunl " , 9 avi avind explicativ ~:,g nd un caracter expli ca_tiv . autorull se ocupa de ra ra-n ma manuscris nuscr is autoru :"e (filele v.-242 v.). v.), gh ghiulele :~e e (file le 186 v-242 iu lele in:e dlare foc :endl are sau ppurtatoare u rtătoare de fo c (filele 243 artiff icii de diferite ttipuri ). arti ipuri (filele , -258 r.r.), 258 rr. -347)' ş~ i de obţi obtinerea alicelor, r8 nere a ali celor, carelui, pulberii ). Reţ Retenel ui, pulbe rii (f(filele il ele 347 r.-391 ), e :8 pulbere parcursul manu'f e de pulbe re apar pe pa rcu rsul man u' 5c'sul ui la fiecare rach rachet$ sc' sului etă prezentata . :Jar ŞI ~I grupate iintre filele car ntre filel e 367-373. conslderat Conrad Haas este co nsidera t precursor al rtlchetelor rachetelor moderne fiindca f ii ndca a creat dis.1 :)Oz,tlve constituit contributliii :XlZ'tlve noi care au co nstituil contribuţ ,a oroase in ev evolutia rachetelor:: ,aloroase o lu ţia rachetelor construit simpla cu co com- a co nslruit racheta simplă msolid mixt; stlbil soli d mixt; anul racheta multi pia c heta m ultiplă - a creat iin n an ul 1529 ra Cv mal mai multe ttrepte); C;,. repte) ; scopuri realizat puri distrac- a rea lizat in 1529, in sco : ,9 racheta du-te-vi du-te-vino, lansata no , care era lan sată :l9 0 funie; De o folosit - a fo losit in 1555 aripioarele (stabili:a oarele) iinn forma delta delta,, care as asigu ra o0 :atoarele) i g u ră .!aollitate mai bbuna u nă in zbor; , s'ablli tate mal const r ui uitt ""sageti sag eţi de foc" unde mo- a constr 'oarele ';)3rele era erau u montate in trep trepte te sau in "ba'E princi'e'" ee' ((grupate) grupate) la ccare are s-a utilizat princ i:=: el u aprinderii ~i in serie (1586) ; aprlnderii in ttrepte repte şi perfectionarea i onare a pulberilor - a urmarit perfecţ ':: simple i n ttrepte ':; oslte te la rachetele si mple sau În repte scopuri; ;-; adaptarea lor la diferitele scopu ri; introdus, În in materie de te terminolo- a Introdus, rmi no lo._"e oentru pentru pri prima oara termenul astazi ma oa ra , termen ul astăzi corsacrat pentru acest tip de apa aparat zbuCc"58crat rat zb u-alor n variantele RAKHETTENSTOCK a ;:}' iin 3'u cator de ra chete) şi a'unciitor rachete) ~i Feuer und rak~e, e spfeye ("rach ete sag eţ i de fo c" ).. ~e enspfeye (..rachete sageti fcc") sţi ne că st pr imul •.J u se poate su sustine ca el a fo fost dul absolut a ..., modul absolut,, acest lucru ar insemna ida calea cercetarilor viitoare, sa se inch inc hidă cerceta rilor vi itoare, care ea'e ar putea aduce noi date in eevolutia vol uţ i a rach etel. ra t:h etel alizarile cuprinse Da' toate re reali ză r ile c uprinse iin n manusc'sul asigura pin pina sc' su l Varia II 374 iiii asigură ă in preze- lUI 0 priori prioritate monzen' <.11 Conrad Haas O tate m onfIJnd cel mai vechi precursor cuoC a a el fllnd -OSC"': al rachete cărei -cscut rach eteii compuse pe al carei 3C: de na~tere aş ere apar ca loc şi d ată: Sibiu aC1 ~i datii: Sibiu,,
=.0'"
personale allate la A Arhivele Statului d in personal e afl ate la rhivel e Stat ul ui din purSibiu rei reiese a partici part icipat pat la la luptele luptele pu ă a rSibiu ese cca cu tu t urc in 1542 1542 ddin preajma ma Vienei Vienei tate cu rc iii i in in preaj i n ac actţ iiuni le de de razbo razboii de de lilinga Brati-işsii în u nile nga Srat slava (fil (fila 381 v). v). Ş~i, piJrrote h nist, slava a 381 i , dde~ eş i i p ote hn ist , scrie mai mai departe departe:: scrie "Dar sfatul slatul meu meu este este mai mai mullă multii pac pace, "Dar e, rizbol deloc, deloe, gurile gurile de de foc foe să sa ffie ie lă lasate război s ate sub invelitoarea lor, astfel ghiu leaua nu sub i nvelitoarea astfel ghiu leaua nu va fifi ttrasa, pulberea nu va va fiIi ap aprinsa, .. .", ", va r asă , pu lberea nu rin sâ",, acesta este este sfatul sfatul,, aşa a~a iill expr exprima Conrad acesta i mă Co nrad Haas (fila (fila 377) 377) . Haas al evul evu lui mediu ină inaltator ulburat Om al Om ui mediu lţăt or 'ttul burat deRena~ tere, Conrad Haas Haas do dovede~te ca de. Re n aş te re , Conrad ve deşte că etica omului de şti ~tiinta din toate ttimpuri le eti ca om ulu i de i nţ ă di n toate im puri le se opune opune ddistruger valori lor cciivilizatiei, se ist rugeriiii va lori lor vi lizaţ i e i. directionindu-Ie catre idealurile de contidirecţionind u -Ie către idealurile de co nt inuu progres al al uman umanitatii. nu u progres ităţii. Deoarece crearea crearea unor unor machete machete luncfuncDeoarece Iionale sau sau realizarea reallzarea tehnică tehnlci la la mă miirlmea Ilonale rimea naturali după dupa construcţ constructie sau pr proiecte naturală i e sau oiecte secolele anterioare anterioare are are un un in secolele ooriginale riginale ddin caracter stimulativ stimulativ şsii ed educativ in ririndu caracter ucati v in nd ull ttiineretului al pas pasionatilor de astr ast ro nauneretu lui ş~ii al i onaţ il o r de onautica, am incercat sa reconstituim rachetică, am Încercat să reco nstit ui m rache-
cadrul conc ursur ilo r spo sporti ve de de rach ra chetocad rul co ncurs urilor rti ve et omod ele. mode le. ,. StudIInd udllnd schil schilele executate de de Conrad Co nrad St el e executate observa Haas referitoare ref eritoare la la rachete, rach ete, vom yom observa Haas ca ele el e sint sint făcute f ac ute,, in i n genera general, cu mina mi na lilică l, cu b era rareori au dimensiuni dimensiuni sau sau repe repere. ber ă ş~i i ra reori au re . Spre deose deosebire de predecesori, pred eces or i, desen desenele bire de ele Spre multe ccaz azuri sale sint nt te tehnice, sal e si h nice, iin n multe uri pprezenrezentate iin ne,, şi ~i sint sint zugrăvite z ugravite şi ~i insoinsotate n ssect ec ţ i iu u ne tite de text text explicat ex pl icativ, iv, ffara de care care reperepeţi t e de a ră de rele, di dimen ~ i modul modul de de executare executare rele, menssiunil iunil ee şi nu pot pot fifi iinţ ntelese. Desenele oorigina riginale ale nu elese . Desenele le ale Conrad Haas ppoa rta iniţialele ini t ia lele numelui, numelui , llu uii Con ra d Haas oartă avind elee anu anull ex execu ecuta lorr tarir ii' i' io avi nd iinntt rree el (C .1529H .). (C.1529H.). Dintre ttoate oate sc schiţ hiteele de ra rac hete din d in mamaDintre le de chete nuscri cea ma maii im importanta este re redarea nu scriss cea p o rta n tă este darea pentru pri ma oara , la f ila 201, a rachetei pentr u prim a oar ă, la fil a 20 1, a rachetei cu trei trei ttrepte succesive de aprindere. apr indere. cu rep te suc cesive de Aceasta rep rezii ntă nta actul actul de de naş na~ Ac eastă ssc chhema e mă re p rez tere al al rachetelor rachetel o r iinn trepte. trepte. De De remarcat re marcat tere ca dimensiun dimen siu niille sc hitelor n u sint sint rezultarez ultacă e schiţel or nu unor cal calcu le, ci c i ele ele sint si.nt ded deduse d in ttul ul unor cu le, use di n datele ex experi Ca uunitati de m mas datele per i eentei nţ e i . . Ca nită ţi de ă suura ră sint follosi osite: ca librull moto motorulu ruluii ra rachete si nt fo te: calibru cheteii
Conrad rad Haas. Co Core r e llata ată cu nivel nivelul ul tele lui Con ttehnic ehnic g eneral din to ate ddo om e n i i lle, e, general toate me ttranspunerea ranspunerea iin n fap el de rafaptt a uno unorr astf astfel il itatea cel or care se inchete dă da posib posibilitatea celor domen iu te tehnicc~t i iint struiesc iin n acest domeniu h ni co- ~ti nti·i · fie e valabil itatea princi piiiilor lic să sa constat constate valabilitatea pr incip lor 'Ia la sjuns (Adaugam care au aj uns creatorii lor. (Ad ă ug a m ca uneo uneori proiecte le secolele faptul fap tul că ri proiectel e ddin in seco lel e ăsim de cel e mai multe ori cu trecut e le trecute Ie ggasim cele cu incomplete d ocumenco mp lete iin n docum entexte ş~ii desene in vă . ) tele de arhi arhiva.) Reconstituirea rac hetelor lui Co nrad rachetelor Conrad nţ ă tru ccei ei cce e se preHaas are importa important a pen pentru ocupa de istor ia ştiinţei hnologiei , istoria ~tiintei şi ~i te tehnologiei, contribuind la intarirea convingerilo convingerilorr asupra a ceea ce au visat ~i şi realizat nierii rea lizat pio pionierii domen lu.. . acestui domeniU Pentru istOria istoria rachetel rachelel n-a n-arr fi. fi desigur desigur. os I ce de ~teres nteres ca asemenea ase-nenea construel constructliI sa el ....... e h ......... ce D!? e S·~ ste·"" ... -o:~ e ...... ........;;zee zee '.e De ase-
g rosi mea lam ei de lamei de cuţ c ul iitt ,, degetele de la la rosimea mîna omina etc. Este demn dem n de subliniat su bliniat ca ca aut autouctorului rul pretindea pret indea constr const ruct orulu i sa sa lucreze l uc reze mai exact exa ct posibil. posi bi l. cit mai Pentr u a realiza re aliza inţeleg i ntelegeerea t uturror or rararea tutu Pentru chetel o r efectuate electuate de Conrad Haas, Haas, este este ch etelor sa ne ne oop rim asup asupra unui element prim necesar să tare a motorul ul comu n: n : modul modu l de execu executare mot or ulul ccu u combustibil combustlbll solid soli d pe pe care ca re autor aut orul ÎI il folloseste os eşte la e, cu a "s ă la toate tipu ti pu ril rile, c u excepţi exceptia "sagel ilor de foc". geJilor foc " . r i o a dă se c on f ecţ i on au moIn acea pe perioada confectio nau toare pentru art ificii sau ra chete ce artificii rachete ce var vaniau au Între ra me = 1/ 32 funt (12,8 ggrame 1/32 funt)) şi ~i i ntre 11 loton (12,8 ajungeau înă la 1 sau lte lilivre vre (1 ajungeau ppina sau mai mu multe (1 li v ră = livra = 1 funt == 409 409 grame). Ne-am orientat orientat să sa prezentăm prezentam motoru motorull de 2 lotonl lotonl care corespunde folosirii folo sirii unei un el cantltat de ClTca circa 26 grame combustibil combustlbll cantitai t ,., "'a . . . . ·r'la ce ;J" 'n rna a ·"1de 'nde'1"'na 0 ' ce "'0" yo' să sa u.:. -.az.e - •• 'E. E --::tc:"'O·~ C·p ~e2.e a . . ·'e :ie
·.e
'529 A' II gres' gres 1t
sa
credem ca câ rachetele sim-
e oe a care porneste, porneste , sau pe cele mul;; e a ca'e a.unge destul de repede sâ sa a'e a,u'ge E al'zare c'eeze c'ep d'eot re 'ea' zar asemanatoare asernanatoare ..... · o ·~ ce'or n z ee e e noastre noastre -.-- ,. ...... 'O' =.e or dd n Ase..,..a . . . a .. ea :!j ...M-e • ... e ce e oe de a:"'1C a -,1 s5 ~se-a-a'ea s; '='e"'-a "~'e"'a j::;a a: ........~ . . .::l~ :e:- ::e .3.2 a.:: se a =.- -:.
'::J
4
r
-
-..p ... -
al e ddileritelor tipuri de de rachete rachete e-G~ e-arale iferitelor tipuri in ssc textu manuscr''sUi su sisitt în c hhitele i ţ ele ş~i i tex tu ll manuscr aproxi mari in urma urma compâ compa uneor i cu cu apro uneori xim ări , , in lo r şi~i aa deduc de ductţ i iiil lor noastre. lor or noast re. es te rr Pentru realizarea real izarea motorul motorulu uii este Pentru sara presarea presarea combust co mb ustibiiuiui ibilulul SOl soliD id sară se afl aliaa i~ i ~ stare stare de de pu pulbere in ca carcasa se lbere in rcasa torului. In In acest acest sens se ns est este indicata torului. e indicata fecllonarea lo narea uunel mat rite. fecl nei matrlte. A~ cum cum se se ilustreaza ilustreaza in in schi sc hitele o Aşa ţele o Ha as la la fila fi la 187, 187, se se com com de Conrad Conrad Haas de din corpul co rpul m mat ei (1(1 ,, fig, fi g. 1). 1), fo forma din a t rrit iţei rma ajutajului (2, (2, fig. f ig. 1) 1) şi ~i cce al cam camen ajutajului el l al en ardere (3, fig. f ig. 1). 1). Din Din desen desen reiese reiese că ca ard ere (3, sarea pul pulberii beri i se se fă facea aju torull sarea cea ccu u aj utoru de iimping m pingere" c ilindrice ice (n (n.n .n . ""bet beţee de ere " cilindr ri fic iu, cel celalalt a~a ccum c u oorificiu, cu ă l a l t ffara), ă ră ), aşa um nn repe rele (4 (4 şi ~ i 5, 5, fig. f ig. 1) 1).. Penl Pent ddica i că re perele ~ urraa int in trod ucerea ş~i i scoaterea scoaterea mo mo uuşu ro ducerea lui , corpul co rpul m matrit ei era era co confecţi nfect ional lui, a t r i ţei ona' pat ru bbucat care in in timpul ti m pu l presă presarll ni patru uc ăţ i i care unite pprin lega re cu cu sfoară sfoa ra . . Sc Sch unite ri n legare h iţita a IrIr respe cta rea pro propotiiei de 66 la la 11 intre intre respectarea porţie i de gimea ea molorului motorulu i şsi i diamet dia metru. ru . Pen Pentru gim tru st ructia moto ru lui prop us ma i sus s t r u cţia mat orului propus mai sus folosi losire cotelor redate red ate in i n figu figu cca,m ă.rn fo reaa cotelor Incepi nd cu cu fila fila 186 186 verso verso,, Ce Co Incepind Haas descrir ie m odul de de conleC\l co nfec1 lol1s Ha as desc e modul on2 corpu lul m motorulul (a carcase c arcasei, 1, fifl corpului otorului (a i, 1, co mbust ibil solid soli d.. Corpul Cor p ul mot mote c u combustibil cu c era facut facut din din hirti hi rt ie. Fo losi rea hi hirtiel era e. Fol o si rea rtiei Ir confect iona rache mosten ire iin m oş ten ire n confecţio na rrea ea rache i nca ddin secollele ele VII V II-- VI VI i.e,n. i.e.n. de de incă in seco nezi, m ment inerea ş~ i i exti extinderea nderea ei ei , cchi hinezi, e nţinerea ri ndu -se slabului slabului impul impulss ccre at de d e pp rindu-se reat rea fo fol losita ta fab f abricarii o s ită ş~i i ddat atoori rită ri căr i l rea mane nte aa acestui acest ui produs produs in in Eu Eu manente Corpul motor mot orului ul u i era era În in realita re alitate ur Corpul te ur real izat din d in hirt hirtle i,e rolui rol uită ta pe pe uunn şab ~a blc lo re alizat ndriicc int i ntre straturile ril e ccaruia se ddade liIindr re stratu ă ruia se ăde c leii de de tÎmplarie. timp liirie. cle Pe ntru motorul propus mai sus sus Ind II1d Pen tru mot orul pro pu s mai sablonul lonu l cu cu form forma dimensiunil mens iunile şab a ş~ i i di e Tfn rep erul ul (4, (4, fifig. g. 1). 1). Pe Pentr ii nn re per nt ruu oobtinere! bţ i nere~ mei aj ajutaluilii utajui ll i (2, (2, filig. g. 2) 2) se se pprocec rocee mei astfel: se se iint ntroduce roduce fO fo-rm ator ull (2, (2, fifl astfel: 'rmatoru g, 1) u iui iin n orifi o rifi ciu ciull (6, (6, fif ig. 1) al al şab ~a bi l oonnu lu i, pare se se de deplaseaza tubul p este forrr forrr care plase ază tu bul peste In drtl d rept reperului (3, fig fig,. 1) 1) se se st st in ptuull reper ului (3, tu bull cu ~ u o0 sf sfoara subtire re de de in in sau sau ci ci tubu o a ră subţi (3, fif ig. 2) pînă pina strangul st ran gularea o btinu (3, g. 2) area ob ţin u fo rma redat a la reper ul (2, fig. 2) , forma redata la reper ul (2, fig. 2). ss ap oi iinnodi ndll-se. nnodi ndu -se. apoi Se Se aarata rată ccăa ajutaju aj utaj ul, l, duza duza şi si came came ard ere sint ardere sint figurate fi gurate iin n sc schhitele i ţel e d din in ITrr scris, xt referi rile scr is, dar dar iinn te text ref eriri le in i n aceast aceas t re cţiie e sint rac e ,. rect si nt să sarace cons acrat rac.hetelc rac,hetel e Ulti mul capitol capitol co Ultimul nsacrat man u sc riissul sibian este intit intitulat: ulat : "Te "Tt m anuscr ul sib ia n este luii de de metarlale materlale care care sint sl nt necessre necesare II lu chete"., Aici A ic i sint si nt descrise descr ise 17 17 reţe retete p chete" t e p' mot oare. La La primele prim ele 33 tipuri li puri dde mo e mo motoare. se folo foloseau p ulberi a~a c um Ie ofere of ere se seau pu lberi aş a cu m le me meti rţuull secol seco lu ului lui al al XVI-lea XVI -lea:: normala normala , nul n ulara a ră şi ~i praf. praf. Ce 14 reţete ret et e erau erau variante variante Celelalte lelalt e 14 rata te acest or pu acestor pu lberi lberi care care erau erau ttratate nate in i n ppro rop otii i diferite. diferite. De De ee ccombi ombi nate porţii com bustibi lul pentru pentru motor motoru r, pplu lu ,, combustibilul ull " te i aa opta opta,, co considerata nsi derata "violen "viol enta tei tă "",. ccu u dea 10 10 părţi patii pulbere, p ulbe re, 33 de de salpet salpetru dea ru,, i n timp t imp ce ce motorul motoru l ra rache ărbune ; in che 11 ccarbune; cinc isprezecea cca re era era "nici "nici prea pre a le lei cincisprezecea are n ici iute" , cuprindea c upri ndea o0 parte parte pulbe p ulbe ni ci iute", care se se aadaug 1/ 16 16 colofon co lolo niu dăugaa 1/ iu . care ro p orţiile De De fap fapt,t, ppropotiiil e cele cele mal ma i ind ind dintre stanţe le te nu nu se se CL Cl d in tre ssub ubstantel e folosi folbsite teau cu precizie precizi e nici n ici chi c hiar ar in in seco seco l te au cu XVI II·l ea. Re Re m marcam tot uşi u~i că ca Ha Haas XVIII-lea, arcăm tot as cienţă mare sea ombustibi lul cu cu efi eficienta mare,, sea ccombustibilul x perienţa ii n ce ce denotă denota o0 vastă vasta eexperienta n aces aces meniu. Subliniem folosirea fo losirea pen penir tru men iu. Subliniem u ~r oara mp' oara aa combustibilului combu st ibilu lui cu cu co comp' miixxta (filaa 197): 197): m tă (fil "Ia inainte inainte de de toate toate o0 jumătate jum atate dde e "Ia (1 409 grame) grame) de de praf praf de de ~J: (1 fu fu nl nt ==409 bi nee granu ată şi lt de m bin g ranu llata si mai mai mu mult de o0 ju Jum de unur de funt funt de pulbere p ul be re pentru pentru ttu n un aceasta se se f ace ace cel c el mai mai bu bu nn material material aceasta sa sa ffaci aci şi si un un alt alt amestec amestec foarte foarte bun bun luind lui nd un un funt fu nt de d e pulbere p ulbe re bună buna ş~ ii de de d e sulf " . de sulf" . Insistăm antei aa do var iantei doua (( Insi stam asupra asupra · vari e leg rec recee prin prin pulbere p ulbere bu buna na se se Înţ inte leg amestec rţii salpet amestec format fo rmat din di n 66 pă pati salpetl suit, o parte ca rbune. Ac east pa rte parte sulf, 0 carbune. Ac east ţeta p orţii a los l eta iinn aceleaşi a celea~i p pro roporiii a fost fost fo fol05 de h etomodeliştii de rac ra chetom odeli ~ tii nnoştri o~ tri În in an1l an ll dd cepul. stanţele ite er au obţ nl el e folos folosite erau obt ceput. Sub Substa din comerţ, cometi , sili sil itt ră ra pură p u ra,, suit sulf co comur din mu r e tei. viu vi u şi ~i carbu c arbu ne dde te i. iese importan Din Din te xt re reiese im portantţ aa ce ce se ce p re gă t i r ii eta pelor de pregatirii etapelor de pi pisare sare,, de de urr urn ii ndesare ndesare şi si in in mod mod special special de de cinti cinti exa c tă a stan ţ elo r . exacta a sub substantelor. E vităm să ram n am ă n untele Evitam sa i nt ntra m iin amanunte le pn p rr tate a de tate de de auto autorr privind gril grija de a pr( p r< cel e mai bun e ssu ub s ta nţe . cele bu ne bstante Exi sta preciza n ffacute ă cu t e de precizari de autol Exista care rrezulta ezu ltă pre f er i nţa de preferinta de a,ş a-~II PC( prr substanţ e l e de substantele de la la Hans Hans Walach Walach (Ioaf (Ioar spurE mânui) in Aiba-Iu are dd,spure manu I) ddin Alba-Iu lia, lia, ccare retete retete destinatE' dest inate ddlfeT/telor lfentelor SCOD",T seopur te mee (fil fi a 368 v", tehnrce prec za.!e zate s--~ S"I"'t s..J' SUI C e-:e e-:e ce---: ce-r-' Ce e c"'e~ -'
=
::::r~cj ~atorul "Elisabeta" ::_c l şăto rul "El isabeta" a lost fost cea mai r.antă r.; ;)()'1a ta navă nava a a. marinei marinel militare a-ane celul d dintii riizboi c -ă e dinaintea celui intii război r. ~-o "d · ai, a l raminind răminind timp de 25 de ani nuI !'_ e_ flotei ' Iotei de mare. '-- /osl fo st comandat in 1887 in Anglia, Angl ia, la ~~"llt cas a const constructoare e- ~ .taa casă ructoare Armstrong ewcastle, care avea şantiere ~antiere la gura e.vcastle. Tyne. Tipul mic ales , de 1 320 t _ ~ -yne. - '!! a lost clasilicat mai tirziu tirzi u drept "cru "cru-o-a fost clasificat 5.3!Or-canon iera" - , coresp corespundea sa or-can onieră" undea ne1I0tei ş~ i posi bilitatile posibil i tăţile or, de atunci ale flotei -a"c ;are ale tarii; ţării ; noul crucişător a clare cruci~ator urma il =0 :0 stituie atit o tate de apărate 0 uni unitate aparate a li.~a Jlui navă care sa să rep-a ului maritim maritim,, cit şi ~i o 0 nava EZ repe re şi ez nte pe ma mare ~i să sa facă l aca cunoscut din=: de strimtori pavilionul ului stat pavi lionul tinăr tinarului c -ănesc D-3 0esc independent. La recepţia receptia nalost delegati delegaţ i nou l comandant al e au fost _-'e e colo nelul Ion Murgescu - ca ' !;Sedinte esedinte al comisiei de recepţie receptie -, - , _ marina Koslinski, , orul de ma rină Emanoil Koslinski , -:llanul Coanda ~ii inginerii specia~:; l anul Ion Coan dă ş tehnica i că navala navală ISvoranu, Alexan" a~ in tehn u şi ~i Cupşa. Cup~a. Carena de otel ' "aru oţel a navei acoperita 0 punte de lier ' i!a acope rită cu o fier gros de :4 extremi t ăţi, de 44 mm in : ~ mm spre extremitati, -., e orizontale şi părţile ~~ 'e ~i de 88 mm În in partile ' : ~ate ate din borduri. bordurl. Lungimea carenei -;ea lăţimea 10,25 m, pescajul "gea 73 m, latimea ,e avea sa lie de 3.68 3,68 m. a,= să fie :)o uă maşini cu simpla simplă expans iune :)Qua ma~ini expansiune ,'.:ro cărbuni puteau dezvolta ,"C: onind cu carbuni ,'e-ea maximă de 4700 'e'ea maxima 4 700 CP, CP, ceea ce a c'esp ns in probe la 19 noduri nod uri (in me"SSDUnS _e 8. a 1 noduri) ''.. Armamentul a cuprins . a patru tunuri Krupp de 150 mm disse ateral ,.. patru tunuri rapide Norden: . de ::le 57 mm , doua două tunuri revo lver de t =: Hotchkiss, doua două mitraliere Nor- -m Hotchkiss, ~i patru tuburi - ~'e ';: dt o de 11 ,43 mm şi "~orpile '!r o'plle Whitehead dispuse cite unul .:7>a in pupa şi =ro.a. ~i in borduri. bordurl. Aşadar A ~adar , un r- _~ent ~rent modern lurnizat furnizat de lirme firme cu _
J
- _-e -e
prast ructura cuprindea un sin singur - prastructura gur 5, S s trei catarge previizute p rev ăzute cu vergi E-"y suprafaţa totală e-" J ele in supralata totala de 513 mp mp.. a~ !Xl'O !XJrd se mai găseau gaseau ş~ i doua două genera'e electrice elect rice de 80 V1100 nalul / 100 A. Perso nalul re ;":L ofiţeri , elevi, f uncţionari ci~'::J UI ui - ofiteri" elev i, functionari eeol paj - urma sa eC'1 lpaj să cuprinda cuprin dă pina pină la _ oamen oam en i. ::l~pa pro belor la gura riului ~ Da incheierea probelor "e nava a plecat din Anglia la 14/26 -e 14/ 26 • ..,orie facut escale de aprovi;' -,orle 1888, a făcut c· afe la Lisabona lisabona şi ~i la Malta, la 4 noC'iHe ::I;,rne e a intrat la Sulina ~şii a ajuns a doua ultima 5- '1o oliembrie, embrie, la Galati, Ga laţi , ulti ma din naachiz iţi onate de 1I0tiia flotilă in e de mare achizitionate aan. -"''-- a campanie de instructie i ns t ru cţie a incep ut inceput "l ai 1889, cu o 0 per perioada amariioad ă de amar i.• 5 : mai luni două lu ni in lungul litoralului ree de doua -:hestIC Negre, 'cu -.::, estIC al Mari Mări ii Negre, cu escale la Constanţa , la Odessa şi , --aa la Constanta, ~i la -a intiia oară cind se - a Era pentru in tiia oara cea tară rromaneasca omân easc ă insces pe o 0 navă nava mili militara o:' e llaa toate specialităţile n avigaţie, ,:;' specialitatile:: navigatie, 1.-8'. re art ilerie, torp ile, maşini fo torpile, ma~ini fo-a:-evre, artilerie, _ mecanici, 5' mecan ici, electricieni. Apoi, sub - !a de da colonelului colonel ului Vasile Urseanu şi ~i ~d li i de mar marina, " Elid a bord elevii $co Şcolii ină , "Eli_:a a lacut periplul coastelor Marii ee:a făcut Mării tg-e ~i cu vele, şi ~i cu maşini. ma~ini. "re navigind avlgind şi 1. zltat pe rind porturile turceşti B_ 'zitat turce~ti !.3;J8 Sinope SlOope şi ~i Trebizonda Trebizonda,, apoi por!aja e 'u r u seşti se~ti Batumi, Suhumi. Suhumi, NovoroFeodosia, lalta patoria şi s lalta,. Eu Eupatoria ~i
,
"J
-essa - a
- a u I 1890, alcătu in du-se pentru Înalcatuindu-se injata o 0 "diviz ie de mare", noul cru!I 1a'.;j ~or mas vara la Constanta, a" or a ra rămas Constanţa . impre~ :3 c~ Cu torpiloarele, in timp ce bricul 'cea Zi taa porturile Mării 'caa VI vlzit Marii Negre. Negre. La - e'l111n insă. ernbnee ins a, după dupa Încheierea incheierea unor -e,'e tactice, "Elisabeta "Elisabeta"" (comane, -e tactice, r ' ca co lonel V. Urseanu) a fost trimis inr' o el V ciiJ a On Instructie mai lungă lunga din o " e de Instrucţie ;;; :âă _ a.ea intoarcă abia la inceputul rE a,ea sa se intoarca Jr."atoare ""ă to are La Constantinopol s-a tru carenaj ~i şi citeva modie ::loe c oc pe pe pentru '"- ~t , enor portile magazlilor de e', o r la portil e magaziilor -;> ''n care o olilerii bordu lui au -" fn er' bordulu.
fost primiţi În audienţă de sultanul Abdul lost primiti in audienta Hamid. Hamid. Apoi s-au vizitat porturile Smirna, Chios, Smi rn a, Chios , Alexandr ia, La Valetta (Malta), Tunis , pentru ca in martie nava să ajunga ajungă in baza navală franceză Tousa navala Iranceza Şederea a prilejuit şi Ion lon.. $ederea ~i o 0 deplasare prin radele Hyeres şi ~i Viile Ville Franche. Calatoria Căl ătoria a continuat in apele spa~i la Cad Cadiz, min isteiz, unde ministeniole, la Tanger şi insă ca nava sa să se inrul a telegrafiat insa toarca În in Mediterana, fără fara a m'!i m<;!i merge in toarcă prevăzuse . In MediteAnglia, cum se previizuse. rana,, dupa Spezia,, Livorno, livorno, Padupă escale la Spezia rana lermo, "Elisabeta "Elisabeta"" a ajuns la Pireu, unde lermo, a fost vizitată Grecia, a, vizitata de regele Greciei. Greci ca ţară maritimă, dispunea de tara indeosebi maritima, trei mici nave cuirasate, şi ~i suveranul a intrebat pe colonelul Urseanu daca dacă RomâRomaastlel de găs i echipaje pentru astfel nia ar gasi nave; la care ofiterul ofiţerul a raspuns răspuns ,, real, ca că in ..flotila" romana marinarii se luau de la "flotila" română inmunte. La 9 iunie 1891 "Elisabeta" s-a În~apte luni de ţară dupa după peste şapte tors in tara calatorie facuse cunoscut pavicălătorie in care făcuse lionul ţării tarii in În principalele porturi ale MeIionul diteranei. . Cruci~atorul a rămas ramas apoi În in cadrul Crucişătorul aşa-numitei "diviz iuni a echipajelor" a~a-numitei "diviziuni pina 0 noua pină in În vara urmatoare, următoare, cind o nouă calatorie ave a sa-I Genova, călătorie avea să-I duca ducă pina pină la Genova, sa se aniverseze cei 400 de unde urmau să către ani de la descoperirea Lumii Noi de catre Cristolor Columb . Cristofor primă parte a campaniei de inÎntr-o prima intr-o structie, strucţie, atit "Elisabeta" (comandant lIie Irimescu Irimescu), ~i "Mircea" s-au maior Ilie ), cit şi pregatit pregătit la Constanta Constanţa pina la 12 iulie Mediteranii. 1892, plecind apoi in Marea Mediteranâ. pr i mă escala escală a crucişătoru Dar dupii o 0 prima cruci~iitoru Dar,. dupa roman lui la Constantinopol, guvernul român ac;ceptind' invitatia acceptind' invitaţia participarii participării la sercolumbiene , nava a schimbat iti it i-.. barile bările cOlumbiene prevăzut , şi după vizite premerne!i8rul ~i , dupa ne'i8rul previizut, gătoare la Napoli şi gafoare ~ i la Livorno, livorno, a ajuns la ~i "Mircea", care Genova, Acolo a venit şi fusese in campanie in Marea Adriatică, Adriatica, lusese navele romăneşti romane~ti trecind sub comanda superioara superioară a comandantului flotilei, co~i-a lonelul Murgescu, care şI -a arborat paviIionul pe "Elisabeta" lionul "Elisabeta". La Genova s-au gasit găsit 45 de nave militare din principalele marine ale timpului. timpulul. Regele Umberto al Italiei a venit la bordul "Elisabetei", "Elisabete i", unde, in cadrul vizitei, a aprobat cererea ca ofiterii ofiţerii romani romăni absolvenţi să venti ai Academiei Navale din Livorno livorno sa urmeze şcoala ~coala de aplicaţie aplicatie tot in Marina it al ia nă. Navele româneşti lăsat o romiine~ti au, au· lasat 0 italiana. Ie cunoş cuno~ buna ca re nu le bună impresie celor care dupa incheierea serbarilor, teau ; după serbărilor , au foloa-~i curăţa curata carenele in bazisit prilejul de a-şi portului. "Elisabeta ", dupa nul uscat al portuluI. după ce a mai vizitat o ~i 0 dată data porturile Spezia şi Constantinopol, s-a intors direct la Sulina si Galaţi, unde avea să ~i de acolo la Galati, ave a sa vină vina şi ~i "Mircea" "Mircea". ~i Calatoriile Călătoriile de instructie instrucţie au continuat şi in 1893, dar numai in Marea În anul urmator următor 1893, Neagra.. Neagră Pe "Elisabeta" (comandant maior Ilie fost ambarcat şi lIie Irimescu) a lost ~i biologul Grigore Antipa, care avea sa să facă faca studii biomarine şi ~i de exploatare piscicolă la bordul mai multor nave milipiscicola tare. mij calatoria a inceput la mijCa de obicei, călătoria luii iulie, după dupa două doua luni de instrucinstruc' locul lu ţie tie in apele româneşti. romane~ti. "Elisabeta "Elisabeta"" s-a suit a-, oprit intii la Constantinopol, unde sulta relaţiilor nul, in semn de apreciere a relatiilor Ro'mania, a decorat, dintre prietenie cu Ro'mânla, ofiterii bordului,, pe comandant comandant,, secun secun-ofiţerii bordului dul capitan căpitan Pavel Popovat, Popovăţ, şi căpita ~i pe capitanul Paul Radulescu Rădulescu,, cu ordinele "Osmanie" şi ~i "Megidie". "Megidie". Crucişătorul Cruci~atorul a mers apoi la Sinope şi ~i de acolo la Sevastopol. 0 epiPo I rus fiind dat contaminat de o de .'8, e, nava s-a indreptat spre Odessa, semnalind sem nalind lui "Mircea", care venea direct de la Istanbul, Istanbul, schimbarea de drum. ~i echipajele La Odessa, personalul şi ambelor nave s-au bucurat de o 0 primye prim,e prieteneasc.a, prieteneasc.ă, atit din partea autoritatiautorita i~ i <;lin gin partea colon coloniei cos mopolite iei cosmopolite lor, cit şi ora~ . Inapoierea la Constanta a avut din oraş 31 aug august. apol inloc la 31 ust. continuindu-se co~t ln u in d u-se apoI structla rager' de arf aY'ile,ie ~i de 51ruC .a cu rage ene şi E' infannfante'" 0-",3 seD e-br e" e = "ra a 20 ':?Q sep e~ ... e
Îm im 1894, după dupa armare, arm are, ."Elisabeta" (coIt.. col. Em. Koslinski) a particimandant It . pat la 16 aprilie, april ie, la Sulina, Sulina, la serbarile serbările de deschidere a bratului braţului regularizat al fluviului de catre Comisia Europeana Europeană a Dunării. Ap nl. sub comanda superioara superioară Dunarii. Apoi l.1 Urseanu, a executat prima a colonelul tl parte a campaniei de instructie instrucţie in zona li~i toralului Marii Mării Negre intre Odessa şi Varna,, urmata 0 revenire pe Dunare Vama urmată de o Dunăre la Galati. Calatoria propriu-zisa Galaţi. Călătoria propriu-zisă in ape străine a inceput la 16 iulie, nava trecind straine prin Bosfor, Dardanele, Marea Egee, Ma~i ajungind la 18 Taranto la 21 iurea lonica Ionică şi găsit pe "Mircea" plecind spre lie, unde a gasit Ancona . Comandantul "flotilei", "lIotilei", in caliAncona. tate de comandant superior al navelor, s-a ambarcat pe crucişător, cruci~ator, care a plecat "Mircea"" . Gele la 26 iulie dupa după "Mircea Cele doua două nave au vizitat apoi portul italian Veneţia Venetia şi ~i porturile - pe atunci austro-ungare ~i Pola. Pola, "Elisabeta" a mers in conTriest şi tinuare singura singură la Fiume, de unde, dupa trei zile, a plecat la Corfu ~i şi de acolo, acolo , la la 25 august, spre Bosfor. Bosfor, Dupa După 0 o alta altă şedere ~edere,. de şase ~ase zile, la Constantinopol Constantinopol, septembrie, nava s-a indreptat spre spre la 4 septembrie, Constanta. ~i mai important a lungă şi ă Cea mai lunga călătorie a navelor marinei calatorie marinel militare române război mon· mon, romane dinaintea primului razboi dial a avut insa insă loc in În 1895 in Marea Baltica. tică . Germania construise Canalul Kiel , sa lege direct prin teritoriul sau său ce urma să Marea Baltica Nordului, reali reali-Baltică cu Marea Nordului, ş i milizare cu caracter atit economic, cit ~i tar.. Au lost tar fost poltite poftite la inaugurare toate marinele militare ale timpului. "Elisa!leta" ŞI "Mircea" au intrat in reparatii reparaţii la beta" ~i Arsenalul Marinei indata indată dupa după dezghetul dezgheţul Arsen
pui de urs, care i~i işi va avea povestea IL Escale de aprovizionare s-au facut făcut (Creta),, Malta, Alger. Suda (Creta) Alger . "Mircea Galaţi la 29 martie, a fost ajur aJur plecat din Galati urmă ~i şi au navigat impreuna impreună pir din urma aproape de Gibraltar. Gibraltar. Cele doua două na~ s-au reÎntiinit Însă in portul spaniol Vigl Vig. reintilnit insa silite sa să se adaposteasca adăpostească de furtuna. furtună . A urmat alte escale la Forrol, Ferrol, Dartmoult Dartmoutt Wilhelmshaven şi ~i Copenhaga. Copenhaga. canalu lUi a avut loc i Deschiderea canalulu. prezen\a Kaiserului II-Iei prezenta Kaiser ului Wilhelm al II-Ie, aflat Imperial "Hoher)zol .Hoherjzol all at p.e lahtul iahtul sau imperial lern " Inrud Inrudlfea dinastiilor, iil lor . ca 51 s. relat relatlil irea dinastii politice polit ice ale tarii tari. cu Tripla Alianta Aliant a au lacu facu ani sa pnmi\i d, să lie fie blne bine primiti d, ca mannarii marinarii rom români cei german . germanI,i. prefect maritim Amiralul marit im aducind ucind elogi Kiel a dat un ordin de zi ad ţinutei marinarilor români. tinutei 'marinarilor roman!. De la Kiel "Elisabeta" a mers in Marea Baltica Baltică pin; colonel ul Urse~nu Urseanu ;i la Stoc kholm, unde colonelul Stockholm,
, al 'ege u Oskar al Suedlel ~I Norege u Oska r a Sueelle SI or-
• eg lel a scrisoere din pa rtea regelui .eg e anolei scrisoare din partea regelui Regele Suediei a vizitat nava Rom
Romănlel Regele Suediei a vizitat nava ~I, placindu-i puiul de urs, care l usesQ inŞI. placindu-i puiul de urs, care fusesE! invat at sa se suie in sa rturi dupa marinari, a vătat să se suie in sarturi după marinari, a prim it in dar tinarul animal, care a lost primit in dar tinărul animal, care a fost debarcat "ol icial" $i dus la palat. debarcat "oficial" şi dus la palat.
Cruc isatorul a luat apoi d rum de inaCrucişatorul a luat apoi drum de inapo iere in tara. lacind al te escale la Copoiere In tara. facîndth. alteBrest, escal eLila CoPortsmou sabona. pen haga. penhaga , Portsmouth . Brest. li sa bona. $i Barcelona. Ajacclo (CorSica). Messina Barcelona . A/acclo (Cors ica). Messina Co nstantinopol. La 21 august . 0 data sicu Constan t inopol 21 august. o data cu "Mircea", plecatLadirect de la Kiel . .. Elisa"Mircea ". plecat direct de la Kiel . " Ellsabeta" s-a inapoillt la Constanta. beta " s-a înapoi~t la Constanta.
••
Noua organ izare a !lotHei din 1896 II Nouaseama organizare a fl.olil.ei din categon! 1896 ~ tinut de rolul dllentelor ţinut seama de rolul dlfentelor catego n! de nave mil itare $1 a inliintat cele doua demari nave militare şi a infiinţat cele doua unitati care aveau sa ram ina specimari aveau ipsă urmatorii rămină specilice unităţi marineicare romane 47 de fice marinei romăne ifl următo r ii 47 de Mare $i Divizia de Dunare. ani , Divizi a de ani , El Divizia de Mare şi Divizia de Dunăre. isabeta", "Mircea", canoniera "Gn"Elisabeta", canoniera"Smeul"! "Grivit~" $i torpil"Mircea", oarele "NilIuca", viţa" şi torpi/oarele , "sm~u!": au int rat in "Năluca" compunerea Dlvlzlel "Sborul" "Sborul" in compunerea DIVIziei de Mareau$i intrat instructia pe aceste na,ve avea desaMare şi instrucţia pe aceste naye avea se desl asoare numai la mare. In camsă se desfăşoare numai la mare. In campan ia din 1896, "Elisabeta" (comandant pania din Em. 1896,Koslinski) "Elisabeta" (comandant a. lacu! inti! 0 It. col. It. col. Em. Koslinski) a făcut intii o calatorie de protocol la Odessa. Intre 1 si călătorie de protocol Odessa.turcesti intre 1 din şi 31 august, a vizitat laporturile 31Marea august.Neagra a vizitat Treb porturile turceşti din izonda. Samsun Marea Neagră Trebizonda, Samsun (un de a venit si bricu l "Mir.cea''l., Sinope, (unde a venit bricul "Mircea"), Sinope, in t oate avindşiloc ceremon ll ol lclale Sl rein toate avind loc ceremonII ofiCiale ŞI re-
cep\l i la guvern aton cepI" gu ernaton. In la stirsit. in acelasi an, la 16 octom bne . In sfîrşit , în aceiaşI an . Ia 16 octombne Elisabeta " a salutat c u 21 de lovitu ri djl Elisabeta " a salutat cu 21dedemarire lovit uri tun i nceperea lucrarilor si de m? ~ de mări re şi lucran mo' i'un inceperea dernizare a lucrărilor portulu i Constanta, dernizare a portului Constanta, lucrări ce ' aveau sa se inlaptuiasca in urmatorii cepatru aveau se înfăptuiască în 1896, u rmătorii ani.să Abia in decembrie "Elipatru ani. $iAbia În decembrie "Mircea" s-au rein1896, tors la"EliGasabeta" sabeta" ş i "Mircea" s-au reîntors la Galati pentru dezarmare. _ laţi pentru dezarmare. _ Campania urmatoare (1897), alectata Campania următoare (1897), afectata . de revarsariie Dunarii, s-a rezumat la . desondaje revărsăriie Dunării, s-a rezumat la pent.ru harta litoralului romasondaje litoralu lui româsud de harta gura Stari Stambul , denesc, la peniru nesc; la sud de gura Stari Stambul de-in zarmarea navelor lacindu-se insa ,tot zarmarea navelor făcindu-se insă tot În decem brie, 0 data cu ven lrea lernii. decembrie, o datâ cu venirea iernii. $1 campania din 1896 a avut un caracŞi campania din 1896 a avut un caracter restrins de navigatie numai in Marea ter restrins de navigaţie numai în Marea Neagra. Legea din 22 mai schimba denuNeagră . Legea din 22 mai schimba denumirea devenitii necorespunzatoare de mirea i tă necorespunzătoare de lIotila deven in aceea de Marina Militani si inflotilă În aceea de Marina Milita ră şi in-
rod ucea denJmln mar1n are~ "oducea n ăre~ ollJenlor de"\Jmlfl (comando rma a !fa ). of 'enlor a "' si a de II In cel. comandor zece an I scu rn cel zece an i SCUrSI de II tara a crucisatoru lui, acesta ţara a crucişătorulul , acesta nise in int regime misiunea de în intregime misi unea de nise cunoscuta in toate marile eur cu noscută in toate manie eur turase pavilionul roman in P OI tuNegre rase pav roman in po - il ionul rusesti, turcesti Negre - ruseşti, dincolo - d Iranceze, alricane ,turceşti franceze, africane, dincolo in Anglia, Germania, Dane dl ma Anglia, .india. Criza Germania, economicaDanema din tara dia. Criza econ omi că din Iara tul veacului a restrins calato tulurmatori, veacului navigindu a restrins călato -~e numa urm ă tori, nav i g indu -şe numa coastel romanesti. In 1899 coastei româneşt i. In 1899 (comandant capitan coma nd (comandant căp i tan comandl tatiu) a Qxecutat sondaje PE taţiu ) a Qxec utat sondaje ~ batimetrica litorala initiata de batimet rică lito ra l ă iniţiată de dorul Catuneanu; harta cu co dorul Cătuneanu ; harta cu co r-iei avea sa poata Ii insa ed i fliei avea să poată fi Însă edlt 1902. 1902.
I/ustriJlie dede ŞERBA $ERBAN Ilustratie N
. ~ . . ..
----.--
O"'::='
::::;'a 3. . _--=.e =.e 3.a "G.--3.5 f' :--.as ::- ::ia 3· .... 2: a -ro. a · ~ :: " e -- ~"'e -s "' 5 r~ .... ... :.:.". a .a a- - .... ... 3.2 S La."ea: ....ea gra s·a âc.J a Su C coCOo ~ andorulUl a dor I Ba rr-· ~-::2 ca- '3 en Sa (1 d' ~ . 901 man _ --cep'-; d -~cep'0' -• 90 comanda m arl-- ,are e nll andoru lui Ema'a'e a re~ re. en ll com and or ului ~s "' r 5si<. dar econom II le im p use de !)S ", economlile puse i e~ i r i l e in mare ma re al e ccrus:er au II10 Iial -- s:e'" Ilat lesinl ru ;:-y .... UI ;r;)'~ " la 26 ore pe saplamina. sapt am ina. La 2 e a av C o nsl n st an a n la ţa a a ut i sa loc vi zit z itaa la Co ~ ras.aI ... 1 I rus st isl av" (1 0 000 tt)) I.. 'asa:"lul rus "Ro "Rostisl av " (10000 .~ areluIl d uce A lexand ru _c co com anda m marelu duce Alexa ndru -" O o.o ci.I On Onorur primirii s-a u as asi-" •• C orur ilile e p rimirii s-au i~ e autoritifl\ aut or i t aţile ar in e i m ili l are la '" d de il e m marinei militare C'::u' o lui ri "Carol 1" C"c~ n nou lui vas vas de pasage pasageri I" şi ~i C/ucis atoruluu i "Elisa "Eli sa beta ". ". Cu acest I ·'Jc lsatorul IZl tind cuiras at ul, ofilerii romani r Ee, IZltin d cu orasat ofi ţ er i i rom ân i Loşti nla nţa cu nsta laţia de T.F. F. I.. 'ac~ 'ac~l cun cu nosti cu iinstalalia T.F .F. e'9 ao.a aO la in incc epea sa fi e instal at a pe nave !'S să fie in s talată :a'e ""Rost islav " a pplecat iulie, 's'e Rost islav" lecat la 7 iulie, Il' e a sos it in în rada Con stan ţ a Si şi e' a 21 iuli iulie sosit ra da Constanla 'sagaa escadra sa din Sevastopol "ea9 es c a d ră ru rusă .:: a viceam iralu lu i H ildebrand t ~= comand com anda viceamiralului Hildebrandt ita patruu zile. zi le. '-{) ali viz "-<) a lt a ă v i zit ă de patr -aool vizi te nu s-a p ut ut -300l ere ereaa acestor vizite putut ~::e oecit ecît dupa du pă doi an ani.i. În in 1902 "Elisae'2 mando r Ioa loan Spiropol) a. fost e'a It. co mandor n Sp iro pol) a, r_a! la Ga l a ţ i " " , ia r in în va ra llui ui 1903 a r:;oca la Galali", vara facind sc scuurte rte ie$iri L--35 in apel e litorale făcînd ie ş i r i ""are ccind executat -a'e i nd s-au execut at exercili ex erciţi i de sca'care. A Abia 18 e:s'"are. bia in în toamna, toa m nă, la 1 B septemr 9 a plecat plec at la Sevastopol , ccu re u acelasi ac e l aşi --and ar avin avînd bo rd si ş i pe coo- a d ant, d dar d la bord 3~dan tul Di vizieii de Mare - ccpt. pl. ccooa"d antul Divizie E us t aţiu si şi pe coman d antull a-::zor a-aor S. S Eustaliu comandantu 0' -el oel co mandorull Em. Koslinskl Koslinsk l 3' comandoru 3. a a fost primita cu deosebite onoruri, =-.a primită cu deosebi te onoru ri, 'adecoraţi in în numele lţarului, 'e'l au fost decorali arului, ~'e a Iri dar mari-a'e tri mis in d ar coman dantulu dant ul uii mari cupaă de valoare. Dupa Du pă inapoiere înapoiere e o cup ~c , sâtorul sat or ul a stat timp de un an in -r _" în arseG a l a ţi pentru ă ri a Galali ~ pent ru schimbarea ccăld aldari;' re eninnd d in octom brie 1904 la Co Con:" "e eni în octombrie n3.~'a unde tr;a nde Divizia de Mare a executat evoluţii sub . 3't9"e "'e.re şSii evolulii su b conducerea dldi ;-ela mandantu lui marin ei. eo::la a co comandantu marinei. 905,. crucis atorul a fost iim pl icat in 905 crucişătorlol mplicat în <:93 cce num it de contem contemporani *a e s-a numit poran i ceeaa cu irasatului irasat ului .."Potem Potemki n". :- "oee kin". C' ~co s ătoru G a l aţ i pe doc si şi ~cls atorull fusese la Galali o' egăt ea de ca m pan ie sub com and a "~ p'eg atea mpan comanda ;; cQm and ando Sal escu cînd, cind, la 19 iu:: o r C. Băl pri telegraf e a fost semnal at ăa p rinn teleg raf de la ~a prezenla ulio-a prez enţa cuirasatulu cuirasatuluii revol revoluţ io i,' .Kneaz Potemkin i" in j.' Kn eaz Potem kin Tavricesk Tavriceski" în ;'€ o m ân eşti. Ech ipajul lui "Potem ;:;e e rromimesti. "Potemkkin in " lu i, para"ăsc u la se impot împotrriva iva larismu ţa rism ului, pără"e 'asculase e tlota ota in în manevre m anevre la Tendra, .se Tendra, trecuse Od essa unde bînt bintuia I Odessa uia miscarea m işc a rea revolue-a'a " ' , dar nefiind ~i de ,, - a' ă"' , d ar nefi in d urmat şi d e alte ote i venea spre ConCon ~ e a te nave ale fl otei :.=-\a pen tru a obli ne provizii ·~-ta p entru obţin e p rov izii si şi a duce revoluţion a ra . 3 oeparte departe lupta lu pta revol uli on ara. ga bia "Elisabetei". a fl a t ă la capaca pă gabia "Elisabetei " , aflata dlQului mare (dan a militara). pluto-,I d lgul u i m are (dana mi lit a r ă ), pluto e· ... 1 To Tonegaru negar u a raportat apropierea e"vl 'llSatului an corat in ... "asatu lui ccare are la 6 seara a ancorat în 1311 Co nstanla. echipajului ~a n st a n ţa. $eful Şef ul ech ipaju lu i razrăz Afan asii Matusenko, expus cap '' .a':. " Af anasii Mat uşenko, a expus căp i1~I d e port situaţia ali a ,- ."..II de po rt venit pe cuirasat situ de e a bord si şi nevoia d e provizii; avea sa să arulu ii rus ru s era ccom o m andantului st alion aţionarulu Fse5lJ ape" ape " sa uliei.i. Spre ::oses" s ă se alature alăt ure revol re voluţie e, la vreun incident, incid ent, cpl. cpt. comandorul comandoru l e,:a i- eseu escu a sfatu oniera sa sfăt u it ccan an oni era rus ru sa ă să asea rtului. D imine a ţa eaca in fu nd ul ul po port ului. Dimin eala Q ~ nle le - s-au scute lui s-au făcut fac ut cuno cu nosc ute şefu ~e fului e echl pa pajj Mat uşenko, u~enko , care c are ajunsese ajun sese la ~ echi c'o,,1 "Elisabetei", di spozilii le Ministec':j~I dispoziţiile ,_ Roman perm ite ,~ Ro mân de Riizboi Războ i de a se permite ella'carea marinar ilor rasculal Eba'carea m arin arilor răsculaţii pe a- o-'\tul lu i ro mânesc, .,insa ..însă făr ă arme şi romanesc, far a arm e si _ - t ,e. ind ~i nevatamat _e. las lă sîn d bun şi nev ăt ămat cui rar._ , Ech Echipaju va fifj liber sa ina pe I-~ ipajull va s ă ram r ă mînă a.~' tul rom anesc sau sa piece unde va E~' lui românesc să plece $sfu rasp uns con; Şefu ll de echi ec hi paj nu a răspuns 0' pu puse bord . Cat re , O' se ş~ii s-a intors la bord. Către .3 ' O 0 torp torpiilorul lorul 267 (FLA G). care in'a (FLAGl. în) 'ea ccuirasatul, intrauorasatul, apropiindu-se de in traat semnalul F ullui, ui, und un dee era inall la port oort u înălţat internaţional interzi.- d n c odu l in ternalional - de in terzi!'e a int intra rii in port, a fost fos t so somat !'E rarii în port, m at cu ~_a ovitur oviturii de tun trase de pe "Elisa~_' __ Torpil orul s-a ind îndepărt at de inîn:OJ! Torpilorul epartat i'a ven ind apoi din nou ccu t';; Matusenk ''''atuşen k o venind u _3lJp a a Guirasatului cuirasatului la "Elisabeta" "Eli sabeta" ~ -,pa ;': exploca intenli torpilorulu i de a l il a explica i nte nţi a torpilorului a de starea marii, " 'aa'' port ca motivat motivată mării, ~ .,eun ,re.!n gînd sti l. 'a gind oosti -earna raspindita cetalenii -earna raspîndit ă printre cetăţenii urmaa lovitu rilor de tun tu n nu nu era .'':5_ ~~~ v"oi in urm ';!2'18sit de marinari i români romani care isi -::2<13 5Itaa d e marinarii îşi !'li!i!J seama revo Soa r fi ~ea J se ama ca c ă re vo llulionarii uţionarii nu s-ar _-~. ded dedaa la acte ac te de agresiune pentru a .'~: ~. "e pro n fo rla prov izi ile cerute. ceru te . :' ~e Ofl rţă p rovizi pu s in ::31re -;;:re ora 13,30 .,Potemkin " Potem kin " s-a pus în ~'S Sl s-a înd indepartat 3'5 '" eparta! peste orizont dupa după 1 ţa po rtului. I ye :J'e de şed ~ d e re in fa fala portu lui. .. a ' ~a a ad us insa însă a do ua zi la Co n:. 3'"'a doua a-;a oe comand antu r inei Si şi pe co8"ta co mandan tull ma marinei --:13 :ul cor pului loc al de armata, ul--~:lsrl ... 1 corpu lui arm a tă , ul pri mul min ministru G.C.. Canta, : ' $5 pe p"mul istru G.C aru a fo st .: -c S ot plutonieru =-"0 plutoni erull Toneg Ton egaru fost ca'e a ave raporteze pri mului mi:3"e eaa sa să rap orteze primu lui m iS" ea re miezul mlezul noptII noplii de 24 Iunie iunl e,, ca 5-- _ ca"e că _ 'e~(" ·s - . - s·a intors 5-a in tors in rada Constanta. Constanla.
_ f':--=a...-.E °
-.a
=
r3S
a ...
ac..,.
_x -. ~
pe'::"' 2
:.
... - - -
:=: ..... ~ ... . . O!)·
5
-
.::. :.-~ -~ ~ 1::':_ ;;.:=. :'~'=':_ =~ -= = _~ ,,~~"'e ... ~= es~.. sa .r ...... ·a "'3 e -...... : a~c 'o:>e"'e "'!e"esa~e ...... ~a ~a.e a~e ,a .nopo E sabe cp a Corstan CorstantlnODO, sabetaa cpt com anoor N. Negru), egru plecat l a 31 octommandor broee 1912, avea sa ramâna ram an a B 8 luni lu ni in Bo Bosbri s· gurind paza legal l egaţ iei i e i şi for , aSi as igurind ~i consulatufor, lu i ro mâ ne şti, c a ş i a unui secto r de ap a· lui romanesti , ca $i sector aparare , cu trei insumind rare, t rei garzi găr zi de marinari ins umind 130 de oam oamen enii.. ""Elisabeta Eli sabeta"" era cea ma li venite sta''miCa mi C ă d intre navele na vele straine s t r ăine ve nite in sta· io n a r e, int re care cr u c i şăt o rul bătă l ii cruci~atorul batalii lţ ionare, intre t),, german "Goeben" "Goeben " (22000 t)
.
or--
nea "a ce "::l... c' cn_c; ea ;a =-=- 2ii: ...... _..--ai. .-a: a o.c'a~ . . c·s-a oruOlu lUi saoe:a on It de colui E EJo.sa 0 813 u-.ln.J oee a lost fOSI promlt manda tul ",a maronel are in prezenla m and a tel ron el mltot m ili tare pr e z e nţ a p re fectu lUI Ju del de ţ ulul U lUI ş d an tului ~ i a coman comandantu lui prefectu lui ju diviziei I X-a. d iviz iei a IX-a. aco lo condili il e g guvernului condi ţ iile uvernul u i A acceptat acolo 13, 15 iu ni e) capitanu rom an si şi la ora 13,1 5 (25 iuni c ă p i t anu ll ro m ân reunaă Cu cu un un pi pilot adus po rt ulu port uluii imp îm preun lot au ad us nav a la cheiul che iul digu lu luii mare echipanava m are un de ech ip ajull a debarcat sl slo bod , întîm intimpinat sim-ju obod pi nat cu sim de cuirasat su it un patie d e popu lalie. l aţie. Pe c u ira sat s-a suit d etaşament eta~a ment de marina roman d dee 150 d dee mar in ă român abordat pavi lionul romaoameni sl şi s-a abo rdat pavili on ul ro m âru s n nu debarcat Torpi lorul rus u si-a şi-a mai debarc at nesc. Torpilorul 18,15 spre echipajul echipaj ul si şi a plecat la 1 B, 15 sp re Odessa. doua iunie, 0 diA d oua zi, 26 iu n ie, la 9 dimineala, di mineaţa , o vizi e a flotei ruse dm din Sevasto Sevastopol vizie pol (2 ccuirau irae, 4 torpi to rpiloare) comand lo are) , su b co mand a viceasat e, miralului Pisarevski, a an ancorat m iral ul ui Pisarevski. corat in rada radă pre luarea ccuirasatu lui.i. Cerem opentru preluarea uiras at ulu n ia p re dări i of ici ale a avut loc în du p ă -a in dupa-ania predarii oficiale miaza acelei a ş i zi le . Din tre m ari nari i reaceleia~i zile Dintre marinarii v ol ulionari uţ i o nar i rusi, r u şi , unii ă mas in în lara, ţ a r ă , alţii un ii au rramas allii vol plecat V.1.1. Len Lenin au plec at in st rainatate. r ăinăt a t e . V. in avea s ă scr ie apo i ca că "u vern ccare are se res sa scrie "unn gu guvern res-pecta proceda altfel"".. pe ct ă nu putea put ea p roceda altfel
=
• Mijloacele Mijl o acel e . ccu u marina m arina mil m il itara i ta ră agresi v ttual ual act agresiv nulu opinia nu l uii ~ş i o pi nia
care pututt reacliona c are ar fi putu re acţiona romana fala d de even-ro m âna faţă e un even convins membriii g guvera con vi ns membri uverpublica uneii publi c ă de nevoia une
forle navale efect ive. Dar idealul implinifo rţe nava le efective. idealu l im pli ni roi ăţi i naljonale n aţ~ o nale a im pus nd urUe ri i unit ali imp us ccaa fo fondurile fie destinate intii fl otei de Dunare, întîi o tei D unăr e , ave a sa e moderni zata c are avea să ffiie m o de rn iza t ă in în 1907-
sa să
1908. 1908 in isabeta" plecat 1· iunie iun ie În 1906 ""El El isa beta" a plec at la 1, Satumi,, de intr-o înt r-o calatorie c ă l ăt o rie protocolara p ro tocol ar ă la Batumi S8 inunde adu s trei trei delegali rom ani cce und e a adus de lega ţi ro mâni e se înd intr-o m mis iun e la Teheran (Pertorceau dintr-o isiune iuni e, cu pril prilej ull une uneii desia) . La 30 iunie, eju plasari na, s-a in cercat plasări la Suli Su li na, încerc at la bord fără mu lţ u mitQare mit o a r e stabi lirea far~ rezultate mullu stab ilirea co m uni caţ ii p rin T F.F. int re nava navă ş unor comunicalii prin T.F.F. in tre ~i st ,!ţia Con Const a n ţa. stillia stanla. vara, In aceea$i acee aş i v ar ă, cruci$atorul cr u ci ş ătorul ,, insolit in s oţi t de torp il o arele "Naluca" , ,Năl u c a " Si şi "Sbo ru l ", a luat oarele "Sborul inaugurarea noului port parte la ina ug urare a nou lu i po rt de la august bord allin-Varna. Apo i, la 24 au gust , la bo rd aflin comandan tul marin marinei generadu-se si şi c o ma nd antul ei si şi gene raMinisterul uii de lu li Tatarescu T ăt ăreseu,, deleg at al Min isteru l u Riizboi executat 0 importanta ap apliR ăzboi,, s-a execu tat o licaţie op e ra t iv a ă d e debarc are la Capu de debarcare Capull calie operat ei de Mare Si Divizi Midia cu navele D iV iziei ş i cu nou l vas pasageri noul va s de pasage ri "Roman " Ro m ă niia", a ", care luelev iii bo rd bata batalion ull 7 vînăto vinato ri si lio n u şi elevi ase la bord $coli at irile ŞcOliii de razboi. răz bo i. Cu toate preg p reg ăti ri le de facute, valu ri le schim făC ute, valurile s c hi m batoare b ă t o are d e pe stin stîn rasturnat cile cil e de la Cap Midia Midi a au rast urn at in în sa să 0 o barc a,, inecindu-se barcă înec îndu-se un ofiler, of i ţ er, noua no ua sold aţii si şi doi ma rinari. Un m ic mon um ent la dal mic ument Midi a va am inti mai tirziu ne norocirea noroc irea Midia petrecu t a ă in în acea man m a nevră. evr a. petrecut vechile tunuri in În sfirsit, sfîrşit, ' in în decem brie, vech ile tu nuri Krupp de 150 mm au fost scoase de la bord, urmîn ur mind nuri d a fi in în locuite cu ttuun uri mai m ai St. Chamond. Chamon d, de 120 m mm. moderne SI. m . Ca urmare, crucisatorul crucişătorul (cpl. man dorr D. (cpt. co comando urmator Poenaru) anuull ur rămas in an m ato r 1907 la Poena ru) a ramas participat botezul no iGalali und e a partici G a l a ţi,, unde pat Si şi la bot ezu l noilor monitoare monito are Si vedete (19 septembrie ). şi septem brie ), anii altlel, dupa De altfel, după aproape douazeci dou ăzeci de an invechise. de serviciu, nava se învech ise. AparuA păr u mul sera seră crucisatoare crucişătoare usoare, u şoare, m ultt mai rapuriile le anterioare; anterioare; pide, care declasau ti pur se in înfiinţase m a rin comercială în ccare are 0 mari naă comerc iala in fi inlase o vase, pen tru comanda detaşau, pentru com a n dă de vase, se detasau, o f i lţeri ofi eri ai marinei mi litare. În 1909. 1909, nava s-a reînto Co n stan stanţa in reinto rs la Con la unde, septembri e,, au av avut un de, la 27 septem brie ut loc se rb ă r il e inaugu i n a u g u rari ră riii portu lui mode rn izat Si şi portului modernizat barile a si silozur ilor $i ş'i d e unde, în lozurilor de in decembrie, decembrie. se va d uce la Sevastopol. Sevastopol duce Ultima mlsiune a a cruclsătoru cruci~at oru Ult ima miS iune extern externă lui a avut apoI apo i loc cu prileJ.ul conflictulUI conflictulul lUI bacanlc d 'n '9'2-'913 '9'2-1913 Inaln Inalntarea afba can,c d" a'ea ar..... 2i.e O" 0" :::_ t_ ga'e gal'"e s:'e so"e c.o"s·a Cons·a"i 5 ""'2·e . . . t "000 ":JC:J S
~
italian "Benedetto Brin" Srin " (13 400 t), (13400 t) . crucru c iş ăt o rul r ul cuirasat cu irasat francez franc ez ""Leo Leon cisato n Gambett a" (12600 t). crucisatorul rasat betta" (12 600 tl. c r u c i ş ătorul cui cu irasat "Hampshire" cisa- englez "Ham psh ire" (11 000 t), tl, cru c r uclşă t ),, torul englez to ru l usor u şor eng lez ""Weymouth Weym outh " (5300 (5 300 t) crucisatorul Regente"" c r u c i ş ăto r u l spanio l "Reina Regente (5900 tt)),. crucisato rc r u c i ş at orrul u l olandez "Gelde "Gelderland ar curalenia c ur aţenia si şi ordinea land"" (4030 tt)),, d dar de la bo bord impresionat deosebit rd au im p resionat d eoseb it pe del e gaţ i i p resei otomane , care au vizi tat vizitat delegalii presei decembrie toate navelee .. in to ate navel În decem bne 1912 vaporul "Turnu - Severin"" (cpt. A. Negu SMR "Turnu-Severin Negu-lescu mi liitara) t a ră) a adu adus les cu,, din marina mil s cele echipaje au pet petrecarbuni c ăr b uni si şi c ele doua două eChipaje reimpreuna sarbato Ofilerilor cutt cu im p reun ă săr b ăto rile. r i le . Ofiţerilor rom ani Iili s-a oferi oferitt si prilejul 0 ro m âni şi p rilej ul de a face o vizi tii in frontului Ceatalgea, v i zită în zona fro ntulu i de la Ceatalgea, tratativelor af lat afl at in în armistiliu arm i sti ţi u pe timpul ti m pul tra tat ivelor de pace. iuni e 1913 crucisatorul n ie cru c iş ătorul a plecat La 15 iu spre lţ ara ară c are , dupa d upă cinc în cine i zile , a intrat in care, flict. ""Eli sabeta " a stat la Sulina Sui ina penccon on flicl. Elisabeta tru paza gurilor gu ri lor Dun arii timp tim p de o 0 lun a, Dunării lună, ccit, ît, au mai linut ţinut operaliile operaţiile mili militare. tare. In 1915 s-a adus la bord stalia T F.F. staţia TF .F. de pe vaporul de pasageri oasagerl .,Princlpesa .Pri nCipesa Ma51 celelalte vase de pasafia care "a ca'e ca SI ;Je 's ""':~er Dsose c ....... se e -,..,r 'Ja""'F'\a oa,.,., .... c :;e" -s -""1 ",.::lor ... :.sose •..'"se r
impied i( tru paza' canalului paza cana lului , asa aşa incit încit sa s ă lmp iedi( li gl o eventuala event u ală obst ruare rua re de ccatre âtre be lig' primul ran l ii angaja!i ranţii angajaţi din 1914 in în p rimul raz răz b, mondial. mond ial. in ull , În august 1916, la inceputul începu tu l riizboi răz boiu pentru un itatea nalionala, naţională, conform pI; p l. nului român opera ţ ii care prevaz p re văzu ro man de operal w~ " defensiva defen siva pe frontul Dunari D unări i Si ş i Dob Do brl nd , d, gea. gea, ccele ele 4 tunuri tu n u ri Saint-Chamo Saint - Chamond, barcate constituiau barc ate , cons tituiau 0o baterie bat er ie pe mal m al sting D u n ă r i i., acoperlnd acoperind cCUu foc ba" bar, st ing al Dunarii jelee 'de podd Turtuca Tun jel d e la capul c ap ul de po Turtu c aiia. a. T unll rile aveau cuu gre u evac riie avea u sa s ă poata poat ă fi apo i c greu evacii Ga l aţi o d ata eu cu p ierderea capul 0 data pierderea ate la Galali de po d (septembrie (septem brie 1916). 1916) , pod Dupa paces Du p ă pac ea de la Bucuresti Bucu re ş t i (191E (191< "Elisabeta" rearmat. "Elisa beta " nu a mai fost rear mal. Devi depa~ i ta dupa dee ani ( nise 0 o nava navă depăş tă d upa 30 d TII serviciu serv.ci u si şi in 1922 a fost demontata. de mo ntat a. T nuri le sale d dee 120 mm au armat in ~ii nunle în sa să ş al doilea razboi război mondial mo ndial 0o baterie ( coast a la Agigea Agigea.. Sateria r, coastă Bater ia "Elisabeta", .. El isabeta" , r' denumi ta "Crisan dup a p proelamarE denumită "C r işan"" după rOClamarE eri ., d. Republici RepubliCi i, nu a mai mal executat trag trager! d it c,a unitate arti leriei (c supravieţuit c.a u nitate a artileriei a supravielu coasta pina in în 1949 cind piesele sale, fost date at da e la tal taiat
: a S_=. "Ei"
. :'~3:
Doa,.rn-ente pnvl pn't',nd .. tonl '.'1 Ooa.me"te a: \stotU ari J romăn lanuane lanU.,.1e 1895 - deceo.ca" roman. Ed Ea l..J~a.v ; .. "a ~ tara ta"'a 82 ...... r...,·e~ !:-,·es.'1 ,"; Klrr\escu . Const Cor st Isloria Ist orta rizboKJk.r rhbo JU tu lI Klrqescu lr.gl Iregl •• re.o Roman Rom anileeI.l. 1916-191 19'6-'91 Sucurestl Bucure sti 1922 Vas lll u - Năst urel mr Ioan Desent Vasdlu-Nasturel 'loan Oelcm lor, afetelor $1 ş' munl,lunllor munltlunllor de 1! 1; lor. del 1887, '887, dup. dupe o.uol$olorul cru clş .lo rul . E dO'l marine! regale, Sucuresci. BucurescI 1889 18.89 marlnel România in in rizbolul războiul mondlal mon dial,••.0 Romania 0 ŞI voi document~ a ne. e, SI vol I.1. documente-anexe. 1934
Reconsliluire Reconstituire de CRIST/AN CRISTIAN CR
. :'
i" l ",,
'"
r~ J
h
.::i
M
!d
f ig. :J.
Fig 10. 10. Fig.
h
, j
8l l ,;",
J
r.--:r
I ; .""
;.. .+: ' e
s
,~ ~j
-:-r ... .
!I ~ :
~. b =
-.;,/
~:
/ 1 I
,,1 '
ri t;. :}x .
-::::-::-
' .fi
-_cl!':C=" "L:G,~' ~~=1~
,, II --- -----1-~ ---
_ ______ ___ ___.J!.!'!
I
r
Fr.'!.2.?. F{q. (,"i" ('11",,(' f'/trm t" If/lllj/bdlilldâ) l(lfI.rllh/f!ti/(tI~i) ("';('
v;rlf'/'t· r/,·I" rll!af({ ('fIllf/a V;'flt'/'I'd"!r,
i
I I
-- -----·-t--
~ -.-
,
:__ _
h ,r,- __ + /~Q~...;..
2 3t!' ~
_ _ _
. f'
,a .
;('
I_."'
-.a "' ~
~
:.=--:a:sa ~B':35a
a..... :.a- ..... =e =e::a •fo '"=..- L I :!~ __ Ss aco a:; ... se eaza ....- pa ea se'f xxeaza ·, :s .:.s ".a. -..... a-":e I r atorul camereI de -a" :e 'o rm camerel -:v= 2 ' 912 ..1 :="'e "!e mo orulUl se ttoa rn a P0 portii ~ ::eaSvDra ;;eE!S~:J'a moorulUi oarnă r1 11 :Je'e a' af oresarea se lac al u", :_ ;w ::e'" făc ea cu aj _ nE" !J3~u i mplns" .. UI J I de e impi ns" (4. (4, lig. fig . 1) care c are _ ::,: ::-,; de mal multe O ori" cu "b atatoru l". ~ " bă tă t orul". oper aţ i a a pina pînă se ajunge în par:, =~ă ,,;:.8:a opera\l aju ng e in .;:3 s_cer :;_~r oadi oară a carcasei. I asă carcase!. unde se lasa · "ca' _::.a; uli go l =E": '''' a inl elege modul cum =E~"" inţe l ege mo dul cu m lucra : -'ao p rec i ză ri le Iele-'ad Haas ,. vom expune precizarile ,';; ce Dartea (inala l': =e oartea fi na lă a real iizarii ză ri i motorului '" ::~~ _~ redate (Ilia v.) : ,a sint reda te in în text (f lia 197 v.): -'soUlee iinsă nsa o observat -'eo bse rv at ca in în cele din -3 neu mpl ut , sa rriimina ămină ttotu~i otuş i un spaliu spaţiu neumpl , :'osmea fig. 2). ; ' osm ea unui unUi deget mare (5, (5. lig. · -e aDa' apol stru strungarul ngarul sa-Ii să-ţi stru njeasca njeasc ă -"u" lemn tare pla placc i rot rotunde - "-uunde'' denue s ag (6, (6. fig. fig . 2) de inaltimea înălţi mea unei ce cutit; cuţi t ; aceste plăc a i bă letele feţe l e -e ca pl~cii să sa aiba a-'!! etede ş~ii o 0 lalime a~!! "etede lă ţ ime potrivita pot r i v ită exact ,! -a' hideri i rachetei oru-iiI 'nea mea desc deschiderii rachetel (mot (motoru. -~ mijl oc ele ttrebu ~i un re bu ie sa să aiM aibă şi c y 17. (7. fig lig.. 2) de mari oriliciulu ::" m ă ri mea orificiul uii sonndere 0 gura (cca 3 ! 3:J"r dere de la o gură de lo focc (cea la 1 8 deci un asem enea şlag ~ I ag ş ~ i aşa a~a 'r rac racheta materialul - '" hetă (motor) (motor) pe mate rialu l de -:: bă tă torul -:: ~ oJ ură ura .. Ia la apo i batat orul ş~ii bate-I bate- I pu-' pu-· ·" ::a sa lie a~ez at. Dupa fie bine aşezat. După aceea ia ca să B' ce ae pu§ca granu lat (5, (5. li 3' puşcă bine g ran ulat fi g. 2) Ş~iI - e restul rac hetei cu el, el. apasind -:J apăsind cu .. apăsa t deasupra ş Iă slnd si nd un gol ~ 'i la " ~ de apasat c- c; grosimea a patru lame de cutit (8. .cuţit (8, ast upa pentru ;: 2 pe ntru ca sa s ă poti poţ i astu pa racheta. ra c heta . '",:" "'e~ ru aceasta este necesar sa să indoi îndoi cu • _ ",n ui cutit '_ J'lui c u ţ , t straturile rachetei spre a_-I'u fig.. 2) ş~ii sa să ape~i ap eşi bine deasu=_:r (9, (9. lig ::" batul mp ins. De asemenea, asemenea. "a ;;" băţul de iîm pins. ,::_ să bat b aţ i cu biitatorul. bătăto rul. Cu aceasta aceasta,. • ::_ e sa ':-5Ia (m otorul) este gata" . :-e:a otoru l) Cum rachele Irumoase să lacl faci rachete frum oase ccare are C m sa Uc8 si slngure uci ngure Ii n 'naillme... Ină ltime. .. ,I ş i la urma urmă 19 ,I ,! o0 impul/cilurii. împuşcătură . ':'cest tiP tip de racheta (fi g.. 3) este preluat ':'zest ra c hetă (fig ! Conrad Haas de la îna taş i,i . el aduIna in i nta~ adu ive~te di· di :: modil mo d i f icari i căr i in în ceea ce pr iveşte E-_ le. =-5 Uni un ile. • c'" cm prezen prezenta construire ta modul de con st rui re a fă ră a m ai descrie :e rach ete lara :es:e rachete mai desc rie rolul rol ul ,:arel p ă r ţi comp onnen en te ,. d eo arece ;car el parti compo :es;ea sint cunoscute ce i ccuu o 0 oare'es:ea sînt cunoscu te de cei "e experienta expe rienţă in în domen iul rachete lor de ive: - a~orl 3:0fl sau sport ive,
.; 2
..
..,a,
·-e
=
;:}n fig flg urile
~ii ş
tex t ul oferite oleri te de manutextul
ta o a preocu preoc upare :' s nu rezul rezultă pare anume
_ "u conlectionarea co nfecţ ionarea conu fuf. e-l'u conulul. dintr-o Corpul (1 ,. lig. fig . 3) era lormat fo rmat dint r-o ·'"~ a (O (0 bagheta) bagh e tă) care alcatuia alcătu i a "coada ; ee,". .:"etel'·. moaul de ConSl ~nsl derSm deră m indicat sa să redam re dăm modul ::J-'ec\lo -'acll onare oler it in orig original (lila 198) nare of erit inal (fila - manUSC flSs:: an usc fl rael apol 0 nuia d int r-u r-unn par drept di n ~ac apolo -~ oe o e brad brad., despiCi despici din aceasta o 0 nuia nu ia -!a c"m cum se crapa singur. Iii cra p ă el sin gur, lu nga ngă cam cit :'e ea ra chetei ). ::e or orii lungim lungimea rach etei (m otorului otorulu i). L a",a ie b biinne rop0rl io nata ~i ascu ascu-~ a ... a sa să lfie e p ropor1 natâ şi Iii a ccaapat. nuieliii o 0 poti depăt. Grosimea nuieli p oţ i d e,-.,a cintari nd-o (cum panin - na cintărind-o (cumpă n in d-o) d-o ) prin a- sare pe un deget sa u pe muchea de a"sare cum aş a cu m ve i vedea ca că se lace fac e in ,-••' asa c e urmeaza. 'ee ce urmează . ::.s'e să ai grij g rij a ă ca nuiaua :.s'e nevoie numai sa nu iaua ~i sa aii ba treagă şi să nu a bă c rapa răpă turi pe • e iinntreaga e '3 fungimea fu ngi mea ei". ei" . e'~ ~:j cali caţi a a de a nu exista crapaturi cr ăpă t u r i de-a -::I r;;~ lei dovedeşte ex perie nţă ";;_ nuie nuielei do vede~te o 0 experienta '?,rsată pentru evitarea vibraţ iilor in de;-sata vlbraliilor as.a-ea ector ie Ş~ i menli men ţ in ere a reasarea pe t rai raiectorie nere el mecan ice. ; ',,-:\el mecanice. Stabllizatoarele nu sint lol os ite, ite. lu ngifo los Stablllzatoarele =3 COZII cozi, la dimenSiun dimensiun ile indi cate asigu.3 il e in dicate zbo r sta bi l pe ttrai rai ector ie. x:- un zbor stabil ectorie. ::Je rem remarcat :le arcat ca c ă ra ch eta nu poseda mlJICe de recupera recuperare, dec i nu poseda 1 16c ace re, deci 6c :::epozi ta re ş~ i mij loc de declan~are d ecl a nş are a • ;!epozi mijloc 'as ei. "asutei. p, .,aerea .,derea mot motorului descris (3. P-orul ui deS CriS anterior anterio r (3, hetei (1, (1. li g. 33)) nu se 3 de corpul cor pul rac rachetei fi g, plin intermediul diferitelor oace :ea p"n dileritelor mijl mijloace -- ce cunoscute astazi (l ie 'astăzi la rach ete (fie am at ori, stiinti şt i inţi li fi ce etc. etc.)),. :~ soortlve, sportive. de amatori. Sal ăsă m ma i depa rte direct pe co n&0.- lasam departe expli ce : .;CtOf _C 0< sa să ex plice ~pa ce ai al conlecl ionat (1. li ~~pă conf ecţio nat nuiele nuiel e (1, fi g. :e acest fel, fel . alege al ege u una 0 na ş~ i leaga ccuu o a'a 2, 2. lig. ull ei gros 0 ra-a-a fig 3) 3) la capat c apă tu o ra 8"3 motor) (3, (3. li g.. 3) cu o ori de fig rifil ieiul ciu l d e ~dere (4. lig orientat 'oere (4, fig . 3) o rientat spre pa parrtea tea :~';a a nuie nuielei. :~':a iei. Trebuie avut grija gri j ă ca "~a sa a~a La să fie bine legata legată i n a ş a le feli incit încit -_ se miste i n nicIo ml~te in nlci 0 parte". parte" (fi (l illaa 198
n,-
"'3
I.J.amblarea rachetei se fface priinn lega4umbl area rachetel ace pr capătul ma, ros al nuie!a -oloruiui -'0 orul ul la capatul mai g gros ~_ 5'oară de in sa ci nep ă , prin iînfii c~ s!oara sauu cinepa. nli!-'8 s 5 innodare peste cor corpp şi ~i motor motor,, r3"E ; ..,88 de reallzaa un mont montaj ~i Sl;;' e a realiz aj solid şi ~·c
'1?-;'lJ vederea "'!!~:'J apr nderea motorului motorui ui in i n vede rea
'ac ete, etel era necesar un fitil fltII (5, (5. rac 3 ~" t ", J auoa ouoa procedeele epoci epociii,. se ''Ee: ec: o-a burete u"a d0'r bure!e de steJar (i(l asca) ască) :e ~:',:J.3 de bl.O""'oac bu~bac h el ;nrnuiate ~e .. ~ :!e: (re' -nrnUlate .-.: .~ a caca t...: rea care r-: :'~f'T"XZ' :~I"'r::;Z' e .:.a~e a ('52'' 5,2
greula'~ p_~G
a -:::-,,'e
c ' ;~ :;3
-
a eg' eg ' ''C :: ca
::e s,.s· -e'e Lu -- oc ...da OC s 5 ua a1 ·-""ca
a
ă
s b 0" c. '" oee apfrndere ap' lnde'e vez . ez hl fil a 198 98 rr). ). Conra cont inuare: Ca ra Haas aas prec ilzeaza z ează in continuare: " Daca cumpane~te bine. Dacă se cum păneşte bin e, adlca a di că sta stă oriz on tal ., inseamna inseam nă ca c ă nuiaua are greu taorizontal i nsa grea. tea potrivita p otri v ită;; daca dacă in s ă e prea grea, d in grosimea ei ai , a$a at unci sa să nu tai decit din aşa atunci lun gim ea sa ace ea~ ii"".. cca a lungi mea să ramina rămînă a c eeaş De re ma mareat rcat determin area exacta exac tă a centrul greutate ate al rachetei lara fără a fofo ce ntrul ui de greut calcul ul localizarii losi ca lcu lul lo c a lizării acest uia. sa r ea rach rachele'or Lan sar etelor d in seco lul al XVI-lea se lac ea iinn mod asemanator fă cea a se m ănă tor cu a mi ni ra chetelo le, asa rezul tă lo r act ua uale. a~a cum rezulta rachete din d in textul man uscrisu usc risu lui:' lui : ""Dacă Daca in sfirş sfi~it it vrei ca rac heta sa să mea rg ă drept in sus ,. ia din materialu m~arga material u l-de h etă (com bustibilul it la motor). mot or), rac heta (combusti bilul lfolos olosit iî ndeasa orili ci ul de aprindere, aprindere. da darr a~a nd easă in în orifici aş a (l il a 198 r.). r.) . ca sa să nu c ada a d ă alara" a f a r ă " (fil Pe ntru lan sare se asaza aşază coada rachetei Pent r'u la nsare Într-o gaura g au r ă lacu făc u ta t ă in pămint ., se al eg e diintr-o i n pamint alege rec ţi a a potrivita p otr i V i tă ., avî g rij ă sa să nu cada ca d ă lit fitirecli avi nd grija lluI.I. De remarcat lipsa sistemu luii de g hisistem ulu hi lu daj. Aprinderea itiilului lu lui (5, lig. 3) . fi fixat Aprindere a lfit fig . 3), xa t in ul motoru motorulu al t lfiiajuta jjul lui,i. se lacea făcea de la un alt aprins jar , ti l mai lung ap ri ns in În preala bil de la jar, scinteille e obtisau de la iasca iasc ă aprinsa a pr in să prin scintei obţi c rem eni i cu Lin un amnar, amn ar. Un lov irea cremenii nute de lovirea descriss de aut or or:: alt tip t ip ar Ii f i cel descri rachete Cum sa să lacl facf rac hete Irumoase frumoase... , c are ""Cum aleargă pe drum drept Incolo ,şiI IIncoaee ncoace alearga drepl 'ncolo ,I rmi Irag ,I o a Impuşcătură" Impu,calura".• şi la u urmă trag III Co nstructia Construcţ i a reprezinta reprezintă cea mai simpla s im pl ă racheta ra c hetă propusa p r o pu să de autor. autor. Ea consta constă motor simplu ca c are iintrntr- un molor re ,. aprins cu ajutorull un unui ~i agezat toru ui liti fitill Şi a şez a I pe un tere n neted, d ileri te di ii datori ta se dep laseaza la sează in diferite d irrect ecţii datorită impulsulu i creat de ar-derea arderea combustibil uimpulsului lu i $i intll nite lui şi obstacol elor intÎln ite.. A$a cu m am aratat. Aşa arătat , motorul este prevaprev ă ( deas upra Iagu zut in în partea superioara superioară (deasu pra ş~ la gu lui) cu incarcatura a~ezata c are i n înc ărcă tură special aşezată li ra. fi nal declan$eaza de cl a n şează 0 o pocn poc n itu itură. O raehelii r ac h et ă de Ilpul tipul du-te-vino n du-Ie-vfno apare iin man itlul: m a~ uscris uscr i s la lila fila 201 sub t it lul: "Cum Iretrerachelele com une ca aa fie built liicule buie făc u te rachetele să lIe rlnse de sloarii, p rinse sfoară , şi daea dacă vrel, vrei, să se Inltoarcă oarca di n nou pe urma lor. C" •, iţa este redata reda tă color d ata tă cu col or ş~ i datata Sch ita 1529. c cuu o 0 , lorma e. an ul 1529, fo rmă oa recum propri e. Al unecarea rachelei rachetei pe o 0 lunie. Alunecarea fun ie, lixata fixată la capete, a lost folosita ante rio r. dar fost f olos ită rior , e lui Co Conrlld in ceea co ii îi aparlin aparţine nrlld Haas in demod rem arcabil este ca că alunecarea sa să davi~ a re de du-le-vino, vi ()aă o 0 mişc mi~care du-te-vino. In vederea realizarii real i ză r ii acestei rachete (fig co nfecţ i on ează doua două motoare (fig.. 4) se conlectioneaza ident ice (1 (1 ş~ i 2, fi g. 4), 4). aş a c um s-a aratat arătat 2. lig. a~a cum mai figg.. 4) , ma i sus sus., o 0 ţeavă teava de carton (4, (4. li sfoa ră (3, fig . 4) şi fit ilele (5, 6 şi 7, fig. sloara (3. li g ~i litilele (5. ~i 7. l ig. 4). 4) . Asa mblarea se obt o bţ ine alatu a l ătu ri nd cele Asamblarea doua r,e paralel cu ajutajele aj utajele in i n sendou ă motoa mot oar.e ele, la jjumatatea u mă tatea lu lungisu surrii opuse. Intre ele. ngimii motoarelor ,. se ata$eaza a ta şează leava. ţeava. Toate sint strinse 0 sloara aces tea si acestea nt st rinse cu o sfo ară de in sau c ine pă.. IIn uce cinepa n duzele motoarelo motoa relorr se introd int ro duce cite un litil fitil de inil ini ţie re a aprlnderii şa iere aprinderii., aa~a cu m s-a arătat rachhete ete de iî nalti n ălţ i me. me . cum aratat la rac Cele dou ă m otoare erau co lorate di d ifl erit motoare colorate Cel e doua (unu ben)),. iar tubul . (un ull rO$u roşu ., celalalt ce l ălalt gal ben verde. trecuta prin ttub ub ul de carton era Funia trecută do i pomi sau stî stilp!. Lansarea legata l egată intre doi lpi. Lan sarea aprin derea un ui litil făcea prin apri nderea f it il (5. (5, lig. fig. se lacea 4) pentru celuilal t (6, fig. 4) pent ru un sens, sens. Iar iar a csluilalt (6. lig. pentru sensul opus. opus. Din text şi sch iţă nu rei ese t ransmi terea ~ i schila reiese ransmiterea (7. lfig ig.. 4) arderii ard eri i prin litil fitil de la un motor (7, la celala c e lăla lt, deş lu cru era cu noscut de~ii acest lucru cunoscut heta in trept e. de Conrad Conra d Haas de la rac racheta trepte. Consideram a s-a lf ol o los it lfitilul itilul ce Con s ider ă m c că osit motor ul ttransmi ra nsmi tea arde rea de la uri m ot or la alt altul (7, fig. 4). (7. lig. 4) . Rachete le u do ua Rachetel e ccu dou ă sau trei trepte reprezinta a a lui prezintă contribulfa contr ibuţfa remarcabil re marca b i lă ori a evoluliei Co nrad Haas in ist oria Conrad ev olu ţiei rac hetelo~ multip loc mul tip le. ~ t ii iint i fi ca este recunosc uta In lumea şt nţifică re cunoscută lu i C o nrad ·'Haas Haas ca i ntii ntiiul priorita!ea pri oritatea lui ul realizator al rach rachetelor repte. etelor in În t repte. la acord acordarea orita tii area pri priorităţii S-a revenit astfel la dom eniu ingineru lu i mil mi liitar tar polopo loi n acest do meniu ing inerului secolu XVIIlea Kazi Kazimierz nez d in se colull al XVI I-lea mie rz SieSiamien ow icz, pi pînă mienowicz. na nu de mult considerat al rachetei iÎn n trepte. trepte . paIinte pă!inte al manuscri lu i eonrad Conrad Haas rac racheta heta In man usc ri sul lui mu lti ppla titlul: l ă este prezentata prez enta tă cu tit lul: ""Cum Cum It rebuie rebule laeule rachete zburaltoare oare care să fă cute ra chete zbură e a,a meargi inainl Înainte aşa ca sa să aJunga ajungă In imilinăl Ilme să dea doua două sau Irel trei pocnituri" lime , f sa poenllurl".. co lor sînt si nt preze prezentate tor Sc hilele hiţ el e color ntate de au autor la 201 verso ve rso (rac heta ccuu doua la lifila două t repte) ~ i la lila (rac heta cu trei trepte). ş fila 202 verso (racheta Descrie rea modului ru cţ i e se Descrierea modu lui de const rucli alia iderata află la li filla a 200 5i ş i este co ns ide rata cea mai veche prezentare ve ch e prezen tare c unoscuta u no scută pi p î na nă acum a conle ctiionă ona rii unei unel rachete rachele multiple cu c o nfe cţ aprlndere succeslva. suc cesi vă . trepte de aprindere o losim iza rea construclie Pentru real izarea constru cţ ie i lfo original ne-.. "lna inte de toate e ne textul in i n ori ginal : ,.lnainte cesarr sa dlspui de trei co corpu ri de rache ta cesa rpu ri rac hetă astlel alcatuite astfel alcătUite ca un 'motor motor sa să lie fie mai a~a ca unul mare decit celalalt celă lalt ., $i şi anume aşa ntre in i n celalalt, mlc (1. sa iIntre celălalt adica cel miC 11, lfiig. g. 5) sa intre in cel miJlOC mijloclu (2, fig. lig. 5) si 5) să Intre IU (2 s, cel "", CC u a. :" j "el pe cel mlc. r"!"'" 1 oc n:J e oe cet miC . sa Intre in În ~g "'-are :. 3 ';; ';; 55 {' :33 200 :~ "'-2'2
o
,I
sa
sa
,1
sa
~ -
... -
.. -
...
-
_ ... _
,;;.-. . . . . .:;;c
'-
~
.::.
-=r~ Saare-;~C :;fs~;r; -~: ~ăa~~- ;~i
..... a·e 5 ....... ;: a-c asa CuM'" se 'a::e aces! rJ Ba e apo, oeas upra ur Slag Dupii aceasta a rachet ac etaa mlliccle ,)I ocle ŞI aceasla 'a ~I umple-o numal de un deget mic ŞI $1 Jumătate jumatate inallime mai inălţime şi tot aş xează 5i ş i bate un ş l ag deasupra $i a~aa fifixeaza ~Iag materialului. materi al ul ui. Apoi Ap oi dupa d u pă ce acestea s-au săvir ş it, eta cea mica mică ~i şi umple-o savi r~ it . ia rach raeheta deget me sau atîta atita numai de un deg et mic inal\i inăl time ...., apoi apoi., dupa ce cit poate sa incapa in ca p ă in În ea... ai pus materialul in rac heta cea mica, mică , ii a$ezi ~ii o 0 inchizi bine la partea aşezi un ş~Iag l ag ş a~a c cum rachetele. superi s upe ri oara oară ., aşa um se inchid inc hid ra chetele, numai ve rilicat daca du pă ce vei Ii fi verificat da că todar num ai dupa tu fost bine făcu t , daca dacă ~Iagul şl ag u l e bine tull a lost bi ne lacut. inăuntru. Daca Da că toate t oate acestea au lost fost pus inauntru. făcute . corespUDzator cores pUDză t or ., ia materialu.1 lacute. materialu.l (combU Stibi lu l,l. n.n.) pentr.u rachete $i şi se asbustlbllu tupa riliciile (ajuutajele) tajele) de aprindere t u pă o rif ici ile (aj apr indere ast~i lfel ei ccaa el sa să nu poata p oa tă sa să cada cadă in alara afară şi apoi im Împin ge racheta mica mică in cea mijlo· pi nge mijlocie. ie insa însă sa să Iii fii ate nt ca sus rachecie. Trebu Trebuie atent te le (motoarele) sa s ă nu se depăş ească una tele depa~easca ceal a l tă , adica ad ică sa să lie dacă una pe cealalta. fie egale ega Ie;; daca este prea lunga. lungă , reteaz-o . Dupa După aceea lipe~te-Ie peşte- l e cu clei c lei si ş i hirtie. Dupa După ce totul s-a doua useat., impinge cele do uscat ua rachete puse una racheta un a in alta in rac heta mare. mare, dar asa aşa ca sa să t ot atit de strins stea tot stri ns una peste alta 51 şi sa să d epa ~easca una pe alta la partea sunu depăşească perioara. pa ccee toate to ate trei rachetele pe ri oa ră. Du D upă t rei rac hetele sint înclei i peşte-le un virf de lorma formă Inclei ate sus sus., llipe~te-Ie rivi tă (4. (4, lig. fi g. 5)" (este vorba de conul pot rivita rac hetei , care dupa d u pă parerea p ă re rea noastra noast ră este prima menţiune iinn text ş~ii sch schiţă p ri ma menliune ita a prezentărli tarii acest ui element Importa importa nt din compo nenţ a eunei iniind ca că nu ponenla eu nei rachete rachete., subl subliniind cu n o~tinle de aerodinamica existau cunoştinţe aerodinamic ă in perioada respectiva) respe ctivă) .. Tot in text se lamuresc l ămu resc anumite repere ale schemel schemelor (spa ţ ii) în contin uare se or (spali i) ş~ii in continuare explica exp l ică modul de montare 5i şi lansare al rachete rachetei:i: astea. racheta e "Daca " Dac ă ai lacut făcut toate astea, gata . Dupa După aceea leag-o de o a (5, fig. 0 nui nuia (5. lig. 2). Cit eît de lunga l u ngă sa să lie fie nu iaua ş~ii cum s-o nuiaua şt i i d in descrieri le precedente ale ralegi, ~tii legi. din descrierile chetei. C. Grosime.a nuielei 0 vei lua C. Grosi me,a nuiel el o după ap reciere,, ţinind lungime: dupa apreciere tinind seama de lungime: nuiaua observa observă numai ca că nu iaua pentru racherătoare se subliaza s ubţiază treptat, tele zbu zburatoare treptat. astfel ca sa să ajunga aj ung ă ascutita ascuţ i tă de tot la un capat. capăt. Dar lungimea cea mal pot rivită, aranjarea mai potrivita. ei. suspendarsa le ei, suspenda rea ş~ii aprinderea acestea Ie după pricepere $i şi voinţă" face dupa vei lace voinla" (fila (lila 200). 200) . Dupa descrierea rachetei in ttrei După rei trepte rm ătoarea ment menţiune se ma maii lface ace u rmatoarea iune:: "Tot asa aşa vej putea lace face $1 şi rachete numai ccuu doua ~ lI agu a guri; două ş ri; acestea vor pocni nu mai de doua: or; Toate acestea depind numai două ori. tao de placerea p l ăcerea ta . Trebuie numai sa să depui staruinta succes . stă ru in ţă pentru a te bucura de succes.
e". C'~o niarea
cheteii in trepte Montarea si ş i lansarea ra chete se vor lace face asemanator asemănător cu racheta de în ăl ţ i me , inaltime. Pentru doresc sarealizeze să · realizeze raPe ntru cei ce dorese ch etele prezentate Ie le indicam indicăm sa să respecte chetele date le d in lfiguril din iguril e 5 şi ~i 6. datele Urmari manusc risul Urmări nd man uscri sul lui Conrad Haas că se teriin n domeniu l rachetelor, rachetelor. pare ca mina (l ila Cu mult mai mină iin n anu l 1536 (fi la 240). 240) . eu 1555, el revine tirz iu , in preajma anului 1555. tirziu releritoare sale le referi toare la rachete asupra pasiunii sa int r-un alt capitol in În ca re se descriu "sa.,să intr-un geţ ile i le de loc foc"" (lila (fila 284) . gel Aici el prezinta p rezin tă mai multe "tipuri tipu ri de "sa.,să geţi de loc" fo c" care erau era u lan sate d in arbageli lansate din arba-· ~II prevazute leta l etă sau arc Ş prevă zute cu motoare cu (a~a c cuum m Ie ~i mongolii, mongOlii , reacl reacţ ie i e (aşa le lolosisera folos i s eră şi chjn ez ii, arabii, bizanti niiii etc .) chjnezii. bizantin etc.) In ce le ce urmeaza urme ază ne oprim asupra a cele do uă astfe "să g eţi de loc" foc " (lila (fila 287) doua astfell de "sageli on st reaza sugestlv care dem demonst rează cel mai sugest iv creaia lui Co nrad în domeniul ra d Haas in domen iul zborului lţ la lu i Cqn trepte : unde u nde t ransm iterea arde arderil in trepte,' rII se lafa · cea : cea: 18' alt al tul; - de la un motor la ul; motor or la un grup de mo- de la un mot t oare. majoritatea di mensiuniiOi Subliliniem niem ca Sub c ă majo ri tatea dim ensiun il or şi reperelor vor fi i ndi cate ~i şi explicate. expl icate, $i b az ă mai mult s chiţele fila avind la baza mu lt sch iiele de la lila 287 şi p uţ i n textu l. ~i mai puli De asem en ea, iin n executarea reperelor enea. indicaţii l e date anterior vor Ii fi ap apllic icate ate ind ic aliile pentru exe cuta rea lfitilelor, itilel or , mot motoarelor pent ru executa oare lor ş~ii a montarii mo ntă rii acest ora de co rp etc. motoare le destinate penMen\ionam Men ţion ă m ca că motoarele heta au preva4ute tru acest tip de rac hetă pr evă~ute in partea superioara un or il iciu 2, lig. s up er ioa r ă u n orifi ciu ( 2, fig. 7) adinc de ciliva mil imet ri, in ca re se poate c îţ iva imetri, care introduce a un capat un ui fiintro duce in i n siguranl si guranţă cap ăt al unui (3. lig. ajutajul fi g. 7), iar celalalt celă l a l t capat cap ă t in aju tajul til (3, mot oru lui doua. ui treptei a do ua. motorul confecţ i onarea ., săgetllor de loc Pentru co nlecli ona rea "sagel"or cu moloarele motoarele dispuse dlspuse În in Ireple" trepte" (4, lig fig . 7) ~i cu ttransm arde nii de la un motor şi ransm iterea ite re a ardefl altu l se ,a la p sageata dimensluni po· pola altul săg ea tă de dimenSiuni trivite (1, lig. 7) . pe car c are ixeaza. tri vi te (1, fig . 7). e se lfix ează, cu fig . 7) inla~u infă ş urrate a te şi Înnoajut orul sfo slo rii ri i (5, (5. lig. ~i innoa~ezate' corpudate ,. 4 motoa motoarre e aş ezate in î n lungul corpu· el ii iincepind s ăgeţii ncepind de la incarcatu in c ă rc ătu ra utila ut i lă lui sag ig. 11) pina ap roape de stabllizatoru stabilizatorull (10, lfig. pină aproape săgeţii. conlorm con form indicallilor i n d i caţii lor di n ligura figura 7 sagetii. Pentruu motoarele rac rachetei Pentr hetei , Conrad combustlbllil:: o 0 Haas a folosit urmatorul combustib parte pulbere pulbere. trei par11 partl sul!, sulf. o 0 parte sal0 paC'e pare carbune. petru o carbune 3 /32 part părţiI a"t,moant mo"_ ee 284 55 2F5' "... Ifee 285'
A A
A
11
2---....., 2---....,... .
,..-_...11-._.....
r--_....I....._ ......_-_,.-_.....:4_--or--.....:4-
60
Fig.1
11
1- - - - I H ' I 1-----1H'I
2~--"'~~';r;-'f'1 2:.....--'"~....-<~....,-1
Jului (6. lig. j ului (6, fi g. 7) ccare are se executa exe cu tă di n pen! pen, . naturale sau din lemn cu lorma fo rma ..in "i n coad. coad, de rindunica" rinduni că" sau cum num im astazi astăzi iill lorma lta ". formă de "de "delta icat uri Acestea erau lixate fixate intr-o înt r-o desp d es picătun făcută săgeţ i i 5i şi pentru că pen,tru a nu ca facuta in coada sagelil porţiu n ea (7. (7, lig. fig . 7) se matiseaz, mat iseaz, dea porliunea 0 mai buna pentru o bun ă lixare. fixare. CiM o( Cind sageata săgeata este montata. montată , se da dă lfo, fit il ul ui (8 fig. 7) de la motoru motor ull prime litilulul (8., lig. (4. fig fig.. 7) care dupa ardere. trepte (4, d upă ar dere, prir prir Ori fiCiul (2. (2, lig. fig. 7) şi (3, fig. oriliciul ~i fitilul fltilul (3. fig . 7). 7), pla piasat in partea ransmite pa rtea sa superioara s uperioară,, ttra nsm ite fo· de-a~ doilea motor motOi (9. cui celui celu i de.-a~ (9, lf ig. ig. 7) 7).. ir lr mod asemanator se transmite transmit e ardere, ombustibilu ulti·i· ccombusti bil ullui ui la motoarele mot oarele 3 ~i ş i 4 , uit le (10 mu l t rasmite focul incarcatu incă rcăturrii ii ut iile Ilg. fig. 7) . Pentru si Pent ru lansarea "sagelilor "săgeţilor de loc" foc" SE lolosea folosea arcul. Sageata Săgeata era asezata aşezată in În arc arc 5i şi cu ajutorul unui Iitil fiti l se apri apflnndea dea ultimu ult imu motor. dupa motor. după care sageata săgeata era ellberati eliberati dupa ple plecarea dlr 0d'n ''1 arc a
5-~
ca ca
. .. . . .. . "
1
.. . . t
'
.
----]
·~ 6 +--~6
,....,..,.,.. ....-[t...--7 ~r-~-7
'
~.
.~ ,"
' ..
--t1"----'t--1
'
:,, ', ..... .. . ' t '
2----e-Fig.2
~ ~II II
f
::::
•• op ce : ~' o~ ae "ac "ae eră e:a 0 nr'" sef ser aa s.a .sa~a de tat de foc oe' este es e sagea sagea a8 pe pe care care s-au s-au mon montat 55 motoare ispuse as tfel. 4.4, În m otoa re (fig. (f Ig. 8) 8) ddispuse astfel: in gru p, la acelaşi nivel În partea s uper i oară grup, 18 aeela si nive l in partea superi oa ra (1 (1,, fig. fig. 8) 8) şisi unul u(lul mai ma i jos jos (2, (2, fig. fig. 8,8, fila fil a 286) 286).. Drept Drept combustibil co mbust ibil soli solidd pentru pen tru momotoare parte salpesalpetoare aa folosit folosit compoziţia: compozi \i a: o0 parte ttru ru, , ·0·0 parte parte sulf, su it, două do ua părţi pari i pulbere, pu lbere, o0 parte parte cărbune carb une şisi 1/2 1/2 smoală smoala . specialist otehni st aa elaborat specia list pir pirotehnist elaborat pentru rull rachetelo r În te le pentru zbo zboru rachetelor i n trepte trepte reţe re\etele cele ic ate, ce le mai mai ind indica te, care ca re ne ne amintesc am intesc uneori i ţi i ile le actuale uneori de de compoz compozi\i actuale ale ale comco mbustibililor iz i. . busti bi lilo r sol solizi Mo toare le, cu Motoarele, cu combustibilul com bu stibi lul arătat, aratat, au au fost fecţionate ăt orr cu 1n mod mod asemăn asema nato cu fos t con confec\ io nate În ta simplă. cele rise la cele desc descrise la săgea sageata si mpl a. De De menmen ţionat cil. unul u nul din din cele cele 55 va va fiIi prevăzut prevazut cu cu \i onat că un ară (3, un oorificiu riliciu În in partea partea superio superi oara (3, fig. fig. 8) 8) pentru pe ntr u aa avea avea posibilitatea pos ibilitatea să sa introducem introduc em 44 fitile ransmisibile ddee fo c (4, . 8). litile ttransmisibile loc (4, fig l ig. 8) . Acestea le motoareAc estea vor vor fiIi prinse prin se În in ajutaje ajutajele mot oarelor lor din di n grup, g rup , aşa asa cum cum am am ma maii amintit amintil lala eta de l ţ im e . . rach inal\ime racheta de Înă
'-.l "'-J
Cb Cb
"............
..,;;.,J
',\ U 11 \
~ ~
.....,
-....J
~ ~
fig. Fig.33 '-.J -....J (".) C")
liII
:r----r-' 5--.----+-'1I
La lansarea din arc era aprins motorul era aprins motorul de Lajoslansarea (2, fig.din8) arc , c are pe traiector ie lOS (2, focul lig. celorlal 8). care traiectorie de te 4pernotoar e. transmitea nsmi tea focu l eelorlalte 4 moloare . t raDe re marcat realizarea aprin deri i simulDe aremareal reali zarea apr inderii simuld in g rup. tane motoa relor tan a cum mot oarelor din acesta gru p. este prinDe upă se observă, Dupa cum se observa, acesta principiul modern de tra nsmite re În esle trep te a cipiul modern de Iransmitere ibil so-a aprinderii motoarelor cu co mbuinst trepte aprinderii motoarelor cu combustlbl l soii le noastr e remarcăm lid. Din observaţ Din r ea, observa\iile alid. se m ăna În ge neralnoastre , a structremarcam uri i "să asemana a slructurii "sageţi l or derea, foc"i ncugeneral, ra chetele actuale: vîrf . geli lor de foc" rachetele actuale: viTi. Încarcătură utilăeu , corp . motoare sistem incarcatura . corp. motoare, slstem de aprindere utila stabilizatoare etc de luaprindere stabillzatoare elc .sage: ,e g"85 1' " ,daca a "rnăm ca daca ca ........sagetle de Nu 'ac g'eslm d-esc"" se de aft - :; mam e :Jute C:J:n-sde 'oc::::at:'·.2, descr se cons ~e~a s· .. u~e~;J ·~· se pute '_-':' :--aCe~a .:alC":2. S'P>.IC:_" S '_'"'c' ~,...=~
Fie Fie.....
1
dV~ av~
rUIIldI 1~~II 1 UII all~~LI
-
pe pernade aer
/
/
----,... :I :
/
/
(; ,..--"
___ .
i
;
I
I
"\[~f ~.~
I
\
J========F='==========~r--'-----
EJ
1F=======~9F========~I '
/
10
O
el
~~I~------------------~--~
,ma - 1- - - - - - - -
EEZ f~ -g
I
13
'5
16
17
"
*E
IU III IN lE IE IL/A ILIA IT: a: -- ~fl11 VIEIOEIRIE V IE ID E IR IE $PRIE SIPRIE IPIR) IPIR.l
$S E IE ([ a:: 11" II
(
( /
------.
--':o,!~.:~$1Ea:1I"IIWINIE S lEa:: 11" II WIN IE
(\V lE IR (W IEID IEIDIE IR lE IE
LA LII [-;n [: -71fl §§PIRIE PIR lE IP \V).) IP\V
f')
, I
'!
!
I
; I 1 I
._---,
-
I
o
I
tIJ
S 1E([1["0 IllIN IE ILLA [-11/L,.( WIE IOIEIR IE § P IR IE IP IP. )
P. O.
.-~
PO
PERNA DE AER AER CU CU . 'AVA 'A A RAPIDA RAPIDĂ PE PERNĂ PEREnI LA TERALI RIGIZI PENTRU PEREnr PROJECT 1044 PASAGERI, PROIECT
..... ...
---,.-
. ...
- --------
/ .~
'iezJ ' 'a alele bri e 1976 efectu ate cu ;;az~ tel e ineerearil in cerc ăr il or o r din noiembrie noiembri e ~şii decem decembrie efectuate semm is definitlvarea pri ncipalelor dim ensiu ni ~şii e_ ~_ sem ,n atural au perm pe rmis definitivarea principalelor dimensiuni m ~i or de I :'e :-err SHCI st lCI ale navei-proiect navei -proi ect 1044, 104 4. precu precum ş i accelerarea lucraril lucrărilor ~" • ~C te incă inca di n vara anului 1976, ~ctl e la nava-prototip, nava-proto tip. lucrari l u crări incepu începute din 1976. :.~ unil e ~i le principale de • _ ramas răm as ca definitive dimensi dimensiunile şi caracteristici caracteristicile
=s
~s
_J~g _~-g
mea maxima . .. .... .. " . , ., ." . , .... .. .. ..... . max imă ".... .. .. .. ..................... . ...... __ -g glmea ide ., , . ,..... ................ .. . ,"', . , ', .. ,... ...... , .. .mea structurii st ructurii rig ri gide .. .. .... _ "Q,mea perpendiculare. pentru nava nesustentata nesustentatii .. .. . .. mea intre perpendiculare, _~ ea "',., """ ' , . , . , ., .. , . ,. _3:' ea max m ax ima i m ă . . .. ...,". ... ... ............... . ... ....... ... . .. ... _2: a ...... . ..... " ...... ... , . _â' 'n "' ea la pl utire, utire, pentru pent ru nava nesustentat n e su stentată _a' "'ea pernei de ae r . , ... , . . ........ , . ... . , . .. ...... . . . .:.. a pern ei de aer ..... . . , , . ..... . .. . . , .. , . , . , . . , , .. , . . . . . -a. ; ea de construclie a) ., -3.co nstruc ţie (corpul ~i şi cabina cabina de comand andă) . . . .. • ... -a " ". ..... ' , ., ", . .. . . ... ... ,. " ... ,... .. . -a.' ,mea 'Tlea maxima max i mă . ,... . " .......... " .,, '..... "a Imea perelilor laterali rigizi . . .. . . , ', . ,. " .. . ........ .................. . , .. . .. . - a ;,m ea pere ţilor . . . ..... . . . , . . . •. . . . ..•..•. "esca)ul :>escal ul in plutire plut ire . ... ....... . ........••.•.. , . . •.•... .. , . . .• ... ... "esc ajul . . . ,• ..•.• , . . •. . •.... :>esc alul navei navei sustentate .. , . .... .. ..... .. . . .• ... "" .... • .... :::apacllatea transport ..... . , . . , .•. .... ....• . • . .,..., •. .• . ., . ~apa cltate a de. detransport • . • ... . . . ..•, ., .. .,., Jeplasamentul . ... . . .,., . . •.•. .. .. . . . .. .. ::eplasa ment ul maxim ........ . .•,.' ,• . . . .. . . . ,. .. , .•. •... ~c 'paj .. , . . •. . .. ., .•.... . ... .... :': Ipaj ., . ," . , .... , .. .,.,.", ,.,., . • .' .. " •.•. ... . • ... .. " .... •, .• .. .,
~;'a~~~e~r~=ia~~ ~e: .: : : : :::: : ::: : ::: : : : :: : : ::: : :: :::: ::
15,32 m m 14,8 m 14 m 5,1 6m 5,16 4, 76 m 4.76 4,00 4, 00 m m 56 56 m2 m' 3,15 m 4,2 4.2 m 0, 6 m 0,76 m O ,1 6 m 0,16 m 36 calatori călători 14,5 t 3 persoane
A putut Iifi delinitivata alia de forla def i n itivată ~i ş i instal instalaţia forţă astfel : - Instalalia In sta l a ţi a de sustentalie: sustentat ie: doua dou ă ventilatoare venlilatoare centrifugale, cu rotoare paletate pa letate pe ambele fele, fe ţe , asig asig ura u ră aerul pentru perna pernă . Ventijatoarele Venti! atoarele sint antren ate de un motor diesel 797-05 797-05 (Saviem), fabricat de Intreprinderea de trenate Autocam ioane Bra~ov, B raşo v , prin prin intermediul unui ambreiaj ~i şi al unul unu l teductor red uctor distribuitor. distribu itor. Principalele'caracterist Pri ncipalele 'caracte rist ici ale ale sistemului sistemu lui de sustentalie sustentaţie sint: sint : - puterea maxima maximă a motorului de sustentalie sustenta~e ,,.. ". .. .., 136 136 CP la la 33 000 rotfrnin rotlmin - presiunea aeru lu i la ie~irea . " , . .. ,.,. aerulu ieşirea din ventilatoare ventilatoare .. .... , .. . . . 283 kgf/m 2 ' ., . ..., .. ,... . . . ,. - debitul pernă ". . ., .. ', , . ., . ... . . ., . . .. . . 25,2 m33/s. debi tu l total total de aer prin prin perna Sistem ntalie su stent aţ i e a fost amplasat la prova navei, navei, intr-un comparcompa rSistem ul de suste timent timent numit compartimen t de sustentalie. sustentaţi e . Ventilatoarele Ventilatoarel e sint dispuse dispuse simetric pe borduri, cu axe le perpendiculare pe P.O. axele P,D. Statoarele Statoarele sint sînt structurale, d parte făc ind parte din din structura structura de rezistenla rezist en ţă prova. prova. tu rale, facin Aspiralia ui se face Aspiraţia aerul aerului face ~i şi din din exterior ~iş i prin compartimentul compartimentul de susn res iverul fustelor tentalie. te nt aţie. De De la ventilatoare ventilatoa re aerul aeru l ajunge in in perna pernă pri prin resiverul fustelor ull prova prova ~şii pupa. pupa. Resivern Resivernu prova este este alimentat ali mentat direct, direct, cel cel din din pupa pupa prin canale structura le, care st răbat nava nava pe toata toată lungimea ei. ei . Reg Reglarea sussusstructurale, care strabat ei se e prin reg larea turaliei ten tentali taţiei se fac face reglarea t u raţ i ei motorului motoru lui care care antreneaza a n trenează ventilaventilatoarele. toarele. -- Instalalia ulsoare cu Instalaţi a de de propulsie: prop ulsie: doua două prop propulsoare cu jet jet de de apa apă sint sint amplaam plasate mitatea pupa, entelee de sate la la extre extremitatea pupa, pe pe borduri, borduri, in in compartim com pa rtimentel de propulsie. propu lsie . n t re~ate de Propulsoarele Propu lsoarele sint sint aantre(late de cite cîte un un motor diesel diesel 02156 D2156 HMNB, HM NB, fabrifabricate, reprinderea de cate, de de asemenea, asemenea, la la Int Intreprinderea de Autocamioane Autocamioane Bra~ov, Braşov, in în direct direct uctor).), prin (fara (fă r ă ambreiaj ambreiaj ~şii red reductor prin intermediul intermediul unui unui scurt scurt ax ax cardanic. cardanic.
!
I
: ---L
.--
.
- - -t-" 'r---t-
-
--t--- -
~.
.................
~-
_.
" r-----.----t-----+----:::----+-----+ _.
-
.,
/"""- ~ ~/""'"
..
----"'- . ,:-..f=.'
ţ
L - - - --- - - '-' I
~
-
---
.," [ I
i
,---tI
't---
I
II II --,
-
c.-
.
-
-------.
~ ----- ~~--
====ţ+==±----1--~~ -=--=-~--=,--Ill -" _ 1
I
+ - -- _-1
1- - --r----
~ :
}---1
-;--r'"""""-"L-o- . . --~
,1,
I--'-r----'--+~---+-----
I
!
.I.
-
I
-
--t-+--
' II
-1
--':lUam '1 am
sa prezentam episoade ", ne\... autovehiculelor blindate -'oncd romane e 'n ~ inzestrarea '"zestrarea armatei române I -ecerea ecerea in revista a celor eelor mai im~'e ... ate ale tipului "Garford". Au--e date - - _... __ u a fost conceput, eoneeput, în in anii predeclan$3rii decl anşarii primului razboi de specialiştii speeiali~tii firmei nord-a-e cu are eu acelaşi aeela~i nume, care au înin~. sa raspunda solicitarii solieitarii departa__. de razboi, ce ee urmarea perfecperfeer ea e
r... atenuarea şocurilor ~curilor în in momotru _ rularii _warii pe drumuri accidentate, ani areurilor lamelare, formate din a arcurilor _ Iee foi, rotile cu spite, simple in r:l_ _ ... ble in în spate, erau acoperite - duble aeoperite cu ::a ce de cauciuc cauciue plin. Cu toate ca la :a anvelopacu r.!I anvelopa cu camera, cameră , mai co- mai silentioasa, silenţioasa, era bine cunos~ nstruetorilor de automobile din nstructorilor lume, • ::;a lu me, s-a optat pentru bandaeaueiuc, deoarece deoareee acesta, pe cauciuc, 'eZlStenta mai mare, avea avanta-eZlStenta eu camera, ---e-- superior anvelopei cu ~ "'.. fi spart de schije sau gloante. fixarea bandajelor, rotile erau -e În _z,,:e in lateral cu eu CÎte cite un cerc cere mea' in şuruburi. ~uruburi. --mISia smisia de la motor la rotile din 5€ realiza reaJiza printr-un diferential disdisse p€ SilSIU, ~iu, iar mai departe, de parte, la rotile pnn lanturi. Fiecare lant era proproDT.n ce cite o0 aparatoare metalica, ce lina pentru gresaj şi ea vase vaselina ~i,, totrrnpiedica praful,, mpiedica agentii externi, praful _ :.au in interior :;au apa, sa patrunda pătrundă În s;:. gripeze respectiv.. gnpeze angrenajul respectiv E deosebire de alte tipuri ;l ,e tip uri de blin blin-contemporane, "Garford"-ul l}U '-ontemporane, I1U I ;>ost ?OSt de comanda şi ~i În in spate spate.. In r:::~ cel eel din fata era dublu dublu.. Motorul T1ci trepte de viteza, patru pen I C'1el pen-inainte, mar~rier. -ss inai nte, una pentru marşarier. ;area rea autovehiculului se '- facea făcea "ermediul 'ermediul unor tamburi monta montatiţi avind in ve-~ din In spate, ceea ce, avînd în ve nwtatea ridicata rea "re,Hatea ridieata a acestuia, ccrea condueatorilor sai. I -;::robleme -obleme conducatorilor <.il era alcatuit alcătuit din placi de otel , ,-a 'ul (in • grosime varia între intre 44-13 13 mm (în ." ""1m, ~m, lateral 7 mm, deasupra 4-5 Radlatorul R.:!cuato rul era protejat de o0 placa ca: _ prinsă prinsa in balamaJe, care era -ca în balamale, - 5â 53 in ;n timpul deplasarilor pentru a e raCirea închisă in în ~i inchisa racirea motorului şi esfa~ urarii operaţiilor operatiilor militare. esfa şurării - -5_ 'es", 'n in interiorul autoblindatului . esnll e mt de doua portiere aflate in în ~ •~ in 'n dreapta postului de condu- coua deasu_oua trape ce se gaseau găseau deasu'"arei e' turele. Echipajul putea sa să ,eze terenul înconjurător e .:; heze inconjurator arn::'azuri tie: .::~azuri şi ~i fante de observa observatie: I a:n:lrazuri. plaei momo~o!azuri, protejate de placi are erau coborite in -are în timpul lupteft:r _ mecaniCii meeameii conductori; eonductori; fante oi? a "e ;erva t'e laterale pentru şoferi ~feri şi ~i la armamentul din turele turele.. e ,a spate _a" spaleiee postului de condu-";; r.slalata nSlalata o0 turela fixa, preal"'" fixă, pre· ar:lDrazuri c~ a. orazuri pentru cite o0 miest sa aeopere foe tes na'a a'a sa acopere cu foc _5' ,_ .. respec respectiv, - s-'ng3 :lga ,5 ti v, dreapta e p:~ p:a :-1 1!1 spa:e spa'E era instalata instalatii o0 _ - re2 aceaSla mobila, mobil a , ela i!e ca ild aceasta s cea -e-a trela m'm: 0 eft nO, _
..
gere de 90° in în lateral, -10° - 100 in în jos şi ~i + 30 0 in în sus. Piesa de artilerie se putea mi ~a intre -c3°° şi ~i + 15° pe axa vert verticala mişca între -:3 i c ală şi orizont al ă . ~i 260 260°0 pe orizontala. Echipajul era alcatuit din 8 militari: militari : mecanici-condue-comandantul, ·- doi mecanici-conduc tori, trei mitraliori mitralio ri şi ~i doi artilerişti artil eri~ti .. Autoblindatul "Garford" putea sa să atinga o0 viteza de . 15-18 km/h km/ h pe ~sea şosea (dupa unii autori, 35 km/ h). Autono Autonomia (după unii mia funetie de starea drumului era, in functie drumului parparcurs, intre 100-120 km. In urma tratativelor intre între guvernul ~i firma constructoare constructoare,, uzinele uz inele "Purus şi tilov" din Petrograd au ineeput, început, dupa după conflagratii mo nizbucnirea primei conflagra tii monautoblindatu diale, produetia productia de serie a autoblindatului lui amintit, mai putin armamentul, inloînloeu modele ruseşti: ruse~ti: tun de calibrul euit CU CUit ~i mitraliere .,Maxim", "Maxim", calibrul ealibrul 76,2 mm şi ml"'l Uzma Uzina r"sa rusa a folOSit folosit şasiul ~siul imim- 62 mM ;xwa: _ -r S-::-e S:a:e e2 C Amerieii, :x:wa' c~•. :e -e ale Amer C'_,
nele "liartord" şi "Putilov" s-a de sfa şu "Garford" ~i desfa~u rat in în bune conditii vreme de trei ani, dar , din cauza dec1an$3rii declanşarii revolu ţiei pe revolutiei incetat in rs ull teritoriul Rusiei, ea a încetat în cu cursu lui, 191 7. lui.1917. In aafara fara armatei a rmatei ruse, ruse , autoblindatul autoblindatul "Garford" a mai mai fost utilizat, utilizat; din 1918, şi ~i ~i polon polonaă .. Din aceacede aarmatele rmatele estona şi Iaşi în inzestrarea înzestra rea aarmatei rmatei la ~i an a intrat şi ~i in ro'mâne, dar, in în comparatie cu celelalte eelelalte romane, com para tie eu ate la dispo zitia tipuri de autoblindate afl tipuri aflate dispozitia specializate, el a dat , de la subunitatilor specializa te , el început, un randament mai scazut. sc ăz ut. inceput, Aceasta se datora faptului torul fa ptului ca mo motorul fa ta de greutatea caroseera prea slab fata t), iar blindajul nnu echiriei u asigura echiriei (11 t), suficienta.. pajului o0 protec tie suficienta pajului ştii militari Din aceste cauze, speciali speeial i~tii romani eerut cu insistenta români au cerut insistentă inloeuiÎnlocuiautoolindatelor rea autoo lin datelor de tip "Garford" eu cu Ie-a fost mai moderne , dorin(a altele mai dorintă ce le-a :ndepl:n:ta '20, cine cind 'nCe;J~~:ă sp're se.re ssfir~ltul f'rşl ul anilor '20
..· . o 0 •
,i
o0
~
. .. .
[
I
. ...... .
O. D.
....
..
.·..
..
.·
..
"GARFO RD" MODEL 191 4 "GARFOR O" MODE L 1914 DATETEHNICE TEH NI CE DATE blinda! Tlpulau autovehiculului: Tipul tovehiculului: blindat !,.unglmea: 5, 7mm !-unglmea : 5,7 Inallimea: 2.8mm Ină l llmea : 2.8 Latlmea:2,3 2,3mm Lăllmea: Greutatea: Greutatea : 1111t t Dlstanla intre caroserie caroserle şi~I pămint: pamint: Olstanla intre aprox im ati v0.30 0,30mm apro ximativ Motor: Cu cu ardere ardere internă interna, pa!ru timpi timpi Motor: , inin patru pu!ereamotorului: motorului :35 35CP CP - - puterea
r'acirea :radiator radiatorcu cuapă apa - - răcirea: treptede deviteză viteza: :4+ 4+1 t - - trepte Transm lsle: cardanică 'cardanica ++ l alant de Transmisie: nţ de tra nsm isie transmisie Suspensle: arcuri arcuri lamelare lamelare multiple mu lti p le Suspensie: instalatepe peambele ambelepunţi punti instalate Vltezii: 15- 18km km/ h/ h(pe (peşosea) ~osea) Vitez ă : 15-18 Armament: 11 tun tun de de calibrul calibrul 7.62 7, 62 mm mm Armament: mitralierecalibrul cali brul 7,62 7,62mm mm 33mitraliere Autonomie:100-120 100-120km km Autonomie: Constructor : "Garford" "Garford ," , SUA, SUA , şi$i "Put "Pui-t iConstructor: Iov", lov " ,Rusia Rusia .
]
..
pnmul rînd rind trebuie trebuie să sa ne ne Înarmăm inarmam ~"1 pnmul multa răbdare rabdare şisi să sa avem avem cunoştinţe cunostinte :::=_ _ multă _e lâc Iacatu~rie, tinichigerie şi, si, ceea ceea ce ce .:e ătuşerie, tinichigerie esle cel cel mai mai important, important, să sa cunoaştem cunoastem ~r Realizarea acestora va va constitui constitui o0 con· con· ealizarea acestora (sau nu nu ......)) aa calităţilor calita~lor mmlelis· modelis· .-rmare r~are (sau precum şi$i'' o0 copdiţie copditie esenţială esentiala aa :; UI, 1, precum continuarii lucrarilor. In schiţele schitele alătu· alatu· cont Inuării lucrări lor. In cautat să sa prezint prezint piesele piesele mai mai rale am am căutat rate ":'1po rtante care intră intra înin competenţa competenta ~por tante care -"I1ui. model model de de locomotivă locomotiva cu cu abur, abur, prepre· :..r.\J cum şiSi unele unele soluţii solutii constructive constructive pen· pen· cum '~ realizarea realizarea acestora. acestora. Asamblarea Asamblarea pie· pie· '-.1 selor intre ele ele se se poate poate face face prin prin diferite diferite se or Între ~rocedee (lipire, (lipire, cositorire, cositorire, nituire, nituire, su· suo ;lrocedee ':ura etc.), etc .), În in funcţie functie de de posibilitaţile posibilitatile şi$i Jura ;lreferintele fiecărui fiecarui modelist. modelist. Restul Restul preferinţele mai mărunte marunte (robineti, (robineti, tevărie tevarie,, ;>"eselor eselor mai dupa desenul desenul de de an· an· e-c.) se se vor vor realiza realiza după e~c.) samblu (vezi (vezi "Modelism" "Modelism" nr. nr. 3/1988). 3/1988). samblu Modelul se se pretează preteaza aa fifi realizat realizat şisi de de Modelul . cepatori, Într·o intr·o variantă varianta simplificată simplificata,, ncepători, cadrindu·se În in categoria categoria A.2 A.2 clasa clasa 1.1. .. cadrÎndu·se Penlru cei cei care care doresc doresc să sa superdeta· superdeta· Pentru eze acest acest model, model, leIe recomand recomand si'! sa con· con· eze suite şi9i un un manual manual de de specialitate specialitate şisi să sa sJlte Sludieze unul unul din din exemplarele exemplarele reale reale ale ale studieze .
a,strate lala Depoul Depoul C.F C.F.R·Buzau ;>astrate .R. ·Buzău şisi Buc ure9ti·CaIatori.. Bucureşti·Călători Autorul stă sta lala dispoziţia dispozitia celor celor intere· intere· Autorul sap, prin prin intermediul intermediul redacţiei, redactiei, cu cu sati, :;chite sch ite şisi informatii iniormatii suplimentare suplimentare pripri· .md .md realizarea realizarea acestui acestui model model care care aa la Salonul :ost iost prezentat prezentat şisila Salonul National National de de Modelism, :-.Iodelism, Bucureşti, Bucuresti, 'octombrie octombrie 1988.1988.LISTA LlSTA SCHIŢELOR SCHITELOR
'0 \)
.---_.__ .... ..... ......
II
-1-- . .-- -- - - - . .-1---
I
-----.. -.(l~_--
~
.c:I"2. ~
~
-==4----==--..L . - - - - ... - .( "-'-~-~-~--~-=-=--4='==--.L
I
r-- .
®
I
~b
l(,
'o
8,
26 28
.,c
J
i ~---
L...-
T
1
3.:
~
=e
~,.::s
...... e
.______~o~ ~.04_j
412. 412
z,
I
buc. material buc. material 11 1.1. Uşa U$a camerei camerei de de fum fum leava sau sau tablă tabla 11 mm mm 2.2. Semifabricat Semifabricat cazan cazan oTlzontal onzontal 11 ţeavă 11 .... 3.3. Cazan Cazan orizonta orizontall 2 tablă 1,5 mm 2 tabla 1,5 mm 4.4. Perete ie de Perete lateral lateral cut cutie de foc foe 11tablă tabla 11mm mm 5.5, 7.7. Perete Perete cutie cutie de de foc foe 11tablă tabla 1,5 1,5mm mm 6.6. Placă Placa frontală frontal a cutie cutie de de foc foe a.8. Amplasarea Amplasarea barei barei de de susţisuslinere nere pe pe cazanul cazanul oTlzontal orizontal 14 ,5 mm 14sirmă sirma 01 (2) 1,5 mm 9.9. Inel Inel bară bara de de susţinere suslinere 44 10. 10. Roata Roata alergătoare alergatoare 22 11. 11. Roată Roata purtătoare purtatoare. , 22 12. 1 2. Roată Roata motoare motoare 44 13. Roată cuplare 13. Roata cuplare 10 ş i pen tru toate 10 (aceea (aceea$i pentru toate 14. 14. Osie Osie roţ e) rOlilile) 15. 15. Amplasarea Amplasarea cilindrilor cilindrilor şi$i sertarelor sertarelor 22 16. 16. Bielă Biela motoare motoare 22 17. 17, Bielă Biela cuplare cuplare 11tablă tabla lmm 1mm 18. 18. MarChiză Marchiza 44 19. 19, Cutie Cutie osie osie roţi roli alergătoare alergatoare 2Q. 20. Cutie Cutie osie osie roţi roli purtătoare purtatoare şi$i B8 motoare motoare 11 tablă tab la 11mm mm 21. 21. Boghlu Boghiu alergător alergator 22. r ă bo· 22. Traversă Traversa Intermedia intermediafii bo22 tablă tabla 11mm mm ghlu ghiu alergator alergator 22 23. 23. Gllslere Glisiere boghiu boghiu alergător alergator B tabl ă 0,5 mm 8 tabla 0,5 mm 24. Suport suspensor arc 24. Suport suspensor arc B8 25. 25. Suspensor Suspensor arc arc 44 26. surub M3 M3 fixare fixare fOI foi arc arc 26. Şurub ng. 44 tablă 5,5 xx lulun g. tabla 0.5 0,5 xx 5,5 27 27. Arc Arc 101 foi boghlu boghiu alergator alergator foi i loii 44tab l ă 0,5 tabla 0,5mm .mm 28. tura arc 28. ~egă egatura arc 22 29. r a versă intermediară 29. Traversa Intermediara Irem frem 22plat platbandă banda 40 40 xx 33 mm mm . 30. 30. LO"Jeron lon)eron irem 331 1 Arsarnblu Ansamblu frem 32. 32. -'a"e'sa Traversa crapodlna crapodlna pentru pentru 11tablă tabla 22 mm mm :>ogn u alerga or :>ogh'u alergator 11 tablă tabla 11mm mm 33. 33. -'a - ra.,ersa e'sa "ontala 'rontal a 1 1 34 :::oraO"' 34 00- a~J11 15. ...... a·:Jr 35 ::: =~_-a:o' 1 36. 36. ::J: Cos 22 :ab ab aa 22mmm 3i' .... r-::'" 3 _:. _~e':Jr E~~e' e~ :le' ~"'je"... se exe:.Jla 3a ..,...e ... ..;~ =-:~"'e:e 5S 38. -e"'c~1' e~~"e:e 5 ... S ""- _.o
I~ - 1-..-
" '"
1
--t-r I "'[ I '"
~
l'
.57--1
i
J I
) ;
!I
~;
Si.'I, I
d~
g
d
oo
(9
(0
l~ 57 57
z,
--'--ţ & , - - - ---1
j----S"--
- --1 sTaI L - - -S5'llg''6- ----, ~
T
j
~I
If--
;;[ l.J''*'=i=i=--s
-~
5'fo,
-ss-t. 5 '£5
r
to OJ
@
:~
I
,
.
L'L~
,-
I r-r
-
.10~o
~ l
~.
I
.1.
-,
1i 11
m ill
1j ,
...,
~ ~
---
~~
-=
-
i::?,..
'"
<'l
I-1-
t-- .. r---
-
~.
- . .- - . --
._-
'
!
-
'- _'.
/3(;' 136
~8 ~B
1-
-
j---- ' - -
® ®
roIn-r- ' ~
---
.
.--
._
.-
-
. . r----
r.--
I1
t.L L.L
-- t
-((
~J-
rr-
30 30
30 30
30 30
. 1 -~
25' _ 2.~
140 140
rI
2~4. 214.
.....
I
2 30
U ii~ -~4
@
II
QTI ~ ~
®
~5
0,5
,
@)
-
11
--
-
r-- . -r--
(t) e--
re-
.. -- r-9- r'
--::e~_ --.:0~_
,-
--- .. ---
\r> \ro
'"'"
!l2 , J
!lHi
5511
~
r
! ,
"i ~ I!I III!
~~ ~~
.FFI ~
@ @
" 80=---[ ===~.o==j~~! ~3
>oi
jl-_----S; '
t: ţI.::===~. o ===:jk ~1
II
~
@
2"
~
,' : ~ ~
j111,\1 1 1-12
+d.. +.1.. 5
5
E3 ~
'"
Jj9L J4 ~
fr
-f::::::='· = t~~ =--·'~·. ~~-1
~"s-
H
'1-"
5G 5 ..
..
~~
® @
..
® ®
@) ® -r----::-::-=~~ --r-------::-::-:-=-.::....:....:U _-,r _.\ ,~. ~_ u -J-u---------=-I-ţ-u =-=-=-=.' _ __
u
_--
. .
-~
70
7~
9.)
417
.l
'3.~ 90
-1-
9:;9"
'"'" 98 98
U
h:it it
s.JIIL I.A.R.· I.A.R.
AVO I
JRS-79S.J/!L JRS-79 ••
la '< ~~!II" II~~ ea pe Tandarei 4 $i ş i 5 Bombardament Bombarda men t si ş i Floli Fl otila ~~."iIIl.I~8'ea Tăndărei 9 JR,S.-uri J.R.S. -u ri ' inca puti n titim m onibile ispo nibile la Grup rămin e i ncă p utin o nibile $i şi 7 ind indisponibile care vor ramine actiune ." aveau dre drept ~ii 10 J.R.S.-uri J. R. S.-ur i 79- B1 bi le $i acţi une ..." pt co c o nsec n s e c inta in tă opriop ri ş Bl disponi disponibile şi : bombardieru Savo disponibil nstr u cţ i ei bomba rdierullui ui Sav o ia disp onibilee la Grupu Grupull 2'. 22 . rea co nstructiei SI co n si d e r aţ iiii lor l o r "asupra .. asu pra rere· O .."Iaconic laconică notă telefo niica c ă direct (c ~ i - conform considerat o. a not a telefon dotării u ni t a ţ ilor Aeronaut ice Regal e Subsecretariatu St at al Aerului unitatilor Aero nau tice Rega le Subsecret ariat ull de Stat Aerul ui dotarii ordona (comandantului (co man dan tului Grup ul ui 2 Romane "",. redacta redactate Române te la Titu Tit u., la Ia 8 august Grupului 1944. Inl inloc rea lo u Focke-Wulful cdr. avo av. Con stantin Perj perjuu - n.n.) c a II ÎI 1944, oc ui uirea lorr ccu Focke-Wu lf-ul cdr, Constantin n.n. ) ca 190 Aceeaşi art a se co ntu ra si şi pentru mineaţa august s ă se prezin contura minea l a de 25 aug ust sa prezintt 190. Aceea$ i so soarte A4,. pentr Heinke lelee 111 111,, B uc ure ~t i cu cel mai bun avion Savo Ju-urile 88 A4 pent ruu Hein kelel Bucureşti e 129. JJuu-uril -urilee pentru dispozi tii .. A ateri zat pe POI Ju-urile 87 si Henschelel Hensc helele dispoziţii PO l 88 D1 01 urmau sa să fie inl inloc uite ' cu Messe Messerofiţeri superiori din S ocuite rLeordeni. unde .."ofileri ii inc reddinţară in ta ra in graba sc hmitt-urile araschm itl-urile 109 G6 echipate ec hi pate cu ap aparain cre g r ab ă misiunea mis iunea c tu ra foto. tra nspo rta pe calea aeru lui,i. la fo to. t ransporta aerulu Ia Fo( Fo ~ aceeaşi perioada pe ri o adă se in intterz erz ice Italia. colonel ameri ca n i Cam in aceea~i din Itali a. (.(.....) un colon el american I.A.R "sa ..să mai ut il izeze pen pentru blond, uscativ, uscativ. sco.s proaspat proaspăt d diin n II, fabricii I.A.R. utilizeze tru blond, transport aVloane aVIoane Savoia reparate $1 şi rele de prizoni prizonieri" drumull spre sp re Fo rele eri".. In drumu ca re trebuie sa să piece plece imed iat pe front f ront ", ", pînă la la 5500 av ionu l abia a urcat pina 5 500 "n care recomandindu-se urgentarea reparal Cladovei, al.tim e la care _ reparat iei verticala Cl ad ovei, in inăI.ţim Potez-urilor 54 ş~ i 65 ~i şi la LARES ~i ş i la iugosla v con zbor peste te riritoriul tori ul iugoslav co ntitl ASAM, omenzi i de de vinatoarea vînăt o area german germ a n a ă _ - devenea deve nea pi p, ASAM , care prin anularea anul are a ccomenzii avioane ramin sigura din ca uza motorului aVioane Savoia .." ....ram in disponibile" disponib il e".. cauza moto rului inapt pe Biciuite ploi , la misiune. dispoziţi a tota tota la lă a m isi une. Avionul Avio nul s-a intors into rs la Pope$ti Pope ş ti B,ciUlte de ploi. Ia dispozilia gerurilor nele Savo ia se ordeni. ge rurilo r $i ş i arsitei. arşi ţ e i. avioa aVIoanele Savoia ordeni . Allam Af lăm astfel - din di n relatare, resimt dupa după cei trei trei ani anI de razboi r ăz bo i pet pe trensta ntin Peri u -_ ca că It. recdr. Co nstant in Perju II. col. ( din Armat a a 15-a Aeriana mai mult su subb ce ru l liber. Raportul cuti ma, Raportu l Arm ata Aeriană a Stat Stai comandantullui ui Co rpul ui 2 Aer Ae rian Unite (care a aju ns la Foggia inghesu comandantu Corp ului ian., preÎnghesu fu zelaj uii pilotat de Bizu) zen tat in Com Comitetul zentat itetul Superior Supen o r al Aerulu Aeruluii,. fuze lai ul G-ul G-ulu Bîzu ),, a semnala avioaprima pasage rul unuia d din tre din e 1944, se dIn 29 iuli Iulie mnala "ca "c ă la avi oapri ma oara o a ră ,. p asagerul intre Savoia. inveli i nveli $ul şu l de placaj este de· rii e Grupului Grup ului 2 Bombardament nele Savoia, derile Bom bard ament SaI Sal ioane, prezentind Relatarea aceslei misiuni mis luni,. o rdoll fect la foarte multe av avioane. Relat area acestei ordo umf l ăTuri, crapaturi c rapatu ri , nerv uri desprinse"".. u nităalii ţi i "de bombardament d ot ată umflaTuri, ur i desprinse unit bombardamen t dotats Ancheta august avio nul de cea mai ma re viteza şi ~i autc Anc heta inceputa incepută in ziua de 18 aug ust avionul aut( mie nl iazaă valoarea 1944 la Flotila 2 Bombardament Bombarda ment - pe mi e de zbor" ., evide evidenţiaz valoa rea Ie te Tandarei - avea in vedere - in afa afara co-tactic a aprec iabila a bombardier ra co-t act i că apre ciabilă ruclorllor intretineri defectuo defectuoase avioanelor J.R.S.-79-B1, unei intretine" ase a aV ioanelor J.R.S. -79-B l, opera consl construcl orllor ..fab ri ca ţi re p a ra ţ i e şo)/e nl de avioane. - si o 0 eventuala "fabrica tiee sau reparatie ,oyenl avloane. neing riJi ta" . Rezu ltatele au co nfir mat $i şi d up ă -a m i a za zile aug ust •' confirmat In dupa-amiaza zi leii de 27 august neingr'lita", Rezultatele cei doii ghi ni onisli cdr. av o Cons una $i ş i alta.. ce i do g hini o nişti - It. cd r. av. Co ns Nedezmetieiti urma Nedezmetlciţi inca incă in în ur ma loviturilor tin Perju Periu $i ş i F-ul sau său - zburau zbu rau "pri "p ri n primite si tiriţi de iu reş ul ce lua proporţii. zo n ă co n t rolată aerian de in am ic inamic dar $i tiriti iure$ul proportii - zona controlata cu fiecare zi. in formatie formaţ ie de lupta lu ptă sub protect prot ecţiia a m zi, zbunitori zburatoriii de pe Savo ia s-a s-auu pliin n iiă lupta lupt ă cu Cu lie relor " , de la Tandarel Tăndărei la t trezIt trezit incleş incle~ ta ţlt l la sol. sol, in pl liere lor de bord ", trupele german e. dec ise sa nu crule c ruţe ni· Flotililei ei 2 Bombardament de la Star Stăr germane, decise niFlot mIC utea impi edi ca retrage(no rd Tirgu Tirgu.Jiu mlc din ce le-a le-arr p putea impiedica ret rage(nord -Jiu).). rea. Pastrind P ăst rind ttrasaturile răsăt u rile generale ale ttri ri rea. August. 1944 Flotila torului SM. Marchett i Fl oti la 2 BombardaS.M. 81, Alessandro Alessand ro Marchetti La 23 August
Ropotul stradă toată RopOlul celor eelor 33 de mitraliere mitralier~ a scos seos in i~ strada to~la suflarea s~flarea T~cu Primite eu urale şi iii lacrimi lacriml de buc~rie, buc~ne, 11 Savoi~, Savol~, d!n lui. Pr imite cu d~n Escadnl.ele Escad~ll.ele 2 ,1 $1 82 traverseaza dmtre Depou ŞI \il Cimpul Clmpul Crlvltetravers e ază malestuoase cerul dintre Cnvlţeor, in~tind in~lind prin prln dantela albăstruie albastruie - a direlor de trasoare - peste Teor. C\Jclul paraslt in urmă urma cu 16 16Iuni ... aui părăsit luni... Decolind secrel 1476/10 Deeolind de pe Trel'lcen Trel'leen la 09.40, in baza ordinului secret lie 1945 al Corpului Aerian Român, Roman, Iii Iraiecl~1 Trel'lcen -: ~ Ite şi zburind pe traiect~1 "skolc kole - Oradea - Sibiu - Tecuci, Teeucl, 8 Ju-uri Ju-url 88 ale fostuluI foslulUl Grup 5 ~ - ŞI \i l ee Escadrllei Recunoaştere - şi Eseadrllel 2 Reeunoalitere Iii 11 Savoia din Grupul 1 Operativ al IIle ent se intorc victorioase til e!i 2 Bombardam Bombardament vietorioase de pe frontul de vest '.' . Este iulle 1945. Esle ora 12.50 a zilei de 29 iulie
3' rt ie 1944. mot oare se :;- ma mart 1944 .... tunet de motoare -Js:ogol ea sub. cerul leşios le~ios.. Sfisiind ~s:ogolea Sfişiind = oloi i - 5i şi ninsoarea unei ierni ce :: ' -za - za ploii otâra sa să plece •- J_ se hotara piece - avioanele avioanel e Savoia 3_ rav ersat in rasse-motte Tecuciul. 3. raversat Tecuciul, Siloz, plecind : ·spre - sore N'coresti N l co reşti catre către Siloz. 3::'e su sud-est.. $::-e d-est.. Furtuna elicelor vinzolea .. ,... .,fll ~rrle nin de ale co pacilor strinsi st rin şi in e tros trosninde copacilor · .... : Es'ele ghe ţi i ttirzii. îrzri. Au aterizat initial Il1iţial pe aSlel e ghetii ::: oa'a. oara. Ab Abia insta lat pe ;:: ia la 7 aprilie s-au s·au instalat -a.,darei -3-dărei ,. ·-oată oata vara va ra le-am Ie-am auzit au zit mug mugind ind Jn eon le· Ie-am vcizutt.. trecind _-eo" am ş~ii văzu trec înd spre front - la vert icala ica la spaliului sp a ţi u lui d intre Umbrare$ti Umbrar eşti dintre Inform a ţii le pri miite te prin cei de la 3s ..esti. esti. Informa tiile prim ~ Bom Bo mbarda ment,. al altele ba rd ament tele d irect - prin ec, paiele pajele avioanelor av ioanelor ca re abia ma mall ecge'au pina evidentiau !3 ... Jngeau p înă la Tecuci ev i denţiau p erd e'deri Bombardament ;:! eri grele.. Flotila 2 Bo m bardament c.. ostea - in plita 0 cvnostea în cum pl ita vvara ară a lui '44 - o -:lJa t ă a razboiului. răz boi ul ui . Ech ipajele de ·o ... a faţe faleta missttuite foeul aVioanelor avioanelor e :a ple reau mi uite de focul J oorit e in Numai mai , în in ~borîte în misiune m isiune ... Num ai la 30 mai. :e.a de·a de-a doua ie5ire Grupului cea ieş i re a Gr upului 1 Bom oa-da ment, avioanele 101 102 si 129 ~a.'dame nt. avi oane le 101 şi 1. impreuna Cu cu cei eei 15 oam oameni 3_ plerit olerit împreună eni din e:: ,paj lor; fortat Biree paj ele lo r; 109 a aterizat forţ at pe Bîr· ~d Ciu ru it de rafal rafalele vinatorilor, :d ele vin ătorilor . cu me:;a'cul si şi tragato trăgăto rul r ul grav . r aniţi ,. 121 abia :
=
Scaderea rapida rapid a a numarulUI numarulul de bom· bom- , bardiere bardiere,. datorata suprasolicitari supraso licltariii lor in eonditiile ia frontucondiţiile impuse dll configurat configu r aţia ae nene a Sta· Stalui - si efectelor ofensivei aerrene telor Unite asupra productiel producţiei aeronaumij loacelor tice - a obligat adaptarea mijloacelor ~i gasigas iexistente la noua situa\ie s i tuaţie militara ŞI rea urgenta de solutil care.. reducind soluţi i care \ina eficacitatea interpierderile, pierde rile. sa men menţina venl ie ' avionului in vent'e' în cimpul cimpu l tactic inlocuirea avioanelor avioanelo r cazute - sau sa u redevine para rea celor indisponibile pararea prob lematica... Dispersata, pen pentru problematica ... DIspersata. tru a reil or aeriene aerie(le ameriduce efectul raidur raidurrlor cane, fabrica I.A.R. rebuie sa infrunte cane. I.A.R. ttrebuie concomitent - si ş i dificultatile dificultăţile create c ' eate de accesoriilor imporfurnizorii pIeselor pieselor si Ş I acceso ri ilor Importate, mult tate. "Termenele ..Termenele de livrare au fost m ult . depa$ite iar 10tu"le loturile de materiale materia Ie tridepaşlte (... ) Iar ri care stinjenesc scoaterea mise au lipsu lipsurr motoare ", va semnala nota de avioane ş$ii motoare". 1944. informativa nr. 512/c din 24 mai 1944. german rman prin casa Aflata sub control ge Messerschmitt, firma italiana Savo Savoia Messerschmitt. ia nu poate expedia in Romania piesele comandate de I.A.R. nu s-au dat I.A.R. deoarece .."nu autorizatlile autorizatii le oficiale (de catre către Ministerul Aerului German) $i ŞI p'esele nu pot pleca" . pleca " Modificarile ModIficările ce urmau a se opera ..... dupa consumarea tuturor avioanelor " .. ,dupa avioa nelor 88, He 111 şi ~i Savoia .... "' in ,,(Grupu rile Ju 88. .. (Grupurile
IIrt.ttJ de comondO 01 Ioruotcfulul 1 ~; c6mand6 ~I Iol",oto(ulul d. d. bomb. bom'"
,2 ~ deOllgttn QreIIk d. oalgon
3l t.oo.pO t...-¢ ......... bIIa on.Noblla
24 Lansatar • lonlotor de bombe bombs orllontal orllonto!.
•.~ ~ port-homI poII-l>orl4
26 ubul antenei 25 T Tubul ant.nel
! bIh:tor bfto
Acumulatorul elect/le 26 Ac.umulotorul elechlc:
• koIifIc.olOf' ~ '1 " Ru flu 'd~t. verst. 1690.
.-
G::rrcttbor 1\1I Fg. bc. be. 1S6b. I G::r-.,crttlClf'
,-...
IOU c. SQu c.
do u!~ u!e4 28 Rodlcfor de
'l9 $ootiJ Sc:
.",...,.do_ do
''''''''P6
27 Acumulatorul Acumulotorul pl. pt. radio
-
!:~""""""'" ~ s.-u """"""'"'
_.• ~ ~ retwVOOtelor d. b.nlln6 bemln6 re::taNOOIe\oc d.
22~_1\n 1oJ,...,. jln
3 -........ '3 ........
~
PrlIo pt. tr.c6Ineo tne6lrileo hainelor holrK!klr 32 PN:O
3J VilOOlf V'iZoM [dopey 33 Esiopey 3 3".. icumulclet Acumulc.tor pt. Horn:lley Hendley Poge Page
'l Ca-c.~ ~~ cobJMot, JOb!net. de d4I ben! benl ' $1$I qo&ea goI1teo rapida rcpWja
SUpaI', cutiei culiei de corh . . ~ pf. pt. mltr. mlh'. din botul bokI cMonulu' ovIonuiul 35 SUPQrf. cort u~
t: c.rocto ' E~ ...,.,..,"'rodo
36 Pwul Prutvl d. Hmnol!l sflmnolil.. cu tu l6:mpl Il1mpl de RJb wb burta bulto f\,I$QIoIYlvl IU$OIo)vluI
.:: ere de ccr ..-,e · ~c:.!r ' • ...a
315 Tambur Tombur d. 'eUM r.I.""O pot mitroll.ro P P.. W. U. JI!I pt mllrol"'ero U.
!~ ~.~.
/
•
30 UiQ UloO d. ie:ire :1'1 (ot Ie~fe In Cal de ţ:efko! perkol
31 Scaunul Xounul ab,.",ofatulu! Ob51HV0torulvi
37 MOM, pl. deselJ derea copota) ~6ner pt. de5thldereo copoto] pt. mUt mUr. Inferloa~ Inf"l00~
ob.."""""""
39 c;.,.,uIo'oM ~cb. .......... 39
.tOe 'De
.. ..."....
.de~
.:':~Oe~. _~o.
AI 12·lea Sa.ola
...
S'a"c
....
p,IOlar de Ir av .. or a.t Co.,s'ar · ", Sto-
F-ul 23J
'"
~
'~"a
~"'a
... e ... ·e
~
...
"',j'"''
'2l Si Situ a ria avioanelo FIorile; /a tuaţia avioanelorr Flotllei la 23 Augusr August 1944 era; era: -• dispon nd arei disp on ibile pe ra Tandăr ei la Grupul Grup ul 1l ' 110, 112. 110. 11 2. 115. 11 5. 106, 106. 107. 108, 108. 150, 150. 151 15 1 $i ş ' 149; r49, la Grup tll 2. 2: 203. 12. 2 218, Gru p ul 20.3. 205, 205. 206. 207. 20.7. 208, 208. 210, 21 0. 2212. 18. ~I 227 • indisponib ile pe ul 220 ŞI indispon ibile p e randare Ta nd areii la Grup Grupul I: 8. 119, 120, 122. 123. 128: 1. 11 118. r 19. 120.. 128. la Ia Grupul2; Gr upul 2' 216. 216 221, 222. 224 224. 225; la ASAM Te Teeue l: 136 $, $1 121 221 222. 225. Ia CUCI. r21 la ASAM A SAM Tandarel Tandare, ' 104 10.4 209 20.9 2 14 s' 223 la l a ~SAM ,"SAI.' Sianes' /'15 /6 '25 133 o· Sta"'es' '33 152 155 '5 - 'a a ASP.l ;!S~\~ Go Gaaga'" '15 o·e'a-c. a "a" ']5 a ... A ... =' -e~a-c'r 2'] s" ;2 "=' ": ,a =...... ... "'_
.:..""="= ;-...:. _
:::'-:;!1
' ..·3.-S - ""- ....... __ ~e :=e casa::'" c~-a;e'" ...a· a",a cea ... 5:...,a ..."" ·aa ce .... ·· :'3."a 0€""1 ....a. gan ~a!) :a •4 :.ra pe ... · .. ~... "a. ta e a 20 ...u e ' ~:>5 --"ar.s'o" 'a~sfo ' area areaui :n a.,lo a"on ce oe luptă lupta 'S-'= lJ I in ~ e ces :at tat pe ;inga alte mpdlflca". mod if,ca n. reaa ~eces ga alte
prOlec area botuiul botulul pentru pen tru a asigura pro,eeia-eil soa\IJ luc ru bomba bombardierului împ soa ,u de lueru rdierulu i ş~ ii ccimp 0 mitraliera. Prototi pu l de tragere pentru o de m i t r a l i e r ă . Pro tot ipul 79- B ş~i-a bo mbardieru lui SM 79-B i -a inceput oomba rdierului zborurile in 1936. zboruri le În 1936.
,.
d in 17 februarie februar ie Prin adresa nr. nr. 513 din reclţ ia Construclii Aeronautice, D i rec i a Cons t r uc ţ ii Ae ron autice, 1937 Di ~ i Marin ei ce rea di n Min isterul Aerulu i din Mi nisterul Aerului şi Marinei,, cerea cann-rţe lo r Aeriene co Comandamentulu i Fo rlelor vocarea Com itet ullui ui consultati v: "pentru con sultat iv: voc area Comitetu itaă ţliiii achiz ilion ări ariii ne c esit achiziţion a avi za asupra neces avion ulu 79- B in 24 avionu luii Savoia Marchetti S 79-B Referatu l 2650 din 25 iaexemplare ... ... ". Referatul nuarie nua rie 1938 "Cu privire la comenzile comenz il e de aviioane: oane : Savo Savoia trim otor . Capron i 310 av ia 79 trimotor. Breda 65, 65. pe care Ministerul bimotor ş~ i Bredii propune carrii fa Aerului Ae rului ş~ i Marinei Ie le prop une $i şi ca facc ob iectul vocarii Comitetu lui consulobiect ul con vocării consul tativ al Comandamentului Forlelor Aetat iv Com andamentului Forţel o r facea prezentarea prezentare a ririene en e de joi 27 I 1938" făcea ce lorr trei avioane, av ioa ne, cu doar citeva compacelo ral aprobatoare adresa r a ţ ii ii vag apro batoare la ad resa bimotoru lui SM 79. Se recomanda insa sa se rului insă să a~ tepte "o m o l og~rea motoarelor aş "o mologj:lrea motoarelo r K ce avem in ţlara Romania ară .. ". In 1938 Români a incepe n Italia bombard sa pri pr i measca m easc ă_ di d in bom ba rd iere Sa... intr-un raid Italia-Ro mani a voi a 79-B . Intr-un mânia vo ia de 4 ore ş$ii 20 de minute. min ute, la 4 000 m inaiinăI lim e,, pe ruta Ca meri-M ila no -Gori zi a- laţ i me Cameri-Milano-Gori ziag re b-Arad-B ra~ov greb-Arad-B ra şo v,, It It.. cdr. cd r. ' loan Ioan P. P. Cri stescu - viitoru viito rull comandant al Flotilei Floti lei 2 Bo mbardament ara,, la 8 auBomba rdamen t - aducea in lţară gust 9, componen t al gu st 1938. avionul nr. nr. 9. andate primului lot de 24 avioane com coman date de SIA L Romania firme i italiene I. Un alt Româ nia firmei avion, porn it spre ţa r ă in juru l datei de pornit sp re lara 1 aprilie 1938, pilotat pi lotat de Bacula - eseioru iene - ~i sef al uzinei ital italiene ş i de II. It. avo av . Eurull ~f l igo i)) impreuna gen Dumitrescu (Piţigoi imp reună cu ge n Dumit rescu (Pi mecan icu l ita lian ~i u ~ise şi roman, român, se prab p r abu Ş i se mecanicul italian in munli laviei - in apropierea lamunţiii lugos Iugoslaviei grebu vrajulu izat grebullui ui - ,. victima victimă a ji jivraju luii favor favorizat de co nd n d iliile i ţi ile meteo specifice in acea lara - si: zona. zonă. Evitind Evitin d 0o catastrof c at ast ro f a ă simi s i milară si! gura datorat g ură d atorat a ă acelora$i acel o raşi condilii, condiţi i, coma ndorul Traia n\ Bu rd uloiu s-a intors' din intors' mandor ul Tra ian' drum ., cu al doilea avion, av ion, ateri zind zÎnd pe Ud ine. Cum in aceeaş i pe ri oada oad ă se con con-Udine, În aceea$i stata oan ele incerc ate in Itali a nu st at ă ca c ă "avi "avioanele incercate Italia raspu ndeau perfo rm an lelor din cauza r ăs pu nd ea u r m anţe l or cau ză c a ă mot o arel e nu moto arele n u ating atin g eau pu te rea c on tractuala lt-chiar tractual a de 1 000 CP". Mai mu multchiar,, un raport al Servici ulul ul ui secret din M. SI. St . M.
~
r 'oare 0" '-c: .a"e o'
~=-.:.
... _1:::"d
S
... u -e".oase ..... e .. oase .......
e
esec", Sl g"pale SufYenll ea e la multe 0ese,Jr $, gr paie su"-e <..1 e oba ncull de proba sau pe aVI aVlQa ne to are pe bancu probă sau oane in tim pl plase cu Ultlmul grlpaj gnpaj se Întîm ase de curin d cu UltImul I. A. A. K 14 montat mon tat pe un ul din di n un motor I.A.R. un ioaanele nele de bo bom bardam ent S 79 (Saav io mbardament 79). În in Ital Ita lia, o nul fiind fiin d nevoit a voiaa 79), voi ia, avi onul ate riza in timpul timp ul unui zbor de re receplie za În c e pţie inateri La 24 iuni e t, -un te ren neamenajat". neamenajat" . La tr-un avo 1939. avio avionu nr.. 2, 2. pil otat de cpt. av . 1939, null nr Stoenescu av ut accid accident u,, "a avut ent Constantin Stoenesc din cauza motor". in studiul st udiul di n gri parii p ă r i i un ui motor ". În sau upra ccaauze uzelor ~ i mesă u "as upra lor def d ef icienlelor icienţelor şi in scop sco pul todelo r de compensare in ul unui todelor bard ierul u i Savoia co rect pilotaj" pil otaj" al bom bo mbardierului corect a de in in-C 79-B "prod uuclie cţi e indigen a nu fferit e rită terese le ionaril o r,, supraincarcat $i teresel e acl ac ţion a ril or sup r a in c ă rc at şi ntre cei autori slab sla b tractat". tractat", unu unull di d intre cei mai au tori zal ~i c cercetatori pro bleza ţ ii pract practIicieni cieni şi ercetăto r i in problepilotuull col: av o Conmele acest ui avi on , pilot col : av. stant in Pe Perj concl neaza ca printre rjuu,. con cl uzi u zi o one ază c ă pr int re rnu accidente mu ltele cauze care au generat acci dente fostt "En "Energ una, deloc negl ijabi n eg lij ab illa, ă , a fos erg ia nata a cel or doua dispropo disp r oporrlţiio o nată do u ă motoare motoa re K fala de sarcina pe cal-put ere" . 14 (... ) faţă cal-putere" mon tate pe Referitor ri tor la. motoarele montate Refe bombardierul Savoi a Marchetti 79-B 79-B,, bombard ierul Savoia sursele straine sint ind ica str ăin e s înt unanime una nime in a Ind st ral moto arele Gnome-Rhone Gn6 me- Rh6n e K 14 Mi Mistral motoarele Major ccaa fiind fi ind cele ce au echi pat bombo mechipat bardierele din di n lotul lotu l pentru Romania. Români a. Toate su rse le rOmane$ti româneşti,. docum entele cele m a~ di verse $i e practicienidiverse şi afirmal afirm a ţiiilile li,, constructor co nstructor i ~i lor (pilo ( pilo ţi ş i tehn tehniici ci ) ind i nd ica ic ă emotorul I.A.R. IAR . K 14 - 1000 A. Num Numeroase inexa ctital i nexa ct it ăţ i ~i şi erori prezente in texe avioane tele straine des pre diverse s tr ăi ne despre dive rse alt alte din are a Av A viialiei aţie i Rom R om ane ă ne pledeaza p l edează di n dot dotarea pentru va vallabilitatea abilitatea informaliilor in form aţ iil or oferite ma ~ti. de sursele su rsele ro rom â ne n eş ti. "Cazu rat de "interesele "Cazull K 14" - gene gen erat "in te resele aclionarilor" a fost solu acţionar i lor" so l uţl ionat i on at prin procesul Carp .. . Carp.. AI avioanelor avioanelo r Savoia... prin echiparea n lot urile echipa rea celo celorr di din loturi le urmatoa re cu motoare Ju nkers Jumo 2" mătoare Junkers 21 1,, dupa 0o ince rcare, nefinalizata, n efi n a li zată, de ' a-I a- I face apt sa să zboare adoplind ad optind formula formul a trimotor. tru La 1 martie 1939 este det de t a a ~at şat pen pentru inc ercari ~i ~i incercări ş i zbor şi aducerea in lara ţa r ă a unor avioane Savoia Savo ia - cpt. cpt. avo av . ConstanCo nstantitin n Stoe nesc u. Stoenesc u. in prim ele zi le ale lu i 1939, spul berind pr imele "co nci liiatoril ato ril or" intr-o speranlele speranţele "concil int r-o "perioadii r i oadă de lini$te", lini ş te", intr-o noua n ouă epoca e pocă "de prosperi tate", "t r u pe l ~ germane pace $i şi prosperit ate" , "trupelf;l sint mia ~i sînt gata de a intra in Boe Boemia si Moravi a, iar trupele maghiare in Ucraina su bcar; subcar;
o;J-e·a· . .'a .. a ............. ...... 3:c: _ ...... _ e... .. Oje'"a'. ia"a,'I'T'" ...... e~ es - ;:,c;.~e""'" r:ord 2a --'a"s "a'" e rea f'"ront .. o t ere de r,o~o "a"'s la" Ir e Halmelu SI Sl Virfu 0 ''''''9 Ire Virf.. Stog - - d -' re bombardlere le Savola SaVOia,, din Escadn Escadnla bombardlerele la 77 sosite din din Italia Italia. Bombardament. Bom ba rd am ent, deja sosite interve nlii ee - pe - gata de intervenţ martie ,,1 5 mart ie 1939 (cind) Hitler a Praga, instaurind "protectoratul .." ocupat Prag a, instaurÎnd Ge rma niei asupra a ceea ceea ce mai Germaniei riimiisese d in Cehoslovacia; Cehoslovacia: Ucraina Ucrai na rămăse se din ind subca rpaticii (fi in subcarpatica d)) invadata invadată tot ci - de trupele horthyste". horthyste ". at un ci Plecat la Sesto - Cal Calende la 1 mai ende ~ef av. av o Ioan loan Chi rea revine in ad j. şef 1939, adj. lara nu l nr. nr. 13 la 16 iunie al aceţa r ă cu avio avionul lluia u i a~ an. du pa incercase zbo r 5 din din-ş i an, p ă ce in cerc ase in zbor avioane le primului lot comandat in tre avio anele It alia. ali a. o luna dupa declan~area lună d up ă declan şarea ostilitalilor ostilităţilor in Europa, la 1 octombrie 1939, 28 avioane Europa, Escad rilele 71, 72 ~i SM 79-B3 hipau 79- B' ec hi pau Esc adrilele şi 73 Bombardament Bom ba rd ament de zi din Flotila 1 Bom Bom-bardamen situal iiei ba rdamen t.l. Evolulia Ev o luţ ia situaţ ei militare a... pbliga Romania 9 bl i gă Ro mâni a la masuri m ăsuri in consecinl consecinţă Infiinla rea la 1 noiembrie 1939. Infiinţ a rea 1939, in baza I.1. D. nr. 3536 din 25 septembrie 1939, 1939, a Flotil Bom bardament - "prin dezdoiFlot il ei 2 Bombardament rea Bombardament Floti lei 1 Bo mbardament " - a fost rea Flotilei un a di dintre Cu toate acestea, una ntre .mas măs uri. u ri . acestea, forl a com bativa avi!lliei forţa comba tiv ă a av i!lţiei de bombardabom bardament era departe de prevederile noului in armare. Pesi mista. Situ alia forplan de inarmare. Pes imista, Situaţia lţe ellor o r aeriene pent ru peri perioada oada 1 iun ie - 1 faptull cii: octombrie 1940 COnsemneazii con.semnează faptu că : "Pro babil (sit (s itu alţ ia "Probabil ua i a avioanelo avioanelorr Savoia Savoi a nesch imbata, caci difin.n .) va ramine răm in e neschimbată , căc i cultal ic livrarea avioacultăţiile l e tehnice tehn ice interz inte rzic ie la IAR.". nelor Savoia Savoi a 79, in construcl c o ns t ruc ţie Dificu ltiilile ice se datorau " ......defecDifi c ult ă ţile tehn teh nice liţ iun uniiii motoa relor K 14 din cauza caro ra motoare lor cărora co manda de av ioane de bombardament comanda Savoia urcat $i Savo ia 79 s-a inc incurcat şi a stagnat alit atît pentru pen tru cele cel e din Italia, Ital ia, cit ~i şi pentru cele ce fie construite la IAR. , in Iitrebui au sa să IA R.. licenl a".. ce nţă" , in 1940: anu l cum plitelor incercari cu mplitelor În cercari pe care la ţa ra r a Ie-a le-a traversat, traversa t, Flotila Fl ot ila 2 Bombardament putea alinia doar 3 escadrile escadrlle de Savoia Marchetti , pe care insa Însă "nu se puMarch etti, it lansatoarele tea tea co nta (... .. .) alita atîta vreme ccit ocuiesc Swiatecki nu inlocu iesc sau nu se pun nu se inl in stare de fun clio nare pentru a nu mai funcţionare drum ". pie rde bo mbele pe " . Montate pe bombele a propubombard ierele Savoia 79, 79, in urm urma neril orr facute r, nenlo făcu te de Comitetu l materialelo materialelor, sub as igu rarea ca igurarea că ele "ar fi fost omoloiene gate de serviciu serviciull tehn ic al avialiei aviatiei ital italiene in anul 1937" 1937",, lansatoarele poloneze au stal iionau staţ o n au B ra ş~o v. la Bra ov,
a
:- .. -;: ţ - a - .: _ :e "'zes'r z.es!'a"e a·e ,:)e :e ... ·~... ___ Sa se ase "r 'rr u"ger 5a . . ·ge.. ta 'a aa
3': ~e
bombard leru u Sa Savo bomba' d ,e'". o a 3 -'7 cons rr;JC!lel JCI,e, de 8O-u80-u" (C lascii P P.ll L -unle Cor1p Comp lE lască ll,ma lui de bombardlere urma cele 18 bucali ia 79 bucaţi Savo la cele echlpa e cCl de 24 avioane echipa I.A. R. A. (comandate faboc fabrici I.A 1938. prin contra contrac, 27 mai 1938, n.n.) ~i 8 bucaţi bucali Savola Savoia SI SII, n.n .) şi din lUI lur fi livrate incepind dIn cembr ie 1940". cembrie Sfi dind neajunsurile Sfidind diliilor in care Flolila Fl oli la 2 Bc Bo diţiilor combat", co nstitui a forţa fo rta combat constituia I, Escadrila -7 de Savoia din Escadnla cu i I,, la 8 iun ie 1940. in cuii iunie În cC b~ "cal ifi carea celei mai "calificarea mal b. raz boi". Un bombardame bomba rdame război". aerod rom ului Buzau la 3 ( aerodromului Bu zău la repetat la 7 octombrie, oCl om brie , e valo area avion ,~ plu s plus valoarea arma gradu l de instrUIre instrulfe ar~ă ~i Si gradul in urmaa unui unu i raporl In urm raport a Burdulo iu, potrivit carUt a Burduloiu, căr Uia voia 79 "nu prezinta prezintă sigUt slgu pana a unu i motor, in pană e - in pamint" , se decid pămint", decide achi zilio na rea IIi 1938 - achiziţionarea rulu i Savo ia, c ele' aVlo rului ia, cele' 24 aVlc la IAR. IAR. urmind a fi cons con 5 eCh ip ate cu trimotor, echipate nea trimotor, Superioritatea motoarel( motoarelc motorul K 14 fal a de faţă achiz ille era in disc ulie. achiziţie discuţi e condus co ndus la decizia M.A.N M . A~ ace, cele 24 Savoia 79 cu acel venindu-se, totodata, totodată, la tor tor.. Comanda celor 8 avic aVI la fifirma rma Savoia March etti Marchett lea$i leaşi modificar modificarii.. o "Nota " Notă relativa relativă la C c avi oane Savoia 79 trecu la av ioane ti ......" constata a co nstată insa Însă ca că dup după cheierea contract u lui " contractului (abia) au izbutit (... ) .să sa SC( sc' mul avion Savoia 79 di n ce din C( posibil sa vreze intreag să li livreze 24 avioane inainte Înainte de lun, lun Nu ~t im precis cum va fl stim f la Flotila Flotllă a loturilor de SI S tografii le, cifrele ~şii cele celE tografille, i(1d cu suf icientl complic complicÎ[ld suficient ecua lia inceputurilor ac ecuaţia ac dier. Un luc ru ins a esle insă este CI c potriva te ~I potrivă de documen documente SI
a
(Conti (Cont,
-~
33 MarerialuJ v indica Ma terialu l inform informati ativ indic ă 24 24 av/oane clvl oane 8 M 79-8 an da te -- $şi; prim a. Sin 7g.B com co man date primititee -- din din lIall /t alla. Sinte· te·
zete cr iu acela$i zele Flo Flotilei rilei 11 Bombardament Bombardamen t ins inscriu a ce I aşi
numar ne. cova chhe, e. nu mar de de avioa avioan e. Inginerul Inginerul Ion Ion la lacov8c $eful man s /a e8za ccă a $e ful com comisiei isiei ro romAne fa SIAl. SIA/ . preciz precizeaza s'a u prim i! dOBr 20 .. . s-au prim it doar 20... entele existente Citata Citate da de docum documentele exis t en te -- $i ş i ates aresta tattee de de fotografiile fotografiile cereerate cercetare -- Bvioanele aVioanele 22. 22. 23 23 $1ŞI 24 24 sint s int rea real/llrtate afe Ineontestabtfa: incon testabila ale ele conflrma confirma co· comandares eeJ or 24 bombardlere AVlOn u/ ""a"'aa reB ce lor 24 Domba rdl ere AVIOnul caz sj' -..~ !Jgos e ' deven uCOS a~ a. aa -- Co. c .. BaciJ'a 83C ... a -- ss cce deven't aa:5!:' a ~ .... 'E '" z':a g 'o a red - - ( - ....,- ... - ...." - d~ a "f5''e '::+"'a' 'a.'a "ea..... :: . ~ i;.a. :a -~ ~ - a ::'~:i =: E. .
'3.: . .
=. :
-
ro---
11
66
-
~
99
22
33
44 77
55
10 10 12 12
88 11 11 13 13
~ ~ Figura ă i inscription ns c r ipţionare a alături Figura 1.1. Ampenaj~1 Ampenajl,J1 unui un ui "F". "F". Se Se observ observa area al aturi de de • Savoia B raşov care mascota echipajulu i. In timpul misiunilor coco ş ul avea cuşcă speci al ă. În Savoi a Jumo Jumo construite construite lala I.A.R.I.A.A.-Bra$ov care au au format format Escadrila Esca drila mascota echipajului. In ti mpul mis iu nilor coco :;;ul avea cu:;;ca spec iala. in 80mbardame~t. grupul le Flycon u p t ă , "postu l"" lui B0":lbardame~t. Figura Figura 9,9. Detaliu Det al i ~ de de mare mare valoare valoare pentru pentru modelişti modeli:;;ti gru pul 5, 5. ciine ciinele Flycon zbura zbura curent c urent În in misiunile misiunile de de l lupta, "postul lui fi~ fi- unuI motor ŞI al trenulUI de aterizare de pe un Savoia-Jumo nd in re pilot şi observator. Figura 2. Vedere de ansam blu ş i formula de (cu mo' mol unu l motor :;;1 al tren ulul de aten zare de pe un Savoia-J umo (cu ind intre pilot $i observ ator. Figura 2. Vedere de ansamblu :;;i formula de Junkers Jumo de 1 245 CP). Figura 10, Vedere laterală perfectă car"lufl aj a unui JRS-79 8 . Figura 3. Două detalii impo rtante pentru SaJunkers Jumo de 1 245 CPl . Figura 10. Vedere laterala perfecta pen' penl camufl aj a unu i JAS-79 B. Figura 3. Doua detalii impo rtante pent ru Sa- obseryarea .siluetei bombard ierului S.M. 798 Însoţit de un avion .0 c:-Marchetti S.M . .79 8 Figurile 4, 5. Capota motorului, capotajul eli cei observarea siluetei bombardierului S.M. 79B insoti! de un avion ~o a- March etti S. M. 79 B. Figurlle 4, 5. Capota motorului , capotaj ul elicei şco l a Nard l F.F. N. ie detalii el e JRSs5 al mea $coaala Nardi N. 305. 305. De De remarcat remarcat neparalelismul neparalelismu lintre intreaxul axulavionului av ion ul ui a Im ea palelor palel o r elelilcelor ce lo r cons constitu tituie detalii ce ce diferenţiază diferentiazavariant variantele JAS- axul ui, gondola ~9 8 s JRS-7981 Figura 6. ,, 152" .. unul dintre avioanele construite În axul motorul motorului, gondola ventrală ventral aşi$i ampenajul ampenaju lvertical vertical specific spec ificavioane av ioane ~9 B Sl JAS-79 B 1. Figura 6. ,, 152" ... unul dintre avio anele const ruite in li ene pro iectate de Pietro Marchetti. Figura 11. 216" a fos unu a a Se obse' ă pe a oenaj inscnp lon area JRS-79 8 Figura. 7 .. 3" alb . .ita prolectate de Piet ro Marchetti. Figura 11. ,21 6" a fost unu dldin :a a Se observa pe ampenaj in scription area J AS -79 B. Fi gu ra. 7 ,,3" alb ..Itallene F"-uri le Escadrilei 82 pe frontul antifasc ist Figurile 12. 13. De'a c~ O'~ 'e'eza. exceo' e r-e "onaIa -~ 'ex Acest S ~ 79 8 are botu l "F"-uri le Escadr ilei 82 pe front ul antifascist Flgurlle 12. 13. Deta ::_ 00,.1 reteza: exceo! e en ion ata 'n tex Acest S M 79 Bare botul botuiu i unui ui JRS - 79B 98 ~e e O J ASbotului ;:e~:r _ CO~5" co~s:r _:' _c: ::e !; R Figura Figu ra 88. ...,'-'~ ~ dd -:'6 ~!re P' D" ~ el e 0 a/Io avioaa El"e . ;;;: ;;:: :,,-'"
"Q
j
, o~ :)'
I
~
./~ fP
ef...olJl ;er..J u
-~ lJ care rf' .:a"e e-a preluat pre -..lat dd'"
.. g.! - a:est"::J a'es·· -:: a:;eas:a =.=eas·.a -9.!·
aonc a" aOflca
primele 10 10 avioane din aceasta vananta. vaflant ă . aduse de la Bra~ov Braşov pe la Jumatatea lUi iulie li e 1941. de un grup g ru p de piloli pil oti sub coc omanda mand a cpt. c pt . avo av. Ion Io n Popescu Popes c u-- ~ O i la tă - $i ş i intrate Ir ate in serviciul servic iul Flotilei Fl ot ilei 2 Bombardament Bombarda ment - au fost eele cele IIvrate livrate de I.A.R., sub den umirea mire a de J.R.S.-7!}-B J . R. S . - 7 ~B .. Numerotate Nu merotate de la 1 la 10. ele au refacut refăcut Escadrila 75 Bombardament bardament.. inlocuind inlocu ind Potez-urile Potez-u ri le 63 in urma pierderilor suferite de sus-cHata ur m a sus-dt ata escadrila Aceasta numerotare contraesca d r i l ă .. Această zice zic e prec iza rea din notila not ita tehnica teh n i că a avioav ionului. nul ui . potrivit careia că reia toate toa te avioanele Savoi a construite LA.R. au fost numeron umerovo ia co nstruite la I.A.R. ttate ate incepind in cepi nd de la 101. 101 . Comand a pentru p ent ru 210 motoa re Junkers J u n ke rs Comanda Jum o 211, 211. concomitenta c o n co mitentă cu achizilionaach iz itio n area li cenlelor. ce ntelor. hotarita ho tă rită printr-o rezolulie rezo lutie rizat a Comitetului Co mi tet ului materialelor, mate ri alelor. a favo fav orizat red re d uc:erea ucerea intirzierii intirzie rii in construclia c onst ruc tia bimotoarelor to arelo r Savoia Jumo Jumo.. . "Rezultatele ..Rezultatele ce s-au oblinut Savo ia 79 cu c u momo o bt inut cu avioanele Savoia toare to are Junkers Ju n kers au fos fostt excelente - scrie scri e plin satisfactie gen. gen . av o . ing . Gheorghe pli n de satisfaclie Negrescu Negrescu.. Performanlele Performantele oblinute obtinute au depa~it d e păş i t pe cele contractuale, contractuale . motoarele motoa rele robuste ş i puternice au dat completa comp l et ă inin rob uste ~i credere in aceste avioane, avioa ne, pilolii p il otii fiind f iind foarte multum iti Astfel. Astfel . un tip de avion fo arte mullumilL din serviciu tea fi servic Iu . care de tre i ani nu pu putea terminat. rument te rminat . a devenit un bun bu n inst instrum ent de lupta l u ptă in acele vremuri vrem u ri tulburi". tulbur i". Sublinierea Subli n ierea unora uno ra dintre di nt re greutalile gr eut ătile ce au complicat rea din co m plicat achiziliona aChiz itio narea d in Italia Ital ia ~ş i construclia uii Saco nstructia in lara t ară a bombardierul bo mbard ieru lu voia şi a dificultalilor d i f i c u l t ă t ilo ; ce i-au i-a u insoli in sot itt invoi a - $i treaga eXistenla incearca existentă incearc ă sa să sugereze eforturile Romaniei Romani ei pentru moderni mode rni zarea condi tiil e impuse de rea avialiei aviatiei sale in in condiliile alia situ situa tia politica politică ~i şi militara m i litară din Europa Eu ro pa anilor anil or premergatori p re m ergător i marii m ar ii conflagralii conflagrat ii.. Jumo in Existenla avioanelor Savoia Existenta Savo ia in Escadrila 75 este semnalata (aluziv) semnalată (a luziv ) prima data dată la 24 iulie 1941. 1941 . prin menliomen tionarea unei misiuni a avionului nr. 4. Abia A bia la 4 august. august . acela~i acelaş i an. Registrul isto ric at. al Flotilei Flotile i 2 consemneaza. consemnează. expres . exisex istenIa tenta avioanelor Savoia Jumo din care, care. la 9 august august,. mai erau era u disponibile doar 4. Citarea prin Ordinul de zi nr. 19. din 30 august av io n ul au g ust 1941. a echipajului de pe avionul 109 atesta a t estă comple.tarea efectivului efectlvului EscaEsc adrilei 75 cu c u avioane aVioane fabricate la I.A.R. 1. A. R. $i şi numerotate num erotate de la 101 . Deta~area cpt. mecanic Vasile 10Det a şarea Ionescu la SIAl. SIAI . intre 5 martie 1941 $i şi 22 ianuarie nu ari e 1942 - dupa sosirea in lara 1ară a tuturor tu ror avioanelor av ioane lo r din prima comanda comandă -. -, :.pentru receplionarea .~ pentru receptio narea avioanelor aVioanelor SaSavoia" vo ia" ~i şi aparilia aparitia imediata aa avioanelor avioa nelor inscriplionate scripti on ate J I.1. S-7!}-B S-7~B in Escadrila Escadrlla 75 (demonstrata (de m onst r ată de 0 o fotografie fot ogra fl e datind dat ind de dupa după Jumatatea Jumătatea lunli lun ii august 1941. 1941 . in care care ente apar aVloanele aVioanele 150 150 Sl SI 152, 152. compon compo nente ale lotului lotul ui italian) ita lian ) susline sustine aflrmaliile afirmat ii le unor uno r publica publicatliiii stralne stral ne despre 0 o a doua comanda mandă de 24 aVlOane aVioane Savoia Savoia.. echipate insa insă cu motoare Junkers Junke rs Jumo 211 211 Da. Da . de 1 200 CP Incerta Incertă momentan. momentan . data so50 slrli Sir" in in lara tară a unora uno ra dintre d intre ele ele poate fi situata tuată intre aprilie ap ri lie $i ş i iunie iun ie 1941 1941,. 0 o fotografie a avionului inmatricu lat CU Cu ini naVio n u lui 54. 54, inmatriculat semne anterioare nie ante ri o are celo cel orr de dupa d upa iu iunie
Facem a :n a ara G Face'T' aiel ac prec pree zarea ca a'2'8 G..' ca02nelor Savoia Savol a Marchetti Marc h ett l numerotate n u m erot ate intre 10 ~i mo şi 24 ~i şi a avionului avion ului Savoia Savo ia Ju J um o nr. 10. 10. nici un ion Savo ia din u n alt av avion Savoia d in eseadrllele escadrilele de bom bardament nu a Pllrtat p!, rt at nume nu mere fo rre forbombardament mate din doua două cifre c ifre . In consec co ns ec inl i n 1 a. ă, se poate formula fo rmu la pare p ă r e rea re a ca că avioanele avioa nele celui celu i de-a de-alI doi lea lot venite din d in Italia It alia au fost renu merotate rin adau (prin ad ău garea cifre i 1 in m erotate (p fal a vec hiului fata h iu lui numar nu mă r ) ~ş i integrate in seria se ria ' hipat ce lor 56 bimotoare bi motoare Da. Da . care au ec echi pat Flotila 2 Bo mbardament. Bombardament. octo mb rie 1941 194 1,. cind Flotila Flot ila 2 La 21 octom brie Bom bard ament staallat Bo mbard am ent s-a in inst at pe Tecuc Tec uc i, i. d ouă grupu ri dispun d ispu neau do uă eseau de doua cele doua rl le Savoi a K 14 cu 12 pil oli, de 0 escad pi loti. o c adri c adrila adr ilă Savoia Savo ia Jumo Jum o cu 6 pilo pi lo li ti $i ş i una de de ia Jumo Potez 63 cu 10 pilol piloti.i. Alte 8 Savo Savoia $i a Marchetti şi 4 Savoi Savo ia Marc hetti au fost reparti repartizzate ate Flotil ei la 23 marti e 1942, 1942. pen penttru r u in cad c ad raFlot il ei u infiinrea Escadrilelor Es c ad r ilelo r 82. 83 $i şi 84 no nou infi inlate. tate . Zbo rul r ul instrumental instr u mental inceput la 28 W.. de pil olii apri lie 1942. pe av ionu aprilie ionull F F.W.. ot ii deta$al d etaş at i la C C..I.A. I.A ... continua con t in u ă in iunie $i şi iulie iul ie şi 132, 132. deta$ate detaşate $i şi avio anele pe avioan ele 116. 120 $i ele, ele. in acest scop . la Ia Pope$ti Popeşti Leordeni. Leorden i. a..Aduse .Aduse in zbo hipajele ffazborr de d e catre către ec echipajele bric;; R. ".", la 12 mart ie 1943, F-urile n IAR. ma rtie F-u rile vi vin br icii IA cadril e. Fotograsa solilideze deze noi le es să con co nso escadrile. A.R. fia f ia unu un u i g rup de d e monteuri de la I.I.A. R. , ie datind, insa. in să, ling lîng a ă un F, F. 'fotograf 'fotografie dat ind, in ua orlee orice eaz, c az, din'ainte din ainte de d e 9 iulie iu lie 1942 - zi ziua al i in fotodecesului d ecesu lui unuia un uia dintre d intre cei afl aflat fo togra fi a respe demo a preres pe ctiva' c ti v ă4 d em o nstreaz nst re ază p reg rafi or. ntea zenIa ze nt a F-uril F-u rilo r. in Floti F l o t i la. lă. cu mult m ul t inai inain tea datei date i consemnate co nsemn ate in docum ente. OrdiOrd inul nu l secret sec ret al Statu Stat ullui ui Major al al Aerului nr. n r. 4158/12 1943 mobilizeaza. 4158/ 12 februa f ebr ua rie mobil izeaz a, ntru a litoralul oane d in pe pent ru paz paza litora lul ui. 12 avi av ioane Grupul ment. m ba rd ament. Gr upul 2 Bo mbarda Concomitent Co nc o mi ten t cu sosirea J.R.S.-urilor, J .R.S.-u ril o r, parasesc părăsesc arena aren a bat b ăt rinele r in ele Savo ia Marchetti chetti.. Transferarea Transf erarea lor lo r la scoala Şcoala de bimotoare, ull St atu lui motoa re , prin p rin Ordin Ord inu Statu lu i Major M aj or al Aerulu 941 (n r. nuar Aeru lu i nr. nr. 20635 20635//11941 r. 5 la 3 ia ian uariie e rimiterea 1942 $i ş i nr. nr. 6 la 20 mai 1942), 1942). $i ş i ttrimite rea LA .R .- B r aşov - pent pe ntru dez ar mare - a la 1.A.R.-Bra$9v ru dezarmare altor citeva c iteva (nc (ne 15. 15. 19 $i şi 23) marcheaza mar c hea z ă incheierea alii lor ca bom bardiere. inch ei erea act a ct ivit i vi tă1ii Apa A pa rilia ritia in vara vara lui lu i '43 - pe aerodroae rodromul ului mu l Tec uci uc iu lui ocupat o cupat total de tinerele tinere le S.--uri ur i a bat a MarJ.R. J.R.S. b ăt rinului rin ului Savoi Savoia Ma rchett i nr. nr, 6 (accident (ac cid ent at la aterizare ate rizare prin p rin chetti 'cedarea jam bei drept e) a const drepte) c o nst ituit it uit deja La 15 decemb rie 1944. la un eveniment... decembrie Ia u n even im ent.. C .M..P. P. ~i şi sco Şco ala a la de d e vinatoare v inăt o a r e se mai m ai C.M aflau afl au avioanele avio anele 2. 3, 3. 5. 5, 11 11., 12, 12. 19. 19, 20, 20. 22 $i şi 23. Incendiate Incend iat e de avialia avi ati a germana, g er m ană . pe Turda. 4. 7. 14 $i 15 dispar la 2 septemTu rda. 7. şi dis par septe mbrie 1944. 1944 Organizat Orga n izat in vederea ved ere a operaliilor operati ilo r din di n Transilva n ia in in baza Ordinulu Ord inulu i de CoCo Transilvanla mandament ma ndament 275/19 septembrie septe m brie 1944 al 6tatului 6tat ul u i Major din S.SA. S.S.A . $i ş i a Ordinului Ordi n ul ui de zi 10631/24 10631/24 septembrie se ptem brie 1944 al al CorpuCo rpului Bo m bard ame nt s-a lui 1 Aerian Ae rian.. Grupul Grupu l 11 Bombardament deplasat dep lasat pe Balomir Ba lo mlr la 14 octombrie octo m brie 1944. 19 44 . orele or ele 15.30. 15.30. Din Di n cele ce le 9 av ioane io ane J.R.S J . R .S -- 7!}-B 7 ~ B ale Escadrilei Escadrile i 72 $i ş i 9 J.R.S.J .R. S.4• Es te cr ator eo rg hee re vorba vo rba desp des p re lu lucra tor ul Gh Gheorgh Crist%veanu, ul 136a de CrisfoJo veanu. omor o mor i!it de avion avi onul 136- in ziu zi ua iulie aerodromul Tecuci. vecin e aerod rom u/ Tee uei, vec in de 9 iu lie 1942 ppe ca sa cu autoru l textului casă autorul textului.
DECODOR CU 8 CANALE CA NA LE s, s, s, 1,
+
1 ~sG>. ifN~ f .. 8
5, HHC
!,D I S
D
~________c= RJS____~_7~IO, I,7kll C2
~~'I
,
S,
S,
5, S7
S,
---S-5 :,.a .... ~ 5-:'_ ~:J. ~ 3...= a E Escac~ E.sca::# :e =.: =...: .?:.-.a~ ,;:.= " 9 a.63. :.a-O? 5:#3; _ af a· pe '''on ."n ur"""a a~ a' ce "'or.t ...... ma ace :::e 5e ::::e;: ~?:: asc" asa'"' _ ed lal a 5 octombr 9-:~ se alatt-ra alaL ra Im med ia a'5 octomOr e •"9~~ Ju-urlle Ju-url 'e 88 din Seclla Sec11a de Bombardament Bomba.oament Escadri lei 2 Recunoa$tere. Recun o a ştere . provenlte provenite a Escadrilei din d in fosta Escadrila Escadri l ă 79 a vlteazulUI vi teazulUi Grup G rup 5. Părăsi n d . rind rînd pe rind rind.. terenurile teren uri le im5. parasind pent ru bombardierele bom bard ierele Sapracticabile pentru voi şi impiedicat impi edicat ge de condiliile conditiile meteo m eteo voiaa - ~i total nefavorabile zborulu zborul uii - Grupul Grup ul 1 Operativ Operat iv din d in Flotila 2 Bombardament Bom bardame nt exec uta iune de lupta. u tă prima prim a mis misiune luptă . asupra as u pra aerodromulu aerodromul u i de linga lingă satul sat ul SeregeleSeregel eyes, decolind decol ind - cu avioanele av ioanele Escadrilei Esc ad rilei 72 - de pe Oradea abia la 22 noiembrie noie m brie 1944. 1944, orele orel e 15.10. 15.1 0. Di f lc u ltă til nl ocuiri i avioane avioan elo pi erDificultal ilee iinlocuirii lorr pierd ute in lupta l u p tă '~ $i ş i a celor celo r uzate uzat e - cu cu dute avio an e reparate la ASAM-Stan ASAM -S t ăn e ~t şt i rere avioane duc --- la 11 11 ianuarie 1945 - forla forta comco m bat i v ă a celor doua d ouă escadrile esc ad ri le de pe front fr on t bativa şi 8 rezerva reze rvă (d in la 17 avioane de linie $i cele 44 ex istente) . Apostila Apost il a pusa pusă pe 0o nota n otă adresata a dresată .S.S.A. .S.S.A . semnaleaza s e m nale a ză ca: că : .... ... .. menlinerea m en tinerea potenlialului poten tialul u i de lupta l upt ă Savoia Savo ia va fi p ro m is" deoarece d eoarece lipsa instaf i com prom laliei latiei de d e incalzire, in căl z i r e . la Ia Stane$ti St ăn e şti . impiedica impi e d ic ă lucrul luc ru l.... con d i1i i totU$i, to t uş i . sfidind sf id ind fo cul În aceste acest e condilii in a.c .a.-ului ato.a.-ulu i $i ş i (adesea) ferocitatea feroc it atea vin vinăto rii ,. vitejii vitej ii luptatori l up t ăt ori de pe bombard bom bardiierele ere le Savoia con tri bu it decisiv dec isiv la victo vic to ria de Savo ia au au contribuit la 9 Mai 1945 (Iuptind (luptînd pina p ină la 12 mai ap roape 6 luni lu n i de activ itate ita te 1945) in cele aproape pe front. Un bilanl aliii i bilant sumar al al activ acti viittăt Gru G ru pului pu lui 1 Operativ , pe front fron t ul u l de vest, co n se mnează ca: că : in i n 7 misiuni. mis iun i. execut exec utate consemneaza ate in noiembrie noiem brie $i ş i decembrie 1944, 1944. CU cu 62 62 ie$iri ş i r i de avion ., s-au lansat la nsat 60.4 60,4 t de bombe bo m be peste obiectivele o biectivele din d in adincimea adinci m ea dispozidi spoz itivului ti vul ui inamic. Alte 9 misiuni m isiuni ,. totalizind to talizind 130 ie$iri ieşir i de avion in ianuarie $i şi februarie feb ru ar ie 1945. 1945, au insumat ins u mat 70.8 t bombe lansate inamic . peste inamic. Modi f ic ăr il e postbelice Modificarile post bel ice impuse imed iat dupa du p ă intoarcerea in toarcerea avioanelor avioa nelor in lara ta r ă diat t ra ns formă Flotila Fl o tila 2 Bombardament Bomb ardamen t in transforma Bo m bard ament. in În iunie iu ni e 1946 ea Flotila 5 Bombardament. Flot il a 4 Bombardament. Bombardame nt. Schim Sch im d ev ine Flotila devine bari b ă r i $i şi mai ma i curioase c u rioase duc la aparilia apariti a EscaEs cadri lelor dr ile lor 3 $i şi 30 (in loc ul Escadr Escad r ilelor ile lo r FlotiFl oti (renu m erotate $i şi lei) in care avioanele (renumerotate lei) !3le ) poarta poart ă numere n u mere ca : 5. 5. 12. 15. 15. 50 $i Ş I 80. 80. ele) in In continuarea contin uarea acestor transformari trans f ormări cele cel e citeva Savoia Savo ia disponibile d isponibile au fost trimise G i uleşt i . la Ia Transport. Tr ansport. Subordonate Su bo rd on ate pe Giule$ti. şi Grupului Gru pului Escadrilei 43 Transport Greu $i 18 18 Transport Greu. printre prin t re avioanele avioan ele plecate din Flotila Flot ilă -- $i şi altele venite ven ite din di n reparalii. parati i, de la IAR. $i şi ASAM - s-au s-au aflat, aflat. octo m brie brie 1945 apr ilie 1950, 1950, int re octom intre aprilie avioanele: 11 0. 112. 112. 118. 118. 201. 20 1, 208. 208. 216, 216. avioanele: 11 220. 220, 221, 221 . 222. 232, 232. 233. 233, 234 $i şi 235. Tot in a ceastă u n itate zb ura, in noiembrie no iembrie aceasta unit ate zbura, 1945, 1945. Savoia Marchetti Marc hetti nr. n r . 2. 2. Zboru l cu 234. 234, din din 29 aprilie ap rilie 1950 Zborul dupa zbo ru rile in D.C . din 6, 6. 13. 18. 18. 19 $i şi d upa zborurile 20 aprilie 1950. ale ale pilolilor pilotilor din RegimenAvia ti e de d e la Bra$ov Braşov - este ultimul u ltimu l tul 6 Avialie Savoia, consemnat c onsemnat in carnetul c arn etul de pe Savoia. zbor al locotenentului locoten ent ul ui av av iator iator Timotin T imot in.. Lt LI . av av.o Eusebiu Eusebi u Hladiuc precizeaza p rec i z e ază ca c ă in in decembrie 1951 se se "mai zbura zbu ra pe Savoia Savoi a c ostum de incalzire". incălzire " . cu costum exact ă a a ultimului zbor zbor al al unui un ui Data exacta
Problema decodoarelor pentru statio staţi · ile ile de d e telecomanda telecomand ă proportionale p rop orţi onale se se ,poate .poate rezolva rez olva foarte foarte comod folosind folo sind doua dou ă circuite c ircuite integrate in t egrate CMOS CMO S de uz curent, de "Microelectro· curent , produse p roduse "Mic roelectro nica": M M C 4069 (inversor (inver sor sextuplu sextuplu)) n ic a": MMC şi MMC 4015 401 5 (doua ( două registre r egistre de d e de depla~i pia· sare sare de d e 4 biti) bi ţi) .. Avantajele A van tajele sint sînt multiple m ultiple : d e vine foarte foar te simpla s i mplă ,, chiar chiar schem a devine - schema pentru 0o sta st atie ţie cu 8 canale canale pentru - consumul con sumu l este est e extrem ext r em de redus i mped anţa de d e intrare intra re foarte foa r t e mare m a r e aa - impedanta inversoarelo r CMOS face fac e inutila i nutilă inversoarelor existenta, existen ta, in În receptor recep tor,, aa unui u nui etaj rep etor pe emitor. e mitor. repetor Deco dorul poate poate fi cuplat la la ie~irea ie şi rea Decodorul oric ărui receptor recept o r de telecomanda telec o mandă care car e oricarui debiteaza debitează impulsuri impulsu r i pozitive poz it ive de de mini· mum 100 mV (majoritatea (majoritatea dau in în jur j u r de 500 mV). Componenta C omponenta continua contin uă a 500 semnalului e taiata tă i ată de condensatorul con d ensatorul semnalului i eşire din d in ~eceptor; receptor; intrarea decodo· de ie~ire rului posed posedă celulă de filtraj (R" (R " C,) C ,) rului a 0o celula ce ce atenueaza atenue ază frecventele inalte Înalte para· zite . Din Din semireglabilul semireglabilul R2 R l se se regleaza reglează zite. polarizarea primului inversor inversor aproape aproape polarizarea de ul de basculare, pentru d e punct punctul pentru aa mari mări sensibilitatea sensibilitat ea etajului de d e intrare intrare.. Dupa După reglaj, R2 R2 se se va inlocui inlocui cu 0o rezistenta rezistentă reglai. fixă. Semnalul ee amplificat de primele primele 4 fixa. inversoare, inversoare, obtinind obtinînd la ia intrarile de ceas (CI, (CI I $i şi C1 CII) r egistrulu i de deplasare 2) ale registrului Impulsuri dreprun· ImpulS Uri pozilllie poZlll\. e perfect periec Jrept unghlulare pe ca ocu,l, dio· 3hlular e Concomlter: Cor co'T1"e~ cato~ "ho·
~e D D se Se de
0,:) •. , OD7!.r1
~p ~pu..s ... '" --esc . t
::-
~3:
a.::~ 5a,-="3.~ --;; a. ~- Sa
~ .-= E"S.~
;"6 __ .=e s'a ...• :e :.e ;. ~ grev je 5.ao că ~I ~ I el a avut aCe
gata g at ă de nume le l'= a. d. on OI"') sit atea denum denUmlrllOr S ul sitatea lr"or 5u( aVia tilaa n0 !'oa 3' riante din aVla\ tura specialitate . Si 5 t u ra de speclalitate limbajul li m bajul de fabrlca fab " ca obli gă la unele u nele preclza' preciza ' obliga - Bimot orul SaYo Sd' O'aa B imotorul const ruit la ap ru it in in Ital It alia aOl speci ali tate spe ciali t ate denum l!i: vo ia 1000 A; 1000 A A voia struct o rii I-au lt structo l-au num nu",' denumire denumi re ce I-a l-a fac ~: _' c'tlel alt e dou doua c~ l elalte a variante -- Avionul Av ionu l echipat c~ c (Ju nkers) nk ers ) s-a numlt numit tilor) ti lo r) Savoia Savoi a Jumo ap ărut e l este : Savo Sa o iaa apar utee el IAR.; SIAI la' a' IA R.; Savoia SIAL Savo ia tip Savoia tiP J.R.S.-7!}J . RS . -7~ B 5 t - Fo Folosindu-se Im losindu-se in" 3a 1400 CP o 211 F C P Jum Ju mo F pata p ată varianta va r ianta J.R.S JR.S -- 79' g. sp!' s totdeauna l otdea una ;: F (cite' (cite sp.u In. lilin mari , struc' stru c! nii i mari. In. riante r iante este Identlca iden tica intre avioanele cu Cu mo:: mo t m otoare in linie lini e sint S ir'"ll cu motoare guralia botului . tlpU g uratia tiP'" zenIa gond o zen ta sau lipsa gondo ampenajelor $i şi conf co" bo el ice. elice. Indi terent ferent de d e varian varta n: Ju mo 211) 211 ).. botu bot u sau Jumo SIAI respecla respec ta c ate la SIAl cate chett i.. Docum Documentele chetti entele liaza ti ază insa insă 0o except, excep Ma rchetti nr. 3 (alb) (alb ) a. a Marchetti t at - relezat retezat -. -, mod mod i tat aplat uli fl' ap lat izarea iz ar ea geamul geam uiu cimpu luii de tragere a l cimp ulu J R.S - 7~~ bombardierele bom bardierele J.R.S.te la I.A. I. A.R fost te R.. au tost acestei formule cons ,,22 .. 22 VII '41". scrisa cu fuzela ju l tip March Marchett fuzelajul etti . cu acela$i ac el aşi tU$. tuş . de catre catre cu bot ului reteza rea botul ui., prin retezarea mul panou. panou, pot fifi un c ind s-a s-a hotarit h otărit 'adop:a adop: 3 cind lu i retezat retezat pentru pent ru aYlcr avlC' tiile 1i ile nu lipsesc nici in in ,i aparate aparate care au au ecn ec dupa după Potez-uril Po tez-uril e 63 c la 10. au au avu avutt bot bot. la 1 la ... desenul desen u l proiectantu proiectant " ~w sol ulie s-a so lutie s-a aplicat $1 Ş I pe PE Ita lia - CU c u motoare • italia m onstra t de fot fo tograf ograf aa monstrat fac ute fă cu te la Sesto-Calenc Sesto-Cale" c grup ului ie _ g rupu l ui de d e recepl rec ep1iE . bot.w m odificat Iili s-au modific at bot u lui ....cu c u botul botul re!. reli iect ului fă c ut ă pe pe Tecuci TeCUCI.. in facuta d e m ons t r ează ca că in in , demon streaza modi fi ca re nu se modificare se opera, opera ~
se se incarca Înca rcă prin prin rezis!e rezistel siunea siunea sursei, sursei , deci in: ,f' : se gase$te găseşte in în 11 log:, lo~ ttransfe ransfe ra ră acest 1 1 la la ie~ ie ~ lui, lu i , iar iar urmatoarele următoar ele .11 seaz ă succesiv suc cesiv in în SI' S. seaza emitatorul e mitătoru l este cu cu 8 c fiecarui fi ec ă rui impuls, ie$ire2 teşi rei in În 0, O, descarcind descărcînd cond conc dio~a D, $i şi punind punînd as' as diolla O. Intre Int r e doua dou ă impu impulsL O. lst.. den sato rul C C nu nu are: are ' densatorul suficient, astfel ca că DD. suficient , astlel toata toat ă durata du rata transm! transrn impu lsu ri. Intervalul Intervalul C' impulsuri. trenurile t ren u ril e de impulsur (cca 10 10 ms), tensiunei tensiune, C ajun ge la la mvelul nivelul : C 22 ajunge repeta. r e pet ă . Din Din descrierea d escrierea fur fur serva servă ca că decodorul po pa emitător cu mal ma P p un emitator un anumit numar număr de d~ lui lui de de deplasare deplasare ran ră comp e 1 Schema e complete de stabilizare st abilizare $i şi filtraTE filtra'€ T, $işt piesele Plese'e i zistorul T mina ta per vr mină influen influenta per:ur canismelor canismelor asupra rece re : 2 O ultima ultimă remarca re Ma~-z, oprit ,, zgomo ul LJ, prop:p!opr poate produce (:L;-• ~ -, •• ;~ poa!e deplasar> deplasa r a,e a e se!VO~e se l1onîn<:L'~2 ell -a c~ a~ ~'c _- , ttonind\"':1e
c
o
~.: :>aca ::la -a ru'
O'~~ 0· .... -:.
"':.'
"-'
81lndolulscaunului scounululp1'*u1u1 pllotufuiL L 1111BlindaJul Comondall.lfUbvlul $urubul~dod.,~ reglot 1212ComoMO
u1u1 2121Scaunul Scounulfodlotelegro~II rodic*elegrofblulul
) Plan,. do bold obtoNcIo, ~.o d. bord obseNdet
Scaunulpilotulul pilotvlul 1313Scaunul
•• mltral. 2323Cutia Cullod.dec~ corMa, mlral.,uperioar6 superioord
~
Sehelelulporbm:ulul porbrizului t~1.CSchelelul
2424ExtindOl utindOtdedemOna m600
& Goan!a poot-hoda
15Volanul V%nuf$1tffr6no (r6na .Mes.siet.Messier1&
... uM superioo 252SSUpoflu1 Supot'hJImihoU. mllroheral superioor.
,p.,joIo"loIuIull
In5l010,laQ. O.M. Ml.. 1. I b16Instolollo PIon.so motOrishAul motOtllhAul• • 1111 PIan$()
.. e1qul ... elitylP'6'tiI pO,tUwpeOo
BuleLlle de deOlI';en ox9&" a 8111011110 l 18
2628DHI\Ctot £atindord. demOn6 rnOn6
I CuHa pentru rochel.
CuHa
I
penlTu
,oct..t.
2 Comanda hldrauliel5 0 potfIlor kiM. boqIbe 2 C""",ndo hld,ou/lc6 o f'D'1i1ot 10 ... booIbo
, j
Muson.l Muoonl.l
&Goon>o ~
6 PodoIo p1101u1u1 1 1 MindaJ mlIToI. superia0r4
1 !IndoJ mllTo!. superioota e PIonoo d. bold pjot I. I P\onoo d. oo,d pjot 1.
9 ~a com. nIl motor pI10t L t P'Ion$a COfflenll motor pilot L '0 '-Po ""-lilo< d. hI" " " ' -lle e
'0 ~ voI.tilOf de klpefS\lstentatJ
Miho~erosuperloor6 sIJperioor6" 2'222M:\la~era
$IcuHa cuHopt.pt.lai. 101.
'26 Popicul milrolie"" supenoore
mII_ miI_
p>. 3232u,.,u..,10,.,..,16 10,.",1. 1". 33 Domo 33 Derlva 3j ""'oIui p>. ~ PbtoIuI 1". ,od>ele
,och'" .
35BU>OIoLKI4
35 8""""
U(
14
36. Comanda d irectiei d.kJ a~tVolot' 36 Comondo dlrectiel deJa ObH,....otOf abs..uvQIQ(~uI 3131Masa Maso obse/'VOtoruiul
38 Poetlta apotoMvl fato 38 POftltO oporohJ1u1
foto
39 Aparatul fato
39 Aporo,uI (do
19 Ind!colQf Indicator dlt de ~Ull ~UlI aMi OM! 19
2929lampa lompaon-rnab!16 orieNOhl'a
sub mftrollor spale ..o40Blinda) 811ndoJ sub mltrollor spot~
ZO COlenol COf.noj pl. pt. Pfotectla protectla camenlilof comenzilot' 20
. roctwt. 30 30Tocul Tocul p:sIoluiul plstofululptpt. rod~
4' Mllroll.la PWU dIn botul QVlon~ ., Mlfronefo PWU din botul ovlonuNI
31 31 Mllratl4!l(o Mllror..ra laI.mIa Iotercla
-""....-.....
.. ---~ '~ - .....
--._~-=... I
-.--~._-- __ .
-_._~" -
------
,---~
"
1313 n..10].1 MolaNi
"2 42 Sut.D. But.n. d.d. OM aet comprimat cotnprtmat
7414~ ~ndoNI
43 .. 3 R.zervor Rotervord. d. 1,11.11. uf.lu1 dela delocomundo COIT\(,IndovoJ.~IOI vol.~IOfde dohlJMf$U#. hlpefw#.
53 53 ColectOlul Col.dorvl de de beNln4 bendna
63 .. metalica 63 Cuf Cutte melolicll pt. pt. IC\JI. Kul •
.U A4 Separator $eporotOl d. d. uletu 1,11"",
54 pida 54 Galireo Galireo raropld6
b4 b4 Cutia Cutia de decortu~ cortule oQ ml/raherel m\t(Qberel lnfericor. Inf.rlcar.
.645 Scheletul Schel.NI musonulW musonuful
7676Coronalul COI'enoJulrotii tofilo. decood6 ocoda
65 65 R.,e!"',?, Rele",?, de de bentln4 bel'\t!~ No. No. 22
6S ~r.t. fuwlo)ului 66 Fef. F.r.slr. fuwloJuiut
111lt,oetlo n OI
(6 46 Forul Farul do d. olerisaJ olorlsa)
5b 1 c.a blna pIlotukA 56 PodeolKl PodeQuo d.d. Inlror. Intrer. 11'In (oblno pUotului
66 66 Prlto Prim pt. pt. ItIcOldrea ~lz.Ireocomblnn combineL mlttol\ofulul mltrollon.d~
.7 41 MoIOfo,.d Mol"", .. electric ,Iechle pt. pl. far r...
57 leclrlc 57 Ac\.!mulolOful AcvmulolorvJ ~electric
67 v40nulul 61 Mitrolr.ro Mitrallera d. sub sub burta burto aovIonuiul
.8 48 AiN ~Rru d. d. benlin6 benlln6
68 68 Ac\ImUlotOf AcumuiotOf pt. pt. deschld.rea deschlder-a trop.1or hop.1ot IansotoNlui IoMOloNiul
68 68 Tropa Trapo mIlraU.,M mlhoU.rel Inf.,1oore Inferkxlttl
de
49 "9 Tr.nul it.nul de d. oterl&Ol oterlsof
&9 £.9 LanKllarui lonsolorul de d. bombe bomb. vertk;aI. vertkol.
69 69 Comanda Comondo10"1 rotIl de d. coada cood4
60 POftlla Ir.nu\ut 5O.Portito henulul d. d. ol.Nof olerbol
I:JJ HJ Puntea Punteo d. dft Ire<;.re tree.,. plin prin cabina coblno bomb.1ot bombtllor
70 70 fenx6 F_6 d. d.~PfIJltt 'P'1]ln
61 51 Rel.rvOf Rezervor d. d. bondr4 bendr4
61 61 M6ner M6ner pl. pl. pompa pompa d. d. benzl~ bendna
11II Su'vPuI W d. d.oeglaJ "",lot
62 . sw;u.t. 62 Cuti" Cutifl' din din lemn lemn pt pt. sc;u!.
12 Ampenojul MopenojoA """""'" o
'-"i.,
62 Se<.IOf cu 52·s.cIOf C\I1t-vI., pt. pt.c-da C..Qo voIet. ¥OIet.rodlotoNIuI rodJotoruiuId. d.op6 op6
32
!
/
\
\
1616Roo1o Rooto d. d.
\ \
\ \
\
\
®
~
69
70
s.u•.
7818Reu .....pIpi dl
8080Moc,,", Macoropl. pt.bonlI>e bomb. 8181 lonsoiOlul. lomotONl",.,,;col verticalct.dt ;#pi 82 82lNl6 TMlI &anUala ~ nlta,O
~_s' •
AI RB RBUS, cu sediul sediu l la la a AI US, cu
-e ;")., Franţa, Franta, produce produce av avioaioa-
~i marfă marfa,, tru pasageri pasageri ŞI aa'a e pen tru e Şi-a inceput 969. Primul zbor inceput " .!, ::lIle 1969. Primul QBUSSi-a (A 300) 300) zbor avut loc loc În in ::IBUS (A aa avut • primul pn mul serviciu serviciu programat program at '- <974. Pina in in prezent prezent s-au s·au 974. Pină -50 avioane avioane mari mari de transtrans-50
~
~~~~iii==s~~,;=::S;:;~~~~~~§t~~~~t1~~~~IIi~:;qt ~~~~; ; ; :;;;:;==~::E,~E:::;~~~~~;§§;;~~~~fj~~~~~ifi~Y~~~
a~ero e'
proprietari proprietari
5 ~I'll E E :-::1
s~nt s~nt
ai ai
AIRBUS AIRBUS
A erospat iale Aerospaţiale
Deu tsche Airbus Airbus (37,9%), iJeutsche Aerospace (20%), CASA CASA o\eros pace (20%),
~a"ele Airbus se se Încadrează incadreaza ~a"ele ementarile europene europene de de navi•; "'''''entările re aeriană, aeriana, combinind cele cele - a-e S:'Ilgente • ., gente criterii criterii provenind proven ind cerinte '' naţionale. nation ale. A : 'entele = .,rltele cerinţe ~ i de Adminiscertificat ŞI II iost os certificat ~ ed erala a a Aviaţiei Aviatiei din SUA. SUA. ::ederală -: paiele palele aeriene 'C companii aeriene oJ 'Il 'n dotare dot are astfel de aeronave aeron ave A .r France, France, Alitalia, Air Air AfriAfr i,! r India, India, Lufţhansa, Lufthansa, Iberia, Iberia, ~, o(clw ait, Egyptair, Sabena, Sabena, uwait, a' Singapore, Singapore, Scandinavian, Scandinavian, ~ Th Th ai , Varig Varig etc. pentru pasageri este ;:acltate& cltatea pentru aD la. la, in in configuraţie configuratie de de şase, ~ase , a!:l opt sau nouă noua locuri locuri pe pe rind ., 0"\ alea cargo cargo este de de asemealea adaptabila (maximum 50,3 50,3 t). t) . adaptabilă au :::'r 'atea sistemelor Airbus au )z uv e reglare/control de reglare/control El ectronic Centralised Centralised AirElectronic onit or) , Acesta Acesta este un mo·onitor). CU douăs douas pprezece dispozitive ." rezece dispozitive €) diferite de de prezentare prezentare a )' pentru pentru totalitatea totalitatea sisteme sisteme'· - cabi ca bina echi pajului. Mai sînt sint na echip ajului. Mai dlspozit ive indicatoare indi catoare la tatae dispozitive :le bord, bord o Folosindu Folosindu-se doua oe -se două calo dice, pe ecran apar: ca odice, - orm atii detaliate cu dia··ormaţii a e sistemelor ~: a esaje multiple de avizare şi ~i ~esaJe 'e lim li mitele operationale re'e itele operaţionale 'e dlspuse În in ordine logică logica.. e dispuse ar-.ui digital digital ECAM ECAM furnie'"'v moni· Jloace alternative de moni'e sistemelor pentru perltru o0 mai e a sistemelor ranta, in orice 5Sigu gura nţă, oferind În !- echipajului echipajului informaţiile informatiile de ,I'e nevoie. 'e -evoi e. e'-ulI de protecţie protectie Împotriva impot riva e~U gheti i acoperă acoper a apr ap[oximativ gheţii oximativ : - suprafaţa suprafata aripilor. In cabina "cli improspatat este u aerul Împrospătat Sa poate poate alege in insa ~i o 0 vaSe să şi econom ica" daci! se doeconomi că" daca Ic~orindu-se con sumul de cşorindu-se consumul Jstlb:i la la viteza de croazieră. croaziera. _s'lbll hi drau liicc la Airbus Airbus cucu ee::lulI hidraul e~ zece surse separte de eners '.,d o0 mare siguranţa siguranta prin prin •'x sfnd ina t'ansferului ansferului de energie îne ee. acest tip de avioane exista aze- 'oare separate de com, arlpl in cazul vreu nei se poate separa rezervorul P'I CaDaC) atea de sepac' zo are a rezervoarelor in~'ea se face l':1a so lar e 8-
•••••
CONVERTIBlE CONVER11BlE
luarea conţinutului continutului de carburant carburant luarea este mai mai pprecisa. este reci să. Flapsurile, Fl apsu rile, eleroanele, dispozitivel e secundare, suprafeţele suprafetele de divele recti onare recţion a re la Airbus dispun de electronica di digitala, operind confo conform tronică gitală, operÎnd rm unor programe computerizate. asigurarea integritatii sistePentru asi gurarea integ ri tăţii melor crit cri t ice, ice, fiecare fiecare semnal trece prin două doua perechi de canale, fiecare dlntre acestea folosind foloslnd programe dintre de cal cu lator diferite, dar comple- ' mentare pentru o 0 dublă dubla verificare. Airbus are două doua rezervoare de Airbus stingere a flflacarilor ăcărilor pentru fiecare motor, iar temperatura carlingii motor, este control controlata ată prin ECAM, Noua ggenerat e ne r aţ ie de avioane produse de ac aceasta firma bazeaza eastă fi rmă se bazează pe experienţa experi enta Airbus Air bus de mai mult de un milion mil ion şi ~i jumătate jumatate ore de zbor În in intreaga ale celor peste lumea întreagă 210 A300 anterioare anterioare,
MARIA TRANDAFIR MARIA
A 300 300 A
locurl locuri independen l a de de zbor zbor independenta (in mil mile ma ri ne) (in e marine) , motoare motoare anvergura rgura arip aripilor ilor anve lungi ng ime lu me inallime înălţime greutate maximă maxima greutate la decolare decolare la data llansarii data ansăr ii
~
l
-U
'<
O
locu ri locuri d e zbor zbor iindependen\a nde p endenţa de (in mi mile le marine) marine) (în motoare motoare data llansarii data an să r ii
267 Z67 3600/4350 3600/4350 CF6-60 C2/ C21 CF6-80 JT9D / PW 4000 4000 JT9D/PW 44,64 m 44,84 m 53, 62 m 53,62 m m 16,53 m 165-171 ,7 tt 165-171,7
CF-60 C2 C2 CF-80 PW 4000 4000 JT9D / PW JT9D 43,90 m 4390 m 46,66 m 46,66 m 15,60 m m 15.80 136,6-157 138,6-157 t
mai 1969 1969 mai
iul ie 1978 1976 iulie A 330 330 A ,328 ·328 5000 5000
C C
262- 29 262-29 6a! 6e! CF CI'
CF 680 680 C2/PW C2/ PW 4000 4000 CF iunie 1967 iun ie 1987
,
I
,f
t-, i-o o , O
.
Oesene tf~ IUl IUl)j D esent de
+ +
GARA
• ....
_~_~-""=-
_ ____ ...L.,.......-
_ _.....&.._
_ _ __
~
_. ......
" - ::
Dupauscareauscarea-beţelor belelorveverticale treD upă rt ica le amamtrecutlalaexecutarea executareapere pereli lor.Aceştia Ace~tiasint sint ţi l or. cut
realizalidin dincarton cartontăiat !aiatla la(jimensiunile aimensiunile realizaţi inallimea trebuie săsa fi efie necesare. Înălţ necesare. i mea lorlor trebuie constanta peste peste tottot ( inălt (inaltime cons ideconstantă l me cons ideratapină pinala laincep in ceputul etajului rată utul etajul ui 1).I). Uilimea pere tilor am socolit-o de Lăţi m ea pereţilor am socotit-o de la la marg ineageamului geamul uip ină pinala lacocOil. Fiecare lţ . Fiecare marginea bucata perele(18(18bubucati) fostmăsu masubuc ată dede perete c ăţi) a a fost rata,trasată trasatapepecarton. carton,t ăiată laiat aşi silipită lipitase-serată, para!. . . parat. Pina uscareapeperelilor trecutla la Pin ă la lauscarea reţ i lor amamtrecut tiiierea unor unor b ucaţi bucati dede c arton carto n avind av ind tăierea form maijos. jos.AcAcestea sintnecesare necesa re estea sint form a adedemai pentrudelimitarea del imitareainălţi inallimii geamuri lorşi ~i mii geamurilor pentru avindşi sirolroldedein finfrumuselare. Ele uşusilor, ilor, avind rum u seţa re . Ele fostlipite lipitein indreptul dreptulgeamurilor geamurilorş i ~iu şi u ~i auaufost lor, perete, l oate acelasi nivel. lor, pepe perete, toate la la acelaşi nivel. Apoiamamtrecut trecutla laexecutarea executareageamurigeamuriApoi propriu-zise. Acesteasint sintrealizate realizate Jorjor propriu-i ise. Acestea gl astăiat tiii atin inaşa a~afelfelincit incitsăsain-indi nplexigl plexi as din capaexact exactin inlăcaşul laca ~ uldintre dintrecele celedot' dol' c apă bebele ţe verticale. verticale.
.
Du pa I'plrea p,:lu pă 'p ,rea acestora am trecllt trecut la IIIPrea stlngh iilor geamuiul geamulu i ş~ii margIn marg lnilor. tostongh iolor ilor. folosind lemnul.' lipitt pe vverticala. la lemnul. Am lipi ert i ca l ă . Ia mijljl oc oc.. un bet i~or ori beţ iş o r ceva mai lat. iar pe orimi zontal a.. Ia la o 0 inallime z o ntal ă inălţime mai mare decit jjuumatatea geamul ui.. do doua bucatele 0 mă t ate a geamului uă buc ăţel e de o pa rte şi ~i de alta a celu i ve rtical . tot puţ pulin in restul.l. Pe margine marg ine au mai inalte decit restu fost betţii~oa mai subţi subtiri. fos t lilipite pite be şoa ra mai ri . simboliorizontala au mai fost tost zind tocu l. Tot pe orizontală puse şi ~ i 10 10 bbeli~oare foarte subtiri. 'cite 5 eţi şoare sub ţi r i. ·cite tiecare celui vertic al . Ia la disde fie care parte a cel ui vertical tannţte bel i şor ~or de la fiecare tiecare ta e egale. Fiecare beţ geam a fost masurat in parte. parte. tăiat taiat ş~ii apoi lipit pe suprafala plexiglasul ui. La u ~i li pit suprafaţa uşi constru ctia fel. cu deosebirea ca con str u cţi a a fost la fel. că 0 bucata ma maii Iată lata de lemn . jos a fost llipita ipi tă o beli~oa l e tre buie să sa aibă aiba aceeaşi aceea~i Toate beţi şoa re le grosime. Timpul necesar rea realizarii grosime. l izării unui u~ a a fost de cca 30 misingur geam sau uşă nute . nute. trecut Dupa realizarea parterulu i. am trec După ut acoperi~ulu ş ulu i din mijloc. la construirea acoperi Pentru aceasta am lipit o0 serie de beţe bete Pentru aju tat oaa re re pentru fixarea carton cartonulu in ajutăto uluii În parte a care este spre peron . acoper acoperii şul $ul a partea fostt prelun git ş$ii peste adincitura adincitu ra execuexecu fos cele două doua corpuri' corpuri ' exterioare tata intre cele tată cladirii. i r i i. ale clăd Apoi am trecut t rec ut la executa rea prim ulu uluii Apoi reali zat din din carton lipit ela j. Acesta Acesla a fost realizat etaj. pe marginea ssuperioara cartonului pe u perioară a carton ului parterulu i. Doar la colţuri colluri mai ma i sint sint beţe bete parterului. consollidare idare ş~ii asiguraas igurade chibrit ,. pentru .conso In partea mai inaltă inalta aa e rticalităţii. in rea vverticalitatii. garii am mai construit construit un etaj. etaj . mul multt mai g ăr i i am ca dimensiuni. Realizarea Real izarea acestor mic ca doua s-a făcut facut asem asemanator a d ou ă etaje s-a ănător cu a ca geam geamurile parterulluui. cu deosebirea deosebirea că i. cu uril e parteru tost lip lipite car(plex iglasul (plexig lasul ) au fost ite pe pe spatele cartonul ui. Acoperişul Acoperi$ul este 'executat executat ca şi $i tonului. cel din mijloc. am Dupa lucrari am D up ă terminarea acestor lucrări realizarea balcona~ellor or pentru pentru trecut la rea lizarea balconaşe ori ş~ii a stilpilor ve vert icali. realitate rt ir:al i. care in realitate fl ori sustin aco peri$ul din mijloc. din fala garii s u sţ in a co p erişul din din faţa garii (pa rtea dinspre peron peron)).. (partea Balcona ~ele sint di din carton . iar iar stilp stilpii Ba lconaşele n carton. ii bele de de chibrit. chibrit. din beţe Scindurile. care există exist a in in realitate. realitate. Scind urile. care la pripriapliicate cate pe ssuprafala pereti de la apl u prafa ţa pe reţ i llor o r de mull etaj. sint sint ffacute unele din din fişi fi$iii ininmu ăcu te unele de carton carton.. altele altele din beţi beti$oare ş oare de guste de lemn.. toate loate av avind aceea$ii Ilati me $i grogroind aceeaş ă1 im e şi lemn . sime. Vopsirea case i a fost fost făcută facuta cu cu temtemVops irea casei cu vopsele vopsele de de ulei. Cu Cu vopsele vopsele de de pera ş~ii cu au fost vopsite :: balco balcon a~e lee pentru pentru ulei au n aşel m n işoa ~ oarele r ele de de pe pe fl ori ; stilpii vert verticali; flori; icali; lle emni Acestea fost vopsite vo psite pereti ii etaju elajulu pereţi lu i 1.I. Acest ea au fost de crom. crom. cu verde de Restul gări gari ii a fost vopsit vopsit cu cu lempera. tempera. Restu Caramizil e au au fost fost sugerate sugerate prin prin trasa trasarea rea Cărămiz ile vopsea neag neagra de tempera tempera aa margin margi nicu vopsea ră de Ila nu marul ,1.. Dup lor lor lor lor.. cu cu pensu pensula numarul Dupăa vopvopsire am real realizat floril.e din balco ba l connaşe a ~e ş~i i sire izat flo rile din cel e agăţate agatat e de de .a coperi~. Florile Fiorile ddin balcele acoperoş. in balconaşe şchi punccOr1a ~e au au fost fost făcute lacute din din mu mu~chi punccu ddiferi te culori cul ori de de ulei. ulei. tat cu iferite de aacope r i~ sint sint Ghi vecele atirnate atim ate de c o pe riş Ghivecele realizate reali zate dintr-o dintr-o bucăţică bucaticii de de foaie foa ie de de plumb. pentru aa .li grele, ccu rbata cu cu ajuajuplumb. fi grele, u rbată toru l unui pun ctator foarte tocit, ~i sint torul unui pu nctator foarte tocit , şi sint de aţă ala agatate d e' acoperi acoperiş$ prin prin trei trei fire fire de agăţ ate de' neagra. Fiorile di dinn ele ele sint sint realizate real izate astastn eagră. Florile fel :: cele cele care care se se Iasă lasa in in jos jos sint sint făcute facute di dinnfel tr-un de aţă ala de de ci ciorap de damă dama dat dat cu cu tr-u n fir de orap de aracet ş~ii apoi apoi trecut trecut prin p rin rum rumegu fin aracet eg u ş~ fin vopsit cu cu verde. verde. După Dupa uSCiirea uscarea rum rumeguegu vopsit şului ife~ului firul firul aa fost fost tăiat tiiiat la la dimensiuf1i dimensiuni ddifeele fiind ite de rite, buciil elele fiind lip lipite de marginea marginea rite, bucăţel gh iveciului. lui. Ce Cellelalte elalte flori flori au au fost fost reali reali-ghiveciu zatee ca ca acelea acelea din din balconaşe. balcona~e . zat Dup ă termi narea ucţiei, , inclusiv Dupa termin area const constrructiei inc lusiv vopsitul. am am dezli dezlipif p it-o de pe pe placaj. pl acaj. ururvopsitul. -o de a~ezată ata in in locul locul rezervat rezervat pe pe mind ssa fi e aşez mind ă fie ddiorama. i oram ă. .. Timpul pentru pen tru realizarea realizarea totală totala aa fost fost Timpul de peste peste o0 săptămină saptam ina.. lucrind lucrind cite cite 3-4 3-4 de ore pe pe zi. zi. ore
ROBERT-CRISTIAN GHEBARU GHEBARU ROBERT-CRISTIAN
SUM.. SUMM.
sint diverse, diverse, at atit cit şi $i subIecsubi ecBOlAN RADU, Bra,ov. i, i i vom transmite transmlte it oobiective, BOIAN bi ective , cit tov.. Dan lIoiu mulţum multumirile Cifrele i rile dv. Cif rele de tov titive. ve. JORZ ION, Socen Sacenl, Cara,-Severln. Vom P-51 semn ifii caţii cat ii foarte fo arte prepe P51 B aveau semnif Z ION, l, Cara ş -Severln . Vom JOR sa satisfacem satisfacem so solicitarile pacate, le-am primit la re redactie dv . cise. Din păcate, dacţie incerca să l ici tările dv. mult prea tirziu pentru pent ru a le Ie publica. publica. NEMETH ATTILA, Bucu Bucure,tI. Va pute!1 re,tI. Vă putetI Plle,11. Vă Va asirevista şi si in lun lunil decembrie ş$1i GRIGORESCU ADRIAN, Plte,tI. ilee decembrie abona la revistă ianuarie. Pentru aceasta aceasta este este suficient sulicient ssa guram ca, vorba dv dv., sa o0 "ţinem "linem tot gur ă m că, ., o0 să ianu arie. Pentru ă Page 22 -- Last Last five five Y' yl Page a~a".. Vă Va felicităm felicitam pentru real realizari ~i pamergeli la la oficiu oliciul po posta de care care aparaparaşa" iz ă ri şi mergeţi şta ll de 3-10-11 -- Am Am Pages Pag .. 3-10-11 siune. Vom incerca să sa afectăm afectam mai mult ţtineti. ineţi. st ruction of the the rr struct ion of STOICA CONSTANTIN, CONSTAN TIN, Gala spatiu Galati. Nu detidetispaţi u navelor celebre. STOICA ţI. Nu in aa man manuscript usc ript in lOAN, Braşov. Bra,ov. Ultimele Informainformanem datele datele solicitate, solicitate, da darr le Ie puteţi puteti ap aproLUNGU IOAN, ro nem (1 509-1 579) inc (1509-1579) Inc xi ma porni po m in de la la ipoteza ipoteza că ca un un servant servant tii. pe care le-am Ie-am primit prim it la redacţ redactie ne inţii ie ne ndd de xima ever mentioned mentioned t ever dica aparitia in cu rind in magazinele Va mullum im pentru are 1,75 m inaltime. dică apar i ţia in magazinele are 1,75 m ină l ţim e. V ă mu l ţ umim pentru ket. ket. kit-uri noi noi de apre ci eri. CENTROCOOP a unor kit-uri aprecieri. 4-9 -- The The firs tirstt Cc Pages .. 4-9 Pag avioane ~i nave. nave . Dacă Daca credem credem no noii că ca au au IONESCU DAN DANIEL, IEL, Bu Bucu cure,tI. Pentru avioa ne şi IONESCU r eşti. Pent ru man ian Navy Navy "EI, "EI manian IX-a aveţ ave!ii mu mult fantezie, dar dar dedesa aapara, puteli crede şi si dv. clasa a IX-a să pară, puteţi ltăa fantezie, ed in in 1888 1888. m is ioned mision 9, SC. MA NEA CRISTIAN, Sir. Gherea, bl. se nele sint necorespu nzatoare. MANEA Str. Gherea. sc. senele sint neco respun zăt o are . Pages 12-15 12-15 -- Ro Romal mal Pag81 et. 2, ap. 10, Micro V, 5100, 5100. Buzău, Buziu, do~ONERIU HORIA, HORIA, Br Bra,ov. Nu este este rea rea A, el. ŞONERIU a,ov. Nu cush ion vehicles sh io n vehic les (( cu reste să sa facă faca schimb schimb de de planuri plan uri,, fo fotografii ideea unui u nui elicopter elicopter ce ce poate poate fifi confecţio confecl ioreşte tografii'' ideea Pages 18-17 The Pag81 18-17 The ss $i orice alt alt fel de documentaţie documentatie despre despre indoit si lipit. li pit. Mai Mai trebuie trebu ie nat din ccarton şi nat arto n Înd oit şi red vehicles veh icles o01 red Hurricane, mai ales cele cu inmatriculare e. . insa lu crat pe desen Hurricane, mai ales in mat riculare . in să lucrat pe desene. Army" presents presents Army" TRI FA N GEORGIAN, GEORGIAN, Plole,tI. Plole, l !. Nu Nu putem pulem romaneasca. român ească . TRIFAN manufact u 1914" manufaclu 1914" CRISTlAN, Aleea Mozalculul Mozalculul sa vă va aaprovizionam cu mat materiale. PETRESCU CRISTIAN, să provizionăm cu eriale. Works. Works. 3, bl. B3, IC. sc. C, C, el. et. 2, ap. ap. 82, 82, sector sector 2, 2, MU~AT B OGDAN, Răd Riidiull Nici una una dindin3, MU ŞAT BOGDAN, ăuţ l . Nici Pages 18-21 -- The The II Pag .. 18-21 73416 Bucureşti, Bucure,U, ddore$te sa coresponcoresponnu se se pot pgtririveste vetre cocile cocll e me menlionate o reşte să tre nţion a te nu veşte veroad Pacific Pac ific 231 231 road re de de ra rachete. Incercati sa deteii purtăt pu rt atga pe teme legate legate de modeli modelismul ferodeze pe smul feroc;>a re chete. Înce rcaţi să dele included in the the S(Sl incl uded in confecli on singur. viar . viar. oo co n fe cţio n aali ţi sing ur. g" Modelin Modeling" D-tru 2. 2, DOBRESCU RESCU ROBERT, ROBE RT, Str. Sir. Pene Pene D-tru Zaliu.. Nu Nu deţinem detinem PRODAN NICOLAE, Zalău PR ODAN NICOLAE, DOB Pages 22- 27 2.7 -- ..."J}3" ."JB,S7~ Pag .. 22S-H planuri constructive constructive pentru pentru motoare motoare bl. J7, J7, IC. sc. O, D, et el 3, 3, ap. ap. 45, 45, sector secl or 3, 3, 74694 74694 nici planuri bl. nian licen licence pre nian ce prc reactie şi $i nici nici schemele scheme Ie electrice electrice ale ale Bucure,tl, sa facă faca schimb schimb de de rerecu reacţie Bucure şti, ddoreste ore şte să Brasov for for the the \\ Braşov publicate. viste.. avioanelor publicate. viste voia-Marchetti 79 79 voia-Marchetti NICULA ADRIA ADR IAN, Aleea M Miiclnulul 1A, bl. bl. RADU NICOLAE. NICOLAE, Str. Str. Lunca Lunca Pomostulul, Pomoslulul, NICULA N, Aleea ăclnulul 1A, RADU series had aa lot lot of of seri es had 452, IC. C, et. 9, ap, 127, secl or · 6, Bucusc. 2, 2, ap. ap. 2, 1700 Re,lţa, Re,lta, jud. jud. CaCabl. F3, sc. 452, IC. C, el. 9, ap, 127, lector 6, Bueuvements.. vements cauta documentaţie documentatie pentru pentru re,tl,, cau cautii planu ri pentru pentru IL IL 62, 62, IL IL 18, 18, Tu Tu ra,-Severln, caută re,tI t ă planuri 28-29 -- In In the the Pages 28-29 Pag81 avioanele B B 17 ş$ii B B 24. 24. ~i BN BN 2. 2. 144 şi aVIoanele 144 lion " section section isis thi thi tion" MIHAl, BBaciu. Am pu publicat planuri LUCA MIHAI, RADU DAN, Belu" Belu,. Nu Nu deţinem detinem deocamdeocam RADU LUCA acău. Am bl icat pl anu ri IRBUS 300. 300. AAIRBUS va ură uram realiza!i pentru B B 767. 767. Noi Noi vă fototodata planurile pentru pentru aeromodel aeromodel şi~I fo dată pentru m ssa ă vva ă real i zaţi Page 30 30 -- The The ,ABC ,,ABC" " ss page visul şi~i ssa I. A.R.-ului 99 de de anan ajungeli pilot pilot de de linie. linie. grafii de de detaliu detaliu ale ale IAR. -ului 99 grafii visul ă ajungeţi Quic k metho method to aa Quick d to trenament şi IORGA ANDREI, ANDREI, Negoe,tI, Negoe, ll, 8328, ~i şcoală ~coala. . MI MIG 29 este este pregatit pregatit 8328, judeţul judetul G 29 trenament IORGA stali on of cardboar stat ion of cardboa r i~i aşteap a~teapta rind ul. Ciliira,l, la schimb schimb un un set set trenu trenu-pentru ru tipa tiparr şi~i işi pent tă rindul. Căl ăra,l, ddoreste o reşte la leI 12 CIOBANU BERNA BERNARD, la,l. Este Este foarte foarte inin12 mm mm cont contra set 16, 16,5 mm format lormat din din CIOBANU RO, la,1. leţ ra set 5 mm teresanta ideea ideea de de aa prezenta prezenta şi ~i in in revista revista BR 55 55 şsii un un vagon vagon.. sina, l locomotiva teresantă şină, oco motivă BR URS EMILlAN, EMILIAN, Vărmo noastra o0 "paradă "parada aa navete navetelor", a$a cum cum Virmoga nr. 83, 83, 2728, 2728, Jud. jud. noastră lor". aşa URS ga nr. tehnica.. DeocamDeocamaparut in in Ştiinţă $ti inta şi~i tehnică Hunedoara, doreşte doreste ssa sc himb de de aa apărut Hunedoara, ă ffaea ac ă schimb data căutăm cautam cit cit mai mai multe multe fotografii fotografii ale ale revis te Mo delism ~i Tehn ium . dată rev iste Modelism şi Tehni um. navetei Buran. Buran . Pentru Pentru racheta racheta Energh Energhia BOGDAN VL VLADO IA NU, Cr Cralova. Este te navetei ia BOGDAN AD OIANU, aIova . Es planurile au fost fost deja deja pregătite pregatite.. vo rba despre despre nu numarul 3/ 1984. 1984. plan urile au măru l 3/ vorba STANCIOIU, Camll lamanGEORGE ~TE FANC U CHRISTIAN, CHRI STIAN, Aleea Aleea T. T. NecuNecuGEORGE STANCIOIU, Camll lamanŞTEFA NCU lal 39, de.cu, Bucure,tI. Bucure,ll. Pe Pentru detalii suplimen suplimen-39, bl. bl. 959, 959, IC. I C. O, D, el. et. 2, 2, ap. ap. 7, 7, Iaşi la,1 de.cu, ntru detalii lai tare luati luati legătura legatura cu cu Federaţia Federatia de de ModeMod e6600, doreşte dore~te să sa ffaca schimburi mburi de de proprotare 6800, acă schi gra me pentru pentru calc lism, tel. tel. 11 11 79 79 70/ 70/140. cal culatoarele persona le, 140. lism, grame ulatoare le personale, mai ales ales in FODOR CATALIN, CATALlN, Chl Chlrllii Alexandru, in domeniul dom eniu l ssiim mulari lor de de pilopiloFODOR r llă Alexandru, mai u lă ri lor ~mleul SlIvanlel. Slivaniel. Solicitările Solicitarile dv. dv. P9t P9t umumŞlmleul taj . taj. CTp.. 22 -- CCO)l;epmaHII O ~epffi a HH Problema materialelor materialelor special specializale pen- .CTp In mod mod pie revista revista pentru pentru următor urmatorii 5 ani. ani. In ii 5 ple Problema izate penCTp .. 33 -- BOCCTaHOB.l tru modelişti modelisti este este departe departe de de aa fifi solu sigur citeva citeva dintre dintre ele ele au au să sa apară apara.. solulioBocCTaROB;] sigur ţ io tru CTp 48, Volum ull de de desfacere desfacere fiind fiind relativ re lativ CHESARU IONEL, IONEL, Str. Sir. Ioan loan Slavlcl Slavlcl 48, CHESARU nnata. ată . Volumu HOHpO)l;a Xaac j H OHpoAa Xaac mic, el 6100 Brăila Brilla,, doreşte dore$te să sa facă laca sch schimb de el nu nu poate poate interesa interesa mari mariii produ produca6100 imb de că ' mic, .IIepBaR IlepBaR Tp TpeXCTyr eXCn'{ tori şi$i de de aceea aceea este este binevenită bi nevenita ideea ideea reviste MODELlSM. MODELISM. tori reviste KeTa.. ReTa unor cluburi cluburi de de aa se se aautofi nanla prin pri n proprounor u tofi nanţa BOGDAN, Str. Sir. AI. AI . Parva Parva 9, 9, bl. bl. GIUGEA BOGDAN, GIUGEA CTp.. 4-9 4- 9 -- IIepBbI' IIepBhlt de model modele. ducţia cli a de du e. CTp D18, 18, IC. IC. O, D, el. et. IV, IV, ap. ap. 40, 40, lector sector 6, 6, BucuBucuD COSTEA SABIN, SABIN, Tecuci, Tecucl, MOLD MOLDOVAN COSTEA OVAN \
I
·;~·:.:; Redaclia
revistei ./ ' .:. -:."" :...'·o··.M odelism .' '. ·.:.', . ·. ureazd'. :tuturorcititorilor, .";,,........ .' " colahoratorilor . C . c ' . ,:,. $r~impatizanlilor . sai , " ,jL'A :MULTI ANI! 0...
.
CTp . 16-1? 16- 17 -- BpoRea B p oReR CTp. hle 6bIJIlf O.h1JIH IIII c:aal'iffi CHa o", ppbIe CHOtt apMHH: r AP CK o~ apj\m lf ; rA P CTp. 18-21 18-21 -- Hal' H aR CTp. MOp;eJIb nnapoB ap o Bos: oa ~ MOp;eJlh AeTaJIH,, Ha6pocKll Ha6po cKIl ,Il;eTaJIH HMelUf op;Horo op;Hor o qe qe HMBfIlf CTp. 22-2 22-27 CaMo;re 7 -- CaM o;1e CTp. HhI BB PPYMhIHIUI; YMhlHHH: HhI CaBOfl u~eHaHfl eH8lfH CaB ofl -OC~eCTIIJIfleMbI Mhltl:n OCy~eCTllJIRe
lIAP Bp BpalIloB. RAP aIIl oB. CTP .28-29 28-29 -- PPyOP yO P CTp. MeHHafl aBH aBHa~lffl a ~Hfl MeHHaH JIfleT CaMOJIeT CaMOJIeT AF All JIfleT 30 Ami CTp.. 30 CTp ,Il;JIfl rrp ep;cTaBJIfle M Hal RaJ rrpe;O;CTaBJ IfleM CTp OHTb Kap KapT OHE CTpOlfTh ToH~
'lJHTaTem CO~aJIHCTH1JeCRIIX COIUlaJIHCTHqeCRHX CTpaB cTpaH MOrYT MoryT HHTepeCOBaTLCH HRTepeCOBaTbCH nO~nIlCIWM no~nHCROM BB n01JTOBO noqTOBO it ft OT~eJIeHll OT~eJIe1lll nn qHTaTem KOTOPOMY OBil ORR npIlBa~JIemaT. npHHa~JIemaT. ROTOPOMY For For one one year year subscrlptlon subscription (4 (4 issues) issues) send send 10 10 $$ USA USA or or ROMPRESFILA TELIA, export-Import export-import pres pres ROMPRESFILATELIA, equlvalent equivalent to: to: USA Pour un un an an d'abonnement d'abonnement (4 (4 numeros) numeros) envoyez envoyez 10 10 $$ USA Pour PO Box Box 12201 12201 Bucureşti, Bucure,ti, Calea Calea Grlvlţel Gr1vl1el PO ou ou I'equlvalent I'equlvalent a: a: telex 10376. 10376. MODELISM MODEl:.ISM -- ISSN ISSN 42431. 42431. telex FUr eln eln Jahr jahr abonnement abonnement (4 (4 nummern) nummern) senden senden 10 10 $$ USA USA Fur oder oder glelchwertig: glelchwertlg:
Adresse Adresse de de corresponaence: corresponaence: Adresse Adresse der der redactlon: redaction: Correspondence Correspondence adresse: adresse: Redactor-şef: Redactor~ef:
MODELISM, Plata Plata Scinteii Scinteii 1, 1, cod cod 79784, 79784, Bu Bu MODELISM,
Ing. BESCU Ing. IOAN lOAN AL ALBESCU Redactor~ef adjunct adjunct prof. prof, GHEORGHE GHEORGHE BADEA BADEA Redactor-şef
executat la TTlpar i pa r uul l ex ecutat la Combinatul Poliggrafic Co m b inatul Poli r afi c
gAsJ Revlsta poat poate Revista e fiII gă ls 86 In catalogul pre 1" 1qAJI InIn g~g ACU2 Do.... ....... .~ n 1<1JU1
IIia 86 in catalogul pre
r" tu,.
J~ IO~
TARA/UNGÂ
printre primele avioane avioane SAVOIA SAVOIA 79 79 B, B, sosite sosite din din Italia, Ualia, s-a s-a aflat aflat şi ~i bombar bombar-8 august 1938... printre numarul 9 pilotat pilotat - in in raidul Cam Cameri, Milano, Gorizia, Gorizia, Zagreb, Zagreb, Arad, Arad, Braşov Bra~ov .:....:... de de locolocodierul numărul eri, Milano, tenentt comandorul Ioan loan P. Cristescu, Cristescu, viitorul viitorul comandant comandantal Flotilei 22 Bombardament Bombardament -- Savoia Savoia.. tenen al Flotilei
• 22 noiembrie 1944. Abia desprinzîndu-se desprin2indu-se din din noroaiele noroaiele aerodroamelor aerodroamelor desfundate desfundate de de ploi, ploi, au decolat decolat de de pe pe Oradea -- la la orele orele 15.10 15.10 -- însoţite insotite de de Ju-uJu-ubombardierele Escadrilei Savoia au rile Escadrilei Ju 88, în in prima lor lor misiune misiune pe pe frontul frontul de de vest... vest... Obiectivele: Obiectivele: Seregeleyes Sere gel eyes pentru pentru riie Escadrila 72; 72; Escadrila 82 va va ataca ataca nodul nodul de cale cale ferată ferata de de la la Szekesfehervar, Szekesfehervar, iar iar Ju-urile Ju-urile 88 88 Escadrila Perkata. Laconic, carnetu carnetull de zbor zbor al locotenentului locotenentului aviator aviator Eusebiu Eusebiu Hladiuc Hladiuc consemnează: consemneaza: 1944 -'- S.F. 218 -- Bombardament Bombardament real real Szekesfehervar -- (durata (durata de de zbor:) zbor:) 1. 1. 40 40 -..,,22. 22. XI. 1944 înălţime:) 3000". (aterizaje:) 1 - ((inalfime:)
• Sfir~itul război razboiului gasit avioan avioanele Grupului 1 Bombardament Bombardament - Savoia Savoia departe departe de de ţa tara, pe Sfirşitul ului a găsit ele Grupului ră , pe la _Miskolc. Victorioase pe fromul frontul de de vest, vest, avioanele avioanele SAVOI.A SA VOlA s-au s-au întors, in tors, la la 29 29 aerodromul de la. Tecuci... ' iulie 1945, la Tecuci ...