PARTEA PARTEA INTÎl INTÎ l
PETROLUL Şl GAZELE NATURALE
1. BITUMENELE NATURALE NATURALE Prin bitumen natural se defineşte un amestec complex şi variabil de ^jdrocarburi gazoase, lichide şi solide, şi după gradul de predominare a -: :^ bitumenele bitumenele naturale pot fifi lichide, gazoase gazoase sau solide. 1.1. ORIGINEA BITUMENELOR
itu itume mene nele le natu natura rale le s!nt s!nt foar foarte te răsp răsp!nd !ndit itee !n scoar scoar"a "a tere terest stră ră,, !n spesper-.a r-.all in roci rocile le sedim sedimen entar taree şi, şi, !n acest acest caz, caz, s!nt s!nt cons consid ider erat atee că au orig origin inee orga organic nicăă #ext #exter ernă nă$. $. %ai %ai rar, rar, bitu bitume mene nele le s!nt s!nt !nt!l !nt!lni nite te şi !n roci rocile le me meta ta-mi rfice rfice şi erup eruptiv tivee şi !n aces acestt caz caz s-a s-a cons consid ider erat at că au orig origin inee anor anorga ga-nica nica sau mine minera rală lă #int #inter ernă nă$& $& prez prezen en"a "a lor lor !n acest acestee roci roci pune pune prob problem lemaa exist existen en"e "eii unei unei legă legătu turi ri gene geneti tice ce cu aces aceste tea. a. '. %raz %razec ec,, prin prin anal analog ogie ie cu conc concep ep"i "iaa asup asupra ra prov proven enie ien" n"ei ei apel apelor or din scoa scoar" r"aa terest terestră ră,, a numi numitt bitu bitu-mene me nele le din din prim primaa cate catego gori riee hidro hidrocar carbur burii vadoas vadoasee şi pe cele din categoria a doua hidrocarburi hidrocarburi juvenile. 1.1.1. BITUMENE DE ORIGINE ANORGANICĂ (MINERALA SAU INTERNA)
(oate bitum bitumen enele ele din din acea aceast stăă categ categor orie ie,, fie fie ele !n star staree gazo gazoasă asă,, lilichid chidăă sau sau solid solidă, ă, s!nt s!nt lega legate te de acti activi vita tate teaa vulc vulcan anică ică şi treb trebui uiee cons consid ideerate rate ca un prod produs us de dega degaze zeif ific icar aree a ma magm gmei ei.. )e me men" n"io ione neaz ază, ă, spre spre exem exempl plifi ifica care re,, că fume fumero rolel lelee vulc vulcan anil ilor or *ezuvi zuviuu şi +tna +tna con" con"in in , ,o/ o/ a metan. !n ma magm gmaa !n curs curs de cons consol olid idar aree sau !n ma magm gmaa cons consol olid idat atăă s!nt s!nt ma mari ri cant cantită ită"i "i de subs substan tan"e "e vola volati tile le !n solu" solu"ii ii şi, şi, ades adeseo eori ri,, se găse găsesc sc şi hidr hidroocarb carbur uri. i. 0!nd 0!nd ma magm gmaa se răce răceşte şte repe repede de,, ea con" con"in inee o ma mare re cant cantita itate te de gaze gaze care care n-au n-au putu pututt fi elim elimin inate ate comp comple let, t, spre spre deos deoseb ebir iree de cazu cazull c!nd c!nd magm ma gmaa se cons consol olid idea ează ză lent lent,, !n ad!n ad!nci cime me,, şi gaze gazele le elim elimin inat atee se dizo dizolv lvăă trep trepta tatt !n solu solu"i "iil ilee apoa apoase se care care se ridi ridică că spre spre supr supraf afa" a"ă, ă, prin prin fisu fisuri ri,, şi ajun ajungg chia chiarr la supr supraf afa" a"ăă sub sub form formăă de izvo izvoar aree term termoo-mi mine nera rale le.. !n cursu cursull asce ascens nsiu iuni niii solu solu"i "iilo ilorr apoa apoase se,, din din aces aceste teaa se depu depune ne o part partee din din subs substa tann"ele "ele mine minera rale le con" con"in inut utee form form!n !ndu du-se -se filo filoan ane, e, dar dar odat odatăă cu mine minera rale lele le se sepa separă ră şi hidro hidroca carb rbur uril ilee con" con"in inut ute. e. '. %raz %razec ec,, plec plec!n !ndd de la acea această stă obobserv serva" a"ie ie,, a ajuns ajuns la conc conclu luzi ziaa că exist existăă hidr hidroc ocar arbu buri ri !n zăcăm zăcămin intel telee fifilonie loniene ne.. Produ Produse sele le de dega degaze zeif ifica icare re a ma magm gmei ei pot pot ajun ajunge ge la supr supraf afa" a"ăă sub sub form formăă de gaz gaz carb carbon onic ic asoci asociat at cu o cant cantit itate ate mică mică de me metan tan form form!n !ndd 0!nd cons consoli olida dare reaa ma magm gmei ei are are loc loc la supr supraf afa" a"ă, ă, prod produs usul ul dedemofe ofetele tele.. 0!nd gazeificării se degajă sub formă de fumerole. fumerole.
1.1.2. BITUMENE DE ORIGINE ORGANICA (EXTERNA)
!n anum anumit itee cond condi" i"ii ii,, subs substa tan" n"aa orga organnică ică din din roci rocile le sedi sedime ment ntar aree se transformă !n hidrocarburi care impregnează aceste roci. !n lipsa lipsa oxigen oxigenulu ului, i, materia materia organ organică ică,, prin prin bitum bituminiz inizare are se transf transform ormăă !n bitu bitume menn şi prin prin inca incarb rbon oniz izar are, e, !n cărb cărbun une. e. Proc Procesu esull de inca incarb rbon oniza izare re are loc !n trei trei faze: faze: turbif turbifica icare, re, hum humifi ificar caree şi incarb incarboni onizar zaree propri propriuu-zisă zisă.. !n prim primaa fază fază,, de turb turbif ific icar are, e, celu celulo loza za,, sub sub ac"i ac"iun unea ea bact bacter erii iilo lorr anae anae-robe robe,, se desc descom ompu pune ne !n biox bioxid id de carb carbon on,, me metan tan,, apă apă şi acizi acizi solu solubi bili li !n apă. apă. !n acea aceast stăă fază fază,, subs substa tan" n"aa vege vegetal tală, ă, par" par"ia iall tran transf sfor orma mată tă,, reac reac"i "ioonează cu acizii şi dă naştere la turbă. !n cea de a doua fază, de humificare care,, lign lignin inaa este este atac atacat atăă de aciz acizii şi tran transfo sform rmată ată !n aciz acizii hum humici, ici, care care apoi apoi trec trec !n bitu bitume mene ne,, iar iar !n ultim ultimaa fază fază,, de inca incarb rbon oniza izare re,, prin prin elim elimiinare nareaa apei apei şi a gaze gazelo lorr din din hum humină, ină, se ajun ajunge ge la form formar area ea cărb cărbun unil ilor or humi humici ci.. 1leiu 1leiuri rile le,, ceru ceruri rile le şi răşin răşinile ile care care răm! răm!n, n, se tran transf sfor ormă mă !n bitu bitu-mene me ne,, din din care care se dega degajea jează ză cele cele vola volati tile le,, iar iar cele cele fixe fixe,, răm!n răm!n !n ma masa sa huminei şi astfel rezultă cărbuni mai mult sau mai pu"in bituminoşi. 1.2. BITUMINIZAREA
Pe fund fundul ul apel apelor or stătă stătăto toar aree dulci dulci,, sălc sălcii ii sau săra sărate te,, !n lipsa lipsa oxig oxigen enuului, lui, are loc descom descompun punere ereaa ma mater teriei iei organ organice ice,, !n specia speciall a grăsim grăsimilo ilor, r, din care care rezu rezultă ltă,, !n afar afarăă de me meta tan, n, şi alte alte hidr hidroc ocar arbu buri ri,, am amon onia iac, c, hidr hidrog ogen en sulf sulfur urat at etc. etc. !n proc procesu esull de bitum bitumin iniza izare re,, solu solu"i "iile ile salin salinee cont contri ribu buie ie la sapo saponi nifi fica care reaa grăs grăsim imil ilor or,, iar iar sili silice ceaa colo coloid idal ală, ă, argi argile lele le,, etc, etc, au rol rol de cata catali liza zato torr şi re"in re"in prod produs usel elee ob"i ob"inu nute te din din desco descomp mpun uner erea ea grăs grăsim imilo ilor, r, feri ferind nduu-le le de cont contac actu tull cu oxig oxigen enul ul.. Prim Primul ul prod produs us de tran transf sfor orma mare re a mate ma teri riei ei orga organi nice ce,, depu depuss pe fund fundul ul apel apelor or sălc sălcii ii sau sau săra sărate te,, este, este, după după Polo Poloni niee #23 #23$ $,, sapropelul, caracteri erizat zat ca un m!l unsuro unsuros, s, cu miros miros greu, greu, sapropelul, caract format din materia organică !n putrefac"ie şi m!l mineral. 1.3. CLASIFICAREA CL ASIFICAREA BITUMENELOR NATURALE
4 clas clasif ifica icare re a bitum bitumen enelo elorr natu natura rale le treb trebui uiee să "ină "ină seam seamaa fie fie de lelegătu gătura ra gene geneti tică că de deri deriva vare re natu natura rală lă a dife diferi ri"i "ilo lorr com compuşi puşi şi mater ateria ia primă din care rezultă, fie de starea fizică a lor, fie de legăturile fizico-c co-chim himic icee dint dintre re bitum bitumen enee şi roci roci.. 0ele 0ele ma maii cuno cunosc scut utee clasi clasific ficăr ări, i, după după principiile enumerate sint cele !ntocmite de 0h. +ngler, 5. 5oefer şi '. %razec. 0lasif 0lasificar icarea ea 0h. +ngler +ngler.. !n aceast aceastăă clasif clasificar icare, e, chimic chimică-g ă-gene enetic tică, ă, autoautorul rul plea pleacă că de la anab anabit itum umen ene, e, cons consid ider erat atee ca prim primul ul prod produs us de tran transsform formar aree a ma mate terie rieii orga organi nice ce,, !n urma urma unui unui proc proces es de ferm fermen enta" ta"ie ie anae anae-robă, şi deosebeşte cinci clase de bitumene şi anume: 2$ Anabitumene 6 amestec de materie organică !n diferite stadii de tran transfo sform rmar aree şi de ma mate terie rie orga organi nică că netr netran ansfo sform rmată ată.. !n compo compozi" zi"ia ia anaana bitumenelor intră grăsimi, acizi graşi, parafine fosile, ozocherită, asfalt etc. $ Polibitumene 6 produse de polimerizare şi de oxidare a anabitumenelor, insolubile la rece !n ! n solven"ii hidrocarburilor. e
*
$ Cata atabitu bitum mene ene 6 produse rezultate din depolimerizarea anabitumene me nelo lor. r. 0ata 0atabi bitu tume mene nele le s!nt s!nt repr reprez ezen entat tatee prin prin bitu bitume mene nelo lo mo mobil bilee ale ale şisturilor bituminoase bituminoase şi s!nt solubile solubile !n solven"ii hidrocarburilor. 7$ Ecgonobitumene 6 care rezultă din depolimerizarea ana-poli-catabitu tabitume mene nelo lor, r, s!nt s!nt solu solubi bile le !n solv solven en"ii "ii hidr hidroc ocar arbu buri rilo lorr şi repr reprez ezen enta tate te prin bitumenele din petrolul brut şi gazele naturale. naturale. 8$ Oxibi xibitu tum mene ene 6 produşi de oxidare a petrolului #asfaltul, ozocherita etc$. 0lasif 0lasifica icarea rea 5oefer 5oefer.. 9u 9utor torul, ul, dup dupăă starea starea fizică fizică a bitum bitumene enelor lor,, a deodeosebi sebitt trei trei grup grupe: e: 6 bitum bitumen enee gazo gazoas asee #gaz #gazel elee natu natura rale le$, $, 6 bitu bitume mene ne lilichide #petrolul$, 6 bitumene solide #asfaltul, ozocherita, ozocherita, parafina etc$. 0las 0lasif ific icar area ea '. %raz %razec ec "ine "ine seam seamaa de legă legătu turi rile le fizi fizico co-c -chi himi mice ce dintr dintree bitumene şi roci şi consideră două grupe de bitumene: libere şi fixe. in grup grupaa bitu bitume mene nelo lorr liber liberee fac fac part partee hidr hidroc ocar arbu buri rile le gazo gazoase ase,, lichi lichide de şi sosolide lide care care ocup ocupăă pori poriii roci rocilo lorr fără fără să fie fie lega legate te de sedi sedime ment ntul ul miner ineral al.. +le s!nt s!nt solu solubi bile le !n solv solven en"i "iii hidr hidroc ocar arbu buri rilo lor, r, la rece rece,, şi pot pot fi extr extras asee prin !ncălzire şi presiune. in grupa bitumenelor fixe sau nelibere fac parte hidrocarburile care s!nt intim legate de sedimentul mineral. +le s!nt s!nt inso insolu lubi bile le !n solv solven en"i "iii hidr hidroc ocar arbu buri rilo lorr şi nu pot pot fi extr extrase ase dec! dec!tt prin prin distilare la temperaturi de peste 33;0. 1.4. RELAJIA DINTRE BITUMENE Şl CĂRBUNI
!ntr !ntree inca incarb rbon oniza izare re 6 proc procesu esull de form formar aree al cărb cărbun unil ilor or 6 care care se face face pe seam seamaa mater aterie ieii vege vegeta tale le 6 şi bitu bitum miniz inizar are, e, la care care iau iau part partee at!t at!t grăsim grăsimile ile organi organisme smelor lor animal animalee c!t şi ale organ organism ismelo elorr vegeta vegetale, le, este este greu greu să se trase traseze ze o limită limită.. ato atori rită tă fapt faptul ului ui că, că, !n natu natură ră,, ma mate teri riaa susu pusă procesului de transformare nu este complet diferen"iată, !ntre bitumene tumene şi cărbun cărbunii s!nt s!nt termeni termeni interm intermedi ediari. ari. 0a mod de geneză geneză,, cărbun cărbunii ii bituminoşi fac trecerea !ntre incarbonizare şi bituminizare, prin aceea că bitu bitume mene nele le din din aceşt aceştii cărb cărbun unii !şi au origi origine neaa !n ulei uleiur urile ile,, ceru ceruri rile le şi răşi răşini nile le materi ateriei ei vege vegeta tale le.. Pent Pentru ru bitum bitumen enee se poat poatee admi admite te că ma mater teria ia vege vegeta tală lă a luat luat part partee la form formar area ea lor, lor, dar dar nu !n excl exclus usiv ivit itat ate, e, spre spre deodeosebi sebire re de cărb cărbun uni, i, unde unde teor teoria ia orig origin inii ii vege vegeta tale le este este vala valabi bilă lă,, !n mod exclusiv. 1.5. TIPURI PRINCIPALE DE BITUMENE NATURALE
Petrolul #"i"eiul$ este un amestec natural, lichid şi inflamabil, de hidrocarb carbur urii gazo gazoase ase,, lich lichid idee şi solide solide,, !n care care hidr hidroc ocar arbu buri rile le gazo gazoase ase şi sosolide lide s!nt s!nt dizolvat dizolvatee !n hidroc hidrocarb arburi urile le lichid lichide, e, form! form!nd nd solu"i solu"iii sau suspen suspensii sii colo coloid idal ale. e. !n studi studiul ul zăcăm zăcămin inte telo lorr de petro petroll prezi prezint ntăă o deos deoseb ebită ită impo imporrtan" tan"ă, ă, din din punc punctt de vede vedere re teore teoretic tic şi prac practic tic,, cuno cunoaş aşte tere reaa tipur tipurilo ilorr de petrol şi !n această direc"ie se cunosc o serie de clasificări, dintre care se me men" n"io ione neaz azăă clas clasif ific icar area ea <0ar <0arpa patic tică= ă= a prof prof.. 0. 0rea 0reang ngăă #2> #2>2$ 2$,, care care caracterizează "i"eiurile prin două trăsături chimice de bază: 2$ 0ompozi"ia 0ompozi"ia fondulu fonduluii de hidrocarbu hidrocarburi. ri. $ Prop Propor or"ia "ia comp compon onen en"il "ilor or:: cear ceară, ă, comp compuş uşii de natur naturăă asfa asfalt ltic ică, ă, comcom puşi cu sulf şi distilat p!nă la 33;0.
6 neceroase 6 răşinoase 6 nesulfuroase& nesulfuroase& 6 neceroase 6 răşinoase 6 sulfuroase& sulfuroase& 6 neceroase 6 asfaltoase 6 nesulfuroase& 6 neceroase 6 asfaltoase 6 sulfuroase. ?ezult zultaatele tele anali nalize zeii de clasi lasifi fica care re se expri xprimă mă prin prin form formul ulaa de cla clasisifica ficare re care care con" con"in inee clas clasa, a, indi indici ciii stru struct ctur ural ali, i, grup grupaa şi indi indici ciii de cali calita tate te,, !n exemp xemplu lull dat dat se me men" n"io ione neaază ind indicii icii stru strucctura turali li pentr entruu "i"e "i"eiu iuri rile le din din oligocenul de la @eamăna @eamăna şi anume: 0p >& 0^ 3& 0^ 2A, respectiv, respectiv, fac fac part partee din din clas clasaa para parafi finn-na naft ften en-a -aro roma mati tice ce,, iar iar după după indi indici ciii de cali calita tate te cB, cB,8C 8C&& rB8, rB8,>C >C&& sB3, sB3,2 2C& C& dB7 dB7, ,DD/3& face parte din grupa ceroase-pu -pu"in răşinoase-nesulfuroase. @aze @azele le natu natura rale le s!nt s!nt prod produs usee ale ale desc descom ompu pune neri riii mate materi riei ei org organic anicee !n absen"a oxigenului şi !n afară de metan ele con"in şi alte gaze. !n de pozitele sedimentare din
11
9sfaltul este un amestec de hidrocarburi grele şi petrol oxidat. )e !nt!lneşte ca impregna"ii !n gresii, calcare fisurate, nisipuri şi, uneori, sub formă de dop de asfalt care are rolul de rocă protectoare pentru zăcăm!ntul de petrol #cum este cazul zăcăm!ntului de petrol de la )olon" din subzona externă a flişului$. 9sfalt se mai găseşte !n "ara noastră !n nisipurile panoniene de la erna #ihor$ şi !n nisipurile daciene şi pon"iene de la %ati"a #Prahova$. 9sfaltitul este un bitumen mai compact dec!t asfaltul, cu varietă"ile: bitumenul de Kudeea, gilsonitul, grahamitul, albertitul, manjacul şi Lurtzelitul. +lateritul este o varietate de asfaltit ce are proprietatea de a fi elastic. Parafinele fosile s!nt produse ce provin din petrolurile parafinoase şi sint mai importante două varietă"i: hatchetita şi ozocherita #ceara de păm!nt$& ultima se găseşte !n "ara noastră pe P!r!ul lui (udorache, afluent al *ăii )lănicului de %oldova. Misturile bituminoase #piroşisturile$ s!nt roci pelitice ce con"in poli bitumene. 9ceste roci, !n afară de substan"ele bituminoase cu care s!nt impregnate şi care s!nt solubile la cald !n solven"ii petrolului, con"in, !n procent mai mare, şi o materie organică, insolubilă, numită Nerogen, considerată prin compozi"ia ei ca un produs al unei bituminizări incom plete a materiei organice. upă natura sedimentului mineral şisturile bituminoase pot fi: 6 argiloase, ca, de exemplu, şisturile disodilice din oligocenul 0ar pa"ilor 4rientali& 6 silicioase, !n general de culoare neagră-brună, cum s!nt şisturile menilitice din oligocenul 0arpa"ilor 4rientali& 6 calcaroase, de culoare roşcată sau brună-ncagră şi din această categorie fac parte OuNersitele din calcarele ordoviciene din ?.).). +stonă& 6 marnoase, din care fac parte şi marnele albe bituminoase din oligocenul 0arpa"ilor 4rientali& 6 cărbunoase, care prezintă caractere ca ale cărbunilor bituminoşi. Misturile bituminoase, !n general, prin distilare la temperaturi de 8836>33;0 dau un procent de peste 3C substan"e volatile, care prin condensare trec !n ulei de şist şi ape amoniacale. 1leiul de şist con"ine peste A3C hidrocarburi nesaturate grele şi are o densitate cuprinsă !ntre 3,EA863,83. Misturile bituminoase prezintă importan"ă prin aceea că ele formează obiectul unor explorări şi exploatări, !n vederea ob"inerii uleiului de şist, folosit drept combustibil energetic. !n "ara noastră prezintă interes, !n această privin"ă, !n special şisturile liasice de la 9nina care con"in !ntre şi 3C ulei de şist şi a căror valorificare ca sursă de hidrocarburi este luată !n considerare. 0on"inuturi mai mici de ulei de şist, respectiv de 68C, au şisturile disodilice din oligocen care, de asemenea, vor fi valorificate. Misturile bituminoase s!nt exploatate ca surse de ulei de şist !n 1.?.).)., ?. P. 0hineză şi ?. H. @ermania şi s!nt zăcăminte de astfel de şisturi şi !n alte "ări. 4 aten"ie deosebită trebuie acordată valorificării şisturilor bituminoase şi nisipurilor bituminoase. Misturile bituminoase ocupă locul al doilea, !n categoria resurselor energetice, primul loc fiind de"inut de cărbuni, aşa după cum reiese !n cele men"ionate mai jos. 12
+stimări asupra structurii rezervelor şi resurselor de combustibili ?ezerve2 #C$ ?esurse #C$ 0ărbuni 7A, A,8 Petrol 2,7 E,7 @aze naturale >,2 ,8 Misturi bituminoase 7, ,> )e apreciază că hidrocarburile con"inute !n resursele posibil exploatabile de şisturi bituminoase şi nisipuri bituminoase reprezintă 833 miliarde tone petrol, respectiv de peste ,8 ori mai mari s!nt resursele posibil a fi exploatate pentru petrol. 0ele mai mari resurse se găsesc !n 9merica de Ford #şisturi bituminoase !n ).1.9. şi nisipuri bituminoase i-. 0anada, unde se estimează că numai zăcăm!ntul de la 9thabasca con"ine mai mult petrol dec!t toate structurile petrolifere cunoscute p!nă !n prezent, pe glob$. !n tabelul 2 se prezintă estima"iile făcute asupra reTabelul Estimaţii asupra resurselor mondiale de şisturi bituminoase şi nisipuri bituminoase (conţinut util)* miliarde tone
?esurse identificate
9frica 9merica de Ford 9merica de )ud 9sia +uropa 4ceania (otal mondial
?esurse ipotetice
J
!l
J
28,2 >3,> a$ 27,3 23, a$ 232,3
a$ ,3 27,3 , 3, 3, 8,
b$ 83,E b! 3, 28,8 b! >>,>
JJ
b$ 7>,3 7A,3 8A8,3 2,3
b$ 2 7,3
)!nt avute !n vedere atit resursele considerate !n prezent exploatabile economic c!t şi cele considerate !n prezent neexploatabile economic. ?esurse neidentificate, dar posibile din punct de vedere geologic, !n zone !n care s-au făcut prospec"iuni geofizice. a$ cantită"i reduse& b$ nu există estima"ii. J 6 randament !n petrol: 3,763,2 l/Ng& JJ 6 randament !n petrol: 3,263,37 l/Ng. )ursa: Qorld +nergR 0onference, )ourveR of +nergR ?esources 2A7, 1nited )tates Fational 0ommittee of Qorld +nergR 0onference, FeL-SorN, 2A8. Preluate din <+nergia ................. Jmperativul reconsiderărilor=. J. ari, J. Merbănescu 6 Jaşi, 2E2, +d. Kunimea. 2
estimări privind rezervele, respectiv resursele considerate exploatabile din punct de vedere tehnic şi economic !n stadiul actual al tehnologiilor #Qorld +nergR 0onference, )ourveR of +nergR ?esources 2A7, 1nited )tates Fational 0ommittee of Qorld +nergR 0onference, FeL SorN, 2A8$. estimări privind resursele certe, posibile şi probabile #inclusiv cele ce pot deveni exploatabile tehnic şi economic pe baza progreselor previzibile ale tehnologiilor$. #)ituation et perspectives, en ce Tui concerne la production et lIutilisation des schistes bitumineux dans Jes paRs developpUs et dans Jes paRs en developpement 0omite des ?essources Faturelles +04)40, 623 mai 2AA.$
surselor mondiale ce ar putea fi ob"inute din şisturile şi nisipurile bituminoase. 0u toate că exploatarea şisturilor bituminoase este costisitoare, iar procesul de prelucrare a acestora este destul de poluant, trecerea la valorificarea poten"ialului energetic al şisturilor bituminoase ca şi a nisi purilor bituminoase este de foarte mare importan"ă, !n prezent. 1.!. ORIGINEA PETROLULUI Şl A GAZELOR NATURALE
4riginea petrolului şi a gazelor naturale a preocupat oamenii de ştiin"ă !ncă de la jumătatea secolului trecut. Problema care s-a pus ulterior, a fost aceea de a se explica originea hidrocarburilor din acumulările industriale şi nu ivirile de hidrocarburi din rocile eruptive şi metamorfice. !n general, chimiştii au sus"inut originea anorganică #minerală$ a hidrocarburilor, iar geologii, originea organică. 0unoaşterea originii hidrocarburilor are importan"ă practică deoarece permite dirijarea lucrărilor de prospec"iuni şi explorări !n regiunile !n subsolul cărora ar fi zăcăminte industriale de hidrocarburi. !n cazul originii organice, aceste lucrări sint legate de regiuni cu de pozite sedimentare şi nu de regiunile unde apar la suprafa"ă roci eruptive sau metamorfice. 1.6.1. IPOTEZA ORIGINII ANORGANICE (MINERALE)
9ceastă ipoteză se bazează, !n general, pe rezultatele ob"inute !n la borator, admi"!ndu-se ca hidrocarburile s-au format !n scoar"a terestră ca urmare a unor reac"ii chimice asemănătoare cu cele din laborator. erthelot #2E>>$ a ob"inut hidrocarburi de tipul celor din petrol, !n urma ac"iunii acidului carbonic asupra metalelor alcaline, la temperaturi !nalte, !n prezen"a vaporilor de apă. !n urma rezultatelor ob"inute prin cercetări de laborator . J. %endeleev #2EAA$ a formulat o ipoteză, după care petrolul este de origină pur minerală, el form!ndu-se !n regiunile profunde ale scoar"ei terestre, !n urma reac"iei vaporilor de apă supra!ncălzi"i cu carburi metalice. in reac"ia dintre acizi sau apă cu carburi metalice fierbin"i au fost, de asemenea, ob"inute hidrocarburi lichide #0. *. 5ariciNov şi 5. %oissan$. 5. %oissan #2E>$, prin ac"iunea acetilenei asupra metalelor reduse #He, 0o, Fi etc.$ a ob"inut hidrocarburi lichide bogate !n benzină. Prin hidrogenarea la rece a acetilenei, !n prezen"a He şi Fi redus, )abatier şi )anderens #232$ au ob"inut hidrocarburi forminice, la tem peraturi de 33;0 au ob"inut hidrocarburi naftenice, iar la temperaturi de circa 33;0 au ob"inut hidrocarburi ciclice nesaturate. 9utorii au considerat că se pot ob"ine toate tipurile de hidrocarburi, func"ie de natura catalizatorului. !n urma rezultatelor ob"inute !n laborator, au considerat şi ei că !n scoar"a terestră există condi"ii de a se forma hidrocarburi. 9cetilena şi hidrogenul din scoar"a terestră provin !n urma ac"iunii apei asupra car burilor metalice sau asupra metalelor alcaline. !ncălzind etilena, sub presiune, !n prezen"a unor catalizatori, Jpatiev a ob"inut petrol, iar (ropsch şi Hr. Hischer au ob"inut hidrocarburi, de 14
la cele mai uşoare, p!nă la cele cu masă moleculară mare, din oxid de carbon şi hidrogen chimic pur, la presiuni !nalte şi !n prezen"a unor catalizatori #He, 0o$. e asemenea şi aceşti autori au considerat că există condi"ii !n scoar"a terestră să se formeze hidrocarburi. outignR şi *. 9. )oNolov au considerat că petrol se poate ob"ine prin ac"iunea emana"iilor radioactive asupra metanului, !n mediu fără aer. +i au estimat că 2 Nm de rocă poroasă, cu un con"inut mediu de elemente radioactive, impregnată cu 05 7, sub o presiune de 2 333 daF/m , ar putea da !n 233 milioane de ani, circa 2 milion tone hidrocarburi lichide. Primul geolog romGn care s-a ocupat de originea petrolului, @r. 0o bălcescu #2EA$, plec!nd de la prezen"a dovedită, că fumerolele con"in metan, a admis ipoteza originii vulcanice a acumulărilor de hidrocar buri, concep"ie la care s-a alăturat un alt geolog romGn, @. %unteanu%urgoci #2>$. 9ceastă concep"ie a fost sus"inută !n ultimii ani şi de al"i cercetători, ca: 'a 0oste, 'ent şi PhRălla. 0u toate că ipoteza originii organice a petrolului şi gazelor a fost acceptată de geologii din toate "ările cu o industrie petroliferă dezvoltată şi cu o mare experien"ă in lucrările de prospec"iuni şi explorare, inclusiv de marea majoritate a geologilor din 1.?.).)., totuşi ipoteza originii anorganice a fost reluată !n discu"ie !ntre 288628 şi apoi !n 2>A mi 1.?.).). de către F. 9. Oudreav"ev, P. F. OropotNin şi *. P. Porfiriev care consideră că petrolul s-a format din compuşii carbonului şi hidrogenului de origine magmatică. P. F. OropotNin subliniază prezen"a, !n corpurile cosmice şi !n gazele emanate de vulcani, a compuşilor de carbon şi hidrogen. upă F. 9. Oudreav"ev şi P. F. OropotNin, acumulările de petrol şi gaze s!nt cantonate !n zonele marilor disloca"ii din fundament şi !n zonele fracturilor de ad!ncime. *. P. Porfiriev, care ini"ial a sus"inut originea organică, ulterior a acceptat ipoteza după care hidrocarburile din petrol !şi au sursa !n masele magmatice, de unde, de-a lungul zonelor de fracturi, ajung p!nă !n depozitele sedimentare unde, !n rocile poros-permeabile, formează zăcăminte de hidrocarburi. 9ceşti troi geologi mai aduc ca argument !n sprijinul originii anorganice, prezen"a hidrocar burilor !n !nvelişul extern al altor planete. upă cum va reieşi din cele ce urmează, ipoteza originii anorganice #minerale$ nu are argumente puternice care s-o impună şi, totodată, nu poate răspunde obiec"iunilor care i se aduc. !n concluzie se poate considera că ipoteza originii anorganice, considerată !n sens larg, cuprinde următoarele ipoteze: a carburilor, a radioactivită"ii, a vulcanismului magmatic şi cosmică. Argumente "i contraargumente privind originea anorganic#. !n spri jinul originii anorganice #minerale$ se aduc următoarele argumente: 6 prezen"a unor zăcăminte industriale de hidrocarburi, cantonate !n rocile eruptive şi metamorfice fisurate& 6 posibilită"ile de migrare a hidrocarburilor, produse de magmă, de-a lungul unor mari fracturi şi de care s!nt legate zone de acumulare& 6 prezen"a *a, Fi, 0o, considerate a fi de origine internă, !n com pozi"ia petrolului& 28
6 emana"iile de gaze ale vulcanilor noroioşi, considera"i de unii cercetători, că au legături cu vulcanismul magmatic. 0ontraargumente: 6 zăcămintele industriale din rocile eruptive sau metamorfice fisurate s-au format !ntotdeauna !n urma unui proces de migra"ie din !nvelişul sedimentar& 6 se cunosc fracturi de mare anvergură de-a lungul cărora s-a de plasat magma şi s-au format lan"uri vulcanice, dar de care nu s!nt legate zăcăminte de petrol, ca, de exemplu, !n "ara noastră, 'an"ul 5ărghita-0ăliman& 6 prezen"a vanadiului, nichelului şi altor metale !n cenuşa "i"eiurilor nu este un argument !n sprijinul originii minerale, deoarece s!nt plante care au proprietatea de a concentra unele metale, ca de exem plu vanadiu& 6 vulcanii noroioşi s!nt semne ale degradării zăcămintelor de hidrocarburi şi emana"iile de gaze ale acestora n-au legătură cu vulcanismul magmatic& 6 p!nă !n prezent, prin foraje, n-au fost !nt!lnite carburi ale metalelor alcaline sau alcalino-teroase care au fost folosite !n laborator pentru ob"inerea de hidrocarburi sintetice la temperaturi mai mari de 83;0, ce nu s!nt !nsă compatibile cu prezen"a dovedită a porfirinelor. 1.6.2. IPOTEZA ORIGINII ORGANICE
!ncă din secolul al V*JJJ-lea au fost emise ipoteze privind originea organică a petrolului, care accepta formarea acestuia pe seama plantelor sau a animalelor. )estapalov #2A7$ era adeptul originii animale, iar JienNel #2A8$ şi 5acNe #2A7$ sus"ineau originea mixtă #animală şi vegetală$. %. *. 'omonosov #2A8A62A>$ şi erlondingen #2AAE$ au căutat să explice formarea petrolului prin distilarea naturală a cărbunilor. !n secolul al VlV-lea, aceste ipoteze au fost completate pe bază de noi date de laborator. 9stfel, 'aurent #2E>$ a ob"inut hidrocarburi formenice prin distilarea acizilor graşi !ntr-un curent de vapori de apă supra!ncălzi"i, iar Qarren şi )torber #2E>8$, prin distilarea săpunului din ulei de ficat de morun au ob"inut, un amestec de hidrocarburi asemănător "i"eiurilor formenice. 0h. +ngler şi 5. 5oefer #2EEE$, distil!nd ulei de ficat de morun şi alte substan"e grase, animale şi vegetale, la o presiune de 33683 F/m- şi la o temperatură de >3673;0, au ob"inut hidrocarburi gazoase şi hidrocarburi lichide de tipul petrolurilor formenice, naftenice şi benzenice. Prin distilarea unui sapropel din alge monocelulare luat dintr-o lagună de pe "ărmul %ării altice, 0h. +ngler a ob"inut 7,7C hidrocarburi lichide parafinoase şi 27,>o/ 3 hidrocarburi gazoase. ?ezultate identice cu ale lui 0h. +ngler au ob"inut şi 'ahman, aR şi %arcusson prin distilarea uleiului din ficat de morun, ulei de măsline, ulei de rapi"G şi ceară de albine. )thal #2E$ a ob"inut hidrocarburi din m!luri cu diatomee, iar Oali"Ni #22>$, !n urma experien"elor făcute !n laborator, a considerat că algele marine reprezintă materia primă exclusivă pentru ob"inerea petrolului. e asemenea, %ailhe #2$, prin hidrogenarea uleiurilor animale sau vegetale, sub ac"iunea unui ca16
talizator hidrogenat şi deshidratării a ob"inut diferite tipuri de "i"eiuri. in albuminoide, la presiuni de 333 F/m şi temperaturi de 283;0, !n prezen"a silica"ilor de aluminiu, *. P. aturin a ob"inut hidrocarburi. 5. 5oefer, F. . WelinsNi, ?. Wuber, 5oppe )eRler şi Hr. Hischer au arătat, prin experien"e de laborator că, ceara, grăsimile şi răşinile din planctonul marin, formează materia primă pentru petrol, iar celuloza şi Iiomi celuloza pot genera numai metan şi dioxid de carbon. 1nii cercetători, ca: Pctonie #23$, @. %. %ihailovsNi #23>$, 5 5oefer #23A$, F. J. 9ndrusov #23E$, J. %. @ubNin #22>62$ au sus"inut originea mixtă #animală şi vegetală$, iar '. %razec #2$ a arătat importan"a planctonului marin ca materie primă pentru petrol. !n concluzie se poate considera că to"i componen"ii substan"elor organice, ca: grăsimi, celuloză, hemiceluloză, proteine etc, contribuie la formarea hidrocarburilor naturale. @răsimile vegetale şi animale reprezintă materia primă pentru formarea petrolului, celuloza şi lignina s!nt la baza formării cărbunilor, iar albuminele şi hidra"ii de carbon au rol secundar, contribuind, prin produsele lor, la formarea hidrocarburilor. !n prezent se cunosc o serie de argumente de ordin fizico-chimic şi geologic !n sprijinul originii organice a petrolului, admisă de marea ma joritate a cercetătorilor din secolul VV. Argumente de ordin fizico$chimic. !n compozi"ia chimică a "i"eiului intră o serie de elemente şi combina"ii care confirmă originea lor organică şi anume: 6 azotul este prezent fie liber, ca amoniac, fie sub formă de com puşi organici complecşi, din grupa piridinei şi a chinoleinei. 9zotul poate proveni şi din emana"iile vulcanice, dar numai ca gaz liber sau sub formă de compuşi binari şi nu !n combina"ii complexe, care s!nt pro prii numai compuşilor organici& 6 sulful este !nt!lnit !n petrol, fie liber, fie sub formă de 5 ), tiofene sau mercaptani şi provine din descompunerea unor albuminoide& 6 oxigenul este !nt!lnit !n componen"a compuşilor organici ca acizi naftenici, acizi graşi şi aromatici, deriva"i ai colesterinei şi fitosterinei, o substan"ă echivalentă colesterinei, caracteristica regnului vegetal& 6 colesterina se !nt!lneşte !n regnul animal #!n ficat, creier şi nervi usca"i, !n peşte, carne$. 0olesterina şi fitosterina determină activitatea optică a petrolului& 6 fosforul, pus !n eviden"ă !n unele petroluri, ca, de exemplu, !n cele din 0alifornia, unde este !n propor"ie de 3,32C, provine din materia primă organică din care s-a format petrolul. 6 porfirinele, descoperite de 9. (reibs !n 27, s!nt substan"e cu o structură complexă cu patru nuclee de piroli !n moleculă şi con"in He şi *a. 9u fost puse !n eviden"ă, !n petrol, patru tipuri de porfir ine, denumite 2, , şi 7. Porfirinele 2 şi s!nt de origine vegetală şi provin din transformarea clorofilei, iar şi 7 s!nt de origine animală şi provin din hemină şi au următoarele denumiri: 2$ desoxofileritro-etioporfirină& $ desoxofileritrina& $ mesoetioporfirina& 7$ mesoporfirina. 6 @eologia zăcămintelor de hidrocarburi
17
9 (reibs, care a studiat petrolurile din toate regiunile de pe glob, cunoscute la timpul respectiv, a găsit că aproape jumătate din cele analizate con"in !ntre 3,337 şi 3, mg porfirine la 233 g petrol, iar cealaltă jumătate con"ine de la 3,7 la 7 mg/233 g petrol. F-au fost găsite petroluri cu un singur tip de porfirine, dar cele de origine vegetală s!nt !n cantitate mai mare dec!t cele de origine animală, cu toate că s!nt mai pu"in rezistente la oxidare şi la descompunere sub ac"iunea căldurii, fapt ce atestă contribu"ia mai mare a materiei vegetale, fa"ă de cea animală, la formarea petrolului. +le nu s!nt stabile la temperaturi mai mari de 83;0, ceea ce arată că petrolul s-a format la temperaturi mai mici de 83;0. acă se ia !n considerare faptul că timpul geologic poate micşora temperatura necesară de reac"ie, se poate admite că temperatura la care au avut loc procesele de formare a petrolului n-a depăşit 83 00. !n "ara noastră, studii asupra porfirinelor din "i"eiurile romGneşti au fost făcute de 9na Merbănescu #2>E$, care a constatat o scădere a con"inutului de porfirine la "i"eiurile din pliocen fa"ă de cele din oligocen. 9u fost puşi !n eviden"ă deriva"i ai clorofilei din grupa porfirinelor din unele şisturi bituminoase ca şi !n unele asfalturi. !n m!lul din %area Feagră, luat de la ad!ncimca de 33 m, J. Oins burg-Oaraghiceva şi O. ?odionova #2>$ au pus !n eviden"ă substan"e organice !n propor"ie de 8C, din care circa 23o/ 3 erau solubile !n benzină, d!nd culoarea verde, ca a clorofilei. Porfirine au fost puse !n eviden"ă de Qeber #2826288$ !n substan"ele bituminoase din sedimentele recente ale %ării de 9zov. Prezen"a porfirinelor !n petrol atestă că mediul !n care a avut loc bituminizarea a fost reducător şi nu oxidant, deoarece ele s!nt sensibile la oxidare şi !n prezen"a oxigenului s-ar fi distrus& 6 hormonii, !n petrol, s-au găsit !n cantită"i mici, şi ca exemplu se men"ionează dextronele-hormoni separa"i din uleiul de palmier şi flori de salcie& 6 resturi de organisme ca cele de alge, spori, cărbuni etc, sau produse din transformarea substan"ei organice, s!nt, de asemenea, argumente !n sprijinul originii organice a materiei prime de petrol. Argumente de ordin geologic% 6 lipsa unei legături genetice !ntre zăcămintele de petrol şi rocile eruptive şi metamorfice. in studiul zăcămintelor de petrol reiese că !ntre ariile de răsp!ndire ale zăcămintelor de petrol şi ale dezvoltării rocilor eruptive şi metamorfice nu s!nt raporturi geologice care să ateste că ele s!nt legate din punct de vedere genetic. )e cunosc !n scoar"a terestră roci eruptive şi metamorfice fisurate !n care s!nt acumulări de petrol, dar !n acest caz petrolul este !n zăcăm!nt secundar, el a migrat din cuvertura sedimentară, după ce fundamentul eruptiv sau metamorfic a căpătat !nsuşiri de rocă-rezervor& 6 originea apelor de zăcăm!nt care, după '. %razec, reprezintă resturi ale apelor bazinelor sedimentare !n care au avut loc procesele de bituminizare. 9pele sărate din zăcămintele de petrol con"in clorură de sodiu, precum şi brom şi iod. Jodul provine d&n materia organică din care a rezultat petrolul, iar bromul şi clorura de sodiu arată originea marină a acestor ape. @. %acovei consideră că apele de zăcăm!nt previn din apa de constitu"ie a organismelor vii şi s!nt un argument pentru originea organică a petrolului.
1
2. !ORMAREA PETROLULUI Şl A GAZELOR NATURALE 9dmi"!ndu-se că petrolul şi gazele naturale s!nt de origine organică se pune problema cunoaşterii următoarelor principale probleme: 2$ materia primă organică din a cărei transformare s-au format hidrocarburile& $ condi"iile geologice !n care au avut loc acumularea şi conservarea materiei organice& $ procesele de transformare a materiei organice !n hidrocarburi naturale. 2.1. MATERIA PRIMA
%ateria primă organică din a cărei transformare au rezultat bitumenele !şi are principala sursă !n fito şi zooplanctonul marin şi salmastru, la care se mai adaugă contribu"ia, mai redusă, adusă de organismele superioare marine şi cea de a treia sursă, de valoare mai mică, reprezentată de domeniul continental, prin produsele provenite din descompunerea substan"elor vegetale. 2.1.1. MATERIA PRIMA ORGANICA !URNIZATA DE !ITOPLANCTON
Hitoplanctonul, sursa cea mai importantă de materie primă organică este reprezentată prin alge unicelulare, cum s!nt diatomeele, prin flagelate. !n planctonul unor mări se dezvoltă cantită"i foarte mari de alge ceea ce face ca apa să ia culoarea algelor respective. )e cunosc zone cu un fitoplancton bogat, ca de exemplu !n %area ?oşie, unde se dezvoltă peridineele şi chromaceele. 9rhipelagul Jndiilor unde se dezvoltă oscilăriile, iar !n unele mări, diatomeele cunosc o foarte mare dezvoltare. )-a estimat că o diatomee, dacă ar avea condi"ii favorabile de dezvoltare, ar putea să se !nmul"ească at!t de repede !nc!t !n opt zile să formeze o masă egală ca volum cu planeta noastră. iatomeele con"in, !n pustulele lor, ulei sub formă de globule şi s-a estimat că circa 83o/3 din volumul diatomeelor este format din globule de ulei. !n cazul c!nd ele ajung !n apă dulce, din cauza presiunii osmotice din pustule, acestea se sparg, pun!nd !n libertate globulele de ulei. 1nii geologi americani consideră că diatomeele au format materia primă organică pentru o mare parte din zăcămintele de petrol din 0alifornia. !n pere"ii celulelor algei Elaeoph&ton s-a observat o cantitate de ulei sau substan"ă uleioasă. %ase gelatinoase de diatomee, din care se degajă oxigen, rezultat prin fotosinteză, formează <%are )porco= din 9driatica. atorită dezvoltării fitoplanctonului, acesta produce, prin fotosinteză, cantită"i foarte mari de substan"ă organică şi oxigenul degajat !n urma acestui proces, foloseşte dezvoltării vie"ii animale şi vegetale. upă ). 9. Wernov, fitoplanctonul din zona eufotică, care are o grosime de circa E3 m, poate da anual >3 miliarde tone de carbon organic. Planctonul, după P. *. )mith, produce anual pe platformele continentale !ntre 2 şi ,8 Ng substan"ă organică deshidratată pe metru pătrat. "#
1$
2.1.2. MATERIA PRIMA ORGANICA !URNIZATA DE ZOOPLANCTON
0a sursă de materie primă, !n afară de plancton este nectonul care furnizează !n special peşti. 0a exemplu care să ilustreze contribu"ia nectonului, prin peşti, la formarea materiei prime organice, se men"ionează că !n anul 2E, !n zona de !nt!lnire a curentului 'abradorului cu curentul @olfstream, !n apropierea insulei (erra Fova, s-a produs moartea, !n masă, a peştilor şi stratul de cadavre de peşti se !ntindea pe o lungime de 833 Nm, o lă"ime de 233 Nm şi avea o grosime de 2,E3 m. e asemenea, organismele bentonice, ca: moluşte, corali etc. formează o sursă de materie organică dar mai pu"in importantă, din punct de vedere cantitativ, comparativ cu fitoplanctonul şi nectonul. 1nul din principalele argumente că regnul animal din mediul marin a fost sursa materiei prime organice din care s-a format petrolul este asocierea hidrocarburilor cu depozitele sedimentare, bogate !n fosile. )e consideră că o parte din "esuturile organismelor au fost descompuse şi transformate !n hidrocarburi, răm!n!nd numai scheletele sub formă de fosile. !n sprijinul acestei concep"ii este faptul că s-au găsit fosile pline cu lichide ce au o compozi"ie asemănătoare petrolului. 1n argument deosebit de important !n sprijinul concep"iei că materia organică din a cărei transformare s-a format petrolul este furnizată de regnul animal din mediu marin este bogă"ia vie"ii din acest mediu. 2.1.3. MATERIA ORGANICA NEMARINA
)ursa de materie organică nemarină, cea mai !nsemnată, se consideră că o formează substan"ele de humus, ca: acidul humic #0^5^4g$, acidu'geic #035,4A$ şi acidul ulmic #0o5274f$$, care rezultă din descompunerea lentă a ligninei. !n regiunile de mlaştină, mai ales !n mlaştinile de la tropice se formează cantită"i mari de acid humic, care s!nt aduse, de către apele curgătoare, !n oceane, sub formă de solu"ii sau de dispersii coloidale. )chimbarea de temperatură şi amestecul de apă dulce cu apă sărată pot cauza precipitarea materialului organic. 5asemann a demonstrat rela"ia din punct de vedere genetic dintre petrol şi humus. +l a descompus asfalt şi hidrocarburi din unele zăcăminte situate de-a lungul Hloridei şi a stabilit că hidrocarburile din aceste zăcăminte con"in acid humic. 9nalizele de laborator au stabilit că !n formarea hidrocarburilor naturale, un rol important !l au, !n primul r!nd, lipoidele, reprezentate prin grăsimi, ceruri, răşini şi albuminele, reprezentate prin proteine şi proteide, după care urmează hidra"ii de carbon, prin celuloză, hemiceluloză şi lignină. 'ipoidele şi albuminele au un rol primordial !n formarea hidrocarburilor, datorită at!t cantită"ii c!t şi uşurin"ei de a se transforma !n hidrocarburi. )tudiile diferitelor sedimente au furnizat informa"ii asupra con"inutului lor !n organisme şi !n special asupra compozi"iei materiei organice pe care aceste sedimente le con"in.
2%
2.2. CONDI"IILE GEOLOGICE DE ACUMULARE A MATERIEI ORGANICE 0ondi"iile geologice de acumulare a materiei organice, din a cărei transformare au rezultat hidrocarburile, au fost şi s!nt realizate !n regiuni lipsite de oxigen. 9ceste regiuni s!nt !nt!lnite !n lagune, fiorduri, golfuri, unele delte şi, !n general, !n mările interne, separate de ocean prin praguri !nalte submarine. !n aceste regiuni are loc o stratificare a apei şi păturile de apă de la fund s!nt lipsite de oxigen. Hulda a reprezentat sec"iunea schematică a unei lagune care !ntruneşte condi"iile de acumulare, conservare şi transformare a materiei organice, !n schema respectivă, !n mare, s!nt separate două pături de apă. Jn pătura de apă superioară, aerată, bogată !n plancton şi necton, şi cu o salinitate normală, are loc o intensă şi selec"ionată via"ă planctonică #fig. 2$. 'aguna este !n legătură cu oceanul sau marea deschisă prin str!mtori şi c!nd pragul submarin este scufundat, datorită mişcărilor de oscila"ie, pătura superioară de apa a lagunei primeşte un aport de apă bogată !n placton şi necton din marea deschisă sau din ocean. Pragul submarin poate fi exondat, tot datorită mişcărilor de oscila"ie, ceea ce duce la !ntreruperea temporară a legăturii cu marea deschisă sau cu oceanul. !n acest caz, datorită evaporării intense a apei, salinitatea creşte şi organismele mor !n masă. 0adavrele organismelor din plancton cad !n cea de a doua pătură de apă, lipsită de oxigen, cu salinitate mărită, saturată cu 5o) produs de bacteriile desulfurante şi care asigură caracterul reducător al mediului. !n această pătură !n care s!nt bacterii anaerobe, organismele planctonice moarte intră !n descompunere, !n special sub ac"iunea acestor bacterii, pun!ndu-se !n libertate 03 şi 5) care se dizolvă !n apele de pe fund. Prin coborirea pragului submarin se reia legătura cu marea deschisă sau cu oceanul de unde vine un nou aport de apă odată cu organisme vii şi acest proces se poate repeta, ceea ce duce la o acumulare intensă de materie organică. 4dată cu materia organică, !n lagună se depun şi sedimente minerale fine care ajung pe fundul ei. )edimentul trebuie să fie abundent şi să asigure protec"ia şi !ngroparea rapidă a substan"ei organice. )edimentele formează m!luri care pot fi argiloase, marnoase. silicioase, calcaroase şi, mai rar, căr bunoase. 9ceste m!luri bogate !n substan"ă organică, par"ial descom pusă, numite sapropeluri, !n urma unor procese de diageneză devin roci generatoare de hidrocarburi. !n perioadele c!nd laguna este !nchisă, datorită unei salinizări puternice, ca urmare a unei intense evaporări, peste sapropel poate fi !nt!lnită sare. 'ig. . )ec"iunea schematică a unei lagune !n care poate avea loc formarea bitumenelor:
6 apă bogată !n plancton, cu salinitate normală& ( 6 apă lipsită de oxigen, cu salinitate ridicată, cu 5^), !n care nu trăiesc vie"uitoare& 6 sapropel.
21
e asemenea, !n lagune se observă o asociere a depozitelor sedimentare !n care este materie organică, cu evaporite reprezentate prin dolomite sau anhidrite sau cu forma"iuni de recife. (rebuie men"ionat că numai o foarte mică parte din cantitatea de materie organică din lagună ajunge să se depună pe fundul ei !n sedimentele minerale care formează m!luri. !n mările deschise resturile organismelor s!nt descompuse chiar de la suprafa"ă şi p!nă la ad!ncimea unde este prezent oxigenul. !n zonele de şelf, distan"a parcursă de cadavrele organismelor p!nă la fund este mai mică şi, de aceea, ele ajung !n propor"ie mult mai mare !n sediment. acă !n largul oceanelor, de la ad!ncimi de peste 2 333 m, după estimările făcute, ajung la fund numai 3,363,38C din totalul materiei organice provenită din plancton, !n zona seifului continental se depune !ntre şi 8o/ 3 din cantitatea totală de materie organică din plancton, respectiv de circa 233 ori mai multă materie organică. 1n factor important !n determinarea condi"iilor de acumulare şi conservare a materiei organice !l constituie forma bazinului şi relieful fundului bazinului. 0ondi"ii optime de acumulare şi de conservare a materiei organice pot avea loc !n ape de mică ad!ncime şi !n lipsa curen"ilor, !ntr-un mediu reducător de sedimentare a unui material abundent care, !n general, poate să compenseze scufundarea fundului bazinului, sediment ce protejează de oxigen materia organică supusă transformării. %area Feagră, pe fundul căreia 9. . 9rhanghelsNi a găsit m!luri cu p!nă la 8C substan"ă organică, !ntruneşte condi"iile unui bazin !n care pot să aibă loc acumularea, conservarea şi transformarea materiei organice !n hidrocarburi. 2.3. PROCESELE DE TRANSFORMARE A MATERIEI ORGANICE
Procesele de transformare a materiei organice trebuie studiate !n legătură cu condi"iile geochimice de transformare a acesteia, cu rolul bacteriilor, cu rolul sedimentului mineral şi al radioactivită"ii rocilor !n transformarea materiei organice. 2.&.1. CONDI'IILE GEOCIMICE DE TRANS!ORMARE A MATERIEI ORGANICE N BAZINELE DE SEDIMENTARE
(ransformarea materiei organice, !n bazinele de sedimentare, se poate face !n următoarele condi"ii geochimice: 2$ !n prezen"a oxigenului& $ cu acces limitat de oxigen& $ !n lipsa totală a oxigenului. 2.&.2. TRANS!ORMAREA MATERIEI ORGANICE IN PREZEN'A OXIGENULUI
9ceastă transformare are loc !n cazul depunerii materiei organice !n bazine nu prea ad!nci şi !n care, datorită unei circula"ii active, are loc aerarea apei. !n aceste condi"ii are loc oxidarea materiei organice, care trece !n produse gazoase ce se pierd fie !n atmosferă fie !n apele de circula"ie.
22
2.&.&. TRANS!ORMAREA MATERIEI ORGANICE IN CONDI'IILE ACCESULUI LIMITAT DE OXIGEN
9ceste condi"ii s!nt !nt!lnite !n lacuri, lagune şi mlaştini nu prea adinei, c!nd lipseşte o circula"ie activă a apei. !n afară de oxigenul con"inut de materia organică, acesta mai este adus fie de particulele minerale, fie datorită aerării stratului de apă. 4xigenul transformă produsele cele mai pu"in stabile ale materiei organice !nt!lnite la suprafa"a sedimentului care au rezultat datorită ac"iunii bacteriilor anaerobe. !n sedimentul fin, situat !n ad!ncime, unde nu este aflux de oxigen, transformarea materiei organice se face !n condi"ii anaerobe. Produsele lichide şi gazoase se pot pierde !n lipsa unui !nveliş protector, iar produsele solide formează roci fine, solide, care mai t!rziu devin şisturi bituminoase. 2.&.4. TRANS!ORMAREA MATERIEI ORGANICE IN CONDI'IILE UNEI LIPSE TOTALE A OXIGENULUI
9ceste condi"ii s!nt !nt!lnite !n bazinele care se ad!ncesc destul de repede şi, uneori, şi !n bazinele care se scufundă mai lent. !n primul caz, descompunerea materiei, !ntr-un mediu anaerob reducător este mult mai activă la !nceput, iar lichidele şi gazele care rezultă din acest proces migrează !n rocile permeabile din complexele sedimentare, unde se vor forma acumulări de hidrocarburi. 0elelalte bitumene vor fi re"inute de sedimentele fine, care !n timp devin şisturi bituminoase. 0!nd scufundarea bazinului este lentă sau !n cazul c!nd au loc ridicări şi scufundări ale acestuia şi lipseşte un !nveliş protector, bituminizarea materiei organice este !ncetinită şi se pot pierde produsele gazoase şi lichide. 2.&.*. ROLUL BACTERIILOR
!n procesul de transformare a materiilor organice se disting două stadii şi anume: biochimic şi geochimic. !n primul stadiu, biochimic, transformarea materiei organice se face sub influen"a bacteriilor anaerobe care reduc sulfa"ii şi descompun al buminele, celuloza şi acidul lactic. 0a rezultat al acestui proces de transformare se degajă 05,, 03 , F5, 5 şi F liber. 0ercetările lui Wo ell pe o carotă mecanică, luată din depozite sedimentare marine care imediat după ce a fost extrasă con"inea 3 mg de hidrocarburi lichide la 233 g probă, pentru ca ele să dispară, !n cea mai mare parte, după c!teva zile, atestă capacitatea unor bacterii de a descompune hidrocarburile. !n cel de al doilea stadiu, geochimic, care este de durată mult mai mare dec!t primul stadiu, transformarea materiei organice se face sub influen"a presiunii, temperaturii şi timpului şi acest stadiu corespunde fazei de distilare a produselor rezultate din stadiul biochimic, bacterial. !n general, s-ar putea admite rolul bacteriilor !n procesul de transformare a materiei organice !n produşi mai apropia"i de petrol #stadiu biochimic$ şi producerea de hidrocarburi de petrol, prin procese de hidrogenare, la presiuni de c!teva sute de atmosfere şi la temperaturi corespunzătoare ad!ncimilor respective, dar !n general sub 33;0 #stadiu geochimic$.
2&
)-ar putea afirma că procesul de formare a petrolului este un proces biochimic !n stadiul ini"ial de transformare a materiei organice, care !n timp, trece !ntr-un proces-stadiu mai !ndelungat, geochimic, c!nd se formează hidrocarburi de petrol, !n urma unor procese de hidrogenare ce au loc la temperaturi sub 33;0. Procesele de transformare care au loc !n stadiul biochimic uşurează transformările din stadiul geochimic.
24
@. '. )tadniNov şi *. P. aturin, plec!nd de la diferi"i componen"i de bază ai materiei organice, au !ntocmit scheme de transformare biochimice şi geochimice ale acestora !n hidrocarburi de petrol. upă @. '. )tadniNov, lipoidele, prin grăsimi, care reprezintă sursa principală a materiei organice din care rezultă hidrocarburi de petrol, prin saponificare trec !n acizi graşi, care, mai departe, trec !n cetone, iar acestea prin hidrogenare dau hidrocarburi de petrol #tab. $. upă aturin, albuminele, prin proteine, reprezintă sursa principală. 9cestea prin hidroliză se separă !n aminoacizi inferiori, uşor solubili !n apă şi aminoacizi su periori, greu solubili. 9minoacizii superiori cu lignina ar da un produs care se poate transforma !n hidrocarburi parafinice, naftenice, aromatice, printr-un proces de distilare la temperaturi nu prea mari #2336 283;0$ #tab. $ şi la presiuni de c!teva sute atmosfere. 4 altă schemă biochimică a fost !ntocmită de Oinsburg-Oaraghiceva, după care rolul principal !n formarea hidrocarburilor de petrol !l au grăsimile. upă această schemă hidra"ii de carbon şi albuminele, prin acizii graşi inferiori, trec !n gaze, iar grăsimile, prin acizii graşi superiori şi acizii naftenici trec !n hidrocarburi de petrol #tab. $. Tabelul )
2* Schema de transformare a materiilor organice după Kinsburg-Karaghiceva
!n problema genezei petrolului trebuie men"ionat că după unii cercetători tipurile de petrol diferă după compozi"ia chimică a materiei organice din care s-au format. )-a considerat că, ini"ial, toate petrolurile au avut un caracter parafinic din care s-au diferen"iat toate cele-
lalte tipuri. ar s-a emis şi ipoteza că, ini"ial, ele au avut un caracter parafino-naftenic, iar după al"i cercetători, un caracter pregnant nafteno-aromatic. upă 9. H. obriansNi #2>$ care a dat o schemă de transformare a petrolului !n zona de catageneză, petrolul naftenic-aromatic trece evolutiv la tipul parafinic, exclusiv datorită temperaturii. Problema transformării petrolului primar nu este !ncă elucidată şi !n continuare este !n aten"ia cercetătorilor. upă 0. eca, *. 'azarovici, . Prodan #2E$, cauza principală care a conclus la prezen"a diferitelor tipuri de "i"eiuri constă !n proprietatea de adsorb"ie selectivă a unor zeoli"i care au re"inut !ntr-un anumit procent unele tipuri de hidrocarburi. 2.&.6. ROLUL SEDIMENTULUI MINERAL
4dată cu substan"a organică, !n bazinul de sedimentare, se depune şi sedimentul mineral, ce formează m!luri, care protejează această substan"ă de accesul oxigenului. )ubstan"a organică astfel protejată suferă, sub influen"a bacteriilor procesul de descompunere. %. O. (aRlor a arătat importan"a pe care o au m!lurile argiloase !n procesele de transformare biochimice anaerobe. +l a considerat că argila calcică adusă de către fluvii !n mări, trece !n argilă sodică prin !nlocuirea calciului cu sodiu şi, !n continuare, argila sodică, !n contact cu apele dulci, se transformă !n argilă hidrolizată, devenind impermea bilă, !n acest fel argilele se transformă !n roci protectoare care opresc accesul oxigenului, favoriz!nd astfel procesul de descompunere a substan"ei organice !n condi"ii anaerobe şi produsele de transformare se acumulează !n sedimente, !n cazul c!nd !n apele bazinului nu s!nt curen"i, respectiv sedimentul nu este deranjat. ar teoria lui %. O. (aRlor a fost criticată deoarece nu explică !n ce mod argila sodică din apa mării ajunge din nou !n contact cu apa dulce. )edimentul mineral, de asemenea, !n procesele do transformare geochimică a materiei organice are rolul de catalizator. . (issot #2>>$ consideră că argilele pe l!ngă rolul de catalizator au şi rolul de a absorbi materia organică, !ncetinind astfel procesul de oxidare a acesteia. 2.&.7. IN!LUEN'A RADIOACTI+ITĂ'II ROCILOR N TRANS!ORMAREA MATERIEI ORGANICE IN PROCESUL DE !ORMARE A IDROCARBURILOR
0ercetările !ntreprinse !n direc"ia cunoaşterii fenomenelor radioactive care influen"ează transformarea materiei organice !n procesul de formare a hidrocarburilor a format !ncă cu zeci de ani !n urmă o preocupare a oamenilor de ştiin"ă şi !n această direc"ie se cunosc rezultatele ob"inute de Oohlhorster #27$, %und şi Ooch #27$, 'ind, ardLell, @locNer #2>623$, ?ogers #23$, )oNolov #2>$, 0. Q. )he pard #27>$, 5ess #27A$ şi al"ii. 0ercetările privind rolul radioactivită"ii !n transformarea compuşilor organici !n hidrocarburi au avut la bază constatarea că rocile generatoare şi unele roci rezervor prezintă radioactivitate. upă cum este cunoscut, !n general, argilele şi marnele, datorită cantită"ii mari de materii organice con"inute, s!nt considerate ca roci generatoare de hidro>
carburi şi, !n plus, ele au dovedit o radioactivitate mult mai mare, com parativ cu nisipurile, gresiile şi calcarele argiloase sau marnoase şi această constatare trebuie luată !n considerare. !n urma analizelor făcute din punct de vedere al proprietă"ilor radioactive, ?ussell #278$ a constatat că marnele din paleozoic au, !n medie, o radioactivitate mai mare dec!t marnele din ter"iar şi că, !n general, astfel de diferen"e există !ntre forma"iunile mai vechi şi mai noi. !n urma cercetărilor făcute !n laborator de 'ind şi al"ii asupra reac"iilor care au loc !ntre particulele a, #i şi razele & emise !n timpul dezintegrării spontane a elementelor radioactive şi materiile organice, s-a ajuns la concluzia că dezintegrările radioactive care au loc pot provoca descompunerea compuşilor organici !n hidrocarburi. !n argile, marne, calcare impure, nisipuri şi gresii #asociate cu minerale grele$, substan"e organice, ape de zăcăm!nt, se găsesc elementele radioactive principale #uraniu, thoriu, potasiu$, sub formă de izotopi activi ai * + , ale căror viteze de dezintegrare şi energie, pe care o emite, sub forma de particule p şi raze A este mai mică dec!t a particulelor ot emise de uraniu şi thoriu. !n urma bombardării cu particule a a acizilor graşi, ca de exemplu acidul palmitic #0285i0445$, s-au ob"inut hidrocarburi parafinice, iar prin bombardarea acidului naftenic cu particule a, a rezultat o hidrocarbură ciclică #ciclohexan$. ?ezultatele ob"inute s!nt semnificative, deoarece anumi"i acizi graşi au fost identifica"i !n materiile organice din depozitele sedimentare. ar, av!nd !n vedere că eficacitatea acestui proces este redusă şi viteza de transformare a materiei organice este foarte mică, este necesar un timp geologic destul de !ndelungat pentru a se forma pe această cale zăcăminte de hidrocarburi. Prin bombardarea metanului şi a altor hidrocarburi gazoase cu particule a, a rezultat un mare procent de hidrogen şi de hidrocarburi nesaturate. 9celeaşi studii făcute asupra hidrocarburilor lichide au arătat procente similare de hidrogen şi o cantitate ceva mai mare de hidrocarburi nesaturate, cu toate că acestea nu s!nt !nt!lnite !n petrolurile brute dec!t !n cantită"i ne!nsemnate. upă 'ind, la presiunile şi temperaturile din zona superioară a scoar"ei terestre şi !n prezen"a unei cantită"i mici de energie chimică, orice compus din seria parafinelor poate fi transformat !n hidrocarburi com plexe, !nt!lnite !n petrol. 9utorul consideră că !n afară de energia chimică pot interveni şi alte energii, cum ar fi descărcările electrice, radia"iile a şi radia"iile ultraviolete. ar posibilită"ilor de transformare a materiilor organice sub influen"a radioactivită"ii s-au adus obiec"iuni şi una din obiec"iuni constă !n aceea că sub influen"a radia"iilor g are loc spargerea atomului de hidrogen din petrol ceea ce ar fi !nsemnat ca !n cursul erelor geologice, sub ac"iunea acestor radia"ii, con"inutul de hidrogen sa fi crescut şi respectiv să se fi format "i"eiuri din ce !n ce mai grele, cu un raport mare !ntre hidrogen şi carbon. !n realitate, la transformarea materiilor organice, a avut loc o creştere progresivă a acestui raport. 4 a doua obiec"iune care se aduce posibilită"ii de transformare a materiilor organice sub influen"a radioactivită"ii constă !n aceea că s!nt unele marne negre, foarte radioactive apar"in!nd unor forma"iuni geologice vechi, care con"in şi resturi organice. 0a exemplu s!nt date marnele de 9utrim-0hattanooga-Qoodford din mississippianul şi devonianul superior .tiin ).1.9., care au un con"inut ridicat de materii organice, cu excep"ia
27
c!torva zone !n care s!nt acumulate gaze naturale iar con"inutul de petrol este minim sau nul. acă procesele de transformare a materiilor organice sub influen"a radioactivită"ii ar fi avut loc !ncă din devonian, ar fi fost de aşteptat ca astfel de marne să nu mai con"ină de loc materii organice sau să fie !n cantitate foarte mică. Hără !nsă a se exclude posibilitatea ca zonele !n care s!nt acumulări de gaze naturale s-ar datora unor procese radioactive, neregularitatea acestor acumulări, care nu s!nt !n concordan"ă cu uniformitatea radioactivită"ii şi cu con"inutul ridicat !n materii organice ale marnelor respective, s!nt indicii !nsă că aceste acumulări de gaze s-ar putea datora şi altor cauze. !n procesul de transformare a materiei organice, trebuie de men"ionat că, dacă ini"ial rolul temperaturii era acceptat, !n timp s-a considerat că temperaturile mai mari de 33;0 nu s!nt compatibile cu prezen"a porfirinelor !n petrol, care ar fi fost distruse.
&. !ORMAREA ZĂCĂMINTELOR DE PETROL Şl DE GAZE Hormarea zăcămintelor de petrol şi de gaze este condi"ionata de: ! existen"a rocilor mame #generatoare$ de hidrocarburi& (! posibilită"ile de migrare a hidrocarburilor de la roca mamă la roca rezervor #magazin$& )! existen"a rocilor rezervor, care să aibă capacitatea de acumulare a hidrocarburilor& +! existen"a rocilor protectoare care determină şi protejează !nchiderea acumulărilor de petrol sau de gaze !n cuprinsul rezervoarelor& 8$ existen"a unui aranjament structural #tectonic$, stratigrafie sau litologic, care să men"ină hidrocarburile lichide sau gazoase !ntr-un echilibru stabil. 'ipsa uneia din aceste cinci condi"ii !mpiedică formarea unui zăcăm!nt de hidrocarburi. +xisten"a unora din aceste cinci condi"ii poate fi pusă !n eviden"ă !ncă din etapa de prospec"iune a unei suprafe"e !n subsolul căreia este probabil sau posibil să existe zăcăminte de hidrocarburi. (oate cele cinci condi"ii s!nt bine cunoscute !n etapa de ex plorare şi, mai ales, !n etapa de exploatare.
3.1. ROCI#MAMĂ $GENERATOARE% Prezen"a acestor roci dă indica"ii asupra existen"ei unui facies de care ar fi posibil sau probabil să fie legate zăcăminte de hidrocarburi !ntr-o regiune. Prin roci mamă de hidrocarburi se definesc rocile care s-au format din sedimentul mineral depus odată ca materie organică, !n bazinul de sedimentare, şi din a cărei transformare au rezultat bitumene naturale libere şi fixe. ?ocile-mamă se caracterizează prin aceea că s!nt fine, uneori şistoase, de regulă de culoare !nchisă, cafenie-brună, din cauza bitumenelor fixe, s!nt lipsite de schelete calcaroase, care au fost dizol-
2
vate de acidul carbonic rezultat din procesul de descompunere a materiei organice. 1nele roci-mamG con"in schelete de microorganisme silicioase şi prezintă eflorescente de sulfa"i şi cristale mici de pirită. !n zonele de afloriment, adesea, rocile-mamă s!nt !nso"ite de izvoare sulfuroase, feruginoase, sărate. 9ceste roci se mai caracterizează prin: con"inutul !n substan"e organice şi bitumene, compozi"ia granulometrică, culoarea, volatibilitatea #*$, cantitatea de substan"ă volatilă ce se extrage din rocă. con"inutul !n carbon, coeficientul de reductibilitate, con"inutul de 0a03, raportul !ntre con"inutul de carbon şi con"inutul de azot, raportul !ntre con"inutul de azot şi coeficientul de reductibilitate, raportul !ntre con"inutul de carbon şi coeficientul de reductibilitate, raportul !ntre volatilitate şi coeficientul de reductibilitate. 9ceste caractere uneori s!nt destul de greu de precizat. ?ocile-mamă de hidrocarburi, uneori, s!nt foarte greu de identificat şi această problemă a format şi formează obiectul unor cercetări. Pentru identificarea rocilor-mamă au fost elaborate o serie de metode, dintre care unele par să conducă, uneori, la unele concluzii mai pu"in sigure. P. . (rasN şi 5. Q. Patnode #27$, pentru identificarea rocilormamă au propus folosirea unui indice numeric
6A şi nu s!nt roci mame, acele roci pentru care 2$, pornind de la analiza hidrocarburilor din m!lurile marine actuale şi a hidrocarburilor din petrol, consideră că o rocă-mamă se caracterizează printr-un raport parafine impar/n-parafine par, aproape de 2, cum este !n petrol. 9ceeaşi auttXri, mai t!rziu #2>8$, au !n vedere
2$
face o etalonare a rocilor considerate a fi roci-mamG, pe anumite profile lito-stratigrafice, pe bazine. %etoda @. (. Phillippi #28>62>8$ pleacă de la observa"ia că rocile mamă au un con"inut, !n general, redus de hidrocarburi, !n cele trei stări fizice, şi acestea s!nt reprezentate !n cantitate propor"ională cu con"inutul de Nerogen. %etoda '. 9. @ulianova #2>$ consideră ca roci-mamă, acele roci care se caracterizează printr-o culoare neagră, cenuşie sau verzuie, cu un con"inut de peste 3,8C carbon organic, de peste 3,8C sulf, de 3,6 3,C clor, de 26C fier solubil !n acid clorhidric, lipsite de sulfa"i sau dacă se găsesc, s!nt !n propor"ii foarte mici, con"in frac"iuni de procent !n substan"e bituminoase şi raportul 0/F are valori cuprinse !ntre 28 şi 73. upă metoda *. )imaneN #2>$ rocile-mamă se caracterizează prin valori mari ale $ a luat !n considerare analiza termică diferen"iată a rocilor care au un con"inut mare de materie organică, at!t solubilă, c!t şi insolubilă. Prin arderea a diferite roci organice ca, roci bituminoase, petrol, din depozite sedimentare de diferite v!rste şi cărbuni, !n absen"a oxigenului, au ob"inut curbe caracteristice pentru aceste roci. 0urbele termice ob"inute pentru rocile bituminoase, care s!nt roci-mamă, s!nt asemănătoare curbelor termice ale petrolului, iar cele ale rocilor bituminoase care nu s!nt roci-mamă, s!nt asemănătoare cu cele ale cărbunilor humici. %ajoritatea metodelor presupune analize de mare detaliu, spre deosebire de metoda 5. ?. @aertner şi 5. 5. )chmitz #2>$, care considerăm că este mult mai simplă, iar rezultatele ei interesante, !n special c!nd se bazează pe un număr foarte mare de analize. 4 aten"ie deosebită a fost acordată şi !n "ara noastră posibilită"ilor de identificare a rocilor-mamă, ini"ial de '. %razec, @. %acovei, J. Po pescu-*oiteşti şi al"ii, iar !n ultimii ani de *. 0erchez şi ). 9nton #2>A$, %. Hilipescu care au studiat un număr mare de carote mecanice formate din şisturi negre cretacice, şisturi menilitice şi disodilice oligocene, roci considerate, !n unanimitate, ca roci generatoare de hidrocarburi. )-au determinat
&%
cicul azinului %un"ilor )t!ncoşi, şisturile argiioase bituminoase din cretacicul din %aroc, stratele de %aiNop, din oligocen superior 6 miocen inferior, din regiunea Oubanului şi a %ării Fegre #1.?.).).$ şi altele. )e cunosc, de asemenea, roci-mamă argiloase care nu au putut genera acumulări industriale de hidrocarburi, deoarece n-au existat condi"iile de formare a zăcămintelor şi ca exemple se men"ionează: stra$ tele de *u1ers din silurianul Platformei ?use, şisturile bituminoase din carboniferul din )co"ia, şisturile bituminoase din permianul de la 9uturi #Hran"a$, şisturile bituminoase din triasicul din (irol #9ustria$, şisturile bituminoase din liasicul de la 9nina. oci mam#$s2idoase. 9ceste roci au o răsp!ndire mult mai redusă dec!t rocile-mamă argiloase, dar s!nt !nt!lnite pe grosimi mari şi, ca exem plu, se men"ionează stratele de 3ontere& din miocenul mediu din 0alifornia& şisturile menilitice din oligocenul din "ara noastră. oci$mam# calcaroase. ?eprezentate prin calcare şi dolomite, acestea, !n foarte multe cazuri, datorită cavernelor şi fisurilor pe care le au la partea superioară, prezintă şi calitatea de roci rezervor. 9ceste tipuri de roci s!nt !nt!lnite mai ales !n regiunile de platformă, !n paleozoic şi mezozoic. 0a exemple, dintre cele mai cunoscute roci-mamă calcaroase se men"ionează calcarele de (renton şi Fiagara #).1.9.$ din ordovician, calcarul de )pindletop din permianul superior, !nt!lnit !n cap rocN-ul domurilor de sare din bazinul golfului %exic, !n regiunile (exas şi 'ouisiana, calcarele din 4ntario şi 4nondago din devonian #0anada$, calcarul de (amasopo din cretacicul inferior şi mediu, tot din bazinul golfului %exic, calcarul de 9smari din oligocenul şi miocenul inferior din bazinul @olfului Persic, calcarul recifal din miocenul bazinului %ării ?oşii şi altele. oci$mam# c#rbunoase. )!nt mai pu"in răsp!ndite şi s!nt reprezentate prin cărbuni bituminoşi, av!nd !n vedere că !ntre cărbuni şi petrol s!nt legături genetice, legate de amestecul materiilor prime !n bazinul de sedimentare, ceea ce lasă să se !ntrevadă posibilitatea că şi cărbunii bituminoşi pot fi considera"i ca roci-mamă, de petrol. )!nt cunoscute astfel de roci-mamă !n carboniferul din 9nglia, !n oligocenul şi miocenul din regiunea 9ssam #Jndia$, !n irmania, !n Jndonezia. )!nt zăcăminte de petrol !n care s!nt şi strate de cărbuni #lignit$ şi care n-au nici o legătură genetică cu acumulările de petrol, care se află !n zăcăm!nt secundar, cum este cazul zăcămintelor de petrol din dacianul Wonei 0utelor iapire #?.).?.$. !n zăcămintele de petrol şi gaze din "ara noastră, ca exemple de roci generatoare de hidrocarburi, se men"ionează !n Platforma %oesică, !n ordovician, silurian şi devonian inferior, argilele negre sau cenuşii, !n devonianul superior dolomitele bituminoase cu piritizări, şi !n triasicul mediu, intercala"iile de dolomite din anisian ca şi dolomitele şi argilele negre din ladinian, şisturile cu Posidonia din jurasic, argilele, calcarele bituminoase şi dolomitice din cretacic. e asemenea, se consideră rocimamă, intercala"iile pelitice din sarma"ian, meo"ian, pon"ian şi dacian de pe unele structuri. !n Platforma %oldovenească s!nt cunoscute ca rocimamă argilele din silurian, argilele negre şi marnele din tortonian şi marnele din sarma"ian. !n epresiunea !rladului şi Promontoriul Fordobrogean s!nt considerate roci generatoare calcarele negre din triasic, argilele din dogger, intercala"iile pelitice din tortonian, sarma"ian, meo"ian. Pentru zăcămintele de gaze din azinul (ransilvaniei s!nt considerate ca roci generatoare argilele, marnele din tortonian, buglovian, sarma"ian şi sporadic din panonian şi !n special şisturile cu radiolari din tortonian. !n azinul Panonian s!nt considerate ca roci-mamă, calcarele bituminoase, 2
marnele şi argilele din triasic, şisturile marno-argiloase din cretacic, argilele şi marnele de culoare !nchisă din tortonian, sarma"ian şi pliocenul inferior. !n azinul %aramureşului s!nt considerate roci-mamă, şisturile menilitice, şisturile disodilice, marnele şi argilele bituminoase din seriile bituminoase inferioară şi superioară din oligocen. !n subzona Hlişului paleogen s!nt considerate roci-mamă şisturile menilitice şi disodilice oligocene, iar din aceeaşi unitate, !n %oldova, şi marnele albe bituminoase. !n Wona %iocenă din %oldova, pe l!ngă şisturile menilitice şi disodilice din oligocen, s!nt considerate ca roci-mamă, intercala"iile pelitice din helvetian, buglovian, sarma"ian şi, !n special, marnele cu radiolari din tortonian. !n Wona 0utelor iapire, pe l!ngă şisturile bituminoase din helve"ian, buglovian, sarma"ian, şisturile cu radiolari din tortonian, s!nt considerate ca posibil roci generatoare şi intercala"iile pelitice din meo"ian, pon"ian, dacian şi levantin. (oate intercala"iile pelitice din forma"iunile geologice !n care au fost puse !n eviden"ă zăcăminte de hidrocarburi, !n epresiunea @etică, s!nt considerate ca roci generatoare de hidrocarburi. !n concep"ia nouă !nsă se admite de majoritatea geologilor prezen"a rocilor generatoare !n toate forma"iunile geologice !n care s!nt zăcăminte, respectiv se admite autohtonia zăcămintelor din depozitele sedimentare. 9ceasta conduce, !n general, la prezen"a numai a forma"iunilor petrolifere şi nu şi a seriilor petrolifere #care s-au format !n urma unor procese de migra"ie, ele fiind lipsite de roci generatoare, cum de altfel p!nă !n ultimii ani se admitea, !n special pentru zăcămintele din pliocen$.
3.2. MIGRA"I PETROLULUI Şl A GAZELOR %ajoritatea ipotezelor referitoare la formarea zăcămintelor de hidrocarburi atribuie un rol important migra"iei petrolului şi gazelor, definită ca procesul de deplasare a hidrocarburilor din roca generatoare !n care s-au format p!nă !n rezervoarele naturale unde se acumulează şi formează zăcăminte. ivergen"ele care există !ntre unele ipoteze se referă la originea rocilor-mamă, la existen"a unei migra"ii a hidrocarburilor !n interiorul rezervoarelor şi la cauzele care determină acest proces de deplasare. 0oncep"ia privind existen"a unui proces de migra"ie a hidrocarburilor se bazează pe observa"ii asupra ivirilor naturale, care de altfel reprezintă faza finală a acestuia şi duce la degradarea zăcămintelor. 0unoaşterea procesului de migra"ie a hidrocarburilor impune, !n primul r!nd, cunoaşterea factorilor datorită cărora are loc acest proces. &.2.1. !ACTORII MIGRA'IEI
4reutatea sedimentelor. atorită greută"ii sedimentelor, rocile se com pactizează şi, ca urmare, fluidele din porii rocilor caută să se deplaseze şi acest proces !ncepe !ncă din faza de sedimentare şi se continuă şi după ce sedimentele s-au transformat !n rocă. !ncă din faza lui de formare, m!lul bituminos este stors şi componen"ii fluizi din acesta caută să se de plaseze spre periferia bazinului, unde atit greutatea sedimentelor, c!t şi presiunea s!nt mai mici.
32
Cre"terea temperaturii. atorită scufundării bazinului, ca urmare a greută"ii sedimentelor, are loc o creştere a temperaturii care produce o dilatare at!t a rocilor c!t şi a gazelor, petrolului şi a apei con"inute !n acestea. Hluidele, dilat!ndu-se mai mult dec!t rocile, tind să se deplaseze spre regiuni cu temperaturi mai joase. Petrolul, datorită temperaturilor mari, poate să treacă !n stare gazoasă, iar la circa 733;0 să treacă !n stare de va pori şi astfel el poate migra mai uşor, ajung!nd !n scoar"ă la nivele superioare unde se condensează. atorită temperaturilor !nalte, presiunea creşte, atrac"ia capilară descreşte, viscozitatea se micşorează şi petrolul poate migra şi !n stare lichidă, spre regiuni cu presiuni mai mici. Ac5iunea apelor de circula5ie. atorită for"elor orogenice are loc at!t cutarea stratelor, c!t şi deplasarea apelor subterane din regiunile de sinclinal spre flancurile cutelor anticlinale sau bol"ile acestora şi care, !n mişcările lor, antrenează şi hidrocarburile. !n anumite condi"ii de tem peratură şi presiune, apa poate dizolva o cantitate mai mare sau mai mică de hidrocarburi pe care le poate transporta !n solu"ie. 'a temperaturi mai joase apa eliberează din nou hidrocarburile, care se separă după greută"ile lor specifice şi plutesc deasupra apei, form!nd picături mari, care, prin contopire, dau naştere la mase de petrol şi gaze şi acestea, sub presiunea apei, pot fi !mpinse şi dacă !n drumul lor !nt!lnesc o capcană se poate forma o acumulare de petrol şi de gaze. %unn, ?ich şi al"i geologi au căutat să demonstreze rolul exclusiv al factorului hidraulic !n deplasarea hidrocarburilor. !n realitate acesta este !nso"it de factorul gravita"ional, care determină separarea şi flotarea petrolului şi a gazelor deasupra apei, după greutatea lor specifică. Hactorul gravita"ional nu poate fi !nsă considerat ca un factor unic al migra"iei, numai dacă deplasarea hidrocarburilor se face !ntr-un rezervor lipsit de apă şi, !n acest caz, !n virtutea greută"ii lor specifice, petrolul ocupă flancurile cutei anticlinale, iar gazele, bol"ile acesteia, dar astfel de cazuri s!nt mai rare. eplasării gazelor şi petrolului sub ac"iunea gravita"iei i se opune for"a de frecare şi aceea a atrac"iei capilare, !n cazul c!nd mişcarea se face sub formă de picături izolate. Hor"a de frecare este ne!nsemnată !n cazul unor viteze de deplasare mici şi poate fi neglijată. 9trac"ia capilară este cu at!t mai mare cu c!t porii rocilor s!nt mai mici. eci, migra"ia liberă este condi"ionată de factorul hidraulic, separarea, de factorul gravita"ional, iar for"a de frecare şi atrac"ia capilară nu fac dec!t să !nso"ească at!t mişcarea fluidelor, c!t şi redistribuirea lor !n cuprinsul rezervoarelor naturale. atorită deplasării apelor !n rezervoarele naturale, zăcămintele de hidrocarburi pot fi deformate sau chiar deplasate !n direc"ia curgerii apelor, func"ie de panta hidraulică. !n cazul unei pante hidraulice slabe are loc numai o slabă !nclinare a suprafe"ei contactului apă-petrol, pentru ca !n cazul unei pante hidraulice accentuate, să aibă loc at!t !nclinarea suprafe"ei contactului apă-petrol c!t şi deplasarea par"ială a acumulărilor de petrol. 0!nd panta hidraulică este mare are loc deplasarea suprafe"ei contactului gaze-apă şi deplasarea petrolului şi acumularea lui pe flanc, !n legătură cu o deformare structurală a rezervorului, care serveşte drept capcană. +fectele curgerii apelor !n rezervoarele naturale s!nt totdeauna prezente !n zăcămintele legate de capcane structurale cu !nclinări mici #fig. $.
Fig. 2. E&'()'l' '+l,-/00 ,+'l/ /''/,/'l' ,)6/,l'7 , 8 (,6l 6'0 +,)' 90/,6l0(' -l,:'; : — (,6l 6'0 +,)' 90# /,6l0(' ,((')6,)'; ( 8 (,6l 6'0 +,)' 90/,6l0(' <,/0.
(,6l 660 /''// 60&/< +'/<',:0l= (,/' -' +/'0) -6: &/<, 660 <(l0 6l,) )/'+)' ,))0(l0,l' ' ,l)0)600 (/'-('= (,/' -' -6((' 0 (')/6l :,06l60 ()/' <,/>00l' ,('-)60,= ?0 '+l,-,/', ,+'0 <+/'6 (6 >,'l' ?0 +')/l6l -' &,(' -6- +' (l0,/', -)/,)'l/= '-)' +-0:0l ,(6<6l,/', 0&'/'@0,) , >,'l/ ?0 , +')/l6l60 ,('-)' (,+# (,'= ,('-) (,= >,'l' ?0 +')/l6l -' +) ,(6<6l, (,+(,'l' +/&6# '= (,/' -) +/0<'l' )l0)' -,6 (,+(,'l' 0)'/<'0,/'= (, +0@0' -)/6()6/,l= 0,/ (,+(,'l' ('l' <,0 /00(,)' -)/6()6/,l - &0' /'@06) 6<,0 ,+, $&0>. 3%. . C. G6-- $154% , '+l0(,) ,(',-) ,(6<6l,/' 0&'/'@0,) (, 6/# <,/' , 660 +/('- ' <0>/,@0' l') , &l60'l/ 0 (')/6l :,06l60 -+/' :/6/, l60= (,/' ,/' l( -'+,/,/', >/,0),@0,l , >,'l/ (,+(,, -0)6,) -+/' (')/6l :,06l60 ?0= 6+ (' ,('-), , &-) -,)6/,) (6 >,'. 6/<),/', (,+(, -' -'+,/ +')/l6l ?0 >,'l' (,/' ,6 <,0 /<,-= ,+0 6<,0 +')/l= 0,/ 6l)0<'l' ,6>' 6<,0 ,+,. &0>6/, 3 -' +/'0) )/'0 -),00 -6(('-0' ,l' ,(6<6l/00 0&'/'@0,)' , +')/l6l60 ?0 >,'l/. A(',-) ,(6<6l,/' 0&'/'@0,) (,/' ()/,0' /'>6l'0 ' /'+,/)0,/' , 90/(,/:6/0l/ (&/< )'/0'0 ,)0(l0,l'= ,/' 0<+/),@ '+l//0 +/0 &,+)6l ( ,('-)', 6 )/':60' l0<0),)' 6<,0 l, (,+(,'l' /00(,)' -)/6()6/,l ?0 &00 '('-,/ ('/('),/', +/0 &/,' ?0 , (,+(,'l/ +/# &6'. A('-)'0 )'/00 0 -' ,6(' (/0)0(, -'-6l (= ,+, +/'') (,+# (,'l' ('l' <,0 /00(,)' -)/6()6/,l ?0#,/ ,', /0>0', ,+'l' <')'/0('. &.2.2. CAILE DE MIGRA'IE
Fig. 3. A(6<6l,/', 0&'/'@0,) , @0@'06l60
?0 , >,'l/ $. C. G6-- 154%7 1 8 >,'; 3 8 +')/l; 3 8 ,+.
C0l' ' <0>/,@0' , +')/l6l60 ?0 >,'l/ -(,/@, )'/'-)/ -) +/00 ?0 &0-6/0l' (l0 /(0= 'l' ' &0-6/0 (' ,+,/ /(0l' (<+,()' 0 :l@0l' (6)'l/ ,)0(l0,l'= # 'l' ' /:0/' (' ,+,/ ,)/0) &/,()6/0l/= -6+/,&'@'l' ' 0-(/# ,@= &,l00l' ?0 &/,()6/0l'. (,6l <0>/,@0'0 +/0 +/00 /# (0l/ -' +) '-':0 6 (,6/07
2$ migra"ia prin porii subcapilari #cazul rocilor fine, pelitice, greu permeabile$, care are loc prin difuziune moleculară sau capilară& $ migra"ia prin porii supracapilari #cazul rocilor uşor permeabile$, care are loc liber, nleexist!nd for"e capilare care să se opună mişcării. %igra"ia este mai uşoară prin fisurile rocilor, care !n general formează spa"ii supracapilare. !n fisurile unor roci se cunosc depuneri de asfalt, smoală sau ozocherită, ceea ce dovedeşte migra"ia prin fisuri. Hracturile şi faliile care de regulă s!nt !nso"ite de o re"ea de fisuri, care uşurează deplasarea hidrocarburilor, s!nt căi foarte bune !n migra"ie. Haliile, c!nd s!nt etanşe, pot !mpiedica migra"ia hidrocarburilor. 3igra5ia 6n afara rezervorului natural !ncepe !ncă din faza de depunere si acumulare a sedimentelor şi se continuă !n m!lul bituminos şi !n sedimentele fine ce acoperă acest m!l, pe direc"iile de cea mai slabă rezisten"ă. %igra"ia !n afara rezervorului, prin rocile pelitice, se face prin difuziune moleculară şi capilară. !n procesul de migra"ie !n afara rezervorului se produc şi transformări !n compozi"ia hidrocarburilor, datorită frac"ionării fizico-mecanice& hidrocarburile mai grele formează acumulări !n partea inferioară a seriilor petrolifere, iar hidrocarburile mai uşoare formează acumulări !n partea superioară a acestor serii. 3igra5ia hidrocarburilor 6n interiorul rezervorului natural se face datorită factorului hidraulic, iar separarea lor !n interiorul capcanei se face gravita"ional. !n rezervoarele cu permeabilitate mare, separarea se face datorită factorului gravita"ional, spre deosebire de rezervoarele pu"in permeabile, unde, din cauza permeabilită"ii diferite, separa"ia fluidului se face sub ac"iunea for"elor capilare. 9pa se concentrează !n păr"ile greu permeabile ale rezervorului. &.2.&. STAREA !IZICA A IDROCARBURILOR IN TIMPUL MIGRA'IE,
!n timpul migra"iei, hidrocarburile se pot deplasa sub mai multe forme: 6 petrol cu gaze !n solu"ie& 6 vapori. 5idrocarburile !n stare de vapori migrează prin difuziune prin porii fini ai rocilor nesatura"i cu apă şi, ridie!ndu-se la nivele superioare !n scoar"a terestră, ajung la zone cu presiuni mai mici, unde se condensează& 6 molecule sau pelicule moleculare, c!nd hidrocarburile se pot deplasa Jn masa apei din roci sau a rocilor prin difuziune. Peliculele de petrol pot !nveli peliculele de apăI şi migrează !mpreună prin fisurile sau porii rocilor& 6 emulsii, deplasare ce poate avea loc at!t timp c!t tensiunile superficiale ale componentelor respective s!nt apropiate ca să poată forma emulsii la temperaturi ridicate. 9t!t !n interiorul c!t şi !n afara rezervorului, !n procesul de migra"ie, emulsiile se pot desface, iar gazele, petrolul şi apa se acumulează !n strate diferite, d!nd naştere la acumulări separate de apă, petrol şi gaze sau la amestecuri ale acestora. !n procesul de migra"ie pot avea loc modificări !n compozi"ia petrolului datorită at!t unor procese fizice de filtrare, c!t şi unor procese chimice, cauzate de ac"iunea rocilor prin care filtrează. !n cazul unui proces de filtrare prin roci greu permeabile are loc o frac"ionare fizică a petrolului, ciY torită re"inerii de către mineralele argiloase a frac"iunilor grele, care se acumulează !n orizonturile inferioare, spre deosebire de frac"iunile mai uşoare, care, deplas!ndu-se mai repede, se acumulează !n orizonturile su-
&*
perioare ale profilului lito-stratigrafic al unui zăcăm!nt. 1n exemplu clasic de frac"ionare, citat !ntr-o serie de lucrări de specialitate, se cunoaşte !n helve"ianul structurii (escani, din Wona %iocenă clin %oldova, unde de la 33 m ad!ncime !n jos, "i"eiul are culoarea neagră şi o greutate specifică mare, pentru ca !ntre 33 şi 2 333 m ad!ncime, "i"eiul să fie de culoare brun-verzuie, iar greutatea specifică creşte cu ad!ncimea, !n schimb de la suprafa"ă p!nă la 233 m ad!ncime, "i"eiul are o greutate specifică mai mică, are culoare glben-deschis şi este benzinos. e asemenea, compozi"ia petrolului se poate schimba şi după punerea lui !n loc, !n urma unor procese chimice legate de reac"ia de. polimerizare, de hidrogenare şi de desulfurare a apelor de zăcăm!nt. Predominarea parafinelor 6 hidrocarburi mai bogate !n hidrogen 6 !n ti"eiurile cantonate !n forma"iuni geologice vechi #paleozoice$, s-ar explica prin existen"a unui proces de hidrogenare determinat de unele procese radioactive şi se deosebesc de ti"eiurile din forma"iunile mezozoice şi neozoice unde parafinele s!nt !n procente mai scăzute. atorită reac"iei de desulfurare, !n care intervin bacteriile anaerobe, ti"eiurile mai uşoare, prin oxidare, devin mai grele. 1nele procese fizice #filtrarea$ şi unele procese chimice #desulfurarea$ au tendin"a să !mbogă"ească ti"eiurile cantonate !n forma"iuni mai vechi şi la ad!ncimi mari, !n hidrocarburi mai grele, spre deosebire de alte procese chimice, ca hidrogenarea, care !mbogă"esc ti"eiurile !n hidrocarburi mai uşoare. &.2.4. !ORMELE DE MIŞCARE A IDROCARBURILOR N PROCESUL DE MIGRA'IE
upă formele de mişcare a hidrocarburilor, migra"ia poate fi prin difuziune moleculară, capilară şi liberă şi !n cele ce urmează se face caracterizarea acestor forme. Hormele de mişcare a hidrocarburilor in migra"ie
0aracterizarea formelor de mişcare
%igra"ia prin difuziunea moleculară
!n virtutea atrac"iei moleculare, granulele rocilor pelitice saturate cu apă s!nt !nvelite de strate de apă, care, !n contact unul cu altul, formează o masă de apă. @azele şi petrolul se deplasează de la o moleculă la alta !n stare de molecule sau pelicule moleculare. Petrolul sub formă de pelicule !nconjoară bule de gaze foarte mici care se de plasează prin masa apei din roci şi !n urma tasării rocilor, sub greutatea sedimentelor, apa este !mpinsă şi, odată cu ea, gazele şi petrolul. Pentru ca un zăcăm!nt să nu fie supus distrugerii prin difuziune, trebuie să aibă un !nveliş cu un coeficient de difuzie foarte mic, ca de exemplu argilele !mbibate cu apă.
%igra"ia capilară
9ceastă formă de migra"ie are loc sub ac"iunea for"elor capilare, dar av!nd !n vedere că mecanismul deplasării gazelor şi petrolului sub ac"iunea for"elor capilare nu este !ncă suficient cunoscut, se poate presupune că această formă de migra"ie nu se poate face la distan"e mari şi nu poate avea un rol preponderent !n procesul de migra"ie, care să ducă la formarea zăcămintelor.
%igra"ia liberă
%igra"ia liberă se defineşte a fi deplasarea fluidelor prin rocile permeabile care obişnuit formează rezervoare naturale, precum şi prin fisuri sau falii deschise.
>
Criterii de clasificare a proceselor de migra5ie a hidrocarburilor. !n vederea unui studiu sistematic al proceselor de migra"ie a hidrocarburilor, s-a pus oportunitatea unei clasificări a materialelor cunoscute !n legătură cu această problemă. intre cele mai cunoscute clasificări se men"ionează cele !ntocmite de O. Orejci @raf #2$, *. J. Jlling #2$, H. 'ehR #2>$, ?. Wuber #2A$, <9socia"ia americană a geologilor petrolişti= #2E$ şi J. 4. rod #27A$. 1ltimul a elaborat o clasificare pe următoarele criterii: 2$ forma de mişcare şi scara la care se face deplasarea fluidelor #tab. 7$& Tabelul +
0lasificarea proceselor de migra"ie după scara migra"iei, func"ie de factorii structurali şi stratigrafieZ locali şi regionali )cara migra"iei
7ocal#, care se referă la deplasarea fluidelor !n cadrul structurilor şi duce la formarea z#c#min$ telor şi a structurilor petrolifere sau gazeifere. %igra"ia la scară locală !nso"eşte !ntotdeauna procesul de migra"ie regională.
: egional#, care are loc la scară [ regională si duce la formarea mai j multor structuri petrolifere sau gazeifere vecine !ntre ele şi legate prin una din particularită"ile structurale sau lito-stratigrafice regionale. 9cest proces de migra"ie poate cuprinde depresiuni de dimensiuni mari şi duce la formarea zonelor de acumulare.
Hactorii care controlează migra"ia
Hactori structurali
6 !n limitele ridicărilor structurale izolate& 6 !n legătură cu faliile din monoclinalele şi anticlinalele izolate.
Hactori stratigrafici
6 !n legătură cu zonele de schimbări locale de litofacies& 6 de-a lungul suprafe"elor de discordan"e stratigrafice locale.
Hactori structurali
6 !n legătură cu monoclinalele şi zonele anticlinale de importan"ă reşională& 6 !n legătură cu faliile regionale.
Hactori stratigrafieZ
6 de-a lungul suprafe"elor de discordan"e stratigrafice regionale& 6 !n legătură cu zonele de schimbare regională a faciesurilor.
$ complexul rocilor !n care se face deplasarea, căile şi direc"ia mişcării fluidelor #tab. 8$. )pre deosebire de celelalte clasificări ale proceselor de migra"ie, clasificarea !ntocmită de J. 4. rod are avantajul că foloseşte termeni adecva"i acestor procese. 9ceastă clasificare poate servi ca material de bază pentru studiu şi compara"ia proceselor de migra"ie a hidrocarburilor, !n vederea, pe c!t posibil, a cunoaşterii fenomenelor care au condus la formarea fiecărui zăcăm!nt, cercetat !n parte.
&7
Tabelul 8
0lasificarea proceselor de migra"ie după căile şi direc"ia mişcării Helurile migra"iei
%igra"ia !n afara rezervorului #prin roci greu permeabile$
%igra"ia !n cuprinsul rezervorului #prin roci uşor permeabile$
J. Ha"ă de complexul rocilor !n care se face migra"ia
8ingenetic# #din interiorul forma"iunii care !nso"eşte procesul de de punere a sedimentelor şi de transformare a substan"ei organice !ngropate !n sedimente$
Epigenetic# #ce are loc după transformarea sedimentului !n rocă, at!t !n cu prinsul, c!t şi !n afara forma"iunii petrolifere$
!n interiorul rezervoarelor stratiforme se parate de roci im permea bile
Jn rezervoare formate din roci permeabile neseparate de roci slab permeabile
JJ. upă ti pul căilor de migra"ie
Prin capilare #capilară$
Prin falii şi fisuri #fisurală$
Prin pori
Prin fisuri #fisurală$
\ \ \D JJJ. upă direc"ia migra"iei
'aterală #are loc at!t !n afara, c!t şi !n cuprinsul rezervorului$ *erticală #are loc at!t !n afara c!t şi !n cuprinsul rezervorului$
3.3. ROCI REZEROR $MAGAZIN% ?ocile care pot să !nmagazineze cantită"i !nsemnate de hidrocarburi şi pe care, cel pu"in !n parte, le pot ceda, se numesc roci rezervor, magazin sau colectoare. 0apacitatea de !nmagazinare a acestor roci depinde de caracterele fizico-geologice ale lor, exprimate prin coeficien"i de porozitate, de permeabilitate, de satura"ie. @radul de satura"ie cu gaze, petrol sau apă, este condi"ionat de porozitate şi de permeabilitate. 0aracterele fizico-geologice ale rocilor formează obiectul de studiu al displinei
3
circula"ie, cristalizării, mişcărilor tectonice, eroziunii sau contrac"iei rocilor. 0a exemple tipice de roci rezervor se men"ionează nisipurile şi gresiile mai slab cimentate şi, mai rar, microconglomeratele, conglomeratele şi pietrişurile. 0alcarele şi dolomitele, c!nd s!nt fisurate, vacuolare, au porozitate şi permeabilitate mari şi, uneori, !n roca respectivă se formează zone de mare porozitate şi permeabilitate. Fisipurile bine sortate au porozită"i mai mari fa"ă de cele nesortate. Porozitatea variază !n afară de structură şi !n func"ie de gradul de cimentare şi compactizare, după cum reiese din cele ce urmează: 6 roci eruptive 3,3862,3C& 6 şisturi marnoase şi argiloase 3,8362,83C& 6 calcare şi dolomite 3,836,3C& 6 nisipuri 2,683o/3& 6 gresii ,86,3C& 6 argile şi marne circa EC& 6 nisipuri din dacian #?.).?.$ circa 8C& 6 nisipuri din mo"ian #?.).?.$ circa 8C& ar, nu orice rocă care are un volum mare de pori poate fi rocă rezervor, ea trebuie să fie şi permeabilă. Permeabilitatea rocilor rezervor variază !n limite foarte mari, după cum urmează: roci cu permeabilitate foarte bună #23362 333 m$, cu permeabilitate bună #236233 m $, cu permeabilitate slabă #2623 m $. *alorile porozită"ii şi permeabilită"ii rocilor magazin pot fi mărite datorită recristalizării, dizolvării cimentului, brecifierii sau pot fi micşorate datorită cimentării şi compactizării. Permeabilitatea perpendiculară pe stratifica"ie este mai mică, iar paralelă cu stratifica"ia este mai mare. Permeabilitatea se poate micşora şi !n func"ie de natura fluidului care curge prin strat, ca, de exemplu, !n cazul gazelor, ca urmare a fenomenului de absorb"ie !n spa"iile dintre granulele rocii. !n cazul "i"eiului are loc o micşorare a permeabilită"ii, datorită depunerii hidrocarburilor grele sub formă de corpuri solide, iar apa pură poate hidrata rocile politice din roca rezervor, contribuind astfel la micşorarea permeabilită"ii. )atura"ia !n "i"ei scade !n rocile rezervor cu granule nesortate şi cu un con"inut de argile. +xemple de roci rezervor din unită"ile structurale din "ara noastră, !n care s!nt zăcăminte de hidrocarburi: 8ubzona Extern# a 'li"ului paleogen din 3oldova% gresia de 'ucăceşti, gresia de OliLa, gresia de OliLa din orizontul de tranzi"ie, din orizontul )upraNliLa, ca şi intercala"iile de gresie de OliLa din orizontul marnelor albe bituminoase, al menilitelor inferioare şi superioare şi al disodilelor inferioare şi superioare, din oligocen, gresia de (arcăn din eocen, gresiile din sarma"ianul azinului 0omăneşti. :ona 'li"ului din 3untenia% !n eocenul Pintenului de 5omor!ciu, gresia de (arcău şi tot gresii !n eocenul Pintenului de *ăleni, !n oligocen, !n Pintenul de 5omor!ciu, gresia de Husaru, iar !n pintenKul de *ăleni, gresia de OliLa inferioară şi superioară& nisipurile şi gresiile lenticulare din stratele de Podul %orii. :ona 3iocen# din 3oldova% gresia de OliLa din oligocen, nisipuri şi gresii !n helve"ian #stratele de (escani$, nisipuri şi gresii !n buglovian #stratele de 9ndreiaşu$, nisipuri şi gresii !n sarma"ian.
&$
:ona Cutelor ;iapire% pe structurile din partea de nord, la contactul cu Pintenul de *ăleni, rezervoarele s!nt formate din nisipuri şi gresii #meo"ian, helve"ian şi oligocen$, !n Wona 0utelor iapire propriu-zisă, !n helve"ian, buglovian, sarma"ian, meo"ian, dacian şi levantin, din nisipuri şi gresii& nisipuri şi nisipuri marnoase !n pon"ian, microconglomerate !n sarma"ian #oldeşti$, nisipuri grosiere !n levantin. ;epresiunea 4etic#% gresii !n eocen şi oligocen, nisipuri grosiere şi microglomerate !n burdigalian, nisipuri şi gresii conglomeratice !n helve"ian, nisipuri şi gresii !n tortonian, nisipuri, nisipuri grosiere şi gresii !n sarma"ian şi nisipuri şi gresii !n meo"ian.
4%
acvifere. 9ceste rezervoare pot avea şi forme neregulate, ca zone fisurate, !n roci compacte şi delimitate din toate păr"ile de roci compacte sau fin fisurate, cu apă.
3.4. ROCI FROTECTOARE ?ocile protectoare s!nt rocile care au rolul de a proteja zăcămintele de hidrocarburi de degradare. +le s!nt impermeabile, suficient de groase, plastice şi rezistente la deformări. 9ceste roci !nchid rezervoarele !n mod diferit, func"ie de tipul acestora, !n cazul rezervoarelor strat!forme boltite, !nchiderea lor de către rocile protectoare are loc at!t !n acoperişul, c!t şi culcuşul #patul$ acestora, iar !n cazul rezervoarelor ecranate !nchiderea lor are loc pe suprafe"ele de discontinuitate tectonică, stratigrafică sau litologică, spre deosebire de rezervoarele delimitate litologic, care s!nt !nchise de jur !mprejur. 0a exemple tipice de roci protectoare se cunosc argilele şi marnele, !n special argilele hidrolizate, şisturile argiloase, silicioase, gresiile şi calcarele compacte, lipsite de fisuri şi !nt!lnite pe !ntinderi mari. epozitele halogene, prin sare, anhidrit, gips, de grosimi şi !ntinderi suficient de mari pot fi, de asemenea, roci protectoare pentru acumulările de hidrocarburi. 1neori stratele productive s!nt erodate şi petrolul din zona de afloriment se asfaltizează, form!ndu-se un dop de asfalt care are rol de rocă protectoare pentru zăcăm!ntul de petrol cantonat !n aceleaşi strate, dar situate mai jos structural. !n "ara noastră, rocile protectoare, !n general, s!nt reprezentate prin argile şi marne, miocenul cu sare sau printr-un dop de asfalt, cum este cazul zăcămintelor de petrol din oligocenul structurii )olon". e asemenea, datorită rocilor protectoare, o forma5iune geologic# !n care s!nt cantonate zăcăminte de hidrocarburi poate fi !mpăr"ită pe com$ plexe, iar acestea, pe orizonturi sau straturi. Jntercala"iile de roci protectoare, groase de 768 m pot să realizeze o izolare etanşă a stratelor productive, cu presiuni diferite şi dau posibilitatea unei exploatări separate şi selective. Jntercala"iile de roci impermeabile dintre complexe şi, uneori, chiar cele dintre straturile acestora, dau posibilitatea unor corelări a diagrafiilor profilelor sondelor pe !ntinderi mari, respectiv dau posibilitatea punerii !n eviden"ă, destul de uşor, a unor obiective de exploatare.
3.5. CAPCANE 0ea de a cincea condi"ie pentru formarea zăcămintelor de petrol şi de gaze este impusă de existen"a unui aranjament tectonic, stratigrafie sau litologic !n care s!nt prinse hidrocarburile !ntr-un echilibru stabil, de unde şi numele acestui aranjament de capcană. Hactorii tectonici #structurali$, stratigrafici şi litologici, !n general, ac"ionează simultan şi influen"a predominantă, !n timp, a unuia dintre aceştia, determină tipul capcanei. Jnfluen"ele factorilor orogenetici şi epirogenetici !n formarea capcanelor s!nt sintetizate !n tabelul >.
41
Tabelul = Influenţa factorilor orogenetici şi epirogcnctici in formarea capcanelor
Hactorii
?ezultatele ac"iunii factorilor orogenetici şi epirogenetici
?egiuni in care se !nt!lnesc
(ipul capcanelor
4rogenetici
9nticlinale %onoclinale Halii
(ectonică, formată cutarea rezervorului (ectonică, formată falierea rezervorului
prin 0utate
+pirogenetici
9nticlinale aplatizate
(ectonică, formată boltirea slabă a vorului
prin Platformă rezer-
(ransgresiuni şi regresiuni care dau naştere la: a$ discordan"e stratigrafice b$ efilări stratigrafice care au loc !ntre fază de regresiune şi o fază de transgresiune c$ varia"ii de facies
)tratigrafică, formată ca 0utate şi de urmare a acoperirii dis- platformă cordante a rezervorului de roci impermeabile 'itologică, formată prin !nchiderea litologică a rezervorului efilat sau prin delimitare litologică, din toate păr"ile
prin
0apcanele litologice pot fi singetice sau epigenetice. Primele pot să se formeze !n timpul acumulării depozitelor sedimentare, ca urmare a varia"iilor de facies. 0apcanele epigenetice se formează !n timpul transformării depozitelor sedimentare !n rocă, datorită diagenezei.
4. !ACTORII Şl SEMNELE DEGRADĂRII ZĂCĂMINTELOR DE PETROL Şl GAZE 4.1. FACTORII DEGRADĂRII ZĂCĂMINTELOR DE PETROL Şl GAZE
Hormarea ca, de altfel, şi degradarea zăcămintelor de petrol şi gaze nu s!nt, de cele mai multe ori, dec!t rezultatele unor procese de migra"ie a hidrocarburilor !n scoar"a terestră. 0!nd !n scoar"a terestră are loc o circula"ie intensă a apelor, procesele de migra"ie a hidrocarburilor pot duce chiar la o distrugere a zăcămintelor, dacă !nvelişul protector a fost erodat. )pre deosebire de petrol, gazele s!nt deplasate mult mai greu, aceasta datorită densită"ii lor care este mult mai mică. @azele s!nt antrenate de apă numai !n cazul c!nd s!nt dizolvate !n aceasta.
42
in cele cunoscute p!nă !n prezent, se consideră că factorii care duc la degradarea zăcămintelor de hidrocarburi pot fi: mecanici, geochimici, biochimici şi industriali. 'actorii mecanici. 9ceşti factori s!nt rezultatul ac"iunilor for"elor orogenice şi epirogenice care pot, !n anumite condi"ii, să provoace distrugerea aranjamentelor structurale !n care s!nt cantonate zăcămintele de hidrocarburi. Horma"iunile geologice cutate şi exondate ajung!nd la suprafa"ă s!nt supuse unor procese de eroziune care, uneori, pot fi at!t de mari !nc!t, !n afară de !nvelişul protector al zăcămintelor, s!nt erodate şi rocile rezervor şi chiar rocile generatoare de hidrocarburi, !n parte. 1n astfel de exemplu de distrugere a zăcămintelor este cunoscut !n "ara noastră, !n partea de nord a subzonei interne a flişului din %oldova, unde eroziunea a ajuns p!nă la şisturile negre bituminoase, considerate ca roci generatoare de hidrocarburi. !n unele cazuri datorită for"elor epirogenice, zăcămintele pot ajunge p!nă la ad!ncimi mari, unde, la temperaturi mari, s!nt supuse metamorfismului şi s!nt distruse. Hactorii mecanici s-au manifestat !n special !n regiunile cutate vechi şi s!nt !n curs de dezvoltare !n regiunile mai tinere. )pre deosebire de regiunile cutate, !n regiunile de platformă, din cauza lipsei, !n general, a aflorimentelor, a accidentelor tectonice de mare anvengură, care s!nt rare şi !nclinărilor mici ale stratelor, care fac ca deplasarea apelor subterane să fie lentă, procesele de distrugere ale zăcămintelor s!nt !ncetinite. !n aceste regiuni, zăcămintele de hidrocarburi s!nt bine conservate, ceea ce a dat posibilitatea existen"ei acestora din cambrian p!nă !n depozitele sedimentare tinere. 'actorii geochimici. atorită ac"iunilor sulfa"ilor din apele de circula"ie subterane, zăcămintele de hidrocarburi pot fi distruse. ]i"eiul din diferitele orizonturi ale unui zăcăm!nt, alimentat de aceeaşi sursă, poate diferi din punctul de vedere al compozi"iei chimice şi al greută"ii specifice. )!nt structuri ale căror orizonturi superioare con"in un "i"ei cu o greutate specifică mare şi !n care s!nt compuşi ai sulfului, iar orizonturile inferioare con"in un "i"ei uşor, respectiv au o greutate specifică mică. acă procesele de oxidare a hidrocarburilor au loc la limita dintre petrol şi apă, este posibil ca, !n timp, zona de petrol cuprinsă !ntre apă şi capul de gaze să fie distrusă sau mult micşorată şi, uneori, !ntreruptă datorită unui proces de degradare datorat sulfa"ilor din zăcăm!ntul de petrol. 'actorii biochimici. !n procesele chimice de degradare a zăcămintelor de petrol intervin şi bacteriile anaerobe desulfurante, care dau naştere la procese ce duc la asfaltizarea petrolului. 'actorii industriali ai degradării zăcămintelor s!nt determina"i de erori tehnice ce pot avea loc at!t !n forajul sondelor c!t şi !n exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi. !n timpul forajului sondelor, dintre erorile ce \t apărea şi care pot duce la degradarea prematură a zăcămintelor se men"ionează: 6 blocarea stratelor productive datorită folosirii unor fluide de foraj neadecvate sau unor imperfec"iuni !n cimentarea coloanelor, ceea ce poate duce la inundarea prematură a unor orizonturi productive. !n exploatarea zăcămintelor pot avea loc erori care să ducă la degradarea prematură a zăcămintelor, datorită perforării eronate a unui interval, !n sensul că s-a luat !n considerare, !n intervalul fixat şi por"iuni din ^tratele inundate şi stratele cu gaze, adiacente. !n cazul c!nd au loc adi"ionări de strate cu presiuni foarte diferite, "i"eiul din stratul cu presiune mare invadează stratul cu presiune mică.
4#
egradarea zăcămintelor are loc, uneori, şi datorită exploatării stratelor cu ra"ie gaze-"i"ei foarte mare şi a stratelor din cupola de gaze a unui zăcăm!nt de petrol.
4.2. SEMNELE DEGRADĂRII ZĂCĂMINTELOR DE PETROL Şl GAZE )emnele degradării zăcămintelor de hidrocarburi pot fi active şi !n acest caz denumite indici activi sau pot fi inactive, şi se numesc indici fosili de degradare. Jndicii activi arată că procesul de degradare a zăcămintelor are loc şi !n prezent şi aceste semne #indici$ se pot repeta, spre deosebire de indicii inactivi a căror activitate nu se re!nnoieşte, ea a avut loc !n trecut şi a lăsat semne la suprafa"a scoar"ei terestre. 0unoaşterea acestor semne #indici$ la suprafa"a scoar"ei terestre poate pune problema cercetării zăcămintelor de hidrocarburi din ad!ncime, !n vederea stabilirii unei legături a acestora cu semnele de la suprafa"ă. !n cazul c!nd nu este o comunica"ie !ntre zăcăm!ntul din ad!ncime, şi semnele de la suprafa"ă datorită, de exemplu, unei falii etanşe care separă mare parte din zăcăm!nt, pot avea loc activită"i de explorare sau de exploatare. (oate semnele de degradare s!nt luate !n considerare !n lucrările de pros pec"iuni şi explorare şi interpretate c!t mai corect posibil !n ceea ce priveşte legătura lor cu zăcămintele din ad!ncime şi, respectiv, perspectivele subsolului suprafe"ei cercetate. Jnidicii activi de degradare s!nt: emana"iile de gaze, vulcanii noroioşi, ivirile de "i"ei. Emana5iile de gaze, reprezentate, !n general, prin metan, se manifestă la suprafa"a scoar"ei terestre fie violent, c!nd gazele filtrează cu intermiten"ă prin fisuri sau falii, fie lent, c!nd filtrează prin porii rocilor. !n afară de metan, c!nd provin din zăcămintele de petrol, gazele con"in !n cantită"i mici şi hidrocarburi superioare. @azele pot ieşi şi de sub apă, manifest!ndu-se sub formă de bule şi, !n acest caz, metanul provine din putrezirea unor substan"e organice, pe fundul mlaştinilor şi este cunoscut sub numele de ulcanii noroio"i se formează, !n general, de-a lungul faliilor, liniilor de !ncălecare sau axelor cutelor anticlinale, c!nd gazele din ad!ncime se află sub un nivel hidrostatic şi !n mişcarea lor ascensională antrenează apa care !nmoaie rocile pelitice ce ajung la suprafe"e sub forma unui noroi de foraj. 'a suprafa"ă gazele se eliberează iar materialul adus se depune sub forma unor conuri !n jurul craterului format, de unde, prin asemănare cu vulcanii şi numele de vulcani noroio"i dat acestor aglomerări de material ce seamănă cu fluidul de foraj. 0onurile acestor vulcani pot avea !năl"imi de la c!"iva centimetri p!nă la peste A33 m #Peninsula 9pşeron 6 '(.?.).).$. !n "ara noastră se cunosc vulcani noroioşi la P!cle #uzău$. )tudiul materialului adus la suprafa"ă prezintă interes deoarece dă informa"ii asupra forma"iunilor geologice atinse de degradare. Haptul că !n unele regiuni unde apar vulcani noroioşi s!nt şi zăcăminte de hidrocarburi, cum
44
este cazul şi la noi !n "ară #zona P!cle$, se explică prin aceea că structurile respective s!nt formate din mai multe blocuri separate de falii etanşe, el că zăcămintele s!nt conservate, nefiind afectate de degradare. 0virile de 5i5ei. 9ceste iviri apar fie !n legătură cu faliile sau cu liniile de !ncălecare, fie cu zonele de fisuri, cum este cazul unora dintre aceste zone situate !n bol"ile cutelor anticlinale. 9ceste iviri au debite, !n general, foarte mici, dar se cunosc !n 9merica de Ford iviri care au debite de sute de litri pe zi. ]i"eiurile parafinoase se cunosc unieori şi după iriza"iile pe care le formează cu apa. Jriza"iile formate de "i"eiurile parafinoase se caracterizează prin aceea că lovite, ele se desfac !n f!şii cu marginile rotunde, spre deosebire de iriza"iile produse de huma"ii ferici, care se !nt!lnesc !n ochiurile de apă de prin păduri şi care lovite, se desfac !n fragmente col"uroase. Indicii inactivi fosili de degradare s!nt: ivirile de asfalt şi de ozocherita. Asfaltul provine din oxidarea "i"eiurilor naftenice şi c!nd ivirile de !i"eiuri naftenice s!nt mari şi condi"iile topografice permit, se formează adevărate lacuri de asfalt #'acul )ahalin 6 1.?.).)., 'acul rea 6 Jnsula (rinidad$. )e cunosc impregna"ii de asfalt !n nisipuri, gresii şi calcare care fac obiectul unor exploatări, cum s!nt zăcămintele de asfalt !n valcare la *al de (ravers #+lve"ia$ şi la )eRssel #Hran"a$, iar la noi !n "ară sint zăcăminte de asfalt !n nisipurile şi gresiile pliocene la %ati"a #Prahova$ şi erna #ihor$. 4zocherita şi alte parafine fosile se formează prin degradarea "i"eiurilor parafinoase. 9pari"ii de ozocherita la noi !n "ară se cunosc pe P!r!ul lui (udorache, afluent al *ăii )lănic-%oldova. Jmportante zăcăminte de ozocherite se cunosc !n 1.?.).). la )tarunia şi orRslaL, precum şi !n ).1.9., in PensRlvania. !n afară de indici activi şi fosili mai s!nt şi indici indirec"i de degradare şi anume: izvoarele de ape sărate şi izvoarele de ape sulfuroase. Jzvoarele de apă sărate, spre deosebire de celelalte ape sărate, con"in iod, brom şi acizi naftenici. Jzvoarele de ape sulfuroase !şi au originea !n oxidarea sulfurilor din roci sau provin !n urma reducerii sulfa"ilor sub ac"iunea hidrocarburilor. 5idrogenul sulfurat rezultat este luat !n solu"ie de apele de circula"ie care alimentează izvoarele sulfuroase de la suprafa"ă. Prezen"a hidrocarburilor !n acest proces indică legătura izvoarelor sulfuroase cu procesele de distrugere a hidrocarburilor, fie ele diseminate sau acumulate !n roci.
*. LEGILE GEOLOGICE ALE ACUMULĂRII PETROLULUI Şl GAZELOR NATURALE. BAZINELE PETROLI!ERE Şl GAZEI!ERE Problema legilor care guvernează răsp!ndirea zăcămintelor de petrol şi gaze !n scoar"a terestră a format şi formează o preocupare a geologilor petrolişti. 0a urmare a acestei preocupări a apărut şi necesitatea
4*
raionării teritoriilor scoar"ei terestre !n subsolul cărora au fost desco perite sau s!nt probabile sau posibile zăcăminte de petrol şi de gaze. Wăcămintele de petrol şi de gaze s!nt situate !n subsolul acelor regiuni din scoar"a terestră care au func"ionat, un timp geologic de: J de !ndelungat, ca depresiuni. Pentru formarea, acumularea şi conservarea petrolului şi a gazelor, condi"ia fundamentală este scufundarea prelungită a regiunii !n care a avut loc o astfel de acumulare, regiune !n care tendin"a de scufundare şi !ngropare a sedimentelor predomina at!t !n timpul mişcărilor de oscila"ii mici, cit şi !n timpul mişcărilor de mare anvergură ale scoar"ei. )cufundarea este favorabilă formării hidrocarburilor at!ta timp c!t zăcămintele nu se vor afla !n condi"ii de temperatură şi presiuni !nalte, care să distrugă şi sa disperseze hidrocarburile. !ncercări de raionare a teritoriilor petrolifere şi gazeifere sigure, pro babile sau posibile, care au func"ionat ca depresiuni, au fost făcute !ncă din cea de-a doua jumătate a secolului trecut, ini"ial pe criterii geografice şi, ulterior, pe criterii geologice. !n anul 23 '. %razec a demonstrat ra"iunea raionării zăcămintelor de hidrocarburi din "ara noastră pe criterii geologice. 0unosc!ndu-se unele particularită"i din punct de vedere geologic ale răsp!ndirii zăcămintelor de hidrocarburi s-au schi"at legi după care să se poată cor._dera că a avut loc răsp!ndirea zăcămintelor !n scoar"a terestră !n legătură cu zonele geotectonice. Jni"ial, !n raionarea geotectonică a apăru: termenul de provincie petrolifer# "i gazeijer# ce definea regiunea in subsolul căreia erau zăcăminte. !n timp, s-a pus !n eviden"ă gruparea constantă a acumulărilor de hidrocarburi !n legătură cu zonele structurale sau cu zonele de discordan"e stratigrafice sau de efilare regională a complexelor sedimentare !n profilul cărora s!nt roci rezervor şi a apărut termenul de zon# de acumulare. ?ăsp!ndirea zonelor de acumulare !n diferite regiuni de scufundare intensă !n structura actuală a scoar"ei a servit drept criteriu pentru a considera acest fel de regiuni drept bazin petrolifer şi gazeifer #J. 4. rod, 28$. Pentru a se putea stabili răsp!ndirea acumulărilor de petrol şi gae !n scoar"a terestră este necesar să se cunoască propor"ia şi trăsăturile caracteristice ale bazinelor petrolifere şi gazeifere. ?ăsp!ndirea constanta !n orice bazin a zăcămintelor de hidrocarburi este determinată at!t de structura actuală a acestuia, c!t şi de delimitarea lui geomorfologicG. J. 4. rod a pus la baza clasificării bazinelor petrolifere şi gazeifere criterii geotectonice şi geomorfologice. 9utorul a definit prin bazin petrolifer şi gazeifer o regiune !nchisă do intensă scufundare şi de lungi durată a scoar"ei terestre de care s!nt legate zone de acumulare de petrol şi gaze. Pe baza criteriilor men"ionate, toate regiunile !nchise şi scufundate ale scoar"ei terestre pot fi !mpăr"ite !n trei grupe principale de bazine. in prima grupă fac parte bazinele din depresiunile de platforma, care, din punct de vedere tectonic, s!nt legate de acele sectoare ale scoar"ei terestre care se află !n faza de dezvoltare platformică. e cele mai multe ori aceste bazine s!nt mărginite de versan"ii ridicărilor boltite platformice sau de zonele de ridicare, !ngropate şi dispuse liniar, !n unele cazuri, delimitarea bazinului, pe por"iuni relativ mici, este făcută de edificii muntoase preter"iare, nivelate. !n grupa a doua de bazine s!nt cuprinse regiunile premuntoase, de scufundare a scoar"ei terestre şi, !n acest caz, bazinele s!nt mărginite de 46
o parte de- edificii muntoase, respectiv de un versant cutat, iar de cealaltă parte, de un versant de platformă. !n a treia grupă de bazine s!nt cuprinse bazinele intramuntoase, variate at!t din punctul de vedere al pozi"iilor lor geotectonice, cit şi din punctul de vedere al dezvoltărilor geologice !n timp. 0unoaşterea trăsăturilor caracteristice ale tipurilor de bazine petrolifere şi gazeifere trebuie să servească drept criteriu principal !n aprecierea perspectivelor petrolifere şi gazeifere a teritoriilor scoar"ei terestre şi raionarea acestora pe baza sistematizării datelor geologice să dea posibilitatea cunoaşterii legilor care dirijează distribu"ia zăcămintelor de hidrocarburi, problemă studiată !ncă din primele stadii ale dezvoltării geologiei petrolului. 5.1. BAZINELE PETROLIFERE Şl GAZEIFERE DE PLATFORMA
9ceste bazine prezintă o serie de caractere care le deosebesc de celelalte două grupe principale de bazine şi anume: 6 depozitele sedimentare ale acestor bazine, care !n general s!nt de dimensiuni foarte mari, au !nclinări mici, pe !ntinderi regionale& 6 din profilul geologic al depozitelor sedimentare, numai o foarte mică parte apare la zi, din care cauză suprafe"ele de pătrundere a apei de la suprafa"ă, !n ad!ncime, s!nt foarte reduse ca dimensiuni& 6 zăcămintele de hidrocarburi s!nt legate genetic de complexele de roci sedimentare formate !n stadiul platformic de dezvoltare a sectoarelor considerate ale scoar"ei terestre& 6 zăcăminte de hidrocarburi !n rocile metamorfice sau cristaline fisurate ale fundamentului platformei pot fi !nt!lnite numai !n cazul c!nd gazele şi petrolul au migrat !n acestea din rocile sedimentare care formează cuvertura fundamentului& 6 formarea zonelor structurale, caracterizate, !n general, de cute largi sau de alte ridicări ale depozitelor sedimentare, este legată, de regulă, de mişcările diferen"iale ale fundamentului platformei. azinele petrolifere şi gazeifere de platformă cuprind două subgrupe: o$ bazine legate de depresiunile din păr"ile centrale ale platformelor& >$ bazine legate de depresiunile marginale ale platformelor.
4
de hidrocarburi să aibă loc !ntr-un interval de timp mai !ndelungat: 6 greutatea relativ mică a depozitelor sedimentare, care !n general s!nt de grosimi mici, limitează deplasarea hidrocarburilor prin p subcapilari ai rocilor slab permeabile& 6 procesele tectonice s!nt de intensitate slabă şi, ca urmare, p` X=I lită"ile de dezvoltare a fisurilor şi fracturilor deschise s!nt pu"in favorabile, ceea ce limitează migra"ia liberă a hidrocarburilor, dar aceasta contribuie la conservarea acumulărilor de hidrocarburi formate& 6 zonele de acumulare, clin păr"ile centrale ale depresiunilor, de cele mai multe ori legate de boltiri platformice sau de alte ridI care complică nivelele structurale, precum şi de suprafe"ele de discordan"e stratigrafice şi de zonele de efilare a colectorilor& 6 fundamentul acestor depresiuni, din păr"ile centrale ale pla"i rmelor, este format adeseori din roci cristaline de v!rstă cambrianG sa din roci metamorfozate !n timpul mişcărilor paleozoice şi, ca urmare, hidrocarburile s!nt !nt!lnite !n roci de v!rstă paleozoică, groase de 33 333 m, uneori ating!nd 7 333 m şi care formează cuvertura fundame tului. azinele %ichian şi Jllinois, clin platforma nord-americană se citează ca exemple tipice de astfel de bazine.
9ceste bazine prezintă următoarele caracteristici: 6 s!nt asimetrice, de o parte fiind delimitate de un versant !ngust, de regulă puternic !nclinat şi reprezentat de cele mai multe ori prin cutele frontale ale unui edificiu muntos, iar de cealaltă parte de &n versant slab !nclinat care reprezintă deseori un vast monoelin de platformă, complicat de cute anticlinale slab !nclinate& 6 formarea şi conservarea acumulărilor de hidrocarburi de pe versantul de platformă au fost determinate de aceleaşi condi"ii ca şi in depresiunile de la periferia bazinelor de platformă& 6 formarea zonelor de acumulare de petrol şi gaze pe versantul cutat al bazinului a avut loc fie !n etapa dezvoltării geosinclinaiului
4
iin sectorul respectiv al scoar"ei terestre, fie ulterior după ce s-a terat formarea acestui sector. !n etapa dezvoltării geosinclinalului din sectorul respectiv, !ngroparea şi transportarea materiilor organice a avut loc !n condi"iile unei cumulări rapide a unor complexe groase de sedimente, !n care pre:= -mină componen"ii terigeni. 9d!ncimile mari de scufundare a comJIxelor sedimentare de grosimi mari provoacă o creştere foarte mare a temperaturii şi presiunii care contribuie la accelerarea descompunerii materiilor organice, respectiv la formarea bitumenelor& 6 procesele tectonice intense şi presiunea litostatică mare deterină migra"ia hidrocarburilor& 6 oscila"iile frecvente ale fundului bazinului şi ale nivelului de erociune duc la schimbări de transformare a materiilor organice şi de acumulare a bitumenelor rezultate& 6 deplasarea continuă a regiunilor de maximă scufundare, apari"ia ir noi pante structurale şi a noi depresiuni duc la deplasarea zonelor de acumulare& 6 zonele de acumulare de petrol şi gaze de pe versantul cutat al azinului s!nt legate de forme structurale, reprezentate prin zonele antielinale frontale mari ale edificiilor cutate c!t şi prin zonele de acumulare legate de suprafe"e de discordan"e şi de efilare a colectorilor. upă v!rstă depunerilor de care s!nt legate, !n. aceste bazine s-au se parat două subgrupe şi anume: 8ubgrupa bazinelor ter5iare, formate !n legătură cu apari"ia edificiilor ter"iare, 6 la care se disting două varietă"i. epozitele sedimentare care umplu aceste bazine s!nt, mai ales, de v!rstă mezozoică şi ter"iară. 0a exemple de astfel de bazine se men"ionează bazinele 9Tuitanian, 9zov-0uban, @olful 9rabic #Persic$ etc. 4 varietate de bazine este reprezentată prin bazinele localizate !n cele mai mobile sectoare ale -roar"ei care pot fi considerate ca geosinclinale actuale, şi ca exemplu, ^e citează azinul %editeraneean de est. 8ubgrupa bazinelor preter5iare, formate !n legătură cu apari"ia edificiilor preter"iare şi care cuprinde un număr relativ mic de bazine datorită faptului că marea majoritate a avanfoselor edificiilor preter"iare intrat, !n timp, !n componen"a teritoriilor de platformă care se caracterizeazăprintr-un relief de c!mpie. !n această subgrupă se studiază acele avanfose preter"iare la care s-a păstrat delimitarea muntoasă, ex primată !n relief, şi printre acestea se pot deosebi varietă"i care se diferen"iază după v!rsta depunerilor. 0ea mai mare răsp!ndire o au avanfosele edificiilor cutate !n mezozoic. 0a exemplu se citează azinul *est 0anadian. %ai rar s-au păstrat bazinele premuntoase ale edificiilor paleozoice, din cauză că, !n marea lor majoritate, edificiile paleozoice au fost aproape complet nivelate şi respectiv au intrat !n componen"a platformelor. 0a exemple se pot cita bazinele %ezen-OamsN, 9ppalaşian şi altele.
5.3. BAZINELE PETROLIFERE Şl GAZEIFERE INTRAMUNTOASE 0aracterele generale ale acestor bazine s!nt: 6 delimitate din toate păr"ile de mun"i de v!rstă şi origine diferită& 6 !n păr"ile marginale ale acestor bazine, condi"iile de sedimentare, de formare a bitumenelor şi zăcămintelor de hidrocarburi s!nt adex 6 @eologia zăcămintelor de hidrocarburi
7
seori asemănătoare cu cele din versantul cutat al bazinelor premuntoase, iar condi"iile din păr"ile centrale s!nt de cele mai multe ori asemănătoare cu condi"iile !nt!lnite !n bazinele de platformă. upă v!rsta edificiilor muntoase care le mărginesc, bazinele din această grupă se subdivid !n:
*%
6 ?in& 6 O!z!l-Oum& 6 (aiLan& 6 *estul 9ustraliei& 6 @olful @uineea&
6 cu structură relativ complexă şi !ncadrare mai mult la suprafa"ă 6 cu structură relativ complexă şi !ncadrare !n mare parte !ngropată 6 cu structură relativ complexă şi !ncadrare !n mare parte subacvatică +xemple de bazine pe avanfose #premuntoase$: 6 cu structură relativ simplă şi !ncadrare mai mult la suprafa"ă 6 cu structură relativ complexă şi !ncadrare mai mult la suprafa"ă 6 cu structură relativ simplă şi !ncadrare !n mare parte !ngropată 6 cu structură relativ complexă şi !ncadrare !n mare parte subacvatică +xemple de bazine intramuntoase: 6 cu structură relativ simplă şi !ncadrare la su prafa"ă 6 cu structură relativ simplă şi !ncadrare par"ial subacvatică
6 cu structură relativ complexă şi !ncadrare la su prafa"ă
6 Ford +uro pean& 6 Ford 0aspic& 6 ahia& 6 )ergipe-9lagoas.
6 Ford Precar patic& 6 (iman-Peciora& 6 Preandin 0entral& 6 engal& 6 9lasNa de Ford.
6 (huringian& 6 (ransilvaniei& 6 %endoza& 6 *est +nglez, )ud 9ustralian, 9lasNa de )ud& 6 Panonian, 4rdos&
6 cu structură complexă şi !ncadrare par"ial subacvatică
6 +st %area Feagră& 6 %arocan. J. 4. rod prin clasificarea !ntocmită a căutat că delimiteze bazinele petrolifere şi gazeifere cunoscute şi probabile şi, pe măsură ce se vor ob"ine noi date, !n special din zonele subacvatice, desigur că se vor pune !n eviden"ă noi caracteristici ale bazinelor şi vor fi probabil şi cazuri c!nd unele bazine mai pu"in cercetate !n prezent vor fi reconsiderate ca pozi"ie !n clasificarea !ntocmită. ?aionarea făcută permite schi"area principalelor legi care dirijează răsp!ndirea acumulărilor de petrol şi gaze !n scoar"a terestră. 4-
*1
Pentru o c!t mai bună cunoaştere a principalelor caractere ale bazinelor petro-gazeifere, !n special !n ceea ce priveşte delimitarea lor, ti purile de zone de acumulare şi răsp!ndirea acestora !n cadrul unui bazin ca şi varietatea obiectivelor de exploatare, !n cele ce urmează, se prezintă !ntr-o formă succintă exemple de bazine de platformă, premuntoase şi intramuntoase. 5.4. EHEMPLE DE BAZINE PETROLIFERE Şl GAZEIFERE PE GLOB
azine de platformă.
bonifer inferior, iar rocile rezervor s!nt formate din calcarele ordoviciene şi devoniene şi gresiile carbonifere. in punct de vedere tectonic, acest bazin, mai mult sau mai pu"in simetric, nu este complicat. Wonele de acumulare, formate !n general din brachianticlinale, lungi de circa E Nm şi late de 26 Nm, se situează at!t !n partea centrală a bazinului, c!t şi pe marginea lui, fiind legate de monoclinale. Wăcămintele s!nt !n general de tip masiv, !n proeminen"e structurale şi biogene, formate din calcare recifale şi delimitate litologic, !n lentile care nu depăşesc 23 m. 4biectivele de exploatare, pentru petrol şi gaze, s!nt cantonate !n calcarele din ordovician, devonian mediu şi !n gresiile din carbonifer.
*4
Jul stratigrafie jurasic-cuaternar. Pe coasta de vest a @olfului %exic s!nt ne de acumulare legate de diapirismul sării, iar !n %exic, este zona de acumulare ,.0entura do aur=, legată de o ridicare !ngropată, !ntinsă şi ..^ustă, formată din calcare recifale cretacice. Pe teritoriul %exicului de la nord la sud s!nt cunoscute depresiunile urgos, (ampico-(uxpan, *eracruz, %acuspana-0ampeche şi )alina cu zăcăminte cantonate !n cretacic, pleogen şi miocen.
tele fiind de tip stratiform boltit, ecranat litologic şi delimitat litoli şfic. !n celelalte regiuni obiectivul principal de exploatare !l formează cretacicul şi majoritatea zăcămintelor s!nt stratiforme boltite. !n regiunea Oerci, zăcămintele legate de structuri diapire, cantonate !n principal !n depozitele miocene, s!nt de mai mică importan"ă. E33 m şi !n profilul lito-stratigrafic al acestor depozite rocile-mamă s!nt reprezentate prin calcare bituminoase !n silurian şi devonianul superior şi prin şisturi argiloase-bituminoase !n devonianul inferior şi mediu. Jntervalul stratigrafie cambrian-devonian inferior se caracterizează prin calcare şi gresii, iar restul intervalului, prin gresii, nisipuri şi argile. Wonele de acumulare de pe marginea cutată a bazinului s!nt legate de cute anticlinale !nguste, ca de altfel si !n zona axială a bazinului, unde se consideră că s!nt legate de disloca"iile fundamentului. Pe marginea platformică a bazinului, zonele de
*6
..cumulare s!nt legate de efilarea regională a colectoarelor. !n general, zăcămintele de petrol s!nt localizate !n zona axială a bazinului, iar zăcămintele de gaze, de-a lungul marginii cutate a bazinului şi !n partea de nord-vest a marginii platformice. est$Canadian este situat !ntre versantul vestic al )cutului 0anadian şi edificiul cutat, !n mezozoic, al %un"ilor )t!ncoşi. Peste fundamentul precambrian urmează depozite paleozoice şi mezozoice care !nsumează o grosime de circa 7 333m, din care 2 833 m au depozitele cretacice. 4biectivele principale de exploatare s!nt colectorii carbonata"i cI.:n devonian şi colectorii nisipoşi din cretacicul superior şi, de importa subordonată, cei calcaroşi din carbonifer. Pe versantul platform:c al- bazinului s!nt zone de acumulare legate de efilarea rezervoarelor nisipoase ale cretacicul ui superior, !n sus, pe !nclinarea regională a stratelor de pe versantul )cutului 0anadian şi zone de acumulare legate de boltiri formate din calcare recifale. Pe versantul vestic, cutat, al bazinului, structurile petrolifere s!nt legate de cutele frontale din sistemul %un"ilor )t!ncoşi. Wăcămintele de pe versantul cutat al bazinului s!nt cantonate !n calcarele carbonifere dintr-o serie de structuri răsturnate şi !ncălecate, de tectonică complexă. ienez$3orav este legat de un gra ben de direc"ie nord-est6sud-est. Păr"ile centrale, scufundate, ca şi sudică, ale acestui bazin ocupă partea de est a 9ustriei, iar prelungirea lui nordică se !ntinde !n partea de vest a ?. ). 0ehoslovacia. +ste !ncadrat la nord-est de 0arpa"ii 9puseni, la est de 0arpa"ii %ici, la vest de 9lpii 0alcaroşi şi de zona flişului şi la sud-est de lan"urile muntoase 'eitha şi ?osalien. Peste fundamentul cristalin urmează !nvelişul sedimentar format din depozite mezozoice si ale flişului cretacic superior şi paleogen, puternic compartimentate, acoperite de depozite neogene, D.are prezintă varia"ii de grosime şi de facies. 9ceste depozite sedimentare au cea mai mare grosime !n partea centrală, scufundată, a bazinului şi s!nt de grosime mai mică pe marginile acestuia. !n afară de faliile care determină grabenul, de care este legat acest bazin, mai s!nt o serie de falii care compartimentează bazinul !n zone cu condi"ii diferite !n ceea ce priveşte posibilită"ile de formare a zăcămintelor de hidrocarburi. Wăcămintele de petrol şi gaze din bazinul *ienez-%orav de pe teritoriul 9ustriei s!nt legate de depozite ce apar"in mezozoicului, paieogenului, miocenului şi pliocenului. ?ocile rezervor, !n mezozoic, s!nt formate din dolomite, dolomite brecifiate, calcare, !n paleogen, din gresii glauconitice fisurate, iar !n miocen şi pliocen, din gresii şi nisi puri. Wăcămintele s!nt stratiforme boltite, stratiforme ecranate stratigrafie şi litologic, delimitate litologic şi de tip masiv, legate de cute anticlinale, brachianticlinale şi monoclinale care formează mai multe zone ::Y acumulare. Pe teritoriul ?. ). 0ehoslovacia, !n acest bazin, au fost \ !n eviden"ă structuri petrolifere şi gazeifere legate !n special de brachianticlinale şi au ca obiectiv de exploatare flişul paleogen, helvetianul, tortonianul şi sarma"ianul. Wăcămintele, !n general, s!nt strati: rme boltite, ecranate tectonic, iar pe unele structuri s!nt delimitate J logic.
*7
est Englez, situat !n centrul păr"ii de vest a %arii ritanii este umplut cu depozite paleozoice de care este legată capacitatea petro-gazeiferă. )e consideră drept rocă-mamă cărbunii bituminoşi din carbonifer, care au o mare răsp!ndire !n acest bazin compartimentat. est! este !ncadrat la est de edificiul muntos al 9tlasului %ijlociu, !n nord de cel al ?ifului, la sud de cel al 9tlasului !nalt, iar la vest se deschide !n 4ceanul 9tlantic. Peste fundamentul precambrian urmează depozitele mezozoicului şi neozoicului, care, !n general, au grosimi mai mici !n partea centrală a bazinului, !n %eseta %arocană, unde fundamentul paleozoic-precambrian este mai ridicat, !ntre %eseta %arocană şi delimitarea muntoasă s!nt depresiunile %arraNech, (adla şi ?harb. !n depresiunea %arraNech, situată !n partea de sud a bazinului, acumulările s!nt legate de cute anticlinale caracterizate printr-o tectonică complicată şi cantonate !n jurasic. epresiunea (adla este situată !n partea de est a bazinului şi posibilită"ile de formare a zăcămintelor de hidrocarburi ca şi de descoperire a acestora formează !ncă o problemă. epresiunea ?harb, situată !ntre ?if, 9tlasul %ijlociu şi %eseta este umplută cu depozite sedimentare ce apar"in intervalului stratigrafie mezozoic-pliocen şi care ajung la o grosime de circa 333 m. Wăcămintele descoperite !n această depresiune au colectori din fundament p!nă !n miocen şi diferit reprezenta"i ca, de exem plu: grani"e fisurate şi fracturate, gresii şi şisturi cloritoase fine, fracturate şi fisurate-cavernoase, dolomite şi brecii dolomitice, gresii şi calcare, calcare şi marne fisurate, nisipuri şi marne nisipoase. )e cunosc zone de acumulare legate de ridicarea fundamentului paleozoic-precam-
*
brian sau de falii. )tructurile se caracterizează printr-o tectonică foarte complicată. entura s-au format ca urmare a efectului diferitelor scufundări sau grabene, !n sectoarele actualelor geosinclinale sau !n sectoarele extrem de mobile ale scoar"ei terestre. 9ceste bazine s!nt situate pe litoralul 4ceanului Pacific al 9mericii de Ford, !n partea de nord a 0aliforniei şi s!nt !ncadrate la nord-est, nord şi sud de catenele cutate californiene, iar !n partea de vest se !ntind !n zona 4ceanului Pacific. Partea terestră a bazinelor, respectiv partea estică a acestora, este umplută cu depozite de v!rstă cretacică şi ter"iară, ce au o grosime, estimată, de 28 333 m, din care cea mai mare parte apar"in celor ter"iare şi, !n special, celor neogene, predominant nisipoase şi argiloase. 4biectivele principale de exploatare s!nt cantonate !n neogen !n al cărui profil lito-stratigrafic rocile-mamă de petrol s!nt formate din şisturi argiloase bituminoase, iar rocile rezervor, din gresii şi, !n parte, din diferite varietă"i de argilete şi şisturi silicioase fisurate. Pe unele structuri s!nt acumulări de petrol şi !n rocile fisurate ale fundamentului. )tructurile s!nt legate de brachianticlinale dispuse linear şi linear !n culise, form!nd zone de acumulare. e asemenea, s!nt zone de acumulare formate dintr-o serie de cute anticlinale legate de marile fracturi de pe marginile bazinelor, precum şi zone de acumulare legate de efilarea regională şi acoperirea discordantă a colectoarelor, de-a lungul marginilor bazinelor. 0u toate că aceste bazine nu s!nt de dimensiuni prea mari, datorită poten"ialului lor petro-gazeifer, fac parte din categoria marilor bazine ale globului.
mulare formate din cute anticlinale dispuse liniar !n culise, sub apele golfului, altele s!nt par"ial terestre, par"ial subacvatice şi au ca obiectiv de exploatare forma"iunile geologice din baza mezozoicului.
6. CLASI!ICAREA ZĂCĂMINTELOR DE IDROCARBURI 0lasificarea zăcămintelor de hidrocarburi este absolut necesară pentru tratarea ştiin"ifică a problemelor ce privesc proiectarea explorării şi !n special a exploatării zăcămintelor. Jni"ial, !ncă din a doua jumătate a secolului trecut, la baza clasificării zăcămintelor de hidrocarburi au stat criterii genetice. Pe baza acestor criterii, !n anul 2EEE, 5oefer a !mpăr"it zăcămintele de hidrocarburi !n primare şi secundare. Prin z#c#m6nt primar 5oefer definea zăcăm!ntul cantonat !n rezervoarele din cuprinsul unei forma"iuni !n care s!nt şi roci generatoare de hidrocarburi, iar prin z#c#m6nt secundar, zăcăm!ntul care s-a format !n urma unui proces de migra"ie, din afara forma"iunilor cu roci-mamă, res pectiv hidrocarburile s!nt cantonate !n rezervoarele din forma"iuni lipsite de roci-mamă. 0lasificarea genetică a fost preluată de %. J. 9bramovici #23E$, F. *assoievici #23$, @. %acovei #2E$. !n prezent clasificările genetice, nu pot fi folosite, deoarece !ncă nu se cunoaşte o metodă cu ajutorul căreia să poată fi identificate cu toată siguran"a rocile generatoare de hidrocarburi. !n schimb, criteriul structural #tectonic$, s-a dovedit adecvat scopului urmărit şi el stă la baza a numeroase clasificări structurale. !n 23 '. %razec clasifică zăcămintele de hidrocarburi !n două mari categorii: 6 zăcăminte legate de regiuni pu"in dislocate& 6 zăcăminte legate de regiuni puternic dislocate. !n perioada 2362, pe l!ngă criteriul structural, !n noile clasificări este !nt!lnit şi criteriul stratigrafie şi se dezvoltă clasificarea structural-stratigrafică. !n aceeaşi perioadă, %c. 0ollough introduce şi no"iunea >3
de , 272. 287, 2>>$& rod #2>, 282$& %ircinN #28$& 1spensNaia #288, 282$& Hlandrin #288$& %artin #2>7, 2>2$& @uillemont #2>7$& 4sadNo #2>E$& @abrieleant #2A3$& 9lexin şi al"ii #2A2$& ?ittenhouse şi al"ii #2A$. 9ceste clasificări au fost posibile numai după ce au fost precizate no"iunile de rezervor, colector, capcană, zăcăm!nt, structură şi zonă de acumulare. Prin rezervor natural se defineşte un recipient natural de a cărui structură depinde capacitatea de acumulare a hidrocarburilor şi posibilitatea de a le ceda, !n parte. Prin colector se defineşte partea cea mai ridicată structural a rezervorului, !n care s!nt acumulate hidrocarburile, iar aranjamentul structural #tectonic$, stratigrafie sau litologic !n care hidrocarburile s!nt
61
s-a mai considerat !ncă o grupă de zăcăminte intermediare, combinate, mixte, sau de trecere de la o grupă la alta de zăcăminte. J. 4. rod, după raporturile dintre gaze, petrol şi apă din cuprinsul rezervoarelor naturale, a mai !ntocmit o clasificare a zăcămintelor de hidrocarburi !n categorii şi clase. upă clasificarea lui 9. J. 'everson, zăcămintele se !mpart !n structurale, stratigrafice şi combinate. !n ultimii ani se discută tot mai mult despre noi tipuri de zăcăminte, care s!nt puse destul de greu !n eviden"ă, de unde şi numele acestor zăcăminte de discrete, subtile sau ascunse. !.1. CLASIFICAREA ZĂCĂMINTELOR DUPĂ FORMA REZERORULUI Şl TIPUL CAPCANEI 6.1.1. GRUPA ZĂCĂMINTELOR STRATI!ORME
9ceste zăcăminte s!nt cantonate !n rezervoare naturale ce au formă de strat şi grosimea şi litologia de !ntinderi mari, !n raport cu partea ocupată de hidrocarburi şi s!nt limitate !n acoperiş şi culcuş de roci impermeabile. Wăcămintele stratiforme, după condi"iile de apari"ie şi ti purile capcanelor care condi"ionează formarea acumulărilor de hidrocarburi, se !mpart !n două subgrupe: zăcăminte stratiforme boltite şi zăcăminte stratiforme ecranate. !.1.1.1. Z(<0)'l' -)/,)0&/<' :l)0)'
9pari"ia capcanei !n cuprinsul acestor rezervoare este determinată de cutarea stratelor. Hormarea zăcămintelor este determinată de presiunea apei !n susul stratului care !mpinge şi !nchide hidrocarburile !n capcană. 0aractere generale ale zăcămintelor stratiforme boltite: 6 s!nt cuprinse !n rezervoare naturale ce au forma de strat şi s!nt delimitate !n culcuş şi acoperiş de roci greu permeabile şi păstrează caracterul de strat, grosimea şi litologia pe !ntinderi mari, fa"ă de partea ocupată de hidrocarburi, care formează colectorul& 6 c!nd s!nt compartimentate de falii !n blocuri, !ntre forma boitei şi conturul zăcăm!ntului există o asemănare care face ca forma zăcăm!ntului !n plan să fie, !n general, o elipsă, iar !n sec"iune verticală să apară ca o acumulare de boltă !n care hidrocarburile şi apa s-au separat după greută"ile specifice, apa marginală !nchiz!nd conturul zăcăm!ntului, mai mult sau mai pu"in, după izobata stratului& 6 !ntr-un zăcăm!nt boltit cu o permeabilitate bună şi uniformă, limita apă-petrol urmăreşte !n general izobata stratului, devierile de la izobata stratului fiind influen"ate de !nclinarea, grosimea stratelor şi de gradul de varia"ie a permeabilită"ii rezervorului. 9pa poate avea un rol activ, deplas!ndu-se !n sus pe !nclinarea stratului sau uneori, are un rol pasiv. 0!nd se sprijină at!t pe acoperişul, c!t şi pe culcuşul rezervorului, apa este marginală. 0!nd rezervorul are o grosime mare şi o !nclinare mică, apa se sprijină numai pe acoperiş şi, !n acest caz este tabular#. !2
'ig. +. !nchiderea şi conturul
a
6
!n
zăcăm!ntului stratiform boltă: b sec"iune&
i 6 !nchiderea simea rezervorului& interior& C t 6 conturul exterior& 6 apă& 6 apă de talpă& ) 6 apă marginală.
0
efectivă&
suprafa"a
suprafa"a
de !n
B
,
g
6
6
petroliferă petroliferă
plan&
groconturul fără cu
l apă& cu derea rezervorului.
6 apă
'ig. . !nchiderea şi conturul zăcăm!ntului masiv de boltă: efectivă&
suprafa"a suprafa"a 6 tabulară&
g
i
petroliferă suprafa"a 6 6
fără petroliferă !nchigrosimea
0!nd 0!nd !nch !nchid ider erea ea efec efecti tivă vă a zăcă zăcămi mint ntel elor or este este ma maii ma mare re dec! dec!tt gros grosim imea ea rerezerv zervor orul uluui limi limita ta petro trol-a l-apă sau sau gaz gaze-ap -apă poate oate să aibă ibă cont contuur dubl dubluu, unul unul la acop acoper eriş işul ul zăcă zăcăm! m!nt ntul ului ui şi altu altull la culc culcuş uşul ul zăcă zăcăm! m!nt ntul ului ui.. !n aces acestt ulti ultim m caz, caz, !n plan plan oriz orizon onta tall se proi proiec ecte teaz azăă un cont contur ur inte interi rior or şi un concontur tur exte exteri rior or #fig #fig.. 7$, 7$, sau sau un sing singur ur cont contur ur c!nd c!nd se proi proiec ecte teaz azăă limi limita ta resres pectivă la jumătatea distan"ei dintre acoperiş şi culcuş. !n cazul c!nd !nchid chider erea ea efec efecti tivă vă a zăcă zăcăm! m!nt ntul ului ui este este egal egalăă sau sau mai mică mică dec! dec!tt gros grosim imea ea reze rezerv rvor orul ului ui,, cont contur urul ul inte interi rior or nu mai apar aparee şi zăcă zăcăm! m!nt ntul ul are are apă apă tabu tabu-lară #fig fig. 8$. 6nch 6nchid ider ereea efec efecti tiv# v# a z#c# z#c#m6 m6nt ntul ului ui se refe referă ră la inte interv rval alul ul dindintre tre axa axa cole olectoru torulu luii şi izob izobat ataa contu onturu rulu luii acv acvife ifer, iar iar !nc !nchid hiderea rea teo teoreti retică că a zăcă zăcăm! m!nt ntul ului ui se defi define neşt ştee prin prin dist distan an"a "a dint dintre re axa axa cole colect ctor orul ului ui şi izob izobat ataa cea cea ma maii joas joasăă care care se !nch !nchid idee !n juru jurull axul axului ui,, pe bolt boltă, ă, pe fali falii, i, pe discordan"e sau pe linia de efilare a rezervorului. 'a zăcămintele stratifo tiform rmee bolt boltit ite, e, pute putern rnic ic acci accide dent ntat ate, e, c!nd c!nd sări săritu tura ra fali faliei ei este este ma maii mare are dec! dec!tt gros grosim imea ea stra strate telo lorr, lim limita ita apăapă-pe petr trol ol dife diferă ră de la un bloc bloc la altu altul. l. acă acă !n fiec fiecar aree bloc bloc exis există tă c!te c!te un cap cap de gaze gaze,, fiec fiecar aree bloc bloc este este inde indepe pennden dent din punct nct de vede edere hidro idroddina inamic, ic, dar din punct unct de ved vedere ere stru strucctural face parte din zăcăm!ntul respectiv& 6 zăcăm!ntul stratiform boltit neaccidentat, cu intercala"ii dese de roci roci impe imperm rmea eabi bile le,, prez prezin intă tă pent pentru ru fiec fiecar aree stra stratt o limi limită tă apăapă-pe petr trol ol sau sau apăapă-ga gaze ze şi, şi, !n sec" sec"iu iune neaa vert vertic ical ală, ă, acea aceast stăă limi limită tă se prez prezin intă tă pent pentru ru tot tot zăcăm!ntul sub forma unei linii !n zigzag& 6 zăcămintele stratiforme boltite din cuprinsul unui anticlinal dintr-o regi regiun unee cuta cutată tă s!nt s!nt pron pronun un"a "att bolt boltit itee şi, şi, ades adeseo eori, ri, comp compar artim timen enta tate te de fafalii, lii, spre spre deos deoseb ebire ire de cele cele din din regi regiun unil ilee de plat platfo form rmăă unde unde bol" bol"il ilee cute cutelo lor r au !ncl !nclin inăr ării mici mici şi !n gene genera rall nu s!nt s!nt fali faliat ate. e. 0!nd 0!nd s!nt s!nt comp compar arti time ment ntat atee de fali falii, i, aces aceste teaa s!nt s!nt,, uneo uneori ri,, de mare are anve anverg rgur ură, ă, ajung jung!n !ndd chia chiarr p!nă p!nă la fundament& 6 !n regiuni cu o tectonică legată de diapirismul sării, zăcămintele stra strati tifo form rmee bolt boltit itee pot pot fi afec afecta tate te de fali falii. i. !n cazu cazull unei unei cute cute anti anticl clin inal alee lega legate te de diap diapir iris ismu mull prof profun undd se pot pot form formaa zăcă zăcămi mint ntee stra strati tifo form rmee bolt boltit itee ne#sau$ accidentate de falii& 6 !n cazul unei diapirism exagerat, zăcămintele s!nt ecranate pe flan flancu curi rile le sări sării, i, iar iar !n cazu cazull c!nd c!nd reze rezerv rvor orul ul se efil efilea ează ză !n sus, sus, pe flan flancu cu-rile masivului de sare, zăcămintele s!nt ecranate litologic. >
'ig. +. !nchiderea şi conturul zăcăm!ntului stratiform de
boltă:
a 6 !n sec"iune& b i 6 !nchiderea efectivă& simea rezervorului& interior& C f 6 conturul exterior& 6 suprafa"a apă& 6 suprafa"a apă de talpă& 6 apă marginală.
6 g C B 9 9
!n B
petroliferă petroliferă
plan& groconturul fără cu
l apă& cu derea rezervorului.
6 apă
'ig. . !nchiderea şi conturul zăcăm!ntului zăcăm!ntului masiv de boltă: efectivă&
suprafa"a suprafa"a 6 tabulară&
g
i
petroliferă suprafa"a 6 6
fără petroliferă !nchigrosimea
0!nd 0!nd !nch !nchid ider erea ea efec efecti tivă vă a zăcă zăcămi mint ntel elor or este este ma maii ma mare re dec! dec!tt gros grosim imea ea rerezerv zervor orul uluui limi limita ta petro trol-a l-apă sau sau gaz gaze-ap -apă poate oate să aibă ibă cont contuur dubl dubluu, unul unul la acop acoper eriş işul ul zăcă zăcăm! m!nt ntul ului ui şi altu altull la culc culcuş uşul ul zăcă zăcăm! m!nt ntul ului ui.. !n aces acestt ulti ultim m caz, caz, !n plan plan oriz orizon onta tall se proi proiec ecte teaz azăă un cont contur ur inte interi rior or şi un concontur tur exte exteri rior or #fig #fig.. 7$, 7$, sau sau un sing singur ur cont contur ur c!nd c!nd se proi proiec ecte teaz azăă limi limita ta resres pectivă la jumătatea distan"ei dintre acoperiş şi culcuş. !n cazul c!nd !nchid chider erea ea efec efecti tivă vă a zăcă zăcăm! m!nt ntul ului ui este este egal egalăă sau sau mai mică mică dec! dec!tt gros grosim imea ea reze rezerv rvor orul ului ui,, cont contur urul ul inte interi rior or nu mai apar aparee şi zăcă zăcăm! m!nt ntul ul are are apă apă tabu tabu-lară #fig fig. 8$. 6nch 6nchid ider ereea efec efecti tiv# v# a z#c# z#c#m6 m6nt ntul ului ui se refe referă ră la inte interv rval alul ul dindintre tre axa axa cole olectoru torulu luii şi izob izobat ataa contu onturu rulu luii acv acvife ifer, iar iar !nc !nchid hiderea rea teo teoreti retică că a zăcă zăcăm! m!nt ntul ului ui se defi define neşt ştee prin prin dist distan an"a "a dint dintre re axa axa cole colect ctor orul ului ui şi izob izobat ataa cea cea ma maii joas joasăă care care se !nch !nchid idee !n juru jurull axul axului ui,, pe bolt boltă, ă, pe fali falii, i, pe discordan"e sau pe linia de efilare a rezervorului. 'a zăcămintele stratifo tiform rmee bolt boltit ite, e, pute putern rnic ic acci accide dent ntat ate, e, c!nd c!nd sări săritu tura ra fali faliei ei este este ma maii mare are dec! dec!tt gros grosim imea ea stra strate telo lorr, lim limita ita apăapă-pe petr trol ol dife diferă ră de la un bloc bloc la altu altul. l. acă acă !n fiec fiecar aree bloc bloc exis există tă c!te c!te un cap cap de gaze gaze,, fiec fiecar aree bloc bloc este este inde indepe pennden dent din punct nct de vede edere hidro idroddina inamic, ic, dar din punct unct de ved vedere ere stru strucctural face parte din zăcăm!ntul respectiv& 6 zăcăm!ntul stratiform boltit neaccidentat, cu intercala"ii dese de roci roci impe imperm rmea eabi bile le,, prez prezin intă tă pent pentru ru fiec fiecar aree stra stratt o limi limită tă apăapă-pe petr trol ol sau sau apăapă-ga gaze ze şi, şi, !n sec" sec"iu iune neaa vert vertic ical ală, ă, acea aceast stăă limi limită tă se prez prezin intă tă pent pentru ru tot tot zăcăm!ntul sub forma unei linii !n zigzag& 6 zăcămintele stratiforme boltite din cuprinsul unui anticlinal dintr-o regi regiun unee cuta cutată tă s!nt s!nt pron pronun un"a "att bolt boltit itee şi, şi, ades adeseo eori, ri, comp compar artim timen enta tate te de fafalii, lii, spre spre deos deoseb ebire ire de cele cele din din regi regiun unil ilee de plat platfo form rmăă unde unde bol" bol"il ilee cute cutelo lor r au !ncl !nclin inăr ării mici mici şi !n gene genera rall nu s!nt s!nt fali faliat ate. e. 0!nd 0!nd s!nt s!nt comp compar arti time ment ntat atee de fali falii, i, aces aceste teaa s!nt s!nt,, uneo uneori ri,, de mare are anve anverg rgur ură, ă, ajung jung!n !ndd chia chiarr p!nă p!nă la fundament& 6 !n regiuni cu o tectonică legată de diapirismul sării, zăcămintele stra strati tifo form rmee bolt boltit itee pot pot fi afec afecta tate te de fali falii. i. !n cazu cazull unei unei cute cute anti anticl clin inal alee lega legate te de diap diapiri irism smul ul prof profun undd se pot pot form formaa zăcă zăcămi mint ntee stra strati tifo form rmee bolt boltit itee ne#sau$ accidentate de falii& 6 !n cazul unei diapirism exagerat, zăcămintele s!nt ecranate pe flan flancu curi rile le sări sării, i, iar iar !n cazu cazull c!nd c!nd reze rezerv rvor orul ul se efil efilea ează ză !n sus, sus, pe flan flancu cu-rile masivului de sare, zăcămintele s!nt ecranate litologic. >
!las !lasif ifica icare rea a "ăcă "ăcămi mint ntelo elorr stra stra-subgru rupa pa zăcă zăcă-tiforme boltite ite# !n subg
minte intelo lorr stra strati tifo form rmcc bolt boltit ite, e, inde inde- pendent de regiunile geologice din care fac parte, au fost separate trei genuri de zăcăminte şi anume: :#c#minte stratijorme neacci$ 'ig. >. Wăcămint stratiform slab boltit: dentate, care au două specii: 6 gaze& gaze& 6 petro petro & 6 ap & 6 roc roc m permea e. 6 zăcăminte stratiforme boltite cu bolta slab pronun"ată #fig >$& 6 zăcăminte stratiforme boltite cu bolta bine pronun"ată pronun"ată #fig. $)# :#c#minte stratijorme boltite boltite slab accidentate, necompartimentate necompartimentate 6n blocuri tectonice separate. 'a acest gen de zăcăminte au fost distinse două specii: ăcămin inte te com ompa part rtim imen enta tate te de falii alii epia epiant ntic icli lina nale le care are au bol" bol"il ilee 6 zăcăm afec afecta tate te de fali faliii ce nu depăş epăşes escc lim limitel itelee zăcăm ăcăm!n !ntu tulu lui. i. )ări )ăritu turra falie alieii este este mai mică ică dec!t grosime imea str stratului lui şi nu provoacă, !n plan, deplasarea limitei apă-petrol& zăcăm minte inte stra strati tifo form rmee bolt boltit itee slab slab acci accide dent ntat ate, e, com compart partim imen enta tate te de 6 zăcă fali faliii ce depă depăşe şesc sc lim limitel itelee zăcă zăcăm m!ntu !ntulu lui. i. !n cazu cazull c!nd c!nd stra strate tele le din din bloc blocur uril ilee com comparti artim menta entate te nu mai s!nt !nt !n cont contac actt !ntr !ntree ele, le, dato datori rită tă inte interc rcal ala" a"ii iilo lor r imp imperm ermeab eabile, ile, reze rezerv rvoa oare rele le resp respec ecti tive ve se com comportă ortă ca rezer ezervo voaare indende pendente. :#c#mintele stratiforme boltite compartimentate de falii 6n blocuri tectonice separate. 'a acest gen de zăcăminte au fost separate două specii: ăcămin inte te stra strati tifo form rmee bolti oltite te,, pute putern rnic ic accid cciden enta tatte, cu bol" bol"ii com com 6 zăcăm partimentate de falii epianticlinale. ?ezervoarele din compartimentele determ termin inat atee de falii alii epia epianntic ticlina linale le,, chia chiarr c!n c!nd decal ecalaj ajuul este este num umai ai cu pu"in u"in mai mare dec!t grosim simea str stratului lui productiv, se com ompportă, !n procesu esul expl exploa oată tărrii, ii, ca rezer ezervo voaare sepa separa rate te.. Hal Haliile iile depă depăşi şind nd lim limitel itelee reze rezerrvoar voareelor separate de intercala"ii marnoase se comportă ca falii etanşe& ăcămin inte te putern ternic ic acci accide dent ntat atee, cu bol bol"i com compart partim imen enta tate te de fali faliii 6 zăcăm care depăşesc limitele zăcăm!ntului. 9ceste zăcăminte s!nt compartimen-
64
'ig. A. Wăcă mint strati form pute rnic bolti t:
a 6 reprezent area !n secIiune transvers ală a unul zăcămint stratiform puternic boltit& b 6 reprezent area !n plan orizontal& lBlD B direc"ia sec"iunii& i 6 izobate construite la acoperişu l rezervoru lui& 9 6 apă& P 6 petrol& l.a.p. 6 limita apă/petrol .
'ig. a B iBr
. WGcăm!nt stratiiIorm boltit puternic compartimentat de o falie normală:
reprezentarea !n secIiune transversală& b 6 reprezentarea !n plan orizontal& 6 direc"ia sec"iunii& i 6 izobate construite la acoperişul rezervorului& A B apă& P6 petrol& l.a.p. 6 limita apă/petrol& ' 6 falie normală.
'ig. F. WGcăm!nt stratiform boltit puternic compartimentat de o falie inversă:
a 6 reprezentarea !n sec"iune transversală: b 6 reprezentarea !n plan orizontal& 0 6 0 6 direc"ia sec=iunii: i 6 izobate construite la acoperişul rezervorului& A 6 apă& P 6 petrol& l.a.p. B limita apă/petrol.
tate de falii !n blocuri independente care se comportă diferit !n timpul exploatării #fig. E, fig. , fig. 23$. %roblemele e&plorării "ăcămintelor stratiforme boltite# Problemele ex plorării preliminare a zăcămintelor stratiforme boltite se referă la: 6 stabilirea pozi"iei axului cutei anticlinale la ad!ncimea zăcăm!ntului, av!nd !n vedere că asimetria mai mult sau mai pu"in accentuată a cutei face ca zăcăm!ntul să fie deplasat fa"ă de verticala axului de la suprafa"ă. !n regiunile cutate, zăcăm!ntul este deplasat spre flancul mai pu"in !nclinat al cutei, iar !n regiunile de platformă, frecvent, zăcăm!ntul este deplasat spre flancul mai !nclinat al cutei. Pentru explorarea preliminară a acestor zăcăminte se proiectează c!te trei sonde pe fiecare profil transversal. !n cazul structurilor neaccidentate #de exemplu cazul domurilor$, se proiectează cele două profile de sonde !ncrucişate, respectiv o sondă pe axul cutei pus !n eviden"ă prin prospec"iuni, c!te o sondă 8 6 @eologia zăcămintelor de hidrocarburi
U8
'ig. . Wăcăm!nt stratiiIorm boltit puternic compartimentat de o falie normală şi de o falie inversă:
a 6 reprezentarea !n sec"iune transversală& b B re prezentarea !n plan& 0B0D 6 direc"ia sec"iunii& i 6 izobate construite la aco perişul rezervorului& A 6 apă& P 6 petrol& l.a.p. B limita apă/petrol& Pi 6 falie normală& ' ( 6 falie inversă.
pe fiecare flanc şi c!te o sondă pe fiecare periclin. !n cazul c!nd s!nt falii, discordan"e sau efilări ale stratelor productive, numărul sondelor de ex plorare preliminară este, !n general, mai mare& 6 cunoaşterea varia"iei grosimii stratelor din cuvertura zăcăm!ntului, !n special pe baza datelor de foraj, c!t şi a varia"iei grosimii şi litofaciesului rezervoarelor& 6 caracteristicile colectoarelor şi fluidelor pe !ntreg zăcăm!ntul #pe boltă, flancuri, pe pericline$. 0ondi"ionat de rezultatul ob"inut de la sonda amplasată pe ax, se forează loca"iile de pe flancuri şi pericline. e asemenea forarea loca"iilor pe un profil este condi"ionată de rezultatele ob"inute de la sondele de pe profilul precedent, !n cazul c!nd nu s!nt, !ntre aceste profile de sonde, falii etanşe. acă s-au găsit gaze !n boltă şi apă pe un flanc nu se exclude existen"a "i"eiului pe periclinele cutei. Hunc"ie de rezultatele ob"inute prin forajul de explorare preliminară se proiectează forajul de conturare. !.1.1.2. Z(<0)'l' -)/,)0&/<' '(/,,)' 'pariţia capcanei este determinată de existen"a ecranului, care poate
fi tectonic, stratigrafie sau litologic. !n cazul zăcămintelor stratiforme ecranate tectonic, ecranul taie şi !nchide rezervorul !n sus pe !nclinarea lui prin o rocă impermeabilă. Partea faliată a forma"iunii productive ia contact cu o rocă impermeabilă. Pentru zăcămintele stratiforme ecranate stratigrafie, mişcările epirogenice combinate cu cele orogenice s!nt factorii principali ai ecranului stratigrafie care acoperă discordant, prin roci pu"in impermeabile, stratele retezate de eroziune ale rezervoarelor !n care !şi face apari"ia capcana. !n ceea ce priveşte zăcămintele stratiforme ecra!!
nate litologic, factorul litologic duce la formarea capcanei, prin trecerea gradată de la un facies grosier la vin facies pelitic. !n depunerile legate de zonele de luptă dintre uscat şi apă, !n vecinătatea liniei de "ărm, are loc o schimbare de litofacies, care poate fi locală sau regională. )chimbările liniei de "ărm, influen"ate de mişcările pe verticală, s!nt !nso"ite nu numai de o varia"ie de litofacies, dar şi de o efilare a rezervoarelor. Hormarea zăcămintelor este determinată de presiunea apei !n susul stratului, care !mpinge şi !nchide hidrocarburile !n capcană, iar punerea !n loc a zăcămintelor are loc după apari"ia ecranului. acă, !n timp, !n urma reluării mişcărilor tectonice, au apărut falii, !ntr-o acumulare de boltă sau monoclinală, zăcăm!ntul ecranat tectonic se poate forma după producerea faliei, ca rezultat al redistribuirii hidrocarburilor !n interiorul rezervoarelor. 0aractere generale ale zăcămintelor stratiforme ecranate: 6 cuprind zăcămintele de hidrocarburi formate !ntr-un rezervor stratiform care, !n afară de pat şi acoperiş, formate din roci impermeabile au, !n partea superioară, un ecran care determină apari"ia capcanei& 6 !n partea inferioară a rezervorului, !nchiderea zăcăm!ntului este
făcută de apă, care se sprijină pe acoperişul şi patul rezervorului. 0lasificarea zăcămintelor stratiforme ecranate. 0orespunzător celor trei tipuri de zăcăminte, se deosebesc trei genuri de zăcăminte şi anume: :#c#minte stratiforme ecra$ nate tectonic, care au două specii: a$ zăcăminte ecranate de o falie simplă #fig. 22 şi fig. 2$&
-/
I
b$ zăcăminte ecranate de o falie cu structură complexă, cazul zăcămintelor ecranate de roci intrusive sau de masive de sare #fig. 2$. :#c#minte stratiforme ecra$ nate stratigrafie, la care au fost deosebite, de asemenea două specii:
67
'ig. . Wăcăm!nt stratiform ecranat tectonic de o
&,l0' -0<+l7
B petrol& 6 apă& ) B roci impermeabile& ' B falie. 5
'ig. (. a 6 reprezentarea !n sec"iune a unui rezervor stratiform ecranat tectonic, de o falie simplă& b 6 reprezentarea !n plan orizontal& /6 > 6 direc"ia sec"iunii& i 6 izobate construite la acoperişul rezervorului& i.f 6 izobatele faliei& i.f.r. 6 intersec"ia faliei cu acoperişul rezervorului& ' 6 falie.
'ig. ). Wăcăm!nt strati form ecranat de o falie cu structură com plexă datorită rocilor intrusive #regiunea (ampico-(uxpan, %exic$. 'ig. +. Wăcăm!nt stratiform ecranat de o suprafa"ă de discordan"ă plană d%
2 6 petrol& 6 apă& 6 roci impermeabile.
a 6 reprezentarea !n sec"iune: 0Br 6 direc"ia sec"iunii& b B reprezentarea !n plan orizontal& i 6 izobate construite la acoperişul rezervorului& i.d. B izobatele discordan"ei& i.d.r. 6 intersec"ia discordantei cu acoperişul rezervorului.
6 zăcăminte ecranate de o suprafa"ă de discordantă plană #fig. 27 şi fig. 28$& 6 zăcăminte ecranate de o suprafa"ă de discordan"ă complexă, la= care suprafa"a de discordan"ă taie fie capete de strat, fie zăcăminte stratiforme boltite !n zona lor de boltă #fig. 2>$& :#c#minte stratiforme ecranate litologice, la care, după modul de efilare a rezervoarelor, se deosebesc două specii& 6 zăcăminte stratiforme ecranate prin efilarea rectilinie a rezervoarelor #fig. 2A şi fig. 2E$& 6 zăcăminte stratiforme ecranate prin efilarea curbilinie a rezervoarelor, !n formă de feston #fig. 2$. in această categorie fac parte şi zăcămintele ecranate de dopuri de asfalt. 0a exemple de zăcăminte stratiforme ecranate tectonic se pot men"iona zăcămintele din monoclinalele din zona cutelor diapire şi epresiunea @etică, iar ca exemple de zăcăminte stratiforme ecranate stratigrafie, se citează zăcămintele din prepliocenul unită"ilor mai sus men"ionate. 0a exemplu de zăcăm!nt ecranat litologic prin efilarea rectilinie a rezervorului se citează zăcăm!ntul din complexul sarma"ian *JJJ de pe flancul de nord al structurii ]icleni din epresiunea @etică.
6
'ig. =. Wăcăm!nt stratiform ecranat de o suprafa"ă de discordan"ă com plexă #structura 5ausNirchen, bazinul *ienez-%orav$: 6 petrol& 6 gaze.
'ig. G. Wăcăminte strati forme ecranate litologic prin efilarea rectilinie a rezervorului : 6 petrol& 6 apă.
Principala problemă a explorării zăcămintelor stratiforme ecranate constă !n punerea !n eviden"ă a zacam!ntului, !n partea cea mai ridicată structural a capcanei, !n apropierea ecranului tectonic, stratigrafie sau litologic c!t şi mai jos pe flanc, pentru cunoaşterea conturului acvifer. Pe baza informa"iilor ob"inute prin prospec"iunile geofizice, cartarea geologică şi, dacă este cazul, şi după datele forajului structural de pros pec"iune, se dă o reprezentare aproximativă a formei rezervorului c!t şi a ecranelor şi se amplasează sonde, !n general, !n număr de trei, pe profile transversale care au ca obiective precizarea ecranului, a grosimii şi formei rezervorului, iar !n faza de explorare preliminară au ca obiectiv descoperirea zacam!ntului. 1nele sonde amplasate mai jos structural vor %roblemele
e&plorării
"ăcămintelor
stratiforme
ecranate#
'ig. . ?ezervor ecranat litologic:
a 6 reprezentarea !n sec"iune& b 6 re prezentarea in plan orizontal& 0Br 6 direc"ia sec"iunii& i 6 izobate Ja acoperişul rezervorului& i.p. 6 izopachite& e.l. 6 ecran litologic.
'ig. F. Wăcăminte stratiforme ecranate litologic prin efilarea curbilinie #!n formă de feston$ a rezervorului: 6 pe.rol& 6 apă.
>
putea pune !n eviden"ă conturul acvifer sau vor cădea !n zona de apă, sau alte sonde amplasate mai sus structural vor putoa găsi partea inferioară a rezervorului sau vor depăşi linia ecranului, ceea ce face ca celelalte foraje să fie condi"ionate de primele rezultate ob"inute. Hunc"ie de rezultatele explorării preliminare urmează explorarea de conturare, etapă !n care ordinea de săpare a sondelor este condi"ionată de rezultatele ob"inute !n explorarea preliminară. 6.1.2. GRUPA ZĂCĂMINTELOR MASI+E
9ceste zăcăminte studiate ini"ial ca zăcăminte cu formă neregulată, au fost separate de J. 4. rod #273$ ca o grupă aparte, !n urma cercetărilor făcute asupra zăcămintelor din Platforma ?usă legate de proeminen"ele unor serii groase de roci neseparate de roci impermeabile. 9pari"ia capcanei !n cazul acestor zăcăminte este legată de cauzele ce determină formarea proeminen"elor şi care pot fi tectonice, de eroziune sau biogene. Proeminen"ele tectonice se formează !n urma boltirii rocilor masive, boltiri !nso"ite de fisurarea rocilor care capătă !nsuşiri de rezervor natural şi care permit deplasarea liberă a fluidelor. 0apcana, !n cazul proeminen"elor de eroziune, se formează !n condi"iile supunerii rocilor compacte, ac"iunii agen"ilor de eroziune ce dau naştere unui relief de eroziune ale cărui proeminen"e, datorită agen"ilor externi de distrugere, capătă !nsuşiri de rezervor natural, prin formarea unor zone de permeabilitate şi porozitate mărită. !n ceea ce priveşte formarea capcanei !n proeminen"e de calcare biogene, aceasta are loc c!nd calcarele biogene, supuse mult timp ac"iunii agen"ilor externi şi procesului de circula"ie şi de spălare a apelor capătă !nsuşiri de rezervor natural prin formarea unor zone de permeabilitate şi porozitate mărită. !n toate cele trei cazuri, rocile respective după ce au căpătat !nsuşiri de rezervor natural, datorită mişcărilor epirogenice s!nt !ngropate şi acoperite de roci impermeabile. Hormarea zăcămintelor are loc după scufundarea proeminen"elor şi acoperirea lor de roci impermeabile, datorită !mpingerii pe verticală a hidrocarburilor de către apă !n capcană. Horma zăcăm!ntului este dată de forma stratelor impermeabile din acoperiş. 0aracterele generale ale acestor zăcăminte pot fi rezumate astfel: 6 s!nt cantonate !n rezervoare naturale groase, omogene din punct de vedere litologic, formate fie din roci de tip granular, compacte, fisurate, fie din roci de tipul calcarelor şi dolomitelor, fie de tipul rocilor metamorfice sau eruptive ce au zone de porozitate şi permeabilitate mărite !n urma unor procese de diageneză& 6 pot fi cantonate şi !n rezervoare alcătuite din roci stratificate neomogene, de natură litologică diferită 6 gresii, calcare fisurate, conglomerate slab cimentate, gipsuri fisurate şi dolomite #!n cazul zăcămintelor !n preeminen"e de eroziune$, !n care, !n urma unor procese tectonice sau de eroziune, s-au format zone de permeabilitate şi porozitate mărite, neseparate de roci impermeabile ca de altfel şi la rezervoarele omogene. 6 apa, petrolul şi gazele s!nt separate după suprafe"e plane, care taie !ntreaga masă a rezervorului, indiferent de natura litologică a rocilor: 6 !n timpul exploatării, rezervorul masiv se comportă ca un rezervor unic, av!nd aceleaşi suprafe"e de contact apă-pctrol şi gaze-petrol pe toată !ntinderea proeminen"elor izolate sau grupate&
7%
6 !n rezervoarele omogene din punct de vedere litologic, ca şi !n cele neomogene, s!nt zone de mare şi mică permeabilitate, func"ie de care şi debitele sondelor s!nt diferite& 6 apa se deplasează pe verticală, de la talpă spre acoperişul rezervorului şi avansarea limitei apă-petrol poate varia uneori pentru unele zone ale rezervorului de la orizontală, datorită varia"iei permeabilită"ii.
'ig. (. Wăcăm!nt masiv !n proeminen"ă tectonică nelaliată, !n rezervor omogen:
6 petrol& 6 apă& 6 roci im permeabile.
!lasificarea "ăcămintelor masive# upă cauzele care determină for-
marea proeminen"elor, zăcămintele masive se !mpart !n trei subgrupe: :#c#minte masive 6n proeminen5e tectonice, subgrupă la care s-au deosebit două genuri de zăcăminte: 6 zăcăminte masive !n proeminente nefaliate, cu rezervor omogen #fig. 3 şi fig. 2$& 6 zăcăminte masive !n proeminen"e separate de falii, cu rezervor omogen #fig. $. Hiecare gen din aceste zăcăminte, fie ele faliate sau nefaliate, cu prinde, după structura rezervorului, care poate fi omogenă sau neomogenă, c!te două specii. 0a exemple de zăcăminte masive !n proeminen"e tectonice din regiuni cutate se men"ionează zăcămintele din seria calcarelor de 9smari #Jran$,
'ig. (. Wăcăm!nt masiv, !n rezervor omogen: a 6 reprezentarea !n sec"iune& b 6 reprezentarea in plan orizontal& /6/I 6 direc"ia sec"iunii& i 6 izobate la acoperişul zGcGm!ntului& P 6 petrol& A 6 apă& l.a.p. 6 limita apă/petrol tabulară.
'ig. ((. Wăcăm!nt masiv !n proeminen"ă tectonică, !n rezervor omogen faliat:
2 6 petrol& 6 apă& 6 roci impermea bile& l.a.p. 6 limită apă-petrol tubulară.
1
'ig. (). Wăcăm!nt masiv !n proeminentă de eroziune #structura ?oberson 6 ).1.9.$:
iar din regiuni de platformă, zăcămintele din calcarele namuriene din Platforma ?usă. :#c#minte masive 6n proemi$ nen5e de eroziune, ca de exemplu zăcăm!ntul din structura ?oberson 6 ).1.9. #fig. şi fig. 7$.
6 petrol& 6 apă.
:#c#minte masive 6n proeminen5e de calcare biogene, la care se deose besc două genuri: - zăcăminte masive !n proeminen"e izolate #fig. 8$& 6 zăcăminte masive !n proeminen"e grupate, ca de exemplu zăcămintele din masivele de calcare biogene din aşNiria #1.?.).).$ #fig. >$. Wăcămintele masive se !nt!lnesc !n regiunile cutate, dar predomină !n regiunile de platformă. !n "ara noastră se cunosc zăcăminte de tip masiv !n Platforma %oesică şi de trecere de la stratiforme boltite la zăcăminte de tip masiv, 6 ca de exemplu !n oligocenul subzonei externe a flişului paleogen din %oldova, unde limita apă6petrol este tabulară din cauza discontinuită"ii intercala"iilor impermeabile. Problemele explorării zăcămintelor masive. 9ceste probleme se referă la litologia rezervorului, la lipsa intercala"iilor impermeabile, la varia"ia porozită"ii şi permeabilită"ii rezervorului, la condi"iile de zăcăm!nt ale "i"eiului şi gazelor, şi la ad!ncimea la care este !nt!ln!tG limita apă6petrol tabulară, pusă !n eviden"ă prin 6 sonde şi caracteristică pentru aceste zăcăminte. acă !n cazul proeminen"elor tectonice, conturul zăcăm!ntului este, !n general, de formă ovală, !n cazul zăcămintelor legate de proeminen"ele de eroziune şi, uneori, şi !n cazul zăcămintelor legate de proeminen"e biogene, forma conturului zăcăm!ntului este sinuoasă, datorită neregula-
72
'ig. (+. ?ezerv or masiv !n proemi nen"ă de eroziun e:
a 6 reprezent area !n sec"iune& b 6 reprezent area !n plan& 0Bf B direc"ia sec"iunii& 6 petrol& ( 6 apă& 6 roci impermea bile& i 6 izobate la acoperişu l zăcăm!nt ului& l.a.p. 6 limita apG petrol tabulară.
Hifir. 8. Wăcăm!nt masiv !n proeminen"ă izolată formată din calcare biogene: 6 petrol& ( 6 ap#.
'ig. (=. Wăcăm!nt masiv !n proeminen"e 'ig. (=. Wăcăm!nt masiv !n proeminen"e de calcare biogene grupate, cu acelaşi de calcare biogene grupate, cu acelaşi acvifer:
a B reprezentarea !n sec"iune& b B reprezentarea !n plan& lB0D 6 direc"ia sec"iunii& B petrol& ( B apă& ) 6 roci impermea bile& l.a.p. 6 limita apă-petrol tabulara. acvif citi 6 reprezentarea !n sec"iune& b B reprezentarea !n plan& lBlD 6 direc"ia sec"iunii& 6 petrol& ( 6 apă& ) 6 roci impermea bile& l.a.p. B limita apă-petrol tabulara.
rita"ilor formelor rezervoarelor din relieful de eroziune, acoperite de roei impermeabile. Pentru un zăcăm!nt masiv, de gaze, presiunea ini"ială poate să rezulte din primele c!teva sonde, iar debitele de gaze ale sondelor variază mai pu"in de la o zonă la alta a rezervorului masiv dec!t debitul de "i"ei, func"ie şi de porozitatea efectivă. +xplorarea acestor zăcăminte pune problema forării c!torva sonde, !n vederea cunoaşterii limitei gaze6apă tabulară, a formei rezervorului, precum şi a valorii medii a porozită"ii efective şi a presiunii zăcăm!ntului. )pre deosebire de zăcămintele de gaze, debitul sondelor pentru zăcămintele de "i"ei care depinde şi de porozitatea efectivă şi permeabilitatea colectorului variază mult !n cazul rezervoarelor omogene şi foarte mult !n cazul rezervoarelor neomogene. ?ezervoarele neomogene ridică dificultă"i !n conturarea zonelor diferit productive ale zăcăm!ntului şi impune săparea unui număr mare de sonde, ceea ce face ca explorarea să !nso"ească adesea exploatarea. 6.1.&. GRUPA ZĂCĂMINTELOR DELIMITATE LITOLOGIC
9pari"ia capcanei este determinată fie de prezen"a lentilelor şi cordoanelor de nisipuri macrogranulare sau gresiilor slab consolidate, delimitate litologic de roci impermeabile sau de nisipuri cu porii fini, datorită varia"iei de litofacies din cuprinsul stratului respectiv, fie de prezen"a zonelor de porozitate şi permeabilitate mărite ale rocilor compacte. Hormarea zăcămintelor de petrol sau de gaze din rezervoarele delimitate litologic, care de regulă se găsesc !nchise !n forma"iunea mamă de petrol,^ ca zăcăminte primare, poate fi explicată prin trecerea hidrocarburilor, !n urma tasării, clin rocile politice !n intercala"iile macrogranulare, unde se acumulează. (recerea hidrocarburilor din porii fini !n zone cu permeabilitate şi porozitate mărite şi acumularea lor !n aceste zone se face sub ac"iunea apei. 0aracterele generale ale acestor zăcăminte pot fi rezumate astfel: 6 au o răsp!ndire locală şi s!nt legate de zone izolate de forme neregulate formate din nisipuri şi gresii, zone de mare permeabilitate şi porozitate ale rocilor metamorfice, sau uneori, ale rocilor eruptive fisurate, ale masivelor de calcare şi dolomite !nconjurate de roci nesatu-
7&
rate cu hidrocarburi sau !n cazul calcarelor !nconjurate de roci mai pu"in saturate cu petrol, iar uneori cu apă& 6 fiecare rezervor reprezintă c!te o acumulare izolată& 6 apa din aceste zăcăminte, atunci c!nd există, serveşte ca pat zăcăm!ntului, ea fiind inactivă şi nivelul ei diferă de la un rezervor la altul& 6 rezervoarele, de regulă, s!nt situate !n păr"ile mai ridicate structural ale forma"iunii !n care s!nt cuprinse, fie acestea zonele bol"ilor anticlinale, fie păr"ile ridicate structural ale monoclinalelor. Wăcămintele delimitate litologic s!nt !nt!lnite at!t !n acumulările de petrol şi gaze de tip stratiform boltit, !n ale căror rezervoare nisipoase, datorită unei varia"ii de litofacies, s!nt lentile de nisip grosier, fie !n zăcămintele de tip masiv, formate din calcare şi dolomite, !n zonele de mare permeabilitate ale acestora. 0lasificarea zăcămintelor delimitate litologic. Wăcămintele delimitate litologic, după raportul dintre rezervoare şi rocile care le delimitează, s!nt !mpăr"ite !n următoarele trei subgrupe: 6 zăcăminte delimitate de roci acvifere #fig. A$& 6 zăcăminte delimitate de roci impermeabile #fig. E$& 6 zăcăminte delimitate par"ial de roci acvifere, par"ial de roci im permeabile #fig. $. Hiecare din primele două subgrupe au c!te două genuri, după caracterul colectorului #nisipos sau calcaros$ şi după originea lui #de exem plu: lentile de nisipuri cu granula"ie mare, delimitate de nisipuri fine sau argile, zone de mare porozitate şi permeabilitate din calcare, dolomite şi roci metamorfice sau eruptive, sau acumulările din rocile poros permeabile, formate pe seama unui relief erodat. 0a exemplu din prima subgrupă, din regiunea de platformă, se poate men"iona zăcăm!ntul din lentilele cu granula"ie mare incluse !n gresia acviferă de
'ig. (G. Wăcăminte delimitate litologic de roci acvifere: 2 6 gaze& ( 6 petrol& 6 nisip acvifer& 7 6 roci impermeabile.
74
'ig. (. Wăcăminte delimitate litologic de roci impermeabile: 2 6 gaze& 6 petrol& ) 6 argilă& + 6 apă.
'ig. (F. Wăcăminte delimitate litologic par"ial de roci acvi-
6 petrol& 6 apă& 6 roci impermeabile.
ferc, par"ial de roci impermeabile:
'ig. ). Wăcăminte delimitate litologic, structura OuroNaLa #Kaponia$:
2 6 !n lentile de nisip& ( 6 !n zonele de porozitate mărită ale serpentinelor& 6 roci impermeabile.
din sarma"ianul şi tortonianul structurii 1rşi, din epresiunea @etică şi zăcămintele lentiliforme din sarma"ianul structurii ?oman-)ecuieni din Platforma %oldovenească. Probleme puse !n explorarea zăcămintelor delimitate litologic. eterminarea tipului de zăcăm!nt se face pe baza datelor de produc"ie ce caracterizează raportul dintre petrol, gaze şi apă, c!t şi pe baza datelor ce caracterizează litologia rocilor ce !nconjoară rezervorul. Pentru o c!t mai bună delimitare a rezervorului se impune executarea de microcarotaj sau de carotaj amplificat şi un studiu de detaliu al carotelor mecanice extrase din zona respectivă. !n general, aceste zăcăminte din punct de vedere industrial rar au o importan"ă mare. +le produc datorită energiei gazelor din petrol şi !n ultima fază produc !n regim gravita"ional. atorită faptului că aceste zăcăminte nu se pot identifica, uneori, prea uşor, multe dintre ele au fost descrise destul de sumar, ceea ce a făcut să se creadă că s!nt rare, deşi ele s!nt !nt!lnite at!t !n regiuni cutate, c!t şi !n regiuni de platformă. 9ceste zăcăminte pot fi considerate ca făc!nd parte din aşa-numita categorie a zăcămintelor subtile #ascunse, discrete$. 9v!nd !n vedere că zăcămintele delimitate litologic se caracterizează printr-o mare neregularitate a reparti"iei lor at!t !n suprafa"ă, c!t şi !n ad!ncime, este destul de greu să se dea criterii pentru explorarea lor. Jn general, orientarea lucrărilor de explorare "ine seama de zonele de ridicare structurală ale cutelor anticlinale, monoclinalelor, discordan"elor şi efilărilor rezervoarelor din diferite etaje structurale. !n prima etapă, sondele de referin"ă s!nt amplasate !ntr-o re"ea largă şi după ce s-au descoperit colectoarele delimitate litologic se sapă sonde amplasate la distan"e mici, care !ncadrează zona productivă. )uprafe"ele explorate trec !n exploatare, pe măsură ce s-a descoperit zăcăm!ntul, fără o prealabilă conturare a lor. 6.1.4. ZĂCĂMINTE COMBINATE (INTERMEDIARE DE TRECERE MIXTE)
9ceste zăcăminte prezintă caractere mixte, de trecere, de la o grupă sau subgrupă #de zăcăminte stratiforme$, la alta. !n clasificarea zăcămintelor combinate #0. eca, 2A8$ s-a "inut seama de caracterele de grupă pentru zăcămintele masive şi delimitate litologic şi de caracterele de grupă şi de subgrupă, !n cazul zăcămintelor stratiforme #fig. 2$. !n această clasificare zăcăm!ntul a fost considerat !n ge-
7*
neral, !n sens larg, format din mai multe colectoare şi numai rar !n sens restr!ns #exemple date !n figurile 2, >, 8, a, >, b şi A, b!. Wăcămintele combinate se cunosc !n aproape toate regiunile gazeifere şi petrolifere din "ara noastră. 6.1.*. ZĂCĂMINTE SUBTILE (DISCRETE ASCUNSE)
in această grupă fac parte #0. eca, 2E$ zăcămintele lentiliforme,
zonele de mare permeabilitate şi porozitate ale rocilor sedimentare com pacte, zonele de alterare şi de fisurare ale reliefurilor eruptive !ngro pate şi metamorfice şi altele. 4 altă problemă care formează preocupările geologilor petrolişti, ca şi !n cazul zăcămintelor subtile, este aceea a structurilor. 9t!t pentru zăcămintele subtile c!t şi pentru structurile ascunse s-a !ntocmit c!te o clasificare a acestora #0. cca, 2E$ cu exemplificări din "ară şi străinătate.
!.2. CLASIFICAREA ZĂCĂMINTELOR DUPĂ RELA"IA DINTRE GAZE= PETROL Şl APĂ IN INTERIORUL REZEROARELOR NATURALE ?ela"iile dintre gaze, petrol şi apă !n interiorul rezervoarelor naturale s!nt !n func"ie de permeabilitatea rezervorului, de starea fizică a fluidelor !n condi"iile de zăcăm!nt, de formele ini"iale şi finale de energie ale zăcăm!ntului. J. 4. rod a !mpăr"it zăcămintele, după con"inutul de gaze, !n categorii şi acestea, la r!ndul lor, au fost !mpăr"ite !n clase, după rolul apei. upă con"inutul de gaze s-au stabilit patru categorii de zăcăminte şi anume: 6 zăcăminte pur gazeifere& 6 zăcăminte de petrol cu cap de gaze primar& 6 zăcăminte de petrol bogate !n gaze dizolvate& 6 zăcăminte de petrol sărace !n gaze dizolvate. upă rolul apei, fiecare categorie s-a !mpăr"it !n trei clase de zăcăminte şi anume: 6 zăcăminte cu apă activă, cantonate, !n general in rezervoare uşor permeabile& 6 zăcăminte cu apă inactivă, cantonate !n rezervoare cu permeabilitate mai slabă, aceasta datorită fie unei schimbări primare de litofacies, fie unei schimbări secundare, prin cimentare& 6 zăcăminte lipsite de apă liberă #zăcămintele delimitate litologic$. Horma ini"ială de energie pentru zăcămintele de gaze este dată de gaze şi !mpingerea de apă, !n cazul zăcămintelor cu apă activă, iar pentru zăcămintele cu apă inactivă şi lipsite de apă liberă, este dată de gaze. Horma finală de energie pentru toate cele trei clase este dată de gaze. Pentru zăcămintele de petrol cu cap de gaze primar, forma ini"ială de energie la cele cu apă activă este dată de gaze şi !mpingere de apă, iar la celelalte două clase este dată de gaze. Horma finală de energie este gravita"ională pentru toate cele trei clase de zăcăminte. Pentru zăcămintele de petrol bogate !n gaze dizolvate, prima clasă are forma ini"ială de energie dată de gazele dizolvate şi !mpingere de apă, iar pentru celelalte două clase, este dată de gazele dizolvate. Horma finală de energie pentru toate clasele este gravita"ională. Pentru categoria zăcămintelor de petrol sărace !n gaze dizolvate, forma ini"ială de energie, pentru clasa zăcămintelor cu apă activă, este dată de A>
H/c,I. ). Wăcămin12 combinate #clasilicare 0. cca, 2Ao$: 4 6 gaze& P B petrol& 9 6 apă.
!mpingerea de apă, iar pentru celelalte două clase, c!t şi forma finală de energie, pentru toate clasele, este gravita"ională. !n ceea ce priveşte corela"ia dintre clase şi grupele de zăcăm!nt, la zăcămintele stratiforme, masive şi de trecere de la stratiforme la masive, apa poate să fie activă sau inactivă, şi s!nt lipsite de apă liberă zăcămintele delimitate litologic. 9ceastă clasificare a zăcămintelor este necesară pentru evaluarea zăcămintelor nou descoperite, pentru modul de exploatare a sondelor şi a zăcăm!ntului !n totalitatea lui.
7. ZONELE DE ACUMULARE 9şa după cum au fost definite, zonele de acumulare reprezintă elementele cele mai mari din cadrul unui bazin gazeifer, petrogazeifer sau petrolifer. J. 4. rod #27A, 2>3$, *. +. 5ain #287$ şi F. S. 1spensNaia #2>A$ au acordat aten"ie structurii zonelor de acumulare şi "in!nd seama şi de clasificările făcute de autorii men"iona"i, 0. eca #2A7$ a deosebit cinci tipuri de zone de acumulare şi anume: structurale, stratigrafice, litologice, exostructurale şi astructurale. Wonele de acumulare exostructurale s!nt legate de masivele recifale, iar cele astructurale, de zone de alterare diagenetică şi epigenetică a rocilor. 0ele mai numeroase zone de acumulare s!nt cele de tip structural, care pot fi formate, !n cea mai mare parte, din structuri de acelaşi tip, respectiv din anticlinale, brachianticlinale, domuri etc, sau pot fi com binate #mixte$, formate din structuri de diferite tipuri #domuri şi anticlinale& anticlinale şi monoclinale& anticlinale, brachianticlinale şi domuri etc$. e asemenea s!nt zone de acumulare legate de suprafe"e de discordan"e stratigrafice regionale şi zone de acumulare legate de efilarea regională a rocilor colectoare. 4 deosebită importan"ă pentru amplasarea c!t mai bună a forajelor de mare ad!ncime este cunoaşterea zonelor de acumulare suprapuse şi aici s-au separat şase tipuri #0. eca-2A>$ şi anume: stratigrafică, structurală-litologică, structurală-astructurală, litologică-structurală, litologică-stratigrafică, litologică-astructurală. ar, s!nt cazuri c!nd pot fi !nt!lnite mai multe zone de acumulare suprapuse, !n special cele de tip stratigrafie, uneori !n număr de patru şi chiar cinci. !n vederea unei c!t mai bune orientări a lucrărilor de prospec"iuni şi explorare prezintă o deosebită importan"ă modul de distribu"ie !n plan orizontal a structurilor, care formează zone de acumulare. in acest punct de vedere se cunosc 23 grupe de zone de acumulare şi anume: lineare& lineare #!n culise$& sub formă de arc& de evantai& cerc !ntrerupt& terestre-subacvatice lineare& subacvatice lineare #!n culise$& subacvatice lineare& subacvatice !n evantai şi terestre-subacvatice !n evantai. 0unoaşterea distribu"iei zonelor de acumulare ca şi a zonelor de acumulare suprapuse, s!nt de o deosebită importan"ă !n estimarea, după primele rezultate, a perspectivelor bazinelor respective, at!t !n extindere, pe orizontală c!t şi !n ad!ncime, pe verticală.
7
PARTEA A DOUA
URMĂRIREA !ORA/ELOR DIN PUNCT DE +EDERE GEOLOGIC
. CAROTA/UL MECANIC. REPERE STRATIGRA!ICE .1. SCOPUL CAROTAJULUI MECANIC. CAROTELE MECANICE NEORIENTATE= ORIENTATE= LATERALE= PROBELE DE DETRITUS
1rmărirea forajelor din punct de vedere geologic se face prin executarea unor lucrări speciale !n gaura de sondă şi una din aceste lucrări constă !n extragerea de carote mecanice. 0u ajutorul carotelor mecanice !n special ca şi al probelor de detritus se poate cunoaşte profilul lito-stratigrafic al structurii, !n zona unui foraj, iar, !n timp, !n urma forajului mai multor sonde, al structurii !n totalitatea ei. (ot cu ajutorul carotelor mecanice se ob"in informa"ii care stau la baza interpretării tectonicii structurii, precum şi informa"ii privind existen"a zăcămintelor de hidrocarburi, aşa după cum se va vedea din cele ce urmează. 0arotele mecanice pot fi neorientate, orientate şi laterale. intre acestea, numai primele şi ultimele carote men"ionate se extrag !n prezent, deoarece carotele mecanice orientate au fost !nlocuite cu lucrări de pandajmetrie. !n interpretarea tectonicii unei structuri sau a unui zăcăm!nt, carotele mecanice dau informa"ii despre !nclinarea stratelor, spre deose bire de opera"ia de pandajmetrie care dă şi direc"ia orientării !nclinării stratelor, informa"ie ob"inută şi prin carotele mecanice orientate. )e impune ca descrierea unei carote mecanice să fie judicios şi corect făcută, pentru a se putea face, !n final, corelări ale diferitelor profile lito-stratigrafice ale sondelor de pe aceeaşi structură. Hiecare por"iune dintr-o carotă se descrie separat dacă diferă din punct de vedere litologic sau al culorii, se men"ionează !nclinarea stratelor şi se analizează din punct de vedere paleontologic, !n vederea determinării v!rstei geologice. e asemenea, se men"ionează dacă rocile poros-permeabile din carota respectivă după reac"iile pe care le dau cu solven"ii hidrocarburilor indică prezen"a sau lipsa acestora. 1neori, dacă este cazul, se men"ionează prezen"a oglinzilor #fe"elor$ de fric"iune. upă o analiză sumară a carotelor, făcută uneori chiar imediat după ce au fost extrase, ea este detailată !n laborator, din punct de vedere litologic, paleotologic, petrografic şi petrofizic. 0arotele mecanice se extrag func"ie de gradul de documentare care este determinat de categoriile şi sarcinile sondelor. 'a sondele de pros pec"iuni ca şi la cele de explorare, datorită problemelor ce urmează să fie rezolvate prin aceste sonde, carotele mecanice s!nt !n număr mai mare, spre deosebire de sondele de exploatare, c!nd zăcăm!ntul se consideră
cunoscut. 'a fixarea numărului de carote ce trebuie extrase de la sondele de prospec"iuni sau de explorare, trebuie să se "ină seama şi de valorile !nclinării stratelor ob"inute de la primele carote extrase dintr-o forma"iune. 9stfel, la !nclinări p!nă la circa 83; se iau carote, din forma"iunile probabile sau posibile productive, din 83 !n 83 de m şi !n cazul c!nd valoarea !nclinării stratelor depăşeşte >36A3;, se iau carote din circa 233 !n 233 m. Jn cazul c!nd la o sondă de prospec"iune sau de explorare, !n baza unei carote extrase s!nt raci poros-permeabile cu hidrocarburi se va carota !n continuare !n mod obligatoriu, pe toată grosimea intervalului de roci poros-permeabile cu hidrocarburi. )pre deosebire de carotele neorientate care, uneori, pot fi extrase !n număr mare, numai din roci impermeabile, carotele laterale dau posibilitatea de a ob"ine informa"ii asupra intervalelor poros-permeabile, după diagrafia geofizică de sondă, care n-au fost carotate. Jntervalele de unde vor fi luate, din peretele găurii de sondă, aceste carote, s!nt fixate după diagrafia geofizică de sondă. 9ceste carote, a căror lungime este de circa cm şi diametrul de circa 2 cm, dau informa"ii asupra litologiei rocilor şi, după caz, dacă acestea s!nt purtătoare de hidrocarburi. 1neori prin această metodă nu se ob"in informa"iile scontate, fie datorită faptului că turta formată de fluidul de foraj este destul de groasă şi carota nu aduce deloc rocă, fie datorită faptului că roca este dură şi, de asemenea, nu se poate extrage nimic. ocumentarea privind profilul lito-stratigrafic al unei sonde se mai poate ob"ine şi cu ajutorul probelor de detritus, care la sondele de pros pec"iuni şi explorare pot fi luate din !n m sau chiar continui. 1neori !n probele de detritus s!nt şi macrofosile de talie mică, bine conservate şi care pot da informa"ii pre"ioase asupra v!rstei geologice a forma"iunii traversate de un foraj. 1rmărindu-se şi analiz!ndu-se cu aten"ie aceste probe se pot ob"ine, uneori, informa"ii pre"ioase, ca de exemplu prezen"a pentru prima dată a unor fragmente de gresii !mbibate cu hidrocarburi, ceea ce pune problema extragerii imediate a unei carote mecanice. e asemenea, cu ajutorul lor putem să luăm cunoştin"ă de monotonia din punct de vedere litologic a unei forma"iuni geologice, de exemplu, a unei forma"iuni exclusiv marnoase. (ot cu ajutorul lor pot fi urmărite prin foraje de explorare şi !n special prin forajele de exploatare, reperele stratigrafice, caracteristice unui zăcăm!nt, şi care prezintă o deosebită importan"ă !n corelarea profilelor lito-stratigrafice ale forajelor. 'a descrierea probelor de detritus se men"ionează procentual, fragmentele de roci descrise din punct de vedere litologic. acă la sondele de prospec"iuni şi explorare numărul carotelor mecanice şi al opera"iilor de pandajmetrie trebuie să fie suficient de mare pentru ca documentarea geologică să fie c!t mai completă, la sondele de exploatare, !n general, nu se extrag carote mecanice, iar probele de detritus se iau numai pe intervale limitate la circa 3 m, !nainte de fiecare limită stratigrafică estimată, pentru verificarea acesteia, opera"ie care dă rezultate foarte bune, av!nd !n vedere că pe o structură cunoscută, cu un număr suficient de sonde s!nt şi repere stratigrafice care dau posi bilitatea urmăririi forajelor. !n ultimii ani, instala"iile de foraj pentru sondele de prospec"iuni sau de explorare s!nt dotate cu <)ta"ii geoservices= care au aparatură pentru controlul şi urmărirea procesului de foraj şi pentru determinarea caracteristicilor geologo-fizice ale forma"iunilor geologice traversate. 9stfel se pot cunoaşte, !n orice moment, parametrii de foraj #apăsarea pe sapă,
%
tura"ia, debitul şi presiunea pompelor, viteza de avansare a sapei, ad!ncimea sondei etc$, caracteristicile fluidului de foraj #greutatea specifică, viscozitatea, filtratul, turta, gela"ia, tixotropia etc$, con"inutul !n hidrocarburi al fluidului de foraj, temperatura şi rezistivitatea fluidului de foraj. Pe baza analizelor carotelor mecanice !n timpul forajului se sta bilesc caracteristicile geologo-fizice ale forma"iunilor geologice traversate se pot face determinări privind litologia rocilor, con"inutul de car bona"i, porozitatea, permeabilitatea, satura"ia !n apă intersti"ială şi con"inutul !n hidrocarburi. )ta"iile geoservices au calculatoare electronice pentru prelucrarea ra pidă şi interpretarea cantitativă a datelor ob"inute. !n urma prelucrărilor, to"i parametrii de foraj şi caracteristicile fizico-geologice ale rocilor forate s!nt reprezentate grafic, !n func"ie de ad!ncime.
.2. GRADUL DE DOCUMENTARE PRIN CAROTE MECANICE FUNC"IE DE CATEGORIILE Şl SARCINILE FORAJULUI Horajele care intervin !n etapa a doua a prospec"iunilor, !n aşa numita prospec"iune detailată, s!nt foraje structurale #!n suprafa"ă$ şi foraje de referin"ă #!n ad!ncime$. 9ceste foraje, care, uneori, după caz, s!nt folosite şi !n prima etapă a prospec"iunilor s!nt absolut necesare pentru lămurirea posibilită"ilor de existen"ă a zăcămintelor de hidrocarburi legate de zona de acumulare dintr-un sector al unui bazin probabil sau posibil petrolifer sau gazeifer. )arcinile forajului structural, extins !n suprafa"ă, constau !n a cerceta particularită"ile stratigrafice #discordan"e$, litologice #varia"ii de facies, efilări$ şi tectonice #cute, falii$ ca elemente geologice de care s!nt legate posibilită"ile de existen"ă a capcanelor şi care nu s!nt suficient cunoscute după cercetările geologice şi geofizice din etapa de prospec"iune prealabilă. Horajul de referin"ă are sarcina de a da informa"ii at!t asupra profilului lito-stratigrafic !n ad!ncime, c!t şi asupra condi"iilor de geneză şi de acumulare a hidrocarburilor, respectiv de a se ob"ine informa"ii privind rocile-mamă, rocile rezervor, rocile protectoare, lacunele stratigrafice, discordan"ele, efilările, accidentele tectonice, structurile !n p!nză, structurile !ngropate, problemele de hidrogeologie etc. 9ceste foraje dau informa"ii şi asupra raporturilor dintre unită"ile tectonice mari şi care interesează structura cercetată, !n ansamblul ei. Pe baza informa"iilor ob"inute prin aceste foraje se poate proiecta forajul de explorare şi se pot delimita !n ad!ncime şi, uneori, !n suprafa"ă, obiectivele sondelor de explorare şi, totodată, numărul sondelor de explorare preliminară. Horajele de explorare a structurilor prospectate au sarcina de a descoperi zăcăminte de petrol şi gaze industriale şi de a contura suprafe"ele productive. )ondele de explorare forate !n prima etapă s!nt sonde de explorare preliminară şi au sarcina de a descoperi zăcăminte industriale, iar sondele forate !n etapa a doua s!nt sonde de explorare de conturare a zăcămintelor industriale. Jnforma"iile ob"inute prin forajele de explorare stau la baza proiectării exploatării zăcămintelor, respectiv a sondelor de exploatare. +tapele explorării se pot, uneori, suprapune !n timp, pentru unele zone ale unei structuri geologice. (oate aceste sarcini nu pot fi duse H 6 @eologia zăcămintelor de hidrocarburi
1
la !ndeplinire fără executarea riguroasă a programului de documentare geologică bazat pe executarea a o serie de opera"ii speciale şi, !n mod deosebit, prin extragerea de carote mecanice. +ste cunoscut faptul că !n regiuni noi, diagrafiile geofizice de sondă s!nt subordonate carotajului mecanic, care stă la baza interpretării corecte a acestora. .3. METODE DE CERCETARE A CAROTELOR MECANICE
%etodele de cercetare a carotelor mecanice şi a probelor de detritus pot fi macroscopice şi microscopice. 0arotele mecanice s!nt analizate din punct de vedere litologic, paleontologic, petrografic, geochimic şi petrofizic #tab. A$. )!nt cazuri c!nd Tabelul G
BULETIN DE ANALIZA 8onda I de explorare 0arota mecanică, marşul E336E38 mB8m, recuperatB,E3 m. *!rsta forma"iunii: limita meo"ian 6 miocen 3eo5ian
2. Analiza litologic# 2,83 m 6 marnă cenuşie, fină, cu rare filme de nisip marnos cenuşiu deschis, cu bobul fin, slab micafer. 2,73 m 6 marnă cenuşie, fină, slab micaferă, cu filme de nisip marnos brun, cu bobul fin. I3,23 m 6 gresie fină cu ciment calcitic-argilos, fosiliferă. 3,28 m 6 marnă cenuşie, fină, cu filme de nisip marnos, brun !nchis. ?eac"ie bună la ', 002 7, 0530405 6 filmele de nisip brune. !nclinare nedeterminabilă. . Analiza paleontologic# a. %acrofaunistică: 'amelibranchiate @asteropode. Talie mic# 0ongeria novorossica )inz. (heodoxus sp. 6 fragment 5Rdrobia vitrella 6 )tef. 5Rdrobia sp. Pseudomnicola sarmatica 5eN. *alvata simplex HucNs. b. %icrofaunistică: 0Rprideis heterostigma sublitoralis PoN. 'exoconcha sp. 7. 'eptocRtere praebaTuana freTuentis )tancieva. 0andona parallela pannonica Wal. @asteropode, fragmente 4ase de peşti
32
3 ex. 8 ex.
0oncre"iuni ovoidale calcaroase 0oncre"iuni neregulate de pirită. 9socia"ia cu 0Rprideis 3iocen
2. Analiza litologic# 3,38 m 6 marnă cenuşie cu treceri spre brună, fină, compactă, fin micaferă. !nclinare nedeterminabilă. . Analiza paleontologic# a. %acrofaunistică: steril. b. %icrofaunistică: @lobotruncana linnaeana #dI4rb$ @lobotruncana arca 0ush. Praeglobotruncana ordinaria #)ubb$ 5eterohelix globulosa #+hrenberg$ @lobigerina bulloides dI4rb @lobigerina inseTuispira )ubb @lobigerina ciperoensis olii @lobotrotalia crassata #0ush$ @lobigerinoides trilobus #?euss$ +ponides schreigersi #dI4rb$ 0enosphaera vesparia 5aecNel Prisme din cochilii de Jnocerami 6 frecvent
> ex. ex. ex. 8 ex. 23 ex. 8 ex. ex. ex. ex. ex. 8 ex.
. Analiza petrografic# )ec"iunea 2: marn# microgrezoas#. Hondul rocii este constituit dintr-o masă de calcit microcristalin !n amestec intim cu argila !n care s!nt prinse granule detritice de cuar" aleuritic şi fin psamitic. ?oca prezintă pigmenta"ii rare cu aglomerate fine de pirită şi substan"ă organică !nso"ită par"ial de pirită. 0on"inutul !n 0a03 : 78o/o. )ec"iunea : gresie fin# fosilifer# cu ciment calcitic$argilos. etritusul mineral al rocii este reprezentat !n general prin granule fin psamitice de cuar" la care se asociază subordonat lamele fine de muscovit, clorit, biotit, mai rar feldspa"i plagioclazi. !n masa rocii se remarcă frecvente resturi de microorganisme calcaroase diagenizate. 0onsolidarea detritusului mineral se realizează printr-un ciment de tip bazai alcătuit din calcit microcristalin impurificat cu argilă. ?oca este pigmentată 01 limonit şi hematit. 7. Analiza geochimica ?oca: marnă microgrezoasă )ubstan"ă organică solubilă !n cloroform, =/o )ubstan"ă organică solubilă !n alcool benzenic, ;/_ rtoca: gresie fină cu ciment calcitic-argilos )ubstan"a organică solubilă !n cloroform, ;/o )ubstan"ă organică solubilă !n alcool benzenic, C 6#
n
.3A7 3,2E
3,3E 3,3A8
&
8. Analiza petrofizic# ?oca: marnă microgrezoasă ensitate: ,23 )usceptibilitate magnetică de masă B 8 # u e m x 23-@$ ?oca: gresie fină cu ciment calcitic-argilos ensitate: , )usceptibilitate magnetică de masă B # u - e m x 23-fi$ analiza paleontologică este numai palinologică, lipsind macro şi microfosilele #tab. E$. 0!nd carota respectivă este sterilă şi din punct de vedere palinologic, ea este studiată microscopic pentru identificarea aşa-numitelor minerale grele #monazit, disten, grana"i etc.$ cu ajutorul cărora pot fi puse !n eviden"ă orizonturi reper, necesare !n corelarea profilelor litostratigrafice ale forajelor. J.0.P.P.@ )ec"ii de cercetare ucureşti Tabelul
1'+(JF + 9F9'JW9 Fr. )onda nr. 833 Hinta 6 (rustul Petrol Ploieşti 0arota mecanică. 9d!ncime > 836> 88 B 8 m +ş B 3,3 m *irsta forma"iunii: namurian #palinologic$ 2. Analiza litologic# %icrogresie cu ciment argilo-silicios, cenuşie cu slabe reflexe verzui !nchise cu fine paiete de muscovit şi biotit, frecvente resturi cărbunoase, fine concre"iuni de pirită şi rare intercala"ii de gresie cu ciment silicios-cloritic, cenuşie cu bobul fin, cu paiete de muscovit, biotit şi clorit şi rare şi foarte mici fragmente cărbunoase, bine cimentată. ?are oglinzi !n fric"iune. ?eac"ie negativă la ' şi cu 00', şi 05 :,0445 !nclinarea ; #stratifica"ie ondulată !n gresie$. . Analiza paleontologic# a. macrofaunistică: steril b. microfaunistică: steril 6 sec"iuni subi"iri 6 sterile 6 2 preparat dezagregare chimică: steril c. palinologică: 0ingulizonates sp. (ripartites vetustus )chemei. (ripartites ianthina utt Qill. Pollisporcs nitidus #5orst$ )ull, )avitrisporites nux #utt. Qill$ )ull.
0onvolutispora usitata PlaRford. *arrucosisporites sp. 0alamospora sp. Punctatisporites sp. 'eiosphaeridis sp.
. Analiza petrografic# %icrogresie cu ciment argilo-silicios %aterialul detritic 6 subangular şi de dimensiuni aleuritice 6 este alcătuit predominent din granule de cuar", paiete de muscovit şi biotit iar sporadic, fragmente de cuar"ite. 0imentul rocii este reprezentat prin argilă şi subordonat silice. )e men"ionează frecvente agregate de substan"ă cărbunoasă 6 organică.
resie fină eu eiment silicios-cloritic
%aterialul detritic 6 in majoritate fin psamitic .şi subangular este alcătuit din granule de cuar", lamele de muscovit, biotit şi clorit, rare granule de feldspa"i si sporadice fragmente litice. 0imentul rocii este silicios-cloritic, cu totul local observindu-se agregate argiloase şi sericit. )e men"ionează, de asemenea, cuburi de substan"ă cărbunoasă 6 organică. 7. Analiza geochimic# )ubstan"ă organică solubilă !n cloroform: C urme. )ubstan"ă organică solubilă !n ale. benzen: C urme. 8. Analiza petrofizic# ?oca: gresie argilo-silicioasă. ensitate: (,=). )usceptibilitate magnetică de masă: B27,3 # u e m - x 236 r$.
.4. REPERE STRATIGRAFICE= IMPORTANTA LOR IN DOCUMENTAREA GEOLOGICĂ IN TIMPUL Şl DUPĂ TERMINAREA FORAJULUI SONDELOR ?eperele stratigrafice #litologice şi paleontologice$ prezintă o deosebită importan"ă !n studiul unui zăcăm!nt, !n totalitatea lui şi, respectiv, al unei structuri, !ncep!nd de la documentarea geologică din timpul forajului sondelor. Prin reper lltologic se !n"elege, !n general, orice intercala"ie de rocă av!nd o pozi"ie stratigrafică constantă !n cuprinsul unei forma"iuni geologice, delimitată !n acoperiş şi culcuş de roci diferite din punct de vedere litologic, sau al culorii rocii, c!nd litologia este aceeaşi. ?eperul litologic c!nd se pune !n eviden"ă numai prin caracterul litologic şi nu al culorii rocii are caracterul de reper geologo-geofizic deoarece are modul lui caracteristic şi constant de !nregistrare pe curbele diverşilor parametri fizici, !n condi"ii similare de !nregistrare. !n afară de repere litologice mai s!nt şi repere paleontologice reprezentate fie prin macrofosile caracteristice #conducătoare$, fie prin asocia"ii microfaunistice caracteristice, fie prin microfloră caracteristică reprezentată, !n general, prin spori şi polen fosili, constante ca pozi"ie stratigrafică. in literatura de specialitate, mai pu"in bogată !n această problemă şi !n special din observa"iile ob"inute din studiul a numeroase profile lito-stratigrafice şi geofizice de pe un mare număr de zăcăminte clin "ara noastră, considerăm #. Prodan$ că reperele stratigrafice apar"in la trei categorii şi pot fi clasificate !n: 6 repere geologo-geofizice #litologice şi geofizice$& 6 repere paleontologice #macro şi micropaleontologice #micro-faună şi microfloră$& 6 repere complexe #geologo-geofizice şi paleontologice$. intre aplica"iile reperelor stratigrafice !n studiul zăcămintelor de hidrocarburi se men"ionează: 6 fixarea limitelor dintre etajele geologice, !n cazul c!nd reperele respective marchează aceste limite& 6 punerea !n eviden"ă a păr"ii superioare, respectiv a capacului unor complexe dintr-o forma"iune productivă&
6 fixarea ad!ncimii finale a unor sonde, !n special de exploatare& 6 fixarea, !n cuprinsul unei forma"iuni geologice, a ad!ncimilor de unde pot fi extrase carote mecanice, c!nd !n profilul sondei se cunosc c!teva repere& 6 tratarea fluidului de foraj, !n timp util, dacă este cazul, după apari"ia unor repere situate !n apropierea unei forma"iuni productive& 6 punerea !n eviden"ă a accidentelor tectonice, !n special !n cazul c!nd un reper a fost tubat şi este din nou !nt!lnit !n carotele mecanice sau !n detritus& 6 identificarea reperelor litologice pe diagrafia de sondă& 6 corelări ale profilelor de sondă !n totalitatea zăcăm!ntului& 6 folosirea reperelor, după corelarea profilelor de sondă, !n construc"ia sec"iunilor geologice, pe care !n general se trec acestea. Prezintă im portan"ă dacă se men"ionează şi categoria din care fac parte reperele res pective, ceea ce dă posibilitatea urmăririi lor !n corelările regionale& 6 punerea !n eviden"ă uneori, !n cuprinsul unui zăcăm!nt, a varia"iilor de litofacies& 6 !ntr-un stadiu avansat al exploatării unui zăcăm!nt, pe care s-au identificat un număr mare de repere geologo-geofizice, diagrafia de sondă standard poate să !nlocuiască cu succes extragerea de carote sau analiza detritusuliii pentru documentare privind prezen"a reperelor, cu condi"ia să nu existe o mare varia"ie de litofacies, care să aducă la modificări importante !n litologia forma"iunilor geologice& 6 corelări pe distan"e mari, !n cadrul unor zone de acumulare, res pectiv a unor corelări regionale, aceasta numai !n cazul unor repere constante la scară regională, deoarece s!nt şi unele repere, !n general geologo-geofizice, care pot fi !nt!lnite numai local, nu depăşesc cadrul unei structuri, datorită varia"iei de litofacies. !n cele ce urmează se prezintă exemple de repere stratigrafice, dintre care unele s!nt men"ionate pentru prima dată, din fiecare din cele trei categorii citate, dintre care desigur s!nt de dorit reperele complexe #geologo-geofizice şi paleontologice$, care chiar !n cazul unor !nregistrări mai pu"in clare pe carotagul electric standard, din motive tehnice sau !n cazul unei varia"ii de litofacies, reperul respectiv poate fi identificat paleontologic. .4.1. REPERE GEOLOGO-GEO!IZICE (LITOLOGICE Şl GEO!IZICE)
intre acestea se men"ionează: 6 capacul complexului %.JJ din meo"ianul structurilor ]intea-ăicoiHloreşti, format de o gresie oolitică, bine individualizat pe diagrafia de carotaj electric& 6 capacul complexului %.JJJ o din meo"ianul structurii %ărgineni din Wona 0utelor iapire, caracterizat printr-un orizont de gresie oolitică bine individualizat pe diagrafia carotajului electric standard& 6 tuful de 5ădăreni din buglovianul azinului (ransilvaniei, bine pus !n eviden"ă pe diagrafia de sondă, pe ambele curbe ale carotajului electric, prin rezistivitate aparentă mică şi P.). electropozitiv #fig. $. 9cest reper este !nt!lnit la scară regională, !n !ntregul bazin& 6 orizontul marnelor albe bituminoase din )ubzona +xternă a Hlisului Paleogen din %oldova, prezent pe structurile @eamăna #fig. $, Piatra 0răpată #fig. 7$, %ihoc #fig. 8$, )olon" #fig. >$, )tăneşti, %od!rzău #fig. A$, Wemeş #fig. E$ şi altele din această subzonă&
6
Hifif. . (uful de 5ădăreni.
Hig. )). 4rizontul marnelor albe 6 structura @eamăna.
'ig. )+. 4rizontul marnelor albe 6 structura Piatra 0răpată.
'ig. ). 4rizontul marnelor albe 6 structura %ihoc.
'ig. )=. 4rizontul marnelor albe 6 structura )olon".
'ig. )G. 4rizontul marnelor albe 6 structura %od!rzău.
'ig. ). 4rizontul marnelor albe 6 structura Wemeş
6 orizontul calcarelor brun-roşcate cu pete gălbui şi verzui ce caracterizează malmul de pe structurile lancu Kianu, )pineni, 0iureşti #fig. $ "i altele din Platforma %oesică& 6 orizontul de gips din tortonianul structurii %ărgineni din zona ?oman-)ecuieni din Platforma %oldovenească #fig. 73$& 6 reperul scaun de la limita cenomanian-turonian din Platforma %oesică. 9cest reper se identifică printr-o rezistivitate mai mică dec!t a zonelor adiacente cu o inflexiune caracteristică #fig. 72$, de unde şi numele. e asemenea !n practica de şantier, prin corelări, !n profilul lito-stratigrafic al unui zăcăm!nt pot fi puse !n eviden"ă repere reprezentate prin:
7
Hig. . 4rizontul calcarelor brun-roşcate din malmul de pe structurile )pineni, Jancu Kianu, 0iurcşti: ? 6 reper din malm.
'ig. +. 4rizontul de gips din tortonianul-structurii-%ărgincni #zona-?oman-)ecueni$: 6 reper.
6 orizonturi sau pachete de strate de diferite grosimi, de roci poros permeabile delimitate de roci impermeabile !n culcuş şi acoperiş& 6 pachete de roci impermeabile, constante şi ele ca grosime şi pozi"ie stratigrafică, şi delimitate !n acest caz de roci cu rezistivita"i mari& 6 repere situate la limita dintre două etaje geologice diferite ca litologie. 0a exemple de astfel de repere litologice se pot men"iona: 6 orizonturi de roci poros-permeabile delimitate !n culcuş şi acoperiş de roci impermeabile #fig. 7$& 6 orizonturi de argile, marne sau alte roci impermeabile, de grosimi constante, delimitate de asemenea !n culcuş şi acoperiş de roci poros-permeabile& 6 orizonturi de gipsuri, anhidrite sau cărbuni, delimitate de pachete de roci cu !nscrieri diferite pe diagrama carotajului electric standard& 6 limita dacian-pon"ian #fig. 7$.
'ig. +. ?eperul scaun de la limita cenomanian-turonian din Platforma %oesică.
'ig. +(. 4rizonturi de roci poros-permeabile delimitate !n acoperiş şi culcuş de roci impermeabile.
Pe unele structuri, !n prezent !nsă foarte pu"ine la număr, au fost puse !n eviden"ă repere după diagrafia de radioactivitate. 9stfel, se recunoaşte reperul de radioactivitate gamma natural de la partea superioară a unui pachet de roci colectoare din albianul unor structuri din Platforma %oesicG #fig. 77$. )!nt repere litologice care nu pot fi identificate dec!t prin analiza carotelor mecanice sau a probelor de detritus, deoarece se caracterizează prin criteriul
Hig. 7. 'imita dacian-pon"ian.
.4.2. REPERE PALEONTOLOGICE
epere macrop#leontologice% 6 orizontul marno-nisipos cu foarte multe 5Rdrobii, din complexul %.JJ al meo"ianului de pe structura oldeşti, situat la circa A3 m de limita P/%&
6 !n pon"ianul din Wona %iopliocenă dintre *alea uzăului şi *alea !mbovi"ei, care este !n general marnos, pe unele structuri av!nd !nsă şi intercala"ii de nisipuri, orizonturile superior şi mijlociu ale pon"ianului pot fi bine identificate prin macrofosile şi anume: orizontul superior se caracterizează prin >alenciennius anullatus, Ph&llicardium planum, iar orizontul mijlociu prin Congeria rumana şi Con$ geria rhomboidaea. 4rizontul inferior după cum s-a men"ionat, se caracterizează prin Paradacna 9Cardium! abichi şi Paradacna 9Cardium! lenzi. epere micropaleontologice% 6 zona micropaleontologică corespunzătoare complexului marnotufaceu al tortonianului inferior din Wona %iopliocenă de la vest de *alea uzăului. 9socia"ia caracteristică acestei zone este formată din Condorbulina universa Jedlitsch1a, 4lobigerina bul$ #?euss$, loides dDOrbign& 4lobigerinoides rubrus #dI4rbignR$, #?euss$, 4lobigerinoides conglobatus #radR$, 4loborotalia scitula Orbulina universa #dI4rbignR$. !n azinul (ransilvaniei limita sarma"ian-panonian este făcută de zona cu Elphidium crespinae. Wonele adiacente din acoperiş şi culcuş s!nt formate din asocia"ii diferite, ceea ce conferă zonei men"ionate calitatea de reper. 9stfel de repere s!nt numeroase !n special !n miocen, paleogen şi !n unele depozite geologice mai vechi dec!t acestea. .4.&. REPERE COMPLEXE (GEOLOGO-GEO!IZICE Şl PALEONTOLOGICE)
!n această categorie de repere s!nt incluse: 6 reperul de P.). electropozitiv al marnelor piritizate cu Paradacna 9Cardium! abichi şi Paradacna 9Cardium! lenzi, situat la circa 2863 m de limita P-% #fig. 78$, din Wona %iopliocenă dintre *alea uzăului şi *alea !mbovi"ei. 6 orizontul gresiei cu Congeria novorossica care marchează limita P-%, !n special pe unele structuri din Wona %iopliocenă dintre *alea uzăului şi *alea !mbovi"ei.
'ig. +. ?eperul de pe curba de P.). la orizontul marnelor piritizate.
3
9v!nd !n vedere importan"a deosebită pe care o prezintă reperele stratigrafice !n urmărirea forajului unei sonde şi !n descifrarea stratigrafiei şi tectonicii unei structuri şi "in!nd seama de valoarea lor regională, problema acestor repere răm!ne deschisă. Prin urmărirea şi cercetarea atentă a carotelor mecanice şi a detristului pot fi puse !n eviden"ă pe noile structuri petrolifere şi gazeifere noi repere.
$. !ACTORII GEOLOGI CARE DETERMINĂ PROGRAMUL DE CONSTRUC'IE AL SONDELOR !n faza de proiectare a unei sonde, respectiv !nainte de !nceperea forajului, se stabileşte programul de construc"ie al sondei, func"ie de dificultă"ile ce se consideră a fi !nt!lnite !n timpul forajului& se stabilesc numărul de coloane şi diametrul acestora, ad!ncimile la care se introduc şi !năl"imea de cimentare a fiecărei coloane, precum şi diametrul sapelor. 9v!nd !n vedere că din costul total al unei sonde, cheltuielile care privesc programul de construc"ie reprezintă circa 8C, este recomandabil, pe c!t posibil, ca numărul de coloane prevăzute să fie bine motivat. !n cazul sondelor de prospec"iune sau de explorare, de mare ad!ncime, programul de construc"ie poate avea mai multe coloane, dar !n timp, c!nd structura respectivă trece !n etapa de exploatare, numărul de coloane poate fi redus, av!nd !n vedere că se cunosc o serie de posibilită"i de a remedia unele dificultă"i, fără să mai fie nevoie de tubarea unei sau chiar a unor coloane. Hrecvent, factorii geologici care determină programul de construc"ie s!nt: 6 prezen"a unor zone de mari dificultă"i, ca: str!ngeri de gaură frecvente şi pe intervale mari, dăr!mări de strate şi pierderi totale de circula"ie, !nt!lnite nu de rare ori, !n legătură cu unele mari accidente tectonice& 6 prezen"a unui masiv de sare sau prezen"a unei intercala"ii groase de sare !n profilul lito-stratigrafic al sondei& 6 forma"iuni geologice ce con"in fluide cu presiuni mari& 6 forma"iuni geologice formate din roci slab consolidate, foarte !nclinate şi deschise pe intervale mari& 6 pachete de roci, de grosimi mari, !n care au loc pierderi totale ale fluidului de foraj #ca !n cazul calcarelor vacuolare şi puternic fisurate$. Hunc"ie de factorii geologici şi de gradien"ii de presiune şi de fisurare, se cunosc mai multe programe de construc"ie, dintre care se dau c!teva exemple. acă pentru forajul de apă se poate tuba o singură coloană, pentru sondele de petrol sau de gaze, programul de construc"ie cuprinde cel 2
pu"in două coloane şi anume: o coloană de ancoraj şi o coloană de ex ploatare. 9cest program de construc"ie este cunoscut şi sub numele de program cu coloan# unic#. )!nt cazuri, mai rare !nsă, c!nd pentru sondele de petrol, de mică ad!ncime, se tubează numai o coloană de ex ploatare. 0oloana de ancoraj, după caz, !nchide p!nzele de ape freatice, consolidează zona de la suprafa"ă sau !nchide sarea, dacă sonda este amplasată pe sare şi se estimează că la ad!ncimi nu prea mari, se iese din sare. 9ceastă coloană se cimentează p!nă la suprafa"ă şi se fixează la ad!ncimi care pot fi de la c!teva zeci de metri, p!nă la >336A33 m sau peste, func"ie de ad!ncimea finală a sondei. Hunc"ie de dificultă"ile ce se estimează, de gradien"ii de presiune şi de fisurare ce urmează a fi !nt!lni"i, !ntre coloana de ancoraj şi coloana de exploatare pot fi tubate una, două sau trei coloane intermediare. (ubarea unor coloane intermediare sau a celor de exploatare, se poate face şi sub forma de coloane pierdute care pot fi !ntregite p!nă la suprafa"ă. 0oloanele pierdute simplifică programul de construc"ie al unei sonde şi ele s!nt folosite !n cazul sondelor de ad!ncime medie care prezintă dificultă"i !n foraj sau !n cazul sondelor de mare ad!ncime. !n exemplul de la figura 7> se arată un program de construc"ie care are coloana de ancoraj de 2,3A8 mm #E 8/E in$ tubată la ad!ncimea de 83 m şi care !nchide dacianul cu presiune scăzută, aceasta !n vederea prevenirii eventualelor pierderi de fluide de foraj şi coloana de 2,A mm #8 2/ in$ de exploatare, care se tubează la talpa sondei şi este cimentată pe aproape toată lungimea. 1n program de construc"ie cu o coloană intermediară este dat !n figura 7A. 0oloana de ancoraj de A7,>8 mm #2 /7 in$ este tubată la limita oligocen-miocen cu sare, coloana intermediară de 2,3A8 mm #E 8/E in$ !nchide miocenul cu sare, iar o coloană pierdută de 27>,38 mm #8 /7 in$ !nchide obiectivul de exploatare al sondei. !n figura 7E se dă un exemplu de construc"ie al unei sonde cu două sau trei coloane intermediare şi pentru care ini"ial au fost făcute trei variante. !n prima variantă, programul de construc"ie al sondei are o
'ig. +=. Program de construc"ie al unei sonde cu o coloană unică.
'ig. +G. Program de construc"ie al unei sonde cu o coloană intermediară.
HieY. 78. Program de construc"ie al unei sonde cu două coloane intermediare #!n trei variante$.
coloană de ancoraj de 7A,3A8 mm #2E 8/E in$ cimentată la zi, o primă coloană intermediară de ,A mm #2 /E in$ care !nchide pon"ianul, meo"ianul şi jumătatea superioară a intervalului stratigrafie helve"ian-burdigalian, ceea ce asigură continuarea forajului. 9ceastă coloană este cimentată, de asemenea, la zi. 9 doua coloană intermediară cie 77,8 mm # 8/E in$ cimentată la zi !nchide jumătatea inferioară a intervalului stratigrafie helve"ian-burdigalian. 0u o coloană pierdută de 2AA,E mm #A in$ cimentată pe toată lungimea se !nchide sarea, după care se prevede o coloană de exploatare combinată de 227, mm V 2,A mm #7 2/ in V 8 2/ in$ cimentată p!nă la limita helve"ian-meo"ian. *arianta a doua este asemănătoare cu prima cu deosebirea că sarea este !nchisă de o coloană pierdută de 2,>A mm #A 8/E in$, iar coloana de exploatare este de 2,A mm #8 2/ in$. *arianta a treia are numai două coloane intermediare, prima de 77,8 mm # 8/E in$ şi a doua de 2AA,E mm #A in$ care !nchide at!t partea inferioară a intervalului stratigrafie helve"ian-burdigalian şi sarea, iar coloana de exploatare este de 2AA,E mm #A in$. *arianta a treia a fost luată !n considerare la proiectarea programului de construc"ie al sondei respective care este o sondă de referin"ă şi care are ca obiectiv oligocenul şi o parte din eocen. )-a considerat că prin folosirea celor mai adecvate măsuri tehnologice se pot folosi numai două coloane intermediare, renun"!ndu-se la coloana pierdută prevăzută de cele două variante.
1%. METODELE DE CORELARE ALE PRO!ILELOR LITO-STRATIGRA!ICE ALE !ORA/ELOR Pentru a cunoaşte c!t mai bine profilul lito-stratigrafic al unui zăcăm!nt, !n totalitatea lui, respectiv al unei structuri, se pune problema corelării, pe c!t posibil, a tuturor profilelor lito-stratigrafice ale forajelor şi aceasta poate să se facă mai uşor !n cazul c!nd se cunosc o serie de repere stratigrafice. 9ceste corelări stau la baza paralelizării stratelor traversate de foraje, dar cu condi"ia ca eventualele varia"ii de facies să fie !n mică măsură prezente. )!nt cazuri c!nd forma"iunile geologice traversate de foraje, p!nă la intrarea !n complexele poros-permeabile, care fac obiectivul sondei, să fie !n !ntregime formate din argile şi lipsite de orice fel de repere, chiar şi de repere geofizice bine eviden"iate. !n aceste cazuri se poate recurge la calcinarea carotelor care, !n urma acestei opera"ii, !şi schimbă culoarea, func"ie de compozi"ia lor. 0ompar!nd curbele de varia"ie a culorilor se pot face corelări pe anumite intervale, deci corelarea acestora se face după culoare. e asemenea, profilele lito-stratigrafice ale forajelor pot fi corelate şi după diagrama vitezei mecanice, cu condi"ia ca sondele să fie forate absolut !n aceleaşi condi"ii. *aria"iile vitezei mecanice legate de litologie pot fi luate !n considerare, !n mare, pe intervale ale profilelor lito-stratigrafice ale forajelor. 0u această metodă se pot ob"ine corelări !n special !n zone de platformă, slab !nclinate şi neaccidentate.
$4
'ig. +F. +xemplu de falie inversă #cu repeti"ie$ pusă !n eviden"ă prin corelarea carotajelor electrice standard.
'ig. . +xemplu de falie normală #cu lipsa$ pusă !n eviden"ă prin corelarea carotajelor electrice standard.
0orelarea profilelor lito-stratigrafice ale forajelor, se face !n mod curent cu diagrafia geofizică de sondă şi !n special cu diagamele carotajelor electrice standard. Pentru o c!t mai bună corelare a profilelor este absolut necesar ca ini"ial să se coreleze profilul mecanic tip al zăcăm!ntului cu diagrama carotajului electric şi, după ce au fost identificate pe această diagramă modurile de !nscriere a stratelor, pot fi corelate cu mult succes diagramele de carotaj electric, fără să se mai "ină seama de profilul mecanic. Jdentific!nd pe diagrama electrică o serie de repere litologice cărora le corespund repere geofizice şi "in!nd seama de reperele paleontologice, cu ajutorul diagrafiei geofizice de sondă se pot face corelări şi paralelizări de forma"iuni geologice. e asemenea, cu ajutorul diagrafiei geofizice de sondă, o forma"iune geologică poate fi !mpăr"ită pe complexe şi strate #orizonturi$ poros-permeabile, probabil sau posibil productive, se pot pune !n eviden"ă accidentele tectonice, varia"iile de facies, tipurile de capcană. !n figura 7 se prezintă corelarea diagrafiilor carotajelor electrice a trei sonde situate pe aceeaşi sec"iune, !mpăr"irea complexului bazai din sarma"ian pe strate #orizonturi$ şi punerea !n eviden"ă a unei falii inverse #cu repeti"ie$ !n sonda , care a găsit stratul #orizontul$ a de două ori. !n figura 83 este eviden"iată !n sonda ), o falie normală #cu lipsă$ care n-a !nt!lnit stratul #orizontul$ b. e asemenea, cu diagrafiile geofizice se pot face corelări pe distan"e mari cu condi"ia ca !n succesiunea stratelor respective să fie pe c!t posibil unele repere geofizice constante ca pozi"ie !n profilele lito-stratigrafice ale forajelor şi bine!n"eles ca mod de !nscriere.
11. SEC/IUNI GEOLOGICE Şl 0R/I 11.1. ÎNTOCMIREA SEC"IUNILOR GEOLOGICE Printr-o sec"iune geologică construită după datele ob"inute prin foraje se redă !n plan vertical succesiunea forma"iunilor geologice ale unei structuri. Pentru a !ntocmi o sec"iune geologică c!t mai aproape de situa"ia reală pe baza datelor ob"inute prin foraje se impune a se "ine seama de următoarele: 2$ amplasarea sondelor pe hartă să corespundă !ntocmai situa"iei de pe teren& $ altitudinea #eleva"ia$ sondelor să fie măsurată exact& $ limitele geologice dintre forma"iuni sau orizonturile reper să fie luate după diagrafiile geofizice de sondă, după ce acestea au fost bine fixate şi corelate !ntre ele, să fie constante, pe !ntreaga structură. !n cazul c!nd aceste limite stratigrafice sau orizonturi reper s!nt fixate eronat !n cel pu"in o sondă, apar interpretări eronate. 0!nd limitele stratigrafice sau orizonturile reper s!nt luate din profilele mecanice, !n cazul c!nd !n sec"iunea ce urmează să fie construită s!nt şi sonde vechi, lipsite de diagrafii geofizice, limitele sau reperele trebuie să fie identificate şi A 6 @eologia zăcămintelor de hidrocarburi
A
pe diagrafiile geofizice ale sondelor vecine, din punct de vedere calitativ, respectiv după modul de !nscriere. !n general !nsă, această situa"ie, la noi !n "ară este !nt!lnită din ce !n ce mai rar& 7$ se recomandă să fie folosite !n construc"ia unei sec"iuni geologice un număr de 2362 sonde sau chiar mai mare, func"ie de mărimea structurii, deoarece !n acest caz se poate ob"ine o imagine c!t mai aproape de realitate a tectonicii structurii pe direc"ia pe care ea se construieşte. !n cazul c!nd numărul de sonde dintr-o sec"iune geologică este mic şi distan"a !ntre sonde este foarte mare, prin construc"ie se va ob"ine numai o schi"ă a structurii respective pe direc"ia profilului unde a fost construită şi numai, !n timp, prin forarea de noi sonde, pentru acelaşi interval de ad!ncime, imaginea tectonicii este mai aproape de realitate& 8$ dacă unele sonde s!nt deviate, devia"iile acestora !n plan vertical şi orizontal să fie bine redate, respectiv pe sec"iune şi pe hartă& >$ pe harta pe care s!nt trecute sondele se trasează direc"iile sec"iunilor ce vor fi construite şi ele vor fi, !n general, perpendiculare pe direc"ia structurii, paralele !ntre ele, mai pu"in oblice şi, de regulă, se construiesc mai multe sec"iuni transversale dec!t longitudinale sau oblice, deoarece sec"iunile transversale pun mai bine !n eviden"ă stilul tectonic al structurii !n totalitatea ei& A$ stabilirea scărilor verticale şi longitudinale la care vor fi construite sec"iunile geologice. 9ceste scări se aleg egale, pentru a nu se ob"ine o imagine deformată a structurii. !n cazul !n care distan"a dintre sonde este relativ mică !n raport cu ad!ncimile sondelor, ca şi !n cazul !n care sec"iunea cuprinde grupuri de sonde foarte distan"ate !ntre ele, iar !nclinările stratelor s!nt foarte mari, cele două scări se diferen"iază şi acest lucru se indică !n legenda sec"iunii respective& E$ se recomandă ca direc"iile sec"iunilor geologice să treacă prin c!t mai multe sonde, iar sondele care nu se situează pe linia de sec"iune, se proiectează paralel cu direc"ia stratelor, dar cu condi"ia ca aceste sonde să nu se situeze la distan"e foarte mari. +ronat se proiectează sondele perpendicular pe direc"ia sec"iunii #fig. 82$& $ c!nd sondele s!nt deviate se "ine seama şi de devia"ia sondelor !n plan orizontal marc!ndu-se pe direc"ia sec"iunii, proiec"ia amplasamentului sondei, proiec"ia reperului şi talpa sondei #fig. 8$. )ec"iunile geologice se construiesc, !n general, pe h!rtie milimetrică, pe care se reprezintă nivelul de referin"ă, !n general acesta fiind considerat nivelul mării, printr-o linie orizontală trasată pe toată lungimea sec"iunii şi pe această linie se marchează, prin puncte, pozi"ia !n care sondele intersectează direc"ia sec"iunii. in aceste puncte, de pe linia de referin"ă, se măsoară, la scara sec"iunii, altitudinea sau eleva"ia fiecărei sonde şi din unirea punctelor care reprezintă altitudinile sondelor se ob"ine profilul morfologic, care, func"ie de numărul sondelor şi de distan"a dintre ele, este c!t mai aproape de profilul morfologic real. %ăsurătorile făcute deasupra liniei de referin"ă au valori pozitive, iar măsurătorile făcute sub linia de referin"ă s!nt ad!ncimi, cu valori negative. in punctele !n care sondele intersectează linia de referin"ă se duc verticale, dacă sondele s!nt săpate vertical, iar dacă sondele s!nt deviate, traseul sondelor se abate de la verticală cu at!t mai mult cu c!t valoarea unghiului de devia"ie este mai mare. )e impune ca traseele găurilor de sonde deviate să fie corect trecute pe sec"iune, astfel
$
'ig. . Proiectarea sondelor pe linia de sec"iune.
0B0D 6 , (, ), +, pate vertical& "ie eronată a direc"ia sec"iunii& iec"ie corectă a direc"ia sec"iunii& iec"ie eronată pe direc"ia proiec"ia corectă ) pe direc"ia sec"iunii.
linie
at
8
aK bi a sec"iunii&
B
sondei sondei a
de 6 6 6 sondei b
sonde (
sec"iune& săproiec pe prope pro) 6 sondei
0B0D 9, reperului "iune& t nia de sec"iune.
, B 6
'ig. (. Proiec"ia sondelor deviate pe linia de sec"iune:
6 T
0, pe
reper& proiec"ia
linie ;,
6
linia
r
E,
tălpii
de talpa
6 de
B
pe
sec"iune& sonde& proiec"ia secsondei& li-
!nc!t la stabilirea limitelor dintre etajele geologice să se aibă !n vedere pierderile de !năl"ime #fig. 8$. Pe traseele găurilor de sondă se trec limitele dintre etajele geologice, reperul sau reperele fixate !n urma corelărilor făcute, după diagrafiile geofizice de sondă, !nclinarea stratelor ob"inută din carotele mecanice neorientate şi din pandajmetrie, la ad!ncimile unde au fost executate aceste opera"iuni speciale. e asemenea, se marchează ad!ncimile unde au fost puse !n eviden"ă accidente tectonice, cunoscute !n urma corelării diagrafiilor geofizice de sondă. (oate ad!ncimile privind at!t limitele dintre etajele geologice, carotele mecanice şi oricare alte rezultate ob"inute prin orice opera"ii speciale se măsoară de la suprafa"ă, respectiv se ia !n considerare şi altitudinea. )!nt structuri pe care se !nt!lnesc limitele dintre forma"iunile geologice deasupra nivelului de referin"ă. Jnterpretarea datelor trecute pe traseele sondelor !ncepe prin unirea limitelor geologice !nt!lnite de acestea şi care 'ig. ). (rasarea profilului sondelor deviate pe linia de sec"iune: au aceeaşi valoare stratigrafică. , , , , L son e& B ta pa son!n cazul unor cute neaccidentate, interpretarea datelor este mai uşor 7#
e & t 6 pro ec a t p pe sec une& r 6 poz a reperu u or zonta & r 6 poz a reperu u vert ca .
na e n p an n p an
$$
de făcut, deoarece se admite că limitele dintre etajele geologice s!nt paralele şi respectivele etaje geologice au aceeaşi grosime. ar s!nt cazuri, destul de frecvente, c!nd grosimile forma"iunilor geologice variază, fie datorită unor accidente tectonice, fie datorită unor cauze stratigrafice determinate de nedepunerea unor pachete de strate, ca şi !n cazul unei structuri legate de o paleovale. !n acest ultim caz, interpretarea datelor după primele sonde este mai dificilă şi impune o experien"ă !n interpretare. 0u c!t numărul informa"iilor marcate pe traseele sondelor este mai mare, cu at!t interpretarea este mai aproape de realitate. !n cazul unor accidente tectonice acestea s!nt urmărite de-a lungul tuturor forma"iunilor geologice traversate de foraje şi identificate !n fiecare sondă. )!nt şi cazuri c!nd pot fi !nt!lnite accidente tectonice numai pe anumite intervale fără să fie identificate de-a lungul tuturor forma"iunilor geologice, dar orice accident tectonic trebuie interpretat, indiferent de !ntinderea lui. !n cazul sondelor de prospec"iune sau de explorare preliminară, c!nd numărul sondelor de cele mai multe ori se reduce la una singură, se pot da două sau chiar trei alternative de interpretare, urm!nd ca informa"iile ulterioare ce se vor ob"ine de la viitoarele sonde, să confirme una din ele sau să se ajungă la o altă interpretare. !n cazul construc"iei sec"iunilor geologice pentru o structură !n ex ploatare se recomandă ca să fie trecute pentru fiecare sondă şi diagrafiile geofizice, perforaturile şi rezultatele ob"inute, dopurile de ciment, limitele de apă-petrol şi petrol-gaze dacă este cazul. e asemenea, trebuie puse !n eviden"ă tipurile de capcane. !n cazul sondelor de prospec"iune sau de explorare preliminară pe diagrafiile geofizice se trec, de asemenea, perforaturile, rezultatele de produc"ie ob"iunte, dopurile de ciment. 0u ajutorul sec"iunilor geologice se poate cunoaşte tectonica unei structuri, se pot estima pentru sondele ce urmează să fie forate ad!ncimile la care vor fi !nt!lnite forma"iunile geologice, respectiv limitele dintre acestea, grosimea lor, ad!ncimea unde vor fi !nt!lnite accidente tectonice sau eventual un masiv sau o lamă de sare, precum şi intervalele de mari dificultă"i !n foraj. !n cazul c!nd s!nt trecute şi diagrafiile geofizice şi rezultatele de produc"ie sub forma formulelor de produc"ie, sec"iunile geologice s!nt de un real folos !n cunoaşterea c!t mai bună a posibilită"ilor fiecărei sonde, !n ceea ce priveşte opera"iile de adi"ionări sau de retrageri la alte strate sau complexe. e asemenea, dacă !ntr-o sec"iune geologică este inclusă şi o sondă care n-a atins ad!ncimea finală şi, din motive tehnice, a fost abandonată şi dacă sondele vecine au descoperit un zăcăm!nt, se poate pune problema resăpării sau ad!ncirii ei 6 dacă starea tehnică a sondei permite executarea acestor lucrări.
11.2. KAR"I STRUCTURALE 5ăr"ile structurale numite şi hăr"i cu izobate reprezintă proiec"ia !n plan orizontal a intersec"iilor dintre suprafa"a unui reper bine definit pe diagrafiile geofizice, pe !ntreg zăcăm!ntul, cu plane orizontale echidistante şi ele s!nt absolut necesare !n studiul unui zăcăm!nt !n totalitatea lui sau chiar numai pentru un sector al acestuia.
1
'ig. . 5artă cu izobate, !n cazul unei 'ig. G. 5artă cu izobate !n cazul unei cute anticlinale faliată de o falie normală cute simetrice, #cu lipsă$.
pe hartă urma buzei superioare şi urma buzei inferioare şi !ntre proiec"ia urmelor celor două buze, reperul, cum este normal, nu va apărea, el fiind faliat. 1rmele faliilor de pe fiecare sec"iune se unesc !ntre ele pe hartă şi se ob"ine direc"ia faliei !n plan orizontal #fig. 88$. !n acest caz urma buzei superioare prezintă nişte liniu"e !ndreptate !n direc"ia blocului scufundat.
1%2
'ig. . 5artă cu izobate pentru o structură compartimentată de falii transversale şi longitudinale.
istan"a !n proiec"ie orizontală a urmelor celor două buze este cu at!t mai mică, cu c!t !nclinarea faliei este mai mare, ajung!nd, uneori, la trasarea !n plan orizontal a unei singure urme, ceea ce presupune prezen"a unei falii ce se apropie de verticală. !n exemplul dat !n figura 8> se prezintă o hartă cu izobate construită la limita P/%, pentru o cută anticlinală faliată pe ambele flancuri, res pectiv pe flancul vestic de o falie normală, iar pe flancul estic, de o falie inversă. 0!nd stratul reper la care se construiesc izobatele !şi modifică !nclinarea datorită, de exemplu, unui s!mbure de sare, distan"ele dintre izo bate nu mai s!nt aceleaşi. !n apropierea sării, distan"a dintre izobate este mai mică, stratul reper are !nclinare mare, datorită ridicării lui pe flancul sGrii şi cu c!t ne depărtăm de sare, distan"a dintre izobate este mai mare, datorită micşorării !nclinării stratelor. )tructurile, de asemenea, pot fi nefaliate şi simetrice 6 cazul unui dom 6 #fig. 8A$, respectiv izobatele se !nchid şi au aceeaşi echidistan"ă pe ambele flancuri sau uneori structurile pot fi vecine şi separate de o şa, caz mai rar, dar !nt!lnit la unele domuri din azinul (ransilvaniei #domurile 1lieş-*est şi 1lieş-+st$. )tructurile pot fi şi asimetrice, cu un flanc mai !nclinat şi cu echidistan"a dintre izobate mai mică şi cu un flanc mai pu"in !nclinat şi cu echidistan"a mai mare. )tructurile pot fi uneori compartimentate at!t de falii transversale, c!t şi de falii longitudinale #fig. 8E$. 'a construc"ia unei hăr"i cu izobate trebuie să se "ină seama de devia"ia găurii de sondă, reprezentată !n plan orizontal şi pe hartă. Pe proiec"ia devia"iei, !n plan orizontal, a sondei respective, se marchează ad!ndmea la care se află reperul pentru care s-au construit izobatele #fig. 8$. 0unosc!nd eleva"ia sondelor, pe baza hăr"ilor structurale #cu izobate$ pot fi construite sec"iuni geologice la stratul reper la care a fost !ntocmită harta respectivă. !n figura >3 se prezintă o hartă cu izobate la limita ' pe baza căreia s-au construit două sec"iuni geologice transversale şi o sec"iune geologică longitudinală. )ondele au fost proiectate pe direc"iile sec"iunilor geologice, paralel cu izobatele.
1%&
'ig. F. 5artă cu izobate, cu sonde deviate la care s-a marcat ad!ncimea reperului pentru care s-au construit izobate.
11.3. KAR"I DE PRODUC"IE 5ăr"ile de produc"ie s!nt hăr"i structurale pe care s!nt trecute rezultatele de produc"ie ob"inute dintr-o forma"iune productivă, dintr-un complex, sau dintr-un strat. !n cazul unei forma"iuni geologice productive care nu are dec!t un singur complex sau strat productiv, se !ntocmesc hăr"i de produc"ie pentru acest complex sau strat. e asemenea, se !ntocmesc hăr"i de produc"ie pentru o forma"iune care are mai multe complexe productive, exploatate separat sau simultan. )!nt cazuri c!nd pe harta respectivă s!nt trecute şi rezultatele de produc"ie ob"inute de la alte obiective, din diferite forma"iuni productive.
14
!n general, se obişnuieşte ca pentru fiecare forma"iune geologică productivă să se !ntocmească c!te o hartă de produc"ie #fig. >2$. Pe harta respectivă, la data !ntocmirii ei, se trec toate sondele, indiferent de stadiul !n care se află, inclusiv loca"iile de sonde necondi"ionate şi condi"ionate, !n dreptul fiecărei sonde care produce sau a produs se trece un simbol care indică stadiul sondei respective #vezi legenda$ şi rezultatele de produc"ie redate sub forma aşa-numitei se prezintă proiec"ia limitei apă-"i"ei, la jumătatea distan"ei dintre culcuşul şi acoperişul stratului productiv pe harta cu izobate, respectiv pe harta de produc"ie. Proiec"ia acestor limite se poate face şi la culcuşul şi acoperişul stratului şi, !n acest caz, pe hartă s!nt reprezentate două proiec"ii. !n afară de hăr"ile de produc"ie !ntocmite pentru o forma"iune geologică, s!nt situa"ii cind interesează !n mod deosebit at!t posibilită"ile de produc"ie, c!t şi posibilită"ile de amplasare de noi sonde pentru unele strate din cuprinsul unui complex şi, !n acest caz, pot fi !ntocmite hăr"i de produc"ie pe strate. e exemplu, pentru complexul răder din dacian, se pot !ntocmi hăr"i de produc"ie pentru fiecare orizont #strat$ pr ductiv, respectiv pentru răder J, JJ şi JJJ. Pe baza acestor hăr"i detailate pot fi amplasate noi sonde, se pot face opera"ii de retrageri, adi"ionări şi cimentări, după caz, şi, dacă situa"ia tehnică a sondei permite, ad!nciri ale unor sonde pentru un alt obiectiv considerat ca productiv. Hormulele de produc"ie, cu simbolurile respective se trec şi pe fie:are diagramă de carotaj electric !n dreptul perforaturilor respective Ifig. >$, după cum ele se trec şi pe
1%*
1%6
'ig. =). Jstoricul de produc"ie al unei sonde, pe diagrama de carotaj electric.
mulele de produc"ie, limitele gaze-petrol şi petrol-apă, tipurile de capcane. 9ceste sec"iuni-armonice pun !n evidentă şi varia"iile de facies #fig. >7$.
11.4. ALTE KRI CARE CARACTERIZEAZĂ UN ZACAMÎNT Pentru a pune !n eviden"ă varia"ia diferitelor mărimi fizice ale zăcăm!ntului se construiesc o serie de hăr"i prin metoda interpolării deoarece, uneori, numărul de informa"ii este redus. !n dreptul fiecărei sonde se trece valoarea parametrului care interesează şi se unesc prin linii punctele de aceeaşi valoare #izolinii$. intre hăr"ile caracteristice care se !ntocmesc se men"ionează c!teva.
1
'ig. =+. 9rmonică de carotaje electrice cu formule de produc"ie.
2arta cu izopachite #izopace$ reprezintă varia"ia grosimii unui strat productiv de la o sondă la alta. )e poate lua !n considerare fie grosimea totală, fie grosimea efectivă sau grosimea saturată cu "i"ei sau cu gaze a unui complex sau a unui strat. !n figura >8 se prezintă un fragment de hartă cu izopachite, care a fost !ntocmită lu!nd !n considerare grosimea efectivă a stratului, măsurată pe verticală, pe curba de P.)., la jumătatea distan"ei de la linia marnelor. Pentru stratele poros-permeabile sub"iri se ia !n considerare 2/ de la linia marnelor. !n exem plul dat se pune !n eviden"ă direc"ia de efilare a stratului respectiv. 0ind se construiesc izopachite pentru un complex, se !nsumează grosimile, pe verticală, ale tuturor stratelor poros-permeabile din complexul respectiv. 2arta cu izobare. 0u ajutorul acestei hăr"i se pune !n eviden"ă varia"ia presiunii zăcăm!ntului #a presiunii statice$ şi pentru a fi !ntocmită este necesar ca presiunea zăcăm!ntului să fie măsurată !n sondele de exploatare !n aceeaşi perioadă, pentru ca valorile să corespundă la aceeaşi dată de referin"ă. Prin compararea hăr"ilor cu izobare !ntocmite la diferite date se poate constata cum s-au produs schimbările de presiune de la o etapă la alta de exploatare, pe zăcăm!ntul respectiv. Pentru un strat poros-permeabil se mai pot !ntocmi h#r5i cu izoperme, care indică varia"iile permeabilită"ii stratului respectiv sau se !ntocmesc har5i cu izoporozit#5i care indică schimbările de porozitate.
11.5. FIŞE GEOLOGO#TEKNICE Hişele geologice-tehnice s!nt programe de lucru care se !ntocmesc fie pentru sondele !n foraj, caz !n care s!nt cunoscute sub numele de comenzi geologo$tehnice, fie pentru sondele !n exploatare, la care urmează să se execute adi"ionări de strate sau retrageri la alte strate, resăparea sondei de la o anumită adincime sau alte opera"ii capitale, programe care, !n acest caz, s!nt cunoscute sub numele de fi"e de repara5ie. e asemenea, se !ntocmesc fişe #memorii$ !n cazul abandonării unei sonde din foraj sau din exploatare. 9ceste fişe #programe$ de lucru au o parte geologică şi una tehnică şi cu c!t s!nt mai complete, respectiv cuprind toate opera"iile ce tre buie executate şi care s!nt necesare unui program de lucru adecvat sco pului pentru care au fost !ntocmite, cu at!t eficien"a lor este mai mare. 11.*.1. COMANDA GEOLOGO-TENICĂ
0omanda geologo-tehnică cuprinde două păr"i şi anume: partea geologică şi partea tehnică #fig. >>$. !n partea geologică s!nt prevăzute opera"iile ce stau la baza unei c!t mai bune documenta"ii, absolut necesare !n studiul zăcăm!ntului respectiv, !n totalitatea lui, şi care fundamentează o serie de lucrări men"ionate la partea tehnică. 9ceste opera"ii se referă la colectarea probelor de detritus, extragerea de carote mecanice, carotajul mecanic continuu, dacă este cazul, pandajmetria, măsurătorile electrometrice, măsurătorile de devia"ie a găurii de sondă, cavernometria, termometria, precum şi eventualele dificultă"i ce ar putea fi !nt!lnite in timpul forajului. (ot la partea geologică este trecut şi programul de construc"ie. 9ceste opera"iuni s!nt detailate la rubrica <4pera"iuni şi observa"ii= privind intervalele pe care se execută. )pre deosebire de comanda geologo-tehnică comentată, care se referă la o sondă de referin"ă şi la care numărul de opera"ii speciale este mare, comanda geologo-tehnică pentru o sondă de exploatare prevede un număr mai mic de opera"ii speciale, !n special !n ceea ce priveşte carotajul mecanic şi măsurătorile electrometrice, av!nd !n vedere că, !n general, structura este destul de bine cunoscută. !n cazul unei sonde de exploatare, limitele dintre forma"iunile geologice, de cele mai multe ori, s!nt destul de exacte, spre deosebire de cele estimate la o sondă de referin"ă sau de exploatare unde pot interveni neconcordan"e, uneori, destul de mari. +ste posibil ca, uneori, din coloana lito-stratigrafică să lipsească o forma"iune geologică estimată a fi !nt!lnită pe grosimi foarte mari sau pot interveni alte neconcordan"e, ca: prezen"a unui masiv de sare, a unui accident tectonic sau a unor forma"iuni !n care au loc pierderi masive de fluid de foraj şi care să ducă la schimbarea programului de construc"ie al sondei. 0!nd pe o structură are loc o activitate mare de foraj de exploatare, pentru o c!t mai bună urmărire a executării opera"iilor prevăzute, se poate !ntocmi pentru fiecare sondă aşa-numitul min!program #fig. >A$ care nu este dec!t comanda geologo-tehnică !n format mic. Pe acest program de lucru se trec toate informa"iile ob"inute, la zi #ad!ncimea sondei, intervalele de unde au fost extrase carote mecanice, !nclinarea stratelor, ad!ncimile unde eventual au avut loc manifestări ale sondei, eventuale dificultă"i !n foraj, ad!ncimea unde s-a tubat şi cimentat o coloană
11
etc$. 9cest miniprogram poate fi !ntocmit şi pentru sondele de referin"ă sau de explorare, in special c!nd ele s!nt !n subordinea aceluiaşi inginer de foraj. 11.5.2. FIŞE DE REPARA"IE
Probe de sit ă: din 2m în 2m de Ia 1830m pină la talpa sondei Corole mecanice. Se a l!o o corolă me " conica in ba#o leantin!l!i$ !na în bo# a dacian!l!i %t !no Ia intrarea în meo&ion. 'imitele '() %i )(P or &i !rmărite prin probele de sită Carota* electric. Carota* electric stan" dard la adîncimea &ina(ă. +,, pentr! -eleian si meoiian. /ăs!r ători de deia ie. Se a măs!ra deiat io orientată din +m in 100 m. Se a !rmări ca sonda să reali#e#e o deiaie de 2(n pe direcia de 308 )i&ic!lt ăi. Str îngeri de ga!ră in pan -an.
eseori sondele s!nt oprite din produc"ie pe o durată de timp mai mică sau mai mare. )!nt unele opriri de durată mai mică, cunoscute sub numele de interven5ii la sonde, care fac parte din aşa-numita categorie a opera"iilor curente #de exem plu: lucrări de schimbare a instala"iilor de fund, uzate, cură"irea perforaturilor de depuneri de nisip, parafină, fluid de foraj, cimentarea unui interval perforat total sau par"ial !n vederea izolării sursei de apă etc$. 4pririle de durată mai mare fac parte din categoria aşa-numitelor lucr#ri capitale ca, de exemplu: resăparea găurii de sondă, de la o anumită ad!ncime, datorită unor cauze tehnice care nu mai dau posibilitatea ca sonda respectivă să producă !n bune condi"ii, sau ad!ncirea unei sonde, dacă situa"ia tehnică a acesteia permite, pentru unele obiective ce prezintă interes etc. Pentru aces-
'ig. =G. 0omanda geologo-tehnică pen-
te opera"ii ca şi pentru retragerea sau revenirea la un orizont productiv, cimentarea par"ială a unui interval şi altele, se !ntocmesc aşa-numitele fişe de repara"ie. 4 fişă de repara"ie, !n general, cuprinde: 2$ istoricul de produc"ie al sondei respective, de la prima perforatură şi p!nă la stadiul c!nd se face repara"ia respectivă& $ posibilită"ile de produc"ie, care se prevăd a fi ob"inute !n urma programului de repara"ie propus& $ estimarea produc"iei care se consideră că va fi ob"inută !n urma efectuării programului propus& 7$ programul de lucru ce urmează să fie executat& 8 echipamentul necesar opera"iei propuse. !n fişa de repara"ie se trece şi programul de construc"ie al sondei, !năl"imea de cimentare a fiecărei coloane, intervalele perforate, dopurile de ciment şi, dacă este cazul, ad!ncimea unde coloana sau coloanele sint turtite. tru o sondă de exploatare #format mic$.
111
Pentru !ntocmirea unei fişe de repara"ie trebuie să se cunoască pozi"ia izobatică pe structură a sondei respective fa"ă de sondele vecine !n produc"ie şi debitul acestora de la intervalul sau intervalele pentru care se execută repara"ia. Pentru o c!t mai bună documentare privind posibilită"ile de produc"ie ce se estimează a fi ob"inute prin opera"iuni de cimentare par"ială a intervalului sau prin opera"iuni de adi"ionări, retrageri sau ad!ncire se impune a se construi o sec"iune geologică 6 armonică de carotaje electrice prin zona sondei respective, şi !n care să fie inclusă şi sonda respectivă. Pe diagramele carotajelor electrice ale sondelor incluse !n sec"iunea respectivă se trec perforaturile tuturor sondelor şi rezultatele de produc"ie ob"inute, redate sub forma formulelor de produc"ie. +ste recomandabil să fie !ntocmită o sec"iune geologieă-armonică deoarece astfel se pot pune bine !n eviden"ă, limitele apă/petrol şi petrol/gaze, sau gaze/apă pentru orizonturile sau complexele care ne interesează, tipurile de zăcăm!nt, eventualele accidente tectonice, precum şi varia"iile de facies, dacă este cazul. atorită unei c!t mai bune interpretări a posibilită"ilor pe care le prezintă zăcăm!ntul respectiv, prin sonda studiată, opera"iile care se execută pe baza programului de repara"ie prezintă o deosebită importan"ă pentru exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi. !n unele cazuri, !n special pentru zăcămintele vechi, lucrările de repara"ii capitale pot duce la descoperirea de zăcăminte de hidrocarburi cantonate !n orizonturi ne perforate şi !ncă neinundate, şi care n-au fost luate !n considerare la timpul respectiv. 4 aten"ie deosebită trebuie acordată tipurilor de capcane, !n legătură cu posibilită"ile de a se descoperi noi orizonturi productive, !n forma"iunile zăcămintelor vechi. Pentru exemplificări se dau c!teva exemple de fişe de repara"ie, care privesc diferite cazuri: 6 noi posibilit#5i de produc5ie prin efectuarea unei opera5ii de retra$ gere la un alt complex #anexa 2$& 6 repunerea 6n produc5ie a unor orizonturi "i, 6n func5ie de rezul$ tatele ob5inute, propuneri de adi5ion#ri sau retragerii la alte orizonturi #anexa $& 6 izolarea apei sau reducerea procentului de ap# cu care produce o sond#, prin cimentarea par5ial# a intervalului perforat #anexa $& 6 cimentarea sub presiune a perforaturilor, 6n vederea izol#rii vii$ turilor de ap# s#rat#, urmat# de reperforarea restului de interval, prin efectuări de probe selective şi repunerea sondei !n produc"ie #anexa 7$& 6 res#parea unei sonde care are coloana deteriorat# "i este situat# 6ntr$o zon# productiv# #anexa 8$& 6 ad6ncirea unei sonde a cărei situa"ie tehnică permite, pentru un obiectiv care !n zona sondei n-a fost !ncercat, dar s-a dovedit productiv !n zone adiacente, ceea ce impune a fi cunoscute posibilită"ile obiectivului respectiv şi !n zona sondei studiate. !n urma unor rezultate bune de
112
produc"ie se pune !n valoare o suprafa"ă ce trebuie luată !n considerare fie prin săpare de noi sonde, fie, dacă este cazul, prin resăpări sau ad!nciri de sonde vechi #anexa >$. 11.*.&. !IŞA (MEMORIU) DE ABANDONARE A UNEI SONDE DIN !ORA/ SAU DIN EXPLOATARE
)ondele de prospec"iune, explorare sau exploatare pot fi abandonate din foraj sau din exploatare din cauze de ordin geologic sau tehnic. !n general, s!nt abandonate din foraj sondele de prospec"iune şi de explorare. 0auzele geologice care pot duce la astfel de decizii constau, !n general, !n neconcordan"a dintre profilul lito-stratigrafic estimat şi informa"iile ob"inute prin documentarea geologică din forajul sondelor res pective. 0a exemple de astfel de neconcordan"e, care duc la abandonarea unei sonde din foraj, se men"ionează: 6 prezen"a unui masiv de sare, sau a unui orizont de sare, de grosime foarte mare, care !n profilul lito-stratigrafic estimat al sondei nu era prevăzut sau, dacă era, avea grosimea mult mai mică. 9ceastă situa"ie schimbă nefavorabil posibilită"ile de a fi !nt!lnit obiectivul pentru care urma să se foreze sonda& 6 prezen"a fundamentului cristalin la ad!ncimi mici, fa"ă de estimările făcute, ceea ce face ca forma"iunile !n care ar fi fost posibil sau probabil să se fi !nt!lnit zăcăminte de hidrocarburi, să lipsească& 6 lipsa din profilul lito-stratigrafic al sondei forate a rocilor-colectoare cu hidrocarburi. Hunc"ie de factorii geologici pot interveni şi unele cazuri tehnice care să conducă la abandonarea unei sonde din foraj ca, de exemplu: pierderi catastrofale ale fluidului de foraj, pe intervale foarte mari, şi im posibilitatea de a fi !nlăturate aceste dificultă"i. !n prezent !nsă, numărul sondelor abandonate din cauza tehnice, din foraj, este din ce !n ce mai mic, datorită progresului tehnic !n forajul sondelor, ca de altfel şi al sondelor oprite din cauze geologice, datorită amplasării acestora numai după o judicioasă interpretare a lucrărilor de prospec"iune. !n ceea ce priveşte sondele de exploatare, numărul acestora abandonate din foraj, este foarte mic şi el se datoreşte fie unei varia"ii pronun"ate de facies şi, ca urmare, nu mai s!nt !nt!lnite rocile colectoare !n forma"iunea sau forma"iunile geologice care formează obiectul sondei, fie unui accident tectonic nesesizat ini"ial, caz mai rar !nt!lnit şi care a plasat sonda !ntr-un bloc tectonic inundat. !n toate cazurile se impune ca, după abandonarea sondelor din foraj, să se !ntocmească o fişă #memoriu$ !n care să se arate toată documenta"ia ob"inută !n timpul forajului şi interpretarea dată pe baza acesteia. Jn cazul amplasării de noi loca"ii, memoriul respectiv, !nso"it de descrierea tuturor carotelor mecanice, diagrafiile geofizice executate, a sec"iunilor geologice cu devia"ia sondei sau sondelor respective şi de un fragment de hartă structurală, !n situa"ia unui zăcăm!nt !n exploatare, se impune, !n vederea reinterpretării zonei respective şi nu pu"ine au fost situa"iile c!nd următoarele foraje de prospec"iune, explorare sau de exploatare au dat rezultatele scontate. 4 sondă poate fi abandonată din exploatare, !n cazul c!nd nu mai s!nt posibilită"i de adi"ionări sau de retrageri la alte orizonturi produc 6 @eologia zăcămintelor de hidrocarburi
11&
tive. !nainte de a se hotăr! aceasta, se impune !ntocmirea de sec"iuni geologico-armonice de carotaje electrice pe direc"ia mai multor sonde, !n care să fie cuprinsă şi sonda respectivă cu formulele de produc"ie, limitele apă/petrol sau petrol/gaze, dacă este cazul, pe complexe sau orizonturi, tipurile de zăcămGnt şi un fragment de hartă de produc"ie. 9ceastă parte grafică poate să scoată uneori !n eviden"ă, !n special !n cazul zăcămintelor vechi, prezen"a unor intervale neperforate !n totalitatea lor sau chiar a unor strate neluate !n considerare, după diagrafia geofizică şi care, !n alte sonde, mai jos pe structură, să fie productive. !n cazul c!nd nu mai este absolut nici o posibilitate de a fi exploatată o sondă, se !ntocmeşte o fişă #memoriu$ de abandonare, !n care se arată lipsa oricărei posibilită"i de exploatare şi se anexează partea grafică men"ionată.
PARTEA A TREIA
REGIUNILE PETROLI!ERE Şl GAZEI!ERE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROM0NIA
9naliza profundă a tuturor structurilor petrolifere, precum şi a metodelor menite să ducă la creşterea factorului de recuperare, a pus !n eviden"ă posibilită"i certe de creşteri constante ale produc"iei de "i"ei !n perioada 2E62E8. Poten"ialul de rezerve de petrol, posibil de pus !n eviden"ă şi de valorificat are două componente de bază: prima componentă o formează rezervele posibile de descoperit !n urma lucrărilor de foraj, amplasate pe baza rezultatelor prospec"iunilor geofizice şi, !n special, ale celor seismice& a doua componentă este reprezentată de rezervele ce urmează a fi ob"inute prin tehnologii de exploatare perfec"ionate, care să ducă la creşterea factorului de recuperare. !n legătură cu prima componentă a poten"ialului de rezerve de petrol trebuie men"ionat că subsolul regiunilor noastre petrolifere este inegal cunoscut la ad!ncimi mai mari dec!t 833 m şi, ca urmare, !n prezent s!nt programate sonde pentru ad!ncimi de peste 833 m, iar unele chiar pentru ad!ncimi de peste > 3336A 333 m #!ntr-un viitor nu prea !nde părtat vor fi programate foraje pentru ad!ncimi de 23 333 m$. Principala sarcină de creştere a rezervelor de petrol şi de gaze !n cincinalul actual se fundamentează pe executarea unui foarte mare volum de lucrări de prospec"iuni seismice şi foraje la ad!ncimi din ce !n ce mai mari şi !n condi"ii geologice complicate. 0ea de-a doua componentă a poten"ialului de petrol impune ca, !n afară de metodele conven"ionale !mbunătă"ite #injec"ia de apă cu schim barea liniilor de curgere, splălarea cu apă după injec"ie de gaze, injec"ia ciclică de apă$, metode !n curs de aplicare la 8o/ 3 din zăcămintele din "ara noastră, cu rezultate satisfăcătoare, să se aplice şi metode noi, dintre care se men"ionează: 6 injec"ia cu abur, aplicată la zăcăminte cu "i"ei v!scos, situate la circa E83 m ad!ncime, metodă care a dat rezultate bune pe structurile %oreni, *idele şi )uplacu de arcău& 6 combustia subterană, !n curs de extindere !n zonele *idcle-ălăria şi )uplacu de arcău& 6 injec"ia de apă cu polimeri care a dat rezultate bune la zăcăm!ntul din meo"ianul structurii răgăeşti& 6 dezlocuirea miscibilă cu solu"ii micelare, prevăzută a fi aplicată la un număr mare de zăcăminte& 6 injec"ia de 03, aplicată !n prezent numai la c!teva zăcăminte şi prevăzută a fi extinsă& 6 injec"ia de substan"e alcaline, tensioactive sau al"i agen"i activi cu care s-au ob"inut rezultate !ncurajatoare pe structura ăi coi& 6 metodele petrominiere, care se bazează pe drenajul gravita"ional prin galerii şi sonde subterane ascendente şi descendente, !n curs de experimentare la meo"ianul de la mina )ărata %onteoru, la un orizont
#
11*
inferior celui exploatat !ncă din anul 28. e asemenea, s-au făcut studii !n vederea aplicării acestor metode şi la alte zăcăminte vechi, situate la mică ad!ncime #%oreni, 4chiuri, uştenari, erea, )olon"$. !n prezent, metodele de mărire a factorului de recuperare a "i"eiului se aplică industrial şi experimental la de zăcăminte, astfel că !n anul 2E2 s-a ob"inut, pe baza aplicării lor, o produc"ie de ,8 milioane tone "i"ei. e asemenea, o aten"ie deosebită se va acorda reactivării unor sonde suspendate sau chiar abandonate, de pe structurile vechi, !n urma reinterpretărilor posibilită"ilor acestora pe baza informa"iilor ob"inute prin forarea unor noi sonde. Pe o serie de structuri, unele sonde, datorită stării lor tehnice, vor fi !nlocuite. 4 aten"ie deosebită se va acorda utilizării intensive a fondului de sonde existent şi !mbunătă"irii regimului lor de exploatare. !n vederea unei c!t mai eficiente proiectări a exploatării zăcămintelor, se va acorda toată aten"ia studiului tipurilor de capcane şi !n special a capcanelor subtile. Pentru o amplasare judicioasă a forajelor de mare ad!ncime, o aten"ie deosebită se va acorda studiului zonelor de acumulare suprapuse prezente !n unele unită"i structurate din "ara noastră !n care s-au descoperit zăcăminte de hidrocarburi şi a caracterisiticlor acestora. in cele prezentate anterior reiese importan"a cunoaşterii repartizării marilor unită"i structurale de care s!nt legate zăcăminte de hidrocarburi. (eritoriul "ării noastre se !mparte, din punct de vedere geologic, !n două domenii de unită"i structurale majore şi anume: domeniul cutat şi domeniul platformic #fig. >E$. in domeniul cutat fac parte: 0arpa"ii 4rientali, 0arpa"ii %eridionali, %un"ii 9puseni şi depresiunile aferente: epresiunea Precarpatică, epresiunea #azinul$ Panonian, epresiunea #azinul$ %aramureşului şi epresiunea #azinul$ (ransilvaniei. in domeniul platformic fac parte: Platforma %oldovenească, epresiunea !rladului, Promotoriul Ford-obrogean, Platforma %oesică şi obrogea. ?egiunile petrolifere şi gazeifere legate de domeniul cutat s!nt situate !n: epresiunea Precarpatică, azinul Panonian, azinul %aramureşului #numai petrol$ şi azinul (ransilvaniei, unde p!nă !n prezent s!nt numai gaze. !n domeniul platformic regiunile petrolifere şi gazeifere s!nt situate !n: Platforma %oldovenească, epresiunea !rladului, Promotoriul Ford-obrogean şi Platforma %oesică. e dată recentă #2A$ a fost descoperit primul zăcăm!nt de hidrocarburi pe platforma continentală romGnească a %ării Fegre.
12. DEPRESIUNEA PRECARPATICĂ epresiunea Precarpatică este cuprinsă !ntre zona cristalino-mezozoică a lan"ului carpatic şi platformele din fa"ă şi este delimitată la exterior de falia pericarpatică de-a lungul căreia forma"iunile cutate ale depresiunii !ncalecă peste cele de platformă.
116
'ig. =. 1nită"ile structurale din ?.).?. cu zăcăminte de hidrocarburi:
0.4. 6 0arpa"ii 4rientali& + 6 +ruptiv& 0%. 6 0arpa"ii %eridionali& %.9. 6 %un"ii 9puseni& ).W.H.0. 6 )ubzona Hlişului 0retacic& ).W.H.P. 6 )ubzona Hlişului Paleogen& W.%. 6 Wona %iocenă din %oldova& W.0.. 6 Wona 0utelor iapire& .@. 6 epresiunea @etică& .P. 6 azinul Panonian& .(. 6 azinul (ransilvaniei& .%. 6 epresiunea %aramureşului& P.%o. 6 Platforma %oldovenească& .. 6 epresiunea irladului& P.F.. 6 Promontoriul Ford-obrogean& P.%. 6 Platforma %oesică.
rept limită internă a depresiunii este considerată, !n 0arpa"ii 4rientali, o linie de !ncălecare de-a lungul căreia flişul carpatic se afundă sub zona cristalino-mezozoică, iar !n 0arpa"ii %eridionali contactul devine normal #forma"iunile depresiunii transgradează peste marginea zonei cristalino-mezozoice$. epresiunea Precarpatică este cunoscută, !n unele lucrări, şi sub numele de <9vanfosă 0arpatică= cu cele două flancuri ale ei, unul intern şi altul extern. !n fundamentul flancului extern depozitele molasei su perioare stau peste depozitele mezozoice şi paleozoice de platformă. )e consideră că cele două flancuri s!nt delimitate de falia pericarpatică. epresiunea Precarpatică cuprinde Wona Hlişului #Jntern şi +xtern$ şi Wona Feogenă, ultima incluz!nd Wona %iocenă din %oldova, Wona 0utelor iapire şi epresiunea @etică #fig. >E$.
12.1. ZONA FLIŞULUI Wona Hlişului situată la est de Wona 0ristalino-%ezozoică a 0arpa"ilor 4rientali, este formată din depozite cretacice şi paleogene şi are o lă"ime de circa 8 Nm la sud de *alea %oldovei şi de circa A3 Nm !n zona *rancea. upă v!rsta depozitelor din care este formată şi după facies, această zonă se !mparte !n două subzone: )ubzona Hlişului 0retatic #Jntern$ şi )ubzona Hlişului Paleogen #+xtern$.
11
12.1.1. SUBZONA FUSULUI CRETACIC (INTERN)
9ceastă subzonă este formată din trei unită"i #vest-internă, est-internă şi medio-internă$, din care se consideră că ar prezenta unele perspective pentru acumulări de hidrocarburi numai unitatea medio-internă, delimitată !n vest de o mare fractură şi !n est de linia tectonică 9udia. epozitele cretacicului inferior ale acestei unită"i s!nt formate din marnocalcare, gresii 'ig. =F. Jndica"ii de petrol din )ubzona Hiişul.ui Jntern.
grosiere, şisturi negre bituminoase şi gresii glauconitice, iar cele ale cretacicului superior, din marne şi gresii cenuşii şi marne roşii şi albicioase. Jndica"iile de petrol din această unitate, numită şi p6nza "isturilor negre, care !ncalecă peste depozitele din fa"ă, s!nt legate de şisturile negre bituminoase. intre aceste indica"ii de petrol se men"ionează cele de la )adova, reaza, Pojor!ta, )lătioara, )tulpicani, unde au avut loc şi !ncercări de exploatări dar cu rezultate foarte slabe #fig. >$. 12.1.2. SUBZONA FUSULUI PALEOGEN $EHTERN%
9ceastă subzonă este formată din depozite ce apar"in cretacicului, paleogenului şi miocenului. 0retacicul formează fundamentul acestei subzone şi este alcătuit, !n bază, din şisturi negre şi gresii cu intercala"ii de conglomerate, deasupra urm!nd o alternan"ă de marnocalcare, gresii, calcare şi calcare grezoase cu intercala"ii de marne vine"ii-cenuşii. Paleogenul este format din paleocen, eocen şi oligocen, care prezintă mari varia"ii de litofacies, at!t pe direc"ie longitudinală, c!t şi laterală. Paleocenul este !nt!lnit fie printr-o alternan"ă de gresii cafenii, fie prin marne vine"ii-cenuşii, uneori bituminoase. Eocenul este, !n general, format din două complexe care, de asemenea, prezintă mari varia"ii de litofacies şi, !n special, complexul inferior. e la interior spre exterior, de-a lungul 0arpa"ilor 4rientali, p!nă la *alea uzăului, s-au separat cinci unită"i #sau subunită"i$ stratigrafice: 6 unitatea internă sau a gresiei de (arcău& 6 unitatea intermediară sau a gresiei de (azlău& 6 unitatea marginală internă& 6 unitatea marginală externă& 6 unitatea submarginală. !n unitatea internă, complexul inferior al eocenului, cunoscut şi sub numele de orizontul gresiei de Tarc#u, format din bancuri groase de circa m de gresii calcaroase cenuşii-albăstrui, prezintă, spre interiorul unită"ii, intercala"ii de marne roşii, iar spre exteriorul unită"ii, intercala"ii de orizonturi de conglomerate.
11
-"
!n unitatea intermediară, complexul inferior este format dintr-o alternan"ă de bancuri de gresie de (arcău cu gresii calcaroase, marne cenuşii-albicioase, calcare cenuşii şi marne cu fucoide. !n unită"ile marginal internă şi externă, gresia de (arcău este !nlocuită de calcare şi marnocalcare pentru ca !n unitatea submarginală acest complex să con"ină şi intercala"ii de conglomerate cu elemente verzi. 0omplexul superior al eocenului, !n toate cele cinci unită"i, este format din marne verzi şi roşii cu intercala"ii de gresii fin micacee, succesiune cunoscută sub numele de stratele de Plopu. 'a partea superioară a acestui complex urmează stratele de isericani, complex de marne negre şistoase, micacee, slab nisipoase cu intercala"ii de gresii silicioase. Oligocenul. !n succesiunea oligocenului, de jos !n sus, se !nt!lnesc următoarele orizonturi: 6 gresia de 'ucăceşti, de culoare alb-galbenă, uneori marnoasă& 6 orizontul şisturilor menilitice inferioare format, !n ba/ă, din şisturi marnoase, slab bituminoase, foioase, pe care s!nt schelete şi solzi de peşte 93eletta crenata!, iar !n spre partea superioară se intercalează menilite #roci silicioase, bituminoase, brun-negricioase$& 6 orizontul marnelor albe bituminoase, de culoare cafenie pe spărtură proaspătă şi albă pe suprafe"ele de alterare& 6 orizontul şisturilor disodilice inferioare, format din şisturi argiloase-marnoase, negricioase, foarte sub"iri, cu rozete de gips, eflorescente de sulfa"i şi schelete şi solzi de peşti şi intercala"ii de gresie de OliLa. 9cest orizont este !nt!lnit peste orizontul marnelor albe !n primele patru unită"i stratigrafice. !n unitatea submarginală, orizontul şisturilor disodilice este invadat de conglomerate cu elemente verzi: 6 orizontul gresiei de OliLa, silicioasă, albicioasă, uneori slab găl buie, !n care s!nt intercala"ii de şisturi disodilice, care predomină !n partea inferioară a orizontului& 6 orizontul )upraNliLa& 6 orizontul şisturilor disodilice superioare& 6 orizontul şisturilor menilitice superioare& 6 orizontul de tranzi"ie. !ncep!nd din orizontul menilitelor inferioare şi superioare, al marnelor albe bituminoase, al disodilelor inferioare şi superioare, ca şi !n oriRontul de tranzi"ie s!nt orizonturi de gresie. 9ceste toate orizonturi nu s!nt !nt!lnite pe toate structurile. 4 succesiune a acestor orizonturi, aproape completă, este !nt!lnită pe structura %od!rzău #fig. A3$. @rosimea acestor orizonturi variază chiar pe aceeaşi structură, cum este cazul structurii @ropile lui Waharache, unde grosimea gresiei de 'ucăceşti este de 863 m, grosimea orizonturilor marnelor albe bituminoase şi a menilitelor inferioare variază !ntre 3 şi E3 m, grosimea orizontului şisturilor disodilice inferioare variază !ntre 3 şi 233 m, iar cea a orizontului gresiei de OliLa, cu cele trei complexe #O J# On şi Om$, !ntre 33 şi 83 m. 4rizonturile şisturilor disodilice şi menilitice superioare !nsumează o grosime de circa A3 m, care pe unele structuri atinge chiar 23 m. !n ceea ce priveşte orizontul )upraNliLa, pe structurile unde este !nt!lnit, are o grosime ce variază !ntre 73 şi E3 m, iar orizontul de tranzi"ie, o grosime de circa 83 m.
11$
)!nt structuri, aşa cum s-a men"ionat, pe care lipsesc unele orizonturi ca, de exemplu: pe structura (oporu-0hilii orizontul gresiei de 'ucăceşti, al marnelor albe bituminoase, al disodilelor inferioare şi, par"ial, orizontul de tranzi"ie. %iocenul este !nt!lnit sub forma de de pozite cu sare, marne, argile, gresii, anhidrit şi, uneori, gipsuri. Jni )ubzona Hlişului Paleogen, din punct de vedere tectonic, se separă două unită"i: unitatea #p!nza$ de (arcău sau medio$margi$ nal#, de care s!nt legate zăcăminte de hidrocarburi şi care, de-a lungul unei linii tectonice, !ncalecă peste cea de-a doua unitate, unitatea 9p6nza! marginal# 9extern#! sau au$ tohton, de care apar"in cele mai importante zăcăminte de hidrocarburi şi aceasta, la r!ndul ei, ia contact cu depresiunea din fa"a 0arpa"ilor 4rientali, tot de-a lungul unei linii de !ncălecare. !n p!nza medio-marginală se !nt!lnesc toate tipurile de cute: cute anticlinale simetrice, cute anticlinale asimetrice, cute falii. !n ansamblul ei, unitatea marginală se prezintă ca un anticlinorium, format din cute anticlinale şi cute-solzi, deversate de la vest către est.
8cor o 'ig. A3. Profilul electric tip oligocen 6 %od!rzău.
12.1.2.1. C0@00l' ' &/<,/' , (<0)'l/ ' 90/(,/:6/0
ocile$mam# s!nt reprezentate prin şisturile menilitice, şisturile disodilice şi marnele albe bituminoase. ocile rezervor s!nt reprezentate prin gresia de 'ucăceşti, gresia de OliLa, gresia din orizontul de tranzi"ie, )upraNliLa, gresiile intercalate !n orizontul marnelor albe bituminoase, al menilitelor inferioare şi superioare şi al disodilelor inferioare şi superioare. !n afară de oligocen, pe unele structuri #'eorda, 0omăneşti-Podei, ărmăneşti, Păcuri"a$ s-au dovedit bune roci rezervor şi gresia de (arcău din eocen şi nisipurile şi gresiile din sarma"ianul bazinului post-tectonic 0omăneşti. ocile protectoare s!nt reprezentate fie de depozitele din p!nza medio-marginală, care protejează zăcămintele din oligocenul unită"ii externe, fie, pe unele structuri, de miocenul cu sare sau de zona asfaltizată a gresiei de OliLa ce apare la suprafa"ă, ca la )olon"6)tăneşti. Wăcămintele din oligocen s!nt, !n general, stratiforme boltite cu trecere spre masive, limita petrol-apă fiind tabulară. !n general structurile s!nt legate de cute solzi #@helin"a, 'epşa, )lănic-ăi, ofteana-ogata, ofteni"a, 0erdac, @eamăna, Wemeş-0ilioaia şi
12%
altele$, dar s!nt şi unele structuri legate de cute anticlinale simetrice #1ture-%oineşti oraş, 0ucuie"i, %ihoc şi altele$, de cute anticlinale asimetrice #@ropile lui Waharache, 0hilii-*est, 9rşi"a, Hrumoasa, )lănic-Herăstrău, sau de brachianticlinale #(azlăul %are$. 12.1.2.2. Al00,<')' -)/6()6/,l' $' ' ,(6<6l,/'%
8tructurile se pot grupa pe o serie de aliniamente, dispuse !n general. pe direc"ia F6) #fig. A2$, şi de care s!nt legate zone de acumulare. !n cadrul acestor aliniamente s!nt caracterizate o serie de structuri.
'ig. G, )tructurile gazeifere şi petro-gazeifere din )ubzona Hlişului Paleogen şi Wona %iocenă din %oldova:
l 6 @eamăna& ( 6 @ropile lui Waharache& 6 0hilii-*est& + 6 (aşbuga& 8 6 (aşbuga-)ud& > 6 0hilii-+st& A 6 0ilioaia-*est: 6 Wemeş& 6 %oineştl-*est& 6 'eorda& 6 0omăneşti& ( B 9rşi"a& ) 6 Hoaie6(azlău6%odirzău6Piatra-0răpată6%oineşti& + 6 *ăsieşti- *est& 6 ărmGneşti& = 6 Hrumoasa& G 6 )olon"61ture-%oineşti64raş& M8 6 *ăşiesti-+st& F 6 (azlăul %are& ( B %ihoc& ( 6 0ucuie"i& (( 6 ofteni"a& () 6 )lGnic ăi& (+ 6 Fineasa& ( 6 Păcuri"a& (= 6 0erdac-*est& (G 6 0erdac-0entru& ( 6 'epşa& (F 6 0erdac-+st& ) 6 'arga& ) 6 oftana& (( 6 )lănic: )) 6 Hierăstrău& )+ 6 @helin"a& 8 6 0!mpeni-*est& )= 6 0!mpeni& A 6 (escani& ) 6 0aşin& )F 6 0!mpuri.
121
'liniamentul I @eamăna.
8tructura 4eam#na #fig. A$ este o cută-solz, foarte compartimentată. 1nele sonde amplasate pe unitatea medio-marginală traversează miocenul cu sare, apoi oligocenul, după care intră !n eocenul unită"ii externe. Wăcămintele de petrol s!nt cantonate !n eocen, gresia de OliLa, complexul )upraNliLa şi orizontul de tranzi"ie. 'liniamentul II 0helin"a 'liniamentul III @ropile lui Waharache 6 0hilii *est-(aşbuga. 8tructura Chilii$>est este un anticlinal foarte compartimentat, care, de-a lungul unui accident tectonic longitudinal, !ncalecă cuta (oporu. 9cumulările de petrol s!nt !n gresia de 'ucăceşti, !n gresiile intercalate !n orizontul marnelor albe bituminoase, !n gresia de OliLa şi !n orizontul de tranzi"ie #fig. A$. 8tructura Ta"buga pare a fi legată de cute solzi suprapuse cu o tectonică foarte complicată şi care !ncalecă oligocenul de la 0ilioaia-*est şi oligocenul de la Wemeş. )!nt zăcăminte de petrol !n gresia de OliLa şi !n orizontul de tranzi"ie #fig. A7$.
N
'ig. A. )ec"iune geologică prin structura @eamăna.
122
'ig. G+. )ec"iune geologică prin structura (asbuga
9liniamentul J*: 0hilii6(oporu60ilioaia-*est6oftăni"a6)lănicăi. 9liniamentul *: Hruntea 0omanului6Wemeş6%oineşti-*est6'eorda60omăneşti. 8tructura :eme". easupra orizontului breciei tectonice s-a pus !n eviden"ă un solz care corespunde cutei solz faliate 0ilioaia +st şi sub orizontul brecciei tectonice s-a pus !n eviden"ă un alt solz faliat care cores punde structurii Wemeş. Wăcăminte de petrol s!nt !n gresia de OliLa şi orizontul de tranzi"ie #fig. A8$. 9liniamentul *J: 9rşi"a6Hoaie6(azlău6%od!rzău6%oineşti6*ăsieşti-*est 6 ărmăneşti 6 Fineasa. 8tructura Ar"i5a este o cută asimetrică, cu flancul estic foarte com partimentat, iar flancul vestic !ncălecat, de-a lungul brecciei, de structura 0hillii. )e exploatează gresia de OliLa, complexul )upraNliLa şi orizontul de tranzi"ie, !n care s!nt zăcăminte de petrol #fig. A>$. 8tructura Tazl#u este legată de o cută solz, faliată, deversată spre est şi se exploatează, ca şi la %oineşti, gresia de 'ucăceşti, gresiile din orizontul menilitclor inferioare, al marnelor albe bituminoase, gresia de OliLa, complexul )upraNliLa şi orizontul de tranzi"ie #v. fig. A8$. 8tructura 3oine"ti, de asemenea, este legată de o cută solz deversată de la vest la est, iar acumularea de la %oineşti-4raş, de o cută anticlinală faliată, cu flancul vestic scufundat #fig. AA$. 'a %oineşti s!nt zăcăminte de petrol !n gresia de 'ucăceşti, gresia de OliLa, gresia de tranzi"ie şi sarma"ian. 8tructura ;#rm#ne"ti. Peste eocenul de (arcău, faliat şi flancat de stratele de Plopu, gresia de 'ucăceşti, marnele albe bituminoase, disodilele inferioare si gresia de OliLa, urmează discordant sarma"ianul #fig. AE$. )!nt zăcăminte de petrol !n sarma"ian, eocen şi gresia de OliLa. 8tructura -ineasa este o cută solz, slab deversată spre est cu zăcăminte de petrol !n orizontul de tranzi"ie #fig. A$. 9liniamentul *JJ: Hrumoasa6)olon"61ture6Piatra 0răpată6%oineşti-4raş 6 *ăsieşti-+st 6 Păcuri"a 6 0erdac-*est 6 0erdac-0entru 6 'cpşa. 8tructura 'rumoasa este un anticlinal asimetric faliat, cu flancul estic mult mai scufundat. 4rizonturile OliLa şi )upraNliLa formează un singur complex din care se exploatează petrol, ca şi din orizontul de tranzi"ie #fig. E3$. 9liniamentul *JJJ: (azlăul %are. 8tructura Tazl#ul 3are se prezintă sub forma unui brachianticlinal larg, faliat pe ambele flancuri. Pe această structură s!nt zăcăminte de gaze !n toate complexele de pe intervalul stratigrafie care cuprinde gresia de 'ucăceşti, gresia de OliLa şi gresiile din orizonturile disociilelor superioare şi din orizontul de tranzi"ie #fig. E2$. 9liniamentul JV: %ihoc60ucuie"i. 8tructura 3ihoc este legată de o cută anticlinală cu flancul estic mult mai scufundat de-a lungul unui accident tectonic. Wăcăminte de petrol s!nt !n gresia de OliLa şi gaze !n orizontul de tranzi"ie #fig. E$. 9liniamentul V: 0erdac-+st. 9liniamentul VJ: 'arga6ofteana6)lănic6Hierăstrău. 8tructura 7arga se caracterizează printr-o serie de solzi deversa"i de la vest către est. Wăcămintele de petrol s!nt cantonate !n gresia de OliLa şi )upraNliLa #fig. E$.
124
12*
'ig. G=. )ec"iune geologică prin structura 9rşi"a.
127
'ig. G. )ec"iune geologică prin structura ărmăneşti.
Fig. 4. S'(@06', >'l>0( +/0 -)/6()6/, N0',-,.
Fig. 80. S'(@06' >'l>0( +/0 -)/6()6/, F/6<,-,.
'ig. . )ec"iune geo logi că prin stru ctur a (az (az lăul %a re. Fig. 82.
Secţiun e geologic ă prin structur a +ihoc#
'ig. ). )ec"iune geologică prin structura 'arga.
Fig. 84. Secţiune geologică prin structura ofteana#
1&1
'ig. . )ec"iune geologică prin structura )lănic.
ticli8tructura ;ofteana este o cută antic nală ală cu flanc lancuul vesti esticc foa foarte rte falia aliatt de falii alii transversale şi longitudinale şi care !ncalecă peste solzul ogata. Wăcămint inte de petrol sint !n intervalul stratigrafie care cuprind inde orizo izontul tul gresie siei de 'ucăceşti şti, orizo rizonntul tul gresie esieii de OliL OliLaa şi oriz orizon ontu tull de tranzi"ie #fig. E7$. 8tructura 8l#nic este o cută-solz, cu flancul esti stic !ncălecat de cel vestic tic, şi !n care n-au fost traversate toate orizontuturile olig ligocenului. Wăcăm ămiintele de petro trol s!nt cantonate !n orizontul de tranzi"ie #fig. E8$. 8tructura 'ier#str# tr#u este o cută anticlinală faliată pe ambele flancuri şi cu orizonturile oligocenului !ntr-o succesiune
'ig. =. )ec"iune geologică prin structura Hierăstrău.
2
apro aproap apee comp comple letă tă.. Wăcă Wăcămi mint ntee de petr petrol ol s!nt s!nt !n gres gresia ia de OliL OliLaa şi )upr )upraaNliLa liLa,, care are form formeează un sing ingur oriz orizon ontt şi !n orizo rizonntul tul de tra tranzi" nzi"ie ie #fig. E>$. )tru )truct ctur urii petr petrol olif ifer eree au fost fost desc descop oper erit itee şi !n bazi bazinu null post post-t -tec ecto toni nicc 0omă 0omăne neşt ştii unde unde,, pest pestee pale paleog ogen en,, form format at din din oriz orizon ontu tull gres gresie ieii de (arcău rcău,, !n baz bază, şi din oriz orizon ontu tull stra strate telo lorr de Plo Plopu, pu, la part parteea super uperio ioar arăă, ururmeaz me azăă olig oligoc ocen enul ul şi, şi, disc discor orda dant nt,, sarm sarma" a"ia ianu null şi meo"i eo"ian anul ul.. !n afar afarăă de eoce eocenn şi olig oligoc ocen en s!nt s!nt zăcă zăcămi mint ntee de petro petroll şi !n sarm sarma" a"ia iann pe stru struct ctur uril ile: e: %oineşti, 'eorda, 0omăneşti, Podeiu, ărmăneşti. 12.1.2.3. D0&0(6l)@0 &/,
in intre tre dific ificuultă" ltă"il ilee care care pot pot fi !nt! !nt!ln lnit itee !n fora foraju jull sond sondel eloor at!t t!t !n unitatea medio-marginală, medio-marginală, cit şi !n unitatea marginală se men"ionează: 6 pierderi de circula"ie la suprafa"ă, care au loc !n eocen şi oligocen cen c!nd c!nd aces aceste teaa s!nt s!nt form format atee din din gres gresii ii fisur fisurat ate. e. Pier Pierde deri rile le s!nt s!nt comb combăătute tute cu mater ateria iale le de bloc blocar aree şi cime ciment ntăr ării repe repeta tate te cu cime ciment nt uşor uşor,, după după care intervalul respectiv se !nchide prin tubarea unei coloane de ancoraj& 6 str!ngeri şi dăr!mări de găuri de sondă !n eocen şi senonian, !n drep dreptu tull zone zonelo lorr argi argilo loas asee #de #de mu mult ltee ori ori brec brecifi ifiat ate$ e$,, prec precum um şi cont contam amin inări ări ale ale flui fluidu dulu luii de fora forajj cu calc calcit it.. 9cest cestee difi dificu cult ltă" ă"ii pot pot fi !nlă !nlătu tura rate te prin prin mări mă rire reaa dens densit ită" ă"ii ii flui fluidu dulu luii de fora forajj şi prin prin trat tratam amen ente te pent pentru ru anih anihil ilar area ea ionului de calciu& . 6 pierderi de fluid de foraj !n gresia de (arcău #(aşbuga, 0hilii-*est$ sau viituri de apă dulce #@eamăna-Ford$& 6 dăr!mări şi ocniri ale pere"ilor găurii de sondă, pe unele structuri, la trav traver ersa sare reaa mioc miocen enui uiui ui cu sare sare.. Hlui Hluide dele le de fora forajj se mine minera rali lize zeaz azăă proprovoc! voc!nd nd difi dificu cult ltă" ă"ii !n form forma" a"iu iuni nile le geol geolog ogic icee ce urme urmeaz azăă a fi trav traver ersa sate te #str #str!n !nge geri ri de gaur gaură, ă, prin prinde deri ri de garn garnit itur ură$ ă$.. !n gene genera ral, l, aces aceste te difi dificu culltă"i tă"i s!nt s!nt elim elimin inat atee prin prin !nch !nchid ider erea ea mioc miocen enui uiui ui cu sare sare cu o colo coloan anăă ininterm termed edia iară ră şi !nlo !nlocu cuire ireaa fluid fluidul ului ui de fora forajj mine minera rali liza zatt cu flui fluide de nemi nemino no-ralizate, după care se continuă forajul& 6 oligocenul provoacă dificultă"i la traversare, prin pierderi do fluid de fora forajj #mai #mai ales ales pe stru struct ctur uril ilee depl deplet etat ate$ e$ şi prin prin gaze gazeif ific icăr ării ale ale aces aces-tuia tuia,, !n zone zonele le cu gres gresii ii ale ale olig oligoc ocen enul ului ui exis există tă peri perico colu lull prin prinde deri riii gargarnitu nituri riii de fora forajj prin prin lipi lipire re,, atun atunci ci c!nd c!nd dens densit itat atea ea flui fluidu dulu luii de fora forajj dede păşeşte 2,8 Ng/dm . 0!nd 0!nd se inte interc rcep epte teaz azăă olig oligoc ocen enul ul !n zonă zonă inun inunda dată tă,, sub presiune, au loc viituri de apă sărată& 6 la traversarea eocenului, !n calcarele de oamna se produc dificult cultă" ă"ii !n timp timpul ul fora foraju julu lui, i, dato datori rită tă viit viitur uril ilor or de apă apă săra sărată tă,, gaze gazeifi ifică cării rii flui fluidu dulu luii de fora foraj, j, prec precum um şi even eventu tual alel elor or pier pierde deri ri ale ale flui fluidu dulu luii de foforaj. raj. Pent Pentru ru trave travers rsar area ea eoce eocenu nulu luii se util utiliz izea ează ză flui fluide de grel grele, e, cu dens densit itat atea ea p!nă la 2,E Ng/dm Ng/dm , !n func"ie de structură. e asem asemen enea ea,, una una din din dific dificul ultă tă"i "ile le de fora forajj care care se !nt! !nt!ln lneş eşto to,, !n spespecial cial,, !n zona zona fliş flişul ului ui,, este este acee aceeaa a nece necesi sită tă"ii "ii fora foraju julu luii dirij dirijat at,, impu impusă să de două cauze principale şi anume: 6 tendin"a normală de deviere a găurii de sondă, ca urmare a altern ternan an"e "eii ma mari ri a stra strate telo lorr şi a !ncl !nclin inăr ării ii mari ari a aces acesto tora ra,, ajun ajung! g!nd nd uneuneori ori p!nă p!nă la >36A >36A3; 3;.. (endin ndin"a "a de !ncl !nclin inar aree a aces acesto tora ra are are un pron pronun un"a "att caracter de direc"ie nord-est& 133
6 morfologia terenului fiind foarte complicată, este imposibil să se amplaseze loca"iile !n pozi"ii sud-vestice, fa"ă de pozi"ia de talpă, pentru a se fora pe tendin"a naturală de deviere. eoarece pozi"ia de talpă a sondelor este impusă de gabaritul de fund, majoritatea sondelor se forează dirijat cu turbina, cu restric"ii de apăsare, fapt care conduce la micşorarea vitezelor de foraj, respectiv la mărirea timpului de săpare a sondelor. 12.1.2.4. D0&0(6l)@0 ')/,(@0'
intre dificultă"ile ce pot fi !nt!lnite !n timpul extrac"iei se men"ionează: 6 ruperea prăjinilor de pompare datorită !nclinării mari a găurilor de sondă, cu schimbări de azimut #situa"ie !nt!lnită pe majoritatea structurilor$& 6 depuneri de nisip #Wemeş, %oineşti-4raş, ărmăneşti$& 6 blocarea stratelor după fisurare #@ropile lui Waharache, 0hilii-*est, Wemeş, %ihoc$& 6 punerea !n produc"ie a multor sonde se face greu, datorită blocării stratului productiv cu fluid de foraj. 12.1.2.5. P'/-+'()0' ' 0 (<0)'
Wcna de prim interes este @helin"a60omandau şi, de asemenea, prezintă interes zona 9său unde s-a descoperit şi pus !n exploatare recent un zăcăm!nt la ad!ncimea de 8 33 m, c!t şi investigarea !n continuare a paleogenului şi eventual a altor forma"iuni mai vechi din toată subzona externă. !n tabelul se dau structurile şi forma"iunile geologice productive din subzona externă a flişului din %oldova. 12.1.3. ZONA FLIŞULUI DIN MUNTENIA
e la *alea uzăului spre vest, cretacicul subzonei interne a flişului prezintă varia"ii de litofacies, el fiind caracterizat printr-o alternan"ă de marnocalcare, marne cenuşii, care !n mare parte s!nt !nlocuite de marne roşii, iar subzona externă a flişului se fragmentează !n două mari anticlinale ce formează Pintenul de 5omor!ciu, situat la interior, şi Pintenul de *ăleni, situat la exterior. 9ceşti pinteni se afundă sub cuvertura neogenă şi prin c!teva apari"ii sporadice mai pot fi urmări"i p!nă la vest de *alea !mbovi"ei. epozitele neogene pătrund şi !ntre aceste două anticlinale form!nd sinclinalul #cuveta$ de )lănic, la nord de Pintenul de 5omor!ciu, şi sinclinalul #cuveta$ de rajna, !ntre cei doi pinteni. e la *alea uzăului spre vest, din cele cinci unită"i stratigrafice separate de-a lungul 0arpa"ilor 4rientali di n %oldova, din eocen este !nt!lnită numai unitatea internă, a gresiei de (arcău, eu trei faciesuri: 6 faciesul de nord #faciesul de Motrile$, format dintr-o alternan"ă de marne albicioase cu gresii calcaroase şi calcare& 6 faciesul median #din Pintenul de 5omor!ciu$, format din bancuri groase de gresie de (arcău cu intercala"ii de argile negricioase şi marne cenuşii& 1&4
5abel!l 4
S)/6()6/0l' ?0 &/<,@060l' >'l>0(' +/6()0' 0 -6:, ')'/ , &l0?6l60 35 Ml38
6 faciesul de sud #din Pintenul de *ăleni$ format dintr-o alternan"ă de gresii, marne şi argile negricioase. 4ligocenul de la =*alea uzăului spre est este !nt!lnit sub două faciesuri şi anume: faciesul de Pucioasa, !n Pintenul de 5omor!ciu şi faciesul gresiei de OliLa, !n Pintenul de *ăleni. 4ligocenul din Pintenul de 5omor!ciu este format, de jos !n sus, din următoarele orizonturi: 6 orizontul menilitelor inferioare& 6 orizontul şisturilor disodilice inferioare& 6 orizontul stratelor de Pucioasa, cel mai dezvoltat, format dintr-o alternan"ă de marne, argile cenuşii şi gresii calcaroase grosiere #gresia de Husaru$ !n care s!nt şi intercala"ii de marne şi calcare sideritice& 6 orizontul stratelor de *ine"işu, format dintr-o alternan"ă de marne şi gresii calcaroase compacte& 6 orizontul menilitelor şi disodilelor superioare. 4ligocenul din Pintenul de *ăleni este format de jos !n sus din: 6 orizontul menilitelor inferioare& 6 orizontul şisturilor disodilice inferioare& 6 orizontul gresiei de OliLa inferioară #alternan"ă de gresii de OliLa şi şisturi disodilice cu marne argiloase de tip Pucioasa$& 6 orizontul gresiei de OliLa superioară #gresia de uştenari$, format din strate de gresie de OliLa, slab cimentată şi şisturi disodilice& 6 orizontul şisturilor menilitice superioare şi al diatomitelor, format din şisturi disodilice, diatomite şi intercala"ii de menilite. 0ondi"iile de formare a zăcămintelor de hidrocarburi s!nt: Pentru cretacic aceste condi"ii s!nt realizate de prezen"a rocilor-mamă, rezervor şi protectoare ca şi a unei capcane. ?oca-mamă este reprezentată prin şisturile argiloase negre. ?oca-rezervor este alcătută din gresii calcaroase şi calcare grezoase. ?oca-protectoare este reprezentată prin intercala"iile de marne cenuşii. Pentru eocenul din Pintenul de 5omor!ciu, prezent prin facies median, aceste condi"ii s!nt realizate de: 6 roca-mamă, reprezentată de argilele negricioase: 6 roca-rezervor, reprezentată prin gresia de (arcău& 6 roca-protectoare reprezentată prin toate intercala"iile de marne cenuşii. Pentru eocenul din Pintenul de *ăleni condi"iile de formarea zăcămintelor de hidrocarburi s!nt realizate de: 6 roca-mamă, prin argilele negricioase& 6 roca-rezervor, prin gresii& 6 roca protectoare, prin marne. Pentru oligocenul din Pintenul de 5omor!ciu: 6 roca-mamă este reprezentată prin şisturile menilitice şi disodilice superioare şi inferioare& 6 roca-rezervor este reprezentată prin gresia de Husaru& 6 roca-protectoare este reprezentată prin orizontul stratelor de *ine"işu şi prin marnele din stratele de Pucioasa. Pentru oligocenul din Pintenul de *ăleni: 6 rocile-mamă s!nt reprezentate prin şisturile menilitice şi disodilice inferioare şi superioare& 13!
'ig. G. )tructurile petro-gazeifere şi gazeifere din pintenul de 5omor!ciu, de *ăleni, 0uveta de rajna şi de la contactul zonei miopliocene cu Pintenul de *ăleni: 6 Jzvoarele& ( 6 Poseşti& 6 0ărbuneşti& + B )urani& 8 6 Predeal6)ărari&
> 6 4pări"i& A 6 0opăceni& B 0osminele& 6 uştenari& 6 *!rful răgănesei& , ( 6 *!rfuri-*işineşti& ) 6 *ulcana& + B )t!rmini.
6 rocile rezervor s!nt reprezentate prin gresia de OliLa inferioară şi superioară precum şi prin nisipurile şi gresiile lenticulare din stratele de Podul %orii& 6 rocile protectoare s!nt reprezentate prin marnele din stratele de Podul %orii şi prin orizontul de diatomite. )-au ob"inut unele rezultate de produc"ie de gaze şi petrol din c!teva structuri de dimensiuni mici #fig. EA$, at!t din eocenul Pintenului de 5omor!ciu, c!t şi din oligocenul Pintenului de *ăleni. e asemenea, s-au dovedit productive şi helve"ianul şi meo"ianul din cuvertura neogenă. !n afară de rezultatele ob"inute din zona celor doi pinteni, s-au ob"inut rezultate de produc"ie de petrol din meo"ian pe structura Poseşti, care este un monoclin faliat, format din pliocenul cuvetei de rajna #fig. EE$. )tructurile 0osminele )t!rmini, *!rfuri-*işineşti şi 0ătiaşu se prezintă sub forma unor
'ig. F. )ec"iune geologică prin
'ig. . )ec"iune geologică prin structura Poseşti.
structura 0osminele.
'ig. F. )ec"iune geologică prin structura Jzvoarele.
cute anticlinale faliate #fig. E$, iar structura Jzvoarele se prezintă ca un monclin #fig. 3$. !n tabelul 23 se dau structurile şi forma"iunile geologice productive din Pintenul de 5omor!ciu, 0uveta de rajna şi Pintenul de *ăleni. (abelul )tructurile şi forma"iunile geologice productive din Pintenul de 5omor!ciu, 0uveta de rajna şi Pintenul de *ăleni 0uveta de rajna
Pintenul de 5omor!ciu )tructura
Horma"iunea pro-
Jzvoa- 0ăre tiaşu
*Grfuri
)t!rmini
*ulcana
Poseşti
+ocen +ocen +ocen +ocen +ocen %eo"ian
\ #!nchisă$
\
\ 4ligocen \
Pintenul de *ăleni 0osminele
5elve"ian \ 4ligocen \
uştenari
%eo"ian \ 5elve"ian \ 4ligocen \
12.2. ZONA MIOCEN DIN MOLDOA 9ceastă zonă este situată !ntre zona flişului 0arpa"ilor 4rientali şi falia pericarpatică. Peste fundamentul acestei zone, format !n oligocen, urmează miocenul, iar de la *alea (rotuşului se adaugă şi pliocenul, re prezentat prin toate cele patru etaje şi av!nd, !n general, aceleaşi caractere litologice ca şi depozitele pliocene din Wona 0utelor iapire. !n tabelul 22 se prezintă profilul lito-stratigrafic sumar al depozitelor miocene din această zonă.
13
Tabelul Profilul lito-stratigrafic al depozitelor miocene din Wona %iocenG din %oldova +taj
)arma"ian
)ubetaj
0hersonian assarabian *olhinian
)curtă caracterizare din punct de vedere litologic
0alcare lumachelice. 0alcare colitice şi lumachelice cu intercala"ii de conglomerate şi gresii. %arne cu intercala"ii sau alternan"ă cu gresii cu trovan"i sau gresii colitice.
uglovian
%arne cu intercala"ii sub"iri de şisturi argiloase bituminoase& gresii slab consolidate şi nisipuri #stratele de 9ndreiaşu$.
(ortonian
4rizontul marnelor cu )pirialis. 4rizontul şisturilor cu radiolari. 4rizontul breciei sării. 4rizontul marnelor tufacee cu globigerine si al tufurilor !n care s!nt intercalate gresii calcaroase #gresii de ?ăchitaşu$.
5elve"ian
%arne cenuşii cu intercala"ii de gipsuri, tufuri dacitice şi uneori nisipuri sau strate sub"iri de gresii #stratele de 0!mpeni$. @resii şi nisipuri cu intercala"ii de marne roşii #stratele de (escani$.
urdigalian
0onglomerate de Pleşu şi de Pietricica, !n care predomină elemente de şisturi verzi de tip dobrogean, subordonat con"in!nd şi elemente de tip carpatic, arcoze, gnaise etc.
9cvitanian
%arne şi argile verzi, cu intercala"ii de gresii verzi calcaroase şi gipsuri. I
Hundamentul este format din oligocen, care se cunoaşte !n unele zone ca de exemplu: anticlinalui Pleşu, unde este prezent prin marnele albe bituminoase, anticlinalui Pietricica, unde apar menilitele, la 0iortea unde apare gresia de OliLa invadată de conglomerate cu elemente verzi. !ntre marginea externă a flişului #! n vest$ şi falia pericarpatică #!n est$, !n depozitele miocene au fost puse !n eviden"ă o serie de cute anticlinale faliate, brachianticlinale, monoclinale, separate de sinclinale largi. 12.2.1. CONDI'IILE DE !ORMARE A ZĂCĂMINTELOR DE IDROCARBURI
?ocile-mamă s!nt prezente prin şisturile menilitice gocen, intercala"iile pelitice din helve"ian, buglovian rile cu radiolari din tortonian. ?ocile-rezervor s!nt !nt!lnite !n oligocen #gresia "ian #nisipuri şi gresii 6 stratele de (escani$, !n gresii 6 stratele de 9ndreiaşu$ şi sarma"ian #nisipuri şi gresii$.
şi disodilice din olişi sarma"ian şi şistude OliLa$ !n helvebuglovian #nisipuri şi
1&$
'ig. F. )ec"iune geologică prin structura 0!mpeni.
?ocile protectoare s!nt formate de toate intercala"iile impermeabile din oligocen, helve"ian, buglovian şi sarma"ian. (ipul zăcămintelor: stratiforme, boltite, compartimentate, stratiforme ecranate tectonic şi stratigrafie. P!nă !n prezent au fost puse !n eviden"ă zăcăminte de hidrocarburi #!n oligocen, helve"ian, buglovian şi sarma"ian$ la nord de *alea (rotuşului, pe cutele anticlinale faliate 0!mpeni #fig. 2$ şi 0!m peni-*est, şi pe branchianticlinalul faliat (escani #fig. $, iar la sud de *alea (rotuşului, pe monoclinalul 0aşin şi pe cuta faliată 0!mpuri-*izantea. !n tabelul 2 se dau structurile şi forma"iunile geologice productive din zona miocenă din %oldova. 12.2 2. DI!ICULTĂ'I IN !ORA/
'ig. F(. )ec"iune geologică prin structura (escani.
14%
Jn helve"ian au loc str!ngeri şi dăr!mări de gaură, iar !n zonele depletate au loc pierderi de fluid de foraj. !n burdigalian au loc lipiri ale garniturii de foraj !n dreptul zonelor grezoase la densită"i ale fluidelor de foraj mai mari dec!t 2, Ng/dm şi din cauza forabilită"ii reduse ce are loc !n acest etaj se produce !mbătr!nirea găurii de sondă.
Tabelul ( Structurile şi formaţiunile geologice productive din ,ona +iocenă F.
Horma"iunea v productivă )tructura ^^^^
4ligocen
5elvetian
0!mpeni
\
0impeni-*est
\
(escani !aşin
\
uglovian
)arma& lan
\ \ \
!mpuri./i"antea
12.2.&. PERSPECTI+E DE NOI ZĂCĂMINTE
Prim interes prezintă de a fi investigate, !n continuare, depozitele miocene #helvetian, buglovian, sarma"ian$ !n perspectiva descoperirii de noi zăcăminte, c!t şi oligocenul.
12.3. ZONA CUTELOR DIAPIRE 9ceastă zonă, situată !n fa"a 0arpa"ilor 4rientali şi cunoscută şi sub numele de :ona 3iopliocen#, este cuprinsă !ntre *alea )lănicului de uzău şi *alea !mbovi"ei şi după datele ob"inute prin foraje, ea !ncalecă de-a lungul faliei pericarpatice Platforma %oesică, din fa"ă, datorită ac"iunii de sub!mpingere spre nord a acesteia. 9ceastă zonă se reazemă cu flancul nordic pe Wona Hlişului Paleogen şi cu flancul sudic pe Platforma %oesică. Jntre *alea )lănicului de uzău şi *alea 0ricovului )ărat, res pectiv !n partea de est a zonei miopliocene, s!nt cute-falii deversate spre sud sau chiar spre nord şi !n axul lor apar lame de sare sau diapire, dar numai !n zona de la vest de 0ricovul )ărat se !nt!lnesc cute diapire tipice. !n sens strict, Wona 0utelor iapire este cuprinsă !ntre *alea 0ricovul )ărat, !n est, *alea !mbovi"ei, !n vest, cei doi pinteni, de *ăleni şi 5omor!ciu, !n nord, şi falia pericarpatică, de pe direc"ia %izil, @ura Mu"ii, Ford-@ăieşti !n sud. iapirismul a fost denumit, explicat şi definit pentru prima dată !n "ara noastră de '. %razec #228$. 9ceastă zonă este umplută cu depozite miocene şi pliocene ce au ca substrat depozite paleogene #:ab. 2$. 0a urmare a sub!mpingerii Platformei %oesice sub Wona %io pliocenă, sondele din apropierea contactului Platformei %oesice cu Wona %:o-Pliocenă au !nt!lnit şi depozite mai vechi, mezozoice şi paleozoice, de platformă. 141
Tabelul ) #continuare$
Tabelul ) #continuare$ )eria, etaj
)curtă caracterizare din punct de vedere litologic
(ortonian
4rizontul marnelor cu 8piria$ lis. 4rizontul marnelor cu radiolari format din şisturi argiloase foioase de tipul şisturilor disodilice, cu intercala"ii marno-calcaroase, uneori silicifiate, !n care s!nt radiolari. 4rizontul
5elve"ian
%arne cenuşii micacee, nisi poase, cu intercala"ii sub"iri de marne roşii la partea superioară. %arne roşii micacee, nisipoase !n jumătatea inferioară. Jn afară de intercala"ii de nisi puri şi gresii cenuşii micacee, mai s!nt şi intercala"ii de gipsuri, tufuri dacitice şi, uneori, şisturi marnoase, foioase, cu aspect disodiliform şi şisturi calcaroase bituminoase.
urdigalian
9lternan"ă de gresii grosiere cenuşii şi roşii-cărămizii cu conglomerate. ine reprezentat la rebu #conglomeratele de rebu$ şi la )chiuleşti lingă *ălenii de %unte.
9cvitanian
%arne vine"ii, şisturi bituminoase foioase, cu aspect disodiliform, de culoare neagră, cu intercala"ii de gips şi calcare şistoase-bituminoase, aco perite uneori cu eflorecen"e de sulfa"i. )e !nt!lnesc manifesta"ii saline şi uneori chiar depozite de sare. #9cest etaj este, după unii geologi, considerat ca făc!nd parte din paleogen$.
144
4pera"ii
Tabelul ) #continuare$ )aria, etaj
4ligocen
+ocen
)curtă caracterizare din punct de vedere litologic
4bserva"ii
Jn acest etaj, de jos !n sus, s!nt !nt!lnite următoarele orizonturi: meni li te, şisturi disodilice, gresia de OliLa inferioară, stratele de Podul %orii, orizontul gresiei de OliLa superioară şi, la partea superioară, un orizont de menilite şi diatomite. 9lternan"ă de gresii şi marnă.
12.&.1. CONDI'IILE DE !ORMARE A ZĂCĂMINTELOR DE IDROCARBURI
ocile$mam# din Wona 0utelor iapire s!nt reprezentate prin şisturile menilitice şi disodilice oligocene, şisturile argiloase din stratele de Podul %orii, şisturile bituminoase cu aspect disodiliform din acvitanian, şisturile calcaroase bituminoase din helve"ian, şisturile cu radiolari din tortonion, şisturile calcaroase bituminoase din buglovian şi sarma"ian. e asemenea, s!nt considerate roci-mamă, pe unele structuri, rocile pelitice din meo"ian, pon"ian, dacian şi levantin. ocile rezervor s!nt de tip granulai, respectiv s!nt reprezentate prin nisipuri, nisipuri marnoase şi gresii. !n sarma"ianul structurii oldeşti s!nt roci rezervor şi microconglomeratele. ocile protectoare. ?ocile pelitice care au avut rolul de roci-mamă de hidrocarburi, după ce au !ndeplinit acest rol, s-au tasat şi au devenit roci protectoare. 9dmi"!ndu-se prezen"a rocilor generatoare de hidrocarburi !n toate etajele geologice !n care s!nt zăcăminte, respectiv admi"!ndu-se că petrolul este !n zăcăm!nt primar şi acesta s-a format !n urma migra"iei laterale a hidrocarburilor, nu este nici o legătură !ntre sare şi formarea zăcămintelor. )area fiind impermeabilă, nu s!nt argumente pentru a se considera că hidrocarburile au migrat pe verticală, pe l!ngă pere"ii sării, dintr-o forma"iune geologică mai veche !n una mai nouă, ca, de exem plu, din oligocen !n meo"ian sau dacian. 'egătura dintre zăcămintele de hidrocarburi şi diapirismul sării este de natură mecanică& s!mburii de sare au contribuit la formarea capcanelor fie prin formarea cutelor anticlinale, mai mult sau mai pu"in compartimentate, fie prin formarea ecranelor pe flancurile cutelor anticlinale străpunse de sare. Tipul z#c#mintelor. Wăcămintele din pliocen s!nt stratiforme boltite, compartimentate sau ecranate tectonic& zăcămintele din oligocen, helve"ian, buglovian şi sarma"ian s!nt de tip stratiform, ecranate stratigrafie. !n această zonă, !n urma prospec"iunilor geologice, geofizice şi !n special al rezultatelor ob"inute prin foraje, au fost puse !n eviden"ă o serie de structuri diapire dispuse linear, !n culise, care formează zone structurale ma jore, paralele cu lan"ul carpatic şi de care s!nt legate zone de acumulare pentru petrol şi gaze. 23 6 @eologia zăcămintelor de hidrocarburi
14*
'ig. F))tructurile petro-gazeifere şi gazeifere din Wona %iopliocena 2 6 0ărbuneşti& 6 )urani& ) B Predeal6)ărari: + 6 4păriIi: 8 60opăceni: > 6 0!mpina6?uncu: A 6 uştenari& E 6 *irful răgăne-sei& 60olibaşi& B 4cni"a& 6 *alea ?eşca: ( 6 @lodeni& ) B oireşti6Motinga: + 6 olani: 28 6 9postolaehe& = 6 Păcurett& G B %ăgurele& 2E 6 ]intea& F B ăieoi& ( 6 Hloreşti& ( 6 0ăiineşti& (( B )iliştea6%aTureni: () B Hilipeşti: (+ B %oreni& 8 6 @ura 4cni"ei& (= B ?ăzvad& (G 6 *ifor!"a& ( B 4chiuri& (F B (eiş& 3.6 ragomireşti: 2 răgăeşti #epresiunea @etică$& )( B 'udeşti #epresiunea @etică$: )) B Podenii *echi& 7 6 oldeşti: 8 6 9riceşti& > 6 %ărgineni& A 6 ucşani: ) 6 răteşti& )F B Muta )eacă #epresiunea @etică$& + B 0obia #epresiune @et1G$: + B 9rbGnaşi: +( B eciu: +) B P!e1: ++ B Plopeasa& 78 6 erea& += B ărbunccşti& 7A 6 @răjdana& + 6 )ărata %onteoru& +F B %alu ?oşu: 83 6 0eptura: 82 6 (ătaru: 8 6 0hi"orani& 8 6 *lădeni6%ftneşti& 87 6 razi& 8.r 6 %ărcrşti - @liebnain: r,9i B Hinfa: =iA 6 @ura Mu"ii #epresiune @eiie.Ii$ & 8E 6 ileiureşti $Pl,)&/<, M'-0(,%.
acă !n partea de nord a zonei, structurile s!nt complicate, cu s!mburi de sare şi, deseori, !n formă de cute diapire rev#rsate, in spre sud structurile au s!mburi de sare ieşi"i p!nă sub depozitele cuaternare, cute dia$ pire exagerate, pentru ca, mai spre sud, structurile să aibă o formă, !n general, domală, cu sarea rămasă sub nivelul meo"ianului sau ceva mai jo, cute diapire atenuate, iar la sud de acestea, respectiv !n spre platformă, sarea să fie situată la ad!ncimi mult mai mari dec!t la nivelul meo"ianului, cute diapire profunde sau criptodiapire . upă gradul de influen"ă a mişcărilor tangen"iale care au ac"ionat de la nord spre sud şi după ad!ncimea la care se găseşte sarea, cutele diapire au fost grupate pe patru aliniamente, ce formează, după cum s-a men"ionat, patru zone structurale majore, separate de sinclinale largi şi adinei #fig. $. 12.&.2. ALINIAMENTE STRUCTURALE (ZONE DE ACUMULARE)
Primul aliniament este format din structuri !n care sarea este la suprafa"ă #4cni"a$, din structuri de tipul cutelor-falii, cu depozitele miocene ale flancului nordic mai ridicate şi mai erodate, !ncălecate peste cele pliocene din flancul sudic, precum şi din structuri legate de monoclinale şi mai pu"in de cute aniclinale. 9cestui aliniament !i corespunde zona de acumulare a cutelor diapire revărsate şi cuprinde structurile: 9postolache, %ati"a, Podenii-Foi, Păcure"i, %ăgurele, ?uncu-)ud, 0!mpina, @ura-răgănesei, *!rful răgănesei, *!lcăneşti, )căioşi, 0olibaşi, 4cni"a, ?eşcaoiceşti-Mot!nga-@lodeni-9ninoasa. 8tructura P#cure5i #fig. 7$ este o cută anticlinală faliată cu zăcăminte de petrol !n meo"ian şi pon"ian, !n general !nsă, cu debite mici. 8tructura 3#gurele #fig. 8$ este un monoclin faliat, cu zăcăminte !n dacian, pon"ian şi meo"ian. Jn ultimii ani, rezultate mai bune de produc"ie s-au ob"inut !n sectorul %ălăieşti al acestei structuri #fig. >$. NNV
'ig. F+.
23
)ec"iune geologică prin structura Păcure"i.
SSF
'ig. F. )ec"iune geologică prin structura %ăgurele.
147
'ig. F=. )ec"iune geologică prin structura %ăgurele, sectorul %ălăieşti.
8tructura Cimpina #fig. A$ se prezintă sub forma unui monoclin faliat cu zăcăminte de petrol !n oligocen, helve"ian şi meo"ian. 8tructura 4ura ;r#g#nesei #fig. E$ este reprezentată tot printr-un monoclin faliat, foarte !nclinat, cu zăcăminte de petrol !n oligocen, helve"ian şi meo"ian. 8tructura >irjul ;r#g#nesei #fig. $ este tot un monoclin, !n al cărui meo"ian este cantonat un mic zăcăm!nt de petrol. 8tructura 8c#io"i #fig. 233$ este legată de o cută falie cu un zăcăm!nt de mică importan"ă !n meo"ian. 14
'ig. FG. )ec"iune geologică prin structura 0impina.
'ig. F. )ec"iune geologică prin structura @ura răgănesei.
'ig. . )ec"iune geologică prin structura )căioşi.
8tructura Coliba"i #fig. 232$ este un monoclin faliat cu zăcăminte de petrol !n meo"ianul flancului sudic şi !n meo"ianul flancului nordic, de mică ad!ncime. 8tructura Ocni5a #fig. 23$ este o structură tipică, legată de dispirismul revărsat. )area !n ridicare a adus la suprafa"ă depozite mioplocene !nt!lnite pe flancul de sud al structurii. 8tructura Aninoasa #fig. 23$ se prezintă ca o slabă boltire, pe fondul unui sinclinal prins !ntre cuta de la (eiş-*ifor!ta, la sud, şi cuta de la Mot!nga, la nord. !n meo"ian este cantonat un zăcăm!nt de petrol.
27
'ig. +. )ec"iune geologică prin structura ]intea #meo"ian$
'ig. . )ec"iune geologică prin structura ăicoi #meo"ian$.
0el de-al doilea aliniament, situat la sud de primul, este aliniamentul unde pe unele structuri sarea este sub cuaternar şi el corespunde zonei de acumulare a cutelor diapire exagerate. in această zonă de acumulare fac parte structurile: ]intea, ăicoi, Hloreşti, 0ălineşti, Hilipeşti-)iliştea ealului-Hilipeştii de Pădure, %oreni, @ura 4cni"ei, ?ăzvad, 4chiuri, (eiş-*ifor!ta, ragomireşti. 8tructurile intea$<#icoi #fig. 237623A$. Pe aceste structuri zăcăminte de petrol au fost puse !n eviden"ă !n meo"ian şi dacian. )arma"ianul s-a dovedit, de asemenea, productiv de petrol, pe o zonă mai restr!nsă, la ]intea. 8tructura 'lore"ti #fig. 23E$. Pe această structură s-a dovedit productiv numai meo"ianul !n care s!nt cantonate zăcăminte de petrol şi gaze pe flancul sudic. 8tructura 'ilipe"ti$8ili"tea ;ealului 6 'ilipe"tii de P#dure #fig. 23$. Jn sectorul Hilipeştii de Pădure s-au pus !n eviden"ă zăcăminte de petrol !n helve"ian, meo"ian şi dacian, iar !n sectorul Hilipeşti-)iliştea, numai in meo"ian. 8tructura 3oreni #fig. 223$. Pe această structură s!nt zăcăminte de petrol !n helve"ian, meo"ian, dacian şi levantin. 8tructura 4ura$Ocni5ei #fig. 222$, ca şi structurile ăicoi, %oreni, 4chiuri, este un alt exemplu de diapirism exagerat, cu zăcăminte de petrol cantonate !n aceleaşi etaje geologice ca şi la %oreni. 8tructura #zvad #fig. 22$ cuprinsă !ntre falia *alea %or"ii !n est, şi falia %ahalaua, !n vest, are zăcăminte de petrol !n meo"ian şi de mai mică importan"ă !n dacian. e asemenea, !n zonele de periclin s-a dovedit productiv de petrol şi helve"ianul.
1*1
Hig. 23>. )ec"iune geologică prin structura ăicoi #dacian$.
'ig. G. )ec"iune geologică prin structura ăicoi-*est #dacian$.
0m6
'ig. F. )ec"iune geologică prin structurile Hilipeşti-)ili^toa-Hilipeştii de Pădure.
'ig. . )ec"iune geologică prin structura %oreni. 'ig. . )ec"iune geologică prin structura Hloreşti.
1*2
'ig. . )ec"iune geologică prin structura @ura 4cni"ei.
(m i---------2
'ig. (. )ec"iune geologică prin structura ?ăz- 'ig. ). )ec"iune geologică prin vad. structura 4chiuri. 8tructura Ochiuri #fig. 22$ este o cută anticlinală străpunsă de sare, p!nă la suprafa"ă, cu zăcăminte de petrol !n helvetian, meo"ian, dacian şi levantin. 8tructura Tei"$>ifor6ta #v. fig. 23$, cuprinsă !ntre falia (eiş şi falia %ahalaua, este o cută anticlinală cu flancul nordic mai scufundat şi cel sudic dezvoltat şi compartimentat& zăcăminte de petrol s!nt cantonate !n helvetian şi meo"ian, iar de gaze, !n dacian. 9liniamentul al treilea, mai la sud, este aliniamentul pe care !n unele structuri sarea este sub nivelul meo"ianului şi el corespunde zonei de acumulare a cutelor diapire atenuate. in această zonă fac parte structurile: 9riceşti, %ărgineni, ucşani şi răteşti. 8tructura Arice"ti #fig. 227$ este un brahianticlinal faliat cu zăcăminte de petrol !n buglovian, de petrol şi gaze !n meo"ian şi de gaze !n dacian şi levantin.
1*&
'ig. +. )ec"iune geologică prin structura 9riceşti.
'ig. . )ec"iune geologică prin structura %ărgineni. 8tructura 3#rgineni #fig. 228$ este un anticlinal faliat, cu flancul sudic mai scufundat, cu zăcăminte de hidrocarburi cantonate !n buglovian #petrol$, !n meo"ian #petrol şi gaze$ şi !n dacian #gaze$. 8tructura $ este un brachianticlinal faliat, cu zăcăminte de petrol şi gaze !n meo"ian şi dacian. 8tructura
1*4
'ig. =. )ec"iune geologică prin structura ucşani.
C $ -r
Hip. 2A. )ec"iune geologică prin structura răteşti.
'ig. . )ec"iune geologică prin structura P!cle.
in această zonă, de la est la vest, fac parte structurile: 9rbănaşi, P!cle, eciu, erea, Plopeasa, ărbunceşti, @răjdana, )ărata %onteoru, (ătaru, %alu ?oşu, 0eptura-1rla"i, 0hi"orani, oldeşti, Podenii *echi, %ăneşti*lădeni, razi, @heboaia-Hinta-ilciureşti. 8tructura P6cle #fig. 22E$ este o cută anticlinală pe care, de-a lungul unei falii longitudinale, flancul estic !ncalecă peste cel vestic, cu zăcăminte de petrol şi gaze !n meo"ian. 8tructura
8Q 'ig. (. )ec"iune geologică prin structura @răjdana.
'ig. ((. )ec"iune geologică prin structura (ătaru.
8tructura 4r#jdana #fig. 22$ este o cută anticlinalG foarte compartimentată, cu zăcăminte de petrol şi gaze !n mco"ian şi de gaze, !n dacian. 8tructura T#taru #fig. 2$ este o cută faliată, cu zăcăminte de petrol in meo"ian, !n general, cu rezultate modeste, limitată la periclinul vestic al structurii. 8tructura 3alu$o"u #fig. 2$ reprezintă extinderea estică a structurii 0eptura1rla"i unde pon"ianul con"ine gaze şi petrol. 8tructura Ceptura$rla5i #fig. 27$ este un anticlinal asimetric, foarte compartimentat, cu zăcăminte de petrol şi gaze !n meo"ian. 8tructura Chi5orani #fig. 28$ reprezintă extinderea vestică a structurii 0eptura1rla"i cu zăcăminte de petrol şi gaze !n meo"ian.
'ig. (). )ec"iune geologică prin structura %alu ?oşu.
Hig. 27. )ec"iune geologică prin structura 1rla"i-0eptura.
1*6
'ig. (. )ec"iune geologică
prin
structura 0hi"orani.
'ig. (=. )ec"iune geologică prin structura oldeşti.
8tructura $ este o cută anticlinală faliată, cu flancul nordic mai căzut şi uşor !ncălecat de flancul sudic& zăcămintele s!nt cantonate !n sarma"ian şi meo"ian #petrol$ şi !n dacian şi levantin #gaze$. 8tructura Podenii >echi #fig. 2A$ are un stil tectonic asemănător cu al structurii oldeşti& !n meo"ian s!nt zăcăminte de petrol şi gaze, iar !n pon"ian, de gaze. 8tructura 'inta #fig. 2E$ se prezintă sub forma unei slabe boltiri cu zăcăminte de gaze !n dacian şi meo"ian. Horajul de mare ad!ncime executat la Hinta a !nt!lnit depozite de platformă, răm!n!nd cu talpa !n carbonifer. 8tructura 4heboaia #fig. 2$ prezintă acelaşi stil tectonic ca şi structura Hinta şi are zăcăminte de gaze !n dacian şi meo"ian. in cele prezentate rezultă că, !n Wona 0utelor iapire, !n afară de structuri legate de diapirismul sării, s!nt şi cute anticlinale faliate #Pă-cure"i, Hilipeşti, 9rbănaşi, erea, 0eptura-1rla"i, 0hi"orani, oldeşti, Podenii-*echi, %ărgineni, %ăneşti, *lădeni ş.a.$., monocline #0!mpina, @ura-răgănesei, *!rful răgănesei ş.a.$, cute-falii #9postolache, )cGioşj
'ig. (. )ec"iune geologică prin structura Podenii-*echi.
'ig. (. )ec"iune geologică prin structura Hinta.
1*7
'ig. (F. )ec"iune geologică prin structurile @heboaia-Hinta-ilciureşti.
ş.a.$. e asemenea, se !nt!lnesc slabe boltiri pe fondul unor sinclinale, cum este cazul structurilor @răjdana şi 9ninoasa, care se prezintă ca o slabă boltire !n cadrul unui sinclinal cuprins !ntre cuta (eiş-*ifor!ta !n sud şi cuta *alea ?oşca-oiceşti-Mot!nga, !n nord. 8tructura 3ati5a, de asemenea, se prezintă ca un sinclinal tectonizat, care se ridică şi se !ngustează de la vest la est. !n ceea ce priveşte repartizarea !n suprafa"ă a zăcămintelor de hidrocarburi se constată: pe aliniamentul de nord, al diapirismului revărsat #0!mpina, @ura răgănesei, 0olibaşi, @lodeni$ s!nt numai zăcăminte de petrol, pe aliniamentul diapirismului exagerat #]intea-ăicoi, %oreni, @ura-4cni"ei$ s!nt zăcăminte de petrol cu cap de gaze, iar pe al treilea aliniament, al diapirismului atenuat #9riceşti, %ărgineni, ucşani$ au fost puse !n eviden"ă zăcăminte de petrol de dimensiuni reduse şi cu cupole mari de gaze, precum şi strate cu gaze. Pe ultimul aliniament, al diapirismului profund, s-au pus !n eviden"ă, !n general, zăcăminte de gaze #%ăneşti, *lădeni, razi, Hrasin, Hinta, @heboaia$. !n partea de nord a Wonei %iopliocene, !n apropierea contactului acesteia cu Pintenul de *ăleni, mai este un aliniament de structuri care !n general, se caracterizează prin cute anticlinale faliate, ce au flancul sudic !nclinat şi !ncălecat şi au ca obiectiv principal de exploatare oligocenul Pintenului de *ăleni. 8tructura C#rbune"ti$8urani #fig. 23$ este la nivelul oligocenului o cută anticlinală faliată, deasupra căreia miopliocenul formează un sin-
'ig. ). )ec"iune geologică prin structura 0ărbuneşti-)ud-)urani.
1*
'ig. ). )ec"iune geologică prin structura Predeal-)ărari.
'ig. )(. )ec"iune geologică prin structura 0opăceni.
'ig. )). )ec"iune geologică prin structura 4pări"i.
'ig. )+. )ec"iune geologică prin structurile uştenari-?uncu.
clinal faliat şi flancat de sare. Wăcămintele s!nt cantonate !n oligoeen, helve"ian şi meo"ian. 8tructura Predeal$8#rari #fig. 22$ este o cută falie cu zăcăminte !n orizonturile OliLa superioară şi Podul %orii. 8tructura Cop#ceni #fig. 2$ este tot o cută falie cu zăcăminte !n oli-gocenul flancului nordic şi !n oligocenul şi meo"ian ui flancului sudic !ncălecat. 8tructura Op#ri5i #fig. 2$. Pe această cută anticlinală faliată s!nt zăcăminte !n orizonturile OliLa inferioară, Podul %orii şi OliLa superioară. 8tructura
!n levantin şi dacian, pe unele structuri, au loc pierderi ale fluidului de foraj !n partea superioară a acestor etaje. Pentru prevenirea şi remedierea acestor dificultă"i se utilizează un fluid de foraj uşor, cu filtrat redus, !n dreptul zonelor exploatabile. !n pon"ian au loc str!ngeri de gaură, tendin"e de manşonare sau prindere a garniturii de foraj. Pentru combaterea se utilizează, !n general, fluide de foraj tratate !n mod special, pentru evitarea umflării marnelor. (ot !n pon"ian, pe unele structuri, se men"ionează gazeificări ale fluidului de foraj şi se !nt!lnesc, ca de exemplu, pe structura %ăgurele, gra-dien"i mari de presiune şi temperatură. Pentru remedierea acestor dificultă"i se recomandă !ngreuierea fluidelor de foraj sau folosirea fluidelor tip
16%
*aria"iile dese de facies, !n special tendin"ele de marnizare !nt!lnite !n meo"ian, ca şi !nclinările mari ale stratelor, conduc la str!ngeri de gaură. atorită faptului că zăcămintele de "i"ei şi gaze din pliocen s!nt, !n general, !n faza de exploatare avansată, iar traversarea miooenului impune folosirea fluidelor de foraj grele, pe multe structuri pliocenul este !nchis cu o coloană intermediară. !n sarma"ian s-au !nt!lnit gradien"i de presiune diferi"i #ucşani$, frecvente manifestări de ape sărate şi gazeificări. +ste necesară folosirea fluidelor de foraj cu greutate specifică ridicată şi tratate pentru evitarea blocării stratelor productive. (ot !n sarma"ian au loc str!ngeri de gaură !n zonele de marnizare datorită varia"iilor de facies. !n tortonianul cu sare se produc str!ngeri de gaură, dăr!mări ale pere"ilor găurii de sondă şi contaminarea fluidului de foraj, ceea ce impune folosirea de fluide de foraj suprasaturate, cu greută"i specifice ridicate, eventual emulsie inversă. !n helve"ian se !nt!lnesc frecvente varia"ii ale gradientului de presiune şi temperatură şi se recomandă folosirea unor fluide de foraj cu greută"i specifice mari sau tratate !n vederea evitării blocării stratelor productive. atorită varia"iilor de facies #marnizărilor$, au loc str!ngeri de gaură şi tendin"e de prindere a garniturii de foraj. Pe unele structuri, tot !n helve"ian, se produc pierderi ale fluidelor de foraj. !n oligocen, la ad!ncimi mici şi medii, se produc str!ngeri de gaură !n func"ie de !nclinările stratelor şi se utilizează un fluid de foraj tratat, cu filtrat redus sau fluide de foraj tip emulsie inversă. 'a ad!ncimi mari apar dificultă"i datorită gradien"ilor mari de presiune şi de temperatură şi aceasta impune folosirea de fluide tip emulsie inversă, cu greută"i specifice mari. !n oligocen se mai !nt!lnesc şi manifestări de ape sărate, precum şi uşoare gazeificări. 12.&.4. DI!ICULTĂ'I N EXPLOATARE
Jn helve"ian şi dacian, !n zăcămintele depletate şi cu "i"ei asfaltos, exploatarea se face prin combustie sau injec"ie cu abur. !n cazul viiturilor de nisip şi a inundărilor premature, care duc la defectarea coloanei de exploatare, se aplică consolidări, se folosesc filtre de nisip, coloane de exploatare şli"uite. !n timpul exploatării, poate avea loc turtirea coloanelor !n dreptul pon"ianului şi pentru prevenirea acestor dificultă"i se indică folosirea unor coloane cu grosimi mari de perete, cimentate pe toată lungimea lor# !n pon"ianul productiv, poate avea loc blocarea stratelor productive, ceea ce impune executarea de acidizări, fisurări şi uneori reperforări. Pe unele structuri, !n meo"ian, apar dificultă"i legate de viituri de nisip ce pot fi prevenite prin consolidarea stratelor, folosirea de filtre sau de noi coloane de exploatare. !n cazul blocării stratelor se aplică acidizări sau se fac reperforări. )arma"ianul prezintă dificultă"i !n exploatare cauzate de permeabilită"i ridicate, con"inut mare de 030a şi inundări premature şi !n aceste ca"uri se aplică tratamente şi acidizări. 5elve"ianul cu !nclinări mari, cu viituri de nisip şi zone de marni"are obligă la tratamente şi acidizări !n vederea deblocării stratelor. 0 6 @eologia zăcămintelor de hidrocarburi
161
12.&.*. PERSPECTI+E DE NOI ZĂCĂMINTE
0u posibilită"i de a se descoperi noi zăcăminte de petrol este considerată de prim interes, pentru oligocen, zona %oron i-Piscuri ca şi extinderea ei spre est şi spre sud, pe cel de-al treilea aliniament structural din Wona 0utelor iapire. e asemenea, prezintă interes de a fi investigată, !n continuare, capacitatea petrogazeiferă a depozitelor miocene, pe o serie de structuri vechi. Jn tabelul 27 se dau structurile şi forma"iunile geologice productive din Wona 0utelor iapire, iar !n tabelul 28 structurile şi forma"iunile geologice productive de la contactul Wonei %iopliocene cu Pintenul de *ăleni. Tabelul 14 Structurile şi formaţiunile geologice productive din "ona cutelor diapire
Wona de acumulare de pe aliniamentul cutelor diapire revărsate
162
Tabelul + 9continuare! Wona
de acumulare de pe aliniamentul cutelor diapire exagerate
.-9
16&
Tabelul )tructurile şi forma"iunile geologice productive de la contactul Wonei %iopliocene cu Pintenul de *ăleni
12.4. DEPRESIUNEA GETICA epresiunea @etică este situată !n fa"a 0arpa"ilor %eridionali şi se !ntinde de la *alea !mbovi"ei p!nă la unăre, iar !n sud, p!nă la falia pericarpatică, de pe direc"ia @ura-Mutii 6 ibeşti 6 robeta-(urnu )e-verin şi depozitele geologice care umple această unitate, at!t cit se cunoaşte p!nă !n prezent, apar"in intervalului stratigrafie cretacic-pliocen #tab. 2>$. !n urma lucrărilor de prospec"iuni geofizice prin foraje au fost puse !n eviden"ă o serie de elemente structurale reprezentate prin cute anti-clinale care predomină #ca, de exemplu: (g. Kiu #Jaşi$, 9lunu, 0olibaşi, )tr!mba-?ogojelu, ustuchini, )ocu, ]icleni, !lteni, %erişani, ăbeni, Wătreni, 5urezani-Piscu )tejarului, Muta )eacă, )iliştea, 0ireşu$, prin brachianticlinale #ca, de exemplu: Holeşti, o"eşti, 0olibaşi, )ăpun ari, @rădiştea, ?omGneşti-?oşiile$, prin hemianticlinale #(ămăşeşti$ sau mo-noclinale #ca, de exemplu: ala, 0ăzăneşti$. )!nt şi unele elemente structurale deosebite, respectiv mai rar !nt!lnite şi dintre acestea se men"ionează structura obreşti ce se prezintă ca o slabă boltire pe fondul unui sinclinal care separă anticlinalul de la )u"a-)eacă-@l!mbocelul de brachianticlinalul o"eşti. )e !nt!lnesc şi cute diapire numai !n sud-estul depresiunii pe linia )lătioarele dar fără ca diapirismul să aibă un rol important !n tectonica structurilor din această depresiune. 12.4.1. CONDI'IILE DE !ORMARE A ACUMULĂRILOR DE IDROCARBURI
oci$mam#. Jntercala"iile pelitice din senonian, eocen, oligocen, bur-digalian, helve"ian, tortonian, sarma"ian şi meo"ian s!nt considerate roci-mamă. intre acestea rocimamă tipice, se men"ionează şisturile cu ra-diolari din tortonian şi şisturile argiloase bituminoase din sarma"ian. oci rezervor. !n forma"iunile geologice cunoscute p!nă !n prezent productive, rocile rezervor s!nt prezente prin gresii #eocen şi oligocen$, nisipuri grosiere şi microconglomerate #burdigalian$, nisipuri şi gresii
1!4
%rofilul lito-stratigrafic din epresiunea etieă
)istem sau serie
Y.:&en
%:: :e:i
)erie sau etaj
Tabelul =
)curtă caracterizare din punct de vedere litologic
'evantin
Pietrişuri, alternan"ă de argile vine"ii, nisipuri şi gresii, !n care uneori se !nt!lnesc şi intercala"ii de strate sub"iri de lignit.
acian
9lternan"ă de marne argiloase vine"ii, nisipuri şi gresii cu intercala"ii de strate de lignit.
Pon"ian
%arne vine"ii compacte, mai nisipoase la partea superioară a acestui etaj, unde s!nt, local, şi orizonturi de nisipuri dovedite productive #@alicea, 0olibasi, *ata$.
%eo"ian
%arne cenuşii nisipoase& marne vine"ii, nisipuri şi gresii friabile. Jn partea de est a depresiunii, meo-"ianul are o grosime de la c!"iva metri p!nă la c!teva zeci de metri, iar pe unele structuri lipseşte #o"eşti$. Jntre *alea 4ltului şi *alea Kiului are o grosime de circa 733 m şi prezintă mari varia"ii de litofacies.
)arma"ian
9lternan"ă de marne, nisipuri şi gresii şi, uneori, intercala"ii de argile foioase bituminoase. 1neori intercala"ii de conglomerate sau de calcare. Pe unele structuri a fost traversat pe grosimi de c!teva sute de metri.
(ortonian
6 6 6 6 6 6
5elve"ian
Fisipuri, nisipuri grosiere, gresii, gresii conglomeratice, conglomerate şi microconglomerate cu intercala"ii de marne şi argile cenuşii. (raversat pe grosimi de c!teva sute de metri pe unele structuri.
%arne cu )pirialis, j şisturi cu radiolari, # Jntre *alea 4ltului orizontul breciei sării, şi *alea 0ernei. tufuri dacitice& marne grezoase albăstrui, 2 'a vest de conglomerate şi gresii verzui. K *alea 4ltului.
urdigalian 9lternan"ă de gresii cu microconglomerate, nisipuri grosiere, marne şi argile.
\ %aleogen
:-,,,
9cvitanian
%arne roşcate gipsifere şi marne cenuşii nisipoase cu intercala"ii de gipsuri.
4ligocen
%arne de tip Pucioasa cu intercala"ii de şisturi diso-dilice, conglomerate şi gresii. 'a partea superioară, intercala"ii de nisipuri şi marno-calcare.
+ocen
@resii gălbui friabile !n alternan"e cu marne şi argile, gresii calcaroase şi calcare grezoase, conglomerate.
)enonian
0onglomerate mărunte, gresii cenuşii, marne şi argile cenuşii, local intercala"ii de calcare recifale.
16*
'ig. ). )tructurile pctro-gazoifcre şi gazeifere clin epresiunea @etică:
0 6 ala& ( 6 (ămăşeşti& 6 (!rgu Kiu #J aş i$ & + B )trlmba6?ogojelu& 8 6 0olibaşi& > 6 9lunu: A 6 *ilcele& 6 o"eşti& 6 iiteni& B ]icleni& 00 B )ocu& ( 6 ustuchini& ) B 0ăzăneşti: + 6 @rădiştea& B ăbeni& = bis 6 1rşi: = B )Gpunari& A 6 %erişani& B 0olibaşi& 2 6 obreşti& ( B răgăeşti: ( B ?omGneşti: (( B @alicea& () 6 5urezani& (+ B WGtreni& 8 6 0ocu6)lGtioarele& (= 6 0Glineşti64arja: ( B @l!mbocelu& ( 6 oga"i& (F B 'udeşti: ) bis 6 )trimbu& ) 6 răganu60ălina: ) 6 4teşti& )( B *ata& 6 'eordeni& )+ 6 0obia: 8 6 Mu"a-)eacG& > 6 ibeşti6ulbuceni: A 6 )i liştea 0ireşu& ) B @ura Mu"ii: )F 6 )pineni #Platforma %oesicG$ & + B 0oseşti& + 6 aiculeşti& +( B (utana.
conglomerate #helve"ian$, nisipuri şi gresii #tortonian$, nisipuri, nisipuri grosiere şi gresii #sarma"ian$ şi nisipuri şi gresii #meo"ian$. )e pot considera ca roci rezervor şi unele intercala"ii de calcare din senonian care !nsă la probele de produc"ie au dat, p!nă !n prezent, rezultate negative. oci protectoare. 9cestea s!nt prezente prin toate intercala"iile impermeabile din profilul lito-stratigrafic al depresiunii. Tipul z#c#mintelor. )!nt !nt!lnite zăcăminte stratiforme boltite compartimentate, ecranate tectonic, stratigrafie şi litologic, delimitate litologic şi zăcăminte de trecere #intermediare$, puse !n eviden"ă !n unele sec"iuni geologice. )tructurile descoperite p!nă !n prezent, cu zăcăminte de hidrocarburi, s!nt dispuse linear, linear !n culise, pe aliniamente de direc"ie est-vest şi formează zone de acumulare, dintre care unele prezintă ramifica"ii, care pot fi !nsă discutabile #fig. 28$. e la nord la sud se cunosc şase aliniamente structurale de care s!nt legate tot at!tea zone de acumulare şi pentru fiecare aliniament se prezintă una sau mai multe sec"iuni geologice. 12.4.2. ALINIAMENTE STRUCTURALE (ZONE DE ACUMULARE)
12.4.2.1. Al00,<')6l B,l, # T<?'?)0 # T/>6 J06 $l,?0%
8tructura T6rgu Jiu #Jaşi$ este o cută anticlinală faliată #fig. 2>$ cu !nclinări mici !n pliocen şi mai mari !n sarma"ian, helve"ian şi oligocen. !n helve"ian forajele traversează o succesiune de conglomerate, care !n zona de boltă este mai groasă, după care urmează o serie grezoasă !n care, subordonat, s!nt nisipuri. !n helve"ian şi sarma"ian s!nt zăcăminte de petrol. 1!!
167
12.4.2.2. Al00,<')6l S)/<:, # R>'l6 # Cl0:,?0 # Al66 # Fl'?)0 -+/' l('l' # B@'?)0 (6 /,<0&0(,@0, '-)0(, Bl)'0 # "0(l'0 # S(6 # B6-)6(900 -+/' C'?)0
8tructura Coliba"i #fig. 2A$ este un anticlinal compartimentat de o serie de falii şi !n a cărui boltă p!nă la limita dacian/pon"ian se schi"ează un mic sinclinal. !n helve"ian sondele traversează un orizont nisipos după care urmează un orizont de conglomerate. Pe această structură, helve"ianul şi sarma"ianul s!nt productive de gaze şi petrol, iar meo"ianul este productiv de gaze. 8tructura Alunu este tot o cută anticlinală #fig. 2E$, pe care sondele au traversat depozite ce apar"in pliocenului, sarma"ianului şi helve"ianu-lui. !n helve"ianul roşu #inferior$ se !nt!lnesc două orizonturi de conglomerate, respectiv orizontul conglomeratelor superioare #5v. J*$ şi orizontul conglomeratelor inferioare #5v. *J$, separate de orizonturi nisipoase şi marno-nisipoase. 5elve"ianul s-a dovedit productiv de gaze şi petrol, iar meo"ianul numai de gaze. 8tructura >6lcele #fig. 2 şi 273$ este o cută anticlinală la nivelul depozitelor paleogene deasupra cărora urmează depozite helve"iene, torto-niene şi pliocene ce iau toate, forma dată de oligocen, form!nd !nsă un mic sinclinal ce flanchează cuta de paleogen, şi pun!nd !n eviden"ă paleo-relieful postoligocen, generat de existen"a unei văi, la timpul respectiv. 4ligocenul produce petrol, iar helve"ianul produce petrol şi gaze. 8tructura
'ig. )G. )ec"iune geologică prin structura 0olibaşi.
Om$R
'ig. ). )ec"iune geologică prin structura 9lunu.
'J. SFD )ec"iune geologică prin structura *!lcole.
'ig. +. )ec"iune geologică prin structura *!lcele-+st.
sinclinal ce maschează, !n ad!ncime, bolta din sarma"ian şi helve"ian. Pe aceste structuri s-au s-au dov dovedi editt produc productiv tivee de petrol petrol sarma sarma"ian "ianul ul şi helvehelve-"ian "ianul ul şi de gaze gaze şi petrol petrol,, meo"ianul. 8tructura
17%
'ig. +. )ec"iune geologică prin structura !lteni.
I
'ig. +(. )ec"iune geologică prin structura ]icleni.
'ig. +). )ec"iune geologică prin structura ustuchini.
Om
'ig. ++. )ec"iune geologică prin structura 1rşi.
8tructura <#beni #fig. 278$. !n helve"ianul de pe această cută anticlinală faliată, care reprezintă obiectivul principal de exploatare, au fost separate trei orizonturi: orizontul inferior care este !n general grezos şi subordonat microconglomc-ratic, cu intercala"ii de marne roşii, orizontul superior, gre-zos-nisipos cu intercala"ii de marne cenuşii şi trecerea de la orizontul inferior la cel superior se face gradat litologic, zonă ce corespunde şi caracterizează orizontul intermediar, !n helve"ianul intermediar şi !n cel inferior s!nt zăcăminte de petrol, iar !n helve"ianul superior de gaze. 8tructura 8#punari #fig. 27>$ se 0 100m prezintă sub forma unui brachianticlinal, la nivelul oli- 'ig. +. )ec"iune geologică prin structura ăbeni. gocenului, care-i flancat de hel-ve"ian, deasupra căruia urmează cuvertura de pliocen, din care lipseşte meo"ianul. 4ligocenul este productiv de gaze şi petrol, iar eocenul, de petrol. 8tructura 3eri"ani$;r#ganu #fig. 27A$ este o cută anticlinală puternic compartimentată de falii, care !n general s!nt aproape verticale. atorită varia"iei mari de litofacies a helve"ianului, separarea acestuia pe complexe este destul de greu de făcut. !n oligocen şi helve"ian s!nt zăcăminte de petrol.
17*
Hig. 27>. )ec"iune geologică prin structura )ăpunari.
'ig. +. )ec"iune geologică prin structura %erişani-răganu.
'ig. +. )ec"iune geologică prin structura răgăcşti.
'ig. +F. )ec"iune geologică prin structura @alicea-+st.
8tructura ;r#g#e"ti #fig. 27E$ este situată la limita dintre Wona %io-pliocenă şi epreziunea @etică. !n unele lucrări este considerată ca făc!nd parte din Wona %iopliocenă şi reprezintă, după unele interpretări, un mo-noclin faliat, după alte interpretări, un sinclinal faliat ce are tendin"a de ridicare spre nord. Pe această structură meo"ianul este productiv de petrol şi gaze. 8tructura 4alicea #fig. 27$. !n zona @alicea-+st, pon"ianul este depus direct peste sarma"ian şi helve"ian şi este productiv de gaze pon"ianul şi helve"ianul. 12.4.2.3. Al00,<')6l K6/',0 # Z)/'0 # Sl)0,/'l' #Cl0'?)0 8 O,/, 8 Gl<:('l6 8 B>,@0 # L6'?)0
8tructura :#treni #fig. 283$ este un brachianticlinal compartimentat de falii longitudinale şi transversale !ntr-o serie de blocuri tectonice, cu zăcăminte de gaze !n meo"ian şi sarma"ian. :ona Cocu #fig. 282$ face parte din anticlinoriul )lătioarele-@oleşti@l!mbocelu-)tr!mbu, sectorul )lătioarele. Pe flancul nordic produce helve"ianul care prezintă zone de marnizări, iar pe flancul sudic produc meo"ianul, sarma"ianul şi helve"ianul.
'ig. . )ec"iune geologică prin structura 0ocu. 2 6 @eologia zăcămintelor de hidrocarburi
1
'ig. (. )ec"iune geologică prin structura )lătioarele.
'ig. ). )ec"iune geologică prin structura 0ă-lineşti4arja.
8tructura 8l#tioarele #fig. 28$ este un anticlinal faliat !n a cărui zonă axială apare la suprafa"ă un masiv de sare. )ub pliocen, reprezentat prin levantin, dacian şi pon"ian, meo"ianul lipsind, datorită efilării, urmează eocenul !n facies de Motrile, flancat de oligocen, !n facies de Pucioasa şi acesta flancat şi el de depozite miocene. Wăcămintele de petrol s!nt cantonate !n helve"ian, sarma"ian şi meo"ian.
'ig. +. )ec"iune geologică prin structura @l!mbocelu.
17
77
SS9
'ig. . )ec"iune geologică prin structura )tr!mbu.
:ona C#line"ti$Oarja #fig. 28$ reprezintă flancul sudic al anticlinoriului de pe direc"ia Piteşti-@oleşti şi se prezintă ca un monoclin faliat cu zăcăminte !n meo"ian #gaze şi petrol$ şi !n helve"ian #petrol$. )tructura @l!mbocelu #fig. 287$. %eo"ianul acestei cute anticlinale !n zona de apex şi pe flancul nordic are o grosime de c!"iva metri, el fiind format numai dintr-un strat de nisip cu grosimea de circa A m, pentru ca pe flancul sudic să ajungă la o grosime de circa A3 m şi numărul stratelor nisipoase să crească. !n helve"ian, care prezintă zone de marnizare, s!nt zăcăminte de petrol. :ona 8tr6mbu #fig. 288$ este un detaliu al anticlinoriului de pe direc"ia )lătioarele-@l!mbocelu-oga"i cu zăcăminte de petrol !n helve"ian. 12.4.2.4. Al00,<')6l D/>,6 # C,l0, # O)'?)0 # ,), #L'/'0 8 C:0, # Ş6@,#S',(
8tructura Ote"ti$Poboru #fig. 28>$ este o cută anticlinală slab boltită şi pu"in compartimentată, cu zăcăminte de petrol !n meo"ian. 8tructura >ata #fig. 28A$. !n zona de apex a acestei structuri care este un brachianticlinal faliat, helve"ianul suportă meo"ianul, iar pe flancuri se interpune sarma"ianul şi tortonianul. !n meo"ian, care formează obiec-
'ig. =. )ec"iune geologică prin structura 4teşti-Poboru.
17$
'ig. G. )ec"iune geologică prin structura *ata.
tivul de exploatare şi care se !ngroaşă pe flancuri ajung!nd la o grosime de circa 23 m, s-au identificat complexe nisipoase separate !ntre ele de intercala"ii marnoase şi numerotate din bază de la la >. 0omplexele ( la 8 se interpun, !n general, !ntre şi = pe flancul sudic şi pe pericline şi, de regulă, se efilează !n spre apex, iar !n unele blocuri nu s!nt identificate. in punct de vedere al produc"iei aceste complexe se caracterizează prin: complexele şi ( au petrol şi cap de gaze, complexul ) are numai petrol, cu excep"ia unui singur bloc unde are şi cap de gaze, iar complexele şi = con"in gaze libere. )!nt !nsă şi blocuri tectonice unde complexele , şi = au petrol şi cap de gaze, complexele ( şi ) se efilează, iar complexul + nu se identifică, iar !ntr-un bloc tectonic, complexele , şi = s!nt numai cu gaze, iar celelalte complexe nu s!nt identificate. 8tructura Cobia #fig. 28E$. Pe acest anticlinal faliat de pe direc"ia 'eor-deni0obia-Mu"a )eaca s-au dovedit productive de petrol helve"ianul, sar-ma"ianul şi meo"ianul.
'ig. . )ec"iune geologică prin structura 0o-bia)ud.
1%
12.4.2.5. Al00,<')6l B0:'?)0 # B6l:6('0 8 S0l0?)', #C0/'?6 8 G6/, Ş6@00 8tructura 8ili"tea$Clre"u #fig. 28$, situată aproape de limita dintre epresiunea @etică şi platformă, este o cută anticlinală foarte slab boltită cu zăcăminte de petrol şi gaze !n meo"ian. 8tructura 4ura u5ii #fig. 2>3$ este un brachianticlinal faliat, situat la vest de r!ul !mbovi"a şi considerată de unii geologi ca făc!nd parte din Wona %iopliocenă dar fără să fie aduse argumente !n sprijinul acestei !ncadrări. +a se situează pe marginea de sud a depresiunii şi sub depozitele miocene urmează depozite ale cretacicului superior din platformă. Pe această structură, !n meo"ian, s!nt zăcăminte de gaze. e dată recentă, au mai fost descoperite zăcăminte pe structura ră-ganu-0ălina, !n partea de sud a depresiunii, !n apropiere de falia peri-carpatică, !n doggerul din platformă #gaze şi condensat$. e asemenea au fost puse !n eviden"ă la 0oseşti, gaze !n eocen, la aiculeşti petrol şi gaze !n helve"ian şi petrol !n helve"ian, la (utana.
'ig. F. )ec"iune geologică prin structura )iliştea-0ireşu.
Fig. =. )ec"iune geologică prin structura @ura Mu"ii.
11
12.4.3. DI!ICULTĂ'I IN !ORA/
Pe unele structuri din epresiunea @etică s!nt !nt!lnite următoarele dificultă"i: 6 pierderi ale fluidelor din foraj şi viituri de apă !n levantin şi dacian #!lteni, ]icleni$& 6 dăr!mări de gaură !n dacian #*!lcele, %erişani$& 6 formarea de găuri cheie şi str!ngeri de gaură !n pon"ian #]icleni$& 6 eventuale manifestări de gaze !n meo"ian şi sarma"ian #0olibaşi, !lteni, ]icleni, (!rgu-Kiu$, !n sarma"ian şi helve"ian #ustuchini$& 6 pierderi ale fluidelor de foraj şi str!ngeri de gaură !n helve"ian #]icleni, !lteni$, manifestări de gaze, ape sărate şi dăr!mări de gaură !n helve"ian #(g. Kiu, ]icleni, *!lcele, %erişani$& 6 str!ngeri de gaură !n helve"ian #ustuchini$& 6 exfolierea argilelor şi str!ngeri de gaură !n oligocen #*!lcele$. Pentru pre!nt!mpinarea dificultă"ilor men"ionate se recomandă folosirea unor fluide de foraj adecvate, uneori aceste dificultă"i fiind evitate prin tubarea zonelor respective. 12.4.4. DI!ICULTĂ'I IN EXPLOATARE
intre aceste dificultă"i se men"ionează: viituri de nisip !n helve"ian, sarma"ian, meo"ian #de exemplu pe structurile !lteni, ]icleni$. Pentru remedierea acestor dificultă"i se aplică consolidări cu nisip #pentru meo"ian şi sarma"ian$ sau filtre mecanice #pentru helve"ian$. !n intervalele mari productive de gaze sau "i"ei, din cauza imperfec"iunii cimentărilor primare ale coloanelor de exploatare, apar presiuni !n spatele coloanelor de exploatare #ustuchini, ]icleni$. 12.4.5. PERSPECTIE DE NOI ZĂCĂMINTE
Wona de prim interes este 0ălina-răganu-Palei, pentru zăcămintele din jurasicul Platformei %oesice. e asemenea, prezintă interes, structurile din aliniamentul de nord al depresiunii, pentru investigarea !n continuare a capacită"ii petro-gazeifere a miocenului şi paleogenului. !n tabelul 2A se dau structurile şi forma"iunile geologice productive din epresiunea @etică. Tabelul G
)tructurile şi forma"iunile geologice productive din epresiunea @etică J. 9liniamentul ala6(ămăşeşti6(!rgu Kiu #Jaşi$ )tructura Horma"iunea geologică productivă
12
ala (ortonian U\
(ămăşeşti %eo"ian
.U.
(!rgu-Kiu #laşi$ )arma"ian 5elve"ian
(abelul A 9continuare! JJ. 9liniamentul )tr!mbu6?ogojelu60olibaşi69lunu6Holeşti spre S!lcele6o"eşti cu ramifica"ia vestică !lteni6 ]icleni6)ocu6 ustuchini spre 0ăzăneşti
JJJ. 9liniamentul @rădiştea61rşi6ăbeni6)ăpunari6%erişani60olibaşi6obreşti6răgăeşti cu ramifica"ia ?omGneşti6@alicoa
Tabelul G 9continuare!
i
J*. 9liniamentul 5urezani6Wătreni60ocu6)lătioarele60ălineşti 4arja6@l!mbooelu6oga"i6)tr!mbu6'udeşti >. 9liniamentul răganu60ălina64teşti Poboru6*ata6'eordeni60obia6Mu"a6)eacă
*J. 9liniamentul ibeşti6ulbuceni6)iliştea60ireşu6@ura Mu"ii
1&. BAZINUL PANONIAN 9cest bazin intramuntos reprezintă, pe teritoriul "ării noastre, partea de est a marelui azin Panonian ce ocupă aproape !ntreaga suprafa"ă a ?.P. 1ngaria şi partea de nord a ?.).H. Jugoslavia. Pe teritoriul "ării noastre se !ntinde p!nă la 0arpa"ii %eridionali ai anatului şi %un"ii 9puseni. Peste fundamentul cristalin, care reprezintă un relief de eroziune ce coboară !n trepte de la est la vest, form!nd o serie de creste !ngropate, urmează depozite sedimentare, care nu s!nt aceleaşi pe toată !ntinderea bazinului de pe teritoriul "ării noastre şi legat de aceasta s-au separat trei mari zone: 6 zona de sud, unde peste fundamentul cristalin străpuns local de mase eruptive urmează depozite de v!rstă miocenă şi pliocenă. Jzolat, sub depozitele miocene, au fost !nt!lnite şi depozite ce apar"in cretacicu-lui superior şi eocenului& 6 zona centrală, delimitată de ridicarea cristalinului Jcland-)alonta şi de prelungirea spre vest a %un"ilor Plopiş, unde fundamentul cristalin este acoperit sporadic de depozite ce apar"in permianului şi mezozoicului, miocenului #tortonian, sarma"ian$ şi pliocenului& 6 zona de nord, situată la nord de prelungirea %un"ilor Plopiş, unde peste depozitele cretacice şi paleogene urmează depozite miocene şi plio.-cene. Prin foraje s-au ob"inut informa"ii asupra litologiei şi stratigrafiei depozitelor sedimentare şi asupra fundamentului cristalin #"ab^-i-E$r Tabelul 18 %rofilul lito-stratigrafic din 0a"inul %anonian
+ră, serie
4bserva"iuni, metri-grosime
)erie, etaj
0uaternar
233 m pe structura Hoeni. 2 AE36 3A3 m pe structura @iulvaz şi (ere-mia& A336 2 333 m pe structura Pietrişuri .şi nisipuri cu %oravi"a& 236 3E3 stratifica"ie !ncrucişată, m pe structura )ocodor nian supe- cu intercala"ii de marne. 6 0hişineu-0riş& AE36 Fisipuri cu intercala"ii de 2E3 m la erna& 2733 argile, marne şi strate de 62833 m la )atu lignit. %are& E36273 m la Walău. epozite aluvionare
Pliocen #Panonian$
'evantin Panoacian rior
Pliocen #Panonian$
Pon"ian Panonian inferior %eo"ian
9lternan"ă de argile, marne şi nisipuri cenuşii, uneori con-glomeratice. %arne şi nisipuri grosiere.
1*
Tabelul 9continuare! +ră, serie
4bserva"iuni, metri-grosime
)erie, etaj
)arma"ian
9lternan"e de nisipuri, !nt!lnit prin foraje la gresii, marne şi u-neori )andra, 0herestur, microconglo-merate. orş, %ădăraş etc. 9re o grosime ce variază de la 36>83 m.
(ortonianul
0irca >33 m grosime, :ona de nord% alternan"e de marne, gresii şi !nt!lnit prin foraje la nisipuri, uneori calcare cu %ădăraş, 9bră-mu", orş, 0iocaia, )ăcuieni 7itho$thamnium. etc. :ona de sud% conglomerate, marne şi nisipuri. !nt!lnit prin foraje la 0alacea, )atchinez, Mandra, 0herestur etc.
5elve"ian urdigalian
9lternan"ă de gresii, !nt!lnit prin foraje la microconglomerate, marne %ădăraş, %oravi"a şi argile de culoare etc. 9re o grosime roşie. de circa 83 m.
Paleogen
+ocen
:ona de nord% alternan"ă de gresii, marne şi argile. :ona de sud% brecii calcaroase, conglomerate, gresii grosiere şi argile.
0retacic
0retacicul superior
9re o grosime de circa :ona de nord% gresii calcaroase, marne, cu 33 m şi ar reprezenta intercala"ii de gresii senonianul cenuşii, sub"iri. ezvoltat sub formă de petice. :ona de sud% argile cenuşii, gresii şi !n bază conglomerate.
0retacicul inferior
:ona de nord% alternan"ă de gresii glauconitice, şisturi argiloase negre, con-, glomerate şi calcare cu orbitoline #ap"ian superior 6 albin$. :ona central#% calcare recifale #barremian$
%iocen
Kurasic
16
0alcare cenuşii-negricioase, compacte: calcare dolomitice.
!nt!lnit prin foraje la Fisipeni, Pişcolt pe 2 333 m grosime. 33 m grosime.
!nt!lnit prin foraje la Pişcolt, 9brămu", 0hişlaz. 33 m grosime, !nt!lnite la iharea, orş etc.
Jnt!lnite prin foraje la )!ntandrei, (oboliu etc.
+ră, serie
(riasic
)erie, etaj
4bserva"iuni, metri-grosime
:ona de nord% conglomerate ce stau direct Jnt!lnite prin foraje la pe cristalin #structura %inai ravu$. (oboliu, orş etc. :ona central#% conglomerate #!n bază$, gresii, argile şi şisturi argiloase cu dia-claze de anhidrit şi gips, care suportă dolomite şi calcare, par"ial bituminoase
Hundamentul cristalin este format din filite, cuar"ite, micaşisturi cloritoase, şisturi sericito-cloritoase amfi-bolice, gnaise, precum şi din roci eruptive ca: grani"e, granodiorite, diorite, diabaze, melafire.
Jnt!lnit prin foraje la )andra, )atchinez, *ariaş, 0iocaia etc.
'ig. =. )tructurile petro-gazeifere şi gazeifere din azinul Panonian: 6 )!nmartin& ( B 0alacea& 6 )atchinez& + 6 Mandra& 8 6 *ariaş& > 6 (omnatec& A 6 (eremia %are& 6 0herestur-)ud& F 6 0herestur& 6 0herestur-Ford& B Pordeanu& ( 6 (urnu& ) B )!ntana& + B orş& 28 6 %ihai ravu& = B 0iocaia& G 6 )!niob& B )u-placu de arcău& F 6 )ăcuieni& ( B 9brămu"& ( B 0urtuiuşeni& (( 6 Pişcolt& 6 %oftinu %are& (+ B %ădăraş& ( 6 0ărei& (= 6 *iişoara& (G 6 iled& ( 6 Fădlac& ( F B )alonta& ) 6 9lioş& ) 6 )ar-văzel& )( 6 )!npetru @erman& 6 Pecica& )+ B umbrăvi"a& 8 6 Meitin.
17
Jn urma prospec"iunilor geofizice, au fost puse !n eviden"ă, prin foraje o serie de structuri #fig. 2>2$ legate de:
6 cute anticlinale faliate: 9brămut, 0iocaia #fig. 2>$, 0urtuiuşeni #fig. 2>$& 6 de domuri: )!nmartin, )ecuieni, Pişcol" #fig. 2>7$& 6 de monocline: )uplacu de arcău #fig. 2>8$& 'ig. =). )ec"iune geologică prin struc-
tura 0urtuiuşeni.
'ig. =+. )ec"iune geologică prin struc-
tura Pişcol".
'ig. =(. )ec"iune geologică prin structura 0iocaia.
'ig. =. )ec"iune geologică prin structura )uplacu de arcău.
6 de ridicări majore: structura (urnu #care reprezintă o ridicare majoră separată de două sinclinalo !n trei boltiri$ sau ridicarea majoră (eremia-0herestur, formată din patru boltiri: #(eremia, 0herestur-)ud, 0herestur şi 0herestur Ford$&
6 de blocuri tectonice #%oftinu, 'ig. ==. )ec"iune geologică prin structura *ariaş. orş$& 6 de zone de boltiri: 0alacea)atchinez, )andra şi *ariaş #fig. 2>>$, ultima fiind o apofiză care se desprinde din bolta anticlinală 0alacea& 6 de pericline: (eremia #care de fapt este periclinul de nord al ridicării %oNrin din ?.).H. Jugoslavia$.
13.1. CONDI"IILE DE FORMARE A ZĂCĂMINTELOR DE KIDROCARBURI oci$mama s!nt considerate calcarele bituminoase, marnele şi argilele de culoare !nchisă din triasic, şisturile marno-argiloase din cretacic, argilele şi marnele de culoare !nchisă din tortonian, sarma"ian şi pliocen inferior. oci rezervor. Wonele alterate ale fundamentului cristalin #Mandra, )atchinez, *ariaş, (urnu, 0herestur, Pordeanu, 0iocaia$, conglomeratele şi gresiile din helve"ian şi tortonian #0alacea, Mandra, )atchinez, *ariaş, 0herestur, 9brămu", orş$, pietrişurile, gresiile şi nisipurile din pliocenul #panonianul$ inferior #0alacea, )atchinez, (urnu, (eremia, )uplacu de arcău$. oci protectoare. (oate intercala"iile impermeabile din coloana lito-stratigrafică. Tipul z#c#mintelor. Wăcămintele s!nt stratiforme de boltă, stratiforme ecranate tectonic, stratigrafie sau litologic, delimitate litologic sau de tip masiv, ultimul ca !n cazul zăcămintelor din fundamentul alterat, care de cele mai multe ori formează aceeaşi unitate din punct de vedere hidrodi-namic cu miocenul sau pliocenul din cuvertura sedimentară. Wăcămintele de hidrocarburi descoperite p!nă !n prezent s!nt cantonate !n zonele alterate ale fundamentului, !n tortonian, sarma"ian, miocen şi pliocenul #panonianul$ inferior, iar pentru unele structuri se men"ionează ca obiect de exploatare miocenul datorită faptului că există o continuitate de sedimentare !ntre tortonian şi sarma"ian şi deliminarea acestor două etaje geologice este greu de făcut. Pe unele structuri, at!t !n fundament, c!t şi !n pliocen, s-au găsit acumulări de 03 , care are origine internă şi care se exploatează odată cu gazele. 9d!ncimea sondelor din azinul Panonian variază de la E3 la 283 m #)uplacu de arcău$, p!nă la peste 333 m.
1
1
%$Tabelul F
)tructurile şi forma"iunile geologice productive din azinul Panonian
13.2. DIFICULTĂ"I IN FORAJ !n timpul forajului pe unele structuri, au loc pierderi de circula"ie, mai frecvente !n fundamentul cristalin fracturat, sau gazeificări ale fluidului de foraj. 'a cercetarea sondelor care exploateză fundamentul şi panonianul inferior s-a constatat, pe unele structuri, o creştere a temperaturii, care poate să ajungă p!nă la 273;0, după un timp de !nchidere a sondei de 7 h.
13.3. PERSPECTIE DE NOI ZĂCĂMINTE Wonele de prim interes s!nt la 0iumeghiu, *est %ihai ravu, Meitin-Fădlac, Pecica, (urnu-+st legate de capacitatea petro-gazeiferă a depozitelor pliocene, miocene şi a fundamentului cristalin alterat. e asemenea, prezintă interes de a fi investigate şi depozitele paleogene şi me-zozoice. !n tabelul 2 se dau structurile şi forma"iunile geologice productive din azinul Panonian.
14. BAZINUL MARAMUREŞULUI 9cest bazin, considerat ca o ramifica"ie a azinului Panonian, este situat !ntre zona cristalino-mezozoică a 0arpa"ilor 4rientali şi lan"ul eruptiv @ut!i-4aş. +l este delimitat la sud de lan"ul %un"ilor ?odnei şi 'ăpuşului, iar la nord-est de lan"ul %un"ilor %aramureşului. Peste fundamentul cristalin urmează seria depozitelor sedimentare ce apar"in jurasicului, cretacicului, paleogenului şi neogenului. in punct de vedere tectonic, azinul %aramureşului este foarte compartimentat de o serie de falii !n mai multe blocuri tectonice. Prin prospec"iuni geologice şi foraje de cercetare geologică s-au ob"inut informa"ii at!t !n ceea ce priveşte strati-grafia, cit şi tectonica #tab. 3$.
!n acest bazin au fost identificate serie de cute anticlinate !ntre *alea şeului şi *alea otizei, !n general de rec"ia +-*, foarte compartimentate falii transversale care, !n general, deplasează axul cutelor spre sud din epresiunea %aramureş.
o *idi de
1$1
Tabelul (
1$2 Profilul lito-stratigrafic din azinul %aramureşului
Tabelul (. 9continuare! )erie
)erie, etaj
0retacic
)enonian
%arne roşii, cenuşii şi verzui.
0enomanian
@resii, conglomerate.
Kurasicul superior
0alcare.
Kurasic
)curtă caracterizare din punct de vedere litologic
4bserva"iuni, grosime #m$
Hundamentul cristalin compartimentat !n blocuri tectonice ridicate şi scufundate.
14.1. CONDI"IILE DE FORMARE A ZĂCĂMINTELOR DE KIDROCARBURI Jnteresează din acest punct de vedere oligocenul !n care este cuprinsă at!t roca rezervor c!t şi roca mamă. oca$mam# este reprezentată prin şisturile menilitice, disodilice, marnele şi argilele bituminoase din seria bituminoasă inferioară şi superioară. oca rezervor. P!nă !n prezent, !n acest bazin, s-a dovedit productiv numai oligocenul, roca-rezervor fiind gresia de 88 m. 1lterior, sondele forate pe această structură #fig. 2>E$ au atins ad!ncimi de peste 2 E33 m.
4
activitate de explorare mai sus"inută a avut loc după anul 283, dar rezultatele de produc"ie ob"inute au fost slabe, datorită permeabilită"ii foarte mici a gresiei de or şa, cape formează singurul obiectiv de ex ploatare din acest bazin. !n afară de struc tura )ăcel mai s!nt cunoscute şi structurile pig )ălişte, ragomireşti, Jeud. prin structura )ăcel.
13
14.2. DIFICULTĂ"I IN FORAJ !n timpul forajului se !nt!lnesc dificultă"i !n argilele tectonizate din seria de *alea 0arelor care, uneori, prind garnitura de foraj.
14.3. DIFICULTĂ"I IN EHPLOATARE 9ceste dificultă"i se datoresc permeabilită"ii foarte mici a gresiei de orşa, ceea ce a impus executarea unor opera"ii de acidizări şi fisurări hidraulice.
14.4. PERSPECTIE DE NOI ZĂCĂMINTE Perspective de a se descoperi noi zăcăminte s!nt legate de investigarea, !n continuare, a oligocenului, precum şi cunoaşterea capacită"ii petro-ga-zeifere a celorlalte depozite sedimentare.
15. BAZINUL TRANSILANIEI azinul (ransilvaniei este un bazin intramuntos, !ncadrat de 0arpa"ii 4rientali, 0arpa"ii %eridionali, %un"ii 9puseni, %un"ii 'ăpuşului şi ?odnei. Peste fundamentul cristalin al bazinului, care formează o serie de zone ridicate şi scufundate, urmează discordant şi discontinuu depozite permotriasice, jurasice, cretacice, paleogene şi miocene inferioare, după care !n continuare urmează depozite ce apar"in tortonianului, buglovia-nului, sarma"ianului şi panonianului #pliocenului$. !n zonele scufundate, grosimea sedimentarului este de peste > 333 m, !n timp ce pe zonele ridicate grosimea lui nu atinge 33 m. !n tabelul 2 este dat profilul lito-stratigrafic al depozitelor sedimentare din azinul (ransilvaniei. !n ceea ce priveşte tectonica bazinului aceasta este diferită şi de la exteriorul la interiorul bazinului se deosebesc trei zone: 6 zona externă formată din strate neogene care se reazemă pe cadrul muntos al bazinului şi !nclină uşor către interiorul bazinului. 9ceste strate se prezintă, !n ansamblu, ca o bordură necutată sau slab cutată ce a fost pusă !n eviden"ă !n păr"ile de sud, de vest şi de nord ale bazinului& 6 zona cutelor diapire care se situează la interiorul primei zone, formată din cute diapire, dispuse pe direc"ia 4cna %ureşului 6 4cna )ibiului 6 %ercheaşa 6 'ueta 6 Praid 6 )ovata 6 eclean 6 ej.
14
Tabelul 21
%rofilul lito-stratigrafic din 0a"inul 1ransilvaniei )curtă caracterizare din punct de vedere litologic
4bserva"ii, grosimea #m$
Pliocen #Panonian$
9lternan"ă de marne şi nisipuri cu rare şi sub"iri intercala"ii de tufuri andezi-dice şi mai rar de calcare dolomitice şi uneori de conglomerate. Jn bază, !ntr-un pachet de marne şis-toase este intercalat tuful de azna.
9re o grosime de circa >33633 m. upă continuitatea de sedimentare dintre depozitele sarma-"iene şi panoniene, ca şi după prezen"a unei microfaune meo-"iene deasupra tufului de azna se poate considera că s!nt depozite meo"iene şi !n continuare şi depozite pon"iene, identificate faunistic.
)arma"ian
:ona cu Elphidium crespi$nae% marne, marne nisipoase cu intercala"ii de nisipuri şi strate sub"iri de calcare. 9lternan"ă de marne, nisipuri şi tufuri dacitice, marne cenuşii şi nisipuri cu intercala"ii de calcare dolomitice la partea superioară şi de tufuri, la partea inferioară. Tuful de 8Urm#"el% marne nisipoase cu intercala"ii de nisipuri. Tuful de rca% nisipuri, marne cenuşii compacte, nisipuri cu intercala"ii de marnă şi marnă nisipoasă, !n bază, tuful de @hiriş.
9re o grosime de circa 2 2>3 m. @rosimea maximă circa 2 833 m !n regiunea )ighişoara6ălăuşeri. Jn regiunea de nord, sud şi sud-est, !n sarma"ian, se men"ionează local şi conglomerate, iar !n regiunea 0ojocna 6(urda69iud şi 4cnişoara6laj, gresii dure. 'imita superioară a sarma"ianului a fost fixată la nivelul zonei cu Elphidium crespinae, !n locul tufului de azna care este cu circa 83633 m deasupra acestei zone.
uglovian
Tuful de 4hiri"% alternan"ă de nisipuri şi marne nisipoase cu intercala"ii de marne compacte, tufuri dacitice şi sporadic de gresii curbicorticale. 'a 73 m sub tuful de @hiriş este tuful de 5ădGreni, un reper seismic şi electric regional. (uful de orşa6(urda6 Jclod.
9re o grosime de circa A33 m. @rosimea maximă circa 2 33 m !n regiunea %ica6)!ngeorgiu de Pădure. Jn regiunea de nord-vest cuprinde şi concre"iuni gre-zoase, iar !n regiunea 4cnişoara6laj, cuprinde şi concre"iuni calcaroase foarte dure.
)erie, etaj
(ortonian
Fisipuri şi marne nisipoase cu 8pirialis. Misturi argiloase brune-negricioase cu radiolari.
0irca 33 m grosime. 0irca 23 m grosime. (ortonianul a fost !nt!lnit prin foraje
ine dezvoltat pe bordura de vest, tortonianul este reprezentat prin-tr-un facies litoral detritic, caracterizat prin pietrişuri şi con-
1$6
Tabelul (V 9continuare!
(abelul ( 9continuare!
1$7
Tabelul ( 9continuare! )erie, etaj
)curtă caracterizare din punct de vedere litologic
4bserva"ii, grosime #m$
Paleocen
9rgile vărgate #seria inferioară$ Jn nord-vestul şi nordul bazinului, !n şi soluri lateritice. regiunea Kibou, seria argilelor vărgate are o grosime de peste 2A33 m şi este formată dintr-un orizont roşu de circa 2 333 m grosime, un orizont de calcare de apă dulce de circa 733 m grosime, iar la partea superioară este un orizont vărgat gros tot de 733 m. Jn regiunea 0luj-Fapoca, seria argilelor vărgate are o grosime de circa 283 m.
0retacic
0retacic superior
%arne şi argile cenuşii, negricioase, gresii, conglomerate&
Prin foraje a fost !nt!lnit la u-neşti, Puini, 9lămor, Hilitelnic, precum şi pe alte domuri, pe o grosime de circa 233 m.
0retacic inferior
0alcare cu orbitoline& %arne negricioase şi cenuşii, argile brune cu intercala"ii de conglomerate şi gresii #se consideră că această succesiune apar"ine barre-mianului-ap"ianului$. 0onglomerate şi marne negricioase compacte.
!nt!lnit prin foraje la @r!nari, Gnd, 9lămor. 'a 9lămor cre-tacicul calcaros apar"ine albianu-lui şi a fost !nt!lnit pe o grosime de circa 783 m.
Kurasic
0alcare gălbui, compacte
nt!lnit !n forajul de la Gnd.
(riasic
9lternan"ă de marne roşii, argile cenuşii şi verzui cu diabaze& 0alcare şi şisturi argiloase.
!nt!lnit prin forajul de la Jbăneşti, !ntre >>3 şi EE8 m ad!ncime. 'a 9gnita6 @hijeasa este format din conglomerate roşcate, marnocalcare, calcare şi dolomite.
Permian
Misturi cloritoase limonitizate şi conglomerate cu elemente de şisturi cristaline
nt!lnit prin forajul de la Jbăneşti la ad!ncimea de EE8 m.
Hundamentul cristalin este format din şisturi cloritoase, sericitoase, cuar"ite, mica-şisturi.
1$
!nt!lnit prin foraje la )tănceni, aia, en"id, @r!nari, )ic, 9iud, !rja, Pogăceaua, @urghiu, 'u-jerdiu.
6 zona centrală, formată din domuri #H!nt!nele, )ărmăşel, Mincai, 1lieş, 'uduş, elenii, 0etatea de altă, Păingeni, (g. %ureş, Fadeş, 0opşa %ică şi altele$, anticlinale #eudiu, +nciu, @rebeniş, 0ucerdea şi altele$ şi brachianticlinale #Wăul de 0!mpie, )!nger, umbrăvioara şi altele$. +lementele structurale din zona centrală s!nt rezultatul ac"iunii sării din tortonian. !n general, stratele acestor forme structurale, !nconjurate din toate păr"ile de sinclinale, au !nclinări mici #26;$. e exemplu, pe domul Puini, !nclinările s!nt de 26 7;, pe domul )ărmăşel de 2; I6>;, pe domul 'uduş de 67;, pe domul Mincai de 76 A;, pe domul Păingeni de 86>;, pe domul 0hedia de 6;. )e cunosc şi cazuri c!nd !nclinările stratelor au valori mai mari şi variabile. 9stfel, pe brachianticlinalul )!nger, !nclinările au valori !ntre E şi 78;, iar pe domul 0etatea de altă se !nt!lnesc !nclinări de 2; 3I68;, dar uneori şi de A628;. Pe domul uneşti-0ri" se !nt!lnesc valori de 762A;, iar !n ad!ncime de 286;. !n afară de forme structurale simetrice s!nt şi forme structurale asimetrice ce au un flanc mai !nclinat #Mincai, Wăul de 0!mpie şi altele$. P!nă !n prezent se cunoaşte cu certitudine, că numai anticlinalul ?uşi, ale cărui strate au !nclinări de 23673;, este faliat, celelalte forme structurale de care s!nt legate zăcăminte de gaze nu prezintă accidente tectonice.
15.1. CONDI"IILE DE FORMARE A ZĂCĂMINTELOR DE GAZE 9ceste condi"ii s!nt legate de prezen"a rocilor-mamă, rocilor rezervor, rocilor protectoare şi a capcanelor. ocile$mam#. 9cestea s!nt reprezentate prin argilele şi marnele din tortonian, buglovian, sarma"ian şi panonian şi !n special prin şisturile cu radiolari #tortonian$. e asemenea, trebuie luate !n considerare şi şisturile bituminoase ale stratelor de Jleanda %are #oligocen$. ocile rezervor s!nt reprezentate de nisipurile, nisipurile marnoase, marnele nisipoase şi gresiile din tortonian, buglovian, sarma"ian şi local şi din panonian. ar !n afară de acestea, calitatea de roci rezervor a mai fost pusă !n eviden"ă, prin probe de produc"ie, şi pentru alte etaje geologice şi anume: !n burdigalian şi helve"ian #microconglomerate, nisipuri şi gresii$, !n oligocen #nisipuri şi gresii$ şi !n eocen #gresii, nisipuri şi calcare$ deşi au avut rezultate negative. ocile protectoare% toate intercala"iile impermeabile care separă şi protejează complexele şi stratele purtătoare de gaze. !n forma"iuni mai vechi, !n care se cunosc roci rezervor, dar care p!nă acum au dat apă sărată la probele de produc"ie s!nt, de asemenea, roci protectoare. 9stfel, !n baza tortonianului este sarea şi stiva de strate argiloase, !n miocenul inferior intercala"iile de marne şi argile care se mai !nt!lnesc şi !n oligocen şi eocen, unde pot fi luate !n considera"ie şi bancurile de gips, !n ceea ce priveşte această calitate. 2
Tipul z#c#mintelor. !n afară de zăcăminte stratifor-me boltite se !nt!lnesc şi zăcăminte stratiforme ecranate litologic, delimitate litologic şi zăcăminte combinate #zăcăminte stratiforme boltite cu trecere spre zăcăminte masive$ foarte rar ecranate stratigrafie #0orunca-Ford !n buglovian 'ig. =F. )ec"iune geologică prin azinul superior$ şi tectonic #Y$ pe domul Jernu". )tructurile gazeifere din (ransilvaniei. azinul (ransilvaniei #fig. 2>$, !n func"ie de gradul de eroziune al panonianului şi al forma"iunii cu gaze au fost !mpăr"ite !n trei grupuri pe care le prezentăm !n cele ce urmează. upă unii autori, după acelaşi criteriu structurile gazeifere au fost !mpăr"ite !n cinci grupuri.
15.2. GRUPURILE DE STRUCTURI GAZEIFERE 4rupul de nord cuprinde structuri gazeifere de mare altitudine şi eroziune care, !n general, au axa orientată pe direc"ia F*-)+. 0a exemplu de structuri gazeifere din acest grup se men"ionează: eudiu, +nciu, Puini, uza, )trugureni, H!nt!nele, Wăul de 0!mpie #fig. 2A3$, )!nger, ogata de %ureş, )!nmartin, ozed şi altele. in cauza eroziunii din seria gazeiferă a structurilor din acest grup lipsesc 83362 333 m. 4rupul central, de medie altitudine şi eroziune din care, din seria gazeiferă lipsesc 233683 m, cuprinde structuri ce au axa orientată, aproximativ, pe direc"ia +-* #0etatea de altă, azna$.
'ig. G. )ec"iune geologică prin structura Wău-Măulia.
2
4rupul sud$estic, de mică altitudine şi eroziune, unde seria ga-zeiferă are un !nveliş de pano-nian pe alocuri par"ial erodat #+r-nei, 0orunca, Hilitelnic şi altele$
!n partea de sud şi de est a cuvetei, structurile au, !n general, axa orientată pe direc"ia F6) şi prezintă, unele dintre ele, dezar-monii intraforma"ionale, care au determinat o deplasare a axului structurilor, de la verticală, cu ad!ncimea. upă o nouă concep"ie #. 'ig. G. )ec"iune geologică prin structura umbrăvioara. Prodan$ structurile gazeifere s!nt dispuse pe aliniamente lineare, lineare !n culise, unele aliniamente prezent!nd, probabil, ramifica"ii. ezarmoniile intraforma"ionale, in partea de est a bazinului se !nt!lnesc !n special la limitele dintre etajele geologice ce apar"in forma"iunii cu gaze. acă !n grupul de nord dezar-monii vizibile se cunosc numai pe patru structuri #Puini, Mincai, ogata de %ureş şi *aidei$, !n grupul central, numai pe domul azna, !n schimb !n grupul sud-estic, se !nt!lnesc pe nouă structuri #umbrăvioara, fig. 2A2$, Hilitelnic, Fadeş, 0opşa %ică, Foul )ăsesc, Hirtuşu, )!ngeorgiu de Pădure #fig. 2A$, @hineşti-(rei )ate, @ălă"eni$. Pe domul ogata de %ureş #fig. 2A$ axa se deplasează la orizonturile inferioare, de la vest către est. 'a Hilitelnic care !n sarma"ian este un brachianticlinal de direc"ie +F+-*)*, cu două culmina"ii, !n buglovian şi tortonian se configurează trei culmina"ii, datorită dezarmoniei intraforma"ionale. Pe domul azna, orientat est-vest, apexul se deplasează, !n ad!ncime, către sud, tot datorită dezarmoniei intraforma"ionale. omul Foul )ăsesc la suprafa"ă este orientat
'ig. G(. )ec"iune geologică prin structura )!ngeorgiu de Pădure.
2%1
'ig. G). 5arta structurală pentru domul ogata de %ureş la complexul J şi la complexul *JJ.
'ig. G+. )ec"iune geologică prin structura (ăuni.
F-), pentru ca !n ad!ncime odată cu deplasarea axei spre vest, fa"ă de axa de la suprafa"ă, să ia forma unui brachianticlinal. ezarmonii care corespund limitelor etajelor geologice ce apar"in forma"iunii cu gaze au fost bine puse !n eviden"ă pe cuta anticlinală @ălă"eni. @rupurile de domuri s!nt separate !ntre ele de sinclinale majore, iar !n cadrul fiecărui grup, sinclinale minore !nconjoară cupolele de gaze ale fiecărei structuri. 'imitele gazeapă, marginale, ale stratelor productive, din cuprinsul unui complex, !n plan vertical, au forma unei linii !n zigzag #(ăuni şi alte structuri, fig. 2A7$. !n general, numărul orizonturilor care produc gaze, !n afară de faptul că este !n str!nsă legătură cu gradul de eroziune, depinde şi de varia"iile de litofacies. Fisipurile din partea inferioară a tortonianului inferior, din structurile grupului de nord, trec treptat !n marne !n domurile din grupul central, pentru ca din nou să treacă !n nisipuri cu intercala"iuni marnoase !n structurile din grupul sud-estic. 'a unele structuri din cel de-al treilea grup şi !n special la cele din partea de est, se constată şi prezen"a unor colectoare cu 04 a care este de origine internă şi al cărui proces de migra"ie a fost uşurat de prezen"a unor accidente tectonice. Primul zăcăm!nt de gaze a fost descoperit !n azinul (ransilvaniei !n anul 23, de sonda nr. )ărmăşel, pentru ca p!nă !n prezent să fie descoperite peste A3 structuri, dintre care cea mai mare parte după anul 27E #fig. 2A8$. )tructurile au fost puse !n eviden"ă at!t prin prospec"iuni geologice, c!t şi prin prospec"iuni geofizice. Wăcămintele de gaze, formate !n general din _R 3 metan, asociat cu dioxid de carbon şi oxigen, s!nt cantonate !n afară de tortonian, buglo-vian, sarma"ian şi !n panonianul inferior, ad!ncimea sondelor de exploatare, pe unele structuri, fiind de peste 33 m.
2%2
Hig. 2A8. )tructurile gazeifere din azinul (ransilvaniei : 2 6 eudiu& 6 +nciu& 6 )trugureni& + 6 Puini& 8 6 uza& > 6 Hlnt!nele& A 6 )ărmăşel& E 6 0răieşti6+rcea& 6 ozed& 6 )!nmartin& 6 1lieş& ( B Mincai& ) 6 @rebeniş& + 6 Wăul de 0!mpie& 28 6 )ăulia& = 6 obra& G 6 'uduş& B )!ngcr& F 6 Jclănzel& ( B *aidei& ( 6 )ăuşa& (( 6 ogata& () 6 'echin"a6Jernu"& (+ 6 0ucerdea& ( 6 elenii #)aroş$& (= 6 0etatea de altă: (G 6 azna& ( 6 (ăuni& (F 6 'unca& ) 6 Păingeni& ) 6 *oivodeni& )( B Jbăneşti& 6 umbrăvioara& )+ 6 (eleae& 8 6 +rnei& )= 6 (!rgu %ureş& A 6 0orunca& ) 6 9că"ari& )F B %iercurea Firajului& + 6 ămieni& + 6 %ăgherani: +( 6 @hineşti6(rei )ate& +) 6 @ăl8Icni& ++ 6 )uveica& + 6 )!ngeorgiu de Pădure& += 6 0uşmed& +G 6 Hilitelnic& + 6 'aslăul %are& +F 6 Prod)eleuş& 83 6 Moimuş& 82 6 Fadeş& ( B Hirtuşu& ) B (ărceşti& + B en"id& 88 6 0hedia& 8> 6 +liseni: 8A 6 0risturu& 8 6 rădeşti& 8 6 eia& = 6 uneşti6 0ri"& = B aia6(elina& =( B Foul )ăsesc& > 6 0opşa %ică& =+ 6 Petiş: >8 6 *!rghiş: == 6 ?uşi& >A 6 Jlim-bav& = 6 Pipea& =F B Porumbenii %ici& G B 0hedia-+st& A2 6 )imioneşti& A 6 %edişor.
15.3. DIFICULTĂ"I IN FORAJ intre dificultă"ile !nt!lnite !n timpul forajului se men"ionează: Tendin5e accentuate de deviere #care pot duce la formarea de găuri-cheie$, datorită !nclinărilor mari ale stratelor !n special !n cazul structurilor asimetrice, situa"ii !nt!lnite pe structurile @rebeniş şi *aidei. !n astfel de cazuri se aplică un regim de foraj restrictiv, cu apăsări mici şi se folosesc ansambluri de fund rigidizate. Excav#ri exagerate ale pachetelor de strate mUnioase din tortonian. 9stfel de situa"ii au fost !nt!lnite la *oivodeni, H!nt!nelc şi altele. 9ceste excavări exagerate ale pere"ilor găurii de sondă duc la o calitate slabă a opera"iilor de cimentare. !n aceste zone nu se poate realiza o viteză ascensională de cimentare corespunzătoare unui regim de curgere laminar şi din această cauză nu se
poate dezlocui fluidul de foraj astfel ca laptele de ciment să vină !n contact direct cu peretele găurii de sondă.
23
0alitatea slabă a cimentării are efecte negative la punerea !n produc"ie a sondei cIind apar gaze !n spatele coloanelor sau apar comunica"ii !ntre orizonturile productive. Pentru prevenirea acestor fenomene se utilizează un fluid de foraj special cu lignosulfonat de calciu, care !mpiedică formarea cavernelor. 'ipsa unui strat protector deasupra complexelor gazeifere de la suprafa"ă, din sarma"ian, duc la complica"ii !n foraj, la cimentări primare nereuşite, la folosirea unor fluide grele, la un program de construc"ie cu 67 coloane la o ad!ncime a sondelor de 2 E336 333 m #zona +rnei-umbrăvioara$. Prinderea "i lipirea garniturii 6n pachetele de strate nisipoase din sarma5ian "i bnglovian. 9ceste fenomene !nt!lnite !n special !n partea centrală şi de est a bazinului #structurile Hilitelnic, 'aslău$ s!nt favorizate de folosirea unor fluide de foraj cu filtrat mare. Pierderi de circula5ie, !n special la cimentarea coloanelor intermediare şi de exploatare !n zone slab consolidate, !n sarma"ian #structura %ăghe-rani-)ud$. Hluidul de foraj folosit, cu densitatea de 2,362,73 Ng/dm , nu se pierde !n timpul forajului, !n schimb la opera"ia de cimentare se pierde total circula"ia cu lapte de ciment uşor, de 2,>362,>8 Ng/dm. 'a traversarea forma"iunilor ce con"in hidrocarburi şi 04, !n cazul structurilor en"id, (ărceşti, 0uşmed, Hirtuşu, au loc dificultă"i care se datoresc folosirii unui fluid de foraj pu"in rezistent la contaminarea cu 03 . )e pare că, la traversarea tortonianului, 03 !n stare lichidă pătrunde !n masa fluidului de foraj, !l contaminează şi orizonturile de gaze de deasupra nu mai pot fi "inute !n respect. e aceea se recomandă folosirea unui fluid de foraj mai rezistent la ac"iunea dioxidului de carbon.
15.4. DIFICULTĂ"I IN EHPLOATARE 'a punerea !n produc"ie a sondelor apar o serie de dificultă"i datorate, !n general, folosirii unor fluide de foraj cu proprietă"i necorespunzătoare la traversarea orizonturilor productive.
15.5. PERSPECTIE DE NOI ZĂCĂMINTE )!nt posibilită"i de descoperire de noi structuri gazeifere !n forma"iunea cu gaze, prin intensificarea lucrărilor de prospec"iuni şi de foraje şi prin reinterpretarea distribu"iei structurilor pe aliniamente lineare şi lineare !n culise. e asemenea, prezintă interes investigarea depozitelor preneogene.
1!. PLAT!ORMA MOLDO+ENEASCA Platforma %oldovenească, cuprinsă !ntre falia pericarpatică şi *alea Prutului, reprezintă extinderea vestică pe teritoriul "ării noastre a Platformei +st-+uropene şi se !ntinde !n sud p!nă la un sistem de falii de pe
2%4
Tabelul 22
%rofilul lito-stratigrafic din %latforma +oldovenească
2% *
Tabelul (( #continuare$ )erie
Kurasic
)erie, etaj,
)curtă caracterizare din punct de vedere litologic
4bserva"ii, grosime #m$
9rgile şi marne vişinii cu intercala"ii de anhidrit, marne, calcare, conglomerate breccioase roşietice #jurasic superior$ %arne, calcare, !n alternan"ă cu gresii silicioase şi calcaroase #jurasicul mediu$
0arbonifer
9lternan"ă de nisipuri, marne, argile şi gresii cuar"ifere
!nt!lnit !n partea de vest a platformei
evonian
0alcare, gresii roşcate #0rasna$
0irca 33 m grosime
)ilurian
Precambrian #cambrianordovician$
0alcav e @resii roşcate #?oman$
0alcare, gresii calcaroase şi argiloase, Jn partea de est a gresii cuar"itice şi şisturi argiloase dure platformei este predominant calcaros, iar !n partea de nord-vest este argilos-bitu-minos. @rosimea poate trece de 2 33 m.
Misturi argiloase-negricioase şi gresii cenuşii sau 0aracterizează partea de roşietice, par"ial argiloase dure, cu intercala"ii de nord-vest a platformei şi arc circa >33 m grosime şisturi argiloase bituminoase. #!nt!lnit prin foraje la Jaşi$.
direc"ia sud-acău6@ăiceana6@lăvăneşti6Feguleşti6!rlad6%urgeni, unde ia contact cu epresiunea !rladului, la sudul căreia se află Promontoriul Fordobrogean. Peste fundamentul acestei platforme urmează !nvelişul sedimentar format din depozite precambriene, siluriene, devoniene, carbonifere, jurasice, cretacice, eocene, miocene şi pliocene #tab. $. Hundamentul platformei este diferit: !n partea de nord-vest este format din micaşisturi, paragnaise, grani"e #granitul roşu !nt!lnit prin forajul de la (odireni$, iar !n partea de sud-est, din şisturi verzi care s-ar părea că !ncalecă fundamentul metamorfozat. Platforma %oldovenească se prezintă, !n ansamblu, ca un monoclin ce coboară !n trepte de-a lungul unor falii, spre vest şi sud, fiind !ncălecat de depozitele sarmato-pliocene ale 9vanfosei 0arpatice. Pe fondul acestui monoclin, prin prospec"iuni geofizice, au fost puse !n eviden"ă o serie de slabe boltiri, mai numeroase !n eocen şi mai pu"in numeroase !n mezozoic şi de care s!nt legate structuri gazeifere, petrolifere şi gazo-petrolifere #fig. 2A>$.
2%6
'ig. G=. )tructurile pctro-gazeifere şi gazeifere din Promontoriul Ford-obrogean, epresiunea !rladului şi Platforma %oldovenească:
a 6 Promontoriul Ford-obrogean& 6 Jndependen"a: 6 Hrumuşi"a& 6 )uraia& + 6 %atca& 8 6 ]epu& b B epresiunea !rladului: 6 5omocea& ( B 5uruieşti& ) B Fe-guleşti& + 6 @lGvăneşti: 8 6 @ăiceana& > 6 0onteşti& c 6 Platforma %oldovenească: 6 ?oman6 )ecuieni& 6 %ărgineni& ) 6 0uejdiu& 7 6 %ălini& 8 6 *alea )eacă& > 6 Hrasini.
1!.1. CONDI"IILE DE FORMARE A ACUMULĂRILOR DE KIDROCARBURI oci$mam#. Pot fi considerate roci-mamă şisturile bituminoase pre-siluriene, argilele bituminoase siluriene, argilele şi marnele tortoniene şi marnele sarma"iene. ocile rezervor. 9cestea s!nt formate de gresiile tortoniene, nisipurile bugloviene şi nisipurile şi gresiile din baza sarma"ianului.
2
'ig. GG. )ec"iunea geologică prin structura ?oman6)ecuieni.
'ig. G. )ec"iunea geologică prin structura Hrasin.
'ig. GF. )ec"iune geologică prin structura %ărgineni.
0a roci rezervor se mai !nt!lnesc, !n Platforma %oldovenească, gresii in cambrian, silurian, devonian şi carbonifer, precum şi gresii şi calcare in mezozoic. oci protectoare. 9u calitatea de roci protectoare toate intercala"iile impermeabile din coloana lito-stratigrafică a platformei. Tipul z#c#mintelor. Wăcămintele s!nt stratiforme ecranate tectonic sau delimitate litologic ca !n cazul zăcămintelor de gaze din sarma"ianul structurii ?oman-)ecuieni #fig. 2AA$. )tructurile descoperite p!nă !n prezent s!nt, !n general, de tip mono-clinal, ca cele de la Hrasin #fig. 2AE$, %ălin, *alea )eacă, ?oman-)ecuieni, %ărgineni #fig. 2A$. 'a Hrasin şi %ălin, !n afară de gaze, s-au descoperit şi zăcăminte de condensat.
16.2. DI!ICULTĂ'I N !ORA/ !n Platforma %oldovenească se !nt!lnesc dificultă"i de foraj !n sarma-"ian, tortonian şi cretacic. !n sarma"ian au loc str!ngeri şi dăr!mări ale pere"ilor găurilor de sondă, precum şi gazeificări ale fluidului de foraj. !n dreptul zonelor purtătoare de gaze se forează cu fluide de foraj cu densită"i de 2,>6 Ng/dm . Jn tortonian are loc contaminarea fluidului de foraj cu anhidrit şi pentru diminuarea efectului anhidritului se forează cu fluide pe bază de var. e asemenea, !n tortonianul grezos au loc pierderi de fluide de foraj la densită"i ale fluidului mai mari de 2,8 Ng/dm. Pentru traversarea tor-.. .v.lui se tubează sarma"ianul cu gaze şi buglovianul, !n baza căruia este anhidritul, cu o coloană pierdută de 2AA,E mm #A in$. Jn cretacic, !n partea superioară a acestuia, !n zona marnocalcarelor cenuşii, fisurate, au loc pierderi ale fluidelor de foraj, la densită"i mai mari de 2,8 Ng/dm. \7 6 @eologia zăcămintelor de hidrocarburi
2%$
1!.3. PERSPECTIE DE NOI ZĂCĂMINTE Z, ' +/0< 0)'/'- '-)' 0'-)0>,/', ()06,/' , )/)0,6l60 (l'(,) ' '+0)'l' ' &l0? $Z, F/,-0#C6'06%. D' ,-'<'',= -' , +6)', +6' +/:l'<, 0'-)0>/00 '+0)'l/ <'0('. ),:'l6l 23 -' ,6 -)/6()6/0l' ?0 &/<,@060l' >'l>0(' +/6()0' 0 Pl,)&/<, Ml'',-(. 5abel!l 23
S)/6()6/0l' ?0 &/<,@060l' >'l>0(' +/6()0' 0 Pl,)&/<, Ml'',-(
1. DEPRESIUNEA BIRLADULUI Şl PROMONTORIUL NORD#DOBROGEAN D'+/'-06', B/l,6l60 '-)' (6+/0- )/' P/<)/06l N/#D:/#>',= >/+,) l, NN ' G,l,@0= ?0 Pl,)&/<, Ml'',-(= ' (,/' '-)' 'l0<0),) ' 6 -0-)'< ' &,l00 ' +' 0/'(@0, -6 B,(68G0(',#,8C/:',-(,8Gl'?)0 8N'>6l'?)08B/l,8M6/>'0 $&0>. 1!%. D'+/'-06', B/l,6l60 /'+/'0) +/'l6>0/', +' )'/0)/06l @/00 ,-)/' , D'+/'-0600 P/':/>'' 0 -66l R.S.S. Ml''?)0 ' (,/' '-)' -'+,/,) ' /00(,/' )/,-'/-,l -0)6,) '#, l6>6l 00 P/6)6l60=
21%
Tabelul (+
Profilul li to-stra tigratic din epresiunea ir Jad ui ui şi Promontoriul Ford-obrogean )erie
Pliocen
)erie, etaj, subetaj
'evantin
acian
)curtă caracterizare din punct de vedere litologic
4bserva"ii, grosime #m$
Pietrişuri, alternan"ă de marne, nisipuri, Jn partea de nord a aIrgile şi gresii depresiunii, levantinul şi dacianul au o grosime de circa 33 metri. 9lternan"a de nisipuri cu marne argiloase negricioase, uneori brune cu intercala"ii de strate sub"iri de lignit.
%eo"ian
9lternan"ă de marne, nisipuri şi gresii
)arma"ian superior
)trate sub"iri de nisipuri şi gresii slab oolitice !n alternan"ă cu marne cenuşii.
)arma"ian mediu şi superior
@resii, calcare oolitice şi nisipuri cu intercala"ii de marne cenuşii
uglovian
9lternan"ă de nisipuri, gresii, marne şi argile
0irca A33 m grosime
(ortonian
%arne cu intercala"i de an-hidrit& gresii calcaroase mica-cee cu intercala"ii de marne cenuşii şi gips #!n partea centrală şi de nord$.
0irca E3 m grosime
Paleogen
+ocen
9rgile verzi şi gresii glauconi-tice
Jnt!lnit sub formă de petice, are o grosime de 236A3 m.
0retacic
0retacic inferior
0alcare organogene cu intercala"ii de marne, calcare dolomi-tice.
%iocen
Kurasic
211
Jnt!lnit constant !n baza pliocenului. Jn partea centrală a depresiunii atinge grosimea de 2 33 m.
0alcare albe #!n partea de sud a depresiunii$ 9rgile marnoase cenuşii !nchise şi negre, cu intercala"ii de gresii, marnocalcare, ce ating circa E3 m grosime şi considerate ca apar"in!nd doggerului #!n partea centrală a depresiunii$.
Tabelul (+ #continuare$ Serie
)erie, etaj, subetaj
Paleozoic
4bserva"ii, grosime #m$
%arne bariolate !n alternan"ă cu gresii, calcare, dolo-mite şi intercala"ii de anhidrit, considerate ca apar"i-n!nd malmului #!n partea de nord a depresiunii$
Kurasic
(riasic
)curtă caracterizare din punct de vedere litologic
)uperior
%arne şi argile cărămizii-vişinii cu intercala"ii de gresii roşcate şi anhidrit.
%ediu şi inferior
0alcare albe, negre şi roşcate uneori breccioase, cu intercala"ii de marne cenuşii şi gresii calcaroase roşii-vio-lacee cu vine de calcit. @resii silicioase, conglomerate cu elemente mici, şisturi verzui, argilite.
coboară !nspre epresiunea Precarpatică şi se ridică către *alea Prutului. Promontoriul Ford-obrogean corespunde prelungirii spre F* a o-brogei de Ford, !ntre cursurile inferioare ale Miretului şi Prutului, pe sub depozitele neogene şi mai vechi, şi reprezintă 4rogenul Ford-obrogean. Wona de afundare a Promontoriului Ford-obrogean are loc !ntre structurile ]epu, la nord, şi 9djud la sud, şi respectiv !ntre aceste două structuri se poate considera delimitarea dintre epresiunea !rladului şi Promontoriul Fordobrogean. !n zona Promontoriului Ford-obrogean fundamentul cristalin nt2lnit la Hrumuşi"a, la circa A33 m ad!ncime, este acoperit de pliocen şi local se interpune şi sarma"ianul iar !n epresiunea !rladului, peste fundament urmează depozite paleozoice, pu"in mai bine cunoscute, mezozoice, paleogene, miocene şi pliocenc #tab. 7$.
1.1. CONDI"IILE DE FORMARE A ZĂCĂMINTELOR DE KIDROCARBURI ocile$mam# s!nt reprezentate prin calcarele negre din triasiac, argilele din dogger, intercala"iile pelitice din tortonian, sarma"ian şi meo"ian. ocile rezervor s!nt formate din calcare #triasic$, gresii #dogger$, gresii şi nisipuri #tortonian, sarma"ian şi meo"ian$. ocile protectoare s!nt prezente prin toate intercala"iile impermeabile din profilul lito-stratigrafic. Tipuri de z#c#minte% stratiforme boltite şi ecranate tectonic #Jndependen"a$, lentiliforme #@lăvăneşti$ sau combinate. )tructurile descoperite p!nă !n prezent s!nt legate fie de slabe boltiri puse !n eviden"ă pe fondul Promontoriului Ford-obrogean #Jndependen"a, %atca$, fie de anticlinale foarte slab boltite: @lăvăneşti #fig. 2E3$, @ăiceana #fig. 2E2$, de monocline #)uraia$, de pinteni structurali #]epu, fig. 2E$ sau de blocuri tectonice #Feguleşti$. Pe cele mai multe structuri au fost !nt!lnite zăcăminte de hidrocarburi !n sarma"ian, pe un număr mai
212
'ig. . )ec"iune geologică prin structura @lăvăneşti.
SE
'ig. . )ec"iune geologică prin structura @ăiceana.
'ig. (. )ec"iune geologică prin structura ]epu.
redus !n tortonian şi meo"ian şi numai pe una !n jurasic şi triasic. )ondele au ad!ncimi cuprinse !ntre >83 m #Jndependen"a$ şi peste 33 m #%atca$ sau chiar peste 7 333 m #0onteşti$.
1.2. DIFICULTĂ"I IN FORAJ ificultă"i !n foraj se !nt!lnesc !n tortonian, unde fluidul de foraj este contaminat de anhidrit, iar !n tortonianul grezos au loc pierderi de circula"ie la densită"i ale fluidelor de foraj de peste 2, Ng/dm . )arma"ia-nul dă mai pu"ine dificultă"i şi ele constau !n str!ngeri de gaură. !n plio-cen, dificultă"ile constau, pe uncie structuri, !n dăr!mări ale pere"ilor găurilor de sondă.
1.3. DIFICULTĂ"I ÎN EHPLOATARE Pe unele structuri au loc, !n timpul deschiderii stratelor, blocarea acestora cu fluide de foraj.
1.4. PERSPECTIE DE NOI ZĂCĂMINTE Wona de prim interes este 0onteşti, pentru posibilită"ile petrolifere ale depozitelor mezozoice, iar !n depresiunea Promontoriului Ford-obrogean prezintă interes investigarea, !n continuare, a depoitelor paleozoice şi ale miocenului. !n tabelele 8 şi > se dau structurile şi forma"iunile geologice productive din epresiunea !rladului şi Promontoriul Ford-obrogean. Tabelul ( )tructurile şi forma"iunile geologice productive din epresiunea !rladului
214
Tabelul (= )tructurile şi forma"iunile geologice productive din Promontoriul Ford-obrogean
1. PLAT!ORMA MOESICA Platforma %oesică cuprinde zone ce se !ntind de o parte şi de alta a cursului inferior al unării, !ntre epresiunea Precarpatică, la nord, epresiunea Prebalcanică, la sud, şi 4rogenul Ford-obrogean la nord-est. elimitarea !n partea de nord se face dea lungul unei linii tectonice, considerată ca prelungirea faliei pericarpatice de pe direc"ia %izil6(i-nosu6@ura Mu"ii6)pineni6ibeşti6robeta6(urnu-)everin, iar !n partea de sud, pe teritoriul "ării noastre, delimitarea este făcută de unăre, iar !n nord-est de falia Peceneaga-0amena #fig. 2E$. Platforma %oesică are două mari sectoare: unul vestic, cu o pozi"ie mai cobor!tă şi o succesiune de sedimente aproape completă şi un sector estic cu o pozi"ie mai ridicată şi cu multe lacune stratigrafice #tab. A$. elimitarea celor două sectoare este făcută de falia (!rgu Hierbin"i6 elciugatele, de-a lungul căreia depozitele triasice din sectorul estic vin !n contact cu cele carbonifere din sectorul vestic. Principalele elemente structurale majore, care se prezintă sub forma unor creste şi caracterizează tectonica platformei s!nt: Ford 0raiova 6 alş 6 4ptaşi, !n vest şi ordei *erde, !n est. Prima reprezintă o creastă \a fundamentului cristalin, iar a doua, a şisturilor verzi. )tructura forma"iunilor paleozoice este un rezultat al formelor pozitive şi negative ale fundamentului, iar forma"iunile mezozoice şi mai noi au o structură !n blocuri, pe un fond, !n general, de monoclin. !n ceea ce priveşte structura de detaliu a platformei, care pe marginea nordică se afundă sub epresiunea Precarpatică, se caracterizează printr-un sistem pronun"at de falii care o compartimentează. 'a nivelul forma"iunilor paleozoice şi triasice s!nt următoarele zone majore de ridicare: !rvari6 )trehaia, 'eu 6 alş 6 4ptaşi, Ford ulgară, ordei *erde şi 0entral obrogeană. ?idicarea !rvari6)trehaia se prelungeşte !n ?. P. ulgaria pe la *idin, iar ridicarea 'eu 6 alş 6 4ptaşi se prelungeşte şi se afundă şi ea !n ?. P. ulgaria p!nă la @highen, iar pe direc"ia ost 6 4ptaşi ea se prezintă ca o cordilieră ce se afundă p!nă la Periş. o această ridicare s!nt legate o serie de elemente structurale sub formă de boltiri #Jancu Kianu, 4porelu$. ?idicarea Ford-ulgară se prelungeşte !n "ara noastră !ntre 4lteni"a "i @iurgiu, p!nă la *idele. ?idicarea ordei-*erde reprezintă o afundare spre nord-vest a ridicării 0entral 6 obrogene, delimitată de cele două falii Peceneaga 6 0amena şi 0apidava 6 4vidiu. Principalele ridicări s!nt separate de zone depresionare, astfel, !ntre ridicările )trehaia 6 !rvari 6 *idin şi 4ptaşi 6 alş 6 'eu este zona depresionară 0raiova 6 ăileşti care se prelungeşte !n ?. P. ulgaria la 'om, iar spre nord, sub forma unui culoar face legătura cu epresiunea @etică. ?idicările 'eu 6 alş 6 4ptaşi şi Ford-ulgară s!nt separate de epresiunea ?oşiori 6 9lexandria. epresiunea 0ălăraşi 6 (g. Hierbin"i separă ridicarea 0entral 6 obrogeană de ridicarea Ford 6 ulgară şi alş 6 4ptaşi 6 Periş. 1nele accidente tectonice care compartimentează platforma au un caracter regional, ele afect!nd !ntreaga succesiune a depozitelor sedimen-
21*
Tabelul 27
%rofilul lito-stratigrafic din %latforma +oesică
)istem
)erie +taj
2
Feogen
Pliocen
%iocen
Partea de est )curtă caracterizare din punct de vedere litologic
7
8
'evantin acian
Pietrişuri, argile, marne şi intercala"ii de cărbuni. 9lternan"ă de marne şi nisipuri, argile, gresii, microconglomerate şi cărbuni.
Pietrişuri, argile, marne şi intercala"ii de cărbuni. 9lternan"ă de marne şi nisipuri, argile, gresii, microconglome-rate şi cărbuni.
Pon"ian
%arne, nisipuri şi marne nisipoase.
%arne, nisipuri, gresii şi marne nisipoase
%eo"ian
9lternan"ă de nisipuri fine, gresii calcaroase, gresii oolitice şi marne.
9lternan"ă de nisipuri fine, gresii calcaroase, gresii oolitice şi marne
)uperior
9lternan"ă de gresii şi marne.
9lternan"ă de şi marne f
%ediu Jnferior
9lternan"ă de gresii, marne şi nisipuri. Pe zone mai ridicate s!nt gresii calcaroase şi calcare.
9lternan"ă de gresii, marne şi nisipuri. Pe zonele mai ridicate s!nt şi gresii calcaroase şi calcare
)arma"ian
uglovian (ortonian superior
(ortonian 5elve"ian urdigalian 9cvitanian Paleogen
Partea de vest )curtă caracterizare din punct de vedere litologic
4ligocen
+ x o n dare %arne, nisipuri, gresii, conglomerate, calcare şi dolomite, local, !n bază anhidrite.
%arne şi nisipuri, gresii şi anhidrite.
+ x o n dare
+ x o n dare )uperior
t gresii
+ x o n dare
217
Tabelul (G #continuare$ 2
Paleogen
+ocen
%ediu
7
8
%arne cenuşii-verzui cu intercala"ii de marno-calcare şi gresii #sud de 0raiova$
Jnferior
+ x o n dare
Paleocen 0reta-cic
0retacic superior
anian n %aastri a chtian i n i n o n 0ampanian e )
)antonian
0alcare cretoase cu intercala"ii de marne şi calcare grezoase.
)enonianul a fost identificat, ca şi in partea de vest, numai prin maastrichtian şi santonian. 1neori este complet erodat.
0alcare grezoase silexuri, tufite.
0oniacian 0retacic mediu #9lbian(uronian$
(uronian
0enomanian
lI%arne, marnocalKcare, gresii.
^9lternan"ă de f marne şi argile I cu frecvente intercala"ii de calcare şi marnocal-care.
Jn general marne.
9lbian*raconian
%arne, nisipuri fine, glauconitice. Jn depresiunea ?oşiori intercala"ii de calcare. 'a vest de *alea Kiului lipseşte.
Jn locul marnelor apar calcare. 'ipseşte la 1rziceni, la est de care apare !n facies nisipos glauconi-tic, cum este de altfel !nt!lnit si !n zona 5!rlesti-@lavacioc, unde !n zona de trecere de la marne la calcare s!nt gresii şi nisipuri glauconitice.
n )uperior a i %ediu b 2 9
%arne cu cephalopode
Fisipuri glauconitice, marne şi gresii glauconitice.
Jnferior
21
9lternan"ă de marne şi argile cu marnocalcare cenuşii.
+ x o n dare
Tabelul ( #continuare$
21$
Tabelul (G #continuare$
22%
Tabelul ( #continuare$
221
Tabelul (G #continuare$ 2
evonian
7
8
olomite bituminoase cu piriti-zări. 0alcare or-ganogene. Jntercala"ii de anhi-drit, gipsuri, argile şi gresii. olomite #!rvari, alş, Jancu Kia-nu, 0iureşti$. @resii silicioase cenuşii cu intercala"ii de şisturi argiloase, microgresii sau conglomerate.
0alcare, !n parte dolomitizate, cu intercala"ii de anhidrit, gipsuri şi intercala"ii sub"iri de argile brun !nchise şi gresii #9mara, ordei *erde, %angalia$. Prezen"a fammenianului !ncă nu a fost dovedită
9rgilite negricioase, uneori roşcate. #0etate, 0iureşti)ud$.
9rgilite negricioase #Janca, 0omana, %angalia$.
@resii dure şi argilite negre sau cenuşii #)trehaia, 'eu, alş, %itro-fan, Fegreni, 4ptaşi$.
Misturi argiloase negricioase cu intercala"ii de gresii cu diaclaze de calcit cu pirizitări #Janca, ordei *erde, 0obadin$.
4rdovician
9rgilite cu intercala"ii de gresii silicioase, gresii cuar"itice brunroşcate, cuar"ite negre #)trehaia, 0apul ealului, Jancu Kianu$.
9rgilite cu intercala"ii de gresii silicioase, gresii cuar"itice, cuar"ite negre #Janca, 4prişeneşti, ordei *erde, %angalia$.
0ambrian
Fecunoscut
Fecunoscut
Hammenian Hrasnian @ivetian +ifelian )uperior
%ediu Jnferior
0oblentian @edinian
)ilurian
)uperior %ediu Jnferior
'undament Misturi cristaline cu intruziuni magnetice de tip granitic şi gabroic #'eu, ioşti, Priseaca, 4ptaşi, 4porelu, %ogoşeşti$.
222
Misturi verzi #Janca, ordei *erde, erteşti, )cheiu, Piua Pietrei, %edgidia$.
'ig. +. )tructurile petro-gazeifere din Platforma %oesică: 6 ibeşti6ulbuceni& ( 6 *!rteju6)toeni"a& ) 6 %elineşti& + 6 rădeşti& 8 6 )f!rcea& = B PitulaIi& A 6 Hăureşti& 8 6 Jancu Kianu& 6 )iminic& 9a! 6 @nerceşti& #b$ 6 %alu %are #c$. 6 )trejeşti: 6 eleni& ( 6 4porelu& 2 6 0onstantineşti& + 6 spineni& 28 6 Fegreni& = B 0ieşti& G 6 0iureşti-Ford& B irla 0ăldGraru& F 6 0iureşti-)ud6(ufeni& ( 6 0alin-deru& ( 6 ?!ca& (( 6 )iliştea6@umcşti: () 6 0iolăneşti& (+ 6 @liganu& ( B 5umele& (= 6 ?ecea& (G B *ultureanca& ( 6 răghineasa& (F 6 umbrava-Ford& ) B umbrăveni& ) 6 Mtefan cel %are6Jzvoru& )( 6 Popeşti6Palanga& )) 6 (ătăreşti& )+ 6 Mclaru& 8 6 @lavacioc& > 6 roşteni& A 6 @logogoveanu& ) 6 Preajba& )F B Mop!rlcşti6acea& + B 5!rleşti& + 6 rătGşani& +( 6 (alpa& +) B 0osmeşti& ++ B lejeşti& 78 6 0oşoaia& += 6 *idele # a$ & 6 ălăria& #t$ & +G B 0artojani& + 6 %!rşa& +F B 0roitori& 83 6 r!ncoveanu& 6 (itu& ( B )erdanu& ) 6 0orni& + 6 ilciureşti& 6 0orbii-%ari6 Petreşti& = 6 )ud-0orbii-%ari& G 6 )toeneşti60ăscioarele& )toeneşti60ăscioarele& B olintin olintin eal& 8 6 @rădinari: = B uturugeni: = 6 rftgadiru& =( 6 @orneni& =) B Fovaci umitrana& =+ B 0opGceni: = B Popeşti: == 6 erceni& =G B Periş& = 6 %oara*lăsia: >. 6 pasărea: G B 0ozieni& A2 6 ălăceanca& A 6 Postăvari& A 6 0ă"elu& G+ 6 Jleana& A8 6 (!rgu-Hierbin"i: A> 6 1rdcenl& AA 6 %anasia& AE 6 %alu& A 6 4rezu& 6 ărăitaru& B )inaia& ( B @!rbovi& ) B 'ipăneşti& + B răgareasa: E8 6 0o-lelia-Ford& = B 0olelia-)ud& EA 6 Ficoleşti& 6 9mara& E 6 Padina: F B Kugureanu@rigorescu-0ireşu& F B Hiliu& F( B *ictoria& F) 6 erteşti& F+ 6 )tancu"a& 8 6 )cheiu: 8 6 ordei-*crde-'işoteanca: FG 6 Plopu& F 6 4prişeneşti& FF B obocu& B ?oşioru& 6 oldu& ( 6 @hergheasa: ) B alta-9lbă& + B %itrofan& 6 %amu& = 6 *işina.
tare şi s!nt, !n general, de direc"ia est-vest şi de-a lungul lor platforma se scufundă !n trepte pe direc"ia sud-nord. !n afară de falia pericarpatică, de-a lungul căreia depozitele miocene inferioare sau chiar cele paleogene ale epresiunii Pericarpatice !ncalecă peste depozitele sarma"ianului inferior sau ale tortonianului Platformei %oesice, s!nt numeroase falii de direc"ie est-vest, !nt!lnite la diferite nivele !n succesiunea depozitelor sedimentare şi au format, !n general, ecrane !n procesul de migra"ie a hidrocarburilor, de ele fiind legate multe structuri. intre aceste falii se men"ionează cele de pe direc"iile: 6 rădeşti, Fegreni6r!ncoveanu6 Fegreni6r!ncoveanu6)erdanu6Pe )erdanu6Periş& riş& 6 0iureşti Ford-0ăldăraru& Ford-0ăldăraru& 6 0iureşti )ud-0iolăneşti6ragadiru60 )ud-0iolăneşti6ragadiru60ozieni& ozieni& 6 0iolăneşti )ud-*idele )ud-*idele6ălăria& 6ălăria& 6 0opăceni6Postăvari& 0opăceni6Postăvari& 6 ărăitaru6)inaia& ărăitaru6)inaia& 6 Hierbin"i61rziceni6Kugureanu& Hierbin"i61rziceni6Kugureanu& 6 Jleana60olelia6Ficoleşti& Jleana60olelia6Ficoleşti& 6 obocii6oldu& obocii6oldu& 6 ?oşiorii6@hergheasa6alta ?oşiorii6@hergheasa6alta 9lbă. e asemenea, mai s!nt falii de direc"ie nord-sud #falia Pleni"a, falia 4ltului, falia (!rgu Hierbin"i6elciugatele$ sau de direc"ie nord vest-sud 6 est #Peceneaga6 0amena, 0apidava64vidiu$. 0apidava64vidiu$. !n urma lucrărilor de prospec"iuni geofozice, !n special a celor seismice, au fost executate foraje şi !n anul 28> s-a descoperit primul zăcăm!nt de petrol din platformă, pe structura 0iureşti, pentru ca numărul structurilor descoperite p!nă !n prezent să depăşească 233 #fig. 2E7$.
1.1. CONDI"IILE DE FORMARE A ZĂCĂMINTELOR DE KIDROCARBURI ocile$mam#. !n ordovician, silurian şi devonian inferior s!nt considerate ca roci gener generato atoare are,, argil argilite itele le negre negre sau cenuşi cenuşii,i, !n devoni devonianu anull superio superior, r, dolom dolomite itele le bituminoase cu piritizări, !n triasicul mediu #muschel-NalN$, intercala"iunile de dolomite din anisian, ca şi intercala"iile de do-lomite şi argile din ladinian s!nt de asemenea considerate considerate ca roci-mamă de hidrocarburi. Misturile cu Posidonia din jurasic jurasic "i intercala"iile de argile, calcare argiloase şi calcarele dolomitice din cretacic au aceeaşi calitate ca de altfel şi intercala"iile de pelite din tortonian, sarma"ian, meo"ian, pon"ian şi dacian din structurile unde s-au descoperit zăcăminte de hidrocarburi. ocile rezervor rezervor s!nt date !n tabelul E. oci$protectoare oci$protectoare.. ?olul de roci protectoare !l au, !n general, toate intercala"iile de roci pelitice impermeabile, reprezentate prin argilite, argile şi marne. e asemenea, s!nt considerate ca roci protectoare şi intercala"iile de anhidrit #devonian superior, permian, triasic mediu$. mediu$. Tipuri de z#c#minte. !n afară de zăcăminte combinate, s!nt !nt!lnite toate celelalte tipuri de zăcăminte, dintre care se dau numai c!teva exemple: 6 zăcăminte stratiforme boltite: pon"ian 6 structurile @hergheasa @hergheasa oldu, ?oşioru&
224
Tabelul (
?oci rezervor #exemple$ evonian
0alcare fisurate şi poroase #ibeşti-ulbuceni$
Permo-triasic inferior
recci, conglomerate, gresii #ibeşti-ulbuceni$
(riasi iasicc inf inferio eriorr
@res @resii ii sili siliccioas ioasee #4po #4pore relu lu,, 0on 0onst stan anti tine neşt şti$ i$
(riasic mediu
olomite #%elineşti, rădeşti, 4porelu, 0onstantineşti$, do-lomite microgranulare, gresii dolomitice #0ieşti$
(rias riasic ic supe superi rior or
0alc 0alcar are, e, dolo dolom mite ite #0i #0iur ureş eşti ti-F -For ord$ d$,, ##0i 0iur ureş eşti ti-) -)ud ud$$
'iasic-ogger
@resii, ni nisipuri #H #Hăureşti$
ogger
@resii silicioase #Jancu Kianu, )imnic-@herceşti, 4porelu, 0onstantineşti, )pineni, Fegreni, 0iureşti-Ford, 0iureşti-)ud, %itrofan$
%alm %alm-F -Feo eoco com mian ian
0alc 0alcar are, e, dolo dolom mite ite #0iu #0iure reşt ştii-Fo Ford rd$$ 0alcare fisurate #0iureşti-)ud, *ultureanca, *ultureanca, răghineasa$
Feocomian
0alcare microcristaline fisurate #Mtefan cel %are, lejeşti$ 0alcare cretoase #lejeşti$ 0alcare microcristaline fisurate şi vacuolare vacuolare #)erdanu$ @resii glauconitice #lejeşti, )erdanu$
0retacic inferior
0alcare şi macrocalcare fisurate #5umele$ 0alcare fisurate #umbrava-Ford, Periş, 'ipăneşti, 4prişeneşti$ 0alcare microcristaline #(alpa, răgăreasa, *idele-Glăria$ *idele-Glăria$ 0alcare oolitice #(alpa$ 0alcare grezoase #(alpa$ 0alcare cretoase #*idele-ălăria$ #*idele-ălăria$ 0alcare microcristaline fisurate şi vacuolare #0orbii %ariPetreşti$ 0alcare pseudoolitice #răgăreasa$ 0alcarenite #1rziceni, 'ipăneşti$ @resii glauconitice #0orbii %ari-Petreşti$
9p"ian
0alcare #0olelia-Ford$
9lbian
0alcare fisurate #*ultureanca, răghineasa, umbrava-Ford, 0roitori$ 0alcare grezoase #0iolănesti, Mtefan cel %are, @lavacioc, @logoveanu, Mop!rleşti-acea, r!ncoveanu$ 0alcare pseudoolitice #@lavacioc$
28 6 @eologia zăcămintelor de hidrocarburi
22*
Tabelul ( #continuare$ 9lbron
@resii marnoase #0iolăneşti, @lavacioc. 5!rleşti$ @resii silicioase #Mtefan cel %are$ @resii calcaroase #Mtefan cel %are, Mop!rleşti-acea, 5!rleşti$ @resii glauconitice #@logoveanu, 0olelia-Ford$ Fisipuri #Mtefan cel %are, 0olelia Ford$ Fisipuri glauconitice #@logoveanu, #@logoveanu, Padina, Kugureanu-@rigorescu-0ireşu$
)enonian
0alcare cretoase #0iureşti-Ford, răgăreasa, Padina, Kugureanu-@rigorescu-0i re.şu$ 0alcare grezoase #răgăreasa, Kugureanu@rigorescu-0ireşu$ @resii calcaroase #răgăreasa, Padina, Kugureanu@rigorescu-0ireşu$
(ortonian
0alcare, gr gresii #0 #0olelia-)ud$
)arma"ian
@resii calcaroase #Jancu Kianu, *ultureanca, răghineasa, Mop!rleşti-acea, umbra um bravava-For Ford, d, Mtefan Mtefan cel %are, %are, roş-t roş-teni eni,, Preajb Preajba, a, *idele idele-ă -ălăr lăria, ia, 0artoj 0artojani ani,, (alpa, alpa, lejeş lejeşti, ti, @rădin @rădinari ari,, 0orbii 0orbii %ari-P %ari-Petr etreşt eşti, i, )toene )toenesti sti-0ăscioare 0ăscioarele, le, ragadiru. ragadiru. 0ă"elu, 0ă"elu, 1rziceni, 1rziceni, Kugureanu Kugureanu-@rigor -@rigorescu-0 escu-0ireşu, ireşu, ordei-*erde, 'işcoteanca$ Fisipuri #ibeşti-ulbuceni, Jancu Kianu, Mtefan cel %are, Mop!rleşti-acea, lejeşti, lejeşti, 0osoaia, 0osoaia, *idele- *idele-ălări ălăria, a, 0artojani, 0artojani, @rădinari, @rădinari, ragadiru ragadiru,, FovaciFovaciumitrana, 0ă"elu, 1rziceni$ Fisipuri marnoase #ordei-*erde #ordei-*erde,, 'işcoteanca$& %arne grezoase #@rădinari$ 0alcare cretoase #Kugureanu, 4prişeneşti$& 0alcare grezoase #(alpa, Hiliu$ 0alcare microcristaline #ordei-*erde, 'işcoteanca$
%eo"ian
@resii @resii şi nisipu nisipuri ri #)imnic #)imnic-@h -@herc erceşt eşti, i, )trăjeş )trăjeşti, ti, eleni eleni,, (alpa (alpa,, Perişo Perişoru, ru, 4prişeneşti$& Fisipuri #lejeşti, 0artojani, Postăvari, 0orni, ilciureşti, )inaia, @!rbovi, Padina$& Fisipuri marnoase #ibeşti-ulbuceni$& #ibeşti-ulbuceni$& @resii oolitice #4prişeneşti$&
Pon"ian
Fisipuri #)imnic-@herceşti, obocu, oldu, ?oşioru, @hergheasa$ %arne nisipoase #?oşiori, @hergheasa$ %arne grezoase #?oşioru$
acian
Fisipuri #%oara *lăsia$.
226
6 zăcăminte stratiforme ecranate tectonic: sarma"ian 6 structurile Petreşti, 0orbii %ari 6 Poiana, )toeneşti 6 0ăscioarele, @lavacioc, 0ar-tojani, aciu, umitrana& 6 zăcăminte stratiforme ecranate litologic: sarma"ian 6 structurile *idele, pon"ian 6 structurile @hergheasa, oldu& 6 zăcăminte delimitate litologic: pon"ian 6 structurile @hergheasa, oldu, meo"ian ordei *erde 6 4prişeneşti& 6 zăcăminte- masive: devonian 6 structura ibeşti, triasic 6 structurile rădeşti, 0ieşti, albian 6 structurile umbrava-)ud, )iliştea-Ford 6 0iolăneşti. )!nt cazuri c!nd două zăcăminte suprapuse de-a lungul unei discordan"e stratigrafice formează un zăcăm!nt comun ca, de exemplu, devonianul şi triasicul pe structura ibeşti, doggerul şi triasicul pe structura 4porelu.
1.2. ALINIAMENTE STRUCTURALE $ZONE DE ACUMULARE% !n Platforma %oesică se pot considera o serie de zone structurale, !n general lineare, !n culise, de direc"ie est-vest, unele eşalonate de-a lungul unor accidente tectonice şi de care s!nt legate zone de acumulare, dintre care unele pare să prezinte ramifica"ii. )!nt şi structuri care !n stadiul actual al lucrărilor de explorare s!nt !n afara zonelor men"ionate mai jos. e asemenea, unele din zonele enumerate #J6VJ*$ pot fi discutabile. !n cele ce urmează, !n cadrul celor mai multe zone se face o succintă caracterizare a unor structuri dar vor fi caracterizate şi unele structuri care !n prezent nu fac parte !ncă dintr-o zonă de acumulare bine definită. 8tructura
8tructura $ este legată de o paleovale #paleojiul$, cu zăcăminte !n triasicul inferior, mediu şi superior. 8tructura 0ancu Jianu #fig. 2EA$ este o cută anticlinală foarte compartimentată de falii, puse !n eviden"ă, unele p!nă la partea superioară a al-bianului, altele p!nă la limita meo"ian-pon"ian. Wăcămintele de hidrocarburi s!nt cantonate !n triasic mediu #gaze, petrol$, !n dogger #gaze, condesat, petrol$, !n sarma"ian şi meo"ian #gaze$. JJ. 5a sud-est de prima "onă structurală se poate considera "ona 6po relu.!onstantineşti.!ieşti care s-ar continua spre @liganu şi are o ramifica"ie din care fac parte structurile *ultureanca #fig. 2EE$ răghimsa #fig. 2E$ şi *işineşti 6 0roitori #fig. 23$. Pe aceste cute anticlinale, foarte slab !nclinate şi faliate, s!nt zăcăminte de petrol !n malm-neocomian, !n albian şi !n sarma"ian la *ultureanca şi rGghineasa şi de petrol, !n albian, la 0roitori. ."
221
'ig. . )ec"iune geologică prin structura ibeşti-ulbuceni.
'ig. =. )ec"iune geologică prin structura rădeşti. - ($.
/n+$ - +$ # ;00"
- $$ $$ ($ $ +$$ =$$ $$ ($$ (($$ ( +$$ (=$
22
'ig. G. )ec"iune geologică prin structura Jancu Kianu.
'ig. . )ec"iune geologică prin structura *ultureanca. 'ig. F. )ec"iune geologică prin structura răghineasa.
778
+
<00m
i--------------2
'ig. F. )ec"iune geologică prin structura 0roitori.
JJJ. 4 altă zonă structurală s-ar !ntinde de la vest de rădeşti şi s-ar continua p!nă la falia Hierbin"i-elciugatele, zonă din care fac parte structurile: )f!rcea 6 Pitula"i 6 )imnic 6 0!rcea 6 %alu %are 6 @her-ceşti 6 )latina 6 Fegreni 6 ?ecea 6 umbrava 6 roşteni 6 r!n-coveanu 6 )erdanu 6 spre Periş. 8tructurile 8imnic #fig. 22$, 0!rcea #fig. 2$ şi %alu %are #fig. 2$ se prezintă sub forma unor slabe boltiri faliate şi se pare să lipsa unor depozite ale cretacicului superior s-ar datora unei paleovai. Wăcămintele de hidrocarburi s!nt cantonate !n dogger #petrol$ şi !n pon"ian #gaze$. 8tructura ;umbrava #fig. 27$ este o cută anticlinală compartimentată de falii longitudinale şi transversale, cu zăcăminte de petrol !n cretacic inferior, albian şi sarma"ian.
'ig. F. )ec"iune geologică prin structura )imnic.
2&%
'ig. F(. )ec"iune geologică prin structura 0!rcea.
'ig. F). )ec"iune geologică prin structura %alu %are.
'ig. F+. )ec"iune geologică prin structura umbrava-)ud.
2&1
'
Cr.inf.
r 'ig. F.
)ec"iune geologică prin structura r!ncoveanu.
)tructurile r!ncoveanu #fig. 28$ şi )erdanu #2>$ s!nt două cute anti-clinale slab !nclinate, cu zăcăminte de petrol !n albian, !n prima structură şi tot de petrol, !n ap"ian, !n a doua. )tructura Periş #fig. 2A$ este un monoclin faliat, slab !nclinat, cu zăcăminte de petrol !n cretacicul inferior şi de gaze !n sarma"ian şi meo"ian. J*. ,ona %etreşti.!orbii +ari.%oiana cu ramificaţie spre sud !orbii +ari.Stoeneşti.!ăscioarele.0olintin eal#
8tructura Petre"ti 6 Corbii 3ari 6 Poiana #fig. 2E$ este formată din trei cute anticlinale, slab schi"ate, cunoscute sub numele de la vest la est: Petreşti, 0orbii %ari şi Poiana. !n ansamblu, structura se prezintă la nivelul pliocenului ca un monoclin faliat. )!nt zăcăminte de petrol !n cretacicul inferior şi de petrol şi gaze !n sarma"ian, at!t la Petreşti, c!t şi la 0orbii %ari şi Poiana.
'ig. F=. )ec"iune geologică prin structura )erdanu.
2&2
'ig. FG. )ec"iune geologică prin structura Periş.
'ig. F. )ec"iune geologică prin structurile Petreşti-0orbii %ari-Poiana.
2&&
'ig. FF. )ec"iune geologică prin structura )toeneşti-0ăscioarele. 8tructura 8toene"ti 6 C#scioarele #fig. 2$. este un monoclin faliat cu zăcăminte de petrol !n sarma"ian.
*. Wona )tr!mbeni6Mtefan cel %are6Jzvoru6)elaru cu ramifica"ii spre @logoveanu #!n nord$ şi @lavacioc, !n sud. 8tructura tefan cel 3are 6 0zvoru #fig. 33$ este un monoclin faliat cu două mari blocuri tectonice, unul nordic #Mtefan cel %are$ şi unul sudic #Jzvoru$, cu zăcăminte de petrol !n neocomian, albian şi sarma"ian. 8tructura 4lavacioc #fig. 32$ este un monoclin slab !nclinat, compartimentat de falii longitudinale şi transversale !ntr-o serie de blocuri tectonice. Wăcămintele de petrol s!nt cantonate !n gresiile şi calcarele albianului. *J. Wona de pe direc"ia 0iureşti Ford6!rla60ăldăraru6?!ca6Po peşti 6 Halanga6(ătăreşti6Fegreni6Preajba60artojani6%!rşa 6 @ră dinari. 8tructura Ciure"ti$-ord #fig. 3$ este o cută anticlinală faliată cu zăcăminte de petrol !n triasicul superior, !n malm-neocomian şi !n sarma"ian şi de gaze !n cretacicul inferior şi senonian. 8tructura Cartojani #fig. 3$ este legată de un monoclin faliat cu zăcăminte de petrol !n sarma"ian şi de gaze !n meo"ian. *JJ. Wona acea60iureşti )ud6)urdulcşti6)iliştea6@umcşti60iolăneşti6Preajba-)ud6aciu6uturugen!6ragadiru60ozieni. 8tructura 8ili"tea$-ord 6 Ciol#ne"ti #fig. 37$ este o cută anticlinală cu două mari sectoare, unul nordic #)iliştea-Ford$ cu zăcăminte de petrol in albian şi unul sudic #0iolăneşti$, cu zăcămintt de petrol !n albian şi de gaze !n sarma"ian şi meo"ian.
2&4
'ig. (. )ec"iune geologică prin structura Mtefan cel %are -Jzvora.
'ig. (. )ec"iune geologică prin structura @lavacioc.
'ig. ((. )ec"iune geologică prir structura 0iuresti-Ford.
79:
'ig. (). )ec"iun e geologi că prin structur a 0artoja ni-+st
2&7
'ig. (+. )ec"iune geologică prin structura )iliştea Ford-0iolăneşti. 'ig. (. )ec"iune geologică prin structura Preajba.
'ig. (=. )ec"iune geologică prin structura aciu. 8tructura Preajba$8ud #fig. 38$ este legată de o paleovale falială #pa-leoargeşul$. Pe structura Preajba-)ud s!nt zăcăminte de petrol !n sarma"ian, la Prejba-Ford-0entru s!nt zăcăminte de petrol !n senonian şi sar-ma"ian, iar la Fegreni6Preajba, zăcăminte de gaze !n albian. 8tructura $ este un monoclin compartimentat cu zăcăminte de petrol !n sarma"ian. *JJJ. Wona 0iolăneşti )ud65!rleşti6rătăşani6(alpa60osmeşti6 lejeşti60oşoaia6*idele6ălăria6@orneni6Fovaci6umitrana 6 Ki lava. 8tructura idele #fig. 3E$ este un monoclin faliat, pu"in !nclinat, cu zăcăminte de petrol !n cretacicul inferior şi sarma"ian şi cu zăcăminte de gaze !n meo"ian. 8tructura ;umitrana #fig. 3$ este un monoclin faliat, pu"in !nclinat, cu zăcăminte de petrol !n sarma"ian 6 bazai, care are grosimi ce variază de la 8 m, !n sus pe structură, p!nă la 3 m, jos pe structură.
JV. Wona 0opGceni6erceni6Postăvari.
2&
'ig. (G. )ec"iune geologică prin
'ig. (. )ec"iune geologică prin structura *idele.
'ig. (F. )ec"iune geologică prin structura umitrana.
Fig.
(. )ec"iune geologică prin 'ig. (. )ec"iune geologică prin structura structura ărăitaru. 1rziceni.
'ig. ((. )ec"iune geologică prii struc tura Padina.
24%
'ig. (). )ec"iune geologică prin structura Kugureanu.
'ig. (+. )ec"iune geologică prin structura @hergeasa.
'ig. (. )ec"iune geologică prin structura 4prişeneşti.
'ig. (=. )ec"iune geologică prin structura ordei *erde. 2> 6 @eologia zăcămintelor de hidrocarburi
241
8tructura <#r#itaru #fig. 23$ este legată de un monoclin cu zăcăminte de gaze !n sarma"ian şi meo"ian. VJ. ,ona 3ierbinţi.;r"iceni.rbovi.0răgăreasa.%adina.4ugureanu.3iliu#
8tructura rziceni #fig. 22$ se prezintă sub forma unui monoclin faliat cu zăcăminte de petrol !n cretacicul inferior şi sarma"ian şi de gaze !n meo"ian. 8tructura Padina #fig. 2$ este legată de o cută slab exprimată la nivelul sarma"ianului, faliată !n zona axială şi care are forma de monoclin !n pliocen. Wăcămintele de hidrocarburi s!nt cantonate !n albian şi seno-nian #petrol$ şi !n tortonian, sarma"ian şi meo"ian #gaze$. 8tructura Jugureanu #fig. 2$ este un monoclin faliat cu zăcăminte de petrol şi gaze !n albian, de petrol !n senonian şi sarma"ian şi de gaze !n meo"ian. VJJ. ,ona Ileana.+alu.!olelia.oşioru.hergheasa.0alta 'lbă#
8tructura 4hergheasa #fig. 27$ este un brachianticlinal cu zăcăminte de gaze cantonate !n cinci complexe din pon"ian. !ntre faliile Peceneaga60amena şi 0apidava64vidiu au fost puse !n eviden"ă o serie de structuri. intre acestea se men"ionează structurile 4prişeneşti şi ordei *erde. 8tructura Opri"ene"ti #fig. 28$ este un monoclin faliat cu zăcăminte de petrol !n cretacicul inferior, sarma"ian şi meo"ian şi de gaze !n meo"ian. 8tructura erde #fig. 2>$ este o cută anticlinală foarte compartimentată, cu zăcăminte de petrol şi gaze !n meo"ian şi care prezintă o accentuată varia"ie de litofacies.
1.3. DIFICULTĂ"I IN FORAJ Pon"ianul din partea nord-estică a Platformei %oesice, dezvoltat !n facies nisipos, cu acumulări de gaze, se traversează cu fluide de foraj cu filtrate reduse dar cu densită"i mari deoarece gradientul de presiune normal este depăşit. !n meo"ian au loc gazeificări ale fluidelor de foraj pe unele structuri, ca: Periş, 1rziceni, @!rbovi, răgăreasa, )inaia, ărăitaru şi se folosesc fluide de foraj, tratate, cu densită"i de 2,3362,733 Ng/dm . (ot !n meo"ian se semnalează şi pierderi de circula"ie cum este cazul structurii ălăria la ad!ncimea de 7336833 m. Pentru continuarea forajului se !nchide meo"ianul prin tubare. )arma"ianul, !n facies marnos-nisipos, prezintă dificultă"i prin reducerea greută"ii specifice a fluidului de foraj, iar !n facies nisipos, grezos-
242
calcaros, prezintă un gradient mare de presiune şi aceasta impune folosirea unor fluide de foraj cu densită"i mari. !n sarma"ianul bazai de pe structura (alpa au loc pierderi de circula"ie şi se forează, !n acest caz, cu circula"ie pierdută. upă traversarea sarma"ianului, pe unele structuri se tubează o coloană intermediară. !n cretacic, !n faciesul calcaros, pe structurile 0orbii-%ari şi altele, au loc pierderi de circula"ie şi se forează cu circula"ie pierdută p!nă la ad!ncimea finală. !n albian, pe structura 5!rleşti, se !ntGlnesc "ineri de gaură !n jurul ad!ncimilor de 2 33362 233 m şi !n acest caz se tratează fluidul de foraj şi se corectează gaura pe intervalul respectiv. Pe structura 4porelu au loc pierderi lente de fluid de foraj !n se-nonian.
1.4. DIFICULTĂ"I ÎN EHPLOATARE Jn po"ianul productiv din cauza zonelor de marnizare se aplică tratamente sau se execută reperforări !n vederea deblocării stratelor. Pe unele structuri, !n pon"ian, s!nt posibile viituri de nisip cu ape sărate cu caracter eruptiv. !n cretacicul superior #senonian$, pe structura răgăreasa, la punerea !n produc"ie, av!nd !n vedere caracterul calcaros al colectorului, se impune aplicarea de tratamente. !n cretacicul inferior, rocile colectoare au caracter nisipos-glauconitic, grezoscalcaros, compact sau fisurat şi se !nt!lnesc dificultă"i !n exploatare datorită viiturilor de nisip sau compactită"ii colectoarelor, ceea ce impune consolidări, spălări, acidizări şi tratamente. !n cazul colectoarelor calcaroase fisurate, apar dificultă"i din cauza inundărilor premature, impun!ndu-se deseori izolări !n baza perfora-turilor.
1.5. POSIBILITĂ"I DE NOI ZĂCĂMINTE Wonele de prim interes s!nt *!rteju 6 )toeni"a, ibeşti 6 ulbuceni. e asemenea, ar prezenta interes zona erteşti 6 )tăncu"a prin forma"iunile geologice dovedite productive. !n alte zone investiga"iile vor fi făcute !n vederea cunoaşterii !n continuare a capacită"ii depozitelor paleozoice şi mezozoice ca şi a posibilită"ilor sarma"ianului şi meo"ianului. Wăcăm!ntul de petrol descoperit !n anul 2A !n platforma continentală romGnească a %ării Fegre !ndreptă"eşte continuarea lucrărilor de explorare. !n tabelul se dau structurile şi forma"iunile geologice productive din Platformă %oesică.
