Finantarea si fundamentarea cheltuielilor cheltuielilor bugetare la Primaria Targu Frumos
student:Dobinda Ciprian
Profesor indrumator:
anul 3 , seria2 grupa2
Prof univ. Gabriel Stefura
1
Cuprins Capitolul 1. Organizarea si functionarea primariei orasului Targu Frumos..............................2 Frumos..............................2 1.1. Scurt istoric ........................................... .................................................................. .............................................. ...............................2 ........2 1.2. Structura organizatorica ............................................ ................................................................... ..................................3 ...........3 1.3. Relatiile primariei cu exteriorul...................................................... exteriorul...................................................................9 .............9 Capi Capito tolu lull 2. Fund Fundam amen enta tare reaa chel cheltu tuie ieli lilo lorr buge bugeta tare re la prim primar aria ia oraş oraşul ului ui Targ Targuu Frumos...................................... Frumos............................................................. .............................................. .............................................. .............................................. ...........................11 ....11 2.1. Implicarea instituţiilor din administraţia publică în gestiunea bugetară a localităţilor.................................... localităţilor........................................................... .............................................. .............................................1 ......................111 2.2.Fu 2.2.Funda ndame menta ntarea rea indica indicator torilo ilorr finan financia ciari ri la instit instituţi uţiile ile de admin administ istraţ raţie ie publică locală – metodologie şi proceduri................ proceduri....................................... ........................................19 .................19 2.3. Fundamentarea indicatorilor financiari de cheltuieli la primaria orasului Targu Frumos şi exemple de calcul...................................... calcul............................................................. ...........................22 ....22 Capitolul 3
Realizarea veniturilor bugetare............................. bugetare.................................................... ..........................................38 ...................38 3.1. Surse de finanţare, evoluţia şi structura acestor surse la nivelul primariei oraşului Targu Frumos....................................... Frumos.............................................................. .............................................3 ......................388 3.2. Modalitatea tehnica de finantare a cheltuielilor primariei orasului Targu Frumos............................................. Frumos.................................................................... ........................................40 .................40 3.2.1. Modalitatea tehnică de finanţare a primăriei de la bugetul de stat – flux informaţional ................................ .....................................................4 .....................400 3.2.2. Modalitatea tehnică de finanţare din bugetul primăriei oraşului Targu
Frumos – flux informaţional.................................. informaţional......................................................... .............................................. ............................................4 .....................444 3.3. Cheltuielile primariei Targu Frumos....................................................... Frumos..........................................................47 ...47
2
Cuprins Capitolul 1. Organizarea si functionarea primariei orasului Targu Frumos..............................2 Frumos..............................2 1.1. Scurt istoric ........................................... .................................................................. .............................................. ...............................2 ........2 1.2. Structura organizatorica ............................................ ................................................................... ..................................3 ...........3 1.3. Relatiile primariei cu exteriorul...................................................... exteriorul...................................................................9 .............9 Capi Capito tolu lull 2. Fund Fundam amen enta tare reaa chel cheltu tuie ieli lilo lorr buge bugeta tare re la prim primar aria ia oraş oraşul ului ui Targ Targuu Frumos...................................... Frumos............................................................. .............................................. .............................................. .............................................. ...........................11 ....11 2.1. Implicarea instituţiilor din administraţia publică în gestiunea bugetară a localităţilor.................................... localităţilor........................................................... .............................................. .............................................1 ......................111 2.2.Fu 2.2.Funda ndame menta ntarea rea indica indicator torilo ilorr finan financia ciari ri la instit instituţi uţiile ile de admin administ istraţ raţie ie publică locală – metodologie şi proceduri................ proceduri....................................... ........................................19 .................19 2.3. Fundamentarea indicatorilor financiari de cheltuieli la primaria orasului Targu Frumos şi exemple de calcul...................................... calcul............................................................. ...........................22 ....22 Capitolul 3
Realizarea veniturilor bugetare............................. bugetare.................................................... ..........................................38 ...................38 3.1. Surse de finanţare, evoluţia şi structura acestor surse la nivelul primariei oraşului Targu Frumos....................................... Frumos.............................................................. .............................................3 ......................388 3.2. Modalitatea tehnica de finantare a cheltuielilor primariei orasului Targu Frumos............................................. Frumos.................................................................... ........................................40 .................40 3.2.1. Modalitatea tehnică de finanţare a primăriei de la bugetul de stat – flux informaţional ................................ .....................................................4 .....................400 3.2.2. Modalitatea tehnică de finanţare din bugetul primăriei oraşului Targu
Frumos – flux informaţional.................................. informaţional......................................................... .............................................. ............................................4 .....................444 3.3. Cheltuielile primariei Targu Frumos....................................................... Frumos..........................................................47 ...47
2
Capitolul 1. Organizarea si functionarea primariei orasului Targu Frumos 1.1.Scurt istoric Târgu Frumos este un oraş din judeţul din judeţul Iaşi, Iaşi, Moldova Moldova,, România România.. Are o populaţie de 13.619 locuitori. Este situat într-o regiune de "vie circulaţie" (Victor (Victor Tufescu). Învecinată Învecinată la nord şi sud cu regiuni mult mai înalte, porţiunea aceasta cu înălţime mijlocie de 300 m, aşezată între Culoarul Siretului şi Câmpia Moldovei, a fost predestinată prin formă şi altitudinea ei mică să joace rolul unei porţi de activă circulaţie, denumită "Poarta Târgului Frumos" şi de asemenea, destul de nimerit şi "Şeaua Ruginoasei". Întotdeauna a existat o circulaţie transversală prin această regiune, având ca ţintă ultimă schimbul de produse. Este situat la intersecţia drumurilor ce leagă oraşele Iaşi (45 km), Roman Roman,, Paşcani şi Hârlău Hârlău.. Cuprins la nord şi sud între două masive deluroase de peste 4-500 m (Dealul Mare Hârlău la nord şi Dealul Bour la sud), iar la est de întinsa Câmpie a Moldovei, regiunea prezintă forma tipică de de şa, sau poartă naturală menită nu numai să facă legătura între regiuni, ci să concentreze şi căi de comunicaţie de foarte mare însemnătate. Prin formă şi aşezare, regiunea aceasta de necontenit treacăt, a fost căutată din cele mai vechi timpuri de om. E una dintre regiunile cu cea mai veche populaţie din România. Totuşi această populaţie nu a putut rămâne statornică peste timp, deşi mai toate populaţiile locuitoare au fost sedentare; o populaţie a luat locul alteia. Ca poartă de trecere a primit influenţe omeneşti foarte variate. De aceea, regăsim astăzi în viaţa omenească locală, numeroase elemente aduse din alte părţi, câteodată din regiuni chiar foarte depărtate.În privinţa etniilor ce au locuit sau care locuiesc în acest spaţiu, acestea sunt mai multe: români, saşi, evrei, ceangăi, rromi, armeni, ruşi lipoveni, precum şi alte etnii, neînsemnate ca număr. Armenii, de pildă, odinioară erau mult mai numeroşi, dispărând astăzi cu totul. În 1930 se mai găseau doar 11 armeni, pe când în 1894 erau 73, iar mai înainte şi mai mulţi. În afară de români, ruşii lipoveni sunt ceva mai numeroşi faţă de numărul de locuitori de alte etnii şi numărul acestora este în creştere. Există în comunitatea ruso-lipovenească ruso-lipovenească două biserici proprii şi mahalaua lor deosebită. Spre deosebire de armeni însă, aceştia îmbrăţişează mai cu seamă ocupaţii agricole. Alături de bisericile lipovene, mai există trei biserici ortodoxe cu următoarele hramuri: Cuvioasa Paraschiva - ctitoria domnitorului Petru Rareş, Rareş, Sfântul Nicolae şi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel - în construcţie, precum şi una romano-catolică, romano-catolică, Sfântul Antonie.
3
1.2.Structura organizatorică În conformitate cu prevederile legii nr.71/1991, primăria are un aparat de specialitate a
cărui structură şi atribuţii s-au stabilit prin H.G.nr.269/1997. Atribuţiile Atribuţiile consiliului consiliului local local şi ale aparatulu aparatuluii specializ specializat at al primariei primariei pot fi prezenta prezentate te mai succint astfel: Consiliul local este o autoritate a administraţiei publice locale, aleas în vederea soluţionării problemelor de interes local ale orasului. Consiliul local se bucură de un statut autonom, în sensul că deliberează asupra intereselor specifice ale colectivităţii locale şi hotărăşte cu privire la modul de realizare a acestora. Consiliul local este ales pentru un mandat de patru ani, care poate fi prelungit prin lege organică, în caz de război război sau catastrofe. Consilierii Consilierii sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul de locuitori ai comunei sau oraşului. Consiliul local se întruneşte în şedinţă ordinară, lunar, la convocarea primarului. Acesta se poate întruni în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului. Constituirea consiliilor loca locale le se face face în term termen en de 20 de zile zile de la data data desf desfăş ăşur urăr ării ii aleg aleger eril ilor or.. Conv Convoc ocar area ea consilierilor declaraţi aleşi, pentru şedinţa de constituire, se face de către prefect. La şedinţa de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul său, precum şi primarul, chiar dacă procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată. Pentru validarea mandatelor consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3 - 5 consilieri. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate. Consil Consiliul iul local local organi organizea zează ză comisi comisiii de specia specialita litate te în princ principa ipalel lelee dom domen enii ii de activi activitat tate. e. Comisi Comisiile ile de speci speciali alitat tatee avize avizează ază proiec proiectel telee de hotărâ hotărâri ri din dom domeni eniul ul lor de activitate. Fiecare comună, oraş sau municipiul are un secretar salarizat din bugetul local care îndeplineşte atribuţiile stabilite în condiţiile legii. Consiliul local poate fi dizolvat dacă a adoptat, într-un interval de cel mult 6 luni, cel puţin 3 hotărâri care au fost anulate de instanţa de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă. Dizolvarea consiliului local se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea motivată a prefectului, bazată pe hotărârile judecătoreşti 4
rămase definitive şi irevocabile. irevocabile. În cazul în care consiliul consiliul local nu se întruneşte timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nici o hotărâre, precum şi în situaţia în care numărul consilierilor se reduce sub jumătate plus unul şi nu se poate completa prin supleanţi, acesta acesta se consideră consideră dizolvat de drept. drept. Atribuţiile consiliului local local al orasului Targu Targu Frumos
Consiliul local Targu Frumos are următoarele atribuţii principale: alege din rândul consilierilor viceprimarul; aprobă statutul oraşului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului; avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului; aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii; aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi ale regiilor autonome de interes local; local; admini administr strea ează ză dom domeni eniul ul pub public lic şi dom domen eniul iul priva privatt al oraşul oraşului; ui; hotără hotărăşte şte darea darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a oraşului precum şi a servi servicii ciilor lor pub public licee de intere interess local, local, vânza vânzarea rea,, conce concesio sionar narea ea sau închir închirier ierea ea bunur bunurilo ilor r proprietate privată a oraşului. oraşului. Consiliul local înfiinţează instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes local; urmăreşte, controlează şi analizează activitatea acestora; hotărăşte asupra înfiinţării şi reorganizării regiilor autonome de interes local; exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile acţionarului la societăţile comerciale pe care le-a înfiinţat; înfiinţat; hotărăşte hotărăşte asupra privatiză privatizării rii acestor acestor societăţi societăţi comercial comerciale; e; analizea analizează ză şi aprobă aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor; stabileşte măsurile necesare pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii de interes local; aprobă, în limitele competenţelor sale, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local şi asigură condiţiile necesare în vederea realizării acestora. Tot consiliul local este este responsabil de asigurarea condiţiilor materiale şi financiare financiare necesare pentru buna funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultură, tineret şi sport, apărarea ordinii publice; acţionează pentru protecţia şi refacerea mediului înconjurător; contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială; asigură protecţia drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale; înfiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local; hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice 5
române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; hotărăşte cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate; sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase. Primarul este autoritatea executivă a colectivităţii locale care îndeplineşte în acelaşi timp şi rolul de reprezentant al statului în unitatea administrativ-teritorială în care este ales. Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, pe
care îl conduce şi îl controlează. Primarul reprezintă oraşul în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie. El emite dispoziţii care devin executorii după ce sunt aduse la cunoştinţa persoanelor autorizate. Primarul participă la şedinţele consiliului local şi are dreptul să îşi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii. Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. Mandatul încetează de drept în unul dintre următoarele cazuri: demisie; incompatibilitate; schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială; imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive; când se constată că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a legii privind alegerile locale; a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privată de libertate; punerea sub interdicţie judecătorească; pierderea drepturilor electorale; când, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin prin lege, a emis 3 dispoziţii cu caracter normativ într-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanţa de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă; deces. Mandatul primarului încetează, de asemenea, înainte de termen ca urmare a rezultatului unui referendum local , organizat în condiţiile legii. Primarul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) veghează ca activitatea consiliului local să se desfăşoare conform legii; b) asigură realizarea intereselor naţionale şi locale cu respectarea legilor şi a ordinii publice prin organele specializate (poliţie, jandarmerie, gardieni publici, inspecţii de specialitate). c) exercită prin aparatul tehnic de specialitate al primăriei, controlul cu privire la legalitatea actelor administrative ale autorităţilor publice locale, cu excepţia celor de gestiune curentă, în conformitate cu procedura prevăzută de lege;
6
d) avizează numirea sau eliberare din funcţie a conducătorilor serviciilor publice descentralizate; e) dispune luarea măsurilor corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor cetăţenilor prin organele legal constituite; f) emite hotărâri cu caracter normativ şi tehnic; g) răspunde, în condiţiile legii, prin serviciile de specialitate, de pregătirea şi aducerea la îndeplinire a măsurilor de apărare, care nu au caracter militar, combaterea calamităţilor naturale, epidemiilor, incendiilor. Autorităţile militare şi organele locale ale Ministrului de Interne au obligaţia să informeze pe primar asupra oricăror probleme ce pot avea importanţă pentru localitate; h) în calitate de ordonator terţiar de credite, dispune asupra modului de utilizare a fondurilor băneşti şi mijloacelor materiale ale primăriei;
i)stabileşte prin ordin, structura organizatorică a aparatului propriu al primăriei, în condiţiile legii, putând organiza direcţii, servicii, birouri şi alte compartimente; j) numeşte, eliberează din funcţie şi sancţionează în condiţiile legii, prin ordin pe: - salariaţii aparatului propriu de specialitate al primăriei; - secretarii consiliilor locale. k) prezintă Consiliului local o informare cu privire la activitatea desfăşurată de serviciile publice descentralizate Atunci când primarul orasului Targu Frumos nu-şi poate exercita atribuţiile, viceprimarul , conform art. 5 din prezentul regulament, va fi înlocuitorul de drept al acestuia, în condiţiile stabilite de lege: a) urmăreşte activitatea de control în domeniul aplicării actelor normative privind economia, industria, privatizarea şi alte domenii de care se ocupă. b) coordonează programele de investitii externe si asigura impunerea strategiilor prevazute de programele respective; c) coordonează activitatea de control privind disciplina în construcţii; d) verifică prin organele de specialitate modul cum este folosit fondul funciar; e) sesizează organele de specialitate atunci când constată că se încalcă normele privind igienizarea şi salubritatea localităţilor; f) ţine o strânsă legătură cu organele de prevenire şi stingere a incendiilor pentru a nu se înregistra în municipiu evenimente deosebite; g) verifică modul în care se aplică legislaţia în vigoare în domeniul privatizării şi înfiinţării societăţilor comerciale şi regiilor autonome;
7
h) verifică modul în care se face aprovizionarea populaţiei cu bunuri alimentare, furnizarea de energie electrică, termică, sesizând organele competente atunci când este cazul; i) în calitate de înlocuitor al primarului este vicepreşedinte cu celelalte comitete, comisii organizate la nivelul primarului; j) acordă o zi pe săptămână audienţe cetăţenilor şi soluţionează petiţiile repartizate. Conducerea operativă a aparatului propriu al primăriei este asigurată de către secretarul general care este numit şi eliberat din funcţie la iniţiativa primăriei. Secretarul general de primărie are următoarele atribuţii şi sarcini: a) coordonează, îndrumă şi controlează activitate diferitelor direcţii, birouri şi compartimente din aparatul propriu al primăriei; b) răspunde de legalitatea actelor emise de primăria orasului Hîrlău, analizându-le atunci când este cazul; c) răspunde de activitatea de popularizare a legislaţiei în vigoare; d) repartizează corespondenţa adresată prefecturii; e) este preşedintele Comisiei de selecţionare a arhivei. În această calitate, iniţiază întocmirea indicatorului termenului de păstrare a documentelor şi a nomenclatorului actelor; f) este preşedintele comisiei de încadrare şi promovare a salariaţilor primăriei; i) sub directa conducere a primarului, ia măsuri de asigurare a condiţiilor tehnice, materiale necesare desfăşurării alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi locale; j) îndeplineşte şi alte sarcini stabilite de primar şi viceprimar şi de legile speciale. Privind aparatul tehnic de specialitate, să prezentam sarcinile ce revin consilierului (lor) primarului ,biroului de resurse umane , financiar , contabilitate si relatii cu publicul. Consilierul primarului are urmatoarele sarcini si atributii: a) ţine evidenţe sarcinilor stabilite de primar; b) este purtătorul de cuvânt al primarului; c) realizează legătura dintre primar, sindicate, formaţiuni politice şi organizaţii apolitice şi mass-media; d) ia măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a festivităţilor iniţiate de primărie; e) însoţeşte pe primar la întâlnirile de lucru; f) urmăreşte buna organizare a audienţelor acordate de primar şi realizarea sarcinilor stabilite cu această ocazie; g) ţine evidenţa programării întâlnirilor care implică funcţia de primar. Biroul de resurse umane:
-acţionează pentru asigurarea necesarului de personal la nivelul statului de funcţii;
8
-propune primarului organizarea examenelor sau după caz a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul primarului; -răspunde de executarea operaţiunilor ce se efectuează în cartea de muncă, păstrarea acestora în siguranţă deplină şi efectuarea eventualelor modificări la termenele stabilite de lege; -urmăreşte şi informează conducerea primăriei despre modul în care se respectă legislaţia muncii; -organizează serviciul de instituţie. Biroul buget-contabilitate:
-întocmeşte proiectul programului de cheltuieli bugetare privind salarizarea aparatului tehnic de specialitate şi a cheltuielilor materiale; -răspunde de exercitarea, în condiţiile legii, a controlului financiar pentru mijloacele materiale şi băneşti proprii; -asigură evidenţa exercitării programului de cheltuieli, precum şi a altor operaţiuni legate de execuţia planului de cheltuieli; -efectuează încasările şi plăţile în numerar şi conduc evidenţa operativă a acestora; -asigură evidenţa salariaţilor şi a reţinerilor privind persoanele încadrate în aparatul de specialitate al primarului; -acţionează pentru asigurarea necesarului de personal la nivelul statului de funcţii; -efectuează inventarierea periodică a mijloacelor din dotare propunând casarea acestora; -îndeplineşte şi alte sarcini stabilite de primar. Biroul de relatii cu publicul:
-înregistrează, repartizează şi expediază corespondenţa conform rezoluţiilor menţionate de cei în drept, urmăreşte rezolvarea în termen a corespondenţei realizate; -întocmeşte, potrivit legii, împreună cu compartimentele interesate, indicatorul termenelor de păstrare a documentelor, întocmeşte nomenclatorul dosarelor; -răspunde de aplicarea prevederilor legale referitoare la confecţionarea, folosirea şi evidenţa sigiliilor şi ştampilelor Atribuţii comune:
-elaborează semestrial rapoarte cu privire la lucrările şi acţiunile de interes naţional ce se desfăşoară pe teritoriul localităţii; -sprijină din punct de vedere tehnico-material organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru consiliile locale, parlamentare, prezidenţiale precum şi pentru funcţia de primar; -efectuează inventarierea periodică a mijloacelor din dotare propunând casarea acestora. Pe baza celor prezentate mai sus, putem spune ca, pe linia elobararii si adoptarii proiectului de buget, relatiile intre diferitele compartimente ale primariei pot fi redate astfel: 9
Consiliul local
Primar e t n a l e n a i f c l o u l i c e i c i v r l e b i S p
Secretar
- e t e t a g t u i l b i b u t a o r i n o B c
n r e t n i t i d u A
Viceprimar
1.3.Relatiile primariei cu exteriorul Dupa prezentarea a structurii interne si a relatiilor care se stabilesc intre compartimentele specializate ale primariei, să incercam si o prezentare a relatiilor cu “exteriorul”.
Clienti
Primaria municipiului Targu Frumos
Furnizori
Trezoreria municipala
Invatamant
Cresa
Camin Cantina ajutor social Ajutoare sociale
Biblioteca Religie Cultura Sport
10
Iluminat Sera Salubritate
Strazi Transporturi Comunicatii
Ca urmare, din fluxul mai sus prezentat reies urmatoarele: -primaria deruleaza toate operatiunile prin Trezoreria municipala, care reprezinta “banca” primariei; -furnizorii primariei sunt in numar de 30-35, iar cei mai importanti, in ceea ce priveste datoriile pe care primaria le are fata de acestia, sunt: s.c. Electrica s.a.; Directia apa-canal; Distrigaz; Corpul Gardienilor Publici etc. -o parte din acesti furnizori sunt subordonati primariei, altii sunt societati in care primaria a realizat investitii, s.c. Constructorul s.a incadrandu-se in aceasta categorie; -partea inferioara a fluxului reprezinta relatiile pe care primaria la are cu institutiile subordonate, adica cu ordonatorii tertiari de credite. Trebuie de asemenea explicata diferentierea facuta: prin dispozitie bugetara sunt finantate doar institutiile de invatamant si unitatea sanitara-cresa, ceea ce arata o finantare de la bugetul de stat, iar in cazul celorlaltor institutii, avem de-a face cu o operatiune de autofinantare, deoarece conatbilitatea este tinuta de biroul buget-contabilitate al primariei, iar finantarea institutiilor se realizeaza prin ordinele de plata emise de primarie.
Capitolul 2. Fundamentarea cheltuielilor la o instituţie din administraţia publică
2.1.Implicarea instituţiilor din administraţia publică în gestiunea bugetară a localităţilor Fiecare instituţie publică cu personalitate juridică este obligată să întocmească un proiect anual de buget de venituri şi cheltuieli care, odată aprobat, devine principalul instrument al evaluării acţiunii economico-financiare şi al execuţiei bugetare. Bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă „instrumentul principal de conducere, prognozare şi analiză a activităţii economico-financiare a instituţiei, ca verigă de bază a structurii bugetului administraţiei centrale şi locale”. Bugetul local este o componentă a sistemului de bugete definit, conform reglementărilor în vigoare, ca o verigă a acestuia, în contextul autonomiei în raport de celelalte componente (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetul trezoreriei statului). Pe de altă parte, bugetele locale reflectă fluxurile formării veniturilor şi efectuării cheltuielilor administraţiei locale, modalitatea de finanţare a cheltuielilor pe destinaţii şi de acoperire a deficitelor.
11
Din punct de vedere teoretic, interpretarea procesului bugetar are în vedere succesiunea unor etape, faze prin care trece bugetul ca balanţă financiară: elaborarea proiectului de buget (cuprinzând: fundamentarea proiectului de buget, întocmirea lucrărilor pregătitoare privind elaborarea proiectului de buget, elaborarea propriu-zisă); adoptarea bugetului (aprobarea proiectului de buget); execuţia şi încheierea execuţiei bugetului local. Etapa1. Elaborarea proiectului de buget - În mod practic, operaţiile de elaborare a
proiectului de buget se desfăşoară sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice, mai exact cu coordonarea Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice şi ale Controlului Financiar de Stat . Normele folosite pentru înscrierea de indicatori
financiari în bugetele locale sunt elaborate de către Ministerul Finanţelor Publice. O primă etapă în elaborarea proiectului de buget este reprezentată de înscrierea veniturilor şi a cheltuielilor în conformitate cu clasificaţia indicatorilor finanţelor publice, pe capitole, subcapitole, titluri, articole şi alineate. Conform clasificaţiei economice şi funcţionale ONU, folosite în raporturile statistice internaţionale, structura veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale este comună cu cea a bugetului de stat şi a altor bugete din cadrul sistemului de bugete. Cheltuielile se prevăd în bugetul local în conformitate cu clasificaţia bugetară şi
concretizează căile de finanţare a acţiunilor specifice realizate pe plan local. Din bugetele locale se finanţează acţiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, acţiuni de interes local în beneficiul colectivităţii, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a administraţiei publice locale, cheltuieli cu destinaţie specială, precum şi alte cheltuieli prevăzute prin dispoziţii legale. Cheltuielile care se prevăd în bugetul propriu al orasului Targu Frumos sunt urmatoarele: 1. Autorităţi executive 2. Învăţământ 3. Sănătate 4. Cultură şi religie 5. Asistenţă socială, ajutoare şi indemnizaţii 6. Servicii, dezvoltare publică şi locuinţe 7. Transporturi 8. Agricultură 9. Alte acţiuni economice 10. Alte acţiuni 12
11. Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor aferente 12. Plăţi de dobânzi şi comisioane 13. Rambursări împrumuturi 14. Fonduri de rezervă 15. Cheltuieli cu destinaţie specială Un element important pentru elaborarea proiectului bugetului local este situaţia anului de bază, unde se utilizează două elemente de raportare pentru toţi cei implicaţi în această etapă a procesului bugetar: execuţia certă şi execuţia preliminată. Elaborarea proiectului bugetului propriu al Primăriei Municipiului Targu Frumos este de competenţa Primarului oraşului, ajutat fiind de funcţionari de specialitate din cadrul Compartimentului Buget-Contabilitate şi în colaborare cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi a Controlului Financiar de Stat. Fluxul informaţional referitor la consemnarea indicatorilor de venituri şi de cheltuieli prin documente specifice, ne indică un caracter ascendent, pornind de la ordonatorii terţiari de credite bugetare până la ordonatorii principali. Sunt implicaţi deci în întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli al Primăriei Oraşului Targu Frumos : ordonatorii terţiari de credite bugetare (conducătorii instituţiilor publice subordonate consiliului local); agenţii economici; instituţiile publice care varsă venituri la bugetul local şi populaţia. În continuare, în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, şi deci şi în cadrul Primăriei Oraşului Targu Frumos, se centralizează datele referitoare la indicatorii de înscris în bugetul local pe baza datelor care se primesc prin proiectele bugetelor proprii de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice din subordine, precum şi proiectul bugetului propriu. Etapa 2. Aprobarea (adoptarea) proiectelor bugetelor locale - Şi în această etapă a
procesului bugetar, instituţiile de administraţie publică au o implicare directă. Această implicare a instituţiilor de administraţie publică este prezentă pe două planuri: primul plan este reprezentat de organele administraţiei centrale, şi anume Ministerul Finanţelor Publice cu organul său din teritoriu, Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi a Controlului Financiar de Stat; cel de-al doilea plan este reprezentat de consiliul local, adică de organul administraţiei publice locale, care va aproba proiectul bugetului local. Astfel, Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală a Bugetului, centralizează propunerile primite sub forma proiectelor bugetelor locale . Fiecare comună, oraş, municipiu, judeţ, întocmeşte bugetul local, în condiţii de autonomie.
13
Ordonatorii principali de credite elaborează şi prezintă, o dată cu proiectul anual al bugetului local, o prognoză a acestuia pe următorii 3 ani, precum şi programul de investiţii publice, detaliat pe obiective şi pe ani de execuţie. 1.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă proiectele bugetelor locale, echilibrate, Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat, până la data de 15 mai a fiecărui an,
2.
urmând ca acestea să depună la Ministerul Finanţelor proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului cel mai târziu până la data de 1 iunie a fiecărui an.
3.
Ministerul Finanţelor examinează propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi de transferuri cu destinaţie specială, cuprinse în proiectele bugetelor locale, şi, cu acordul Guvernului, comunică, până la data de 1 iulie, Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor cu destinaţie specială, precum şi criteriile de repartizare a acestora pe unităţile administrativ-teritoriale, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite.
4.
Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite elaborează şi depun la Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat, până la data de 20 iulie, noile propuneri pentru proiectul bugetului,
5.
urmând ca acestea să transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului la Ministerul Finanţelor până la data de 1 august a fiecărui an.
Proiectele bugetelor locale se prezintă spre aprobare consiliilor locale, în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. Pe parcursul exerciţiului bugetar, consiliile locale pot aproba rectificarea bugetelor locale , în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a rectificării bugetului de stat, precum şi ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Proiectul bugetului local se publică în presa locală sau se afişează la sediul primăriei, după care, în termen de 15 zile, este supus aprobării consiliului local. El este însoţit de raportul primarului precum şi de contestaţiile depuse de către locuitori, în termen de 15 zile de la data publicării sau afişării proiectului .Consiliul local, se pronunţă asupra contestaţiilor şi 14
adoptă proiectul bugetului local ,după ce acesta a fost votat pe capitole ,subcapitole articole şi anexe. Schematic proiectarea şi adoptarea bugetului local poate fi reprezentat astfel:
Etapa3. Execuţia şi încheierea execuţiei bugetelor locale - Execuţia bugetară este
echivalentă cu anul calendaristic (1 ianuarie- 31 decembrie). Responsabilitatea execuţiei revine primarului în plan teoretic, dar în practică, gestiunea bugetelor locale revine
15
compartimentului de specialitate Buget Finanţe şi Direcţiei Impozite şi Taxe, dar şi altor compartimente din cadrul primăriei cu competenţe în acest sens. Execuţia bugetului local presupune finanţarea activităţilor, adică efectuarea cheltuielilor publice locale. Execuţia bugetului presupune un complex de operaţiuni care se referă la încasarea, păstrarea si eliberarea de resurse financiare, pentru efectuarea cheltuielilor publice locale. Schematic, execuţia bugetului este prezentata în figura urmatoare:
EXECUTIA BUGETULUI
Executia bugetului la partea de venituri
Executia bugetului la partea de cheltuieli
Asezarea impozitelor
Angajarea
Lichidarea
Lichidarea
Emiterea titlului de incasare
Ordonantarea
Perceperea impozitelor
Plata propriu-zisa
Execuţia bugetului, la partea de cheltuieli, în limita sumelor aprobate ce se pun la dispoziţia beneficiarului de credite bugetare, presupune o procedură specifică, cu operaţiuni corespunzătoare următoarelor etape distinctive: angajarea; lichidarea; ordonanţarea; plata.
Angajarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizează prin actul în baza căruia o entitate publica îşi asuma obligaţia de a plăti o sumă de bani către o altă persoană fizică sau juridică, in condiţii prevăzute de lege. Deciziile prin care are loc angajarea cheltuielilor bugetare pot fi luate numai de către persoanele care au prin lege competenta de a angaja plăţi
16
din resurse financiare publice, în limita sumelor aprobate prin buget. Asemenea persoană este, în cazul administraţiei publice locale, ordonatorul principal de credite, adică primarul. Conducătorii instituţiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridică din subordinea fiecărui consiliu local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sunt, după caz, ordonatori de credite secundari sau terţiari. Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare, aprobate prin
bugetele locale, pe unităţile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse în bugetele respective, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale. Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unităţi ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile
unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale. Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor sau serviciilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Ordonatorii de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare. Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate în buget se aprobă de ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate şi destinaţia acestora. Lichidarea cheltuielilor publice bugetare presupune constatarea îndeplinirii condiţiilor legale sau obligaţiilor care reveneau beneficiarului sumei ce urmează a se plăti de către autoritatea publica locală, prin persoane autorizate care o reprezintă pe aceasta. Ea se întemeiază pe constatări faptice privind serviciile prestate, lucrări executate, cât şi pe acte justificative legal întocmite. Ordonanţarea cheltuielilor publice bugetare se concretizează în emiterea unei dispoziţii, de către instituţia publică pentru efectuarea plăţii sumei datorate. Plata propriu-zisă este operaţiunea care finalizează o cheltuială publică bugetară şi presupune transmiterea efectivă a sumei de bani datorate de persoana juridică sau unitatea căreia i se cuvine. Ea se poate efectua, fie prin virament în contul beneficiarului descris la o bancă, fie în numerar, prin casieria unităţii. Fiind vorba de bani publici, pentru a preveni operaţiuni incorecte, ordonatorii de credite aproba toate plăţile numai cu viza prealabilă de
17
control preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate şi destinaţia acestora. La rândul sau, execuţia părţii de venituri bugetare , pornind de la principiul că pentru acestea prevederile din bugetul aprobat reprezintă limite minime ale încasărilor şi având ca principală componentă încasarea impozitelor implică mai multe tipuri de operaţiuni eşalonate în timp, şi anume: aşezarea; lichidarea; emiterea titlurilor de încasare; perceperea (încasarea) propriu-zisă venitului.
Aşezarea ca operaţiune specifică impozitelor (principalul venit bugetar), presupune identificarea si evaluarea materiei impozabile, pe de o parte si stabilirea sumei de încasat pe categorii de impozite, pe de altă parte. Lichidarea se concretizează prin determinarea sumelor de încasat la diferite termene de plata ce trebuie cunoscute si de contribuabili si deschiderea de evidenţe la organul fiscal pentru fiecare plătitor care devine astfel un debitor al administraţiei publice locale. „Deschiderea de rol” pentru evidenţierea obligaţiei de plată si urmărirea încasării impozitelor
datorate de persoanele fizice si juridice, anticipează operaţiunea următoare de emitere a titlurilor de încasare in sarcina contribuabilului. Perceperea impozitelor este operaţiunea finală în execuţia bugetului la partea de venituri si se concretizează în transferarea efectivă a sumei datorate de la contribuabil la dispoziţia bugetului local, fie în numerar, fie prin virament. Derularea fluxurilor bugetare de încasări si plăţi si efectuarea operaţiunilor respective, fie prin viramente între conturi deschise la Trezorerie, fie prin numerar prin casierie, constituie o componentă a activităţii bugetare, denumită execuţia de casă a bugetului. Organizarea judicioasă a execuţiei de casă trebuie să asigure cunoaşterea permanentă a evoluţiei încasărilor şi plăţilor bugetare, respectiv a măsurii in care se realizează sincronizarea acestora, să permită gestiunea soldului operaţiunilor de casă, inclusiv analiza comparativă faţă de prevederi. Administraţia publică locala îşi organizează execuţia de casă a bugetului prin Trezoreria statului , evidenţiindu-se in conturi distincte: •
veniturile, pe structura clasificaţiei bugetare;
•
cheltuielile, în limita creditelor aprobate si destinaţiei stabilite;
•
alte operaţiuni ale ordonatorilor de credite dispuse de aceştia;
•
venituri extrabugetare şi cheltuielile dispuse de acestea, pe instituţii publice
locale si categorii de resurse.
18
Urmărirea încasării veniturilor si efectuării cheltuielilor in cadrul administraţiei locale se realizează având la baza „Contul de execuţie”, pe care Trezoreria îl eliberează zilnic şi în care sunt evidenţiate, pe de o parte veniturile, iar pe de altă parte cheltuielile la şi de la bugetul local. In acelaşi timp, pe baza extraselor de cont pe surse, se eliberează viramentele, notele contabile, foile de vărsământ , prin care se justifica încasările la bugetul local. In cadrul
serviciului Buget Finanţe Contabilitate s-a organizat un sistem de urmărire a încasării fiecărei surse de venit in programul stabilit pentru fiecare perioada. Analiza zilnică este prezentată sub forma unei machete, ordonatorului principal de credite, după ce a fost vizată de directorul economic, oferind o imagine asupra încasărilor realizate, atât în numerar, cat şi prin viramente. Ordonatorii principali de credite întocmesc şi prezintă spre aprobare consiliilor locale, după caz, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, în structura următoare: la venituri - prevederi bugetare aprobate iniţial; prevederi
bugetare definitive; încasări realizate; la cheltuieli - credite aprobate iniţial; credite definitive; plăţi efectuate. 2.2. Fundamentarea indicatorilor financiari la instituţiile de administraţie publică locală – metodologie şi proceduri Indicatorii financiari, concretizaţi în indicatorii bugetari, privitori la finanţele publice, reprezintă indicatori specifici care trebuie urmăriţi atât prin planificarea bugetară, cât şi în interpretarea acestora în scopul obţinerii unei imagini cât mai complete. Importanţa indicatorilor financiari constă atât în calcularea lor, cât şi în interpretare, obţinându-se astfel o imagine cât mai completă şi mai realistă asupra activităţii desfăşurate de administraţie. În cazul unei unităţi administrativ-teritoriale, indicatorii financiari se regăsesc în clasificaţia indicatorilor finanţelor publice ce cuprinde Clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale, unde aceştia sunt grupaţi separat pe venituri şi pe cheltuieli, într-o ordine stabilită de Ministerul Finanţelor Publice. Clasificaţia bugetară este alcătuită dintr-un anumit număr de diviziuni şi subdiviziuni, în care se încadrează veniturile şi cheltuielile bugetare, fiind obligatorie pentru toate instituţiile publice ce au competenţe în elaborarea şi executarea bugetului local. Veniturile bugetare apar ca indicatori bugetari cu o individualizare în subdiviziunea clasificaţiei bugetare şi repartizare diferenţiată pe componente ale sistemului bugetar. De cealaltă parte a procesului bugetar, partea de cheltuieli reprezintă raţiunea şi motivaţia finală a procesului de colectare a veniturilor bugetare, de care este legată direct şi esenţia. Necesitatea cunoaşterii structurii cheltuielilor publice derivă din faptul că ilustrează modul în care sunt 19
orientate sursele băneşti ale statului spre anumite obiective economice, sociale, militare, politice, etc. Dat fiind impactul pe care volumul şi calitatea acestora îl au asupra consumatorului de servicii publice locale, autorităţile locale sunt motivate şi interesate să îşi stabilească cât mai eficient obiectivele de acţiune, priorităţile, precum şi oportunităţile. Fundamentarea indicatorilor bugetari trebuie să pornească de la premisa ca bugetul municipal este un instrument de implementare a strategiilor si politicilor urbane, şi o modalitate de comunicare către populaţie a felului în care sunt cheltuite resursele financiare. Ar trebui să se realizeze o trecere de la bugetul care pune accent pe costuri către bugetul care pune accent pe obiective. Această strategie presupune realizarea bugetelor pe programe, care au ca rezultat servirea beneficiarului. Făcând o comparaţie între bugetul pe articole (cu care lucrează administraţia publică locală în prezent) şi bugetul pe programe, se constată următoarele diferenţe: BUGETUL PE ARTICOLE---------->ACCENT PE COSTURI----------- REZULTAT Cerut prin lege
„Ce vrem să cumpărăm?”
Cheltuirea
veniturilor BUGETUL PE PROGRAME!------ACCENT PE OBIECTIVE---------REZULTAT Dorit de cetăţeni
„Ce vrem să facem?”
Servirea beneficiarului
Metodologia folosită în determinarea indicatorilor financiari la o instituţie de administraţie publică reprezintă instrumentul de planificare a surselor de venit, cât şi a cheltuielilor prin evidenţa contabilă, evidenţa surselor bugetului de venituri şi cheltuieli pe baza dării de seamă contabile pe anul precedent. Procedura reprezintă modul de urmărire, înregistrare şi colectare a resurselor respective, cât şi modul de calcul al cheltuielilor prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli. Pentru fiecare sursă de venit există o lege care reglementează acel venit, însoţită fiind, la rândul ei, de norme metodologice de aplicare şi determinare a veniturilor, în paralel cu metodologia de aplicare se stabileşte şi procedura de colectare. Aceste proceduri sunt stabilite prin legi speciale. În elaborarea bugetelor locale se va porni de la legea cadru ce reglementează finanţele publice locale, precum şi de la Legea finanţelor publice nr. 500/2002. Pentru a se forma bugetul se va pleca de la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli din anul precedent, care se materializează în Darea de seamă contabilă bugetară întocmită de 20
ordonatorul principal de credite., care reprezintă principala sursă de pornire pentru o analiză financiar-contabilă. La nivelul judeţului, Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice, la nivelul municipiilor şi al sectoarelor orasului Bucureşti, Administraţiile Financiare, sunt organele care efectuează analiza dării de seamă contabile, asigurându-se, în primul rând, de exactitatea datelor cuprinse în acest document. Tot aceste organe financiare teritoriale creează sisteme de evidenţă a tuturor contribuabililor, evaluarea averii acestora şi urmărirea declaraţiilor de venit de la fiecare contribuabil. Pe baza acestor evidenţe ale contribuabililor şi ale surselor de venit se determină veniturile de la bugetul local şi paralel cheltuielile de realizat într-un an fiscal. Un element foarte important este situaţia anului de bază, şi anume, execuţia certă şi execuţia preliminată a bugetului local . Execuţia certă vizează dimensiunile efective ale
indicatorilor în anul de bază, până la data de 1 iunie. Pentru fiecare indicator se realizează şi execuţia preliminară până la sfârşitul anului de bază cu date certe şi aproximate. În elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli, în România, sunt folosite cu preponderenţă metodele clasice de evaluare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare. Metodele clasice sunt: •
metoda automată (a penultimei),
•
metoda majorării (diminuării) şi
•
metoda evaluării directe.
Metodele moderne nu sunt preferate deoarece ele presupun proiectarea bugetului în mai multe variante şi alegerea uneia dintre acestea în funcţie de rezultatele analizei realizate pe criterii diferite de optimizare a raportului costuri-beneficii. Metodele moderne folosite în elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli sunt: •
Planificarea, Programarea, Bugetarea (PPBS- Planning, Programming, Budgeting System);
•
Baza bugetară zero (ZBB- Zero Base Budgeting);
•
Raţionalizarea opţiunilor bugetare (RCB- Rationalisation des choix budgetaires).
Cea mai des folosită în România este metoda evaluării directe , prin efectuarea de calcule pentru fiecare sursă de venit şi fiecare categorie de cheltuieli. Se are în vedere execuţia preliminată pe anul în curs şi previziunile pentru anul următor, adică pentru anul pentru care se proiectează bugetul. Deci, nivelul indicatorilor prevăzuţi pentru anul în curs se ajustează în funcţie de necesităţile reale sau de modificările legislative, de schimbările pe plan economic, inflaţie, etc. La venituri se au în vedere următoarele elemente principale: randamentele fiscale, creşterea previzională a PIB pentru anul în curs, modificările eventuale ale legislaţiei fiscale 21
pentru anul în curs. Revizuirea cheltuielilor presupune modificări, în sensul de solicitări suplimentare, sau de solicitări diminuate. Altă metodă clasică este metoda automată (a penultimei) , unde se porneşte de la cunoaşterea mărimii globale a veniturilor (cheltuielilor) realizate în penultimul an bugetar (t1) şi se admite că situaţia se va prelungi şi în anul viitor (t+1). Sunt avute în vedere, prin compararea celor doi ani bugetari menţionaţi, anumite mutaţii majore în plan economic, social, legislativ care antrenează modificări sensibile ale prevederilor bugetare. Sintetic, dimensionarea cheltuielilor (veniturilor) bugetare prin această metodă poate fi exprimată prin relaţia următoare: Ct+1 = Ct-1 ±
∆C,
în care:
Ct-1- cheltuieli bugetare efective în penultimul an; Ct+1- cheltuieli bugetare previzionale pentru anul următor; ∆C-
modificarea previzibilă a cheltuielilor, în sensul creşterii sau reducerii volumului
înregistrat în anul t-1, sub influenţa unor factori cu acţiune specifică fiecăruia dintre cei doi ani bugetari. Metoda majorării sau diminuării se bazează pe cunoaşterea cifrelor şi tendinţei
(trendului) reprezentând cheltuielile (veniturile) realizate pe o perioadă de mai mulţi ani bugetari anteriori, de minim 5 ani, în funcţie de care se determină majorarea sau diminuarea de efectuat asupra cuantumului acestora în ultimul an al intervalului, considerat ca bază de calcul. În condiţiile unei evoluţii normale, mărimea bazei de calcul este reprezentată prin cifrele bugetare aferente anului t – ca realizări preliminate pe anul în curs (încă neîncheiat) sau anului t-1 – ca valori certe ale penultimului an încheiat. Procesul de determinare a indicatorilor financiari este complex, astfel încât, atât la fundamentarea veniturilor, cât şi a cheltuielilor, trebuie să se ţină cont de următoarele repere:
identificarea şi individualizarea indicatorilor specifici activităţii,
conturarea situaţiei anului de bază,
fixarea cadrului juridic de acţiune.
folosirea anumitor norme şi normative financiare,
2.3.Fundamentarea indicatorilor financiari de cheltuieli la primăria oraşului Trgu Frumos Cheltuielile publice exprimă relaţii economice sociale, în formă bănească, care apar între stat, pe de o parte, şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia. 22
Cheltuielile publice se materializează în plăţi efectuate de stat din resursele mobilizate pe diferite căi, pentru achiziţii de bunuri sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului: servicii publice generale; acţiuni social-culturale; întreţinerea armatei; acţiuni economice, etc. Conţinutul economic al cheltuielilor publice se află în strânsă legătură cu destinaţia lor. Astfel, unele cheltuieli exprimă un consum definitiv de produs intern brut, reprezentând valoarea plăţilor pe care le efectuează instituţiile publice, în formele speciale ale cheltuielilor curente, iar alte cheltuieli publice exprimă o avansare a produsului intern brut, reprezentând participarea statului la finanţarea formării brute de capital atât în sfera producţiei materiale, cât şi în sfera nematerială. Este necesar să se facă distincţie ≠ între noţiunile de cheltuieli publice şi cheltuieli bugetare. Cheltuielile publice se referă la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituţiilor publice, care se acoperă fie de la buget (pe plan central sau local), fie din fondurile extrabugetare, sau de la bugetele proprii ale instituţiilor, pe seama veniturilor obţinute de acestea. Cheltuielile bugetare se referă numai la acele cheltuieli care se acoperă de la bugetul de stat , din bugetele locale, din bugetul asigurărilor de stat .
Indicatorii de cheltuieli se prevăd în bugetul local, în conformitate cu clasificaţia bugetară şi concretizează „căile de finanţare ale acţiunilor specifice realizate pe plan local”. În bugetele locale nu se pot înscrie şi nu se pot aproba cheltuieli fără asigurarea resurselor financiare necesare efectuării lor. Indicatorii de cheltuieli ai bugetului local municipal se aprobă potrivit criteriului funcţional ce cuprinde părţi, capitole şi subcapitole. La nivelul instituţiilor de bază ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite bugetare, precum si la instituţiile ierarhic superioare, dimensionarea previzională a cheltuielilor de înscris in bugetele de venituri si cheltuieli se derulează procedural în strânsă legătură cu subdiviziunile operative ale cadrului comun al clasificaţiei cheltuielilor potrivit cu subdiviziunile : articole si alineate. Latura comună a ceea ce înseamnă regăsirea unor cheltuieli la toate instituţiile publice e exprimată la nivel de articole de cheltuieli. Specificul activităţii e dat de alineat. Calculele efective privind o cheltuială sau alta dintre cele comune au la bază o relaţie în care se găseşte indicatorul fizic specific al acţiunii si cheltuiala pe indicator. Pentru activitatea centralizatoare in instituţiile publice ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau principali de credite, exprimarea cheltuielilor în bugetele de venituri şi cheltuieli se realizează în final la nivel de subcapitole şi capitole de cheltuieli (în concordanţă cu clasificaţia funcţională). 23
Fundamentarea cheltuielilor are la baza următoarele criterii: 1. baza legală a cheltuielii - nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri si cheltuieli sau finanţată prin acesta daca nu este reglementată printrun act normativ; 2. execuţia preliminară pentru anul de bază constă în execuţia certă pe o anumită perioadă de timp si execuţia probabilă la sfârşitul anului corectată cu eventuale influenţe; 3. analiza si studierea comparativă a cheltuielilor, atât pe total, cât şi pe structură şi în dinamică. Este necesară realizarea de analize si studii privind
evoluţia pe o anumita perioadă de timp; 4. preturile si tarifele diferitelor servicii care au repercusiuni directe asupra structurii si evoluţiei cheltuielilor ;
5. baremurile de cheltuieli care sunt norme legale prin intermediul cărora anumite categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime, ce nu pot fi depăşite şi care sunt analizate periodic, in funcţie de rate si de creşterea preţurilor şi tarifelor. Din bugetele locale se finanţează acţiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, acţiuni de interes local în beneficiul colectivităţii, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a administraţiei publice locale, cheltuieli cu destinaţie specială, precum şi alte cheltuieli prevăzute prin dispoziţii legale. In ceea ce priveşte propunerile de cheltuieli ale bugetului local, la fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor publice locale, pe destinaţii si ordonatori de credite, se au în vedere atribuţiile care revin autorităţilor administraţiei publice locale şi priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionării acestora şi în interesul comunităţii orasului Targu Frumos. Se acorda prioritate în analiza şi alocarea fondurilor pentru finanţarea cheltuielilor instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat, creşelor, centrelor locale de consultanţă agricolă, finanţării ajutorului social si ajutorului pentru încălzirea locuinţei, precum şi susţinerii sistemului de protecţie a drepturilor copilului si a persoanelor cu handicap. Cheltuielile bugetului local sunt prevăzute pe capitole, subcapitole si articole bugetare, conform cu documentele anexate. La fel ca si veniturile, efectuarea cheltuielilor
este
repartizata pe trimestre. Mărimea cheltuielilor va diferi de la un trimestru la altul ca urmare a influenţei unor factori diverşi, cum ar fi:
24
•
în cazul cheltuielilor cu investiţiile, acestea pot varia de la o perioada la alta
datorită faptului ca o investiţie poate fi finalizată înaintea sfârşitului de an bugetar, sau ea poate fi începută ulterior ; •
în cazul cheltuielilor cu învăţământul preuniversitar de stat, în primul şi ultimul
trimestru cheltuielile sunt mai mari datorită sezonului rece, iar pe perioada verii ele sunt mult reduse datorită vacanţei in care se află atât elevii cât şi cadrele didactice, etc. Structura şi previziunile pentru valoarea cheltuielilor în perioada 2002-2005 la Primăria Municipiului Targu Frumos sunt prezentate în tabelul următor:
Capitol 51.02 57.02 58.02 59.02
Denumire indicator Autorităţi publice Învăţământ Sanatate Cultură, religie şi acţiuni
Realizat
Realizat
Realizat
Planificat
2002 2003 2004 2005 7.791.458 10.243.823 4.843.807 82.600.000 63.638.353 69.396.247 45.922.40 97.459.000 572.085 2.116.018
735.986 12.494.324
7 336.265 2.015.302
6.710.251
17.698.692
20.337.06
2.337.800 7.150.000
22.320.380
privind activitatea 60.02
sportivă şi de tineret Asistenţă socială,
2
alocaţii, ajutoare şi 63.02
indemnizaţii Servicii şi dezvoltare
73.424.225
134.565.81
21.637.00
58.700.000
67.02 68.02
publică şi locuinţe Agricultură şi silvicultură Transporturi şi
49.913 0
7 46.820 1.000.000
1 24.726 62.952
100.000 5.750.000
72.02 76.02
comunicaţii Alte acţiuni Fond pentru garantarea
849.671 0
2.251.017 800.000
791.267 0
4.250.000 1.600.000
89.02 90.02
împrumuturilor Plăţi de dobânzi Rambursări împrumuturi
0 0
0 0
0 0
0 0
96.02
acordate Cheltuieli cu destinaţie
13.243.972
8.800.000
0
800.000
168.395.27
258.032.72
5
6
specială CHELTUIELI TOTAL
25
95.970.78 283.150.740 9
Autoriati publice
Evoluţia cheltuielilor oraşului Targu Frumos
Învatamant Sanatate Cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret Asistenta sociala, alocatii, ajutoare si indemnizatii Servicii ?i dezvoltare publica s i locuinte Agricultura si s ilvicultura
2005
2004
Transporturi si comunicatii Alte actiuni
2003
Fond pentru garantarea imprumuturilor Plati de dobanzi
2002
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Rambursari împrumuturi acordate Cheltuieli cu destinatie speciala
Din analiza de mai sus se poate observa ca ponderile cele mai ridicate sunt detinute de cheltuielile cu invatamantul si de cele cu serviciile publice, ponderi mai mici, si la oarecare distanta de cele doua categorii de cheltuieli amintite, fiind cheltuielile cu autoritatile publice si cele de asistenta sociala, alocatii ajutoare si indemnizatii. În bugetul local se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziţia consiliului local, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se poate utiliza, pe baza hotărârilor consiliului, pentru finanţarea acţiunilor sau a sarcinilor intervenite în cursul anului, precum şi pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale. Fondul de rezervă bugetară poate fi majorat, în cursul anului, de către consiliul local, din disponibilităţile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârşitul anului. La nivelul primariei Targu Frumos, acest fond 26
nu a mai fost constituit începând cu anul 2002, deoarece la nivelul orasului nu s-au înregistrat asemenea evenimente; valoarea sa până în anul 2001 a fost foarte scăzută. Consiliul local, poate aproba şi poate utiliza, în întregime, sumele încasate din veniturile proprii peste cele aprobate prin bugetul local, pentru suplimentarea cheltuielilor prevăzute în buget, în următoarele condiţii: 1. depăşirea încasărilor să fie realizată pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local şi să se menţină până la finele anului; 2. bugetul local să nu aibă împrumuturi restante, precum şi dobânzi şi comisioane neachitate, aferente împrumuturilor contractate. La nivelul instituţiilor de administraţie publică locală, calculele şi fundamentarea cheltuielilor se realizează pe subdiviziuni atât ale clasificaţiei funcţionale, cât şi ale clasificaţiei economice. În fundamentarea cheltuielilor se pleacă de la identificarea şi individualizarea indicatorilor financiari potrivit cu clasificaţia economică, indicatori asupra cărora au loc calcule de dimensionare a acestora. Pentru fiecare instituţie publică sau serviciu public descentralizat finanţat din bugetul propriu al Primăriei orasului Targu Frumos, se preconizează, se aprobă şi se execută cheltuielile necesare în următoarea structură: cheltuieli curente, cheltuieli de capital, operaţiuni financiare. Cheltuielile curente cuprind: cheltuielile de personal, cheltuielile materiale şi servicii, subvenţii, transferuri şi dobânzi. Această categorie de cheltuieli reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor publice şi constituie un consum definitiv de produs intern brut, ele trebuind să se reînnoiască anual. Cheltuielile curente asigură întreţinerea şi buna funcţionare a instituţiilor publice. I. Cheltuielile de personal – vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat, precum şi drepturile de delegare, detaşare şi transfer în interesul serviciului. Cheltuielile de personal se stabilesc ţinând seama de dimensionarea personalului de specialitate, administrativ şi auxiliar finanţat de la buget, în concordanţă cu programele şi atribuţiile pe care le are de realizat fiecare compartiment funcţional, prin aplicarea corespunzătoare a legislaţiei în domeniul salarizării. Fondul aferent salariilor de bază pe anul 2004 va fi stabilit pe baza salariilor din luna decembrie 2003, urmând ca pe parcursul definitivării proiectului de buget pe anul următor, acesta să fie recalculat in funcţie de politica stabilită de Guvern în acest domeniu. Pentru activitatea depusă funcţionarii publici au dreptul la salariu, care se compune din salariul de bază, sporuri şi indemnizaţii . Sistemul de salarizare a funcţionarilor publici se
stabileşte prin lege. La stabilirea sistemului de salarizare se vor avea în vedere următoarele: necesitatea de a restrânge costurile administraţiei publice, în condiţiile în care funcţionarii 27
publici competenţi trebuie motivaţi şi recompensaţi în mod corespunzător; crearea unei ierarhii a sistemului de salarizare pe categorii, grade, clase şi trepte, bazate pe evaluarea postului; stabilirea unui raport just între partea fixă şi partea variabilă a salariului, care să ţină seama de activitatea depusă şi de importanţa ei. Fundamentarea cheltuielilor de personal are la bază date de fundamentare a numărului de personal şi a fondului de salarii de bază lunar, precum şi fundamentarea numărului de salariaţi şi a fondului de salarii pentru personalul salariat care desfăşoară activităţi pe bază de proiecte, programe sau obiective. Un element necesar în dimensionarea cheltuielilor îl reprezintă statul de funcţiuni. Indicatorii de calcul al fondului de salarii, pentru personalul angajat, sunt: numărul de personal angajat; salariul tarifar de încadrare; indemnizaţia de conducere; salariul de merit; indemnizaţia pentru sporul de vechime; alte sporuri; număr de ore suplimentare; contribuţia pentru asigurările sociale; contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate; contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj. Funcţionarii publici se împart în trei categorii, definite în raport cu nivelul studiilor necesare, după cum urmează: categoria A - studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă; categoria B - studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă; categoria C - studii medii liceale sau postliceale, absolvite cu diplomă. Fiecare dintre cele trei categorii ale funcţiei publice se împarte în două grade. Gradul este o etapă din cariera funcţionarului public. Fiecare grad se împarte în trei clase de funcţionari publici definitivi. Structura ierarhică a claselor este următoarea: clasa a III -a, clasa a II-a şi clasa I, ca nivel maxim. Fiecare clasă se împarte în trei trepte. Structura ierarhică a treptelor este următoarea: treapta a 3-a, treapta a 2-a şi treapta 1, ca nivel maxim. Fiecare treaptă corespunde unui nivel al salariului de bază din grila de salarizare. Funcţionarii publici se identifică prin categoria, gradul, clasa şi treapta corespunzătoare. Astfel, articolul 10-cheltuieli cu salariile cuprinde următoarele alineate: Articolul 10.01 Fond de salarii de bază (FdSb) – reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaţilor primăriei şi se determină pe baza următoarelor elemente : -Numărul mediu de salariaţi (Ns); -Salariul mediu din anul de bază modificat cu influenţa majorărilor de salarii previzionate pentru anul de plan (Smb); Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit relaţiei: FdSb=Ns×Smb×12 luni Articolul 10.02 salariul de merit – reprezinta 15% din salariul de incadrare si se calculeaza astfel : Fsm=Nsm×Sm×12 luni Fsm—fondul salariilor de merit; 28
Nsm—numarul mediu de salariati care beneficiaza de salarii de merit Articolul 10.03 Indemnizaţii de conducere (Fic ) reprezintă drepturile băneşti cuvenite persoanelor care îndeplinesc funcţii de conducere în cadrul primăriei. Sunt acordate ca procente din salariul de incadrare pentru personalul ce detine posturi de conducere. Relatia de calcul este urmatoarea: Fic = Imc× Nc ×12 luni -indemnizatii de conducere (Fic); -numărul persoanelor cu funcţii de conducere (Nc); -indemnizaţia medie de conducere realizată în anul de bază influenţată de eventualele modificări prevăzute în anul în curs (Imc). Articolul 10.04 spor de vechime (Spv) se acorda pe transe, procentual, pana la 25% din salariul de baza. Fondul aferent sporului de vechime este in functie de vechimea salariatilor si cuantumul sporului de vechime aferent acestora. Transe de vechime in munca Cota din salariul de baza ntre 3 si 5 ani
5%
de la 5 la 10 ani
10 %
de la 10 la 15 ani
15 %
de la 15 la 20 ani
20 %
peste 20 de ani
25 %
Articolul 10.07 Fond de premiere (Fdp) cuprinde premiile cuvenite salariaţilor sub formă de gratificaţii anuale , determinate ca produs intre salariile tarifare aferente salariaţilor si cotele de acordare a gratificaţiilor.Se pot acorda premii lunare in limita a 10% din cheltuielile cu salariile aferente functiilor publice, cu incadrarea in fondurile aprobate anual prin buget cu aceasta destinatie. Pentru activitatea desfasurata functionarii publici beneficiaza de un premiu anual egal cu salariul mediu lunar de baza, realizat in anul pentru care se face premierea. Articolul10.08 Alte drepturi salariale cuprinde sumele cuvenite consilierilor primăriei sub formă de indemnizaţii. Aceste indemnizatii reprezinta 5% din salariul primarului, pentru fiecare sedinta. Pe luna sunt maxim 5 sedinte. Articolul 11 Contribuţii pentru asigurările sociale de stat (CAS) reprezintă contribuţia
instituţiei la constituirea fondului pentru asigurări sociale şi se determină în funcţie de: -cheltuieli cu salariile (Chs); -cota de CAS de 22% 29
Formula de calcul este : CAS= Chs × 22% Contributia asiguratului la asigurarile sociale de stat este de 9,5%. Articolul 12 Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj (Cf şomaj) reprezintă contribuţia instituţiei la constituirea fondului de şomaj şi se calculează
în funcţie de : -cheltuieli cu salariile (Chs); -cota de 3% reprezentând contribuţia la fondul de şomaj; Se utilizează următoarea formulă de calcul: Cf şomaj=Chs×5% Contributia angajatului este de 1% din salariul brut. Articolul 13 cheltuieli aferente dreturilor de delegare, detasare si transfer in interesul serviciului cuprinde fondurile băneşti necesare acoperirii cheltuielilor ocazionate de
deplasările în ţară şi în străinătate în interesul serviciului . Aceste fonduri se fundamentează în funcţie de : -numărul de persoane care se deplasează (Nr); -numărul de zile de deplasare (Nzi); -costul transportului pe o persoană (Ktr); -costul diurnei pe o persoană (Kd); -costul cu cazarea pe o persoană (Kcaz); Relaţia de calcul este următoarea ; Cd=Nr ×Nzi×( Kd+Kcaz+Ktr) La dimensionarea cheltuielilor ce se propun pentru plata drepturilor de deplasare, detasare si transfer in interesul serviciului se va avea in vedere limitarea propunerilor in functie de necesitatea si oportunitatea acestora Articolul 14 Constituirea Fondului iniţial de asigurări sociale de sănătate (CASS) se
formează din contribuţia datorată şi vărsată de către angajatori, de 7% din fondul de salarii, şi din contribuţia datorată şi suportată de către asiguraţi, de 6,5% din veniturile salariale brute realizate lunar de angajatii cu contract de munca pe durata determinata sau nedeterminata. Relatia de calcul este urmatoarea : CASS=Chs ×7% Pe baza celor prezentate mai sus, să prezentam modul de calcul si deducerile ce se fac din saariul acestuia (anexa nr.10). II. Cheltuielile materiale şi de servicii sunt în principal cheltuieli de întreţinere şi gospodărire a spaţiilor şi secţiilor unde îşi desfăşoară activitatea Consiliul local şi aparatul său de specialitate, dar şi cheltuieli cu materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional, obiecte 30
de inventar, cheltuielile cu reparaţiile curente şi cu cele capitale, cărţi, publicaţii, şi alte cheltuieli de aceeaşi natură. Cheltuielile materiale si prestările de servicii se stabilesc pe baza calculelor proprii si a actelor normative specifice fiecărui domeniu de activitate, precum şi a legislaţiei care reglementează normativele de cheltuieli. Se analizează necesitatea, oportunitatea si eficacitatea fiecărei cheltuieli, asigurându-se condiţii normale de funcţionare pentru fiecare instituţie publică. Fundamentarea acestor categorii de cheltuieli se face în raport cu indicatorii specifici fiecărei acţiuni utitlizandu-se formulare intocmite de catre Ministerul Finantelor, dar si orice alte date din baza proprie de date. Într-o formă simplificată, fundamentarea acestei categorii de cheltuieli se poate realiza înmulţind valoarea totală a cheltuielilor, stabilită pe baza facturilor de la furnizori pe ultima lună, cu rata inflaţiei prognozate, cu un factor aleator şi cu numărul de luni a anului. Articolul 24 cheltuielile pentru întreţinere şi gospodărire reprezintă plăţile pentru
încălzit, iluminat şi forţă motrice, apă, canal, salubritate, poştă, telefon, telex, furnituri de birou, materiale pentru curăţenie şi alte materiale şi prestări de servicii către Primăria orasului Targu Frumos. Articolul 24.01 Încălzit cuprinde fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor de
energie
termică, gaze naturale şi combustibil. Se dimensioneaza tinand cont de: total
suprafata radianta, consum de agent termic, mc, numar ore incalzire, tariful pentru o gigacalorie. Aceste cheltuieli se evaluează pe baza devizului întocmit în preţuri curente. Nr. Crt. Elemente de fundamentare Previziuni 2005 1 Încălzire (mc×tarif/mc)× 6 luni 7.356.213.000 2 Apa calda menajera (mcxtarif/mc) 4.214.002.000 3 Apă rece (mc× tarif/mc) 2.592.211.000 4 Gaz metan industrial (mc× tarif/mc) 538.578.000 Total cheltuieli de încălzit 14.801.004.000 Articolul 24.02 Iluminat şi forţă motrică cuprinde cheltuieli care se vor efectua pentru
plata energiei electrice si are în vedere numărul orelor de iluminat şi funcţionare aparatură; numărul corpurilor de iluminat şi aparatură; consum de energie electrică; tariful pentru 1 kw. Aceste cheltuieli se vor evalua tot pe baza devizului întocmit în preţuri curente.
31
Articolul
Nr. Crt. 1
Elemente de fundamentare Energie termică livrată
2
( kwh x tarif lei/kwh) Materiale :
24.03 Apă, canal, salubritate
cuprinde fondurile
Previziuni 2005 1.636.175.000
-tuburi neon
73.000.000
-becuri
49.200.000
-materiale electrice diferite
12.800.000
-cabluri , prize 5.600.000 băneşti Total iluminat şi forţă motrică 1.776.775.000 necesare pentru plata furnizorilor de apă rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare şi gunoi. Se dimensionează în funcţie de: consumul de apă; tariful pentru 1 litru de apă potabilă; tariful pentru servicii canalizare; tariful pentru servicii de salubritate. Evaluarea acestui tip de cheltuieli se face pe seama devizului, care cuprinde: apa rece menajeră (mc*tarif/mc); canal ( Nr Crt 1
Elemente de fundamentare Apă rece menajeră
Previzionat 896.241.000
(mc×tarif/mc) 2 Gunoi (tone) 652.412.000 3 Canal (mc) 852.100.500 Total apă canal, salubritate 2.400.753.000 Articolul 24.04 Poştă, telefon, telex, radio se dimensionează în funcţie de: cheltuielile cu corespondenţa poştală internă şi externă; numărul de impulsuri pentru convorbirile telefonice şi alte servicii telefonice; tariful pentru abonament servicii telefonice, fax, telex, alte servicii; tariful pentru abonament radio şi TV. Nr Crt 1 2
Specificaţie Număr posturi telefonice (18) Cheltuieli cu abonamentele telefonice
3
( 18× valoare abonament ×12 luni) Cheltuieli aferente impulsurilor
4 5
telefonice Cheltuieli cu abonamentele telefonice Materiale pentru corespondenţă
Previzionat 415.000.000 954.230.000 268.500.000 22.000.000
Total cheltuieli poştă, telefon, telex 1.659.730.000 Articolul 24.05 Furnituri de birou cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării rechizitelor de birou şi se evaluează în funcţie de necesarul de rechizite de birou şi imprimante tipizate. Baza de calcul o constituie execuţia anului precedent. Aceste cheltuieli au avut o valoare de 62.200 mii lei.
32
Articolul 24.06 Materiale pentru curăţenie - se dimensionează în funcţie de: tipul de
materiale de curăţenie necesare cantitatea necesară din aceste materiale preţul unitar. Aceste cheltuieli au fost în valoare de 132.500 mii lei. Articolul 24.07 Alte materiale şi prestări de servicii cuprinde costul serviciilor de
deratizare şi dezinsecţie, materiale pentru apărarea locală antiaeriană şi prevenirea incendiilor, materiale şi plata lucrărilor pentru întreţinere şi amenajarea spaţiilor verzi, serviciile prestate de gardienii publici şi alte cheltuieli de întreţinere a maşinilor de calcul de birou, de multiplicat, a maşinilor de scris, care se evaluează conform devizului: Nr Crt 1 2 3 4 5
Specificaţie Previzionat Cost serviciu de deratizare şi dezinsecţie 484.700.000 Soluţii pentru dezinsecţie 596.000.000 Plata lucrărilor de întreţinere spaţii verzi 854.500.000 Servicii prestate de gardienii publici 7.215.600.000 Plata serviciilor de întreţinere maşini 55.000.000
de calcul , multiplicat şi de scris 6 Componente electrice şi electronice 7 Dischete şi cartuşe de imprimantă Total cheltuieli
75.000.000 95.500.000 9.376.300.000
Articolul 25 Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional cuprinde fondurile
băneşti necesare pentru achiziţionarea carburanţilor şi lubrefianţilor pentru autovehicule, piese de schimb şi diverse alte materiale pentru întreţinerea mijloacelor de transport şi a utilajelor, conform devizului: Nr crt Specificaţie 1 Cheltuieli cu carburanţi şi lubrefianţi 2
(cant l× 12 luni× lei/l) Cheltuieli cu piese de schimb
pentru autovehicule Total cheltuieli
Previzionat 108.000.000 82.500.000 190.500.000
Articolul 26 Obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata - se estimează în
funcţie de necesarul de obiecte de inventar şi echipament de lucru, de cantitatea şi preţul unitar al acestora. Aceste cheltuielile au fost evaluate în 2004 la 127.000 mii lei. Articolul 27 Reparaţii curente cuprinde fondurile băneşti pentru efectuarea reparaţiilor
la constructii ( reparatii de zidire, usi, ferestre, tavane etc), reparatii efectuate la instalatiile de apa, canalizare, gaze, aer conditionat etc, reparatii efectuate la drumuri, poduri, materiale sau piese de schimb necesare pentru reparatii curente pentru mijloacele de transport, conform devizului pentru reparatii curente intocmitede serviciul de specialitate sau de executantul lucrarii. Valoarea reparatiilor curente previzionata pentru anul 2005 este de 223.000 mii lei. 33
Articolul 28 Reparatii capitale -se includ: reparatii capitale efectuate in antrepriza la
constructii, drumuri, echipamente tehnologice, mijloace de transport, mobilier, aparatura birotica si alte active corporale. Valoarea previzonata a acestor cheltuieli pentru anul 2005 este de 1.342.672 mii lei. Articolul 29 Carti si publicatii. Aici se prevad cheltuielile pentru procurarea de
documente vechi si arhivistice, costul abonamentelor la ziare si reviste, platile si cheltuielile facute in scopul procurarii cartilor si publicatiilor de pe piata locala necesare desfasurarii activitatii personalului. Se evaluează pe bază de necesar, cantitate, preţ estimativ, iar la nivelul primariei valoarea acestor cheltuieli este previzionata la 26.700 mii lei. Articolul 30 Alte cheltuieli cuprinde fondurile necesare desfăşurării unor acţiuni
pentru calificarea perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor ( alineatul 30.01), cheltuielile de protocol (30.02).
Nr Crt 1
Elemente de fundamentare Curs de specializare în administraţia locală
2
(4 cursanţi ×2.750.000) Curs de specializare în contabilitate bancară
(2 cursanţi) 3 Cheltuieli de protocol Total cheltuieli
Previzionat 11.000.000 5.000.000 205.000.000 221.000.000
III .Subvenţiile şi transferurile. Acest tip de cheltuieli nu este considerat ca făcând parte din cele ce exprimă un consum definitiv de produs intern brut, ci duc la înfăptuirea unor serii de operaţiuni de redistribuire în favoarea unor persoane fizice sau a unor organisme publice sau private. Între cheltuielile de transfer se pot deosebi: cheltuieli publice pentru asistenţă socială; cheltuieli de transfer către sectorul cultural-educativ pentru acordarea de burse sau subvenţionarea instituţiilor din acest domeniu; subvenţii acordate regiilor autonome sau societăţilor comerciale cu capital de stat; dobânzi plătite pentru împrumuturi interne sau externe. Începând cu anul 1999, cheltuielile privind subvenţiile şi transferurile sunt acoperite din venituri proprii ale bugetului local, precum şi din cote şi sume defalcate din impozitul pe venit. Sume defalcate din impozitul pe venit sunt utilizate pentru subvenţionarea energiei termice livrată populaţiei la care preţul local depăşeşte preţul naţional de referinţă (subvenţia este acordată de la bugetul de stat în proporţie de 45% si de la bugetul local în proporţie de 55%), precum şi pentru ajutorul social, pe baza notelor de fundamentare întocmite de către Serviciul De Asistenţă Socială. 34
La fundamentarea propunerilor privind subvenţiile pe activităţi se are în vedere restrângerea sferei de acordare a acestora, ţinându-se seama de măsurile luate în cadrul acţiunilor de restructurare şi modernizare a activităţilor economice. Sumele defalcate din impozitul pe venit sunt deci destinate subvenţionării energiei termice livrate populaţiei, şi se repartizează în funcţie de cantitatea de energie termică livrată populaţiei, la care preţul local depăşeşte nivelul de referinţă. Datele de fundamentare sunt influenţate de elemente precum: cantitatea de Gcal produsă şi/sau de distribuţie; preţul de producţie şi/sau de distribuţie; preţul suportat de populaţie; diferenţa de acoperit prin subvenţii. IV. Cheltuielile de capital sunt cele care permit achiziţionarea sau construirea de bunuri publice de folosinţă îndelungată, contribuind la îmbogăţirea şi modernizarea sectorului public. Faţă de celelalte categorii de cheltuieli, cheltuielile de capital se caracterizează prin faptul că: -sunt utilizate în scopuri foarte bine determinate : -conduc la creşterea patrimoniului public al colectivităţii; -favorizează dezvoltarea locală; -au ca rezultat realizări tehnico-edilitare fără constrângeri în ceea ce priveşte rentabilitatea financiară; -au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare , necesitând sume cu ponderi mari în buget; -au efecte economice şi sociale propagate; - implică financiar perioade ce depăşesc nu numai anul bugetar de debut dar chiar mandatul electoral în care s-a luat decizia. Cheltuielile pentru investiţii ale oraşului şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de subordonare locală , care se finanţează din bugetele locale şi din împrumuturi, se înscriu în programul de investiţii al primăriei care se aprobă ca anexă la bugetul local de către consiliul local.. obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se înscriu in programul de investiţii, numai dacă, în prealabil, documentaţiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiţii au fost elaborate şi aprobate conform dispoziţiilor legale. Primăria stabileşte priorităţile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul de investiţii, în limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu această destinaţie, asigurând, totodată, utilizarea raţională şi eficientă a acestor fonduri, precum şi realizarea obiectivelor de investiţii în cadrul duratelor de execuţie aprobate. 35
În programul de investiţii se nominalizează obiectivele de investiţii în continuare, precum şi obiectivele de investiţii noi. În programele de investiţii se cuprind într-o poziţie globală, sub denumirea de ”alte cheltuieli de investiţii ”: o
achiziţiile de imobile;
o
dotările independente;
o
cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate şi a studiilor de fezabilitate aferente obiectivelor de investiţii noi;
o
cheltuielile de proiectare şi execuţie privind consolidările şi intervenţiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale (cutremure, inundaţii, alunecări, prăbuşiri şi tasări de teren, incendii, accidente tehnice), precum şi
o
alte cheltuieli legate de realizarea investiţiilor (lucrări de foraj, cartarea terenului, determinări seismologice, consultanţă, asistenţă tehnică şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor), potrivit legii.
Poziţia globală se detaliază prin liste separate de către primărie, pe bază de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitate, oportunitatea şi alţi indicatori caracteristici unor asemenea investiţii, şi se aprobă de către consiliul local, odată cu bugetul local. Documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi a căror finanţare este integral sau în completare asigurată din bugetul local precum şi cele din împrumuturi interne şi externe, contractate direct de către primărie se aprobă de către consiliul local. În programul de investiţii se vor înscrie cheltuieli pe ani şi etape de execuţie pentru investiţiile în continuare şi pentru cele noi. În liste se vor înscrie cu prioritate obiectivele de investiţii începute în anii precedenţi şi neterminate pentru care există condiţii de finanţare până la încheierea exerciţiului bugetar al anului 2005, precum şi investiţii de natura consolidărilor şi intervenţiilor pentru prevenirea sau combaterea efectelor produse de acţiuni accidentale .Acestea sunt aprobate insă la poziţia globală ”alte cheltuieli de investiţii”. Sumele care vor fi luate în considerare spre a fi alocate pentru această destinaţie se vor stabili după luarea în considerare a tuturor posibilităţilor de finanţare: surse proprii sau diverse surse atrase. Lucrările de investiţii ale bugetului local, finanţate integral sau parţial din bugetul local este prezentată în continuare:
36
Denumire indicator Investitii publice
Realizat 2002 Realizat 2003 Realizat 2004 Previzionat 2005 52.768.281 2.080.378.638 5.864.231.056 7.600.000.000
pentru servicii publice generale Investitii publice
4.603.183.488
8.797.096.385
7.238.964.152
9.110.000.000
culturale Investitii publice
43.301.036.10
73.019.172.30
21.025.621.56
8.750.000.000
pentru servicii si
9
0
0
pentru activitati social-
dezvoltare publica, mediu si ape
Capitolul 3. Realizarea veniturilor bugetare a primariei orasului Targu Frumos 3.1. Surse de finanţare, evoluţia şi structura acestor surse la nivelul primariei orasului Hîrlău Pentru a-şi desfăşura activitatea şi a servi cât mai bine interesele locale primăria are nevoie de fonduri pe care şi le procură din diverse surse de finanţare. Principala sursă de finanţare a acestei instituţii o constituie veniturile proprii. În cazul primăriei oraşului Hîrlău aceste fonduri nu sunt suficiente, instituţia având nevoie şi de alte surse de finanţare. În cazul primăriilor pot fi utilizate următoarele surse de finanţare:
venituri din impozite şi taxe locale
venituri cu destinaţie specială (din taxe speciale, donatii)
prelevări de la bugetul de stat (sume defalcate din imp pe venit)
fondul de rulment (din excedentul bugetar)
imprumuturi
a. venituri din impozite şi taxe locale colectate de la persoane fizice şi juridice, a căror structură a fost prezentată in capitolul anterior; b. venituri cu destinaţie specială , care cuprind : 1. venituri din taxe speciale; Consiliile locale pot aproba în fiinţarea de activităţi şi servicii publice de interes local finanţate din venituri extrabugetare , stabilind în acelaşi timp şi domeniul de activitate , categoriile de venituri , natura cheltuielilor, sistemul de organizare şi funcţionare a acestor activităţi. Pentru aceste activităţi şi servicii publice Consiliile locale stabilesc taxe speciale , ce constituie venituri cu destinaţie specială , fiind utilizate în aceleaşi scopuri pentru care au fost înfiinţate. 37
Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual şi trimestrial şi trebuie să acopere cel puţin sumele investite şi cheltuielile curente de întreţinere şi funcţionare a acestor servicii. 2. Donaţii şi sponsorizări de la persoanele fizice şi juridice; Donaţiile şi sponsorizările de la persoanele juridice se găsesc sub forma mijloacelor materiale şi băneşti care participă la finanţarea unor acţiuni de interes public. Aceste fonduri reprezintă fonduri cu destinaţie specială şi vor fi utilizate prin respectarea strictă a destinaţiilor stabilite de sponsor. c. Prelevări de la bugetul de stat, ce cuprind cote şi sume defalcate din impozitul pe venit alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale ; d. Fondul de rulment ce se constituie din excedentul bugetar (sumele încasate din venituri proprii peste cele aprobate prin bugetele locale) , dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: -depăşirea încasărilor să fie realizată pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local respectiv şi să se menţină până la finele anului ; -bugetele respective să nu aibă împrumuturi restante, precum şi dobânzi şi comisioane neachitate , aferente împrumuturilor şi datoriilor contractate; El păstrează într-un cont distinct deschis de fiecare unitate la trezoreria statului şi poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea golului de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent, precum şi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar rezultat la sfârşitul anului. Fondul de rulment poate fi folosit şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul colectivităţii. Acest fond de rulment nu poate depăşi procentul de 5% din veniturile proprii ale primăriei. e. Împrumuturi pe termen mediu şi lung, interne şi externe contractate de către bugetul local pentru realizarea de investiţii publice de interes local şi pentru refinanţarea datoriei publice locale, în condiţiile respectării prevederilor legale. Datoria publică locală angajată reprezintă o obligaţie generală ce trebuie rambursată conform acordurilor încheiate, din resursele aflate la dispoziţia primăriei, cu excepţia transferurilor de la bugetul de stat cu destinaţie specială . Consiliile locale pot angaja împrumuturi interne fără garanţia Guvernului, cu condiţia informării prealabile a Ministerului Finanţelor. Împrumuturile externe se vor contracta numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor împrumuturi, constituită din reprezentanţi ai Guvernului si Băncii Naţionale precum şi
38
ai autorităţilor administraţiei publice locale, a cărei competenţă se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Ratele scadente aferente împrumuturilor contractate, dobânzile şi comisioanele datorate de primărie se prevăd in bugetul local. Împrumuturile contractate de primărie pot fi garantate de către autoritatea administraţiei publice locale prin orice sursă de venituri cu excepţia transferurilor de la bugetul de stat cu destinaţie specială . Primăriilor li se interzice accesul la orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie angajat în anul respectiv, depăşeşte limita de 20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe salarii. În situaţia în care, pe parcursul execuţiei apar goluri temporare de casă, ca urmare a decalajului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin împrumuturi fără dobândă, din disponibilităţile contului general al trezoreriei statului, numai după utilizarea fondului de rulment. Valoarea totală a împrumuturilor ce poate fi angajat de primărie este limitată astfel: 1. nu va depăşi 5% din totalul veniturilor estimate a se încasa pe durata anului fiscal când se face împrumutul ; 2. primăriile nu pot angaja împrumuturi mai mari decât fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiaşi an fiscal; Rambursarea fondurilor împrumutate se garantează cu veniturile estimate a fi încasate în anul fiscal respectiv, în condiţiile respectării garantării prin venituri, a celorlalte datorii publice locale. Sursele de finanţare aprobate prin buget ale primăriei Targu Frumos se prezintă astfel, comparand sumele pe cei trei ani avuti in vedere in analiza cu previziunile pe anul 2005:
Anul 2002 Surse de finantare 1.Venituri proprii 33.537.339 2.Prelevari de la bugetul de stat 120.008.38 3.Subventii 4.Imprumuturi
4 30.448.868 0
2003
2004
2005
52.523.905 185.713.26
53.864.731 231.505.41
89.027.739 256.131.243
0 19.798.466 0
9 11.123.363 0
39
6.000.000 0 -mii lei-
3.2. Modalitatea tehnică de finanţare a primariei municiului Targu Frumos 3.2.1. Modalitatea tehnica de finanatre a primariei de la bugetul de stat Finanţarea cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat se efectuează pe baza creditelor bugetare deschise de Ministerul Finanţelor, la cererea ordonatorilor principali de credite. Creditele bugetare
reprezintă sumele aprobate in bugetele locale , în bugetele
instituţiilor publice de interes local , reprezentând limita maximă până la care se pot angaja cheltuieli. Folosirea creditelor bugetare pentru altă destinaţie decât cea aprobată este interzisă prin lege. Creditele bugetare au ca sursă veniturile bugetare, ele sunt nerambursabile, nepurtătoare de dobânzi, şi sunt utilizate în interesul general al statului sau al colectivităţii locale. Alocarea fondurilor din bugetul de stat şi din bugetul local se face în limita creditelor bugetare , potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. Efectuarea cheltuielilor bugetare priveşte operaţiunile de angajare şi plăti de casă, cuprinzând sumele pe care trezoreria teritorială le eliberează în numerar sau în contul unităţii administrative pe baza ordinului de plată, a cecului, sau a altor documente legale . Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat şi bugetele locale, repartizate pe trimestre, potrivit competenţelor acordate prin lege pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de credite numai după deschiderea de credite prin dispoziţie bugetară . Pentru deschiderea de credite bugetare ordonatorii principali de credite procedează astfel: •
întocmesc o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare capitol de
cheltuieli aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli (3 exemplare) •
creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru.
•
cererea se prezintă până pe 20 din ultima lună a trimestrului, împreună cu o notă
de fundamentare către Direcţia Generală a Trezoreriei. •
Direcţia Generală a Trezoreriei după analiza şi verificarea cererii, aprobă
deschiderea creditelor, după care procedează astfel: -exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunică deschiderea creditelor solicitate de ordonatorul principal de credite. -exemplarul 2 rămâne la direcţia generală a trezoreriei, -exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se confirmă deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.
40
Odată cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali prezintă Ministerului Finanţelor o notă justificativă, precum şi Dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor pentru următoarele tipuri de cheltuieli: •
cheltuieli proprii
•
cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine
•
cheltuielile ordonatorilor de credite terţiari direct subordonaţi;
Principale elemente pe care trebuie să le conţină o cerere pentru deschiderea de credite sunt: -
încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate şi neconsumate pe prima perioadă pentru care se solicită creditele respective;
-
codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei bugetare şi planului de conturi pentru activitatea Trezoreriei;
-
corectitudinea notelor justificative, pentru categoriile de cheltuieli menţionate în cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, în scopul stabilirii nivelului disponibilităţilor a cheltuielilor preliminare şi pe această bază, a determinării mărimii creditelor ce pot fi deschise ;
-
încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru repartizarea creditelor în totalul creditului bugetar cât şi pe subdiviziunile acestuia .
După primirea şi verificarea documentaţiei, Direcţia Generală a Trezoreriei înregistrează în contabilitatea proprie, în conturile corespunzătoare din afara bilanţului creditele repartizate de către ordonatorii principali de credite, pe seama instituţiilor din subordine aflate in judeţe şi municipiul Bucureşti. Direcţia judeţeană de trezorerie procedează astfel: •
grupează dispoziţiile bugetare pe localităţi în care îsi au sediul instituţiile respective.
•
întocmesc un borderou în dublu exemplar pentru dispoziţiile bugetare aferente fiecărei
localităţi din judeţ; •
expediază trezoreriilor municipale , orăşeneşti dispoziţiile bugetare împreună cu
borderoul pentru instituţiile care au deschise conturi la acestea; •
reţine dispoziţiile bugetare ale instituţiilor publice care au deschise conturi la ea; Trezoreria orăşenească verifica dacă datele din dispoziţiile bugetare corespund cu
datele din borderou după care exemplarul 2 se restituie Direcţiei judeţene a Trezoreriei pentru confirmarea primirii dispoziţiei bugetare, iar borderoul se păstrează împreună cu exemplarul1. Creditele deschise se înregistrează în contabilitatea Trezoreriei la toate nivelurile pe baza cererilor de deschidere a creditelor şi a dispoziţiilor bugetare, în contul în afara bilanţului 01 ”credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi de la bugetul de 41
stat”. Primăria poate efectua plăţi de casă numai după primirea dispoziţiei bugetare de la Ministerul Finanţelor privind deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli şi clasificaţie economică, respectiv pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, prestări de servicii , investiţii. Efectuarea cheltuielilor se poate face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale. Fluxul informational privind finantarea institutiilor din bugetul statului este urmatorul: Finanţarea instituţiilor publice de la bugetul de stat D.G.F.P.C.F.S.
(11) (10)
Ministerul Finantelor Publice
(1’) Ordonator credite
principal
Directia Generala a Trezoreriei(4)
de (1)
(3)
(5)
(2)
Directia de Trezorerie Judeteana(6)
Trezoreria Centrală (9)
(7)
Trezorerii Municipale, Orasenesti, PerceptiiTrezorerii(8)
(1)- Ordonatorii Principali de Credite înaintează Direcţiei Generale a Trezoreriei Cererea de deschidere a creditelor bugetare (3 exemplare), împreună cu Nota de fundamentare, până în ziua de 20 din ultima lună a trimestrului, pentru trimestrul următor;
(1′)- Odată cu cererile pentru deschiderea de credite, Ordonatorii Principali de Credite prezintă Ministerului Finanţelor Publice o Notă justificativă precum şi Dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor;
42
(2)- Direcţia Generală a Trezoreriei, după analiza şi verificarea cererii, aprobă deschiderea creditelor , după care transmite exemplarul 1 Trezoreriei Centrale; (3)- Exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se confirmă deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv; (4)- După verificarea documentaţiei, Direcţia Generală a Trezoreriei înregistrează în contabilitatea proprie, în conturile corespunzătoare din afara bilanţului, creditele repartizate de către ordonatorii principali de credite; (5)- Direcţia Generală a Trezoreriei expediază la Direcţia de Trezorerie Judeţeană exemplarul numărul 2 din Dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor , prin care se comunică repartizarea creditelor bugetare pe seama instituţiilor din subordinea ministerelor; (6)- Direcţia de Trezorerie Judeţeană grupează dispoziţiile bugetare pe localităţile în care îşi au sediul instituţiile respective; întocmesc un borderou în dublu exemplar pentru dispoziţiile bugetare aferente fiecărei localităţi din judeţ; pentru instituţiile publice care au conturi deschise la Direcţia de Trezorerie Judeţeană se reţin dispoziţiile bugetare; (7)- Direcţia de Trezorerie Judeţeană expediază trezoreriilor municipale, orăşeneşti şi percepţiilor-trezorerii, dispoziţiile bugetare, împreună cu borderoul pentru instituţiile care au deschise la acestea conturi; (8)- Trezoreriile municipale, orăşeneşti şi percepţiile- trezorerii verifică dacă datele din dispoziţiile bugetare corespund cu datele din borderou, borderoul se păstrează împreună cu exemplarul numărul 1; (9)- Exemplarul numărul 2 se restituie Direcţiei de Trezorerie Judeţeană, pentru confirmarea primirii dispoziţiilor bugetare; (10)- Ordonatorii principali de credite întocmesc lunar Dări de seamă contabile asupra execuţiei bugetare, pe care le depun la Direcţia Generală a Finanţelor Publice; (11)- Direcţia Generală a Finanţelor Publice întocmeşte apoi Dări de seamă centralizate pe care le depune la Ministerul Finanţelor Publice.
3.2.2. Modalitatea tehnica de finantare orasului Targu Frumos Tehnica de finanţare din bugetul local este cea de alocare de fonduri sau mijloace băneşti. În cazul bugetului local angajarea de plăţi se face numai in limita disponibilităţilor existente în cont. Practic, atât pentru bugetul local cât şi pentru consumatorii de fonduri bugetare din bugetul local sunt deschise conturi de disponibil în care se fac încasări şi din care sunt angajate plăţi în limita încasărilor existente. 43
În cazul bugetului local finanţarea este iniţiată de către primar, care în calitatea de ordonator principal de credite se adresează cu o solicitare de fonduri către organul financiar local, prin care se solicită banii necesari desfăşurării de acţiuni cu referire la activitatea proprie a consiliului local, dar şi a ordonatorilor bugetari finanţaţi din bugetul local. În finanţare este implicată şi Trezoreria Finanţelor Publice, întrucât aici sunt deschise conturi in legătură cu execuţia de casă a bugetului local finanţator atât pentru unitatea administrativ teritorială, cât şi pentru ordonatorii terţiari de credite . Potrivit cu solicitarea ordonatorului principal de credite, compartimentul de specializare in gestiunea bugetului local dispune printr-un document specific (dispoziţie bugetară) ca o anumită sumă de bani să treacă din contul bugetului local în contul OPCB. Acesta este informat de alimentarea contului său şi poate angaja finanţarea. În acelaşi timp prin dispoziţie bugetară de repartizare ordonatorul principal dispune către Trezorerie ca din contul său anumite sume să teacă in conturile ordonatorilor subordonaţi. După alimentara conturilor acestora ordonatorii subordonaţi sunt informaţi de către Trezorerie , pentru a declanşa finanţarea proprie . Acest proces de finanţare presupune anumite etape în desfăşurarea să: •
Manifestarea iniţiativei ordonatorului principal de credite ;
•
Întocmirea solicitării de fonduri pentru activitatea proprie, solicitare adresată câtre
organul financiar ; •
Analiza solicitării de fonduri prin compararea bugetului local aprobat cu bugetul de
venituri şi cheltuieli aprobat al ordonatorului principal de credite , în strânsă legătură cu subdiviziunile corespondente cu luarea in considerare a disponibilităţilor existente în bugetul local şi a priorităţilor de finanţat din acesta; •
Întocmirea dispoziţiei bugetare (ordin de plată) către Trezoreria Finanţelor Publice cu
referire la suma dispusă pentru alimentare din contul bugetului local in contul ordonatorului bugetar de credite ; •
Virarea sumei dispusă de OPC din contul bugetului local în contul OPC;
•
Informarea OPC de alimentarea contului său de la Trezoreria Finanţelor Publice;
•
Dispoziţia dată de OPC către Trezorerie unde are deschis contul pentru a se alimenta
contul de disponibil al ordonatorilor subordonaţi; •
Virarea sumelor din contul OPC către ordonatorilor subordonaţi;
•
Alimentarea conturilor de disponibil ale ordonatorilor terţiari de credite (OTC);
•
Informarea (OTC) privind alimentarea conturilor lor de disponibil de la Trezorerie;
44
Finanţarea instituţiei publice e consemnată la acest nivel în evidenţa bugetară odată cu comunicarea cererii de deschidere de credite bugetare a limitei valorice globale şi structurale până la care se pot consuma mijloace băneşti. În evidenţa instituţiei, creditele bugetare aprobate figurează în debitul unui cont în afara bilanţului cu aceeaşi denumire. Fluxul informatonal privind finantarea primăriei din bugetul propriu este urrmatorul: (1)- Ordonatorii de credite bugetare inferiori întocmesc solicitări de fonduri, pe care le prezintă ordonatorului principal de credite, care este primarul; (2)- Primarul, la rândul sau, întocmeşte solicitări de credite, atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru instituţiile publice din subordine, şi le prezintă spre analiză şi aprobare Consiliului local; (3)- Consiliul local analizează solicitările de fonduri, le aprobă, după caz; (4)- Ordonatorul principal de credite determină volumul creditelor bugetare în limita cărora urmează să se efectueze plăţi prin trezorerie, atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru instituţiile publice din subordine; întocmeşte o Comunicare de deschidere a creditelor ., pentru creditele deschise pe baza fondurilor provenite de la bugetul local, în două exemplare, la nivelul fiecărui capitol de cheltuieli aprobat în bugetul local şi se prezintă Trezoreriei până în ziua de 20 din fiecare lună, pentru creditele aferente lunii viitoare; (5)- Ordonatorul principal de credite repartizează creditele bugetare instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători îndeplinesc atributele ordonatorilor terţiari de credite prin Dispoziţia bugetară de repartizare a creditelor trimisă Trezoreriei; (6)- Trezoreria verifică dacă aceste credite au acoperirea din veniturile proprii şi subvenţiile ce urmează a fi alocate de la bugetul de stat în completarea veniturilor proprii pentru luna respectivă. După analiza şi verificare, aceste credite se înregistrează în contul din afara bilanţuluiConsiliul 02 „Credite deschise şi repartizate seama ordonatorilor finanţaţi din local Ordonatori pe terţiari de credite (3)
bugetele locale” din creditele bugetare deschise; (7)- Din contul de disponibilităţi al bugetului local, se deschid credite bugetare (2)
(1)
ordonatorului principal de credite;
Primar (8)- Din contul ordonatorului principal de credite se repartizează apoi sume în -ordonator de credite. conturile ordonatorilor secundari sauprincipal terţiari de credite-
(5)
(4)
Finanţarea instituţiilor publice de la local bugetul local Cont buget T R E Z O(6) Cont OPC R E R
(7) (8)
45
La nivelul primariei Targu Frumos, legat de prelevarile de la bugetul de stat, trimestrial, la Biroul buget-contabilitate se primeste o adresa de la Directia Generala a Trezoreriei judetului Iasi in care se gasesc inscrise sumele ce vor fi primite de municipiu de la bugetul de stat, reprezentand cote si sume defalcate. Pe baza acestei adrese, a legii bugetului si a documentelor contabile, in Consiliul judetean, respectiv local, se pune in discutie proiectul de buget, ulterior aprobandu-se. Dupa stabilirea sumelor pentru fiecare categorie a clasificatiei economice, pe baza dipozitiei bugetare si a ordinelor de plata, sunt finantate institutiile publice din subordine. Astfel, prin dispozitie bugetara, la nivelul orasului sunt alimentate conturile institutiilor de invatamant si ale unitatilor sanitare, respectiv cresa. In cazul celorlaltor institutii publice, respectiv biblioteca, religie, cultura, sport etc., contabilitatea institutiilor este tinuta la nivelul primariei, doarece aici are loc un proces de autofinantare, sumele necesare fiind virate prin intermediul ordinelor de plata. 3.3.Cheltuielile primariei Targu Frumos Instituţia publică primaria Targu Frumos alocă fondurile care ajung în contul bugetului local , atât pentru cheltuielile pe care primăria le face pentru a asigura desfăşurarea în bune condiţii a atribuţiilor pe care aceasta le are, cât şi pentru finanţarea unor acţiuni şi activităţi de interes local . Spre a fi mai concreti, să prezentam evolutia cheltuielilor salariale la nivelul primariei precum si fluxul documentelor prin care se realizeaza plata salariilor. Astfel cheltuielile
46
salariale au avut o evolutie ascendenta dupa cum se poate observa, cresterile fiind, aproximativ, constante intre anii analizati dar si in comparatie cu previziunile pe anul 2005: Anul 2002 Cheltuieli de personal 79.654.32 0
2003 90.451.00
2004 105.707.11
0
1
2005 123.900.000
Din bugetele locale se finanţează, totodata, acţiuni social-culturale, sportive , de tineret, inclusiv ale cultelor , acţiuni de interes local in beneficiul colectivităţii, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a administraţiei publice locale, cheltuieli cu destinaţie specială, precum şi alte cheltuieli. Principalele direcţii pe care sunt alocate fondurile primăriei sunt: Învăţământ
pentru - cheltuieli materiale -cheltuieli de capital
Unităţi sanitare -Creşă
pentru -cheltuieli materiale -cheltuieli de personal
Unităţi de asistenţă socială -Cămin spital -Cantină ajutor -Ajutoare sociale
pentru -cheltuieli de personal -cheltuieli de capital -cheltuieli materiale
Bibliotecă, religie, cultură, sport
pentru -cheltuieli materiale - cheltuieli de capital -cheltuieli de personal
Iluminat, seră , salubritate
pentru -cheltuieli materiale - cheltuieli de capital -cheltuieli de personal
Străzi, transporturi, comunicaţii
pentru -cheltuieli materiale - cheltuieli de capital
Instituţiile publice subordonate primăriei pot face plăţi de casă numai în limita creditelor deschise de către Consiliul Local, In limita bugetului aprobat anual şi pe trimestre, pentru fiecare subdiviziune a clasificaţiei economice . 47
Cheltuielile primăriei Targu Frumos prevăzute în buget se prezintă în anii analizati comparativ cu previziunile astfel: Denumire indicatori
Realizat
Realizat
Cheltuieli personal
2002 79.654.320
2003 91.451.000
Cheltuieli materiale Cheltuieli de capital Subvenţii Rambursari de credite Total cheltuieli
Realizat
64.023.451 59.003.985 22.217.504 64.577.741 2.500.000 3.000.000 0 0 168.395.275 258.032.726
Propuneri
2004 65.707.111
2005 123.900.00
21.710.846 9.052.932 500.000 0 95.970.789
0 41.045.000 61.055.740 22.150.000 0 253.150.74 0
-mii leiEvolutia cheltuielilor orasului Targu Frumos 300000000 250000000 Rambursari de credite
200000000
Subventii
150000000
Cheltuieli de capital Cheltuieli materiale
100000000
Cheltuieli personal
50000000 0 2002
2003
2004
2005
Cheltuielile instituţiei pot fi urmărite în raport cu trei repere:
a. Credite bugetare aprobate ( contul 940) Creditele bugetare reprezintă sumele aprobate in bugetele locale, în bugetele instituţiilor publice de interes local , reprezentând limita maximă până la care se pot angaja cheltuieli. Folosirea creditelor bugetare pentru altă destinaţie decât cea aprobată este interzisă prin lege. Creditele bugetare au ca sursă veniturile bugetare, ele sunt nerambursabile, nepurtătoare de dobânzi, şi sunt utilizate în interesul general al statului sau al colectivităţii locale. Alocarea fondurilor din bugetul de stat şi din bugetul local se face în limita creditelor bugetare , potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. Creditele acordate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi alocate pentru finanţarea cheltuielilor unui alt exerciţiu bugetar. În acelaşi mod nici cheltuielile bugetare 48
aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor unui alt ordonator; de asemenea , nici cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi finanţate pentru finanţarea cheltuielilor unui alt capitol. Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept . Acoperirea nevoilor suplimentare de finanţare survenită pe parcursul unui an bugetar pot fi soluţionate astfel: a. prin virări de credite bugetare, ce presupun trecerea unor sume de bani de la o
subdiviziune la alta a clasificaţiei bugetare potrivit cu anumite competenţe. Această operaţiune constă în diminuarea creditelor bugetare la subdiviziunile la care s-au înregistrat disponibilităţi şi suplimentarea corespunzătoare a altor subdiviziuni unde există cerinţa de acoperire a unor cheltuieli. În mod excepţional creditele bugetare aprobate pot fi modificate între capitole , pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite, începând cu trimestrul al III-lea şi se aprobă de către Ministerul Finanţelor. Virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare sunt de competenţa fiecărui ordonator principal de credite bugetare ,pentru bugetul propriu şi pentru bugetul unităţilor subordonate şi se pot efectua înainte de efectuarea cheltuielilor, începând cu trimestrul al III-lea al anului financiar. Alocaţiile pentru cheltuieli de personal aprobate nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare. Virările de credite bugetare de la un articol la altul se pot efectua: a. în cadrul cheltuielilor de personal la nivel de capitol între articolele 10 ”Cheltuieli cu salariile ”,12 ”Cheltuieli cu pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj”, 11 ”Contribuţii pentru asigurările sociale de stat” şi 13 ”Detaşări , deplasări, transferări” fără a modifica totalul cheltuielilor de personal. b. de la un articol la altul în cadrul fiecărui capitol între celelalte articole bugetare, cu excepţia cheltuielilor de personal şi de capital , cu aprobarea ordonatorului principal de credite , atât pentru bugetul propriu cât şi pentru bugetele ordonatorilor de credite secundari şi terţiari privind instituţiile ierarhic subordonate. Trebuie clarificată deosebirea existentă între virările de credite şi modificările de alocaţii bugetare : - prin virarea creditelor bugetare de la un articol la altul în cadrul aceluiaşi capitol sau de la un alineat la altul , în cadrul aceluiaşi articol bugetar se realizează o diminuare absolută a creditelor bugetare la articolul sau alineatul de unde se ia şi o majorare corespunzătoare la articolul care primeşte anual şi în trimestrele III şi IV. Aceasta înseamnă o renunţare pentru
49
efectuarea unor cheltuieli şi concomitent angajarea altor cheltuieli neprevăzute iniţial în buget. -spre deosebire de virările de credite , prin modificarea de alocaţii bugetare, creditele anuale aprobate nu se modifică, ci doar se schimbă repartizarea pe trimestre în sensul că la un articol sau mai multe se duc credite din trimestrul IV în II sau III , respectiv din trimestrul III în II , în timp ce la alte articole din acelaşi capitol se face operaţiunea invers. b. prin fondul de rezervă bugetară , fond prevăzut la partea de cheltuieli a bugetelor
locale ce reprezintă 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se poate utiliza pentru finanţarea acţiunilor intervenite în cursul anului, precum şi pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale. Fondul de rezervă bugetară poate fi majorat, în cursul anului cu până la 50% din cuantumul iniţial al acestuia aprobat prin buget, din disponibilităţile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârşitul anului, cu excepţia disponibilităţilor provenite de la cheltuieli de personal şi de capital. b. Plăţile nete de casă (contul 700): Plăţile de casă cuprind sumele pe care unităţile trezoreriei le eliberează în numerar sau le virează în contul altor unităţi pe baza documentelor specifice (cec, ordin de plată, etc ) Primăria poate efectua plăţi de casă după deschiderea sau repartizarea prealabilă a creditelor bugetare, iar instituţiile publice finanţate din bugetul local pot efectua plăti după primirea sumelor în conturile respective. Pot apare însă situaţii când ordonatorii de credite recuperează unele sume din plăţile executate anterior din diferite motive(plată greşită, calcule eronate, reevaluări stocuri, etc ). Aceste sume se întorc în contul instituţiei, contribuind la diminuarea corespunzătoare a volumului plăţilor de casă reîntregind astfel creditele bugetare. Această operaţiune poartă denumirea de reconstituire a creditelor bugetare. Diferenţa dintre plăţile de casă şi aceste reconstituiri poartă denumirea de plăti nete de casă . c. Cheltuielile bugetare efective (contul 410): În afară de plăţile nete de casă efectuate prin trezorerie , primăria înregistrează în evidenţa ei şi cheltuieli efective. În această categorie se încadrează cheltuieli reprezentând: •
Consumuri de materiale ;
•
Combustibili;
•
Plăţi pentru servicii prestate şi lucrări executate ;
•
Retribuţia personalului, etc;
50
Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale sau din convenţii , primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor bugetare, precum şi a altor obligaţii. Efectuarea cheltuielilor publice locale presupune execuţia bugetului fundamentat în faza previzională anterioară. Execuţia bugetului presupune un complex de operaţiuni care se referă la încasarea, păstrarea şi eliberarea de resurse financiare, pentru efectuarea cheltuielilor publice locale. Ordonatorul de credite principal- primarul- poate dispune plati din creditele bugetare repartizate astfel: -in conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de venituri si cheltuieli; -in conturile institutiilor din subordine pentru cheltuielile aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli. Platile din creditele bugetare deschise se efectueaza din initiativa ordonatorilor de credite care poarta raspunderea asupra utilizarii mijloacelor bugetare. Platile pot fi dispuse: -in numerar, prin casieria institutiilor; -prin decontare din cont in favoarea agentilor economici care au livrat marfuri, materiale etc. In vederea efectuarii platilor prin trezorerie se folosesc urmatoarele: -cecul pentru eliberarea numerarului; -ordinul de plata, prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plati din conturile sale in favoarea agentilor economici, altor bugete etc; -factura de dipozitie de incasare intocmita de furnizori pentru o institutie publica. Institutiile publice pot beneficia de garantia trezoreriei, in favoarea unitatilor furnizoare, care dispune de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor. Platile se dispun pe destinatiile si in limita creditelor bugetare decshise si repartizate, prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli pe subdiviziunle clasificatiei bugetare. Documentele de plati prin trezorerie se intocmesc si se inrgistreaza in conturile deschise ale institutiei publice, pe capitole decheltuieli cu desfasurarea pe categorii de cheltuieli aprobate. La documentele de plati, ordonatorii de credite au obligatia de a prezenta si documentele cu privire la necesitatea si oportunitatea cheltuielilor propuse. Organele de trezorerie executa controlul financiar preventiv asupra efectuarii platilor de catre ordonatorii de credite pe baza documentelor prezentate, urmarind:
51
