Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Inginerie Electrica Laborator MPT – Metode si procedee tehnologice Student Student:: Băe Băeșu rist ristian ian !rupa ""#$ Pro%esor: Petre &asile
TEMA DE CASA 4 – Inductie electromagnetica , Procedee de sudare, Procedee de ansamblare
Procedeul de incalzire prin inductie electromagnetica
I.!TI"I DE #A$A Inductan%a este o 'ări'e care caracteri(ea(ă producerea %eno'enului de inducţie electromagnetică )ntr*un circuit electric+ egală cu raportul dintre fluxul magnetic , ce străbate un circuit -i intensitatea curentului electric ce produce acest %lu./ Unitatea de 'ăsura )n SI este henr0123/ 4acă %lu.ul , este produs de curentul electric ce străbate circuitul considerat+ L se nu'e-te inductan5ă proprie 1sau coe%icient de autoinduc5ie3+ iar dacă %lu.ul este produs de un alt circuit+ se nu'e-te inductan5ă 'utuală 1sau coe%icient de induc5ie 'utuală3/ ICA&$I'EA P'I ID"CTIE
Incal(irea prin inductie electro'agnetic are la ba(a e%ectul 67ULE al curentilor indusi+ ca ur'are a patrunderii ca'pului electro'agnetic intr*o piesa conductoare situate intr*un ca'p 'agnetic variabil in ti'p/1cuptor cu re(istenta+ inductor+ generator89;<3/ Incal(irea prin inductie este procesul de incal(ire prin care in piesa de lucru caldura este produsa prin curentii electrici ce apar in piesa datorita inductiei electro'agnetice/ $cest proces de incal(ire se poate aplica nu'ai in ca(ul 'aterialelor bune conducatoare de electricitate/ Incal(irea prin inductie o%era posibilitatea incal(irii+ in ti'p scurt+ la te'peraturi in =urul punctului de topire+ a supra%etei sau a intregii sectiuni transversale a pieselor de%inite ca subtiri/ &aloarea curentului Indus se reduce cu distanta de patrundere . in piesa de lucru con%or' %unctiei: Ix
(-x/∂)б I0 ℮
=
unde: I0 este curentul la supra%ata piesei + ( indica adinci'ea speci%ica de patrundere+ >a care curentul scade la valoarea I?e.p1* "3/ $dinci'ea de patrundere scade cu cresterea %recventei / In %unctie
de puterea P si ti'pul de incal(ire t+ piesa de lucru poate %i incal(ita cu cresterea te'peraturii @T dorita : @T A PBt
) BM
unde: * este caldura speci%ica a 'aterialului M* 'asa 'aterialuiui ce trebuie incal(it/ 4o'eniul de aplicare se e.tinde de la procese de uscare+ lipire+ calire si %or'are la cald pina+ la topire si sinteri(are/ Intrucit reactanta inductive a inductorului+ sub sarcina cu piesa de incal(it+ este %oarte 'are co'parativ cu re(istenta lui e%ectiva+ in ca(ul instalatiilor de =oasa si 'edie %recventa+ bobinele de inductie sint co'pensate pana la cos C D " prin condensatoare/ 4eci trans%or'atoarele+generatoarele de 'edie %recventa+ aparata=ul de co'utatie si cablurile de cone.iune din circuitul de ali'entare se di'ensionea(a nu'ai pentru puterea de Iucru/ In ca(ul oscilatoarelor de 'are %recventa+ aceste condensatoare %ac porte co'ponenta din circuitul oscilant si deci sint incluse in generatorul de inalta %recventa/ Incal(irea electrica poate %i aplicata cu avanta=e econo'ice nu'ai acolo unde dia*'etrul si lungi'ea piesei sint de +8 ori+ respectiv +8 ori 'ai 'ari decit adinci'ea de patrundere speci%ica/ In procesele de incal(ire prin inductie se utili(ea(a surse de %recventa variabila+in %unctie de di'ensiunile 'aterialului piesei si de progra'ul necesar de incal(ire//
Instalatii cu *rec+enta industriala Inductorul este conectat %ie direct+ %ie prin trans%or'ator la sursa de putere printr*o cone.iune 'ono sau tri%a(ata/ In 'ulte ca(uri+ bobina de inductie 'ono%a(ata este co'* pensate si'etric cu bobine de i'pedanta si condensatoare/ In ca(ul unor puteri 'ici absorbite se poate renunta la trans%or'atoarele inter'ediare si la condensatoarele de co'pensare/ 4o'enii de aplicareG incal(irea 'etalelor si pieselor 'arl de otel si topire prin inductie/
Instalatii de medie *rec+enta urentul de 'edie %recventa este obtinut dintr*un converti(or rotativ sau un 'utator static de %recventa proiectat pentru o %recventa bine deter'inata/ Partea electrica a sche'ei include converti(orul 'ecanic de curent 1ce %oloseste un 'otor asincron de actionare3+ aparata=ul electric si bateria de condensatoare/ Hu'arul de poli ai generatorului pentru o turatie dinainte stabilita deter'ina %recventa generatorului 1converti (orului3 care pentru %recventa peste " 2( lucrea(a pe principiul ci'pului unidirectional variabil/ In acest scop se utili(ea(a
rotoare canelate+ pentru a se 'odi%ica in ti'p prin caneluri reluctanta 'agnetica a intre%ierului cu %recventa dorita+ 'odulindu*se ast%el %lu.ul 'agnetic stabili(at/ Masinile care lucrea(a pe acest principiu Sint 'asinile ho'o polare cu bobina= de e.citatie inelar+ generatoarele Loren( si !UJ/
Condensatoarele sunt proiectate special pentru tensiunea si *rec+enta impusa. Puterea absorbita este apro.i'ativ de #///"8 ori puterea debitata de generatorul de 'edie %recventa/ 4ensitatea puterii debitate%iind ridicata+ bateria de condensatoare poate %i 'ica/ Pierderile de caldura care re(ulta sint preluate printr*o racire supli'entara 1prin introducerea de aer din a%ara sau de lichid de racire3 sau se reduc la 'ini'u' prin utili (area unui 'aterial special avind pierderi 'ici dielectrice 1St0ro%le.3/ $parata=ul electric include aparatele necesare pentru 'anevra pentru co'anda+ supraveghere si dace este necesar+ pentru reglarea utila=ului/ La instalatii 'ici+ toate ele'entele de 'anevra si condensatoarele sint 'ontate in celule/ Trebuie avut gri=a ca la rea'plasarea cablurilor de %orta toate legaturile si in special cele de la condensatoare+ sa %ie cat se poate de bine %erite de ci'puri de inductie/ 4i'ensiunile ti'purilor standardi(ate de converti(oare de curent continuu sunt:
* converti(oare rotative
,- 2(+ # 2(+ " 2(+ 8 2(+
"8 * < G 8 * 8
* 'utatoare statice de %recventa:
8 * F 2( G # * F 4o'eniul de aplicare:incal(irea pentru %or=are+ presare+ la'inare+ nor'ali(are+ sudare+ calire si topirea prin inductie/
Instalatiile de inalta *rec+enta $ceste instalatii produc inalta %recventa prin oscilatoare cu tuburi autoe.citate+ cu un singur eta=/ Inductanta circuitului oscilant de inalta+ %recventa consta de regula din in%asurarea pri'ara
a trans%or'atorului de iesire de inalta %recventa/ Tensiunea este data de redresorul de inaite tensiune+ inglobat/ Kadiatia de energie de inalta %recventa trebuie 'entinuta la un nivel redus/ aracteristicile tipurilor standardi(ate de ast%el de generatoare Sint ur'atoarele: Frecventa: * 8 2(/ Putere : * "8 <1in ca(uri speciale pina la <3 G Frecventa: 8 * # 8 2(/ Putere : * E I
&ariatia cu te'peratura a caracteristicilor electrice ale piesei este co'pensata prin variatia %recventei atit in ca(ul converti(oarelor statice de 'edie %recventa cit ca(ul generatoarelor de inalta %recventa/ 4o'enii de aplicare : incal(irea partiala+ de e.e'plu pentru calire+ sudare+ recoacere
Inductorul pentru incalzire $cesta este in general adaptat %or'ei supra%etei piesei 1de e.e'plu : inductor inelar+ inductor de supra%ata+ sau inductor tip ac3/ onectarea la sursa de ali'entare+ in ca(ul calirii+ in 'a=oritatea ca(urilor se reali(ea(a printr*un trans%or'ator/ Uneori inductorul este echipat cu bobine de scurtcircuitare din %ier 1din tabla la'inata+ in ca(ul %recventei industriale si 'edii sau din 'ateriale din %erita+ in ca(ul %recventelor inalte3/ Inductoarele in %or'a de bara cu o singura in%asurare pot %i di%erite in ceea ce priveste lati'ea neta + putindu*se adapta la o ga'a larga de piese/ Inductorul pentru incal(ire este reali(at in cele 'ai 'ulte ca(uri din cupru+ iar datorita densitatilor 'ari de curent se prevede apa de racire supli'entara prin conducte de apa/
Dispoziti+e mecanice ane.e Se utili(ea(a dispo(itive speciale pentru transportul pieselor de incal(it 1inclu(ind introducerea+ e.tractia si racirea piesei3/ $cestea+ i'preuna cu inductorul pentru incal(ire+ %or'ea(a instalatia de incal(ire prin inductie 1cunoscuta si sub nu'ele de cuptor cu inductie3+ 'asina de sudat auto'ata sau de calire auto'ata/ Instalatia poate %i incorporata intr*o linie de productie 1auto'ata sau neauto'ata3 cu a=utorul unor dispositive speciale/
A+anta/ele procesului de incalzire prin inductie
Incal(irea %ara contact 1%ara aplicarea din e.terior a unor electro(i3+ incal(irea directa a pieselor 1%ara sursa e.terioara de caldura3+ o.idare 'ini'a+ calitate uni%or'a a 'aterialului prelucrat+ ti'p 'ini' necesar pentru pregatirea instalatiei pentru+ lucru+ reglare rapida+ 'unca curata si neinse'nate deran=a'ente datorite radiatiei ter'ice/ Incal(irea prin inductie %olosita la de%or'area la cald+ recoacere+ topire si sinteri(are/ Se %olosesc in 'od obisnuit instalatii de %recventa 'edie si industrialaG 'ai rar inalta %recventa/ Piesa de prelucrat poate %i 'entinuta pe toata/ durata trata'entului ter'ic in dispo(itivul de incal(ire 1incal(ire statica3 sau poate %i deplasata de*a lungul instalatiei de incal(it 1incal(ire cu piesa 'obila3+ ca de e.e'plu in ca(ul barelor+ tevilor + sir'elor sau al taglelor sau blocurilor de otel 1incal(ire pe portiuni3/
Intrucit curentul indus incal(este direct supra%ata 'aterialului supus trata'entului ti'pul de incal(ire al otelului este considerabil 'ai sca(ut decit in ca(ul unei incal(iri in directe/ Printr*o proiectare adecvata a dispo(itiei bobinelor inductoare+ in cea 'ai 'are parte din ca(uri este posibil sa se obtina a o incal(ire nu'ai in anu'ite portiuni 1incal(ire partiala3/ Prin aceasta se obtine e%icienta cit si ti'p de incal(ire convenabile /Pentru obtinerea unor bavuri 'ini'e si unor pierderi prin radiatie ter'ica sca(ute se utili(ea(a instalatii de %rcevente cit 'ai =oase / Ti'pul 'ini' de incal(ire este in %unctie de di'ensiunile piesei+ conductibilitatea ter'ica si raportul dintre adinci'ea de patrundere si dia'etrul piesei de lucru/ Bobinele de inductie trebuie sa aiba o lungi'e su%icienta pentru a se asigara o incal(ire adecvata si satis%acatoare in pro%un(i'e 1de la supra%ata pina in 'ie(ul piesei 3/ &ite(a de transport sau ciclul de operatii se adaptea(a la vite(ele de lucru ale ben(ii productie sau ale presei de %or=are/
Puterea absorbita Puterea absorbita de la reteaua de ali'entare este in %unctie de te'peratura de regi'+ de greutatea 'aterialuluicare strabate instalatia si de proprietatile 'aterialulul ce ur'ea(a a %i incal(it/ Kanda'entul inductorului varia(a in acest ca( intre # si NO
depin(ind de 'aterialul respectiv/ 4e regula este necesara o putere de inductie de *# < pentru a incal(i o tona de otel/ Tinind sea'a de randa'entul converti(orelor rotative este necesara in aceste ca(uri o putere de circa #*8 Keparti(area puterii in instalatiile de incal(ire cu inductie 1 retele de 'edia %recventa 3
$colo unde e.ista 'ulte puncte de incal(ire cu operatii 'ai 'ult sau 'ai putin si'ultane+ care cer sa %ie ali'entate in %recventa 'edie+ iar puterea de 'edie %recventa absorbita varia(a in li'ite largi+ este intotdeauna =usti%icata reali(area unei instalatii de %recventa 'edii cu 'ai 'ulte converti(oare de %recventa rotative si citiva consu'atori/ In aceste conditii generatoarele care debitea(a in paralel pe retea trebuie sa poata %i conectate sau deconectate+ pentru ca ele sa %ie intotdeauaa incarcate apro.i'ativ la sarcina no'inala+ ast%el ca in toate conditiile de lucru sa se obtina un randa'ent 'ai bun si un consu' 'ini' de curent/ $cest lucru se obtine cu atit 'ai usor cu cit se %oloseste un nu'ar 'ai 'are de converti(oare legate in paralel sau cu cit se 'icsorea(a puterea no'inala a %iecarui converti(or/ Pe de alta parte+ este stiut ca randa'entul converti(oarelor 'ari este 'ai ridicat+ iar costul acestora raportat la puterea debitata este 'ai sca(ut/ In %inal este necesar ca puterea aleasa a converti(orului sa se a%le intr*un raport rational cu valoarea 'edie a puterii dega=ate la punctul de incal(ire respectiv/ Pina in pre(ent s*au construit siste'e de bare avind o putere de 8 pina la 9 La puteri 'ari se utili(ea(a siste'ul barelor 'ultiple+ care la nevoie pot %i grupate in citeva subgrupe/ Tensiunea barelor se reglea(a la o valoare constanta/ Pentru anu'ite scopuri este necesara 'entinerea constanta a puterii debitate sau a curentului debitat si posibilitatea variatiei continue a %recventei/ In aceste ca(uri este 'ai utila %olosirea unui siste' de bare sectionate+ in care ca( se utili(ea(a in retea schi' batoare statice de %recventa/
Calirea prin inductie $ceasta operatie este e.ecutata+ in general+ cu instalatii de %recvente 'edii sau inalte/ In 'a=oritatea ca(urilor este incal(it nu'ai un strat subtire super%icial pina la te'peratura de calire 1calirea contra u(urii3/ Pentru a.e cu solicitari 'ari si pentru piese cu destinatii si'ilare se poate reali(a o calire adinca in vederea cresterii re(istentei la oboseala/ Punctul de plecare pentru evaluarea capacitatii de calire prin inductie a unui 'aterial este continutul de carbon de cel putin +O/ Te'peraturile de calire in ca(ul incal(irii prin inductie se situea(a intre N8 si ""8/ $ceste te'peraturi pot %i atinse in %ractiuni de secunda/ Prin calirea i'ediat ur'atoare+ disiparea de caldura catre interiorul piesei de lucru este asa de 'ica+ incit se obtine o (ona calita precis conturata /
A+anta/ele calirii prin inductie Piesa de lucru ra'ine rece in cea 'ai 'are parte+ ast%el incit solicitarile ter'ice create sint neinsen'ate/ Piesele pot %i ast%el in 'od %recvent prelucrate pina la %or'a lor %inala in stare necalita+ %iind calite ulterior/ Pot %i %acute ast%el econo'ii in privita ope ratiilor de %inisare care sint costisitoare/Hu'eroase loturi de piese sunt supuse unui trata'ent de incal(ire identic+ ast%el ca este garantata o calitate uni%or'a/ Este posibila auto'ati(area procesului de calire si includerea 'asinilor de calire intr*un %lu. tehnologic/ Este su%icienta supravegherea printr*un personal 'ediu cali%icat/
"tilizari alirea prin inductie este utili(ata la calirea di%eritelor repere pentru autovehicule+ 'asini agricole+ echipa'ent de constructie+ 'asini*
unelte+ ca si a a.elor+ bolturilor+ niturilor ele'entelor de trans'isie+ pinioanelor+ cre'alierelor etc/
Consumul de putere In %unctie de %recventa se poate trans'ite supra%etei+ in vederea calirii+ o putere intre +8 si N
&ipirea 0sudarea1 prin inductie In acest scop este utili(at echipa'ent de 'edie si inalte %recventa/ Utili(area principala este in productia de 'asa pentru sudarea 'etalelor+ 'ai ales la incal(irea partiala a su pra%etelor de sudat/ Pentru aceasta operatie se utili(ea(a alia=e de lipit tari si 'oi din co'ert si agenti de decapare sau ga( de protectie/ Te'peraturi de lucru: * pentru lipituri 'oi sub #8 G * pentru lipituri tari #8 pina la "" G Sint necesari de ase'enea agenti de topire si ga(e de protectie+ in sc opul eli'inarii straturilor de o.i(i la locul de lipire/ For'a si di'ensiunile 'arginilor de sudat sint %actori i'portanti in calitatea sudurii/
Puterea necesara este dictata de di'ensiunile locului de i'binat + de te'peratura de lucru si de golul dintre piesele de i'binat/ Pentru piese cu pereti 'ici si subtiri+ 1(ona 'ica de inncal(ire3 ga'a de inalta %recventa este cea 'ai %avorabila+ iar pentru piese avind pereti grosi si cu supra%ete 'ari 1(ona larga de incal(ire3 este indicata ga'a de %recvente ridicate si 'edii/ Puterea necesara este situate intre +" si
Domenii speciale Uscarea si topirea pentru 'etali(ari pe 'etale+ nor'ali(area+ recristali(area+ incalrea+ nor'ali(area 1 detensionarea 3 cusaturilor de sudura+ %or'area la cald/ Pentru aceste scopuri este pre%erabil a se %oloseasca %recvente 'edii si industriale/
II.ID"CTIA E&ECT'!MA2ETICA 1TESI"EA E&ECT'!M!T!A'E ID"S3 I &E2I&E EI ID"C5IA E&ECT'!MA2ETIC3 Michael Farada0 a descoperit %eno'enul de induc5ie electro'agnetică )n "N"/ El a constatat că prin varia5ia unui cR'p 'agnetic se poate produce curent electric/ ircuitul unei bobine se )nchide printr*un galvano'etru / Hee.istRnd generator )n circuitul electric +acul galvano'etrului nu devia(ă /La introducerea unui 'agnet )n bobină se constată că acul galvano'etrului devia(ă atRta ti'p cRt 'agnetul intră )n bobină +dar revine la (ero cRnd 'agnetul se opre-te /La scoaterea 'agnetului din bobină acul galvano'etrului devia(ă )n sensul opus celui precedent /Prin ur'are +la 'i-carea 'agnetului )n bobină ia na-tere un curent electric / Un as'enea curent se nu'e-te curent indus/ Se ob5in acelea-i re(ultate dacă 'agnetul ră'Rne %i. -i se 'i-că bobina /
6E!ME"& DE P'!D"CE'E A "EI TESI"I E&ECT'!M!T!A'E 7T'8" CI'C"IT CA'E 7C!9!A'3 " 6&": MA2ETIC ;A'IA#I& SE "METE ID"C5IE E&ECT'!MA2ETIC3. &aria5ia %lu.ului 'agnetic inductor poate %i produsă prin di%erite 'etode/ 4e e.e'plu+ %lu.ul 'agnetic varia(ă printr*un circuit care stă ne'i-cat )ntr*un cR'p 'agnetic variabil /Flu.ul 'agnetic poate varia prin 'i-carea circuitului constat /4in cele arătate pRnă aici re(ultă că t/e/'/ indusă durea(ă nu'ai atRt cRt durea(ă cau(a sa+ varia5ia %lu.ului inductor/ u' a' a'intit 'ai )nainte+ sunt -i alte 'i=loace de varia5ie a %lu.ului 'agnetic inductor/
<1 M3'IMEA TESI"II E&ECT'!M!T!A'E ID"SE Se poate deduce e.presia generală a legii induc5iei electro'agnetice pe ba(a conservării energiei onductorul 'obil de lungi'e lA$ este ac5ionat de o %or5ă e.terioară F+ care*l deplasea(ă pe o lungi'e %oarte 'ică d.A$$ + )ntr*un interval de ti'p dt+ e%ectuRnd lucrul 'ecanic dLAF d./
4atorită deplasării in cR'pul de induc5ie B+ asupra %iecărui electron liber din conductor va ac5iona o %or5ă lorent(iană %+ avRnd ca ur'are )ncărcarea negativă a capătului $ -i po(itivă a capătului / ntre capetele conductorului apare o tensiune e/ 4acă se )nchide circuitul $4$+ tensiunea indusă e devine t/e/'/ pentru circuit+ producRnd curentul 'ediu I/ a ur'are conductorul 'obil va %i supus unei %or5e electrice F ABI l/ on%or' legii ac5iunilor reciproce FA*F/ H aceste condi5ii dLA*BI l d. / on%or' legii conservării energiei+ ca ur'are a e%etuării lucrului 'ecanic dL asupra siste'ului 'aterial+ el va trece )ntr*o stare căruia )i va corespunde o cre-tere a energiei electrice cu o valoare d
e.istă un %lu. 'agnetic variabil / Este evident că + dacă )n regiunea %lu.ului 'agnetic variabil s*ar găsi un conductor cR'pul electric indus ar pune )n 'i-care electronii liberi din el /4acă acest conductor %or'ea(ă circuit )nchis+ atunci ia na-tere curentul indus + ca e%ect al tensiunii electro'otoare induse/
3 A"T!ID"C5IA
P'!D"CE'EA 6E!ME"&"I DE A"T!ID"C5IE ntr*o spiră ia na-tere curent indus atunci cănd varia(ă %lu.ul 'agnetic prin supra%a5a deli'itată de spiră/ Flu.ul varibil poate %i produs %ie prin 'i-care relativă a unui 'agnet %a5ă de spiră+ %ie prin varia5ia curentului dintr*un circuit vecin/ El 'ai poate %i produs prin varia5ia curentului electric din )nsă-i spira indusă+ care =oacă ast%el -i rolul de inductor/ Autoiduc%ia este induc5ia electro'agnetică produsă )ntr*un circuit datorită varia5iei curentului care circulă prin acel circuit/ Autoinduc%ia se produce nu nu'ai la stabilirea sau )ntreruperea unui curent+ ci ori de cRte ori varia(ă intensitatea curentului electric din circuit/
ID"C5IA ""I CI'C"IT urentul de intensitate I care circulă printr*un circuit generea(ă )n =urul său un cR'p 'agnetic de induc5ie B+ propor5ională cu I/ Factorul de propor5ionalitate L se nu'e-te coe%icient de induc5ie proprie sau inductan5ă a circuitului/ Induc5ia unui
Daca toate liniile campului unei oine straat prin spirele celeilalte! cupla"ul este maxim# In general cand ma"oritatea liniilor de camp sunt inlantuite de amele oine! cupla"ul se numeste strans$ in ca% contrar! cupla"ul este sla# &ariatia curentului dintr-o oina induce t#e#m# in a doua oina' inductia mutuala#
=.C"'E5I T"'#I!A'I P'!D"CE'EA C"'E5I&!' T"'#I!A'I $ce-ti curen5i indu-i iau na-tere )n 'ase 'etalice+ care se a%lă )n cR'puri 'agnetice variabile sau se 'i-că )n cR'puri 'agnetice consolate/ ntre polii unui electro'agnet puternic H S se lasă să pendule(e o placă 'etalică $/ 7scila5iile ei se a'orti(ea(ă i'ediat/ nlocuind placa $ cu altă placă crestată $ oscila5iile ei se a'orti(ea(ă lent/ 7scilRnd+ placa intersectea(ă liniile cR'pului 'agnetic -i )n ea se nasc curen5i indu-iGace-tia se )nchid )n cercuri+ care )ncon=oară liniile cR'pului 'agnet
C"'E5II 6!"CA"&T 7 TE>IC3 .Curen%ii turbionari sunt %olosi5i pentru posibilitatea de %rRnare electro'agnetică+ la a'orti(area oscila5ilor acului indicator al instru'entelor de 'ăsură+ la reglarea 'ersului uni%or' al discului contorului electric e <.6ormarea curen%ilor 6oucault )n conductoare 'asive are ca ur'are )ncăl(irea puternică a acestora/ Feno'enul se poate ilustra lăsRnd să treacă un curent alternativ ti'p de un 'inut printr*o bobină cu 'ie( 'asiv de %ier/ Bara se )ncăl(e-te/ $cest %eno'en se %olose-te la călirea pieselor+ la topirea 'etalelor etc/ =.Procesul de ?nc@lzire a conductoarelor masi+e este )nsă dăunător )n 'ulte ca(uri/ $st%el+ nu este per'isă )ncăl(irea 'ie(urilor trans%or'atoarelor+ al 'a-inilor rotative+ al bobuinelor/ Pentru a se evita apari5ia curen5ilor turbionari de intensitate 'are+ se construiesc 'ie(uri din plăcisub5irii(olate )ntre ele/ ntrucRt cre-tereara re(istivită5i 'aterialului este i'portantă pentru di'inuarea intensită5ii curen5ilor
turburari+ tolele se %abrică din %ier cu siliciu/ Substan5ele %ero'agnetice utili(ate pentru 'ie(urile bobinelor de )naltă %recven5ă au re(istivitate 'are/ Deza+anta/e *pretul echipa'entelor a%erenteG generatorul electric*converti(or static/ 1N2(3/ *cu cat %recventa si puterea creste+ costul este ridicatV *pre(enta instalatiilor de racire care i'plica structura echipa'entului/
AP&ICA'E......"tilizari ale incalzirii prin inductie
*in metalurgie pentru e%ectuarea unor trata'ente ter'ice:recoacere+ revenire+ calire/ 1se %olosesc pentru topirea 'etalelor+ incal(irea inaintea %or=arii "8 3 *industria constructoare de autoturisme 8medicina 1cuptoare cu creu(et pentru topirea aparatelor dentare+ %recventa %oarte ridicata3 8electronica 8industra alimentara 1pentru plite e/t/c/3