Manual 1,Turcanu

1 of 131

Universitatea Tehnică Tehnică a Moldovei Facultatea Inginerie Econoică !i "usiness

Nicolae Ţurcanu, Aliona Grossu

MANAGEMENTUL PROIECTELOR


Nicolae Ţurcanu Aliona Grosu

MANAGEMENTUL PROIECTELOR Note de curs general cu exemple exemple din construcţii

Chişinău, 2!


Nicolae Ţurcanu Aliona Grosu

MANAGEMENTUL PROIECTELOR Note de curs general cu exemple exemple din construcţii

Chişinău, 2!

Cu#rins "reliminarii ###################################################################################################################################$ 1# Ce este managementul proiectelor#################################################################### proiectelor#############################################################################################% #########################% 1#1# &curt istoric#############################################################################################################################% 1#2# 'anagementul proiectelor ( discipline de studiu şi programe de master )n uni*ersităţi#######+ 1#3# "roiect, program, plan de afaceri, studiu de fea-ilitate ( tangenţe şi distincţii####################. 1#$# Clasificarea proiectelor########################################################################### proiectelor#########################################################################################################12 ##############################12 1#%# 'anagement şi managementul proiectelor####################################################### proiectelor###########################################################################13 ####################13 1#/# A*anta0ele A*anta0ele şi dea*anta0ele managementului proiectelor############################################# proiectelor#####################################################1% ########1% 2# undamente teoretice ale managementului proiectelor############################################################1/ proiectelor############################################################1/ 2#1# Concept, principii şi o-iecti*e###############################################################################################1/ 2#2# Ciclul de *iată########################################################################################################################1. 2#3# 'atricea logică a proiectului#################################################################################################2$ 3# &tructura, continutul şi organiarea 'anagementului "roiectelor############################################ "roiectelor############################################32 32 3#1#itlu, 3#1#itlu, reumat, 0ustificare şi scop############################################################################################32 scop##################################################################### #######################32 3#2# Acti*ităţi, Acti*ităţi, indicatori de progres, reultate, -uget###################################################################3$ -uget############################################################### ####3$ 3#3# 'onitoriare, e*aluare, pre*enirea riscurilor, dura-ilitate#####################################################3$ 3#$# rganiarea 'anagementului "roiectelor################################################## "roiectelor##############################################################################3/ ############################3/ $# 'etode de planificare şi programare a acti*ităţilor acti*ităţilor şi resurselor##############################################$ $#1# Conţinutul planificării planificării şi programării#####################################################################################$ programării################################################################## ###################$ $#2# Graficul Gantt si matricea######################################################################################################$3 $#3# Graficul retea4 ela-orare, analiă, drum critic########################################################################$. $#$# "lanificarea -ugetului ###########################################################################################################% %# Atragerea fondurilor pentru finanţarea proiectelor################################################################### proiectelor###################################################################%3 %3 %#1# inanţatorii şi cerinţele lor##################################################################### lor######################################################################################################%3 #################################%3 %#2# inanţarea prin "rogramele de preaderare la 5niunea 6uropeană#########################################%/ /#5tiliarea tehnologiilor informaţionale )n 'anagementul 'anagementul "roiectelor#######################################+$ "roiectelor#######################################+$ /#1# 'icrosoft "ro0ect####################################################################################################################+$ /#2# "67 Chart 6xpert#################################################################################################################+% 8i-liografie#################################################################################################################################### Anexe4 Anexa nr# 1# 'atricea 9ogică########################################################################################################## Anexa nr# 2# 2# &tructura "roiectului################################################################################# ################## Anexa nr# nr# 3# "lanificarea calendaristică calendaristică a proceselor de de producţie )n construcţii########################## Anexa nr# $# $# 6xemplul Cererii de proiect############################################################################### ########## Anexa nr# %# este este grilă#################################################################################################################### grilă################################################################################# ################################### Anexa nr# /# Aplicaţii Aplicaţii practice########################################################################################################### practice############################################################### ############################################

Preliinarii „Trăim într-o lume a proiectelor, este vremea proiectelor - ceea ce ne rămâne de făcut este sesizarea la timp a oportunităţilor şi integrarea schimbărilor organizaţionale sau personale dorite în sistemul de lucru. !"tanle# $. %ortn# & '

'anagementul proiectelor este o modalitate modernă de organiare a lucrului şi atragere a surselor de finanţare )n multiple sfere ale acti*ităţii umane# :ncipient 'anagementul proiectelor ;'"< a fost practicat de organiaţiile non=gu*ernamentale trec)nd treptat la instituţile de administraţie pu-lică şi la cele orientate spre o-ţinere de profit# "roiectul, a*)nd termene limitate, scopuri, coordonatori şi constr)ngere financiară, contri-uie la introducerea unei modalităţi performante orientate spre atingerea o-iecti*elor )ntr=o perioadă dată# '" faciliteaă su-stanţial lucrul )n cadrul oricărui tip de organiaţie>instituţie contri-uind la exercitarea tuturor funcţiilor managementului planificare,organiare,moti*are,coordonare,control# ?n )ntreprinderi şi instituţii apar o multitudine de situaţii unde există necesitatea reol*arii unei sarcini manageriale printr=o formă de organiare distinctă, de proiect4 lansarea de noi produse, introducerea de noi procedee sau sisteme, reorganiare, restructurare etc# '" a de*enit )n toată lumea o parte componentă a modulelor de studii adresate specialiştilor din domeniul ingineriei, economiei, producţiei, 7epu-lica 'oldo*a nefiind o excepţie )n acest sens# Actualitatea '" se deduce din considera-ilele e*oluţii ale mediului socio=economic drept răspuns la numeroasele crie economico= financiare, glo-aliare, rapidele schim-ări tehnologice, care genereaă ne*oia de a ela-ora modele şi metode moderne de structurare a lucrului# :no*aţia repreintă un motor al lumii )n care trăim, iar '" creeaă condiţii ca reultatele unei g@ndiri ino*atoare să fie materialiate )n termenii acceptaţi de către factorii interesaţi ale macro şi micromediului#

1

&tanle 6# "ortn, %ro(ect )anagement for *ummies, Bile "u-lishing, :nc# 21, p# 2=1.#

$% Ce este anageentul #roiectelor 1.1 Scurt istoric Managementul Proiectelor s&a de'voltat ca disci#lină !tiin(i)ică

relativ recent% 5ltimele decenii au fost marcate de creşterea rapidă a utiliării '" ca mi0loc prin care organiaţiile )şi ating o-iecti*ele#  parte importantă a de*oltării tehnicilor şi practicilor din '" aparţine domeniului militar, care a fost pus )n faţa unor sarcini care nu puteau fi duse la -un sf@rşit prin practicile organiaţionale tradiţionale# 5rm@nd aceste exemple, sectoarele gu*ernamentale nemilitare, sectorul pri*at industrial, agenţiile de ser*icii pu-lice şi fundaţiile au utiliat '" pentru a=şi creşte eficienţa# Aşadar, '" a preluat o parte din instrumentele specifice domeniului militar şi le=a adaptat *ieţii economice şi unor domenii ca sănătatea, educaţia, ecologia etc# upa unele lucrari, '", )n formele sale primare, a )nceput sa se manifeste cu mult )nainte ca regele Deops sa plănuiască construcţia piramidei sale, exist@nd mărturii că EFde=a lungul a mii de ani, c)nd recolta anului nu era gata de cules )n luna potri*ităH, e*reii )şi resincroniau calendarul ;-aat pe faele lunii< cu anotimpurile anului, adaug@nd )ncă o luna, asigur@ndu=se că populaţia )ncepe să plantee anotimpul urmator la timpul potri*it ;)nceputulproiectului
neschim-at pe timpul a aproape 1 de ani# alor, Gantt şi alţii au contri-uit la de*oltarea managementului )ntr=o funcţie distinctă a afacerilor, care necesită studiu şi disciplină# upa cel de=al :: 7a-oi 'ondial, complexităţile proiectelor şi reducerea timpului de furniare a acti*ităţii producti*e au dus la apariţia de noi structuri organiaţionale# Au aparut diagramele de reţea complexe numite "67 ;ehnica de 6*aluare si 7e*iie a "rogramului< si C"' ;'etoda rumului Critic<, care au oferit managerilor un control mai mare asupra proiectelor extrem de complexe# "67 a aparut la sf@rsitul anilor 1!%, c@nd amiralul 7a-orn din cadrul forţelor na*ale ale &tatele 5nite ale Americii s=a confruntat cu necesitatea ca rachetele din cadrul programului "olaris să fie gata de lansare )ntr=un timp foarte scurt, datorită unei ameninţări iminente existente )ntre &tatele 5nite ale Americii şi 7usia# '" tradiţional nu a fost suficient pentru a garantaH siguranţa naţiunii si pro-lema a fost reol*ată cu a0utorul acestei tehnici a lui Billard aar# ocmai )n 1!!+, dr# 6li Goldratt, a a0utat organiaţiile să=şi )m-unatăţească profita-ilitatea şi producti*itatea, scriind o carte despre o nouă metodă de a pri*i '", prin eoria Constr@ngerilor4 9anţul critic# 8ine)nţeles ca managementul de proiect s=a de*oltat şi din punct de *edere al instrumentelor de tip softare, primele fiind introduse )n anii O/# Astăi conducerea proiectelor nu se mai poate concepe fără a0utorul calculatorului# Cu toate acestea, sistemele softare răm@n doar instrumente auxiliare ce nu pot )nlocui acti*itatea factorului uman# &uccesul unui proiect depinde )n primul r@nd de aportul managerului si al echipei de proiect#2

1.2.Managementul proiectelor – discipline de studiu şi programe de master în universităţi

2

:ng# dipl# Poicu ragos, Asociatia Generala a :nginerilor din 7omania , E "ledoare pentru '" I,8ucuresti 2+

Complexitatea cresc@ndă a pro-lemelor puse )n faţa proiectelor şi creşterea rapidă a numărului organiaţiilor orientate pe proiecte a contri-uit la profesionaliarea '"# ?n 1!/! se )nfiinţeaă :nstitutul de '" şi a atins )n anii Q! aproximati* 1# de mem-ri# "rofesia de manager de proiect a )nflorit, ceea ce a făcut ca multe colegii şi uni*ersităţi să ofere pregătire )n acest domeniu# 5ni*ersităţile ;mai ales cele americane< au răspuns prompt noilor realităţi şi tendinţe şi au de*oltat programe academice de managementul proiectelor, iniţial su- formă de ateliere, module, secţii, a0ung@nd cu timpul p@nă la studii uni*ersitare complete, programe de masterat sau chiar doctorate# 3 6xistă din ce )n ce mai multe solicitări pentru studii focaliate pe managementul proiectelor şi uni*ersităţi de prestigiu )ncep să ofere programe complete ( 8oston 5ni*ersit, George Bashington 5ni*ersit, 8erKele 5ni*ersit ;&tatele 5nite<, 'anchester 5ni*ersit ;'area 8ritanie<, "ro0eKt 'anagement Group ( Birtschaftsuni*ersitRt Bien ;Austria<, Atha-asca 5ni*ersit ;Canada<, 6cole &upSrieure de Commerce de 9ille ;ranţa<# endinţa trecerii la lucru prin proiecte este cu at@t mai pregnantă la ni*elul 56 unde, su- impactul necesităţilor de integrare, managementul proiectelor tinde să de*ină principala formă de existenţă )n mediul economic# Acest fapt tre-uie să fie luat )n consideraţie şi de către 7# 'oldo*a )n contextul orientării pro=europeane şi -eneficiere de mai multe proiecte cu finanţări neram-ursa-ile de pre=aderare şi *ecinătate 6uropeană care se deruleaă de0a )n economia naţională# 1.3. Proiect, program, plan de afaceri, studiu de fea!ilitate – tangenţe şi distincţii

in punct de *edere teoretic, există o distincţie )ntre noţiunile de proiect si program, deşi de cele mai multe ori acestea se folosesc cu )nţelesuri echi*alente# ?n '" un program include mai multe proiecteT un proiect se poate descompune mai departe )n su-proiecte, grupuri de acti*ităţi şi acţiuni# 3

:rina 'anolescu '"L Note e Curs, 2%, :aşi, p#3

'" este procesul prin care managerul proiectului planifică şi controleaă etapele şi acti*ităţile proiectului şi resursele pe care organiaţia le pune la dispoiţia proiectului# Progra repreintă un cadru instituţional care spri0ină proiecte ce con*erg spre un o-iecti* general# Prin conclu'ie #ute s#une că ai ulte #roiecte )orea'ă un #rogra% Caracteristica $

Anvergura

*

+urata

,

"ugetul

-

Rolul echi#ei

.

Orientarea evaluării

Progra Componente de politică naţională sau regională urată nedefinită sau de ordinul anilor 8uget alocat glo-al şi modifica-il 'anagement ;planificare, coordonare, control< Asupra impactul şi performanţei

Proiect :niţiati*e locale sau su-=programe 9uni ;cel mai adesea< sau ani 8uget fix, alocat cu destinaţie precisă :mplimentare Asupra performanţei

$

Cu*@ntul Proiect a fost utiliat prima data )n 0urul secolului al JP:=lea si deri*ă din latinescul pro0icere ; U a arunca )nainte<# 7adăcina latină sugereaă mişcarea, o traiectorie, o anume relaţie cu spaţiul si timpul# "rocesul implicat presupune un punct de plecare folosit ca o -aa, de unde cine*a se arunca )nainte, catre un scop# :storic *or-ind, cu*@ntul si conceptul au fost folosite prima data de arhitecţi# ?n secolul al JP=lea, ilippo 8runelleschi a primit sarcina desă*@rşirii catedralei din lorenţa prin adăugarea unui dom# ?nainte sa )nceapă, el a ela-orat o schiţă ;progetto sau plan< a domului, folosind di*erse perspecti*e pentru a oferi o repreentare geometrica a *iitoarei structuri# % ?n acti*itatea curentă a organiaţiilor au loc acti*ităţi şi acţiuni foarte di*erse at@t din punct de *edere al complexităţii, c@t si din cel al repeta-ilităţii lor# Conform "': ;:nstitutul de 'anagement al "roiectului<, un proiect este Eun efort temporar, )ntreprins pentru a crea $

Cear &carlat, &eminar 8N& V eam 6urope 7omania, 2/

%

9eis, W#"# ( The %ro(ect )anager+s *es eference , Ne XorK, 2, p# .=1+

un ser*iciu sau un produs unic, prin aplicarea cunoştinţelor, tehnicilor si relaţionărilor pentru proiectarea acti*ităţilor, cu scopul de a satisface ne*oile acţionarilor şi de a respecta cerinţele de scop, timp, cost şi calitateI/ Conform icţionarului 6xplicati* al 9im-ii 7om@ne ;6J< + are mai multe )nţelesuri, pentru noi fiind interesante următoarele4 = plan sau intenţie de a )ntreprinde ce*a, de a organia, de a face un lucruT = prima formă a unui plan ;economic, social, financiar, etc#< care urmeaă să fie discutat şi apro-at pentru a primi un caracter oficial şi a fi pus )n aplicare# ?n materialul editat de undaţia pentru e*oltarea &ocietăţii .= pentru conceptul de proiect sunt date următoarele )nţelesuri4 1# G@ndire anticipati*ă orientată către un scop, a*@nd )n *edere producerea unei schim-ări, percepute ca fa*ora-ilă pentru cel ce intenţioneaă să o producă# 2# "roiectul este o )ntreprindere cu durată de acţiune limitată, *i@nd realiarea unui produs, ser*iciu, lucrare de natură *aria-ilă şi nestandardiată )ntr=un anumit termen,cu un anumit -uget şi cu respectarea specificaţiilor de calitate con*enite# 3# ocumentaţie tehnică şi financiară, riguros alcătuită, pe -aa căreia se poate realia un sistem oarecare cu caracteristici şi ni*eluri de performanţă predeterminate şi cu riscuri limitate# "roiectul este un grup de acti*ităţi care tre-uie să fie realiate )ntr= o sec*enţă logică, pentru a atinge un set de o-iecti*e presta-ilite, formulate de client# "entru a e*ita confundările să definim şi alte noţiuni utiliate deseori cu sensuri similare ca proiect, dar a*)nd distincţii esenţiale ale conţinutului# /

"ro0ect 'anagement :nstitute =  /uide to the %ro(ect )anagement 0od# of 1no2ledge, 5&A, 1!!/, p# $=23 +

Academia 7om@nă :nstittul de 9ing*istică :orgu :ordanL 6J ed#::L ed#5ni*ers 6nciclopedic, 8ucureşti, 1!!. . Anil, ler si homasson, a*id, n $mpirical 3nvestigation of the 4se of 5ontent nal#sis to *efine the 6ariables )ost %revalent in %ro(ect "uccesses and 7ailures, 9ucrarile seminariilor si simpoioanelor anuale ale :nstitutului de 'anagement al "roiectului, 2+ sept=2 oct#1!!1

/tudiul de )e'a0ilitate Asa cum spune si numele, studiul de fea-ilitate este o analia a *ia-ilitatii unei idei#oate acti*itatile studiului sunt directionate catre o-tinerea raspunsului la intre-area putem in*estii in aceasta idee de afaceriY &tudiile de fea-ilitate pot fi folosite pentru multe tipuri de afaceri, dar in special pentru afaceri ce implica un anumit risc# eterminarea punctelor sla-e sau a imposi-ilitatii de derulare a afacerii, pentru o anumita locaţie sau timp, *ă economiseşte timp, -ani şi *ă scuteşte de pro-leme mai t)riu# &copul unui studiu de fea-ilitate este de a da o primă imagine de ansam-lu aspectelor principale ale afacerii pe care urmeaa să o porniţi# 5tilitatea lui este aceea de a identifica pro-lemele, care ar putea impiedica succesul afacerii pe piaţă# 6xistă similitudini )ntre un proiect şi un plan de afaceri, care cu toate acestea nu tre-uie confundate, a*)nd scopuri distincte# Planul de a)aceri are o legătură indisolu-ilă cu mediul antrepreno=rial# 5n plan de afaceri ;-usiness plan< poate a*ea ca utilitate preentarea firmei sau a ideii>afacerii# Acesta poate fi realiat at)t pentru afaceri existente ;pentru preentarea catre posi-ili parteneri sau finanţatori< c)t şi pentru afaceri ce urmeaă a fi lansate# 5n plan de afaceri tre-uie să ţină cont de profilul afacerii, de mediul )n care ea se găseşte, de o-iecti*ele şi de scopul urmărit la realiarea acestuia# 6xistă o structură tip a oricărui plan de afaceri, )nsă ea poate să difere )n dependenţa de scopul )ntocmirii, -eneficiarii acestuia etc 5n plan de afaceri )n accepţiunea sa clasică tre-uie să cuprindă următoarele4 1# itlul 2# Cuprinsul 3# &umar $# escrierea afacerii %# 6chipa şi managementul companiei /# "reentare produs;e< > ser*iciu ;ii< +# Analia pieţei .# -iecti*e !# &trategia firmei>afacerii şi implementare

1# :nformaţii financiare 11# Anexe şi alte documente :mportanţa fiecărui capitol *ariaă )n funcţie de scopul urmărit şi de contextul )n care realiaţi planul de afaceri# 7ealiarea planului de afaceri are c)te*a a*anta0e4 = Analia detaliată a acti*ităţii *iitoare pe care o presupune realiarea planului de afaceri permite e*itarea multor greşeli cauate de lipsa de informare ;cunoaşterea insuficientă a concurenţilor sau clienţilor, cunoaşterea insuficientă a unor concepte economice sau tehnice implicate )n acti*itate
&e cunosc mai multe tipuri de proiecte# Acestea sunt de o-icei clasi)icate )n felul următor 41 upa amploarea lor4 • organiationalT • local ;localitate, raion
#plandeafacere#ro>utorial>e=ce=este=necesar=un=plan=de=afacere> :rina 'anolescu )anagementul proiectelor note de curs ( ed# 5ni*ersităţii HAlexandru :oan CuaL :aşi, 2%, p# 13 1

internaţional# upa domeniul obiectivului si activiăţilor proiectului4 • proiecte industrialeT • proiecte comercialeT • proiecte culturaleT • proiecte ecologiceT • proiecte stiinifice ;de cercetare
1.$.Management si managementul proiectelor

"entru cu*@ntul anageent1 care pro*enit din lim-a engleă, 6J reţine următoarele sensuri 114 = acti*itatea şi arta de a conduce, = ansam-lul acti*ităţilor de organiare, de conducere şi de gestiune a )ntreprinderilor, 11

Academia 7om@nă :nstittul de 9ing*istică :orgu :ordanL 6J ed#::L ed#5ni*ers 6nciclopedic, 8ucureşti, 1!!.

=

ştiinţa şi tehnica organiării şi conducerii unei )ntreprinderi# ?n literatura de specialitate managementul este definit ca Lmeseria care constă )n a conduce, )ntr=un context dat, un grup de oameni cu scopul de a atinge )n comun o-iecti*e conforme finalităţilor organiaţiei de apartenenţăL12# e aici se pot trage concluiile4 1# )anagementul este o meserie 4 deci o acti*itate practică ce regrupeaă un ansam-lu de experienţe, cunoştinţe tehnice şi relaţionale# Nu este *or-a aici nici de un proces a-stract, nici de teorie# 2# ceastă meserie constă în a conduce# HA conduceL tre-uie perceput ca un termen generic pentru a desemna diferite stiluri de management care sunt posi-ile# 3# )eseria în cauză se e9ercită într-un conte9t dat T este *or-a aici de mediul economic, politic, social, tipul de cultură dominant, mentalităţile, tradiţiile ce determină apariţia unor constr@ngeri>oportunităţi specifice# $# )anagementul presupune totodată a conduce un grup de oameni T nu tre-uie deci confundat managementul cu simplul fapt de a a*ea un grup de oameni )n su-ordine# %# )anagementul vizează atingerea în comun a unor obiective conforme cu finalităţile organizaţiei # 7eunind două noţiuni o-ţinem )m-inarea de cu*inte 'anagement de "roiect , care fiind analiat ca o ştiinţă integră capătă o nouă accepţiune diferită de cea a termenilor analiaţi# ?n literatura de specialitate se cunosc mai multe defeniţii ale '" 134 "lanificarea, organiarea si gestionarea ;controlul< • sarcinilor si resurselor, ce urmareste atingerea unui anumit o-iecti*, )n condiţiile existentei unor constr@ngeri referitoare la timp, resurse si costuri# • emersul prin care resursele umane, materiale si financiare sunt organiate )ntr=un mod specific pentru realiarea 12

Călin 6milian Minţea, Călin Ghiolţan : )anagement public 3 , 6ditura Gealt, Clu0= Napoca 2, p#11+ 13

"ro0ect 'anagement :nstitute =  /uide to the %ro(ect )anagement 0od# of 1no2ledge, 5&A, 1!!/, p# $=/

unor lucrări dintr=un domeniu de acti*itate, cu specificaţii date, cu restricţii de cost şi timp, urm@nd un ciclu de *iaţa standard pentru a realia schim-ări -enefice definite prin o-iecti*e cantitati*e si calitati*e # • 6ste procesul prin care managerul proiectului planifică şi controleaă etapele şi acti*ităţile proiectului şi resursele pe care organiaţia le pune la dispoiţia proiectului# in aceaste definiţii pot fi trase următoarele concluii4 1# '" este o acti*itate cu un scop specific# 2# '" se referă la conducerea acti*ităţii de realiare a unui plan# 3# '" se desfăşoară )n timp din momentul )n care este )ncepută acti*itatea de ela-orare a planului care urmeaă a fi realiat şi ţine p@nă )n momentul realiării e*aluării finale *is=a=*is de acti*ităţile derulate şi de succesul>impactul proiectului# 'anagementul proiectelor, ca parte a unui concept modern de management organiaţional, poate fi un prim pas spre afirmarea anga0aţilor )n spiritul cooperarii şi deschiderii spre nou# Aşadar, 'anagementul proiectului este procesul de organiare şi supra*eghere a proiectului pentru a asigura realiarea acestuia conform planificării, )n limitele -ugetului şi conform specificaţiilor sta-ilite# 1$ 1.%.&vanta'ele şi deavanta'ele managementului proiectelor

Ca oricare altă tehnică, metodă, stil de organiare sau modalitate de a-ordare '" )şi are plusurile şi minusurile sale# '" permite4 1%  un control foarte -un asupra utiliarii resurselor, fiind extrem de util )n situaţiile c)nd resursele disponi-ile )n acti*itatea unei organiaţii sunt restranseT  relaţii mai -une cu clienţiiT  timpi redusi de de*oltare a organiaţiei, costuri mai mici, calitate mai )nalta şi mar0e de profit mai mariT 1$

&imona :o*ănuţ 5urs de specializare pentru lucrătorii sociali din mediul rural, $ditura ;aldpress, Timişoara, <=='. 1%

http4>>#managementul=proiectelor#ro>



creşterea eficienţei acti*ităţii )n ansam-lul, prin orientarea spre reultate, )m-unătăţirea coordonării interdepartamentale şi im-unătăţirea moralului anga0aţilor#

rept dea*anta0e ale utiliării '" pot fi considerate următoarele 4  



creşterea complexitătii organiaţieiT apariţia unei tendinţe mai accentuate de )ncălcare a unor componente ale politicii interne a firmei, dat fiind gradul ridicat de autonomie a personalului implicat )n acti*ităţile organiate pe -aa de proiecteT creşterea costurilor anumitor acti*ităţi, aparitia unor dificultăţi )n organiare, utiliarea incompletă a personalului )n inter*alul de timp dintre finaliarea unui proiect şi iniţierea următorului proiect#

Cert este că )n caul unei utiliări raţionale, cumpătate, profesionale, '" *a de*eni un instument de atingere a scopurilor oricărei instituţii prin cheltuieli de resurse minime o-ţin)nd reultate maxime#

*% Fundaente teoretice ale anageentului #roiectelor 2.1. #oncept, principii şi o!iective

"utem e*idenţia care sunt elementele caracteristice ale ale unui proiect indiferent de natura acestuia4 - durată limitată = are un )nceput şi un sf@rşit -ine definitT - programare = implică o *arietate de acti*ităţi, e*enimente şi sarciniT - *arietate de resurse = este -aat pe un -uget, presupune efortul unor oameniT - autonomie = repreintă o )ntreprindere unicăT un proiect diferă de altul printr=un aspect sau altulT are un grad mai mic sau mai mare

de autonomie faţă de acti*ităţile ilnice ale organiaţieiT - reultate = are ca scop o schim-are percepută ca dura-ilă de iniţiatorii săi ;proiectele creeaă acti*e, sisteme, scheme de organiare sau instituţii care continuă să funcţionee şi să aducă -eneficii după terminarea sa
6uropean Commission= )anual for the %hare *ecentralized 3mplementation "#stem, 8russels, 1!!$, p#$/= !2

particulariare este caracteristic oricărui proiectT ele nu pot fi reduse la rutină prin )nsăşi natura lorT • Con)lict ( mai mult dec@t alţi manageri, managerul de proiect trăieşte )ntr=o lume caracteriată prin conflictT proiectele concureaă cu departamentele funcţionale pentru resurse şi personal, şi -ine)nţeles cu alte proiecteT cele $ părţi implicate ;client, organiaţia ( mamă, echipa proiectului şi pu-licul< pot defini chiar succesul sau eşecul proiectului )n moduri diferiteT clientul *rea schim-are, organiaţia *rea profit, mem-rul echipei răspunde adesea )n faţa a doi şefi, cu o-iecti*e şi priorităţi diferite# • A0ordarea #ornind de la o0iectiv catre resurse4 alocarea resurselor necesare realiarii o-iecti*elor proiectului se face numai dupa ce sunt identificate toate acti*itile necesareT • Evaluarea2Reevaluarea4 este recomanda-il ca, )nca din faa de conceptie, dupa fiecare etapa sau stadiu al proiectului sa fie pre*ăuta o etapa de ree*aluare care sa permita luarea deciiilor impuse de practica# • Monitori'area si evaluarea4 proiectele sunt o-ligatoriu permanent monitoriate intern ;de '"< si pot fi monitoriate extern ;de e*aluatori din afara proiectului, de finanator etc<# iecare proiect )şi are o etapă de concepţie a sa# 6xistă un şir de acti*ităţi care ţin de conceptul oricărui proiect indiferent de natura acestuia# Acti*ităţi din cadrul etapei de concepţie 1+ Z Ce *rem să facemY ( definiţia pro-lemei ;prin pro-lemă se )nţelege o situaţie nedorită, negati*ă, dăunătoare, care genereaă iniţiati*a de a lansa proiectul#<= scop Z Cu cine *rem să lucrămY ( sta-ilirea managerului de proiect Z Cum *rem să facemY = o-iecti*e ;&'A7<= indicatori de succes = riscuri Z e ce resurse a*em ne*oieY = determinarea resurselor# 1+

http4>>#apu--#ro>ocuments>"ostuni*ersitar>"olitia[comunitara>'ANAG6'6N 59["7:6C697[:#ppt

Noţiunea de &'A7 preentată anterior ţine de definirea o-iecti*elor oricărui proiect şi se descifreaă )n felul următor4  / pecifice ( pentru a defini foarte clar ceea ce *a fi realiat#  Masura-ile ( reultatul o-ţinut tre-uie să poată fi măsurat#  Acceptate ( de toţi mem-rii echipei#  R ealiste ( pentru a putea fi )ndeplinite#  Timp preciat ( sta-ilirea unui inter*al de timp realist pentru a le realia# 2.2.#iclul de viata

"ornind de la cunoscutul şi aplicatul pe larg )n economie conceptul Ciclul eming ;plan, do, checK, act< se a0unge şi la un prototip al acestuia4 ciclul proiectului ;"roiectele trec prin etape consecuti*e de planificare, pregătire, implementare, acti*itate post=proiect<# Ciclul de *iaţă al proiectului include anumite etape, care sunt urmate concomitent indiferent de natura proiectul ssu sursa acestuia de finanţare#

1.

'", cu alte cu*inte, este constituit din mai multe eta#e# "rima etapă )n cadrul acti*ităţii de management de proiect constă din clarificarea ideii care *a sta la -aa propunerii de proiect# Aici la acest punct tre-uie definit Ce scop *rem să atingemY Cu cine *rem să lucrămY Cum *rem să facemY e ce resurse a*em ne*oieY 6ste necesar ca )n această etapă să acţionăm )n concordanţă cu strategia organiaţiei sau a comunităţii pe care o repreentăm# ?n ca contrar se poate *or-i despre un proiect punctual care nu se )ncadreaă )n strategia organiaţională, ci *ine )n )nt@mpinarea unei ne*oi de moment identificate la ni*elul organiaţiei sau a comunităţii sau ca răspuns a unei posi-ilităţi de finanţare# Aşadar proiectul parcurge un Hciclu de *iaţăL fiecare etapă a căruia se caracterieaă prin specificul acti*ităţilor, funcţiilor şi particularităţilor sale# eşi orice proiect repreintă un pas )nainte totuşi ar fi mai -ine dacă şi această acti*itate s=ar desfăşura cu o componentă strategică foarte pronunţată# re-uie remarcat că ma0oritatea proiectelor ela-orate sunt pe -aă punctuală şi fără a a*ea o componentă strategică# Acest lucru se datoreaă şi finanţărilor care se acordă prin proiecte acestea nu se -aeaă de fiecare dată pe e*aluări ale situaţiilor concrete sau pe necesităţile locale# Corelarea acti*ităţii de ela-orare şi management de proiecte cu acti*ităţile de planificare strategică la ni*elul organiaţiei este un deiderat foarte important# ?n caul )n care nu a*em un plan strategic de de*oltare al organiaţiei>comunităţii pe care o repreentăm, pentru determinarea priorităţilor strategice din care decurge planul operaţional şi 1.

C#G#P@rtopeanu )anagementul 5iclului de %roiect 5nitatea de 6*aluare a 6uropeAid Cooperation ffice :nstitutul 6uropean din 7om@nia, 23, p#$2

mai apoi proiectele de de*oltare, tre-uie să identificăm pro-lemele pe care le *om soluţiona# 1! ?n asemenea cauri putem utilia tehnici de analiă managerială, cum ar fi ar-orele pro-lemei ; repreentare )n formă de diagramă a unei situaţii negati*e relief@nd relaţia cauă=efect#<# Concepţia repreintă deci etapa )n care se identifică necesităţile şi se estimeaă resursele disponi-ile# ?n funcţie de acestea se sta-ilesc proiectele care tre-uie ela-orate şi o-iecti*ele ce tre-uie urmărite# A doua faă a acti*ităţilor )n cadrul managementului de proiect este planificarea# ?n cadrul acestei etape se ia deciia pri*ind a-ordarea organiaţională ce *a fi adoptată şi se trece la ela-orarea proiectului şi transpunerea acestuia pe structura cererii de finanţare dacă există un asemenea document# "lanificarea )n cadrul unui proiect )nseamnă4  identificarea şi planificarea succesiunii sarcinilorT  identificarea acti*ităţilor critice pentru succesul proiectuluiT  estimarea şi )ntocmirea -ugetuluiT  sta-ilirea necesarului şi structurii personalului# upă ce )n etapa precedentă am identificat necesităţile )ncepem acti*itatea de fundraising sau campania de atragere de fonduri ;*ei capitolul .< # A treia etapă )n e*oluţia oricărui proiect constă din implementarea acestuia# Acti*ităţile manageriale corespunătoare celei de=a treia etape )n existenţa unui proiect constau din utiliarea resurselor materiale şi umane )n conformitate cu planul de acti*ităţi sta-ilit pentru )ndeplinirea deideratelor propuse )n etapele anterioare# "rin urmare putem spune că )n această etapă putem identifica cinci mari tipuri de acti*ităţi manageriale4 = managementul acti*ităţilor, = managementul financiar, = managementul resurselor umane, = relaţia cu finanţatorul>finanţatorii, 1!

"roiectul ?nchiderea 'inelor, 7efacerea 'ediului si 7egenerare &ocio = 6conomicăL, &uport de Curs modulul %, 8ucuresti, 2., p#!

=

relaţia cu -eneficiarii. )anagementul activităţilor. 5na dintre primele reguli pentru managerul de proiect constă din cunoaşterea cu exactitate a proiectului pe care )l conduce# :mplicit din acest lucru reiese că acesta cunoaşte cu exactitate acti*ităţile pe care urmeaă să le implementee )n cadrul proiectului# Chiar mai mult se poate presupune că acesta a a*ut un rol important )n ela-orarea planului de acti*ităţi# 7olul principal pe care )l are managerul de proiect este coordonarea echipei de proiect pentru realiarea acti*ităţilor pre*ăute# 6ste necesară implicarea directă )n derularea proiectului dar şi e*aluarea continuă a acti*ităţilor realiate# )anagementul financiar.  altă componentă a acti*ităţii managerului de proiect constă din managementul financiar folosit )n perioada implementării# \i aici acti*itatea )ncepe din momentul ela-orării proiectului c@nd se sta-ileşte necesarul de resurse şi disponi-ilul de resurse# "rin resurse necesare se )nţelege at@t cele care *or fi atrase prin proiect c@t şi contri-uţia proprie a solicitantului# "rin disponi-il de resurse )nţelegem contri-uţia locală a solicitantului, acele resurse pe care acesta le poate pune la dispoiţia proiectului# 6ste o-ligatoriu ca managerul de proiect să cunoască modul de alocare al acestor resurse# "rimul pas )n asigurarea managementului financiar de succes este participarea coordonatorului de proiect la ela-orarea -ugetului sau cunoaşterea foarte -ine a acestuia# 5rmătorul pas este repreentat de cunoaşterea cu exactitate a procedurilor financiare aplicate de către finanţator# 5n alt aspect pe care coordonatorii de proiect tre-uie să )l tratee cu serioitate este cointeresarea financiară a echipei de proiect# 8eneficiile materiale ale echipei de proiect tre-uie adaptate )n funcţie de resursele a*ute )n cadrul proiectului# e multe ori un management financiar defectuos al proiectului poate compromite realiarea acestuia# "lanificarea şi un control financiar riguros poate permite o-ţinerea reultatelor scontate de pe urma proiectului# )anagementul resurselor umane. Acti*itatea de management de proiect presupune coordonarea unei echipe de lucru# e aici deri*ă o serie de pro*ocări la adresa coordonatorului# 6lementele pe care orice manager de proiect tre-uie să le tratee cu maximă serioitate sunt repreentate de4

=

detalierea sarcinilor a*ute pentru fiecare mem-ru al echipei de proiect, = e*aluarea periodică a reultatelor o-ţinute de fiecare mem-ru al echipei, = moti*area personalului, = cointeresarea profesională şi financiară a mem-rilor echipei de proiect# re-uie a*ut gri0ă la selecţia persoanelor care *or acti*a )n cadrul proiectului# 7esursa umană este una dintre cele mai importante resurse ce *or fi alocate proiectului# e capacităţile acestor persoane *or depinde )ntr=o foarte mare măsură reultatele o-ţinute )n urma implementării proiectului# elaţia cu finanţatorii% 6ste una dintre priorităţile a*ute de către managerul de proiect# 6xistenţa unei -une relaţii de cola-orare cu finanţatorul poate a0uta la reol*area multora dintre pro-lemele care se i*esc pe parcursul implementării# elaţia cu beneficiarii% 8eneficiarii, sau )n lim-a0 de managementul proiectelor= grupul ţintă, tre-uie consultaţi despre utilitatea proiectului pe tot parcursul derulării# 'oti*ul pentru care este ela-orat un proiect se referă la apariţia unei necesităţi la ni*elul grupului ţintă iar proiectul *ine )n )nt@mpinarea acestor ne*oi# 6ste posi-il ca pe parcursul implementării din caua unor schim-ări produse )n cadrul comunităţii unde acti*ăm sau )n societate )n general ne*oile grupului ţintă să se schim-e# acă continuăm implementarea proiectului după planul iniţial riscăm să nu mai răspundem noilor necesităţi apărute# 6*aluarea>sf@rşitul proiectului = )n această etapă din *iaţa unui 0 proiect se )ncheie anga0amentele a*ute cu finanţatorii şi se face e*aluarea financiară legată de utilitatea proiectului# ?n această etapă cea mai importantă acti*itate ce re*ine managerului de proiect este legată de realiarea raportului final financiar şi a celui narati*# Acestea sunt două documente care sunt solicitate de fiecare finanţator )n parte# ?n funcţie de procedurile finanţatorului putem identifica formulare de raportare foarte complexe sau unele extrem de simple care se completeaă pe parcursul a două=trei pagini# ?n aceste documente tre-uie decontate cu exactitate toate sumele primite su- formă de finanţare şi tre-uie raportate toate

23 of 131 acti*ităţile care au fost pre*ăute# 6*entualele neconcordanţe ;dintre proiectul propus şi acti*ităţile realiate< tre-uie explicate# <=  altă acti*itate ce *a fi realiată )n această etapă se referă la sta-ilirea modalităţilor prin care proiectul *a fi continuat ulterior# ?n general aceste lucruri sunt pre*ăute )ncă din faa ela-orării proiectului dar un plan de acţiune concret *a fi realiat a-ia )n această etapă# ot aici se realieaă e*aluarea proiectului# 6*aluare repreintă emiterea de 0udecăţi asupra următoarelor aspecte4 = dacă s=au atins o-iecti*ele urmărite prin proiect, = dacă resursele ;umane, financiare< au fost -ine folosite, = dacă calitatea acti*ităţilor a fost corespunătoare# "entru a a*ea o e*aluare eficientă este ne*oie de )ndeplinirea a 3 cerinţe esenţiale4 = o-iecti*ele proiectului să fie clare echipei de proiect de la -un )nceput, = monitoriarea tre-uie să se efectuee pe parcursul )ntregului proiect, iar informaţiile tre-uie culese şi prelucrate cu gri0ă, = reultatele e*aluării tre-uie să producă schim-ări la ni*elul a-ordării organiaţionale# 6*aluarea poate fi făcută at@t de persoane care aparţin organiaţiei ce implementeaă proiectul sau pot fi şi externi ai acestei organiaţii# 6ste -ine detaliile pri*ind efectuarea acestei acti*ităţi să fie sta-ilite )ncă de la )nceputul proiectului# Acti*itatea propriu=isă de e*aluare este realiată )n trei etape distincte4pre=e*aluare,implementarea e*aluării,post=e*aluare# ?n prima etapă este realiată planificare acti*ităţii de e*aluare# &e sta-ileşte e ce se faceY "entru cine se faceY Ce este e*aluatY e către cine este realiatY "lanul de acţiune al e*aluării# ?n a doua etapă se colecteaă informaţiile pe -aa cărora se face e*aluarea, se analieaă acestea şi se preintă reultatele# ?n cea de=a treia etapă din acti*itatea de e*aluare se o-ţine acordul asupra recomandărilor care reies din e*aluare# "roiectul , ca şi )ntreaga acti*itate de '", nu poate fi pri*ind doar suaspect teoretic, nerecurg)nd şi la o totală aplica-ilitate practică fără 2

Alina 8)rgăoanu, )anagementul %roiectelor, ed#6conomica, 8ucureşti 2%, p#+3=+%

2$ of 131 a-ordări ştiinţifice# 5n '" de*ine eficient şi efecti* doar ţin)nd cont de respectarea principiilor sus=menţionate )n mod riguros şi profesionist# 2.3.Matricea logica a proiectului

A-ordarea 9A ;9ogical rameorK Approach< este o tehnică pentru identificarea şi analia a unei situaţii date şi de definire a o-iecti*elor şi acti*ităţilor, fiind şi un instrument de management cheie pentru supra*eghere pe parcursul implementării şi e*aluării# 'atricea logică a proiectului este un instrument analitic creat )n anii 1!+ şi utiliat pe o scară tot mai largă de către organisme care asigură finanţarea proiectelor sau sunt implicate )n realiarea propriuisă a acestora, at@t )n cadrul 5niunii 6uropene, c@t şi )n #A#, la ni*el gu*ernamental şi negu*ernamental# 'etoda presupune preentarea reultatelor di*erselor analie necesare pentru construcţia proiectelor astfel )nc@t să pună )n e*idenţă )ntr=o manieră sistematică şi logică -iecti*ele proiectului, relaţiile cauale dintre diferitele ni*eluri de o-iecti*e, modul )n care poate fi *erificată atingerea o-iecti*elor propuse şi principalele ipotee ;factori externi< care pot influenţa succesul proiectului#21 ?n prima faă de ela-orare a 'atricei 9ogice tre-uie pregătit un reumat al proiectului#22 1# -iecti*ul general la care contri-uie proiectulT 2# -iecti*ul care tre-uie indeplinit de către proiect T 3# 7eultatele pentru atingerea acestui o-iecti*T $# Acti*ităţile pentru o-ţinerea fiecărui reultat# ?ntrucat aceste afirmaţii sunt logic legate )ntre ele, este necesar a se confirma că logica este ade*ărată# "entru a asigura acest lucru tre-uie să4 %# *erificaţi logica pe *erticală cu testul acă>Atunci# /# definiţi &upoiţiile pentru fiecare ni*el# 21

7adu, P#Curteanu, # )anagementul proiectelor de construcţii ( 6diţia a 2=a, 8ucureşti, 6ditura 6conomică, 22 22 C7]' Gor0 >"pri(in %entru 3ntreprinzatori )atricea 5adru-?ogic @, p#$

2% of 131 6ste necesar să definiţi o -aă pentru măsurarea eficacităţii proiectului# "entru a face acest lucru tre-uie să4 +# definiţi :ndicatorii de Perificare a -iecti*elor pentru -iecti*ul general, apoi pentru -iecti*ul proiectului, apoi pentru 7eultate, apoi pentru ni*elul Acti*ităţilorT .# definiţi 'i0loacele de Perificare# Astfel aţi realiat o descriere a proiectului şi puteţi să treciţi acum la4 !# alocare de costuri pentru Acti*ităţi4 pregătiţi 8udgetul "roiectului# ?n final mai faceţi )ncă doi paşi pentru a *erifica dacă 'atricea 9ogică a fost -ine concepută4 1# *erificaţi 'atricea 9ogicăT ;*ei pag#2$< 11# re*iuiţi concepţia 'atricei 9ogice )n lumina experienţei precedente # Matricea Logică a Proiectului are, de obicei, patru coloane şi patru randuri. Principala ei menire este de a lega obiectivul general şi scopul proiectului cu rezultatele care trebuie obţinute, indicatorii de măsurare a acestora şi resursele necesare.

&tructura generală a 'atricii 9ogice a "roiectului4 23

Interven(ia logică

Indicatori

/urse de veri)icare

I#ote'e !i riscuri

O0iectivul general /co#ul #roiectului Re'ultate Activită(i

Resurse !i costuri

9egătura dintre c@m purile 'atricii 9ogice a "roiectului4 23

http4>>lgi#is#edu#ro>"roiecte>$^22"reentari>'atricea^29ogica^2a ^2"roiectului#pdf

2/ of 131 9ogica *erticală

Interven(ia logică

Legătura

I#ote'e pentru susţinerea realiării o-iecti*ului general pe termen lung

O0iectivul general /co#ul #roiectului

pentru realiarea o-iecti*ului general pentru atingerea scopului proiectului pentru o-ţinerea reultatelor

atins

Re'ultate

o0(inute

Activită(i

reali'ate

9egătura dintre c@m purile 'atricii 9ogice a "roiectului4 9ogica oriontală

Interven(ia logică

Indicatori

/urse de veri)icare

O0iectivul general

3 #rivind o0iectivul general

/co#ul #roiectului

3 #rivind sco#ul #roiectului

Re'ultate

3 #rivind re'ultatele

Activită i

3 nu indicatori1 ci resurse2costuri

3 #entru res#ectivii indicatori

3 #entru res#ectivii indicatori 3 #entru res#ectivii indicatori

'atricea 9ogică a "roiectului4

Indicatori

/urse de veri)icare

I#ote'e

2+ of 131 O0iectivul general la #entru reali'area care #roiectul o0iectivului general contri0uie

#entru res#ectivii indicatori

pentru susţinerea realiării o-iecti*ului general pe termen lung

/co#ul #roiectului

#entru atingerea sco#ului #roiectului


pentru realiarea o-iecti*ului general

Re'ultate

#entru o0(inerea re'ultatelor


pentru atingerea scopului proiectului

Activită(i

/#eci)icarea resurselor2costurilor )iecărei activită(i 5#ersonal1 echi#aente1 )onduri etc%6

pentru o-ţinerea reultatelor

"rima coloană (inter*enţia logică4

O0iectiv s#eci)ic Scopul proiectului

Rezultate

Mi4loace tangi0ile si intangi0ile necesare #entru a des) ăşura activităţile

Activităţi

Mijloace

9ogica )n caul dat este in*ersă, se purcede de la sfirşit spre )nceput , o componentă contri-uind la realiarea celeilalte#

2. of 131 A doua coloană = indicatorii :ndicatorii măsura-ili repreintă descrierea operaţională a4 Z o-iecti*ului general Z scopului proiectului Z reultatelor :ndicatorii4 Z permit măsurarea gradului )n care o-iecti*ele au fost atinseT Z reflectă o )nţelegere comună a partenerilor din proiect, a modului cum aceştia doresc să măsoare dacă şi )n ce măsură o-iecti*ul a fost atinsT Z nu ar tre-ui să fie o sinteă a acti*ităţilor listate, ci mai degra-ă să descrie consecinţele :ndicatorii descriu o-iecti*ele proiectului )n termeni de cantitate, calitate şi timp# A treia coloană ( ( sursele de *erificare &ursele de *erificare indică unde şi )n ce formă pot fi găsite informaţiile pri*ind realiarea o-iecti*ului general, scopului proiectului şi reultatelor ;excepţie fac acti*ităţile<# &ursele de *erificare tre-uie să specifice4 Z formatul )n care informaţia tre-uie să fie disponi-ilă ;6x4 rapoarte de progres, documente conta-ile, statistici oficiale etc#
2! of 131 :poteele repreintă răspunsul la următoarea )ntre-are4 Care factori externi nu sunt influenţaţi de proiect, )nsă )i pot afecta implementarea şi sustena-ilitatea pe termen lungY re-uie e*aluat c@t de important este factorul extern pentru succesul proiectului şi )n ce măsură s=ar putea realia, după care se decide dacă4 = *a fi inclus ca şi ipoteăT = proiectul *a fi refăcut, astfel )nc@t să poată influenţa factorul externT = se renunţă la planificare deoarece proiectul nu este fea-il# 'i0loace şi costuri 'i0loacele sunt resursele umane şi materiale necesare pentru derularea acti*ităţilor şi pentru managementul proiectului# Costurile repreintă transpunerea )n termeni financiari a tuturor resurselor ;mi0loacelor< identificate#  atenţie particulară tre-uie acordată costurilor surselor de *erificare# 6xistă şi o listă de *erificare pentru a putea determina dacă matricea logică ;'9< a fost efectuată corect4 2$  logica *erticală este completă şi corectăT  indicatorii şi sursele de *erificare sunt accesi-ile si credi-ileT  precondiţiile sunt realisteT  ipoteele sunt realiste şi completeT  riscurile sunt accepta-ileT  pro-a-ilitatea succesului este suficient de mareT  -eneficiile 0ustifică costurile# '9 are un şir de a*anta0e şi dea*ata0e )n utiliare#2% •

2$

"rincipalele a*anta0e ale '9 sunt4 Aduce impreună intr=un singur loc o formulare a tuturor componentelor cheie ale proiectului sau programului #

Asist#uni*# ana 8erceanu, H'atricea cadru logicL 'aster 'anagementul "roiectelor Al-a :ulia 2% 2% C7]' Gor0 >"pri(in %entru 3ntreprinzatori )atricea 5adru-?ogic @, p#1=2

3 of 131 • :ndeplineşte cerinţele unei -une concepţii de proiect şi asigură răspuns la punctele sla-e din trecut in multe alte proiecte# • 6ste uşor de in*ăţat şi folosit# • Nu presupune mai mult timp sau efort pentru managementul proiectului, ci din contră il reduce# • &e poate folosi pentru procesele de concepţie şi e*aluare interne dar şi in exterior in lucrul cu consultanţii care lucreaă la de*oltarea organiaţiei# • Anticipă implementarea# • 6a fixeaă un cadru pentru acti*ităţile de monitoriare şi e*aluare planificate, iar reultatele actuale pot fi comparate# • A0ută la comunicarea dintre donatorii şi executanţii proiectului# ea*ata0ele se referă la 4 • 6a nu constituie un inlocuitor pentru alte analie tehnice, economice, sociale şi de mediu# Nu poate inlocui folosirea personalului calificat cu experienţă# • "oate apare o anume rigiditate )n '" atunci c)nd o-iecti*ele şi factorii externi specificaţi )n faa de concepţie sunt prea accentuaţi# • Cere lucru )n echipă cu capa-ilităţi de conducere şi facilitare pentru a fi cea mai eficientă# '9 a proiectului poate fi utiliată şi pentru inter*enţii complexe ;programe< care includ un număr mare de proiecte şi componente, cum sunt programele sectoriale, naţionale sau regionale# ?n principiu este *or-a despre di*iarea matricei )n su-matrici care arată legătura logică dintre componente, proiecte şi programe#

,%/tructura1 continutul !i organi'area Manageentului Proiectelor 3.1.(itlu, reumat, 'ustificare si scop

31 of 131 9a ele-orararea unui proiect o importanţă deose-ită o are structura acestuia# 6a diferă )n dependenţă de sursa de finanţare la care aspiră managerul de proiect# Cererile de finanţare sunt distince, fiicare instituţie donatoare de fonduri a*)nd specifice proprii#;*ei cap#!<#Aşadar, )n linii generale structura unui proiect sau )n mod o-ligatoriu *a include următoarele părţi componente4 Titlul 5+enuirea6 #roiectului 4  tre-uie ţinut cont că acesta tre-uie să fie4 descripti*, clar, concisT  eseori o-iecti*ul general a0ută la formularea titluluiT  re-uie să se refere la sfera proiectului T  6ste de dorit să creaţi o a-re*iere interesantă pentru acesta_ ;oards Mandicap :ntegration Negotiating Dnoledge= M:NDT Ne sustaina-le concepts and processes for optimiation and upgrading municipal asteater and sludge treatment N6"5N6<# Re'uatul *a fi citit primul de către finanţatori, deacea tre-uie să fie scris foarte clar, astfel )nc)t să redee esenţa proiectului#?n caul unui conţinut neatrăgător şi neclar proiectul riscă să nu fie citit )n continuare şi să nu primească finanţarea dorită# /uarul va cu#rinde7 scurtă preentare a solicitantului cu accentuarea elementelor care=i dau credi-ilitateT preentarea pro-lemei a-ordate şi a măsurilor necesare pentru reol*area acesteiaT scurtă preentare a o-iecti*elor şi a modului de atingere a acestora ;planul de acti*ităţi
32 of 131 ` de ce solicitantul este capa-il să o reol*e ;succese anterioare, resurse, atu=uri< şi cum o *a reol*aT &e preintă date concrete, uşor *erifica-ile4 studii, analie statistice, cercetări )n domeniu, chestionare, articole de presă, aprecieri ale unor experţi# ;)n toate caurile se preintă referinţe la sursa din care a fost preluat materialul<# /co#ul 5O0iectivul general6 escrie o stare dorită care tre-uie maximiată sau un efect nedorit care tre-uie minimiat# &e recomandă enunţarea scurtă şi clară a scopului, )ntr=o singură propoiţie, fără explicaţii cu pri*ire la modul )n care *a fi atins# &copul proiectului reflectă o stare la care nu se poate a0unge prin intermediul unui singur proiect, fiind mult mai glo-al# 5n proiect )n cauă poate contri-ui la atingerea scopului# rept o modalitate de *erificare la formularea scopului )n cercaţi să puneţi )ntre-area e ce Y dacă reuliţi să găsiţi răspunsuri, )nseamnă că lucraţi asupra o-iecti*elor specifice şi tre-uie să formulaţi unul nou general, la care dispare necesitatea de a răspunde la )ntre-area sus=menţionată, răspunsul fiind firesc# &e sugereaă formularea scopului )ntr=o manieră poiti*ă su-stituind cu*intele reducere, diminuare, micşorare, prin ameliorare, )m-unătăţire, creştere etc# ;6x#Creşterea ni*elului de trai al populaţiei din 7epu-lica 'oldo*a <# O0iectivele 5o0iectivele s#eci)ice6 4 Acestea precieaă reultatele care tre-uie o-ţinute )n efortul de atingere a scopului şi, implicit, a reol*ării pro-lemei, )n timpul desfăşurării proiectului şi la final#6le arată -eneficiile o-ţinute de grupul=ţintă# 6le tre-uie să le )ntrunească caracteristicile4 specifice, măsura-ile, a-orda-ile, realiste, )ncadra-ile )n timp# ;*ei &'A7 p#1.<# 6le se estimeaă prin indicatori care măsoară performanţele# 3.2.&ctivitati, indicatori de progres, reultate, !uget

Indicatorii7 = sunt unităţile de măsură ale performanţelor efecti*e )n raport cu anumite standarde# = tre-uie să existe cel puţin un indicator de reultat pentru fiecare o-iecti* specific#

33 of 131 5n indicator tre-uie să fie4 1#credi-il ;să dea informaţii corecte şi exacte indiferent de cine )l măsoară<# Activită(ile4 =sunt mi0loacele de atingere a o-iecti*elor# &olicitantul tre-uie să4 = enunţe fiecare acti*itate )n parteT = specifice responsa-ilul pentru acti*itatea respecti*ăT = preciee de ce resurse este ne*oieT = descrie sec*enţele )n timp şi modul )n care acti*ităţile se )ntrepătrund# Gru#&(intă 2 "ene)iciari7 sunt persoanele fiice sau 0uridice )n folosul cărora se produce schim-area urmărită# &e clasifică )n4 =8eneficiarii direcţi =8eneficiarii indirecţi# I#actul 5Re'ultatul urărit6 4 repreintă modul )n care *a fi influenţată situaţia actuală a grupului= ţintă, a -eneficiarilor şi a societăţii )n ansam-lul ei# eseori poate fi inclus )n sumarul proiectului sau )n 0ustificarea acestuia# 3.3.Monitoriare, evaluare, prevenirea riscurilor, dura!ilitate

Monitori'area 4 este procesul de colectare sistematică şi de analiă a informaţiilor cu pri*ire la desfăşurarea acti*ităţilor#; o-ser*aţiaT inter*iulT discuţia de grupTchestionarulT statisticileT 0urnalele alte )nregistrări etc< Evaluarea 4 repreintă emiterea de 0udecăţi cu pri*ire la progresul )nregistrat pe calea atingerii o-iecti*elor propuse# &e e*alueaă4 resursele utiliate, acti*ităţile desfăşurate, reultatele o-ţinute, -eneficiile realiate# +ura0ilitatea 4 oferă o imagine de ansam-lu asupra perspecti*elor de de*oltare şi asupra condiţiilor de auto=susţinere financiară după terminarea finanţării# Mediati'area 7 &e mai numeşte şi desiminarea reultatelor sau multiplicarea acestora# "oate include acti*ităţi de tip4conferinţă de presă, reporta0e, filme,

3$ of 131 articole, mape de preentare, afişe, fluturaşi, pliante, -annere, alte materiale promoţionale Partenerii de #roiect4 gu*ernamentali> ne=gu*ernamentali, interni> externi, contri-uie la realiarea proiectului prin4 = resurse umane ;personal administrati* = =managerial, specialisti si>sau *oluntari< = =resurse financiareT = =spri0in material ;echipamente, sedii,etc = =transfer de Kno=ho şi informatii# 5neori se preintă şi declaratia de parteneriat, care demonstreaă *oinţa părţilor de a lucra )mpreună, preci@nd rolul şi contri-uţia fiecăruia# "ugetul 4 repreintă totalitatea surselor financiare necesare realiării acţiunii, )n di*ersele momente ale derulării sale, clasificate pe fiecare partener )n parte, precum şi a cheltuielilor aferente acţiunii, detaliate pe categorii de cheltuieli# Riscuri4 dificultăţile posi-ile )n realiarea o-iecti*elor> atingerea scopului# Prevenirea riscului4 măsuri acti*e de pre*enire a unui posi-il eşec# Acestea ar fi părţile componente standarde preente )n ma0oritatea cererilor de finanţare )naintate de organiaţiile donatoare de granturi, cu toate că deseori pot apărea şi alte elemente specifice# "entru a *erifica dacă toate componentele proiectului au fost preentate se utilieaă o listă de *erificare4 1# "ropunerea de finanţare este completăY 2# "roiectul corespunde temei din programul finanţatoruluiY 3# "roiectul )ntruneşte criteriile de eligi-ilitateY $# inanţarea cerută se )ncadreaă )n plafoanele indicateY %# Contri-uţia solicitantului, a partenerilor şi>sau a altor finanţatori este )n cuantumul cerutY /# Aţi redactat, datat, semnat şi ştampilat )mpreună cu toţi partenerii, +# eclaraţia de parteneriatY .# Aţi multiplicat )n două exemplare Cererea de finanţare şi anexeleY

3% of 131 !# Aţi semnat şi ştampilat Cererea de finanţareY 1# Aţi *erificat documentele de identificare cerute, precum şi cele ale managerului de proiect Y 3.".)rganiarea Managementului Proiectelor

$chipa de implementare sau gestionarea resurselor umane în cadrul proiectuluiA 6ariante de "tructură organizatorică !organigrama& în managementului proiectelor. 6xistă mai multe părţi implicate )n ela-orarea, implimentarea şi e*aluarea unui proiect, specificul fiind după cum s=a şi menţionat că *or-im de un lucru )n echipă ;team=orKpe parcursul tuturor etapelor ale unui proiect# "ersoanele implicate )n realiarea acţiunii sunt 4 = echipa de conducere ;6chipa de 'anagement
3/ of 131 5n exemplu eloc*ent al unei astfel de structuri matriciale al organiaţiei focusate pe proiect ar fi42/ Panare >marKeti ng

inantar e

esign

esign pentru proiectul 1

'anager "roiect 1

Panare> 'arKeting pentru proiectul 1

inantare pentru proiectul 1

'anager "roiect 2



'anager "roiect 3


2/


"lanifi= care

"lanificare pentru proiectul 1





Achii = tionar e

Achiitionare pentru proiectul 1



N# "osta*aru )anagementul %roiectelor , ed# 'atrix 7om, 8ucureşti 22, p# 32

3+ of 131 Mangerul de proiect

'anagementul de proiect este cel mai adesea in responsa-ilitatea unui anager de #roiect# Acesta tre-uie să asigure derularea proiectului )n parametrii sta-iliţi, pentru a respecta condiţiile contractuale sta-ilite de clienţi sau de ne*oie proiectului# Managerul de #roiect tre-uie să ai-a calităţi excepţionale de lider, pentru a )nţelege proiectul )n )ntregimea sa, de la )nceput pănă la sf@rşit, de a conduce, organia, coordona si controla resursele si echipele de lucru# 'anager de proiect tre-uie să posede următoarele calităţi4 • să fie un -un organiator, planific@nd şi coordon@nd eforturile şi resursele )n *ederea )ndeplinirii o-iecti*elorT • să fie un -un strateg, capa-il să distingă o-iecti*ele pe termen scurt şi lung, ţin@nd cont de aceste elemente pe toată durata proiectuluiT • să fie persuasi*, să ai-ă deprinderile şi atitudinile necesare pentru a moti*a şi a con*inge echipa de proiect de importanţa o-iecti*elor urmăriteT • fund=raiser, să ai-ă cunoştinţele şi pregătirea pentru a putea atrage şi administra resurseleT • să fie un acti*ist, )n sensul )n care cine*a este capa-il de a=şi organia şi susţine ideile )n acţiuni utileT • să fie *iionar, capa-il de ino*aţie şi de schim-areT • cunoscător al *alorilor comunităţii, • asistent social, capa-il de a=i )nţelege pe oameni, de a păstra moti*aţia şi )ncrederea acestoraT • profesor şi ele*, capa-il de a )n*ăţa din experienţa altora şi de a=i asista pe alţii# uncţiile 'anagerului de proiect ar fi 42+ =fixeă o-iecti*ele prioritare ale proiectului )n concordanţă cu o-iecti*ele de de*oltare ale organiaţiei T =fixeaă priorităţile )n utiliarea şi alocarea resurselor =ela-oreaă standarde, proceduri, direcţii care tre-uie urmate )n execuţia proiectuluiT 2+

A#8)rgăoanu, )anagementul %roiectelor, ed#6conomica , 8ucureşti 2%, p# 2+

3. of 131 =se implică )n monitoriarea şi e*aluarea proiectuluiT =participă la de*oltarea şi *alorificarea competenţelor echipei de proiect# ?n această perioadă tot mai des se *or-eşte de existenţa unor departamente specialiate pentru ela-orarea de proiecte# omeniile )n care pot fi ela-orate proiectele sunt destul de *ariate şi se referă at@t la proiecte generale care *ieaă de*oltarea ;a unei persoane, a unei organiaţii sau a unei comunităţi<, c@t şi la proiecte care *ieaă schim-ul de experienţă, organiarea de seminare, etc# Am putut o-ser*a că o dată efectu)ndu=se trecerea la lucrul prin proiecte se schim-ă şi politica de resurse umane )n organiaţie sau instituţie# eaceea este foarte important ca să se ia )n consideraţie specificul lucrului )n cadrul proiectelor la selectarea structurii organiatorice, a managerului de proiect, a asistenţelor, a sistemului de moti*are a cadrelor )n organiaţie etc#

-% Metode de #lani)icare !i #rograare a activită(ilor !i resurselor ".1.#onţinutul planificarii şi programării

&uccesul proiectului se construieşte )n faa de planificare# Plani)icarea #roiectului se re)eră la 7*9 • #revi'iuni4 pentru estimarea a ceea ce se poate )nt)mpla )n *iitor T o0iective4 formularea a ceea ce dorim să o-ţinem )n *iitorT • • #rograe4 etapele de parcurs pentru atingerea o-iecti*elorT #lanuri4 termene pentru parcurgerea fiecarei etape T • • 0ugete4 alocarea resurselor necesareT #roceduri4 modurile de lucru agreate pentru desfăşurarea • acti*ităţilorT • #olitici4 ghiduri ela-orate pentru a-ordarea constantă a elementelor repetiti*e# 6la-orarea planului proiectului se face prin constituirea unei echipe de planificare, cu urmatoarele roluri4 2.

Consiliul National al :ntreprinderilor "ri*ate 'ici si 'i0locii din 7omania, "lanificarea proiectului, 8ucuresti, 22

3! of 131 conceperea modului de aplicare a acti*ităţilor incluse )n proiect = • realiarea planului de acti*itati, cu termene, responsa-ilităţi, resurse, criterii de acceptare, etc# • alegerea parametrilor care tre-uie măsuraţi pentru a putea e*alua reultatele o-ţinute ;gradul de indeplinire a o-iecti*elor sta-ilitefaa a proiectuluiT 2# :dentificarea costurilor, pe categorii ;mi0loace financiare, umane, tehnice
o

o

$ of 131 sursele atrase din altă direcţie ;fonduri, oameni
http4>>#smepro0ects#ro>

'odelele menţionate sunt fie instrumente de realiare a unor pre*iiuni incluse )n programe sau de formare a unor deciii, fie metode de coordonare a diferitelor acţiuni ce formeaă structura programelor de marKeting# in cadrul primei categorii amintim4 analia de regresie, corelaţia multiplă, analia matricială, diferitele metode de calcul a costurilor şi -eneficiilor etc# Cea de=a doua categorie de metode are un conţinut mai larg, cuprin)nd4 metoda de a-ordare -aesiană, ar-orele de deciie, programarea dinamică, ni*elarea exponenţială, diferitele tehnici de simulare după metoda 'onte Carlo, lanţurile 'arKo*, programarea neliniară, analia input=output, metoda şirurilor de aşteptare, analia riscurilor, unele metode de pre*iiune tehnologică, metode -aate pe analia *alorii etc# )etoda potenţialelor : )etra %otential )ethod !)%)& # )%) este un procedeu deri*at al metodei drumului critic ; 5%)&# 6tapele ela-orării unui program prin procedeul )%) sunt următoarele4 structurarea programului in acti*ităţi şi intocmirea Blistei activităţilor, cu preciarea celor precedente şi a condiţionărilor dintre acesteaT sta-ilirea duratelor acti*ităţilorT definiti*area geometriei reţelei şi ela-orarea graficului reţeaT calculul termenelor caracteristice ale acti*ităţilorT e*aluarea reer*elor de timp ale acti*ităţilor şi trasarea drumului criticT compararea duratei de realiare a programului cu durata contractuală şi e*entuala )m-unătăţire a programuluiT ela-orarea planului calendaristic# ?n caul )n care programarea iniţială, o-ţinută pe -aa datelor de intrare ;acti*ităţi, durate, condiţionări, graf etc#<, este nesatisfăcătoare, planificarea este supusă unui proces de )m-unătăţire succesi*ă, p)nă se a0unge la un program optim sau cel puţin unul accepta-il# 3  pro-lemă deose-ită pri*ind planificarea acti*ităţii in construcţii o constituie transpunerea ansam-lului de procese şi intercorelaţii ce contri-uie la materialiarea produsului )n modelul matematico=grafic adoptat pentru studiu# ?n acest sens, au fost fundamentate anumite criterii raţionale, definite ca principii de -aă )n planificarea execuţiei lucrărilor 3

'# oma, N# 'ărgărit = 'anagement in construcţii# "lanificarea şi organiarea execuţiei lucrărilor de construcţii, 6ditura 6conomică, 8ucureşti, 22, p# 23/

de construcţii# Aplicarea acestor principii conferă o desfăşurare normală a execuţiei, asigurand o eficienţă sporită )n utiliarea resurselor, durate şi costuri reduse, precum şi o calitate corespunătoare a lucrărilor# "rincipiile de -aă )n planificarea execuţiei lucrărilor de construcţii sunt4 principiul continuităţii, principiul uniformităţii , principiul ritmicităţii şi principiul sincronizării. )etode matematico-grafice de planificare a activităţii în construcţii# 'etodele de planificare şi repreentare a proceselor de construcţii pe scara timpului sunt cu preponderenţă metode grafice liniare ;de tip /antt < sau metode matematico=grafice# 7emarcăm faptul că repreentările grafice redau imaginea derulării execuţiei lucrărilor, dar nu pot pune )n e*idenţă dinamica desfăşurării lor su- acţiunea factorilor pertur-atori con0uncturali sau de mediu, impunand optimiări şi reactualiări# ?n domeniul construcţiilor, metodele de planificare matematico=grafice pot fi de tip ciclograme sau de tip grafice reţea# 5iclogramele repreintă transpunerea grafică a proceselor de construcţii )ntr=un sistem rectangular de axe, )n care a-scisa repreintă scara timpului, iar pe ordonată sunt e*idenţiate lucrările de construcţii ( pe componente ( )n succesiunea lor# "rin metoda ciclogramei pot fi planificate acti*ităţile ;lucrările< at)t din cadrul proceselor simple ;un singur executant, o singură categorie constructi*ă de lucrări, un singur loc de execuţie etc#<, c)t şi al proceselor comple9e ;alcătuite din mai multe procese simple, legate intre ele prin criterii tehnico=organiatorice de realiare<#

31

?n figură este redat un model de ciclogramă a execuţiei unui proces simplu ritmic HiL, prin metoda lanţului elementar di*iat modulat ritmic# Această metodă poate fi adaptată şi la planificarea acţiunilor ce compun programe mai puţin complexe, realia-ile )n perioade scurte de timp# Astfel, dacă se consideră necesară reducerea duratelor acţiunilor conţinute de un program HiL , se pot suplimenta colecti*ele participante la realiarea respecti*ului program, respect)nd condiţiile de ritmicitate ale 31

'# oma, N# 'ărgărit = 'anagement in construcţii# "lanificarea şi organiarea execuţiei lucrărilor de construcţii, 6ditura 6conomică, 8ucureşti, 22, p# $!

componentelor acestuia# Aceasta presupune ca fiecare colecti* de lucru să inceapă inceapă execuţia execuţia acţiunii repartiate repartiate cu un decala0 constant Doi ;modulul ;modulul de ritmicitate< faţă de colecti*ul precedent, astfel )ncat finaliarea acţiunii să se facă )n aceeaşi ritmicitate Doi# "rin această formă de organiare a acti acti*it *ităţ ăţil ilor or,, lanţ lanţul ul elem elemen enta tarr ritm ritmic ic se tran transf sform ormăă )n lanţ lanţ elem element entar ar di*iat modulat ritmic# urata totală de realiare a programului HiL pe cele n categorii de acţiuni se determină astfel4 tei : ti ; 5n&$6 -i U / > 3 U 2# urata totală de realiare a acţiunilor conţinute de programul HiL se sta-ileşte astfel4 tei U /  ;/=1<2 U 1/ ile# ?n urma acestor determinări, se poate repreenta programul cu a0utorul ciclogramei următoare4

32

".2.*raficul *antt si matricea

esfăşur şurar area ea oric oricăr ărui ui proce process )n co const nstruc rucţi ţiii se /raficul /raficul /antt /antt # esfă realieaă )n timp şi spaţiu, ceea ce a impus găsirea unor forme de repreentare grafică accesi-ile, care să pună )n e*idenţă planificarea execuţiei acestora# M#9# Gantt a creat primul instrument de planificare a acti*ităţil acti*ităţilor or pe scara timpului, timpului, graficul ce=i poartă numele, care constă )n eşalonarea calendaristică a derulării proceselor su- forma unor Hgrafice liniareL cuprind un ansam-lu de -are oriontale cali-rate pe duratele proceselor şi inlănţuite in mod logic pe criterii tehnice şi organiatorice# iecărui proces ii este asociată o -ară, ale cărei capete corespund pa scara timpului termenelor calendaristice de incepere şi respecti* de finaliare a procesului# Graficul Gantt Gantt33 ( sau planul calendaristic, după cum mai este cunoscut ( e*idenţiaă următoarele elemente4 durata totală a procesului complexT duratele proceselor componenteT momentele de )ncepere şi de finaliare a proceselor, cu respectarea succesiunii tehnico=organiatoriceT pregătirea, lansarea, urmărirea, coordonarea şi conducerea proceselor şi analia periodică a stadiului acestoraT asigurarea ritmică şi raţională cu resurse a proceselorT necesarul de dotare a proceselorT apro*iionarea resu resurs rsel elor or ma mate teri rial aleT eT echi echi*a *ale lenţ nţaa )ntr )ntree scar scaraa rela relati ti*ă *ă a tim timpu pulu luii de real reali iar aree a proc proces esel elor or şi scar scaraa aa-so solu lută tă cale calend ndar aris isti tică că a tim timpu pulu luiT iT repl replan anif ific icar area ea şi act actua uali lia are reaa prog progra ram mului ului la acţ acţiune iuneaa fact factor oril ilor or pertur-atori de mediuT respectarea riguroasă a termenelor şi reducerea costurilor de realiare a proceselor# 6la-orarea graficului Gantt se poate realia prin metoda directă sau prin metoda indirectă# 'etoda directă presupune următoarele etape4 anal an ali iaa am amăn ănun unţi ţită tă a proi proiec ectu tulu luii proc proces esul ului uiTT stasta-il ilir irea ea proc proces esel elor or 32

:dem, p#$. :dem , p#11.

33

compon componen ente te ( acti acti*i *ită tăţi ţiTT calc calcul ulul ul *olum *olumul ului ui de mu muncă ncă pentr pentruu fiec fiecar aree acti acti*it *itat ateT eT stasta-il ilir irea ea me meto todel delor or de real reali iar aree şi tehno tehnolo logi giaa ne nece cesar sarăT ăT determ determina inarea rea *olumel *olumelor or de mun muncă că pentru pentru acti*i acti*ităţ tăţile ile complem complementa entareT reT determinarea duratei fiecărei acti*ităţi şi a resurselor umane necesare acestoraT asigurarea coordonării in timp a acti*ităţilor, repreentarea suform formaa graf grafic icel elor or linia iniarre a tutur uturor or acti acti*i *ittăţi ăţilor lor, pri prin de desf sfăş ăşur urar area ea intercorelată a acestora pe scara timpului# 6la-orarea graficului Gantt prin metoda indirectă se utilieaă atunci cand eşalonarea pe scara timpului a acti*ităţilor sau proceselor s=a realiat printr=o altă metodă de planificare, situaţie in care graficul Gantt constituie o reflectare indirectă a procedurii de planificare aprioric utiliată# upă intocmire, se *erifică *ala-ilitatea graficului Gantt, iar )n situaţia )n care nu satisface cerinţele ini iniţial ţiale, e, se recu recurrge la op opttimiar iarea ea aces acestu tuia ia ;red ;reduc ucer erea ea du dura rate tellor acti*ităţilor, modificarea succesiunii tehnico=organiatorice, redistri-uirea acti*ităţilor şi resurselor, alocarea de resurse suplimentare etc#<#3$ 'atricea 'atricea este o tehnica tehnica de calcul calcul a parametrilor parametrilor de timp, timp, inclusi* inclusi* a durratei totale de realiare a proiectului du ului##"rocesel sele se indic dica pe oriontala#&ectoarele = pe *erticala#A*anta0ul *erticala#A*anta0ul matricei in fata altor altor forme de planif planifica icare re calenda calendaris ristic ticaa este este posi-i posi-ili litte tteaa analie analieii consecut consecuti*i i*itat tatii ii incl include uderi riii secto sectoar arel elor or in lant lanturi urile le de ex exec ecut utie# ie#:n :n -aa -aa unu unuii algor algorit itm m formaliat se poate o-tine reducerea duratei de realiare a proiectului#'ai detaliat despre aceste tehnici de planificare calendaristica *ei in lucrarile consacrate organiarii si planificarii constructiilor# ".3.*raficul retea+ ela!orare, analia, drum critic

)etode de planificare planificare matematico-grafice matematico-grafice de tip grafice reţea# 'eto 'etode dele le pre preen enta tate te an ante teri rior or,, de tip tip cicl ciclog ogra rame me sau sau de tip tip lini liniar aree ;diagrama Gantt< au un domeniu limitat de aplica-ilitate, fiind utiliate pentru planificarea unor procese simple sau a unora u nora complexe ce cuprind un număr restrans de acti*ităţi şi condiţionări# ar )n sectorul cons co nstr truc ucţi ţiil ilor or,, ca de altf altfel el )n toat toatee do dome meni niil ilee econ econom omic ice, e, au ap apăr ărut ut o-iecti*e cu un grad deose-it de complexitate, )n condiţiile necesităţii asigurării asigurării unor parametri parametri economici performanţi, performanţi, ceea ce a impus găsirea 3$

:dem, p#12=122

unor metode fundamentate ştiinţific care să răspundă exigenţelor de timp şi cost in realiarea lucrărilor# Aplica-ilitatea practică a unor noi ramuri ale matematicii şi mai ales apariţia unor tehnici informatice au permis ela-orarea de procedee eficiente in domeniu, generand totodată constituirea de noi discipline ştiinţifice# intre metodele respecti*e naliza *rumului 5ritic se defineşte ca o disciplină care are ca o-iect studierea conducerii ştiinţifice a realiării proiectelor, un instrument care sistematieaă şi algoritmeaă munca de conducere prin aplicarea unor procedee ştiinţifice ce permit a-ordarea inclusi* a unor pro-leme nereol*a-ile anterior din caua masi*ităţii sau>şi complexităţii lor# Analia rumului Critic ; *5 < repreintă un grup de metode şi tehnici de planificare optimă, urmărire şi control eficient al proceselor, ce se -aeaă pe teoria matematică a grafelor #3% 6tapele planificării prin *5 sunt4 etapa calitativă, )n cadrul căreia se determină acti*ităţile, durata, condiţionările şi se ela-oreaă graful reţeaT etapa cantitativă, )n care se calculeaă termenele caracteristice, termenul final şi se sta-ileşte drumul criticT etapa de control , care constă )n urmărirea desfăşurării lucrărilor şi se reactualieaă graficul# Clasificarea procedeelor conţinute de *5 se poate realia pe -aa unor caracteristici principale de diferenţiere, dintre care cele mai importante sunt4  tipul de reţea folosit pentru analiă şi repreentare, care pot fi4 reţele cu activităţile pe arce şi e*idenţierea acti*ităţilor ( reţele 5ritical %ath )ethod ;5%)
:dem, p# 1$+=1%2

*5D$"E45$ T procedee în care se analizează timpul resursele şi costul ( procedee *5D5E"T T  numărul proiectelor analizate , după care sunt4 procedee pentru analiza unui singur proiect T procedee pentru analiza multiproiectelor #  mărimea proiectelor , după care pot fi4 reţele foarte mari ( peste 1# de acti*ităţiT reţele mi(locii ( )ntre 1#% şi 1# de acti*ităţiT reţele reduse ( su- 1#% de acti*ităţi# Ca principale procedee de aplicare a Analiei rumului Critic ; *5 < se pot enumera4 5ritical%ath )ethod ;5%) < ( metoda drumului criticT %rogram $valuation and evie2 TechniCue ; %$T < ( e*aluarea şi re*iuirea tehnică a programuluiT )etra %otential )ethod ; )%) < ( metoda potenţialelorT 5%)D5E"T T %$TD5E"T T )anpo2er ?eveling ( ni*elarea manopereiT )anpo2er "cheduling ( programarea manopereiT esource llocation ( alocarea resurselorT )ulti-%ro(ect "cheduling (programarea multiproiectelorT esource llocation and )ulti-%ro(ect "cheduling ( alocarea resurselor şi programarea multiproiectelor 3/# 5ritical %ath )ethod ;5%) < ( metoda drumului critic, se aplică proceselor cu acti*ităţi -ine cunoscute, a căror durată se poate aprecia cu suficientă exactitate, fiind un procedeu pentru ela-orarea programelor temporale şi se materialieaă )ntr=o reţea cu acti*ităţile pe arce# %rogram $valuation and evie2 TechniCue ; %$T < ( e*aluarea şi re*iuirea tehnică a programului, se aplică proceselor alcătuite din acti*ităţi cu durate imprecis cunoscute sau incerte şi se repreintă prin reţele cu acti*ităţile pe arce# urata unei acti*ităţi este estimată prin trei posi-ilităţi4 pesimistă, cea mai pro-a-ilă şi optimistă, iar in afara programului temporal se mai pot calcula pro-a-ilităţile de realiare a unor termene impuse# )etra %otential )ethod ; )%) < ( metoda potenţialelor, are aceleaşi caracteristici ca C"', dar utilieaă reţele cu acti*ităţile pe noduri şi deci se poate ţine cont de suprapunerea unor acti*ităţi# "rin numărul mereu cresc)nd al aplicaţiilor şi al *ariantelor de manifestare, *5 )şi măreşte )n permanenţă c)mpul de acţiune, pătrun)nd adanc şi )n 3/

&# 9aăr4 naliza drumului critic, 6ditura \tiinţifică, 8ucureşti, 1!/.

domeniul '", fiind una dintre cele mai utiliate metode de programare şi control a acţiunilor organiaţiilor# ".".Planificarea !ugetului

8ugetul proiectului este una dintre cele mai importante părţi ale oricărui tip de proiect, care necesită calcule riguroase, planificări anticipate ale resurselor ce urmeaă să fie cheltuite# 9a ela-orarea -ugetului tre-uie de a*ut gri0ă pe de o parte, at@t de cerinţele formulate de către finanţator, c@t şi de necesităţile concrete ale proiectului# Astfel, tre-uie realiată o corelare )ntre proiect, planul de acti*ităţi şi -uget# 3+ &e poate afirma că -ugetul reflectă )n plan financiar acti*ităţile proiectului# 5n -uget poate să conţină trei secţiuni4 *eniturile, cheltuielile şi -ugetul narati*# ?n cadrul unui -uget a*em două categorii principale de cheltuieli4 directe şi administrati*e# 5nii dintre finanţatori mai acceptă şi o a treia categorie de cheltuieli repreentată de fondurile de de*oltare pentru solicitant aşa=numitul o*erhead, adică o taxă de succes# "rin cheltuieli directe )nţelegem acele costuri -ugetare care sunt necesare şi deri*ă )n mod direct din proiect# Cheltuielile administrati*e se referă la acele costuri care sunt necesare pentru administrarea proiectului ;chirie, infrastructură de lucru, personal auxiliar, etc#<# 8ugetul de cheltuieli al unui proiect *a fi ela-orat pe mai multe coloane din care să reiasă unitatea de măsură folosită, numărul acestor unităţi, costul cu aceste unităţi, costul total şi )n final, defalcat contri-uţia solicitantului şi contri-uţia solicitată prin această cerere# Contri-uţia solicitantului poate consta din contri-uţia )n natură şi contri-uţia financiară# "rincipalele capitole din orice -uget sunt următoarele4 a< resurse umane ( aici intră costurile pri*ind salariile, diurnele ( at@t cele ale personalului implicat )n proiect ;coordonator de proiect, asistent>asistenţi de proiect<, c@t şi ale personalului auxiliar ;secretar, conta-il< sau ale specialiştilor ;lectori, consultanţi<# 3+

H"lanificarea şi -ugetarea multianuală a in*estiţiilorL, 'anual 6la-orat :n Cadrul "roiectului :df Grant No#f %12$/ ,8ucureşt: 2%, p#%

-< transport ( la această categorie sunt incluse cheltuielile de transport necesare pentru -una desfăşurare a proiectului# c< cheltuieli cu echipamentele ( aici se introduc costurile necesare cu cumpărarea sau )nchirierea echipamentelor# 6ste *or-a de echipamentele care sunt necesare )n derularea proiectului, prin urmare aceste echipamente deri*ă din caracterul acestuia# d< costuri de -irou ( se referă )n principal la cheltuielile necesare cu )ntreţinerea -iroului# &e pot include aici cheltuieli ce *ieaă at@t chiria -irourilor, )ntreţinerea acestora, costuri cu asigurarea ser*iciilor ;internet, telefon, fax<, consuma-ile# e< alte cheltuieli (pot fi introduse la această categorie ( şi se referă la cheltuielile pri*ind pu-licaţiile, e*aluarea proiectului, organiarea unor e*enimente ;conferinţe, seminarii<# ?n cadrul literaturii de specialitate funcţiei de planificare a -ugetului i se atri-uie următoarele caracteristici4 1# 8ugetul cuantifică acti*ităţi ( adică le conferă *aloare )n -ani# 2# 8ugetele diri0eaă cheltuielile astfel )nc@t resursele să fie cheltuite numai pentru acti*ităţi care spri0ină o-iecti*ele proiectului# 3# 8ugetele identifică ce resurse sunt necesare şi c@nd sunt solicitate# $# 8ugetele permit examinarea o-iecti*elor şi acti*ităţilor unui proiect din punct de *edere al costului lor actual# %# 8ugetele clarifică relaţia dintre cheltuielile directe necesare derulării proiectului şi cheltuielile de susţinere sau administrati*e ;chirie, personal de specialitate, etc#< /# 5n -uget realist şi actualiat permite e*aluarea financiară a proiectului# "aşii care tre-uie parcurşi )n ela-orarea unui -uget pentru o cerere de finanţare sunt următorii4 = sta-ilirea perioadei de lucru pentru fiecare etapă şi pentru proiectul )n ansam-luT = realiarea estimărilor pentru toate costurileT = estimarea *alorii cheltuielilorT = estimarea *eniturilorT = 0ustificarea cheltuielilor ( prin intermediu -ugetului narati*#

.%Atragerea )ondurilor #entru )inantarea #roiectelor $.1.inantatorii si cerintele lor

&e cunosc mai multe tipuri de finanţatori pe care le putem clasifica )n felul următor4 ◊ Agenţiile şi programe gu*ernamentale ◊ "rogramele internaţionale ◊ undaţiile indi*iduale sau familiale ◊ undaţiile corporaţiilor ◊ undaţiile comunitare ◊ undaţiile mixte ◊ Asociaţiile religioase ◊ Alte instituţii ◊ rganiaţiile negu*ernamentale ◊ Agenţii economici Metode de atragere a fondurilor.

&e cunosc următoarele procedee de atragere a fondurilor4 prin intermediul cererilor de finanţareT prin metoda direct mail ;solicitare directă<, prin organiarea de e*enimente speciale# 5na dintre cele mai răsp@ndite metode de acordare a unui spri0in pentru proiectele este tehnica acordării de finanţare pe -aa cererii de finanţare# oarte important este ca )n acest punct să se parcurgă cu atenţie pachetului informati*, ela-orat de către finanţator, care *a conţine formularele care sunt necesare spre a fi completate şi anexele care *or fi ataşate proiectului# Complexitatea formularelor şi numărul anexelor sunt *aria-ile şi depind de fiecare finanţator )n parte# upă consultarea ( citirea cu atenţie = a pachetului informati* pasul următor constă din completarea formularului de finanţare# in nou nu există o regulă fermă,

sunt finanţatori care au un formular de finanţare şi sunt finanţatori care recomandă o anumită structură a acestor cereri# Considerăm că fiecare formular tre-uie să conţină nişte informaţii cum ar fi4 titlul, scopul, o-iecti*ul>=le, grupul ţintă, acti*ităţile, planul calendaristic, metodologia de implementare, continuitatea, -ugetul proiectului şi o scurtă preentare a solicitantului# ?n cele ce urmeaă *oi )ncerca să preint pe scurt modul de ela-orare al fiecărui element al unei cereri de finanţare# "rimul element ce tre-uie să se regăsească )n orice cerere de finanţare este titlul proiectului şi denumirea -eneficiarului proiectului# Alegerea titlului potri*it este un lucru care influenţeaă decisi* succesul unei cereri de finanţare# ?n alegerea titlului tre-uie să a*em gri0ă ca el să fie sugesti* pentru proiectul nostru# re-uie e*itate titlurile foarte lungi şi e*ai*e ( unul scurt, c@t mai uşor de reţinut şi care sugereaă de0a o-iecti*ul urmărit de noi# &copul proiectului tre-uie să fie unul general )n care să se regăsească elemente din o-iecti*ele urmărite de finanţator prin programul de finanţare ( de aici tre-uie să reiasă că există o corelaţie )ntre o-iecti*ele urmărite de finanţator, programul de finanţare şi propunerea de proiect )naintată# 5n alt element care se regăseşte )n cererile de finanţare )n mod o-ligatoriu este>sunt o-iecti*ul>o-iecti*ele proiectului# 5n o-iecti* poate fi definit ca un deiderat care )n urma implementării proiectului poate fi realiat şi totodată repreintă un pas )n atingerea scopului proiectului# -iecti*ul proiectului tre-uie să fie at@t de concret )nc@t măsura )ndeplinirii sale să fie cuantifica-ilă ;estima-ilă<# easemenea o-iecti*ele tre-uie să corespundă cerinţelor integrate )n a-re*ierea de &'A7 ;specifice, măsura-ile a-orda-ile, realiste, )ncadra-ile )n timp <#3. 5rmătorul pas ar fi descrierea grupului ţintă# "entru a *or-i de grupul ţintă, tre-uie să facem o delimitare )n sensul de grup ţintă direct şi grup ţintă indirect# in grupul ţintă direct al unui proiect fac parte cei care -eneficiaă )n mod direct de pe urma proiectului# "rin grup ţintă indirect )nţelegem -eneficiarii proiectului care *or profita de reultatele acestuia dar nu )n mod direct# 6ste -ine ca )n caul ela-orării proiectului să reuşim 3.

%ro(ect )anagement T-13T F, #training= outh#net>:N6G7A:N>X>"u-lications>tKits>tKit3>tKit3#pdf

să aproximăm prin cifre numărul concret at@t al grupului ţintă direct, c@t şi al celui indirect# 5rmătorul element ce tre-uie să se regăsească )n orice proiect este un plan de acti*ităţi )n care se specifică durata derulării proiectului şi se descrie fiecare acti*itate )n parte# "lanificarea acti*ităţilor este o etapă importantă din orice proiect# ?n această parte se descriu acti*ităţile derulate, ordinea şi durata acestora# 6ste -ine ca acti*ităţile să fie preentate c@t mai )n detaliu pentru a putea aproxima necesitatea cheltuielilor pre*ăute )n -uget, dar şi sarcinile a*ute de către echipa de proiect# 'etodologia se referă la ela-orarea 'atricei logice ; metodologie pentru planificarea, managementul şi e*aluarea programelor şi proiectelor, implic@nd analia factorilor interesaţi, analia pro-lemei, analia o-iecti*elor, analia strategiilor, prepararea matricei cadru logic şi planurile de acti*ităţi şi resurse#< şi a planului calendaristic utili)ndu=se di*erse instrumente ale tehnologiilor informaţionale pentru aceasta ;metoda cadrului logic, diagramele de tip Gantt, Chart , "67 etc<# ?n ultima parte a cererii de finanţare tre-uie demonstrată modalitatea de continuare a proiectului după terminarea finanţării solicitate# re-uie accentuat )n ce măsură ne*oile pentru care a fost ela-orat proiectul dispar după implementarea proiectului sau )n ce măsură solicitantul *a reuşi continuarea acestui proiect ;dura-ilitatea proiectului<# 6ste o parte importantă a proiectului fiindcă de aici se poate determina, fireşte )n funcţie de specificul proiectului, dacă )n urma implementării se reol*ă pro-lema pentru care a fost creat sau nu# e regulă, )n anexele care se regăsesc la fiecare propunere de proiect una este "ugetul ;*ei cap#.<, iar cealaltă o scurtă preentare a solicitantului#?n ea se include preentarea datelor de contact ;adresă poştală, e=mail, pagină e-<, a structurii de conducere şi a echipei de proiect# 6ste -ine ca cel puţin coordonatorul proiectului să anexe la cererea de finanţare un Curriculum *itae# Alte date ce tre-uie să apară )n acest document se referă la experienţa solicitantului din domeniu# re-uie trecute toate finanţările ce au fost o-ţinute )n ultimii 3=% ani prin intermediul cererilor de finanţare# ?n acest document mai pot fi adăugate datele de contact ale finanţatorilor# #ampania de atragere a fondurilor

"entru asigurarea succesului unei campanii de atragere de fonduri tre-uie )ndeplinite anumite condiţii4  existenţa unui proiect scrisT  -aă de date cu posi-ili finanţatori T  alocarea de timp pentru atragerea fondurilorT  alocarea de -ani pentru atragerea fondurilor T  existenţa unei echipe specialiate )n atragerea fondurilor# ?n 7epu-lica 'oldo*a acti*eaă un şir de organiaţii donatoare de fonduri, fiecare a*)nd un specific al său# Cunosc)ndu=l, precum şi urm)nd regulile enunţate )n Ghidul sau regulileprogramului de finanţare puteţi iniţia o Campanie de atragere de fonduri# $.2.inantarea prin Programele de preaderare la -niunea uropeana

?n preent, la )nceput de secol, c@nd ordinea mondială se concentreaă )n 0urul unor centre de putere, este e*ident că 7epu-lica 'oldo*a nu poate răm@nea )n afara acestor comunităţi# :ndiscuta-il că pe continentul european o astfel de putere este 5niunea 6uropeană, a cărei importanţă politică şi economică este )n continuă creştere# 6ste ineficient şi ineficace de a analia mecanismele, oportunităţile, tehnicile '" nelu)nd )n consideraţie orientările pro=europene ale politicii economice din 7epu-lica 'oldo*a# Necunosc)nd oportunităţile de extindere a '" prin intermediul suportului fondurilor 56 ele se transformă automat )n riscuri pe care statul nostru şi le asumă )n mod conştient# Apar considera-ile dificultăţi la planificarea, implementarea, gestionarea, a-sor-ţia, monitoriarea proiectelor europene )n 'oldo*a# &tudierea acestei laturi a finanţării şi derulării de programe sau proiecte precum şi a e*oluţiei ei paralele cu extinderea 56 de*ine un imperati* al actualei situaţii )n care ne regăsim# 7ondurile europene sau asistenţa structurală !pentru ţările membre ale 4$&FG 3!

6uropean Commission= )anual for the %hare *ecentralized 3mplementation "#stem, 8russels, 1!!$, p#%.=%!

6xistă patru tipuri de fonduri europene4 1# 7ondul european de dezvoltare regională !7$*$&, cu programele sale :N6776G, destinat susţineri regiunilor mai puţin de*oltate, regiunilor aflate )n recon*ersiune economică sau a celor cu dificultăţi structurale 2# 7ondul social european !7"$& ( un instrument menit sa spri0ine financiar &trategia 6uropeană de amplasare )n c)mpul muncii 3# 7ondul $uropean de orientare şi de garanţii gricole !7$E/&, menit să spri0ine de*oltarea şi reformele structurale )n onele rurale $# 3nstrumentul financiar pentru susţinerea industriei piscicole, menit să spri0ine reformele )n sectorul piscicol# ?n afară de acestea mai există şi ondul de Coeiune , creat )n 1!!3 şi menit să spri0ine ţările mai puţin prospere ale 5niunii ;Grecia, "ortugalia, :rlanda, &pania, ":8=ul cărora este mai 0os de !^ din media pe 56< )n finanţarea proiectelor de protecţie a mediului şi a celor )n domeniul transportului# 8ugetul pentru perioada 2=2/ pre*edea alocarea resurselor )n sumă 1.2,$% miliarde 6uro pentru finanţarea celor patru tipuri de fonduri şi 1. miliarde 6uro pentru ondul de Coeiune# sistenţa de transformare !pentru ţările cu perspectivă de integrare europeană, 'GHG -'GGI& ?n anul 1!.! 56 a lansat un program am-iţios de asistenţă pentru ţările 6uropei Centrale şi de 6st ;programul "MA76<, comparat de mulţi, datorită amploării sale, cu planul 'arshall de după al doilea 7ă-oi 'ondial# -iecti*ele, principiile şi procedurile 56 diferă )nsă radical de cele ale programului american# "rogramul "MA76 a fost lansat in 1!.!, fiind iniţial destinat "oloniei şi 5ngariei# 5n an mai t)riu programul a fost extins asupra celorlalte ţări candidate la aderare# Ţările 8altice au fost integrate a-ia )n 1!!%# -iecti*ul ma0or al acestui program de asistenţă multilaterală a fost spri0inirea ţărilor 6uropei Centrale şi de 6st )n traniţia acestora spre economia de piaţă# "rogramul "MA76 a fost mult mai modest dec)t planul 'arshall# imp de . ani ;1!!=1!!+< Comisia a alocat resurse )n sumă de +,%! miliarde 6uro, partea cea mai importantă fiind )ndreptată

spre sectorul pu-lic şi spre de*oltarea sectorului pri*at ;$3,+^ din suma totală<# inanţarea fiecărui sector )n parte se produce prin intermediul su-=programelor specifice, printre care4 Jopp pentru de*oltarea sectorului pri*at, /reen at $ast pentru protecţia mediului, ce, Tempus 3 şi Tempus 33 pentru educaţie şi ştiinţă, ?ien pentru domeniul social, "igma pentru instruirea funcţionarilor, *emocrac# pentru formarea elitelor şi consolidarea societăţii ci*ile# "e parcursul perioadei 1!! ( 1!!+, ţările 6uropei Centrale şi de 6st au primit, )n cadrul programului "MA76 asistenţă )n sumă de +,$+ 6uro pe cap de locuitor# ?imitele asistenţei de transformare ?n pofida calităţilor ei e*idente, asistenţa de transformare a cunoscut şi anumite limite, ce pot fi grupate dupa cum urmeaă4 limitele inerente ale gestionării şi cele legate de specificul ţărilor 6uropei Centrale şi de 6st aflate )n traniţie# ?n primul ca, cele mai mari pro-leme deri*a din caracterul excesi* de centraliat al procedurii de luare a deciiilor pri*ind atri-uirea de fonduri# urata medie de implementare a proiectelor s=a prelungit )n perioada 1!!=1!!!# 'i0loacele anunţate erau dis-ursate cu doi ani int@riere )n 1!!1, cu trei ani )nt@riere )n 1!!% pentru a a0unge la % ani către 1!!!# "entru anumite programe aceste tergi*ersări au a0uns şi p@nă la .,% ani# $  altă consecinţă a caracterului centraliat al procedurii de luare a deciiilor este lipsa de transparenţa )n gestionarea fondurilor# &pre exemplu, )n anul 1!!%, Curtea de conturi a 56 a reproşat programului "MA76 pierderea controlului asupra anumitor proiecte# "e l@ngă aceasta, co=raportul de 14% al onorarului plătit experţilor 56 faţă de omologii lor locali i=a conferit programului renumele de a fi destinat consultanţei occidentale#  serie )ntreagă de pro-leme sunt legate şi de *olumul de mi0loace alocate şi de condiţionalitatea acestora# Nu toate ţările 6uropei Centrale şi de 6st au -eneficiat de aceleaşi *olume de asistenţă pentru transformare# ?n aparenţă ţările grupului P)şegrad ;"olonia, 5ngari şi fosta Cehoslo*acie< au fot fa*oritele programelor de transformare 56, recepţion@nd 3!^ din *olumul de asistenţă "MA76# Cu toate acestea, dacă aplicăm criteriul aid per capita, constatăm că ţările cel mai masi* $

$uro-$st, N .. Kforme de la gestion de lLaide e9tKrieure , 2, p#:P.

spri0inite au fost cele din 8alcani şi ţările 8altice, cu, respecti* !,1. şi 1, 3$ euro per capita, faţă de /,$ euro per capita pentru ţările Pişegrad#$1 ?n consecinţă, există discontinuităţi inter=regionale destul de puternice, adesea incompati-ile cu principiile generale de alocare şi gestionare a fondurilor 56# Cum se poate explica, deseori, ca *olumul de asistenţă 56 pe cap de locuitor pentru 8ulgaria este cam de două ori mai mare dec)t cel alocat 7om@niei# Păută )n termeni a-soluţi, asistenţa 56 pentru transformarea ţărilor 6uropei Centrale şi de 6st este destul de redusă ;+,%!3 miliarde 6uro )ntre 1!! şi 1!!+<, cel puţin )n comparaţie cu a0utorul de transformare acordat Germaniei de 6st )ntre 1!!1 şi 1!!% ;++%,+ miliarde ' sau $13,! miliarde 6uro<$2#Polumul de asistenţă comunitară pentru aceste ţări, raportat la ":8, repreintă )n medie ,.^# ?n ce pri*eşte condiţionalitatea, 56 şi=a a0ustat politicile la criteriile ':, ghidate, după cum s=a menţionat mai sus, de consensul de la Bashington# upă Consiliul 6uropean de la 9uxem-ourg din 1!!+ a0utorul de transformare a fost )nlocuit de asistenţa de pre=aderare . sistenţa de pre-aderare !pentru ţările candiate la aderare, <===-<==M& ?ncep@nd cu anul 1!!+ "MA76 a fost transformat )ntr=un instrument financiar de pre=aderare, destinat susţinerii reformelor instituţionale# &pre deose-ire de perioada 1!.!=1!!+, pe parcursul căreia "MA76 a operat )n -aa cererii procesului de traniţie economică, programele de astăi se concentreaă )n exclusi*itate asupra priorităţilor de aderare definite de Consiliu )n cadrul "arteneriatului de Aderare pentru fiecare ţară candidată# Aceasta schim-are a permis Comisiei să identifice anumite soluţii pentru disfuncţiile menţionate mai sus# ?ncep@nd cu anul 2 programul "MA76 a fost completat cu doua instrumente noi de pre= aderare4 :&"A şi &A"A7# $3 "rogramul :&"A ;:nstrumentul politicilor structurale de pre= aderare< a fost lansat )n 1!!!, a*)nd, iniţial, menirea de a spri0ini financiar implementarea proiectelor )n domenii prioritare legate de protecţia mediului şi infrastructură ;transport )n mod special< din cele 1 $1

idem $2 W#B#Cusorth, #7#ranKs )anagement de proiect al ţărilor în curs de dezvoltare :'AN, ed# All, 8ucureşti, 2$, p# $3 $3 7aportul Comisiei 6uropene4 aport anual asupra programului %N$ , ;23< 22.

ţări candidate la aderare, pentru perioada 2=2/# "rogramul are un -uget de 1#1 mld# 6uro, dintre care $%2 mln# 6uro sunt reer*ate pentru 7omania şi 8ulgaria# "rogramul este complementar programului "MA76, fiind inclus )n aceeaşi strategie de coeiune economică şi socială# :&"A este gestionat de irectoratul General pentru "olitică 7egională# Acest fapt permite ;i< conectarea automată a ţărilor ;la momentul aderării la 56< la asistenţa structurală pentru regiunile mai slade*oltate ale 56, inclusi* preluarea finanţării pentru proiectelor )ncepute )n cadrul :&"A )n cadrul politicii regionale a 56# &A"A7 ;"rogramul special de aderare pentru agricultură şi de*oltare rurală< a fost lansat )n 1!!!, a*)nd menirea de a a0uta ţările candidate la aderare să depăşească pro-lemele legate de a0ustarea structurală )n domeniul agriculturii şi )n sectoarele rurale, precum şi )n implementarea Acuis=ului comunitar pri*ind politica comună )n agricultură şi legislaţia corespunătoare# "rogramul era pre*ăut pentru perioada 2=2/ şi a a*ut un -uget anual de /% mln# 6uro pentru cele 1 ţări candidate la aderare# 8ugetul pentru 7omania şi 8ulgaria pentru anul 2$ constituie 22%#2 mln# 6uro#Gestionarea programului a fost preluată de irectoratul General pentru Agricultură a 56, ceea ce permite asigurarea continuităţii proiectelor şi după aderarea ţărilor la 56# Ebiectivele asistenţei de pre-aderare şi relevanţa acestora pentru . )oldova iecare fond de pre=aderare are unul sau mai multe o-iecti*e proprii# Aceste o-iecti*e sunt legate de asistenţa de transformare, fiind, )n acelaşi timp, puternic ancorate )n *iitor# ?ntr=o anumită măsură 56 porneşte de la ideea că acest a0utor repreintă o aşa numita faă de con*ergenţă# ?n acest fel "MA76 a )nceput a fi utiliat pentru a a0uta ţărilor candidate să se pregătească să -eneficiee de ondurile &tructurale după aderare#L$$"ornind de aici, programul se concentreaă asupra a două o-iecti*e principale4 consolidarea instituţiilor şi in*estiţiile necesare pentru implementarea acCuis comunautaire ;cooperarea transfrontalieră, coeiunea economică şi socială<# :&"A are drept o-iecti* susţinerea $$

Cătălin Ga-riel P@rtopeanu )anagementul 5iclului de %roiect 5nitatea de 6*aluare a 6uropeAid Cooperation ffice :nstitutul 6uropean din 7om@nia, p# 3/

23,

sectoarelor de protecţie a mediului şi a celui de transport )n conformitate cu legislaţia comunitară# &A"A7 urmăreşte scopul de a susţine eforturile ţărilor candidate )n domeniul de*oltăriii rurale şi implementarea acCuis-ului comunautar )n domeniul agriculturii# ?n cadrul "MA76 alocările naţionale plurianuale sunt determinate de către Comisie )n funcţie de numărul populaţiei, ":8 pe cap de locuitor, reultatele precedenteL, necesităţiL, capacitatea de a-sorptieL şi progresele )n implementarea "arteneriatului de aderare# "entru :&"A Comisia utilieaă aceleaşi criterii ca şi pentru fondurile de coeiune# %rincipiile asistenţei de pre-aderare Asistenţa de pre=aderare este construită pe următoarele principii4 programare, decentraliare, co=finanţare şi e*aluarea automată a gestionării programelor, ceea ce poartă o rele*anţă sporită pentru moderniarea, democratiarea şi a0ustarea capacităţilor instituţionale ale 'oldo*ei la standardele europene )n caul trecerii la pregătirea spre aderare la 56# %rogramarea &pre deose-ire de asistenţa pentru transformare, cea de pre= aderare este plasată )ntr=un cadru unic de programare# "rincipiul de programare are drept -aă "arteneriatul de aderare ;"A< definit de către Consiliul 6uropean de la 9uxem-ourg din decem-rie 1!!+# iecare "A sta-ileşte o listă de priorităţi pe termeni scurţi şi mi0locii pentru fiecare din ţările candidate# "riorităţile sunt sta-ilite )n funcţie de domeniile *ulnera-ile ale fiecărei ţări, unde se cer eforturi suplimentare pentru alinierea le normele europeneL# "MA76, :&"A şi &A"A7 sunt supuse principiului de programare# ?n cadrul "MA76 fiecare ţară candidat )şi ela-oreaă propriul "rogram naţional pentru adoptarea acuis=ului ;"NAA<# "NAA nu influenţeaă "A, dar )l completeaă cu un calendar exact de realiare a priorităţilor şi cu un index al resurselor umane şi financiare necesare pentru aceasta# *escentralizarea "rincipiul de descentraliare a fost lansat )n 1!!. şi ranforsat )n 21# Acest principiu implică delegarea unor responsa-ilităţi importante unei autorităţi contractante a ţării -eneficiare# Comisia practică două tipuri de descentraliare )n programarea instrumentelor de pre=aderare4 descentraliarea a priori şi descentraliarea a posteriori# ?n primul ca se

produce un transfer parţial de responsa-ilităţi unui coordonator naţionalL$% at)t la ni*elul de programare, c)t şi la cel de e*aluare a programelor# "MA76 şi :&"A sunt supuse principiului de decentraliare a priori, iar &A"A7 funcţioneaa )n -aa decentraliării a posteriori. 5o-finanţarea Co=finanţarea este un principiu -ine cunoscut statelor mem-re ale 56 care -eneficiaă de fonduri structurale# :&"A şi &A"A7 funcţioneaă după acest principiu, )n timp ce "MA76 repreintă o excepţie# :&"A poate finanţa p)nă la +%^ dintr=un proiect# ?n cadrul &A"A7 contri-uţia comunitară poate acoperi p)nă la +%^ din cheltuielile unui proiect, iar )n caul )n care in*estiţiile nu sunt generatoare de *enituri su-stanţiale ( chiar şi 1^# &tatistic, )n cele mai multe cauri, a0utoarele europene nu depăşesc %^ din -ugetul total al proiectelor# %rograme de asistenţă !pentru ţările %rocesului de "tabilizare şi sociere, <===-<==M& Aşa numitele programe de asistenţă ;CA7&< se află la intersecţia celor trei tipuri menţionate anterior4 de de*oltare, de transformare şi de pre=aderare, )nsum@nd caracteristici ale tuturor, suaspect de principii, priorităţi, resurse si metode de gestionare a acestora, etc# CA7& ( este asistenţa comunitară pentru reconstrucţie, de*oltare şi sta-iliare# &pre deose-ire de AC:& sau "MA76 denumirea programului nu face referinţă la un areal geografic, ci la un stadiu al procesului de transformare# "rogramul a fost adoptat )n decem-rie 2, cu o-iecti*ul de a spri0ini participarea ţărilor din 8alcani la "rocesul de &ta-iliare şi Asociere# 6l este menit să promo*ee sta-ilitate )n cadrul regiunii, facilit@nd )n acelaşi timp apropierea de 56# 6lementul cheie al "rocesului de &ta-iliare şi Asociere este Acordul de &ta-iliare şi Asociere care se )ncheie cu ţările care )nregistreaă un progres suficient la capitolul reforme politice şi economice şi pro-eaă capacităţi administrati*e suficiente pentru aceasta#

%$ Coordonatorul naţional este, de regulă, un )nalt funţionar desemnat de către gu*ernul ţării recipiente

Acest acord repreintă pentru ţările regiunii, o primă forma de relaţii contractuale cu 56# e notat, că relaţiile 7epu-licii 'oldo*a cu 56 au fost formaliate )ncă )n 1!!$ şi ar putea fi a*ansate, )n caul )ntrunirii intereselor politice, )n forma unui Acord de &ta-iliare şi Asociere, cu at@t mai mult cu c@t specificul procesului de transformare al 7epu-licii 'oldo*a la această etapă pro-eaă o serie )ntreagă de similitudini cu cel al ţărilor -alcanice ;fragilitatea statului, fragmentariare cu efectele implicite asupra economiei, efectele extinderii 56 spre 6st, etc#<, necesit@nd tocmai a0utor de reconstrucţie, de*oltare şi sta-iliare# "rocesul de &ta-iliare şi Asociere este menit să spri0ine fiecare ţară )n parte să atingă indi*idual o-iecti*ul de integrare europeană# "entru perioada 2= 2/, prin intermediul acestui program regiunea a -eneficiat de $,/ miliarde 6uro# -iecti*ele programului ţin de4 1# reconstrucţie, sta-iliare democratică, reconciliere şi )ntoarcerea refugiaţilorT 2# de*oltarea instituţională şi legsilati*ă, inclusi* armoniarea cu normele şi modelele de a-ordare 56, )n *ederea promo*ării democraţiei şi a principiilor unui stat de drept, a spri0inirii societăţii ci*ile şi a mediilor şi a unei economii li-ere de piaţăT 3# de*oltarea economică şi socială dura-ilă, inclusi* reforme structuraleT $# promo*area unor relaţii mai str@nse cu şi )ntre ţările regiunii, cu ţările 56 şi cu ţările 6uropei Centrale candidate la aderare# CA7& B:NN:NG 5nul din instrumente adresate ţărilor )n proces de aderare este programul T2inning exportat, )ntr=o formă adaptată realităţilor ţărilor acoperite de CA7&# CA7& inning spri0ină şi finanţeaă )nrolarea funcţionarilor pu-lici din ţările 56 )n calitate de consultanţi ai instituţiilor -eneficiare din ţările respecti*e, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni# -iecti*ul de -aă este implementarea programelor de institution building # 5n proiect t2inning implică, de regulă, o serie de acti*ităţi precum seminare, training, transfer de expertiă, consultanţă 0uridică, etc# &pecificul programelor t2inning ţine de o cola-orare foarte str@nsă )ntre parteneri# At@t statul mem-ru al 56, c)t şi administraţia ţării recipiente tre-uie sa fie implicaţi pe tot parcursul

proiectului t2inning # ?n cadrul acestui program partenerii se anga0eaă )n egală măsură pentru atingerea unor reultate -ine conturate )ncă de la momentul programării proiectului# ocmai acest aspect distinge calitati* programele t2inning de alte programe comunitare, unde expertia 56 nu= şi asumă responsa-ilităţi clare pentru reultatele concrete ale proiectelor şi nu stimuleaă, )n acest fel, crearea unor parteneriate dura-ile# "e parcursul anului 2$ instrumentul T2inning a fost extins asupra tuturor ţărilor din 8alcani# Acesta nu este un program regional )n sine, ci doar un instrument pus la dispoiţia tuturor ţărilor din regiune, dar care urmeaă a fi finanţat prin intermediul alocărilor naţionale CA7&# "roiecte T2inning sunt la moment )n plină desfăşurare )n Al-ania şi Croaţia# omeniile acoperite de acestea sunt cele mai di*erse4 statistică, one de pri*are a li-ertăţii, audit intern, ail, *ame, poliţia de frontieră, inspecţia sanitară la frontieră, etc# 5n alt program european, extins recent şi asupra ţărilor acoperite de CA7& este 6'"5&# ?n prima sa faă 6'"5& a fost lansat )n anul 1!! )n *ederea spri0inirii reformelor educaţionale )n ţările 6uropei Centrale şi de 6st# Aşa numitul 6'"5& : ;1!!=1!!3< a a*ut drept o-iecti* primar reformarea )n*ăţăm@ntului superior după căderea idului de la 8erlin# e atunci programul a fost reno*at de trei ori ;empus ::, empus :: -is, şi empus ::: ( 2=2/<# "rogramul )ncura0eaă instituţii din statele mem-re ale 56 şi ţările partenere să se anga0ee )ntr=un gen de cooperare structurată numită consortia# ?n acest fel se creaă parteneriate dura-ile )ntre instituţii, cu un set clar de o-iecti*e. "roiectele ce spri0ină crearea acestor parteneriate se numesc %roiecte $uropene 5omune ; Joint $uropean %ro(ects >W6"s>< şi sunt, de regulă, spri0inite financiar pentru doi sau trei ani# empus oferă, de asemenea, aşa numitele Granturi :ndi*iduale de 'o-ilitate ;:ndi*idual 'o-ilit Grants >:'Gs>< persoanelor fiice anga0ate )n instituţii superioare de )n*ăţăm@nt care lucreaă )n anumite domenii specifice )n alte ţări# empus spri0ină nu doar instituţiile superioare de )n*ăţăm@nt si anga0aţii acestora, ci şi instituţii şi organiaţii non=academice, NG=uri, companii de -usiness, autorităţi pu-lice, etc# "rogramul 6'"5&, este gestionat de irectoratul General pentru 6ducaţie şi Cultură, 5nitate empus "rogramme ( 5&A>Canada agreementsL şi finanţat de undaţia 6uropeană de raining#

&:G'A ;&upport for :mpro*ement in Go*ernance and 'anagement< este o iniţiati*ă comună a Comisiei 6uropene şi a 6C# 9a moment, programul este finanţat de către Comisia 6uropeană şi gestionat de către 6C# "rogramul a fost lansat )n 1!!2 cu scopul de a spri0ini reformele administrati*e )n ţările aflate )n traniţie, )n special )n cele 1 ţări candidate la aderare plus Al-ania, 8osnia=Merţego*ina şi 'acedonia# :nteresant este că &:G'A gestioneaă un program de pre=aderare ;finanţat prin "MA76< şi unul aşa numit -alcanic ;finanţat prin CA7&< , folosind din ce )n ce mai multe sisteme de mamagement şi resurse tehnice comune# "rogramul 67A&'5& '5N5& $/ este un program european de cooperare de schim- academic, deschis pentru ţări terţe# Acest program oferă, )ncep@nd cu anul academic 2$, studenţilor şi tinerilor cercetători din 5craina, 7epu-lica 'oldo*a şi 8elarus, posi-ilitate de a o-ţine -urse de studiu şi de cercetare )n ţările 56# "rogramul are trei direcţii# "rima direcţie *a finanţa ! cursuri de masterat 6rasmus 'undus# ?n acest fel *or fi oferite granturi pentru % a-sol*enţi ai instituţiilor superioare de )n*ăţăm)nt din ţările terţe )n ţările 56 şi pentru $ a-sol*enţi din ţările 56 )n ţările terţe# Cea de=a doua direcţie *a oferi c)te 1 de -urse de cercetare pentru tineri din ţările terţe şi din 56# irecţia a treia *a spri0ini 1 parteneriate )ntre programele de masterat 6rasmus 'undus şi instituţii superioare de )n*ăţăm)nt din ţările terţe# urata programului este de % ani ;2$ =2.<, -ugetul total constituind 23 mld# euro# !^ din -uget *or fi alocate pentru -urse# sistenţa pentru dezvoltare !pentru alte ţări, inclusiv statele succesoare ale 4"", 'GG' -<==M& Asistenţa pentru de*oltare sau asistenţa tehnică este gestionată la ni*el institiţional de irectoratul pentru e*oltare al Comisiei 6uropene# Acest tip de asistenţă este alocat pentru 1/ ţări şi regiuni din 6uropa de 6st şi Asia centrală, rientul apropiat şi 'i0lociu, ţările Africii şi ale spaţiului Cari-ic, ale ceanului "acific, America 9atină şi Asia# &tatele succesoare ale 57&& au fost plasate, spre deose-ire de toate celelalte ţări post=socialiste din 6uropa, anume )n acest tip de asistenţă# $/

'ateriale preluate din 222.ipp.mdDpublicDbibliotecaDIIDroDasistenta4$

eose-irile de esenţă constau )n aspectul non=politic al programelor, lipsa de condiţionalitate, a-ordarea nediferenţiată, accentul asupra asistenţei tehnice ;cu un pachet de in*estiţii foarte redus<, rigiditatea, ni*elul redus de coordonare a programului de -aă ;AC:&< cu alte instrumente de asistenţă ale 56 ;asistenţă macro=financiară, "rogramul de &ecuritate Alimentară, etc#<# AC:&# Noul Concept "rogramul a fost lansat )n 1!!1 pentru spri0inirea statelor sucesoare ale 57&& ;cu excepţia statelor -altice< )n traniţia spre economia de piată, ranforsarea democraţiei şi a statului de drept# Acest program urma să funcţionee p@nă la finele anului 2/, urm@nd să fie su-stitutit de :nstrumentul de Pecinătate al 56# Noul concept AC:& a fost lansat )n martie 2$ şi consta din trei compartimente4 1# &trategia si a-ordarea generală 2# &trategii regionale şi -ilaterale ;pe ţări< şi "rograme :ndicati*e 3# :mplementarea şi a0ustarea instituţională "trategia şi abordarea generală Asistenţa AC:& p@nă la finele lui 2/ a urmărit doua o-iecti*e4 1# reducerea sărăciei 2# cooperarea cu 56, )n domenii de interes strategic comun Aceste două o-iecti*e *or fi urmărite )n implementarea Acordurilor de "arteneriat şi Cooperare sau a noilor "lanuri de Acţiuni )n cadrul "oliticii de Pecinătate a 56# Noul concept AC:& are o a-ordare mai diferenţiată, sta-ilind )n caul fiecărei ţări propria -ilanţa )ntre o-iecti*ul de reducere a sărăciei şi cel de cooperare cu 56# ?n caul 7epu-licii 'oldo*a a-ordarea este -ifocală# &pectrul de instrumente ale noului concept AC:& este extins semnificati*, inclu)nd, pe l)ngă tradiţionala asistenţă tehnică ;inclusi* consultanţă<, şi tinning, in*estiţii, spri0in pentru -uget, etc## "entru fiecare ţară )n parte sunt selectate instrumentele de finanţare apropriate# ?n caul 7epu-licii 'oldo*a acestea urmeaă să fie a0ustate o-iecti*elor "lanului de Acţiuni# "trategii regionale şi bilaterale !pe ţări& şi %rograme 3ndicative "rogramele indicati*e cuprind un set de o-iecti*e, ce ţin de4

sta-ilitate regională ( inclusi* pre*enirea conflictelor, rea-ilitare şi reconstrucţie, securitate alimentară, etc## • democratiare, drepturile omului ;inclusi* consolidarea societăţii ci*ile< • securitate, 0ustiţie şi afaceri interne • protecţia mediului • egalitatea sexelor • educaţie, sănătate şi protecţie socială • creştere economică şi de*oltarea sectorului pri*at • reţele de infrastructură • securitate nucleară şi non=proliferarea iecare strategie pe ţară cuprinde un număr redus de aspecte din această listă# Acestea sunt selectate )n -aa ;i< intereselor strategice de cooperare )ntre ţara in cauă şi 56 şi ;ii< a tipului de sărăcie# "rogramul regional AC:& cuprinde aspectele menţionate mai sus din perspecti*a cooperării transfrontaliere# Noul concept AC:& presupune, de asemenea, o legătură mai strănsă )ntre asistenţă şi dialogul politic cu 56 )n cadrul A"C=urilor sau a "lanurilor de Acţiuni# 3mplementarea şi a(ustarea instituţională Noul concept AC:& se axeaă pe două tipuri de proiecte4 • "roiecte mari, pe termen lung, flexi-ile la ni*el conceptual, -aate pe mai multe instrumente şi orientate spre un anumit sector# Acest tip de proiecte *a lua, )n mod special, )n calcul capacitatea de a-sorpţie a ţărilor )n cauă# • "roiecte mici şi consultanţă pentru spri0inirea acti*ităţii NG= urilor, )n special )n domeniul democraţiei şi a drepturilor omului# ?n *ederea accelerării implementării proiectelor sunt simplificate procedura şi mecanismele de li*rare# 5n accent puternic se pune pe cooperarea cu alţi donatori internaţionali şi cu ţările partenere )n proiecte# 8ugetul 56 pentru 7epu-lica 'oldo*a pentru perioada 2$= 2/ pre*edea fonduri )n sumă de aproximati* 1 mln#  anual# "e l)ngă aceasta a fost deschisă o linie de finanţare in sumă de % mln#  la 8anca 6uropeană de :n*estiţii pentru 5craina, 7usia, 'oldo*a şi 8elarus pentru finanţarea proiectelor )n următoarele domenii4 protecţia mediului, •

transport, telecomunicaţii, infrastructură )n sectorul energetic, )n special coridoare trans=europene, cu aspect trans=frontalier# $+Polumul de asistenţă ce *a re*eni 7epu-licii 'oldo*a pe această cale nu este clar sta-ilit şi *a ţine de numărul şi calitatea proiectelor propuse# %rograme în curs de implementare8 AC:& spri0inea mai multe programe )n 7epu-lica 'oldi*a, printre care4 = "rogramul de infrastructură la posturile de frontieră 9euşeni= 5ngheni=Giurgiuleşti ;)ncep@nd cu 1!!+
5nitatea Consolidată pentru :mplementarea şi 'onitoriarea "roiectelor )n omeniul Agriculturii, finanţate de 8anca 'ondială ;5C:'"A 8'< aport la 31#12#+, Chişinău 2.

:nstrumentul 6uropean de *ecinătate :nstrumentul 6uropean de Pecinătate ;:6P< *ine să completee, )ncep@nd cu anul 2+, sursele existente de asistenţă pentru ţările *iate )n politica de *ecinătate 56# ?n Comunicarea sa din iulie 23 Comisia propusese trei alternati*e pentru ela-orarea acestui instrument4 1# 6xtinderea unui instrument existent de cooperare asupra conţinuturilor şi a arealului geografic al politicii de *ecinatateT 2# Crearea unui 7egulament nou care ar gestiona :nstrumentul de *ecinătate pentru finanţarea acti*ităţilor )n cadrul şi )n afara 56T 3# Concentrartea eforturilor asupra unei mai -une coordinări )ntre instrumentele existente# upă examinarea acestor opţiuni poiţia Comisiei este că opţiunea a doua răspunde cel mai exact naturii instrumentului propus şi ar permite, )n consecinţă, depăşirea pro-lemelor actuale de coordonare# Comisia s=a pronunţat, de asemenea, pentru folosirea unui singur capitol de -uget at@t pentru acţiunile interne, c)t şi pentru cele externe# :nstrumentul opereaă prin intermediul unui mecanism de gestionare unic şi cu un set unic de proceduri# ?n propunerea sa pri*ind perspecti*ele şi anga0amentele financiare pentru anii 2+=213 Comisia include noul :6P )n setul celor şase instrumente financiare care *or spri0ini relaţiile externe ale 56 după anul 2/# ?n ce pri*eşte -aa 0uridică, tocmai datorită naturii duale a instrumentului ;care acoperă politica externă şi coeiunea socială şi economică )n cadrul 56 şi care are am-iţia de a opera pe am-ele părţi ale frontierei 56< nu există precedente rele*ante )n scurta istorie a politicii de asistenţă 56# ?n acest domeniu se lucreaă, la moment ştiindu=se doar că instrumentul *a fi construit )n -aa principiilor programelor transfrontaliere existente, cum ar fi parteneriatul, programarea multianuală şi co=finanţarea# ?n conformitate cu Comunicarea Comisiei din iulie 23, :6P *a acoperi geografic )ntreaga frontieră dintre statele mem-re ale 56, pe de o parte, şi statele cuprinse )n politica de *ecinătate a 56, pe de altă parte# :6P *a spri0ini cooperarea transfrontalieră implic@nd -eneficiari din cel puţin un stat mem-ru al 56 şi un stat partener# :nstrumentul *a )nlocui toate

programele transfrontaliere interne şi externe existente din statele mem-re şi statele din regiunile adiacente *iitoarei frontiere 56# :6P *a fi conceput )n -aa experienţei acumulate pe parcursul sta-ilirii programelor de *ecinătate pentru perioada 2$=2/# "unctele cheie ale instrumentului ram@n identice cu o-iecti*ele identificate )n Comunicarea Comisiei din iulie 234 = "romo*area de*oltării dura-ile )n regiuni pe am-ele părţi ale frontiereiT = ?ntreprinderea acţiunilor comune )ntru depăşirea sfidărilor comune )n domenii precum4 protecţia mediului, ocrotirea sănătăţii, pre*enirea şi com-aterea crimei organiateT = Asigurarea, prin acţiuni comune, a unor frontiere eficiente şi sigureT = "romo*area acţiunilor transfrontaliere locale de tip om=la=omL :6P *a finanţa proiectele comune ale statelor mem-re ale 56 şi ale partenerilor acestora din *ecinătatea 56# &copul urmărit ţine de complementariarea instrumentelor de finanţare interne şi externe care, la moment, pot opera doar pe una din părţile frontierei 56# Comisia este de părere că noul :nstrument de *ecinătate ar tre-ui să ofere spri0in ţărilor *iate, )n domeniul cooperării transfrontaliere, )n c@te*a sectoare specifice, adiţonal celor acoperite de programele existente )n preent# ?n acest fel programele de *ecinătate urmeaă să aducă o *aloare adăugată la cooperarea regională, transnaţională şi transfrontalieră, inclusi* pentru perioada 2$=2/# in punct de *edere al structurii :6P urmeaă să operee pe două căi de finanţare4 %rima cale *a spri0ini cooperarea transfrontalieră# "rogramele *or fi, )n cea mai mare parte, -ilaterale, deşi programele multilaterale, )n special )n caul frontierelor maritime, nu sunt excluse# At@t )n faa de selectare a programelor, c@r şi )n cea de implementare *or fi implicaţi repreentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale ale statelor mem-re ale 56 şi ale ţărilor partenere# 5alea a doua *a oferi un spri0in mai flexi-il pentru cooperarea larga transnaţională, implic@nd, iarăşi, actori şi -eneficiari at)t din statele mem-re ale 56, c@t şi din ţările partenere# omeniile prioritare de cooperare *or fi4 protecţia mediului, securitatea energetică,

telecomunicaţii şi reţele de transport, ocrotirea sănătăţii, pre*enirea şi com-aterea crimei organiate# ?n ce pri*eşte bugetul, Comisia a anunţat deciia de a ma0ora *olumul de fonduri alocate anual pentru :6P, )n comparaţie cu programele de *ecinătate din anii 2$=2/# Cu toate acestea nu este clar, care *a fi proporţia resurselor alocate pentru programele şi proiectele finanţate pe prima cale şi pentru cele finanţate pe calea a doua, după cum nu există claritate nici asupra proporţiei resurselor care *or re*eni ţărilor 56 şi aşa numitelor ţări partenere# 9a momentul actual ţările *iate, 'oldo*a inclusi*, dispun de anumite posi-ilităţi de a=şi promo*a interesele la capitolul asistenţă prin intermediul planurilor de acţiuni, acestea ser*ind, )n conformitate cu Comunicarea Comisiei din 12 mai 2$ 6uropean Neigh-ourhood "olic# &trateg paperL, drept punct de referinţă pentru programarea a0utoarelor 56# Polumul de fonduri care *a fi reer*at pentru :nstrumentul de Pecinătate nu se cunoaşte la moment# iindcă politica de *ecinătate urmeaă să de*ină o prioritate a 56, fondurile programelor existente sau ale succesoarelor acestora urmeaă să fie ma0orate su-stanţial# Comisia examineaă, de asemenea, posi-ilitatea deschiderii anumitor programe comunitare cu profil cultural, educaţional, de protecţie a mediului, tehnic, ştiinţific şi pentru ţările cuprinse )n politica de *ecinătate# "rogramul $rasmus mundus a fost de0a extins asupra 7epu-licii 'oldo*a, 5crainei şi 7epu-licii 8elarus# 6xtinderea programului Tempus ;*ersiunea Tempus plus< asupra ţărilor cuprinse )n politica de *ecinătate este, de asemenea, posi-ilă# "lanurile de acţiuni urmeaă doar să facă referinţă la anumite domenii concrete care ar putea fi spri0inite prin intermediul acestor programe# 7eformarea şi moderniarea sistemelor de )n*ăţăm)nt fiind o condiţie )n sine pentru competiti*itatea economică şi pentru sta-ilitatea politică şi socială, accesarea acestor programe este considerată a fi de o importanţă ma0oră# ?n consecinţă se spoate spune că con0unctura actuală se preintă, )n pofida gradului redus de flexi-ilitate al Comisiei la acest capitol, drept una mai mult sau mai puţin fa*ora-ilă pentru expunerea propriilor puncte de *edere )n legătură cu conectarea la anumite programe sau proiecte existente#

Concluion)nd asupra celor expuse principiile şi schemele ela-orate p)nă )n preent pentru :nstrumentul de Pecinătate, acesta pare a spri0ini )n egală măsură ţările mem-re ale 56 şi aşa numitele ţări partenere# "roporţia anga0amentelor financiare nu este specificată, ţările cuprinse de politica de *ecinătate risc@nd să -eneficiee, )n pofida ma0orării anunţate a fondurilor faţă de programele existente la moment ;)n caul 'oldo*ei AC:&< de mai puţine resurse )n termeni a-soluţi# &= ar putea )ncerca solicitarea unui model de descentraliare a noului instrument de *ecinătate similar cu cel aplicat )n asistenţa de pre=aderare# 'oldo*a ar tre-ui să insiste )n "lanul ei de Acţiuni cu 56 ca instrumentul de *ecinătate să conţină c)t mai multe elemente ale unui program de asistenţă pentru transformare ;de exemplu, dupa modelul "MA76 cu su-= programele acestuia4 Jopp pentru de*oltarea sectorului pri*at, /reen at $ast pentru protecţia mediului, 5$, T$)%4" plus pentru educaţie şi ştiinţă, ?ien pentru domeniul social, "3/) pentru instruirea funcţionarilor, *emocrac# pentru formarea elitelor şi consolidarea societăţii ci*ile, etc# ")nă )n preent )ncep)nd cu anul 2+, s=a pus un accent sporit pe proiectele cu caracter transfrontalier cu 7om@nia# :nstrumentele de t2inning )n curs de ela-orare şi capacitatea de a-sor-ţie a fondurilor tocmai )n acest domeniu *a ser*i drept criteriu de -aă pentru sta-ilirea mar0ei de fonduri )n cadrul :nstrumentului de *ecinătate# ?n consecinţă, cola-orarea cu 7om@nia la acest capitol ar tre-ui să constituie o prioritate#

=% Utili'area tehnologiilor in)orationale >n Manageentul Proiectelor %.1.Microsoft Pro'ect

at fiind faptul că '" a de*enit at)t de răsp)ndit )n )ntreaga lume, iar gradul său de complexitate este )n continuă creştere se ela-oreaă

softuri ;programe pentru calculator< tot mai a*nsate care faciliteaă operarea cu di*erse componente ale proiectului, simplifică raţionaliarea utiliării resurselor de timp şi a celor materiale etc 5n astefel de program este )icrosoft %ro(ect !parte componentă a programelor din pachetul )" Effice&. '" stocheaă informaţiile despre proiect )n -aa de date proprie# '" utilieaă apoi aceste informaţii pentru a calcula şi menţine programul proiectului şi costurile acestuia, )n consecinţă realiarea planului# Cu c@t numărul informaţiilor furniate *a fi mai mare cu at@t mai precis *a fi planul# '" păstreaă aceste informaţii )n celule ce conţin date specifice, gen numele acti*ităţii, durate, costuri# 9a fel ca şi o foaie de calcul ta-elar, '" afişeaă reultatele imediat# dată ce sunt introduse toate informaţiile '" furnieaă informaţii referitoare la momentele de de-ut şi de sf@rşit a acti*ităţilor, resursele necesare, data finală a proiectului, etc "rincipalele informaţii de care are ne*oie '" 4Acti*ităţileT uratele acestoraT ependenţele dintre acti*ităţiT 7esurseleT Costurile# :nstrumentele utiliate )n administrarea proiectului sunt4 ► C@mpurile speciale pentru a identifica o informaţie specificăT ► a-ele şi moduri de *iualiare care afişeaă informaţiile ce doresc a fi *erificateT ► iltre şi grupuri ce se concentreaă pe informaţiile care necesită atenţie# :nstrumentele puse la dispoiţie de '" sunt4ipărirea diferitelor rapoarte ale proiectuluiT "u-licarea ca pagina e- a proiectuluiT 5n sistem de e= mail pentru a transmite altora detalii despre proiect T $. %.2.P/( #0art pert

4n alt instrument de programare este %$T 5hart $9pert. !%5$&. "C6 este un program de management al proiectelor, utiliat pentru creearea şi preentarea proiectelor cu a0utorul diagramelor "67# Ca instrument de planificare, "C6 permite schiţarea rapidă a planului proiectului prin simple clicK=uri şi Hdrag and dropL a acti*ităţilor şi a dependenţelor dintre acestea# Cu du-lu clicK=uri se introduc facil informaţii adiţionale precum $.

#info#umfclu0#ro>masterat> Resurse>'anagement>pro0ect#ppt

duratele, momentele de )ncepere şi finaliare a acti*ităţilor# 5n exemplu simplu de diagrama "67 4$!

"lanurile create )n "C6 pot fi utiliate at@t independent c@t şi prin intermediul '" sau al oricărui program capa-il să folosească formatul #mpx ;'icrosoft "ro0ect file format<#e asemenea "C6 poate genera diagrame "67 direct din fişierele '" existente# rice modificare adusă )n proiectul '" are efect asupra diagramei "67 si in*ers# "entru a ne da seama principiul de funcţionare să definim deci ce este o iagramp "ert#  diagramă "67 ;sau NetorK Chart, iagramă de dependenţe, diagramă de predecesori< este un mod de a crea şi a preenta un proiect afiş@nd acti*ităţile ca nişte cutii, iar dependenţele dintre acestea cu săgeţi# ermenul "67 ;"rogram 6*aluation and 7e*ie echniue< *ine de la o tehnică folosită pentru a calcula reultatul cel mai pro-a-il al unui proiect# "C6 nu face acest lucru# olosirea termenului de "67 se datoreaă primelor *ersiuni de '" care foloseau această terminologie pentru a denumi diagramele de dependenţe ;denumite acum netorK chart<# erminologie si concepte de -aă ale diagramelor "67 4 Acti*ităţile ;tasKs< sunt repreentate grafic su- forma unor cutii ce conţin c@mpuri cu informaţiile fiecărei acti*ităţi )n parte# ependenţele sunt relaţiile dintre acti*ităţi# Acestea se realieaă preci@nd ordinea şi momentele )n care au loc acti*ităţile# $!

idem

Acti*itatea reumat este termenul folosit pentru a denumi o acti*itate ce conţine mai multe su-acti*ităţi# &e foloseşte pentru o mai -ună structurare )n caul planurilor complexe# 6xemplu de plan cu acti*ităţi şi acti*ităţi reumat 4%

iagramele "67 nu afişeaă acti*ităţile ca o listă# e aceea dacă se realieaă o diagramă "67 dintr=un proiect '" nu *or fi afişate dec@t acti*ităţile ce au dependenţe# "C6 permite *iualiarea diagramelor )n di*erse moduri presta-ilite ;de asemenea este posi-ilă configurarea unor şa-loane personaliate<#

%

idem

*iagrama 5%) !5%) 5hart - )etoda *rumului 5ritic&

+iagraa CPM ;C"' Chart< este, ca si diagrama "67, un grafic de retea ;NetoK iagram< deoarece arata legaturile dintre e*enimente si acti*itati ;la fel ca si diagrama "67, spre deose-ire de diagrama Gantt<# iagramele "67 si C"' au inceput sa fie folosite in 0urul anilor 1!% si 1!/, si s=au extins ca si utiliare o data cu de*oltarea computerelor#C"' este acronimul pentru Critical "ath 'ethod iferentele ma0ore intre "67 si C"' sunt4 ► iagrama "67 necesita trei estimari de timp iar diagrama C"' necesita o singura estimare de timpT ► iagrama "67 este folosita mai ales in proiectele de constructii, in timp ce diagrama C"' este folosita in proiectele de cercetare si de*oltare ;7V
ulterioare<# Aceasta interdependenta poate fi o-ser*ata in diagramele "67 sau C"'# %1

Alte programe de calculator utiliate la operarea cu '" 4 "roiectele mai complexe pot fi organiate cu a0utorul unor programe speciale de calculator, cum ar fi 'icrosoft "ro0ect sau "rima*era "ro0ect "lanner, AC6"ro0ect, Acti*e"ro0ect "ro0ect 'anagement, 9eading"ro0ect, "lanBise "ro0ect 'anagement, arget"rocess, Perta-ase etc# Cert este faptul că un 'anagement de "roiect, practic de*ine imposi-il fără recurgerea la programe specialiate din acest domeniu#

%1

idem

12$ of 131

Ane?a I Matricea Logică

O0iective generale

/co#ul #roiectului

+escriere

Indicatori

Constrangeri si o#ortunitati

Care este o-iecti*ul general al proiectului Y

Care sunt indicatorii pentru o-iecti*ele generaleY

'entionati care sunt o-stacolele precum si conditiile fa*ora-ile _

Care sunt o-iecti*ele specifice ale proiectuluiY

Care sunt indicatorii cantitati*i şi calitati*i care *or indica dacă şi )n ce măsură o-iecti*ele specifice ale proiectului au fost realiateY

Care este elementul ino*ator pe care proiectul d*s il aduceY

Re'ultate #reconi'ate

Activită(i

Care sunt reultatele preconiate ale proiectuluiY

Care sunt acti*ităţile ce *or fi desfasurate pentru a atinge reultatele estimateY

Care sunt indicatorii care măsoară reultatele şi )n ce măsură proiectul atinge reultatele preconiateY Resurse Care sunt resursele necesare pentru realiarea acti*itatilor ;umane, materiale, etc< Y




O0iective generale

/co#ul #roiectului

Care este o-iecti*ul general al proiectului Y

Care sunt indicatorii pentru o-iecti*ele generaleY

Care sunt o-iecti*ele specifice ale proiectuluiY

Care sunt indicatorii cantitati*i şi calitati*i care *or indica dacă şi )n ce măsură o-iecti*ele specifice ale proiectului au fost realiateY

Care este elementul ino*ator pe care proiectul d*s il aduceY

Re'ultate #reconi'ate

Activită(i

Care sunt reultatele preconiate ale proiectuluiY

Care sunt acti*ităţile ce *or fi desfasurate pentru a atinge reultatele estimateY

Care sunt indicatorii care măsoară reultatele şi )n ce măsură proiectul atinge reultatele preconiateY Resurse Care sunt resursele necesare pentru realiarea acti*itatilor ;umane, materiale, etc< Y





. of 131 Ane?a II /tructura Proiectului

Ca#ania @Edi)icarea deocra(iei !i integrită(ii #rin ac(iunea tinerilor Cu#rins7 $% &copuri şi o-iecti*e *% Conţinutul campaniei ,% 8eneficiarii, grupul ţintă -% escrierea acti*ităţilor .% ura-ilitatea campaniei =% "lan calendarisitc B% 8uget 1# /co#ul4 "articiparea acti*ă a tineretului aparţin)nd minorităţilor etno=culturale la procesul de luare a deciiilor pentru democratiare şi integritatea 7epu-licii 'oldo*a O0iective generale4

. of 131 Ane?a II /tructura Proiectului

Ca#ania @Edi)icarea deocra(iei !i integrită(ii #rin ac(iunea tinerilor Cu#rins7 $% &copuri şi o-iecti*e *% Conţinutul campaniei ,% 8eneficiarii, grupul ţintă -% escrierea acti*ităţilor .% ura-ilitatea campaniei =% "lan calendarisitc B% 8uget 1# /co#ul4 "articiparea acti*ă a tineretului aparţin)nd minorităţilor etno=culturale la procesul de luare a deciiilor pentru democratiare şi integritatea 7epu-licii 'oldo*a O0iective generale4 Inclu'iunea socială !i civică a tinerilor din regiunile :# 'oldo*ei compact populate de minorităţi etnice# +e'voltarea regională a 'oldo*ei prin creşterea ::# moti*ării tinerilor de participa acti* la reformarea, progresul şi integrarea localităţilor rurale ale ţării# O0iective o#era(ionale4 • instruirea !i in)orati'area ;)n domeniul cadrului legislati*, instituirea şi funţionarea NG, acti*ism social şi *oluntariat, formarea a-ilităţilor de leadership şi lucrul )n echipă, cola-orarea cu organele de putere de stat, relaţiilor cu pu-licul şi media ş#a# < tinerilor aparţin)nd minorităţilor etno=culturale promo*area şi implimentarea *alorilor internaţionale • in domeniul dre#turilor oului, toleranţei, antidiscriminării )n r@ndurile tineretului din 'oldo*a

crearea unui mediu fa*ora-il pentru cola0orarea !i coo#erare a tineretului )n *ederea atingerii scopurilor şi soluţionarea pro-lemelor locale, regionale şi naţionale de ordin politic, economic, social, cultural, educaţional cre!terea #artici#ativită(ii ci*ile şi sociale a • tineretului şi promo*area acţiunilor comunitare • )orarea unei re(ele na(ionale ce ar include asociaţiile, organiaţiile, grupurilor de iniţiati*ă locale ale tinerilor • )ondarea a , Cetre In)o&culturale regionale pentru susţinerea şi promo*area iniţiati*elor tinerilor ce locuiesc )n regiunile ţării compact populate de minorităţi etnice • consolidarea ca#acită(ilor ONG regionale prin unificarea forţelor mai multor categorii sociale şi etnice, care au sco# )inal educa(ia 5 de*olta capacităţile cogniti*e, de acumulare de cunoştinţe intelectuale, de asimilare a tehnicilor şi metodelor educaţiei non=formale< • sensi0ili'area o#iniei #u0lice la pro-lemele tineretului din regiuni ;iolare geografică, socială, lipsa unei infrastructuri prielnice pentru instruire, dificultăţi de acces la informaţie etc#< *% Con(inutul Ca#aniei Campania H6dificarea democraţiei şi integrităţii prin acţiunea tinerilorL este un proiect pilot ce se *a desfăşura pe parcursul anului 2., din inţiati*a tinerilor mem-ri ai Consiliului Coordonator al rganiaţiilor 6tno=culturale de ineret din 'oldo*a;CC6C'<# Campania este alcătuită din mai multe acti*ităţi consecuti*e4 &e *a alege un grup de / de tineri leaderi ai asociaţiilor regionale sau NGurilor locale de pe tot teritoriul 7epu-licii 'oldo*a, ce repreintă minorităţile etno=culturale, promo*eaă de*oltarea comunitară, drepturile omului sau atestă o moti*are sporită de a se implica acti* )n procesul naţional de democratiare şi consolidare a integrităţii de stat# "reselecţia candidaţilor *a a*ea loc )n -aa formularelor de aplicare desiminate de către organiaţiile mem-re ale CC6C'# Grupul *a fi constituit )n -aa echili-rului etnic, de sex, •

*)rstă, apartenenţă socială şi confesională cu scopul promo*ării *alorilor Campaniei )n -aa dialogului inter=cultural# &e *a realia o separare a participanţilor )n 3 grupuri de lucru pentru a participa la prima etapă a Campaniei nstruirea continua prin intermediul unui set de traininguri)rganiaţii de tineret+ constituire, structură, funcţionare4 % iecare grup a c)te 2 de

participanţi *a participa la un curs de instruire cu durata de o săptăm)nă# ?n urma trainingurilor *or fi aleşi cei mai acti*i şi moti*aţi participanţi, capa-ili de a multiplica informaţia preentată la următoarea etapă Seminar instructiv cu tematica 5aa legislativă în domeniul protecţiei drepturilor omului+ aspecte naţionale şi internaţionale4. &eminarul *a fi urmat de organiarea (a!erei de vară (inerii în acţiune comună pentru integrare şi democratiare 4. ?n cadrul a-erei de *ară se *or reuni participanţii

grupelor de lucru şi in*itaţi speciali ;leaderii NGuri din 'oldo*a, in*itaţi speciali din instituţiile Gu*ernamentale='6,8iroul de relaţii interetnice etc, experţi, repreentanţii am-asadelor sau a diasporelor 5crainei, 8ulgariei, :sraelului, "oloniei, Germaniei )n 'oldo*a etc<# inaliarea Campaniei *a fi constituirea a 3 #etre nfo6culturale regionale 5"riceni1 Taracliea1 ulcanesti 6 care *or gădui grupurile de iniţiati*ă create şi *or contri-ui la facilitarea acesului la informaţii, cooperare şi integrarea regională# 9a finele anului se *a realia o #onferinţă de presă la ni*el naţional cu scopul preentării reultatelor o-ţinute, acti*ităţilor realiate, proiectelor propuse )n cadrul Campaniei# ,% "ene)iciarii7 *irecţi= / de participanţi din mai multe regiuni ale 'oldo*ei aparţin)nd minorităţilor etnice ;*)rsta 1.=2% ani
-%Activită(i I% Instruirea continua #rin interediul unui set de traininguri DOrgani'a(ii de tineret7 constituire1 structură1 )unc(ionare ; / ile de lucru, 2 de participanţi, 3 traineri>experţi, + organiatori>facilitatori < :n cadrul campaniei se planifica organiarea si petrecerea a 3 traininguri ;durata / ile de lucru< cu tematica4 managementul organizaţiei ;planificarea strategică, procesul de luare a deciiilor şi politici de de*oltare, tehnici şi structuri de management, leadership şi lucrul )n echipă, moti*are şi coordonare a echipei de lucru, managementul timpului<, managementul proiectelor ;definirea scopurilor şi o-iecti*elor, strategia şi metodologia, planificarea, implimentarea, e*aluarea proiectelor, modele de proiecte, monitoriarea resurselor disponi-ile şi deseminarea reultatelor<, fundrising local şi internaţional ;managementul financiar, formularea de -ugete pentru proiect, surse de finanţare regionale, naţionale şi internaţionale, conta-ilitatea )n cadrul NG<, training pe traineri ;planificarea, organiarea şi petrecerea trainingurilor, procesul instruirii prin intermediul metodelor şi tehnicilor educaţiei non= formale, conducerea unui grup de lucru, facilitarea procesului instructi*, feed=-acK şi dura-ilitatea reultatelor, ela-oarea tematicilor şi agendelor trainingurilor de participare şi interacţiune#< :dea realiării unor asemenea trainiguri constă )n insturirea participanţilor )n sfera formării, funcţionării, importanţei NGurilor#&e *or utilia materiale didactice de specialitate, traduse )n mai multe lim-i, fiind accesi-ile minorităţilor naţionale din 'oldo*a# Cursul constă din părţi practice şi teoretice, accentul pun)ndu=se pe *iitoarea implimentare practică a cunoştinţelor do-)ndite pe parcursul trainingurilor# &e *or asigura condiţii necesare pentru crearea unui proiect indi*idual, a*)nd li-era acţiuneT posi-ilitatea de autoformare independentăT o mai -ună )ntelegere a unei necesităţi personale şi de grup# rainingurile *or permite indi*iilor o acumulare a cunoştinţelor de -aă din sfera 'anagementului rganiaţional, care a0ută la instituirea organiaţiilor regionale, de*oltarea capacităţilor de cunoaştere, formarea unor interese de cunoaştere, do-)ndirea unor deprinderi, formarea unor imagini glo-ale despre organiaţia regiunală )n care acti*eaă>*or acti*a,asupra mediului, locului şi rolul acesteia )n cadrul sistemului naţional al rganiaţiilor de tineret#

&copul primei etape a campaniei constă )n pregătirea şi instruirea *iitorilor leaderi şi mem-ri ai rganiaţiilor regionale de tineret,o ferire de asistenţă fiecărei organiaţii )n crearea şi implementarea ideilor proprii de de*oltare# 6xperţii in*itaţi )n calitate de traineri *or coordona procesele de conducere şi de*oltare a modificărilor comunităţii )n interesul -eneficiarilor# inerii instruiţi *or realia o acti*itate mai fructuoasă )n cadrul Centrelor :nfo=culturale regionale ax)ndu=se pe cunoştinţele teoretice do-)ndite şi a-ilităţile practice )nsuşite#

II%

Seminar info6instructiv cu tematica 5aa legislativă în domeniul protecţiei drepturilor omului+ aspecte naţionale şi internaţionale4 ;$ ile de lucru, 1% participanţi, 3

traineri>experţi,+ organiatori> facilitatori< Necesitatea petrecerii unui asemenea seminar reultă din ni*elul redus al cunoaşterii -aei legislati*e autohtone şi internaţionale )n domeniul protecţiei şi promo*ării drepturilor omului# Conform cercetărilor efectuate de :'A&inc )n august=septem-rie 2/ )n studiu elphi pentru fundaţia &oros 'oldo*a, se o-ser*ă că )n ceea ce pri*eşte politica faţă de minorităţi s=a constat că )n acest domeniu lucrările au rămas la ni*el formal al legislaţiei goaleL de conţinut şi că mai departe nu au fost implimentate nici un fel de politici care să stimulee comunicarea sau cola-orarea interetnică, reducerea decala0elor de de*oltare dintre nord şi sud ;one cu configuraţie etnică diferită< sau care să pună )n faţa ma0orităţii şi minorităţilor etnice ţeluri comune# 5n rol de frunte )n lichidarea acestor nea0unsuri )n domeniul implimentării de 0ure a legislaţiei )i re*ine tineretului# ?n acelaşi timp acest seminar *a contri-ui la sporirea necesităţilor de studiu şi cunoaştere a lim-ii de stat de către persoanele aparţin)nd minorităţilor naţionale ca element al integrării# At)ta timp c)t politica de integrare este efectuată cu respectarea drepturilor omului, H-inefacerileL şi a*anta0ele cunoaşterii lim-ii oficiale de către persoanele aparţin)nd minorităţilor naţionale sunt incontesta-ile# &tudierea lim-ii oficiale repreintă premia unităţii sociale şi un Hfactor al coeiunii şi integrării socialeL# "articipanţii *or face cunoştinţă cu pre*ederile Cartei europene a lim-ilor regionale sau minoritare şi *or tre-ui să propună măsuri posi-ile ce ar contri-ui la

a0ustarea legislaţiei naţionale la standardele Cartei europene a lim-ilor regionale sau minoritare# Por fi preentate şi discutate următoarele acte legislati*e>organisme autohtone şi internaţionale )n domeniul promo*ării drepturilor omului şi protecţie a minorităţilor naţionale4 • Conven(ia euro#eană a dre#turilor oului# • Curtea euro#eană a +re#turilor Oului# • Coisia euro#eană >#otriva Rasisului !i Intoleran(ei ;6C7:< • Conven(ia&cadru #entru #rotec(ia inorită(ilor na(ionale ;CC'N< • Carta /ocială Euro#eană • Carta #entru Li0ile Regionale sau Minoritare • Legile organice autohtone !i #revederile res#ectării !i #roovării dre#turilor oului 5Constitu(ia RM1 Codul Civil RM etc6 • Legea Re#u0licii Moldova Nr%,9*& din $ iulie *$ @Cu #rivire la dre#turile #ersoanelor a#ar(in>nd inorită(ilor na(ionale !i la statutul 4uridic al organi'a(iilor lor# • Legea Nr%,-=.&I cu #rivire la )unc(ionarea li0ilor vor0ite #e teritoriul Re#u0licii Moldova • Planul de Actiuni Uniunea Euro#eana &Re#u0lica Moldova ;aspectele drepturilor si li-ertăţile fundamentale ale omului< "rogramul seminarului include *iite de studiu la următoarele instituţii şi mese rotude>descuţii cu cola-oratorii4 = epartamentului 7elaţii :nteretniceT = :nstitututului de Cercetări :nteretnice al Academiei de \tiinţe din 'oldo*aT = Comisiei parlamentare pentru drepturile omului şi minorităţi naţionaleT = Centrului pentru repturile mului din 'oldo*a#

III% (a!ara de vară 7ialogul intercultural al tinerilor 4 ; 8 ile de lucru, . participanţi, 1 traineri>experţi, 1 organiatori>facilitatori < a-ară de *ară *a fi o continuitate a celei petrecute )n *ara anului 2+, )nsă a*)nd de0a un rol mai amplu# "rin intermediul ei

*om reuni / de participanţi ai acti*ităţilor precedente din cadrul Campaniei ;leaderii NGurilor>grupurilor de iniţiati*ă ale minorităţilor etno=culturale din regiunile 'oldo*ei<, 1 leaderi ai NGurilor din mun#Chisinău şi in*itaţii speciali ;din instituţiile Gu*ernamentale='6,8iroul de relaţii interetnice etc, experţi, repreentanţii am-asadelor sau a diasporelor 5crainei, 8ulgariei, :sraelului, "oloniei, Germaniei )n 'oldo*a etc<# ?n cadrul ta-erei de *ara se *a realia schim- de experienţă a celor mai -une practici realiate de participanţi monitoriate de către experţi şi traineri# &copul principal al ta-erei fiind pregătirea participanţilor pentru preluarea gestiunii Centrelor regionale :nfo=culturale, formularea conceptelor şi scrierea *iitoarelor proiecte asupra cărora *or lucra participanţii a*)nd ca -aă infrastructura şi dotarea tehnică a centrelor# "rin intermediul cunoştinţelor de0a do-)ndite participanţii *or putea ela-ora planurile de acti*itate ce asigură de*oltarea dura-ilă şi continuitatea proiectelor ce se *or realia )n cadrul centrelor# rainingurile din cadrul ta-erei de *ară *or include implementarea tehnicilor de predare ino*ati*e, cum ar fi4 0oc de rol, )nscenare, comunicare, exemplificare, argumentare, -rain=storming, 0ocuri intelectuale HC6Y 5N6Y C?NYL de-ateri, metode manageriale de analiă şi planificare ;&B, fish=-one etc< etc &e planifică petrecerea acti*ităţilor culturale ;preentarea specificului culturii diferitelor etnii participante la a-ără la concursurile de c)ntec, dans folcloric, poeie alte act*ităţi artistice< a-ord)nd su-iectul di*ersităţii etno=culturale şi implicind de*olt)nd formarea atitudinelor de respect şi toleranţă a repreentanţilor diferitor etnii unul faţă de altul# 6ste *or-a şi de petrecerea competiţiilor sporti*e ;*olei, fot-al, tenis de masă, map=uest< din echipe mixte contri-uind la formarea de echipe de lucru# I% #onstituirea a 3 #etre nfo6culturale regionale 5"riceni1 Taracliea1 ulcane!ti 6 Constituirea acestor Centre *a fi o etapă de finaliare a Campaniei# ?n -aa )nţelegerilor existente cu Administraţia pu-lică locală *or fi asigurate )ncăperi amena0ate pentru a gădui *iitoarele acti*ităţi ale tinerilor# Asigurarea condiţiilor optime de integrare a

minorităţilor naţionale )n *iaţa pu-lică şi scoaterea acestora din iolaţieL, se *a realia prin crearea acestor Centre de instruire,informare şi suport# Cola-oratorii CC6C' *or oferi consultanţă din toate punctele de *edere a organiării unor acti*ităţi de tineret )n regiuni utili)nd mi0loacele de comunicare cu care *or fi dotate Centrele ;internet, telefon<# ?n cadrul centrului )şi *a desfăşura acti*itatea -i-lioteca, la care sursele de informare *or fi şi su- formă electronică# Cu ce se *or ocupa Centrele date4 crearea de condiţii necesare a echipamnetului tehnic şi informaţional pentru instruire continuă a tinerilor, ela-orare de proiecte proprii, menite de a multiplica informaţia rele*antă )nsuşită de către participanţi şi transmiterea ei tinerilor ce locuiesc )n regiuni, trecerea la autofinanţare prin fund=rising local şi internaţional, comunicare cu colegii lor din alte regiuni şi capitală, acces la consultanţă din partea mem-rilor CC6C', informarea despre cursurile, proiectele, trainingurile, schim-urile de experienţă, simpoionuri, scoli de *ară organiate )n 'oldo*a şi peste hotarele ei, )ncadrarea tinerilor repreent)nd minorităţile etno=culturale )n *iaţa şi acti*itatea tineretului de pe )ntreg teritoriu al 7'# Constituirea Centrelor este -aată pe noile ne*oi sociale, culturale şi educati*e ale sociatăţii contemporane# ferind instruire extra=curriculară şi non=formală ele *or permite creşterea moti*ării tinerilor de a se implica acti* )n de*oltarea ascendentă a comunităţii sale, sporirea a-ilităţilor practice şi teoretice de organiare, planificare, coordonare, cercetare )n cadrul organiaţiilor de tineret# Centrele *or faciliat o )ncadrare mai uşoară la acti*ităţile naţionale de tineret# 6ste *or-a de treirea )n fiecare indi*id necesitaţii de a studia şi de a se forma continuu, gustul pentru experienţe noi, dorinţa de a se autodepăşi şi de a ameliora calitatea *ieţii comunitare# 9.

#onferinţă de presă

Conferinţa de presă *a fi ultima etapă a Campaniei# 7eali)ndu=se la finele anului 2. ea *a permite desiminarea reultatelor şi acti*ităţilor Campaniei# 9eaderii Centrelor :nfo=culturale regionale ;aleşi din r)ndurile participanţilor< precum şi mem-rii CC6C' *or preenta scopurile şi o-iecti*ele Campaniei, proiectele propuse sau pe calea de a fi implimentate, reultatele concrete ale măsurilor

ce au contri-uit la incluiunea socială şi culturală a tineretului din regiunilor ţării compact populate de minorităţile etno=culturale# A*)nd o )nsemnătate deose-ită conferinţa *a contri-ui la sensi-iliarea opiniei pu-lice la pro-lemele şi dificultăţile tineretului din localităţile rurale şi a tineretului polietnic din 7#'oldo*a precum şi *a promo*a *alorile general umane ale drepturilor omului, toleranţei acti*e, anti=discriminării, coeiunii sociale, a dialogului inter=cultural ca mi0loc de fortificare a integrităţii ţării #

.! of 131

=% Plan Calendaristic &ctivităţi

$

*

,

-

.

=

B

9



$

8



P

$$

"lanificarea şi pregătirea petrecerii trainingurilor, ela-orarea agendelor, selecţia trainerilor, el-orarea materialelor instructi*e "reselecţia participanţilor, amena0area localurilor raining nr#1rganiaţii de tineret4 constituire, structură, funcţionareL raining nr#2rganiaţii de tineret4 constituire, structură, funcţionareL raining nr#3rganiaţii de tineret4 constituire, structură, funcţionareL &eminar instructi*

1= 1% += 12 12= 1+ 1=% 13= 2

a-ara de *ară Cetre :nfo=culturale regionale ;8riceni### <

1+

Conferinţă de presă 6*aluare finală 'onitoriare>consultare

esiminarea reultatelor ;% emisiuni la radio, 3 la tele*eiune, 1 articole )n presa locală, 3 de -roşuri informati*e<

"ugetul Ca#aniei @Edi)icarea deocra(iei !i integrită(ii #rin ac(iunea tinerilor

Cheltuieli

unit de ăsură

H de unită(i

#re( unitate 5>n lei6

cost total 5>n lei6

cutie ;%foi< foi -uc -uc -uc -uc -uc -uc -uc -uc

1 2 2 2 1 3 1 3 3 2

$. 2 1 1 3 3 1 % 1 1%

$. $ 2 2 3 ! 1 1% 3 3

Plani)icarea !i #regătirea #etrecerii trainingurilor1 ela0orarea agendelor1 selec(ia trainerilor1 el0orarea aterialelor instructive

8irotica Mirtie format A$;8allet 5ni*ersal .g>m2< Mirtie format A1 &tilouri Creione Cartuş pentru printer;re)ncărcare< 'arKer Clei 7igla oarfică &tapler

$*

esiminarea reultatelor ;% emisiuni la radio, 3 la tele*eiune, 1 articole )n presa locală, 3 de -roşuri informati*e<

"ugetul Ca#aniei @Edi)icarea deocra(iei !i integrită(ii #rin ac(iunea tinerilor

unit de ăsură

H de unită(i

#re( unitate 5>n lei6

cost total 5>n lei6

8irotica Mirtie format A$;8allet 5ni*ersal .g>m2< Mirtie format A1 &tilouri Creione Cartuş pentru printer;re)ncărcare< 'arKer Clei 7igla oarfică &tapler

cutie ;%foi< foi -uc -uc -uc -uc -uc -uc -uc -uc

1 2 2 2 1 3 1 3 3 2

$. 2 1 1 3 3 1 % 1 1%

$. $ 2 2 3 ! 1 1% 3 3

&cotch

set

2

$

. $-,

lei>pat> / ile 1per> / ile ;3 mese 2 paue de cafea< lei>ora set set pers>i dus>)ntors cutie ;%foi< foi set 1-uc set 2+-uc

3

+2

21/

3

1%

$%

$. 3 3 / 2 1 % 1 1

1% $ % / 1% $. 2 + +

+2 12 1% 3/ 3 $. 1 + + 9,,99 *.$=-

lei>pat> 3 ile

2

3/

+2

Cheltuieli Plani)icarea !i #regătirea #etrecerii trainingurilor1 ela0orarea agendelor1 selec(ia trainerilor1 el0orarea aterialelor instructive

Training DOrgani'a(ii de tineret7 constituire1 structură1 )unc(ionare

Caare ')ncare Chiria sălilor de studii 8irotica;carnet,stilou,mapă,-aidge< Mandouts &alariul pentru traineri rumul participanţilor Mirtie format A$;8allet 5ni*ersal .g>m2n doeniul #rotec(iei dre#turilor oului7 as#ecte na(ionale !i interna(ionale

Caare

&cotch

set

2

$

. $-,

lei>pat> / ile 1per> / ile ;3 mese 2 paue de cafea< lei>ora set set pers>i dus>)ntors cutie ;%foi< foi set 1-uc set 2+-uc

3

+2

21/

3

1%

$%

$. 3 3 / 2 1 % 1 1

1% $ % / 1% $. 2 + +

+2 12 1% 3/ 3 $. 1 + + 9,,99 *.$=-

lei>pat> 3 ile

2

3/

+2

3

+%

22%

2$ 2 2 3 1% 1 1 2

1% $ % / 1% $. 2 +

3/ . 1 1. 22% $. 2 1$ ,.,9

1

%/

%/

1

1$

1$

1 1 1 . 1 1

%12 $ 2 / $. 2

%12 $ 2 $. $. 2

Training DOrgani'a(ii de tineret7 constituire1 structură1 )unc(ionare

Caare ')ncare Chiria sălilor de studii 8irotica;carnet,stilou,mapă,-aidge< Mandouts &alariul pentru traineri rumul participanţilor Mirtie format A$;8allet 5ni*ersal .g>m2n doeniul #rotec(iei dre#turilor oului7 as#ecte na(ionale !i interna(ionale

Caare

')ncare Chiria sălilor de studii 8irotica;carnet,stilou,mapă,-aidge< Mandouts &alariul pentru traineri rumul participanţilor Mirtie format A$;8allet 5ni*ersal .g>m2
1per> 3 ile ;3 mese 2 paue de cafea< lei>ora set set pers>i dus>)ntors cutie ;%foi< foi set 2+-uc

Ta0ara de vară DTinerii >n ac(iune coună #entru integrare !i deocrati'are 

Caare ')ncare rumul participanţilor 8irotica;carnet,stilou,mapă,-aidge< Mandouts &alariul pentru traineri Mirtie format A$;8allet 5ni*ersal .g>m2
lei>pat> . ile 1per> . ile ;3 mese 2 paue de cafea< dus>)ntors set set pers>i cutie ;%foi< foi

')ncare Chiria sălilor de studii 8irotica;carnet,stilou,mapă,-aidge< Mandouts &alariul pentru traineri rumul participanţilor Mirtie format A$;8allet 5ni*ersal .g>m2
1per> 3 ile ;3 mese 2 paue de cafea< lei>ora set set pers>i dus>)ntors cutie ;%foi< foi set 2+-uc

3

+%

22%

2$ 2 2 3 1% 1 1 2

1% $ % / 1% $. 2 +

3/ . 1 1. 22% $. 2 1$ ,.,9

1

%/

%/

Ta0ara de vară DTinerii >n ac(iune coună #entru integrare !i deocrati'are 

Caare ')ncare rumul participanţilor 8irotica;carnet,stilou,mapă,-aidge< Mandouts &alariul pentru traineri Mirtie format A$;8allet 5ni*ersal .g>m2
&tiKere Mirtie format A$ color Arenda tehnicii de lucru ;flip chart,ecran,proiector,lap top,amplificator, -oxe<

lei>pat> . ile 1per> . ile ;3 mese 2 paue de cafea< dus>)ntors set set pers>i cutie ;%foi< foi

1

1$

1$

1 1 1 . 1 1

%12 $ 2 / $. 2

%12 $ 2 $. $. 2

set 1-uc set 2+-uc

2 2

+ +

1$ 1$

pe oră

1

3

3

$B--9 Constituirea a , Cetre In)o&culturale regionale 5"riceni1 Taracliea1 ulcane!ti 6 mena(area şi dotarea tehnică a localurilor

alculator imprimanta telefon reparaţia localurilor 'o-ilier ;scaune,mese,dulapuri< 8irotica;Mirtie pentru imprimanta ;A $<, hirtie pentru flipchart, marKere, stilouri, creioane, carnete, mape, perforatoare, capsatoare etc < 'ateriale instructi*e şi didactice

+esiinarea foaia pleantă informati*ă -anere sticKere postere eminiuni radio

-uc -uc -uc total total

3 3 3 3 3

/2.% %3% 1. 22 2.

1..%% 1/% %$ // .$

set pentru oficiu

3

/

1.

set pentru oficiu

3

2%

+% .$=

-uc -uc -uc -uc unit

3 % 3 % 1

$ $% 2 % %

12 22% / 2% %

&tiKere Mirtie format A$ color Arenda tehnicii de lucru ;flip chart,ecran,proiector,lap top,amplificator, -oxe<

set 1-uc set 2+-uc

2 2

+ +

1$ 1$

pe oră

1

3

3

$B--9 Constituirea a , Cetre In)o&culturale regionale 5"riceni1 Taracliea1 ulcane!ti 6 mena(area şi dotarea tehnică a localurilor

alculator imprimanta telefon reparaţia localurilor 'o-ilier ;scaune,mese,dulapuri< 8irotica;Mirtie pentru imprimanta ;A $<, hirtie pentru flipchart, marKere, stilouri, creioane, carnete, mape, perforatoare, capsatoare etc < 'ateriale instructi*e şi didactice

-uc -uc -uc total total

3 3 3 3 3

/2.% %3% 1. 22 2.

1..%% 1/% %$ // .$

set pentru oficiu

3

/

1.

set pentru oficiu

3

2%

+% .$=

+esiinarea foaia pleantă informati*ă -anere sticKere postere eminiuni radio

-uc -uc -uc -uc unit

3 % 3 % 1

$ $% 2 % %

12 22% / 2% %

eminiuni P articole )n presa locală şi naţională

unit unit

$ /

3 3%

12 21 -$9. .=**,

Total 0uget Ca#anie

eminiuni P articole )n presa locală şi naţională

unit unit

Total 0uget Ca#anie

$ /

3 3%

12 21 -$9. .=**,

!% of 131 Ane?a III

Plani)icarea calendaristică a #roceselor de #roduc(ie >n construc(ie "lanificarea şi organiarea execuţiei lucrărilor de construcţii constitue o pro-lemă specifică producţiei de construcţii, fiind factori de eficientiare a acesteia# "roducţia de construcţie se poate defini ca ansam-lul lucrărilor, a proceselor sau acti*ităţilor ce au loc )n legatură cu punerea )n operă, organiată, condusă şi )nfăptuită de oameni, a proiectelor de construcţii, cu a0utorul mi0loacelor de muncă )n *ederea o-ţinerii produsului construcţie#

7ealiarea produsului construcţie, deci a producţiei de construcţii, nu este reultatul unei transformări spontane a proiectelor de construcţii, ci al unui şir complex de acţiuni )n care inter*in resurse umane şi mecanice, care sunt organiate şi planificate )n spaţiu şi timp# "entru organiarea execuţiei produsului construcţie este necesar să se sta-ilească procesele de producţie componente, deoarece acestea sunt diferite ca natura şi complexitate, datorită soluţiei constructi*e a tehnologiei de execuţie, a condiţiilor

!% of 131 Ane?a III

Plani)icarea calendaristică a #roceselor de #roduc(ie >n construc(ie "lanificarea şi organiarea execuţiei lucrărilor de construcţii constitue o pro-lemă specifică producţiei de construcţii, fiind factori de eficientiare a acesteia# "roducţia de construcţie se poate defini ca ansam-lul lucrărilor, a proceselor sau acti*ităţilor ce au loc )n legatură cu punerea )n operă, organiată, condusă şi )nfăptuită de oameni, a proiectelor de construcţii, cu a0utorul mi0loacelor de muncă )n *ederea o-ţinerii produsului construcţie#

7ealiarea produsului construcţie, deci a producţiei de construcţii, nu este reultatul unei transformări spontane a proiectelor de construcţii, ci al unui şir complex de acţiuni )n care inter*in resurse umane şi mecanice, care sunt organiate şi planificate )n spaţiu şi timp# "entru organiarea execuţiei produsului construcţie este necesar să se sta-ilească procesele de producţie componente, deoarece acestea sunt diferite ca natura şi complexitate, datorită soluţiei constructi*e, a tehnologiei de execuţie, a condiţiilor con0uncturale ale amplasamentului, precum şi a strategiei de apro*iionare a antrepriei de construcţii=monta0# upă gradul de cuprindere şi dificultate a execuţiei, un proces de producţie )n construcţii poate fi format din procese simple, procese comple9e sau cicluri de lucrări# ?n această direcţie, planificarea şi organizarea e9ecuţiei lucrărilor în construcţii se axeaă pe planificarea şi organiarea proceselor producti*e aferente# 'etodele de planificare şi repreentare a proceselor de construcţii pe axa timpului sunt cu preponderenţă metode grafice sau metode matematico=grafice# 5tiliarea metodelor grafice )n repreentarea proceselor şi a relaţiilor dintre ele nu repreintă o noutate# 11j "rogramarea execuţiei lucrărilor tre-uie să ia )n considerare resursele disponi-ile pe parcursul realiării proiectului, programul de lucru ;. ore de o-icei<, constr)ngerile legate de inter*alele de

apro*iionare cu anumite materiale şi echipamente, de termenele de execuţie ale unor părti din proiect sau de finaliare a acestuia# Cele mai utiliate etode de #lani)icare a executării proiectelor sunt4 1# Gra)icul Gantt = preintă acti*ităţile su- formă de -are preent)nd eşalonarea calendaristică a acestora, fără a e*idenţia legăturile de succesiune dintre ele ;*ei Fig% *%$<# Acest instrument de programare poate fi utiliat cu succes pentru un număr redus de acti*ităţi ;3=$<4 de exemplu pentru realiarea graficelor de eşalonare a in*estiţiilor ( acti*ităţile

Fig% *%$ Graficul Gantt /j

fiind exprimate )n termeni financiari, sau pentru o programare la ni*el de macroacti*ităţi cum este programarea execuţiei unor o-iecte )n cadrul o-iecti*ului de in*estiţii# acă este )ntocmit )n urma unei analie temeinice, graficul Gantt oferă informaţii -ogate şi extrem de sugesti* preentate, pri*ind desfăşurarea lucrărilor, precum şi o serie de informaţii deri*ate, pri*ind eşalonarea resurselor ;forţă de muncă, materii prime, materiale, fonduri -ăneşti<# 2# Metoda druului critic 5CPM6 ( calculeaă c)te o singură dată de )ncepere şi terminare, minimă ;cel mai de*reme< şi maximă ;cel mai t)riu< pentru fiecare acti*itate pe -aa unei logici

sec*enţiale a acti*ităţilor )n cadrul reţelei, cărora li se ataşeaă durate sta-ilite )n mod determinist# 3# Metoda gra)ică de evaluare !i actuali'are a #rograului GERT ;Graphical 6*aluation and re*ie echniue< = permite tratarea pro-a-ilistă at)t a logicii reţelei c)t şi a duratelor acti*ităţilor# $# Tehnica de evaluare si actuali'are a #rograului PERT ;"rogram 6*aluation and 7e*ie echniue< = &trategia de contractare este mecanismul esenţial )n repartiarea riscului )n construcţii# 7iscurile pe care şi le asumă constructorul sunt )n mod o-işnuit formaliate printr=un contract cu in*estitorul ;)ntreprinătorul< care include4 preţul=ofertă, prin care antreprenorul include o compensaţie pentru riscurile identificate şi e*aluateT claue contractuale, prin care se stipuleaa acordarea unor prime ce pot fi c)ştigate prin reducerea duratei de execuţie sau a unor penaliări ce pot fi impuse pentru )nt)rieri# /j Astfel conform celor menţionate anterior *om determina planul calendaristic )n -aa unei construcţii reale, lu)nd astfel ca -aă un proiect de construcţie a unui comple liceal din Măcăreşti construit de ,,Arhiconi=GrupL #9# "lanul calendaristic *a fi ela-orat folosind graficul Gantt programat )n ile, pri*ind e9ecuţia scheletului 5locului & din cadrul acestui complex liceal#

Fig% *%* imensiunile clădirii 8locului A# ;*ei Ane?a -<

in proiectul -locului A *edem care sunt dimensiunile acestuia ;*ei Fig% *%*<4 +ate generale necesare7

1< Clădirea dată este o construcţie cu 2 ni*ele, şi su-sol ;categ# :: a solului
Fig% *%, &chema fundaţiei -locului A# /ursa7 "roiectul -locului Aj "rin urmare *om determina un algoritm de calcul a *olumelor corespunătoare de executat pentru scheletul clădirii, pentru a putea efectua planul calendaristic4 $% +e)ri!area stratului )ertil% ;grosimea stratului fertil este de 1, < /fert U ;%$,$` 2%,.<;32,$`1%,.
Conform ,,3ndicatoarelor de norme de deviz ;:N< ( sC1.81, această lucrare *a fi efectuată cu -uldoerul pe şenile de

/%=. C", inclusi* )mpingerea păm)ntului p)nă la 1 m )n teren categ# ::# :orma de timp la 1;; m3 este de ( 2,+$ ;h=ut<# *% E?cavarea gro#ii de )unda(ie7 9ucrările de exca*are se efectueaă cu a0utorul exca*atoarelor = maşini specialiate pentru săparea păm)ntului, care execută şi un transport la mică distanţă necesar descărcării materialului )n mi0loacele de transport sau )n depoite#

"entru a executa această lucrare, alegem un exca*ator pe şenile cu motor termic de echipat cu cupă in*ersă de ,$=,+ mc cu o cupă# Nora la $ , este de 2,2% ;h=ut< după sC31# /:U;$$,$,$1<`;1%,.,$1
Armătura oriontală4 ;I< ;1,%%`1/1,/<>,1%U1/+ ;m< totalU1/+`,/+U111! ;Kg< ;,3%`1%$,$<>,1%U3/,3`3U 1. ;m< totalU1.`,22U23+,/ ;Kg< ;II< ;1,%%`13/<>,1%U 1$%,3 ;m< totalU1$%,3`,/+U!$1,/ ;Kg< ;,3%`11$,2<>,1%U2//,%`3U +!!,% ;m< totalU+!!,%`,22U1+%,.! ;Kg< Armatura *erticală4 lU1,$ ;m< ( pentru o -ară# \tiind că a*em $ -are, a*em4 ;I<1+!,2 ;m< total4 1+!,2`,.!U1%!,% ;Kg< ;II< 13$,$ ;m< total4 13$,$`,.!U11!,/ ;Kg< Norma pentru armăturile p)nă la . mm din oţel 8 3+ = ,$3 ;om= h< ;conform CC$A
- rmarea8 hU2,1% ;m< Aflăm metrii liniari de armătură *erticală4 a*em 32 col# pentru : sector şi 2$ p>u al ::# sect# ;I< ;2,1 ;2,1% %, ,3< 3<`$ `$U! U!,. ,. `3 `32U 2U31 313, 3,// ;m< ;m< total otal44 313,/`,.!U2+!,1 ;Kg< sec sect# ;II< ;2,1 ;2,1% %, ,3< 3<`$ `$U! U!,. ,. `2 `2$U $U23 23%% ;m< ;m< tota total4 l4 23%`,.!U2!,1% ;Kg< Aflăm metrii liniari de armătură pe oriontală4 9ungimea unui etrier este de4 ;,3%`$<,1$U1,%$ ;m< Nr# de etriere ;I >,1% ,1%<` <`32U 32U$%. $%.,/ ,/ ;m< ;m< tota total4 l4 +/,2$`,22U1%%,$ ;Kg< ;II,1%<`2$U3$$ ;m< total4 %2!,.`,22U 11/,/ ;Kg< Pere(i 5su0sol67 -rmarea8 ;I< A*em A*em ne*oie de /2$,+ /2 $,+ Kg de armătură# ;II < A*em ne*oie de 33/ Kg de armătură armătură -5ofrarea şi betonarea colonelor şi pereţilor4 ; I< 1$$$,1% ;m2< ; II < +!3,%. ;m2< Norma pentru 1 m2 de cofra0 conform C828, este de ,+% ;om=h< -0etonare -0etonarea8 a8 ! I< 323 323,% ,%`2, `2,1%` 1%`,$ ,$U2 U2++, ++,.2 .2 ;m3< total4 2++,.211U2..,.2 ;m3< ;II < 1+$,!%`2 1+$,!%`2,1%` ,1%`,$ ,$U1% U1%,$/ ,$/ ;m3< total4 1%,$/.,2/U113,+2 ;m3< Norm No rmaa co conf nfor orm m CA% CA %2 2 este es te de 1,% 1, % ;om=h< B% Grin'i 5su0sol67 rm area88 A*em ne*oie de 11!/,. Kg pentru sect# : şi & rmarea corespunător /$$,$3 Kg pentru sectorul :: ( oriontală# L pentru un etrier este de 1,3 m# Corespunător a*em ne*oie de4 ;I< /$1 ;Kg< ; II < 3$%,1$ ;Kg< &5ofrarea8 ; I< ,!`33/,2U32,/ ;m2< ; II < ,!`1.1,2U1/3 ;m2< 0e tonarea area88 ; I< 33/,2`,1U33,/2 ;m3< ;II < & 0eton 1.1,2`,1U1.,1 ;m3< 9% Plan!eu 5su0sol6 4 = rmarea8 rmarea8 ;I< +32/ ;Kg< ;II < %/3+,.+ ;Kg< &5ofrarea8 ; I< +3,2. ;m2< ; II < %3/,% ;m2<

& 0eton 0e tonarea area88 ; I< +1+,1`,1%U1+,/ ;m3< ;II < %2.,12`,1%U+!,22 ;m3< = % Coloane 5eta4ul I67 - rmarea8 hcol#U3,1% ;m< Aflăm metrii liniari de armătură *erticală4 a*em 32 col# pentru : sector şi 2$ p>u al ::# sect# ;I< ;3,1%,3<`$U13,. `32U$$1,/ ;m< total4 $$1,/`,.!U3!3 ;Kg< sect# ;II< ;3,1%,3<`$U13,. `2$U331,2 ;m< total4 331,2`,.!U2!$,. ;Kg< Armătura pe oriontală4 9ungimea unui etrier este de4 ;,3%`$<,1$U1,%$ ;m< Nr# de etriere ;I,1%<`32U/+2 ;m< total4 /+2`,22U1$+,. ;Kg< ;II,1%<`2$U%$ ;m< total4 %$`,22U11,. ;Kg< = 5ofrarea8 ;I< 3,1%`,$`$`32U1/1,3 ;m2< ;II< 3,1%`,$`$`2$U121 ;m2< -0etonarea4 ;I< 3,1%`,$`,$`32U1/,13 ;m3< ;II< 3,1%`,$`,$`2$U12 ;m3<

Calc Calcul ulel elee urmă următo toar arel elor or lucr lucrăr ării s)nt s)nt efec efectu tuat atee )n acel acelaş aşii algoritm ca şi cele precedente, şi corespunător cantităţile acestora *or fi indicate )n Ta0elul *%*% Normele *or fi luate conform :N#

13 of 131 % t r c % r N

$ $% *%

,%

Ta0elul *%* Lista voluelor de lucrări !i ano#era +enuirea lucrărilor !i nuărul sectoarelor

Polumul de lucru 0  C antitatea -
* +e)ri!area stratului )ertil E?cavarea gro#ii de )unda(ie :

, 1 m

1 m

3,+2

2,2%

2,2%

/!,12

/!,12

sC31

2

::

1 m

22,%$

2,2%

2,2%

%,/+

%,/+

sC31

3

1

o&h

a!& h

. 2,+$

= 2,+$

B 1!,

%$9 1!,

%$ sC1.81

Compon enţa echipei con)or IN+

4

$ 0

Maşinis t %61 1

Maşinis t $61 Maşinis t $61

1 m

3,!$

2,2!

2,2!

!,2

!,2

s1281

5

Maşinis t 361

::

1 m

2,/$

2,2!

2,2!

/,$

/,$

s1281

6

Maşinis t 361

12+.,2 23+,/ 1/1,2 1+%,.! 2%/,% 1$ 212,. 1$!,%

,3$ ,$3 ,3$ ,$3 1,%

=

=

CC1A CC1A3

=

C82A

,+

,11

$3,$% 1,21 3/,. +,%/ 2/!,3% 1$+ 1$! 1$,/%

23,$ 1/,$

CA391

1,/2 .,1$ +2,/ %2,.

1,

= ,11

= ,1/ . /

C82C

,!

1,/2 .,1$ /%,3$ $+,%2

2+!,1 1%%,$ 2!,1% 11/,/

,3$ ,$3 ,3$ ,$3

4

E?ecu(ia )unda(iei Armarea : ::

Kg

& Cofrarea : :: & 8etonarea : : 1

=%

'anoper 3 &i a m-ol norme o&h a!&h

2

Co#actarea solului su0 )unda(ii :

-%

.%

+,1

Nora

Su!s ol

Pard osea & Cofrarea : :: 8etonarea : :: Coloane & Armarea : ::

mk m

= =

=

ierar -eton ierar -eton = ulgher = 'unc# eser* = 8etonist $ = 'unc# necal#

0

1

Pere(i

mk m

Kg

=

!,% /,+ ! %

&

CA$D1

CC22 CC2C1

= ulgher = 'unc# eser* = 8etonist = 'unc# necal#

ierar -eton

::

-%

1 m

E?ecu(ia )unda(iei Armarea : ::

.%

=%

Su!s ol

Pard osea & Cofrarea : :: 8etonarea : :: Coloane & Armarea : ::

2,2!

2,2!

/,$

/,$

s1281

12+.,2 23+,/ 1/1,2 1+%,.! 2%/,% 1$ 212,. 1$!,%

,3$ ,$3 ,3$ ,$3 1,%

=

=

CC1A CC1A3

=

C82A

,+

,11

$3,$% 1,21 3/,. +,%/ 2/!,3% 1$+ 1$! 1$,/%

23,$ 1/,$

CA391

1,/2 .,1$ +2,/ %2,.

1,

= ,11

= ,1/ . /

C82C

,!

1,/2 .,1$ /%,3$ $+,%2

2+!,1 1%%,$ 2!,1% 11/,/

,3$ ,$3 ,3$ ,$3

Kg

/2$,+ 33/

,2+

=

1/+%,3 !+,2

mk

1$$$,1% +!3,%.

,+%

,2

m

2..,.2 113,+2

1,%

,11

11!/,. /$1 /$$,$ 3$%,1$ 32,/ 1/3

,3$ ,$3 ,3$ ,$3 1,1

m

33,/2 1.,1

,!

mk

+3,2. %3/,%

Kg

+32/ %/3+,.+

Kg

& Cofrarea : :: & 8etonarea : : 1

2,/$

mk m

= =

=

6

Maşinis t 361

ierar -eton ierar -eton = ulgher = 'unc# eser* = 8etonist $ = 'unc# necal#

0

1

mk m

Kg

=

!,% /,+ ! %

&

CA$D1

= ulgher = 'unc# eser* = 8etonist = 'unc# necal#

CC22 CC2C1

ierar -eton

&

CC282

ierar -eton

1.3 %!%,2

2! 1%,.+

C828

= ulgher = 'unc# eser*

33,3 11!,$

31,. 12,%

CA%2

= 8etonist = 'unc# necal#

1

CC22 CC2C1

Pere(i

B%

9%

& Armarea : :: & Cofrarea : :: & 8etonarea : :: Grin'i & Armarea : :: & Cofrarea : :: & 8etonarea : :: Plan!eu & Cofrarea : :: & Armarea : ::

Kg mk

$,+ 2+,/ 22 1$,.$ 332,./ 1+!,3

/ 3,2/

C82

= ulgher = 'unc# deser*

,11

3,3 1/,3

$ 2

CA$D1


1,

,2

+3,2. %3/,%

1% 11

C82C


,22

,1

1/1,2 12$,3

+ /

CC22

ierar -eton

,1 ,2

ierar -eton

B%

9%

& Armarea : :: & Cofrarea : :: & 8etonarea : :: Grin'i & Armarea : ::

Kg

/2$,+ 33/

,2+

=

1/+%,3 !+,2

&

CC282

ierar -eton

mk

1$$$,1% +!3,%.

,+%

,2

1.3 %!%,2

2! 1%,.+

C828


m

2..,.2 113,+2

1,%

,11

33,3 11!,$

31,. 12,%

CA%2


11!/,. /$1 /$$,$ 3$%,1$ 32,/ 1/3

,3$ ,$3 ,3$ ,$3 1,1

1

CC22 CC2C1

m

33,/2 1.,1

,!

mk

+3,2. %3/,%

Kg

$,+ 2+,/ 22 1$,.$ 332,./ 1+!,3

/ 3,2/

C82

= ulgher = 'unc# deser*

,11

3,3 1/,3

$ 2

CA$D1


1,

,2

+3,2. %3/,%

1% 11

C82C


,1

ierar -eton

& Cofrarea : :: & 8etonarea : :: Plan!eu & Cofrarea : :: & Armarea : ::

mk

Kg

+32/ %/3+,.+

,22

,1

1/1,2 12$,3

+ /

CC22

ierar -eton

& 8etonarea : ::

m

1+,/ +!,22

,!

,11

!/,.$ +1,3

12 !

CA$D


,2

Astftel )n ta-elul de mai sus s)nt redate lista *olumelor de lucrări calculate şi corespunător pentru acestea este redată manopera pentru fiecare lucrare c)t şi componenţa echipei pentru execuţiei lucrărilor# ?n -aa *olumelor determinate din ta-elului 2#2 *om calcula necesarul de muncitori, schim-a0ul şi durata lucrărilor#

& 8etonarea : ::

m

1+,/ +!,22

,!

,11

!/,.$ +1,3

12 !

CA$D


Astftel )n ta-elul de mai sus s)nt redate lista *olumelor de lucrări calculate şi corespunător pentru acestea este redată manopera pentru fiecare lucrare c)t şi componenţa echipei pentru execuţiei lucrărilor# ?n -aa *olumelor determinate din ta-elului 2#2 *om calcula necesarul de muncitori, schim-a0ul şi durata lucrărilor#

1+ of 131

Ane?a I E?e#lul Cererii de #roiect 5e?e#lul )orulat >n 0a'a cererilor Fondurilor Euro#ene #entru asisten(ă nera0ursa0ilă6 TITLUL PROIECTULUI 5$6 INFORMAJII PRIIN+ /OLICITANTUL KI PARTENERUL $%$ /OLICITANT Nuele organi'a(iei Cod de >nregistrare )iscală Adresa institu(iei Adresa o)icială de e&ail a institu(iei e0 #age $%* PER/OANA +E CONTACT %ersoana nominalizată de instituţia dumneavoastră ca manager de

1+ of 131

Ane?a I E?e#lul Cererii de #roiect 5e?e#lul )orulat >n 0a'a cererilor Fondurilor Euro#ene #entru asisten(ă nera0ursa0ilă6 TITLUL PROIECTULUI 5$6 INFORMAJII PRIIN+ /OLICITANTUL KI PARTENERUL $%$ /OLICITANT Nuele organi'a(iei Cod de >nregistrare )iscală Adresa institu(iei Adresa o)icială de e&ail a institu(iei e0 #age $%* PER/OANA +E CONTACT %ersoana nominalizată de instituţia dumneavoastră ca manager de proiect. Nue !i #renue Func(ie Nuăr de tel%2)a? Adresă de e&ail $%, +E/CRIEREA /OLICITANTULUI a# "reciaţi c@nd a fost )nfiinţată organiaţia dumnea*oastră şi care sunt principalele sale acti*ităţi# !ma9im (umătate de pagină& -# urniaţi informaţii pri*ind 3 proiecte derulate de organiaţie )n ultimii % ani# $%- PARTENERI Pn cazul în care aveţi încheiate acorduri de parteneriat pentru acest proiect completaţi următoarele date. epetaţi informaţiile pentru fiecare partener în parte. Nuele organi'a(iei #artenere1 Cod de >nregistrare )iscală1 Adresa #o!tală a institu(iei1 Adresa de e&ail a institu(iei1 e0 #age 1Ti#ul organi'a(iei 1Nuele !i #renuele re#re'entantului legal1 Func(ia

re#re'entantului legal 1+ate de contact ale re#re'entantului legal !telDfa9Demail& $%. +E/CRIEREA PARTENERULUI a< Pă rugăm preciaţi c@nd a fost )nfiinţată organiaţia partenera şi care sunt principalele sale acti*ităţi# otodată, preentaţi moti*ele implicării )n acest proiect# !ma9im =,Q pagină&. 5*6 +ATE +E/PRE PROIECT *%$ O"IECTIELE PROIECTULUI %rezentaţi obiectivulDobiectivele generalDe şi scopul proiectuluiQ<. O0iectiv general *%* 8U/TIFICAREA NECE/ITJII IMPLEMENTRII PROIECTULUI %rezentaţi problema pe care proiectul doreşte să o rezolve !ma9im < pagini& şi precizaţi de ce este nevoie de acest proiect. *%, GRUP JINT *escrieţi grupulDentităţile care sunt vizate direct sau indirect de implementarea şi rezultatele proiectului, implicarea lor în elaborareaDimplementarea proiectului, dacă este cazul !ma9im ' pagină&. *%- ACTIITJI KI GRAFICUL +E IMPLEMENTARE *escrieţi activităţile, în ordine cronologică, care au avut loc până la momentul depunerii cererii de finanţare precum şi cele previzionate a se realiza în vederea implementării proiectului. 5ompletaţi tabelele de mai (os privind calendarul acestora. N r%

Activi&tate

+escrierea activită(ii

Loc de des)ă!urare

+urata

Cost

Res#on&sa0il

1 2 3

$ Activitate Luna

An $ $ *

,

- .

=

B

An * $ * ,

- .

= B

1# %recizaţi durata implementării proiectului, e9primată în luni# *%. REULTATE %2

"entru definirea o-iecti*elor, scopului, reultatelor, acti*ităţilor şi indicatorilor *ă recomandăm utiliarea metodologiei 'anagementul ciclului de proiectL ;"C' ( "ro0ect Ccle 'anagement<4 http4>>ec#europa#eu>europeaid>multimedia>pu-lications>pu-lications>manuals= tools>t11[en#htm #

%rezentaţi rezultatele proiectului la finalul implementării sale !ma9im ' pagină&. *%= IN+ICATORI %recizaţi indicatorii care măsoară atingerea atingerea rezultatelor, rezultatelor, respectiv îndeplinirea îndeplinirea scopului proiectului. *%B RI/CURI 3dentificaţi riscurile care ar putea afecta îndeplinirea rezultatelor rezultatelor proiectului şi prezentaţi măsurile de prevenire prevenire şiDsau gestionare.

+escrierea riscului

Posi0ile consecin(e

Măsuri de #revenire1 gestionare a riscului

Coentarii

1# 2# 3# *% /U/TENA"ILITATE %recizaţi modul în care rezultatele proiectului vor fi utilizateDmenţinute după finalizarea implementării proiectului !ma9im (umătate de pagină&. *%$ INFORMARE INFORM ARE KI PU"LICITA PU"LIC ITATE TE %rezentaţi detalii privind măsurile propuse de informare şi publicitate în legătură cu asistenţa financiară nerambursabilă# *%$$% MANAGEMENT a< "rec "reci iaţ aţii locu locull de de desf sfăş ăşur urar aree a acti acti*i *ită tăţi ţilo lorr de ma mannag agem emen entt a proiectului4 ţara, regiunea, 0udeţul, localitatea. -< "reciaţi care sunt persoanele persoanele implicate implicate )n implementarea implementarea proiectului prin prisma rolurilor ;atri-uţiilor< pe care le *or a*ea# "entru persoanele de0a anga0ate anexaţi CP= CP=uri# c< "re "reen enta taţi ţi me meto todo dolo logi giaa de impl implem emen entar taree a proi proiec ectu tulu lui, i, inclu inclusi si** sistemele de monitoriare şi e*aluare *%$*% PARTENERI %rezentaţi modalitatea de implicare a partenerilor în activităţile proiectului !elaborare proiect, proiect, implementare, financiar etc.&!ma9im etc .&!ma9im ' pagină&.

PACETUL +E FINANJARE AL PROIECTULUI ,%$% +ETALIEREA CO/TURILOR PROIECTULUI PE FIECARE CATEGORIE +E CELTUIAL C od $ I% II% <.' <.' <.< III% F.' F.< F.F F.R I% R.' % Q.' I% M.' M.< M.F M.F M.R M.R M.Q M.Q

+enuire cheltuială * A% Chel Cheltu tuie ieli li elig eligi0 i0il ilee Chel Chelttuie uieli #ent entru consu onsult ltan an(ă (ă !i e?#e e?#errti' ti'ă Cheltuieli cu #ersonalul Enor Enorar arii ii !lec !lecto tori ri,, e9pe e9perţ rţi, i, form format ator ori, i, etc. etc.&& 5heltuieli de salarizare pentru personal contractual suplimentar anga(at cu normă parţială sau întreagă de lucru Cheltuieli cu de#lasarea 5heltuieli pentru cazareA 5heltuieli cu diurnaA 5heltuieli pe pentru tr transport 5hel 5heltu tuie ieli li cu tran transp spor ortu tull de de mat mater eria iale le,, mob mobil ilie ierr şi şi echi echipa pame ment ntee Cheltuieli Cheltuiel i cu traduceri !i inter#retariat inter#retari at 5heltu 5heltuiel ielii cu servic servicii ii de traduc traducer eree şi interp interpre retar tariat iat afer aferent entee activit activităţi ăţilor lor real realiza izate te în cadrul cadrul pro proiec iectel telor or Cheltuieli a)erente ti#ăririi !i ulti#licării de ateriale 5heltu 5heltuiel ielii cu tipă tipărir rirea, ea, multipl multiplicar icarea ea şi şi distr distribu ibuţia ţia de de materi materiale ale efect efectuat uatee în cadr cadrul ul proi proiecte ectelor lor Cheltuieli #entru >nchirieri1 leasing !i asigurări 5heltuieli cu închirierea de clădiri, sedii pentru managementul proiectuluiA 5heltu 5heltuiel ielii cu închi închirie riere reaa de spaţ spaţii ii pentr pentruu desfăş desfăşura urare reaa divers diverselo elorr activi activităţ tăţii specif specifice ice pro proiect iectulu uluiA iA 5hel 5heltu tuie ieli li cu înch închiirier riereea de de ech echip ipam amen ente teAA 5hel 5heltu tuie ieli li pent pentru ru înch închir irie ierre ser servi vici ciii de de tran transp spor ortA tA 5hel 5heltu tuie ieli li pent pentru ru înch închir irie ierre mi( mi(lo loac acee de de tra trans nspo port rt

aloare totală Lei ,

!!

C od $ M.M M.M M.I M.I M.H II% I.' III III%% H.' H.< H.F H.R H.Q H.M H.I

I% % '=.' '=.' '=.< '=.< '=.F '=.F '=.R '=.R '=.Q '=.Q I% I%

+enuire cheltuială * 5hel 5heltu tuie ieli li pen pentr truu înch închir irie ierre mobi mobili lier er !di !dive vers rsee bunu bunuri ri&A &A 5hel 5heltu tuie ieli li pent pentru ru înch închir irie ierrea de inst instal alaţ aţii iiAA 5hel 5heltu tuie ieli li cu rate ratele le de leasi leasing ng pent pentru ru mi(lo mi(loac acee de de tra trans nspo port rtAA Cheltuieli cu achi'i(ia de ateriale consua0ile 5heltu 5heltuiel ielii cu achiziţ achiziţia ia de de consum consumabi abile le afer aferent entee activi activităţ tăţilo ilorr desfă desfăşur şurate ate în în cadru cadrull proie proiectu ctului luiAA Chel Cheltu tuie ieli li gene genera rale le de adi adini nist stra ra(i (iee 5heltuieli cu servicii de comunicaţii !telefoane, fa9, internet, servicii poştale şi de curierat, acces la baze de date&A 5heltuieli cu plata utilităţilor !energia electrică, apă, canalizare, salubritate, energie termică, gaze naturale&A 5hel 5heltu tuie ieli li de arhi arhivar varee şi secu securi riza zare re docum documen ente teDi Dinf nfor orma maţi ţiiA iA 5heltuieli cu cu se servicii de de pa pazăA 5heltu 5heltuiel ielii cu achiziţ achiziţion ionar area ea mate materia rialel lelor or şi şi servi servicii ciilor lor de într întreţ eţiner inerea ea cur curent entăă a sediu sediului lui.. 5heltu 5heltuiel ielii pentr pentruu serv servici iciii de între întreţin ţinere ere şi rep repara araţii ţii echipam echipament entee şi mi(loa mi(loace ce de de tran transpo sport rt 5heltu 5heltuiel ielii cu achiziţ achiziţion ionar area ea carbur carburanţ anţilo ilorr şi şi lubri lubrifia fianţi nţilor lor pentru pentru mi(loa mi(loacel celee de transp transport ortAA Cheltuieli #entru dotări care #ot intra >n categoria i4loacelor )i?e sau a o0iectelor de inventar necesare i#leentării #roiectului Cheltuieli #entru achi'i(ia de active )i?e necor#orale 5hel 5heltu tuie ieli li cu achiz achiziţ iţia ia de apli aplicaţ caţii ii info inform rmat atic icee 5hel 5heltu tuie ieli li cu achi achizziţia iţia de lice licenţ nţee 5hel 5heltu tuie ieli li cu achi achizziţia iţia de bre brevete vete 5hel 5heltu tuie ieli li cu achi achizziţia iţia de măr mărci 5hel 5heltu tuie ieli li cu achi achizziţia iţia de no2 no2 ho2 ho2 Chel Cheltu tuie ieli li #ent #entru ru serv servic icii ii in)o in)or rat atic icee !i !i de de co coun unic ica( a(ii ii


1

C od $ M.M M.M M.I M.I M.H II% I.' III III%% H.' H.< H.F H.R H.Q H.M H.I

I% % '=.' '=.' '=.< '=.< '=.F '=.F '=.R '=.R '=.Q '=.Q I% I%

+enuire cheltuială * 5hel 5heltu tuie ieli li pen pentr truu înch închir irie ierre mobi mobili lier er !di !dive vers rsee bunu bunuri ri&A &A 5hel 5heltu tuie ieli li pent pentru ru înch închir irie ierrea de inst instal alaţ aţii iiAA 5hel 5heltu tuie ieli li cu rate ratele le de leasi leasing ng pent pentru ru mi(lo mi(loac acee de de tra trans nspo port rtAA Cheltuieli cu achi'i(ia de ateriale consua0ile 5heltu 5heltuiel ielii cu achiziţ achiziţia ia de de consum consumabi abile le afer aferent entee activi activităţ tăţilo ilorr desfă desfăşur şurate ate în în cadru cadrull proie proiectu ctului luiAA Chel Cheltu tuie ieli li gene genera rale le de adi adini nist stra ra(i (iee 5heltuieli cu servicii de comunicaţii !telefoane, fa9, internet, servicii poştale şi de curierat, acces la baze de date&A 5heltuieli cu plata utilităţilor !energia electrică, apă, canalizare, salubritate, energie termică, gaze naturale&A 5hel 5heltu tuie ieli li de arhi arhivar varee şi secu securi riza zare re docum documen ente teDi Dinf nfor orma maţi ţiiA iA 5heltuieli cu cu se servicii de de pa pazăA 5heltu 5heltuiel ielii cu achiziţ achiziţion ionar area ea mate materia rialel lelor or şi şi servi servicii ciilor lor de într întreţ eţiner inerea ea cur curent entăă a sediu sediului lui.. 5heltu 5heltuiel ielii pentr pentruu serv servici iciii de între întreţin ţinere ere şi rep repara araţii ţii echipam echipament entee şi mi(loa mi(loace ce de de tran transpo sport rt 5heltu 5heltuiel ielii cu achiziţ achiziţion ionar area ea carbur carburanţ anţilo ilorr şi şi lubri lubrifia fianţi nţilor lor pentru pentru mi(loa mi(loacel celee de transp transport ortAA Cheltuieli #entru dotări care #ot intra >n categoria i4loacelor )i?e sau a o0iectelor de inventar necesare i#leentării #roiectului Cheltuieli #entru achi'i(ia de active )i?e necor#orale 5hel 5heltu tuie ieli li cu achiz achiziţ iţia ia de apli aplicaţ caţii ii info inform rmat atic icee 5hel 5heltu tuie ieli li cu achi achizziţia iţia de lice licenţ nţee 5hel 5heltu tuie ieli li cu achi achizziţia iţia de bre brevete vete 5hel 5heltu tuie ieli li cu achi achizziţia iţia de măr mărci 5hel 5heltu tuie ieli li cu achi achizziţia iţia de no2 no2 ho2 ho2 Chel Cheltu tuie ieli li #ent #entru ru serv servic icii ii in)o in)or rat atic icee !i !i de de co coun unic ica( a(ii ii


1

Cod $ ''.' ''.< II% III% I% 'R.' 'R.< % 'Q.' I%

+enuire cheltuială * 3nstalare, întreţinere şi reparare echipamente informatice, de comunicaţii, periferice de calcul şi instalaţiiA Pntreţinere, actualizare şi dezvoltare aplicaţii informatice. Ta?e Cheltuieli #entru in)orare1 counicare !i #u0licitate Cheltuieli cu achi'i(ionarea de #u0lica(ii >n )orat ti#ărit !i2sau electronic !i a0onaente 5heltuieli cu abonamente la publicaţii de specialitateA 5heltuieli cu achiziţionarea de publicaţii, cărţi, reviste de specialitate relevante pentru operaţiune, în format tipărit şiDsau electronic Cheltuieli #rivind achi'i(ionarea serviciilor de audit 5heltuieli cu auditul e9tern al proiectului Cheltuieli a)erente serviciilor 0ancare Total A 5I;II;%%%%;II6 "% Cheltuieli neeligi0ile ...... Total " 5total cheltuieli neeligi0ile6


11

Cod $

+enuire cheltuială * 3nstalare, întreţinere şi reparare echipamente informatice, de comunicaţii, periferice de calcul şi instalaţiiA Pntreţinere, actualizare şi dezvoltare aplicaţii informatice. Ta?e Cheltuieli #entru in)orare1 counicare !i #u0licitate Cheltuieli cu achi'i(ionarea de #u0lica(ii >n )orat ti#ărit !i2sau electronic !i a0onaente 5heltuieli cu abonamente la publicaţii de specialitateA 5heltuieli cu achiziţionarea de publicaţii, cărţi, reviste de specialitate relevante pentru operaţiune, în format tipărit şiDsau electronic Cheltuieli #rivind achi'i(ionarea serviciilor de audit 5heltuieli cu auditul e9tern al proiectului Cheltuieli a)erente serviciilor 0ancare Total A 5I;II;%%%%;II6 "% Cheltuieli neeligi0ile ...... Total " 5total cheltuieli neeligi0ile6

''.' ''.< II% III% I% 'R.' 'R.< % 'Q.' I%


11

,%*% +ETALIEREA CO/TURILOR PROIECTULUI PE FIECARE ACTIITATE Nr% crt%

Activitatea

Ti# de cheltuială ;cod şi denumire din ta-elul de la pct $#1 6

Unitatea de ăsură

Nuăr de unită(i

Pre( unitar

aloare totală

$

*

,

-

.

=

B : .=

,%,% PACETUL +E FINANJARE A PROIECTULUI %rezentaţi detalierea surselor de finanţare ale proiectului, conform tabelului de mai (os. Nr% /UR/E +E FINANJARE ALOARE PROCENT Crt% :# Paloarea totală a proiectului ;tre-uie să fie egală cu *aloarea totală a proiectului din ta-elul de la pct $#14 A9< 0

. 2

. 4

.1. 6

 1

9aloarea neeligi!ilă a proiectului

;tre-uie să fie egală cu cheltuielile neeligi-ile de la pct $#1 A9 8<  3

9aloarea eligi!ilă a proiectului

;tre-uie să fie egală cu cheltuielile eligi-ile de la pct $#14 A9 A<  5 &sistenţă financiară neram!ursa!ilă solicitată  7

#ontri!uţia solicitantului

. 2.

12

,%*% +ETALIEREA CO/TURILOR PROIECTULUI PE FIECARE ACTIITATE Nr% crt%

Activitatea

Ti# de cheltuială ;cod şi denumire din ta-elul de la pct $#1 6

Unitatea de ăsură

Nuăr de unită(i

Pre( unitar

aloare totală

$

*

,

-

.

=

B : .=

,%,% PACETUL +E FINANJARE A PROIECTULUI %rezentaţi detalierea surselor de finanţare ale proiectului, conform tabelului de mai (os. Nr% /UR/E +E FINANJARE ALOARE PROCENT Crt% :# Paloarea totală a proiectului ;tre-uie să fie egală cu *aloarea totală a proiectului din ta-elul de la pct $#14 A9< 0

. 2

. 4

.1. 6

 1

9aloarea neeligi!ilă a proiectului

;tre-uie să fie egală cu cheltuielile neeligi-ile de la pct $#1 A9 8<  3

9aloarea eligi!ilă a proiectului

;tre-uie să fie egală cu cheltuielile eligi-ile de la pct $#14 A9 A<  5 &sistenţă financiară neram!ursa!ilă solicitată  7

#ontri!uţia solicitantului

. 2.

12

?n caul )n care contri-uţia solicitantului *ine şi de la partenerii implicaţi )n proiect, atunci se *a detalia corespunător pct :::#2# ANEE 5C&URI1 ACOR+URI1 AGEN+E1 ALTE INFORMAJII RELEANTE6

13

?n caul )n care contri-uţia solicitantului *ine şi de la partenerii implicaţi )n proiect, atunci se *a detalia corespunător pct :::#2# ANEE 5C&URI1 ACOR+URI1 AGEN+E1 ALTE INFORMAJII RELEANTE6

13

Ane?a  Teste grilă7 Alegeti raspunsul corect si argumentati alegerea facuta# 1# "roiectele cu finanţare neram-ursa-ilă repreintă4 A# oportunitate de de*oltare a afacerii sau a organiaţiei > instruire a personalului anga0at > etc# )n scopul )m-unatăţirii unei situaţii existente T 8#  oportunitate de )m-ogăţire rapidăT C# portunitate de de*oltare a afacerii )n sensul dorit de către manager de proiectT # portunitate de a face rost de -ani pentru cheltuieli personale T 2# 5n proiect repreintă pentru d*s#4 A# 5n plan de afaceri care e*idenţiaă situaţia unei organiaţii şi a mediului său concurenţial la un moment datT 8# Acti*itate sau un număr de acti*ităţi conexe care se desfăşoară

Ane?a  Teste grilă7 Alegeti raspunsul corect si argumentati alegerea facuta# 1# "roiectele cu finanţare neram-ursa-ilă repreintă4 A# oportunitate de de*oltare a afacerii sau a organiaţiei > instruire a personalului anga0at > etc# )n scopul )m-unatăţirii unei situaţii existente T 8#  oportunitate de )m-ogăţire rapidăT C# portunitate de de*oltare a afacerii )n sensul dorit de către manager de proiectT # portunitate de a face rost de -ani pentru cheltuieli personale T 2# 5n proiect repreintă pentru d*s#4 A# 5n plan de afaceri care e*idenţiaă situaţia unei organiaţii şi a mediului său concurenţial la un moment datT 8# Acti*itate sau un număr de acti*ităţi conexe care se desfăşoară conform unui plan presta-ilit )n *ederea realiării o-iecti*elor fixate )ntr=un termen determinatT C# 5n plan, o schemă oarecareT # 5n studiu de fea-ilitate care e*idenţiaă necesitatea şi a*anta0ele implementării ideii unui proiectT 3# '" repreintă pentru d*s4 A# Acti*itatea cu o-iecti*e clare, precise, compati-ile, uual multidiciplinară, cu caracter ino*ati*, orientată spre schim-are şi performanţăT 8# portunitatea de )m-ogăţire rapidă, cu o-iecti*e clare, concise şi compati-ile, cu orientare spre performanţăT C# "lanificarea, coordonarea, conducerea şi controlul unui proiect pe durata ciclului de *iaţă al acestuia astfel )nc@t să se realiee o-iecti*ele proiectului )n termenele, cu costurile şi de calitatea sta-iliteT 131

# Ansam-lul de procese dinamice care se defăşoară )ntr=un cadru -ine definit )n care se organieaă resursele )ntr=o manieră controlată şi structuratăT $# "entru a a*ea succes )n scrierea şi implementarea unui proiect, o organiaţie tre-uie să4 A# 9ucree )n parteneriat dacă nu are capacitate suficientă şi expertiă )n domeniul proiectuluiT 8# 9ucree )n parteneriat )n dacă are capacitate suficientă şi expertiă )n domeniul proiectuluiT C# 6*ite parteneriatele deoarece acestea )ncurcă derularea firească a acti*ităţiiT # acilitee instruirea continuă a anga0aţilor )n domenii diferite, inclusi* )n domeniul 'anagementului "roiectelorT %# ?n '", identificarea domeniului repreintă 4 A# Alegerea categoriei de acti*ităţi economice )n cadrul căruia *a fi planificat *iitorul proiect T 8# &ta-ilirea onei teritoriale unde *or fi implementate acti*ităţile din proiectT C# &etul de acţiuni prin care se delimiteaă cadrul legal şi contextul planificării şi implementării unui proiect# /# ?n '" distincţia dintre proiectL şi programL este 4 A# Nu este nici o distincţie T 8# "rogramul este derulat la ni*el naţional iar proiectul este derulat la ni*el local T C# "rogramul este repreentat de o serie de proiecte intercorelate, ale căror o-iecti*e contri-uie la )ndeplinirea unui o-iecti* comun relel*ant# +# iferenţa )ntre proiecte şi programe constă )n4 A# "rogramele sunt generate de iniţiati*e la ni*el localT 8# "roiectele au o durată nedefinită sau de ordinu anilorT C# ?n caul proiectelor orientarea e*aluării cade asupra performanţeiT # "roiectele au un -uget modifica-ilT 6# ?n caul programelor echipele au rol de implementareT 132

.# ?n '" prin resurse se )nţelege 4 A# ondurile proprii ale celui care implementeaă proiectul T 8# ondurile puse la dispoiţie de finanţator T C# 7esursele umane, financiare, materiale, informaţionale # !# "rincipiile '" sunt 4 A# 5nicitatea o-iecti*ului T 8# 'anagerul şi echipa de proiect T C# escompunerea structurală a proiectului T # A-ordarea de la o-iecti* către resurse T 6# 6xistenţa punctelor de control pe stadii ale proiectului T # 'onitoriarea şi e*aluarea# 1# Atri-utele unui proiect sunt 4 A# 7esurse, acti*ităţi, reultate T 8# -iecti*e clare, cerinţa de tip nou, lipsa muncii de rutină, -ugetul propriu, termen de start şi de )ncheiere precis definite, cola-oratori moti*aţi cu cunoştinţe şi a-ilităţi diferite T C# inanţatorul, autoritatea de management, aplicantul# 11# Conform principiului managerul şi echipa de proiectL 4 A# 'anagerul de proiect este numit de finanţator şi el poate să aleagă mem-rii echipei de proiect T 8# "roiectul este condus de un singur manager de proiect T fiecare mem-ru al echipei de proiect răspunde pentru propriile deciii )n faţa managerului de proiect T C# 'anagerul conduce şi mem-rii echipei de proiect execută dispoiţiile primite# 12# Conform principiului monitoriarea şi e*aluarea proiectele tre-uie 4 A# 'onitoriate ocaional şi e*aluate la final T 8# 'onitoriate şi e*aluate at@t de manager c@t şi de finaţator atunci c@nd consideră ei că este necesar T 133

C# "ermanent monitoriate intern de managerul de proiect şi e*aluate extern de e*aluatori din afara proiectului# 13# ?n '" prin preumţii ; ipotee ( cele poiti*e, sau riscuri ( cele negati*e < se )nţelege 4 A# Piitoarele e*enimente politice care ar a*ea influenţă asupra desfăşurării proiectului )n etapa de implementare a acestuia T 8# Poinţa finanţatorului de a acorda sau nu finanţarea pentru proiectul propusT C# actori care se află )n afara ariei de influenţă a proiectului, dar care )l influenţeaă ; poiti* sau negati* <# 1$# ?n '" a monitoria )nseamnă 4 A# A cerceta ceea ce se )nt@mplă )n timp ce se )nt@mplă T 8# A pre*ede ceea ce se *a )nt@mpla )nainte de a se )nt@mpla T C# A *erifica ceea ce sa )nt@mplat după ce sa )nt@mplat# 1% "rin intermediul rapoartelor interne periodice, managerul proiectului poate să4 A# escopere discrepanţele )ntre ceea ce a fost pre*ăut )n planul de proiect şi ceea ce se )nt@mplă de fapt T 8# &olicite finanţare suplimentară, )n cuantum de cel mult 1^ din suma iniţială pentru cauri -ine 0ustificate T C# 7enunţe la e*aluarea finală a proiectului# 1/# &copul e*aluării este de4 a< a )n*ăţa din experienţă ce a a*ut succes şi ce nu T -< a *erifica dacă o-iecti*ele generale şi imediate au fost atinse T c< a furnia material documentar T d< a estima ce pro-leme răm@n şi ce acţiuni tre-uie intreprinse )n continuare# 1+# '" )şi propune să răspundă exigenţelor4 a< identificate de către managerul de proiect T -< pre*iiunilor şi cerinţelor -eneficiarului T c< identificate de către colecti*ul proiectelor# 13$

1.# 5na din trăsăturile cooperarii internaţionale prin proiecte ce o particularieaa )n cadrul circuitului economic mondial, este aceea potri*it căreia cooperarea şi comerţul internaţional4 a< coincid T -< nu se suprapun T c< se suprapun # 1!#'" presupune echili-rarea a trei factori4 a< -uget, timp, o-iecti*eT -< -ugetul, timpul, cercetarea stiintificaT cspecificaţiile tehnice, timpul, cercetarea stiinţifică# 2#'" se defineşte ca un sistem de management cu o durata de actiuneF, conceput )n *ederea soluţionarii unor pro-leme complexe precis definite# a< nelimitata T -< limitata T c< predicti-ila dar imposi-il de determinat# 21# ?n cadrul unui proiect, auditul intern este realiat de către4 a< managerul de proiect T -< echipa de management T c< factorii de control a-ilitaţi din interiorul organiaţiei 22# 'onitoriarea riscului şi pregătirea planului pentru situaţii impre*ii-ile are la -aa alegerea unui set de indicatori şi urmărirea e*oluţiei acestora ####### a< pe parcursul desfăşurării fiecarei etape -ine preciate T -< pe o durata fixa sta-ilită de managerul de proiect T c< pe )ntreaga durată de derulare a unui proiect# 23# 'anagerii competenti sunt capa-ili să4 a< e*ite riscurile prin cunoasterea temeinica a acti*ităţilor proiectului T -< aleaga doar anumite categorii de riscuri T 13%

c< aleaga riscurile a căror adoptare conduce către succesul proiectului si să e*ite riscurile ce conduc către eşec al in*estitiei )n condiţii de incertitudine# 2$# 6tapele ciclului de *iata al unui proiect sunt4 a< :niţiere, e*oltare, inaliare, ControlT -<"rogramare, :dentificare, "regătire, inanţare, :mplementare, 6*aluareT c< "lanificare, 8ugetare, :mplementare, Acceptare, Control# 2%# "rincipiile fundamentale ale Ciclului '" sunt4 a< Analia pro-lemei, "lanificarea paşilor, :mplementarea, 7ealiarea -iecti*elor, 6*aluarea, Asigurarea calitatiiT -< Analia pro-lemei, :dentificarea pro-lemei, ormularea -iecti*elor, :nformarea factorilor de deciie, :mplementareaT c< Analia "ro-lemei, 6la-orarea documentelor esenţiale pentru fiecare faa, Consultarea staKeholderilor, ormularea o-iecti*elor, Asigurarea calitatii# 2/# Care sunt elementele prin care se coreleaa Cadrul 9ogic cu tipul de indicatori sta-iliţi4 a< -iecti*ul glo-al si &copul "roiectuluiT -< -iecti*e, 7eultate, Acti*ităţiT c< 7eultate şi Acti*ităţi# 2+# &tudiul de ea-ilitate repreintă 4 a< Analia realităţii şi fea-ilităţii proiectului, a posi-ilităţii de a realia respecti*ul proiectT -< Analia scenariilor de realiare a proiectuluiT c< Analia situaţiei economico=financiare a organiatiei, regiunii, ţării )n care se implementeaa proiectul# 2.#&ursele de inantare pentru realiarea proiectelor pot fi4 a< ondurile europene, garanţiile, capitalul propriu al firmelorT -< :n*estitori pu-lici şi pri*aţi, -ănci, fondurile structuraleT c< 6conomiile organiatiilor şi persoanelor fiice, creditele -ancare, fondurile de in*estitii, statul, fondurile structurale şi de coeiune# 13/

2!# 6*aluarea propunerii de proiect este4 a< "rocesul de comparare a reultatelor o-ţinute cu o-iecti*ele definiteT -< "rocesul prin care se decide apro-area sau respingerea unui proiect de către o Comisie de 6*aluare, pe -aa unor criterii sta-ilite iniţialT c< "rocesul de estimare a resurselor necesare )ndeplinirii o-iecti*elor proiectului# 3# &electarea proiectelor se face )n funcţie de următoarele criterii4 a< Aportul tehnic şi ino*ati* al proiectului, existenţa resurselor, asigurarea calităţii proiectului, contri-uţia la implementarea politicilor structurilor finanţatoare, sustena-ilitatea acţiunilor proiectului, contri-uţia la realiarea unor măsuri şi o-iecti*e economico=sociale şi de de*oltare naţionale sau regionaleT -< 6stimarea iniţiala financiară, tehnica şi economica a resurselor, e*aluarea gestiunii proiectului, contri-uţia la implementarea politicilor structurale europene, '"T c< Ni*elul de calificare a celor implicati, existenţa resurselor, implicarea consultanţilor, contri-uţia la strategiile şi politicile economice locale, naţionale şi regionale, asigurarea realiării la timp a o-iecti*elor proiectului#

Adevarat sau Fals7 :ndicaţi care dintre afirmaţiile de mai 0os este falsă şi argumentaţi răspunsul4 1# Care dintre afirmaţiile de mai 0os este falsă4 A# "reenţa unor procese repetiti*e afecteaă unicitatea finalităţii proiectelor# 8# rice proiect are o durată finită )n care se deruleaă# C# rice proiect are un moment iniţial şi un moment final# # "roiectele presupun o de*oltare graduală# 6# "roiectele genereaă produse, ser*icii sau documente > proceduri care sunt unice# 2# Care dintre afirmaţiile de mai 0os este falsă4 13+

A# "roiectele nu au un *olum de acti*ităţi similar )n cadrul diferitelor faeT 8# -iecti*ele sunt specifice pentru că au pre*ăute un inter*al de timp realist pentru a le realia T C# "rincipiul succesului predefinit aplica-il )n caul proiectelor se referă la sta-ilirea unor criterii pentru e*aluarea succesului# 3# "roiectul repreintă o succesiune de acti*ităţi desfăşurate )ntr=o perioadă limitată de timp cu scopul de a o-ţine un reultat punctual )n condiţiile )ncadrării )n consumul de resurse pre*ăut#L A# Ade*ărat 8# als $# "roiectul este definit ca fiind orice acti*itate care se desfăşoară )n conformitate cu un plan apro-at de cei )n drept#L A# Ade*ărat 8# als %# 7esursele alcătuiesc -ugetul unui proiect şi sunt măsura-ile )n lei T acestea pot fi umane, materiale, financiare, informaţionale#L A# Ade*ărat 8# als /# ?n '"  programul este repreentat de o serie de proiecte intercorelate, ale căror o-iecti*e contri-uie la )ndeplinirea unui o-iecti* comun relel*antL# A# Ade*ărat 8# als +# 5n proiect este o sarcină ino*ati*ă, riscantă şi mai ales limitată )n timp#L A# Ade*ărat 8# als .# Conform principiului  unicitatea o-iecti*ului  ( un proiect are un singur o-iecti* principal>general, acesta fiind moti*ul pentru care proiectul este finanţat şi există, iar atingerea o-iecti*ului se 13.

materialieaă )n satisfacerea ne*oilor identificate la )nceputul ciclului de *iaţă al proiectului# A# Ade*ărat 8# als !# ?n '", principiul a-ordarea de la o-iecti* către resurseL ne spune că estimarea resurselor necesare se face numai după ce , pornind de la o-iecti*ul proiectului, se proiecteaă şi acti*ităţile necesare# A# Ade*ărat 8# als 1# ?n '", un o-iecti* tre-uie să fie &'A7L , adică să )ntrunească caracteristicile 4  &"6C::C ( care este legat de scopul proiectului, atingerea o-iecti*ului respecti* concur@nd la atingerea scopuluiT  '&57A8:9 ( cantitati* sau calitati* T  A'8:Ţ:& ( să fie incitant, sau asigna-il ; să fie clar cine să )l realiee < tangi-il T  76A9:& ( )n ceea ce pri*eşte posi-ilitatea finaliării sale )ntr=un cadru presta-ilit T  76'6N6 clare ( adică să se )ncadree )n timpul alocat sau să pre*adă )n mod clar perioada de timp alocată pentru )ndeplinirea lui#L A# Ade*ărat 8# als 11# ?n '", un o-iecti* tre-uie să fie &'A7L , adică să )ntrunească caracteristicile 4  &696C:P să menţionee clar ce *om o-ţine  'A76 )n comparaţie cu fondul solicitat  AA"A8:9 la e*entualele schim-ări  7667:7 la proiect  7AN&67A8:9 )n *iitor şi la alte proiecte#L A# Ade*ărat 8# als 13!

12# Graficul GAN este o modaliate eficientă de punere )n e*idenţă a inter*alelor de timp )n care se deruleaă sarcinile şi a modului )n care acestea se suprapun )n timp# A# Ade*ărat 8# als 13# 'etoda A-ordării 9ogice a proiectului este o procedură sistemică, ce sta-ileşte inter*enţiile necesare pentru atingerea unui scop, pun@nd )n e*idenţă conexiunile logice existente )ntre elementele sale cheie şi defineşte ariile )n care sunt posi-ile inter*enţii asupra procesului de analiă a riscurilor implicate şi a ipoteelor# A# Ade*ărat 8# als 1$# 'etoda A-ordării 9ogice a proiectului este un ta-el care conţine, )n patru linii şi patru coloane, informaţii despre proiect # A# Ade*ărat 8# als 1%# 9ogica *erticală este st@ns legată de o-iecti*ele proiectului şi este cea care defineşte 4 o-iecti*ele acestuia, reultatele, acti*ităţile şi intrările ; resursele < # A# Ade*ărat 8# als 1/#-iecti*ul general ; definit uneori ca scop < ( repreintă un scop mai )ndepărtat şi mai cuprinător de cel mai )nalt ni*el T pentru atingerea lui tre-uie derulate mai multe proiecte# A# Ade*ărat 8# als 1+#-iecti*ul imediat ; definit uneori ca o-iecti* specific sau, alteori, o-iecti* < repreintă siuaţia ce doreşte a fi realiată )n momentul )n care proiectul este finaliat# A# Ade*ărat 8# als 1$

1.# ?n '" reultatele sunt indicatori de *aloare ; realiări garantate< T ele tre-uie să )ndeplinească anumite condiţii 4 să fie fea-ile, rele*ante să poată fi realia-ile# A# Ade*ărat 8# als 1!#Acti*ităţile sunt sarcinile şi acţiunile pentru producerea reultatelor proiectului, iar aceste acti*ităţi depind de resursele alocate# A# Ade*ărat 8# als 2# "reumţiile ; ipotee ( cele poiti*e sau riscuri ( cele negati*e < sunt factori care se află )n afara ariei de influenţă a proiectului, dar care )l influenţeaă ; poiti* sau negati* < # A# Ade*ărat 8# als 21# 7olul managerului de proiect este să se asigure că echipa reuşeşte să ducă proiectul la -un sf@rşit, responsa-ilitatea desfăşurării proiectelor re*ine fiecărui mem-ru al echipei )n parte# A# Ade*ărat 8# als 22# ?n managementul proiectelor monitoriarea este definită ca fiind procesul de colectare sistematică de date cu pri*ire la acti*ităţile din cadrul proiectului şi analiarea acestora# A# Ade*ărat 8# als 23# 'onitoriarea acoperă aspecte rele*ante cum ar fi 4  derularea acti*ităţilor prin comparaţie cu planul T  *olumul de muncă T  calitatea muncii T  cheltuielile făcute prin comparaţie cu costurile pre*ăute )n -ugetT  cooperarea )ntre mem-rii echipei de proiect TL A# Ade*ărat 1$1

8# als 2$# 'onitoriarea tre-uie să ser*ească la satisfacerea următoarelor necesităţi 4  comunicarea către mem-rii echipei de proiect a stadiului )n care se află acesta şi modificările care se impun T  informarea conducerii organiaţiei şi a clientului despre stadiul )n care se află proiectul T  asigurarea unei 0ustificări despre a0ustările care se fac T  asigurarea unei documentaţii const@nd )n comparaţia dintre planul curent al proiectului şi planul original TL A# Ade*ărat 8# als 2%# 6*aluarea şi controlul proiectelor au drept scop de a determina ni*elul de )ndeplinire al o-iecti*elor asumate şi de a sta-ili rele*anţa, eficienţa, impactul şi sustena-ilitatea acestuia# A# Ade*ărat 8# als 2/# dată proiectul )nceput, principala responsa-ilitate a coordonatorului este respectarea planului de acti*ităţi, a termenelor şi a -ugetului# A# Ade*ărat 8# als 2+# dată proiectul )nceput, principala responsa-ilitate a coordonatorului este moti*area personalului şi respectarea cerinţelor exprimate de finanţator ulterior apro-ării cererii de finanţare# A# Ade*ărat 8# als 2.# "entru un control eficient al proiectului, este recomanda-il să fie respectate următoarele cerinţe 4  folosiţi planul de proiect ca principal ghid )n coordonareT  monitoriaţi )n permanenţă proiectul şi actualiaţi planul  A# Ade*ărat 1$2

8# als 2!# ?nt@lnirile periodice cu mem-rii echipei de proiect repreintă o componentă indispensa-ilă pentru controlul proiectului# A# Ade*ărat 8# als 3# "ărerea -eneficiarilor poate fi deose-it de preţioasă )n a ne da seama de modul )n care e*olueaă proiectul# A# Ade*ărat 8# als 31#Articolele apărute )n presa scrisă sau relatările )n cadrul unor emisiuni de radio sau tele*iiune sunt elemente de luat )n seamă la monitoriarea proiectului A# Ade*ărat 8# als 32# Articolele apărute )n presa scrisă sau relatările )n cadrul unor emisiuni de radio sau tele*iiune sunt elemente care pot pertur-a -una desfăşurare a proiectului pentru că fac parte din categoria riscurilor ( situaţii negati*e aflate )n afara sferei de influenţă a conducerii proiectului# A# Ade*ărat 8# als 33# 7aportul final cuprinde acti*ităţile proiectului, reultatele şi efectele acestuia, recomandări către -eneficiari c@t şi utiliarea tuturor resurselor# A# Ade*ărat 8# als 3$# ?n '" a e*alua )nseamnă 4 A# A analia ceea ce se )nt@mplă )n timp ce se )nt@mplă 8# A pre*ede ceea ce se *a )nt@mpla )nainte de a se )nt@mpla C# A analia ceea ce sa )nt@mplat după ce sa )nt@mplat 1$3

3%# 6*aluarea finală repreintă emiterea de 0udecăţi pri*ind progresul )nregistrat pe calea atingerii o-iecti*elor propuse# A# Ade*ărat 8# als 3/# 6*aluarea se face neapărat la sf@rşitul proiectului, dar este deose-it de util ca pe parcursul lui să ai-ă loc e*aluări parţiale# A# Ade*ărat 8# als

Ane?a I A#lica(ii #ractice7 7eflectaţi asupra )ntre-ărilor propuse şi treceţi la etapa de formulare a propriilor idei de proiecte )n -aa formularului propus# A# Cu ce pro-leme>dificultăţi se confruntă comunitatea *s# la soluţionarea cărora proiectul ar putea contri-ui poiti*YT 8# Care măsuri pot fi )ntreprinse pentru aceasta Y T C# Cine *or fi -eneficiarii proiectului YT # e ce resurse *eţi a*ea ne*oie pentru aceasta YT 6# Care pot fi partenerii proiectului Y T # Care pot fi sursele de finanţare ale proiectului YT G# Care poate fi contri-uţia *s# ;a organiaţiei *s#< )n cadrul proiectului YT M# Care *a fi impactul proiectului YT :# Cine )si *a asuma responsa-ilitatea de a coordona şi care *or fi mem-rii echipei de management Y T W# Cum *eţi estima reultatele o-ţinute cantitati* şi calitati* YT D# Cum *or fi multiplicate şi desiminate reultatele Y T 9# Cum *a continua e*oluţia proiectului odată cu finaliarea finanţărilor YT '# Ce importanţă are proiectul pentru *s# personal şi profesionalYT

1$$

Bibliografie

Monogra)ii !i culegeri7 1# :rina 'anolescu '"L Note e Curs, 2%, :aşi, p#2=% 2# 9eis, W#"# ( The %ro(ect )anager+s *es eference , Ne XorK, 2, p# .=1+ 3# Poicu ragos, Asociatia Generala a :nginerilor din 7omania , E "ledoare pentru '" I,8ucuresti 2+ $# Cear &carlat, &eminar 8N& V eam 6urope 7omania, 2/ %# "ro0ect 'anagement :nstitute =  /uide to the %ro(ect )anagement 0od# of 1no2ledge, 5&A, 1!!/, p# $=23 /# Academia 7om@nă :nstittul de 9ing*istică :orgu :ordanL 6J ed#::L ed#5ni*ers 6nciclopedic, 8ucureşti, 1!!. +# Anil, ler si homasson, a*id, n $mpirical 3nvestigation of the 4se of 5ontent nal#sis to *efine the 6ariables )ost %revalent in %ro(ect "uccesses and 7ailures, 9ucrarile seminariilor si simpoioanelor anuale ale :nstitutului de 'anagement al "roiectului, 2+ sept=2 oct#1!!1 .# Călin 6milian Minţea, Călin Ghiolţan : )anagement public 3 , 6ditura Gealt, Clu0=Napoca 2, p#11+ !# &imona :o*ănuţ 5urs de specializare pentru lucrătorii sociali din mediul rural, $ditura ;aldpress, Timişoara, <==' 1# 6uropean Commission= )anual for the %hare *ecentralized 3mplementation "#stem, 8russels, 1!!$, p#$/= !2 11# C#G#P@rtopeanu )anagementul 5iclului de %roiect 5nitatea de 6*aluare a 6uropeAid Cooperation ffice :nstitutul 6uropean din 7om@nia, 23, p#$2 12# "roiectul ?nchiderea 'inelor, 7efacerea 'ediului si 7egenerare &ocio = 6conomicăL, &uport de Curs modulul %, 8ucuresti, 2., p#! 13# Alina 8)rgăoanu, )anagementul %roiectelor, ed#6conomica, 8ucureşti 2%, p#+3=+% 1$# 7adu, P#Curteanu, # )anagementul proiectelor de construcţii ( 6diţia a 2=a, 8ucureşti, 6ditura 6conomică, 22 131

1%# C7]' Gor0 >"pri(in %entru 3ntreprinzatori )atricea 5adru ?ogic @, p#$ 1/# ana 8erceanu, H'atricea cadru logicL 'aster 'anagementul "roiectelor Al-a :ulia 2% 1+# N# "osta*aru )anagementul %roiectelor , ed# 'atrix 7om, 8ucureşti 22, p# 32 1.# Consiliul National al :ntreprinderilor "ri*ate 'ici si 'i0locii din 7omania, "lanificarea proiectului, 8ucuresti, 22 1!# '# oma, N# 'ărgărit = 'anagement in construcţii# "lanificarea şi organiarea execuţiei lucrărilor de construcţii, 6ditura 6conomică, 8ucureşti, 22, p# 23/ 2# &# 9aăr4 naliza drumului critic, 6ditura \tiinţifică, 8ucureşti, 1!/. 21# H"lanificarea şi -ugetarea multianuală a in*estiţiilorL, 'anual 6la-orat :n Cadrul "roiectului :df Grant No#f %12$/ ,8ucureşt: 2%, p#% 22# 6uropean Commission= )anual for the %hare *ecentralized 3mplementation "#stem, 8russels, 1!!$, p#%.=%! 23# $uro-$st, N .. Kforme de la gestion de lLaide e9tKrieure , 2, p#:P. 2$# W#B#Cusorth, #7#ranKs )anagement de proiect al ţărilor în curs de dezvoltare :'AN, ed# All, 8ucureşti, 2$, p# $3 2%# 7aportul Comisiei 6uropene4 aport anual asupra programului %N$ , ;23< 22. 2/# Cătălin Ga-riel P@rtopeanu )anagementul 5iclului de %roiect 5nitatea de 6*aluare a 6uropeAid Cooperation ffice :nstitutul 6uropean din 7om@nia, 23, p# 3/ 2+# 5nitatea Consolidată pentru :mplementarea şi 'onitoriarea "roiectelor )n omeniul Agriculturii, finanţate de 8anca 'ondială ;5C:'"A 8'< aport la 31#12#+, Chişinău 2.

Resurse Internet7 2.# #info#umfclu0#ro>masterat>Resurse >'anagement>pro0ect#ppt 132

Manual 1,Turcanu

Recommend Documents