Model 2 Subiectul I (40pct.) Cite Citește urm următoru torull fra fragm gmen ent: t:
De ce oame oameni nilo lorr le plac place, e, de atât atâta a amar amar de rem reme, e, ! ă !pun !pună, ! ă !cri !crie e, ! ă a!cu a!cult lte e !au !au !ă cite citea! a!c că po poești !co !corn rnit ite e nu nu e cla clarr nic nicii pân pân ă a"i. a"i. S#a S#a !pu !pu! ! c ă ar fi fi $nrudite cu i!toria și că !unt, $n flul lor, lor, mai ade ărate decât ace!tea, dar fiind c ă rela relattările rile i!to i!toric rice e !unt !unt con con!t !trâ rân! n!e e !ă !e mărgin rginea ea!c !că la ce ce !#a !#a $ntâ $ntâmp mpla lat, t, $n $n timp timp ce o po poe!te !te bine bine ticl ticlui uitt ă i!to i!tori ri!e !ește ce ar trebu trebuii ! ă !e $ntâ $ntâmp mple le,, !ub !emn !emnul ul nece!a nece!arulu ruluii și al ero ero!im !imilu ilului lui.. S#a S#a !pu! !pu! de!p de!pre re unel unele e dintr dintre e ele ele c ă, prin prin mila mila și teama teama pe care care ni ni le !târne !târne!c !c,, ne purif purific ică de propri propriile ile emo emo ţii. S#a S#a !pu! !pu! c ă ne read readuc uc la con condi diţia noa! noa!tr tră prima primarră, ref refăcând când %!tri %!trig gătul tul orig origin inar ar% % al al ome omene ne!c !cul ului ui din din noi noi.. C ă ne de de"bară de eg egoi!mul $n $n ca care ne ne $n $ngroap ă ia ţa de de "i "i cu cu "i "i. C ă ne a& a&ut ă ! ă d ăm !en !en! lumi lumiii $n care care tr trăim. im. C ă ne ofer oferă un !pa !pa ţiu de de !im !imula ulare, re, ca cel cel $n care care !e !e antre antrene nea" a"ă a!tr a!tron onau auţii, ii, $n car care e !ă ne put putem em e' e'er!a r!a liber liber capa capaci cita tate tea a de a ne tr tr ăi prop propri riil ile e e'i!te i!ten nţe. C ă răne!c ne!c una una dint dintre re aple aplec c ările rile noa!t noa!tre re nati natie e defin definit itor orii ii,, curi curio" o"it itat atea ea.. Că ne $ndr $ndrum umă !pre !pre o $nţeleg eleger ere e deli delibe bera rati ti ă a lumi lumii, i, ridic ridicân ându du#n #ne e dea!upra dea!upra ponci poncifelo felorr ( banal banalitate itate)) și a locurilor locurilor comun comune. e. C ă ne pun pun la di!po"i di!po"i ţie un un re"eror inepui"abil de alternatie pentru ideile ideile și credin credin ţele noa!tre, atunci când când alabilitatea ace!tora $ncepe ! ă !e erode"e. C ă ne ţin tre"e imagina ţia și creatiitatea, de de ca care a aem $n $n pe permanen ţă neoie. C ă ne a& a&ut ă ! ă i! ăm. C ă ne de!cid căi ne neașteptat tate cu cunoașteri teriii de de !i !ine. Că ne fa fac ma mai $n $n ţeleg ători și ma mai toleranţi faţă de ceilalţi. S# a !pu !pu! cam cam tot totul pe tem tema a!t a!ta și $nc $nc ă pare a fi in!uficient. ne! ne!tt ar ar fi fi !ă mărturi! rturi!im im că nu știm tim e'act act de de ce ce e imp import ortan antt ă lect lectur ura a !cr !crie ieril rilor or lite litera rare re,, $n for forma mare rea a unui unui ele ele . Da Dar c ă știm, tim, din din e' e'peri perien enţă#a noa noa!t !trr ă, a celo celorr de dinaintea noa!tră# că ea are efecte profund unde și de durat ă. re!tul tul e o larg ă enumerare. poe!te, la rândul ei. Dac Dacă aș fi pu! pu! $n !itua !ituaţia de a#i a#i e'plic plica a unui unui tân tân ăr de *+#20 #20 de ani ani de ce e bine bine !ă cite citea! a!c că, prob probab abil il prim primul ul luc lucru ru pe pe care care i l#a l#aș !pun !pune e e!te e!te c ă mai mai târ" târ"iu iu a a fi pre prea a târ"iu târ"iu.. u u e un ră!pun! !pun! prea prea coning coningător tor, dar e cel cel puţin cu cu certit certitudi udine ne ade ade ărat. rat. - ca atun atunci cân când $ ţi fac faci o ca! ă. u toţi ne dori dorim m palate late,, dar dar re rem cu to ţii o locuinţă ăn care !ă ne frec rec ăm umerii rii de pere ţi, atun tunci când ne mi șc ăm.
Citim ca !ă ne facem locul $n care !ă putem locui. iiu /apadima, De ce ( !ă ) citim0 , $n Dilema 1ece
. Scrie pe foaia de e'amen r ă!pun!ul la fiecare dintre urm ătoarele cerin ţe cu priire la te't:
*. Menţionea"ă !en!ul din te't al !tructurii de atâta amar de reme. 2. Indică domeniul cu care a fo!t a!ociat ă literatura, a șa cum reie!e din te't. 3. -'plică, folo!ind informaţiile din te'tul dat, de ce ar fi foarte dificil pentru autor !ă ofere unui tânăr argumente $n faoarea lecturii !crierilor literare. 4. /reci"ea"ă, pe ba"a te'tului, dou ă alori morale pe care le de"olt ă lectura !crierilor literare. +. /re"intă, $n 30#+0 de cuinte, !emnifica ţia fragmentului - ca atunci când $ţ i faci o ca!ă. u toţi ne dorim palate, dar rem cu toţii o locuinţă ăn care !ă ne frecăm umerii de pereţi, atunci când ne mișcăm. Citim ca !ă ne facem locul $n care !ă putem locui.
. 5edactea"ă un te't de *+0#300 de cuinte, $n care ! ă argumente"i dac ă lectura operelor literare poate !au nu poate !ă ne apropie de noi $n șine, alorificând te'tul citat.
In redactarea textului, vei avea în vedere urm ătoarele repere: -formularea tezei/problematicii puse în discuție;
2p.
-menționarea poziției pe care o ai față de tez ă/problematică;
2p.
- enunțarea și dezvoltarea corespunz ătoare a două argumente adecvate pozi ției adoptate; 12p. - formularea unei concluzii pertinente;
2p.
-utilizarea corectă a conectorilor în argumentare;
1p.
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1p.
$omentează, în minimum %" de cuvinte, textul următor, eviden țiind rolul stilistic al verbelor la perfect compus
și imperfect: -a oprit într-o zi în dreptul unei străzi, s-a uitat de-a lungul ei cu o expresie preocupat ă, impenetrabil ă, și
mi-a șoptit: & ' luăm pe-aici(& )ra o strad ă lateral ă, r ău pavat ă, f ăr ă trotuar și n-am în țeles de ce trebuia s-o luăm pe-acolo. *m răspuns: & +u(& &acă nu vrei, am auzit-o spunnd, atunci n-ai ce mai c ăuta pe la mine.& $iar așa/ $e putea fi att de important/ & +u(& am repetat. *tunci ea s-a r ăsucit pe c ă lcie, s-a uitat în 0os liniștită, s-a uitat ciar la mine, dar f ăr ă s ă m ă vad ă și mi-a spus: & ingur ți-ai dat foc la valiz ă(& Și s-a îndepărtat. ar nu s-a dus pe strada aceea. *m r ămas pe loc clipe lungi nedumerit: de ce nu vroisem s ă merg pe-acolo pe unde dorise ea/ +u-mi era indiferent pe unde ne-am dus/ 1e de alt ă parte, sim ț eam în mod obscur că dacă ea, făr ă s-o spun ă, ar fi luat-o pur și simplu pe strada aceea a ș fi urmat-o f ăr ă s ă observ ciud ățenia de a ne fi plimbat pe o anumită strad ă. ar ciar și a șa, ce-mi p ăsa mie c ă e anumit ă/ )ram totu și senin. $u
această seninătate am rămas apoi totdeauna în fața rupturilor, dar numai atunci, în clipele cnd primeam lovitura, dezastrul începea mult mai trziu. arin reda, $el mai iubit dintre pă mnteni
