Fabricarea bijuteriilor Opis Metale preţioase....................................... preţioase.................................................................... .....................................................3 ........................3
Procesele naturale de formare a metalelori Titlul unui metal preţios Marcarea Aurul...................... Aurul...................................... ................................. ................................. ................................. ................................. ................................. ...........................4 ..........4 Mineralogie Prelucrarea în trecut a minereurilor aurifere în România Extracţie modernă prin metode tradiţionale în România Tehnica obţinerii aurului Producţia Informaţie utilă Argintul................. Argintul................................. ................................. ................................. ................................. ................................. ................................. ...........................8 ..........8 Descoperire Date chimice Întrebuinţiări Producţia Platina.................. Platina................................... ................................. ................................. ................................. ................................. ................................. ..........................10 ..........10 Etimologie Caracteristici Piatră preţioasă................. preţioasă.................................. ................................. ................................. ................................. ................................. .............................1 ............111 Istoric Cultură de diamante................ diamante................................ ................................. ................................. ................................. ................................. ......................12 ......12 Nestemate faimoase Perlele Tăiere şi şlefuire Duritate maximă Minerale Clasificare BijuteriileBijuteriile- Scurt istoric.................... istoric..................................... ................................. ................................. ................................. .............................14 .............14
Cultura atelierului de bijuterii............................................... bijuterii...................................................................15 ....................15
STADIUL STADIUL ACTUAL AL FABRICAŢIEI FABRICAŢIEI BIJUTERIILOR............ BIJUTERIILOR.. .................... ................... ................... ..........16 16 IMPLEMENTAREA NOILOR TEHNOLOGII …......................................................16 NOŢIUNI GENERALE DE TURNARE …..................................................................17 Pregătirea modelului. Pregatirea matriţei. Executarea modelelor de ceara.. Realizarea ciorchinelui. Realizarea formei de ipsos. 1
CONCLUZII CONCLUZII …................................. …................................................. ................................. ................................. ................................. .............................20 ............20 PREGATIREA PREGATIREA FORMELOR PENTRU PROCESULUI DE TURNARE................21 TURNARE.............. ..21 PREGATIREA PREGATIREA şi REALIZAREA PROCESULUI PROCESULUI DE TURNARE ÎN Î N VID.............22 VID......... ....22 PROCEDEIE DE FINISAREA şi LUSTRUIRE A OBIECTELOR TURNATE......23 TURNATE......23 CONCLUZII..... CONCLUZII...................... ................................. ................................. ................................. ................................. ................................. ............................25 ............25 Scule de mână, pentru pereparare bijuterii. Motive pentru a investi în metale preţioase......................... preţioase......................................... ................................. .........................26 ........26
Cadru legistlativ LEGE nr. nr. 261.................................................. 261............................................................27 ..........27 Studiu de caz – Athena®.................................................. Athena®............................................................................35 ..........................35 Bibliografie........................................... Bibliografie........................................................................ .......................................................37 ..........................37
2
CONCLUZII CONCLUZII …................................. …................................................. ................................. ................................. ................................. .............................20 ............20 PREGATIREA PREGATIREA FORMELOR PENTRU PROCESULUI DE TURNARE................21 TURNARE.............. ..21 PREGATIREA PREGATIREA şi REALIZAREA PROCESULUI PROCESULUI DE TURNARE ÎN Î N VID.............22 VID......... ....22 PROCEDEIE DE FINISAREA şi LUSTRUIRE A OBIECTELOR TURNATE......23 TURNATE......23 CONCLUZII..... CONCLUZII...................... ................................. ................................. ................................. ................................. ................................. ............................25 ............25 Scule de mână, pentru pereparare bijuterii. Motive pentru a investi în metale preţioase......................... preţioase......................................... ................................. .........................26 ........26
Cadru legistlativ LEGE nr. nr. 261.................................................. 261............................................................27 ..........27 Studiu de caz – Athena®.................................................. Athena®............................................................................35 ..........................35 Bibliografie........................................... Bibliografie........................................................................ .......................................................37 ..........................37
2
Fabricarea bijuteriilor Metale preţioase Procesele naturale de formare a metalelor Tip de zăcământ
Metale obţinute
Proces
Zăcămint Zăcămintee primare primare în zone de activitate Metalele se separă de alte roci şi se adună odată Uraniu şi vulcani vulcanică că şi erupti eruptivă vă de cu răcirea magmei. platină platină formare a rocilor Zăcămint Zăcămintee primare primare în zone de activitate Meta Metale lele le dizo dizolv lvat atee în apă apă şi vapo vapori ri foar foarte te Aur, arg argint int, vulcani vulcanică că şi erupti eruptivă vă de fierbinţi percolează prin rocile înconjurătoare mercur, cupru formare a rocilor Pepitele eliberate din zăcămintele primare prin eroziune sunt spălate de râuri şi depuse în locuri Au Aurr, uran uraniu iu,, Zăcăminte aluvionare se unde apa curge mai încet. Au provocat multe cositor, gasesc în râuri „goane după aur”, cum a fost cea din California, platină. platină. din 1848-1849 Zăcăm ăcămiinte ocea oceannice Minerale dizolvate din crustă se colectează pe Cupru pru, fie fier, răsuflatori hidrotermale fundul mării zinc Manga Mangan, n, fier fier, Pe fund fundul ul mării mării se form formeaz eazăă aglo aglomer meraţi aţiii de noduli cupru, cupru, nichel, nichel, sedimente bogate în minerale cobalt Aurul,, argint Aurul argintul ul şi platin platinaa se găsesc găsesc în stare stare pură pură iar frumus frumuseţie eţiea, a, raritat raritatea ea şi stabilitatea lor chimică le fac foarte valoroase. Aurul nu îşi schimbă culoarea şi nu se corodează. Este cel mai ductil metal; el se poate lamina în foiţie de 0.1 microni. Din 1 g de aur se poate obţine o sârmă de 2 km[1]. E un bun conductor conductor electric. electric. În prezent prezent aurul se foloseşte foloseşte ca etalon internaţiona internaţionall de valoare, valoare, monetărie, monetărie, pentru pentru confecţiona confecţionarea rea bijuteriilo bijuteriilorr şi a obiectelor obiectelor religioase, religioase, la plombe plombe dentare, dentare, ecrane pentru radiaţii electromagnetie şi circuite electronice. Argintul, cel mai răspândit metal preţios, are multe proprietăţi similare cu ale aurului, dar este mai uşor şi se oxidează mai repede. Platina are un punct foarte înalt de topire şi nu se oxidează.
Titlul unui metal preţios Titlul unui metal preţios indică continutul de metal preţios fin al unui aliaj, exprimat în miimi. Titlul se mai poate exprima în carate. Pentru metale, 1 carat înseamnă a 1/24-a parte. Aurul Aurul pur are 24 de carate; aur de 18 carate înseamnă 18 părţi aur şi şase părţi alte elemente, folosite de obicei pentru mărirea durităţii aliajului. 3
Marcarea Marcarea aurului, argintului şi platinei este cea mai veche formă de protecţie a consumatorului. Marcarea metalelor preţioase şi a aliajelor acestora este operaţiunea de atestare a conţinutului de metal preţios fin prin aplicarea marcii de titlu, a mărcii de garanţie proprie a producatorului intern, a importatorului şi/sau a vanzatorului cu amănuntul ori, după caz, a marcii de certificare. Marca de garanţie proprie - semn individual înregistrat la Autoritatea Natională pentru Protecţia Consumatorilor, care se aplică pe bijuteriile şi obiectele din metale preţioase sau din aliajele acestora de către producătorul intern, importatorul sau vânzătorul cu amanuntul. Marca titlului - semnul convenţional, diferit în funcţie de titlul metalului preţios, care se aplică pe bijuteriile şi obiectele din metale preţioase şi aliajele acestora. Marca de certificare - semn convenţional care se aplică pe bijuterii şi pe obiectele din metale preţioase sau aliaje ale acestora de către Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, în cazul în care producătorul intern, importatorul şi/sau vânzătorul nu sunt autorizaţi sau nu doresc să îşi aplice marca de garanţie proprie, la cererea acestora. Marca oficială garantează că piesa a fost testată şi de altcineva decât de producător şi se conformează standardelor de puritate. •
•
•
Aurul Aurul este elementul cunoscut din cele mai vechi timpuri. Fiind răspândit în stare nativă în natură, el se putea obţine uşor în cantităţi mici. Se crede că aurul a fost descoperit înaintea cuprului. Cules sub forma unor bucăţi strălucitoare din nisipurile râurilor şi din depunerile aluvionare, aurul a fost dintotdeauna un metal de ornament, apreciat pentru luciul său galben, dar mai ales pentru stabilitatea sa faţă de agenţii corozivi. Uşor de prelucrat, prin ciocănire, el lua forma diverselor obiecte de podoabă sau de cult cunoscute în antichitate. Aurul pur (care este întotdeauna galben) este prea moale pentru folosirea sa ca bijuterie. Metalele care se folosesc în amestec cu aurul, pentru a-l întări, pot modifica culoarea acestuia, rezultând astfel un aur de diferite nuanţie de galben, alb şi roşu. Acest amestec determină numărul de carate al aurului. Este unul din cele mai dense metale. Proprietăţi generale Nume, Simbol, Număr atomic Serie chimică Grupă, Perioada, Bloc Aspect
Aur, Au, 79 Metal tranziţional 1, 6, d galben auriu 4
Masă atomică Configuraţie electronică
196,966569 uam [Xe] 4f 14 5d10 6s1 2, 8, 18, 32, 18, 1
e- pe nivel de energie Proprietăţi fizice Stare de agregare Densitate Punct de topire Punct de fierbere Energie de combinare Energie de vaporizare Capacitate calorică Prima energie de ionizare A 2-a energie de ionizare Proprietăţi atomice
Solid 19,3 g/cm³ 1337,33 K 3129 K 12,55 KJ/mol 324 KJ/mol 25418 J/(mol*K) 890 KJ/mol 1980 KJ/mol Cubică cu feţie centrate 3, 1 (oxid amfoter) 2,54 135 pm 144 pm 166 pm
Structură cristalină Număr de oxidare Electronegativitate Rază atomică Rază covalentă Rază van der Waals
Diverse Rezistivitate electrică Conductibilitate termică Viteza sunetului Modul de elasticitate Young Coeficient Poisson Duritate Mohs Duritate Brinell Duritate Vickers Mineralogie
22,14 nOhm*m 318 W/(m*K) 2030 m/s 78 GPa 0,44 2,5 2450 MPa 216 MP
5
Minereurile de aur pur, în afară de aurul nativ, sunt foarte rare. Aurul se găseşte majoritar în doar câteva minerale rare şi într-o proporţie mai mică în alte câteva. Uneori acesta e întâlnit şi sub forma de aliaj cu alte metale, în special argint. Puţinele minerale care acceptă în formula lor existenţia aurului fac parte dintr-o subclasă a sulfurilor şi sunt numite telururi. Foarte rar se găsesc telururi care să nu conţină aur. Aceasta se explică prin faptul că telurul este singurul element de care aurul se ataşează foarte uşor. Printre telurile cele mai bogate în aur, şi aşa puţine, se numără: nagyagit, calaverit, silvanit şi krennerit. De regulă acestea se prezintă sub formă de minereuri de aur. Uneori se găsesc şi în asociaţie cu aurul nativ. Tot în grupa sulfurilor există şi o sumă de minerale numite ‘Aurul Prostului‘, (cel mai cunoscut fiind pirita), care şi-au căpătat această denumire de la asemănarea cu aurului în culoare şi strălucire. Ce diferenţiază totuşi aurul de aceste minerale este tocmai ductibilitatea acestuia, maleabilitatea şi densitatea. Minerale asociate: cuarţi, nagyagit (săcărâmbit), calaverit, silvanit, krennerit, pirita şi alte sulfuri. Indicatori de calitate: culoare, densitate, duritate, maleabilitate, ductibilitate.
Prelucrarea în trecut a minereurilor aurifere în România Omul preistoric a folosit foiţiele şi firicelele de aur la confecţionarea unor rudimentare podoabe (brăţiări, idoli etc) pe care le modela după placul lui, supunându-le la bătaia cu ciocanul. Minereul bogat în aur, aşa cum provenea din vână era mărunţit cu multă răbdare în pive (râşniţie, mojare) , realizate la început din piatră, apoi din fier. Tulbureala produsă din măciniş era trecută la şaitroc pentru selecţionarea firişoarelor de aur (aurul, mai greu, rămânea la fund). Prelucrarea în şteampuri primitive era cunoscută din timpuri vechi. O roată de moară obişnuită mişca câteva baterii de lemn, alcătuite fiecare din câte trei pisăloage. Minereul fărămiţiat manual (“părăclit”) cu ciocanul era aşezat în blocuri de fag întărite cu cremene , puse în dreptul fiecărui pisălog, prevăzut la capătul de jos cu saboţi de cremene sau de fier. şuvoiul de apă, ce era indeobşte abătut dintr-un pârâu apropiat, mişca roata, iar fusul acesteia, cu ajutorul unor zimţi, ridica şi lăsa în voie pisăloagele să cadă în blocul de fag cu minereu. Măcinatul şi spălatul minereului erau ajutate de o şuviţiă de apă, care trecea necontenit prin piua de lemn. Cam jumătate din aur rămânea în pive, iar restul era purtat de firul de apă, sub forma unei tulbureli, printr-o sită şi apoi depusă într-un mic bazin numit “melegar”. Ceea ce nu trecea prin sită se numea “ţiaglă”, ce se lua şi se spăla pe un “vălău” “Hapul” rămânea pe “vălău”, iar resturile (“roamele”) într-un alt bazin, aflat la capătul “vălăului”. “Hapul” se strângea apoi şi se alegea din el, în şaitroc, aurul liber. Tulbureala scursă în “melegar” se prelucra prin spălare, fie pe “vălău”, fie pe un plan înclinat acoperit cu o ţiesătură din lână scămoşată care avea menirea de a prinde fluturaşii şi granulele de aur . Tulbureala se putea spăla şi cu ajutorul “hurcei”, ce era o ladă simplă de lemn, acoperită cu un ciur. Măcinişul, udat fără întrerupere şi mişcat prin greblare, lăsa să treacă prin ochii ciurului materialul fin purtător de aur. Aici, scândura de brad sau firele de lână ţiesută, barau şi opreau fluturaşii de aur. Aurul se topea apoi intr-un mojar, până se obţinea o “galcă” de aur. 6
Extracţie modernă prin metode tradiţionale în România Ioan Cătălina (n. 1935) este singurul căutator de aur autorizat din Romania, născut în satul Stănija, comuna Buceş, Judeţiul Hunedoara. Zona din care provine Cătălina este una bogată în resurse aurifere, dovadă stând numeroasele mine din zonă. În anii '50, în aceasta comună în jur de jumătate dintre familii deţineau o astfel de amenajare. La fel şi familia sa. Odată cu nationalizarea, exploatarea aurului de către săteni a fost interzisă, iar extracţia aurului a fost continuată de săteni clandestin, în mare secret. În aceea perioadă Securitatea a suspectat tot timpul multe familii că ascund cantităţi ilegale de aur, din cauza relelor tratamente şi abuzuri mulţi fugind în Muntii Apuseni, de teama altor persecuţii. Pe vremea comunismului, Ioan Cătălina a lucrat mulţi ani ca tehnician în uzine de preparare a aurului. În anul 1999 s-a decis să muncească pentru el. După ani întregi de drumuri pe la autorităţi, în urma cererii şi luându-se în considerare experienţia sa, în 2005 săteanul a primit autorizaţia de extracţie şi prelucrare de minereuri neferoase şi rare. A devenit astfel primul căutător de aur cu autorizaţie din România. Batrânul spune că această activitate e mai mult o pasiune moştenită din tată în fiu decât o muncă. El a concesionat toate râurile din împrejurimi pentru a-şi putea desfăşura activitatea. El extrage minereul aurifer, îmbinând tehnologia veche, din bătrâni, cu tehnologii industriale la scară redusă. Romania are un zăcâmânt de aur unic în lume, format din cel puţin 8 zăcăminte de talie mare, evaluat la 54 de miliarde de dolari. România a pierdut dreptul de a ştanţia lingouri de aur în 2002. Oficialii români au spus că minele de aur sunt nerentabile şi le-au închis în perioada 2004-2006. România ar putea deveni între principalele producătoare de aur din Europa, după Finlanda şi Suedia.Săcărâmb era o zonă unde se exploata aur de multă vreme. Exploatarea de aur a încetat în 2006, în pofida faptului că un studiu efectuat în 2008 arata că la Certej există un zăcământ de 63,5 tone de aur şi 375 tone de argint. Valoarea aurului era estimată la 1,3-1,9 miliarde de dolari. Tehnica obţinerii aurului Tehnica a învăţiat-o de la bunicul său, dar a putut să o pună în practică abia după căderea comunismului. Minereul aurifer adus de aluviuni sau bucaţile de rocă desprinse din maluri sunt spălate, la faţia locului, în saitroc. După câteva repetări ale operaţiei de spălare, pe fundul saitrocului, în bucăţile de minereu, strălucesc câteva firicele de aur. Faza a doua se petrece la mica fabrică a meşterului. Aici, bucăţile de rocă sunt supuse unei măcinari preliminare pe un concentrator, care are drept scop separarea minereului de steril. Urmează apoi măcinarea minereului într-o moară cu bile de unde rezultă un concentrat în formă de pulbere. Moara stănijanului are o capacitate de măcinare de 40 de kilograme de minereu pe oră. În moară, alături de minereu, este adaugată cărămidă, var, sodă calcinată şi mercur. Concentratul obţinut este amestecat cu apă şi lăsat să se matureze timp de o oră. În final, separarea aurului din concentratul obţinut se face prin amalgamare cu mercur într-un amalgamator tip coloană. Randamentul acestuia este de peste 90%, ceea ce înseamna că, practic, aproape tot aurul existent în concentrator este recuperat. Particulele fine de aur sunt atrase de mercur, după care, prin sifonare, sunt separate de acesta. Producţia 7
La nivel global, în anul 1900 producţia mondială se ridica la 386 de tone, cantitatea extrasă în anul 2000 ajungând la 2.590 de tone În anul 2001 au fost produse 2.600 de tone de aur. De atunci, cantitatea de aur produsă anual a înregistrat o scădere treptată, în 2009 fiind produse 2.450 de tone. Producţia mondială de aur se află într-o fază terminală în ciuda preţiului record şi a eforturilor pe care companiile miniere le depun pentru a găsi zăcăminte noi în zone îndepărtate Dacă în 1950 se obţineau 12 grame de aur pur dintr-o tonă de minereu, în prezent (noiembrie 2009) concentraţia este de numai 3 grame în Statele Unite, Canada şi Australia. În aprilie 2011, rezervele de aur erau estimate la aproximativ 167.000 de tone, adică de 60 de ori peste nivelul producţiei anuale la nivel mondial. Cererea de aur : Dacă în 1980 Europa şi SUA reprezentau încă 70% din cererea globala de aur, în anul 2012, aceasta abia ajunge la 20%.
Informaţie utilă Muzeul Aurului, unicul din Europa se găseşte în oraşul Brad, judeţiul Hunedoara. Muzeul înfăţişează un istoric al mineritului în România, prezentând totodată minerale provenite din zonă, din Maramureş şi de la Ocna de Fier, precum şi eşantioane de aur nativ găsite în Munţii Apuseni. Argintul Descoperire Primele mine de argint au aparut mai inainte de perioada 3000 i.Hr. Argintul a fost un metal cunoscut de toate civilizatiile antice, însă spre deosebire de aur, este foarte rar gasit în stare naturala, lucru care explica faptul ca daca ar fi mai abundent, tot nu ar putea fi folosit decat mai tarziu. Cu toate acestea, cand a aparut prima oara în Egipt, a fost mult mai valoros decat aurul Argintul a fost rafinat prin cupelatie, proces inventat de chaldeeni în jurul lui 2500 i.Hr şi descris în Biblie (Ezekiel 22: 17-22). Acest proces consta în incalzirea metalului topit intr-o cupa poroasa şi ingusta numita cupel, peste care se aplica un jet puternic de aer. Acesta oxida celelalte metale, precum plumb, cupru şi fier, lasand doar argintul (şi aurul daca era prezent) în stare globulara de metal topit Dezvoltarea Atenei şi a civilizatiei sale remarcabile a fost posibila datorita exploatarii minelor locale de argint de către localnici în zona Laurium, unde au operat din perioada 600-300 i.Hr, producand în jur de 30 de tone de metal pe an. Minereul era în principal galena, însă cu un conţinut de argint de cateva procente; acesta era usor de extras prin cupelatie. Minele ateniene au continuat sa fie operate şi de către Imperiul Roman, desi cea mai mare cantitate de argint roman provenea din Spania. în Evul Mediu, minele germanice au devenit cel mai important furnizor de argint în Europa şi civilizatiile antice ale Americii Centrale şi Sudice au exploatat argintul, însă schimbul cu acest metal s-a facut după cucerirea spaniola. Depozite importante s-au descoperit în anul 1535 la Charcas (Peru), Potosi (Bolivia) în anul 1545 şi la Zacatenas (Mexic) în 1548. Productia din aceste surse era în total de peste 500 de tone pe an în secolul al XIX-lea, argintul a fost descoperit în SUA în Nevada, iar în anul 1870 8
productia mondiala a ajuns la 3000 de tone pe an
Date chimice Argintul este un element chimic.în tabelul periodic are simbolul Ag şi numărul atomic 47. Este un metal tranziţional, având configuraţia electronică a kriptonului, al patrulea gaz rar (1s2, 2s2 2p6, 3s2 3p6, 4s2 3d10 4p6) la care se adaugă un electron s pe stratul al cincilea (5s1) şi substratul 4d complet (4d10).
Argint metalic de mare puritate obţinut prin metoda electrolitică, se poate observa structura cristalină dendritică Este un metal alb, strălucitor, şi, după cum îi spune şi numele, argintiu. În tăietură proaspătă, are o culoare uşor gălbuie. Face parte, împreună cu aurul, platina, paladiul, iridiul din categoria metalelor preţioase. Este moale, maleabil şi ductil, 9
fiind metalul cu cea mai mare conductibilitate electrică şi termică. Se oxidează cu uşurinţiă în aer, formând oxizi, şi, de asemenea, în prezenţia sulfului, cu care formează sulfuri.
Întrebuinţiări Fiind un bun conducător de electricitate, este folosit în electrotehnică şi electronică, fie ca atare, fie sub formă de depuneri galvanice. Deoarece este foarte ductil, se pot realiza prin tragere fire extrem de subţiri, iar prin turnare şi ambutisare, conectori şi pastile pentru contacte electrice. Desi se oxidează cu uşurinţiă, stratul de oxid nu este aderent, drept pentru care mulţi ani a fost principalul metal folosit în conectică. Cu toate acestea, odată cu progresul tehnologic din ultimii ani, conectica de înaltă calitate se realizează din aur sau argint aurit. Se mai întrebuinţiează la baterea monedelor, în giuvaergerie, precum şi în medicină. Deoarece eliberează spontan ioni negativi (care au acţiune germicida), multe decenii a fost întrebuinţiat la confecţionarea de instrumente medicale şi proteze. În stomatologie, din argint se realizează cu succes pivoţi endodontici. Nu poate fi folosit ca atare la confecţionarea de proteze dentare, ci numai în aliaje, împreună cu celelalte metale nobile... Producţia În anul 2009 producţia mondială de argint a fost estimată la 688 milioane de uncii, adică circa 21.400 tone. Preţiul argintului. În decembrie 2010 argintul a atins cel mai ridicat preţi înregistrat din 1980 încoace, fiind cotat la 30,7 de dolari uncia.Recordul absolut este de 49,5 dolari uncia şi a fost atins în ianuarie 1980. Platina Platina este un element chimic din grupa metalelor platinice, aflat în poziţia 78 în tabelul periodic al elementelor. Este considerată un metal preţios fiind folosită la confecţionarea bijuteriilor. Este un element ce face parte din grupa metalelor platinice împreună cu paladiu (unul din cele mai scumpe metale, fiind de aproximativ 1,5 ori mai scump decât aurul). Plutoniul este bineînţieles mult mai scump, dar nu poate fi cumpărat pe piaţia liberă.
Etimologie Platina era folosită în America precolumbiană, iar primele referinţie europene privitoare la acest metal au apărut în 1557, în scrierile umanistului Jules César Scaliger (1484-1558), care l-a descris ca fiind un metal misterios provenind din minele situate între Darién (Panama) şi Mexic. Spaniolii au denumit acest metal platina, adică: „argint mic”, când l-au descoperit în Columbia; în spaniolă plata: „argint”. Spaniolii îl considerau drept o impuritate a argintului şi îl treceau drept rebut. Caracteristici - metal maleabil şi ductil, bun conducător termic şi electric; 10
- nu este atacat de acidul azotic HNO3 la rece şi de acidul clorhidric HCl doar de apă - regală (o combinaţie de două părţi acid azotic şi o parte acid clorhidric) şi de acidul sulfuric H2SO4 la cald; Platina este ultimul metal preţios descoperit de către om dar nu şi cel din urmă folosit, tinand cont de faptul ca vechii egipteni şi indienii precolumbieni isi confectionau bijuterii din granule de platina imbinate cu aur. Englezii au socotit însă extragerea platinei o irosire de timp. Abia în secolul trecut au fost descoperite calitatile platinei, după ce s-a reusit topirea ei la 1770 de grade Celsius. Platina este cotata, în prezent, la fel cu aurul, dar avantajele ei sunt superioare, aceasta putând rezista mii de ani fără sa se degradeze sau uzeze. Din acest motiv, platina a inceput sa fie folosita pe scara larga în bijuterie, ajungand sa fie mult mai apreciata decat celelalte metale nobile.
Piatră preţioasă Pietrele preţioase sunt minerale care, din punct de vedere estetic, arată frumos sau decorativ, fiind folosite ca pietre în bijuterii. După calităţile estetice ele se împart în pietre preţioase (numite şi pietre nestemate) şi pietre semipreţioase. În afară de originea minerală (anorganică) mai pot fi şi de origine organică (fosile) ca de exemplu chihlimbarul, sau perlele şi coralii. ştiinţia care se ocupă cu studiul pietrelor preţioase se numeşte gemologie (
Istoric Este probabil ca pietrele să fi fost folosite ca bijuterii încă din epoca de piatră. În perioada antică pietrele preţioase erau folosite ca podoabă împreună cu aurul şi argintul sau cu alte materiale. Diamantul era deja pe atunci o piatră preţioasă foarte apreciată. Pe lângă diamant erau cunoscute şi folosite ca bijuterii smaraldul, rubinul, safirul, berilul şi chihlimbarul. Nestematele, care deja pe atunci aveau o valoare considerabilă, erau frecvent 11
imitate, ca de exemplu agatul (prin ardere sau colorare), şi vândute ca pietre preţioase veritabile. În Antichitate şi Evul Mediu pietrele preţioase erau şlefuite numai în forme rotunde. şlefuirea cu faţiete apare abia după perioada Marilor descoperiri geografice (1492).
Piatra şi "data naşterii" Lună Piatra Preţioasă Ianuarie Granat Februarie Ametist Martie Acvamarin Aprilie Diamant Mai Agat sau Smarald Iunie Perlă sau Piatra lunii Iulie Rubix sau Onix August Cornalină sau Peridot (Olivină) Septembrie Crisolit sau Safir Octombrie Beril, Turmalină sau Oval Noiembrie Topaz Decembrie Turcoază sau Zircon Cultură de diamante Diamantele sintetice pot fi produse în laborator supunând carbonul unor presiuni şi temperaturi foate înalte. Poate fi folosit aproape orice material bogat în carbon, inclusiv zahărul şi alunele. Primele diamante sintetice de înalta calitate au fost produse în 1970.
Nestemate faimoase Cel mai mare diamant descoperit vreodată, cu greutatea de 3 106 carate (621,2 g), numit "Cullinan", i-a fost oferit regelui Angliei, Edward al VII-lea, de către guvernatorul Transvaal-ului. A fost tăiat în mai multe pietre încorporate în coroana regală britanică. Koh-i-Noor (Muntele Luminii) a făcut parte iniţial din comoara capturată de la moguli de şahul Iranului, în 1739. Recucerit către Sikhs, a fost luată de Anglia când a cucerit Punjabul. Perlele Perlele sunt nestemate neminerale produse de stridii. Când un fir de nisip e prins de cochilie, stridia îl acoperă cu sidef, o substanţiă protectoare pe care o foloseşte la căptuşirea cochiliei. Tăiere şi şlefuire Pietrele opace şi translucide sunt tăiate cu fundul plat şi partea superioară rotunjită (în caboşon) şi şlefuite de polizor. Majoritatea pietrelor transparente sunt tăiate cu un 12
ferăstrău şlefuite pentru a crea multe "faţiete" care exploatează cel mai bine lumina şi culoarea pietrei. Cele mai cunoscute şlefuiri sunt "picătură", "pas", "briliant" şi "trandafir".
Duritate maximă Fiind cel mai dur material natural cunoscut, diamantul se foloseşte şi în industrie pentru unelte de tăiat (burghie, ferăstraie, strunguri) şi ca abraziv. Unele diamante sintetice sunt foarte dure; fiind şi buni conductori termici, sunt folosite în electronică şi telecomunicaţii şi în producerea de componenţi pentru laser. Minerale Mineralele, care au o calitate corespunzătoare, sunt folosite ca nestemate. Astfel, după felul diferit al mineralului se poate aminti diamantul, chihlimbarul, malachitul, care, din punct de vedere al calităţii, sunt categorisite după diferite criterii. Un criteriu frecvent de stabilire a calităţii unei pietre preţioase este: Zirkonia (imitaţie de briliant) - gradul de transparenţiă, - puritatea, - culoarea, - mărimea - modul de şlefuire, Astfel, valoarea diamantului este stabilită după: greutate care este măsurată în carate (1 carat = 0,2 g), puritate, culoare, modul de şlefuire a faţietelor. La unele minerale apar incluziuni străine (impurităţi) în masa cristalului, care determină creşterea valorii. Nestematele sunt tratate frecvent termic, sau radioactiv, pentru a le îmbunătăţi calităţile optice. De exemplu, după un tratament termic, culoarea ametistului (o varietate de cuarţi) se schimbă din violet în galben, în cazul acesta fiind numit „citrin”. În Germania nestematele tratate trebuie să fie etichetate ca atare şi tratamentele trebuie aduse la cunoştinţia cumpărătorului. Mineralele folosite ca pietre preţioase pot fi produse şi pe cale sintetică, ca de exemplu zirconia (ZrO2 o imitaţie de diamant) sau corindonul. Calitatea mineralelor sintetice s-a îmbunătăţit substanţial în ultimul timp, determinând folosirea lor pe scară tot mai largă.
Pietre preţioase
Moduri de şlefuire a faţetelor 13
Piatră preţioasă este considerat un mineral rar, pur, de o frumuseţie deosebită, cu o duritate relativ mare pe scara Mohs, care este frecvent folosit ca bijuterie. Încadrarea mineralelor în această categorie este frecvent de natură subiectivă, fiind determinată de cultură sau de epoca în care este apreciată valoarea mineralului. Cele mai cunoscute pietre preţioase sunt: diamantul, rubinul, safirul şi smaraldul. La modă este, de obicei, piatra preţioasă şlefuită cu faţiete asemănătoare cristalului, prin care se dă o formă estetică şi se accentuează, luciul şi efectul de reflectare a luminii. Cel mai reprezentativ exemplu fiind şlefuirea diamantului cu faţiete multiple de tipul briliantului. Pietrele preţioase şlefuite sunt numit în vorbirea curentă giuvaeruri.
Clasificare Pe lângă proprietăţile folosite pentru clasificare, care au fost deja amintite, ca transparenţiă, puritate şi culoare, mai există unele criterii care se iau în considerare ca: 1. formula chimică: diamantul fiind un carbon pur cristalizat, sau rubinul este un oxid de crom şi aluminiu Al2O3 2. sistem de cristalizare: care poate fi cubic, triclinic, monoclinic etc. 3. habitus care ne indică sub ce formă poate fi găsit mineralul în natură 4. culoarea poate defini diferite variante ca de exemplu la corindon 5. alte criterii sunt: indice de refracţie, unghi de dispersie, duritate, clivaj, luciu, pleochroismus etc. Bijuteriile- Scurt istoric Bijuterie sau obiect de podoabă era purtat mai ales de femei cu scopul a înfrumuseţia, bijuteria era purtată în mai multe feluri: - pentru înfrumuseţiare din punct de vedere optic, sau pentru arăta o siuaţie de bunăstare, avuţie, cu scop decorativ, ca ornament a unor elemente, animale, plante etc. - putea fi asociat un metal rar cu o piatră preţioasă sau cu pictarea sau tatuarea corpului. Cercetările au demonstrat că deja cu 100 000 de ani în urmă omul a căutat să se împodobească cu scoici. Dovezi sigure atestează însă faptul că cel puţin cu 25 000 de ani în urmă în epoca de piatră, s-au folosit bijuterii la gât ca şiraguri alcătuite din dinţi de animale, cochilii de melci, veretebre de peşte, oase, perle, chihlimbar. în perioada când s-a cunoscut prelucrarea metalelor epoca bronzului apar obiecte de podoabă din metal de diferite forme, mai târziu din sticlă. Obiectele de podoabă fiind folosite şi ca obiecte de schimb, folosite ca monezi. Când se descoperă o cantitate relativ mare de bijuterii de valoare, s-a descoperit de fapt o comoară. Abia în secolul XX apar obiecte de podoabă din material plastic.
Cultura atelierului de bijuterii
14
Prima maximă în cultura de atelier este ordinea. Aceasta în primul rând conduce la eficienţă în producţie şi la ocrotirea sănătăţii..Lumina zilei este cea mai potrivită, iar dacă aceasta vine de la nord şi din faţa bacului de lucru este ideală. Lumina artificială trebuie să aibă lungimile de undă cât mai apropiate de lumina zilei şi totodată să producă o umbră pronunţată.Trebuie evitate sursele de lumină fluorescente (tuburile de neon sau becurile economice! Acestea lasă o umbră difuză, ca urmare ochiul este suprasolicitat şi după câteva ore de lucru persoanele care sunt expuse acestei surse de iluminare vor avea ochii „roşii””).Sursele de iluminaţie cu becuri incandescente sunt mult mai avantajoase. Ideale sunt ledurile, care au posibilitatea de a estompa (mătui) razele de lumină. Sursa de lumină artificială trebuie să fie pe un suport flexibil pentru a putea fi amplasată uşor în poziţia ideală (condiţie decisivă la ţintuire, gravură şi lucrări de finisare). Activitatea bijutierului se desfăşoară în cea mai mare parte în faţă şi pe acesta. Este indicat ca materialul din care este confecţionat acesta să fie lemn de fag uscat şi bătrân, lăcuit cu lac de parchet. (Atenţie! Folosind blaturile din inox sau din lemn căptuşite cu orice fel de tablă vă puneţi în pericol sănătatea – reumatism la braţe şi multe altele). Argumentul de „pierdere de metal preţios” are de obicei alte motive şi nicidecum blatul din lemn de fag. Folosite cu meticulozitate, ambele recuperează la fel de bine pilitura şi deşeurile. Însă folosirea şorţului din piele de vită, prelucrată adecvat oferă o „flexibilitate” cu mult mai mare. Ca urmare, bijutierul se poate mişca mult mai liber în timpul executării diverselor lucrări (de exemplu diferite poziţii şi înălţimi de lucru la pilire, lipire, ţintuire etc). Feilnaghelul (lemnul de pilire) trebuie fixat ferm pentru a nu se mişca în timpul operaţiunii de pilire sau când se lucrează pe el. Acest lucru este foarte important deoarece el constituie singurul punct de sprijin fix la pilire, iar dacă acesta nu este fix rezultatul pilirii nu poate fi decât unul inexact. Întreţinerea blatului este importantă. Acesta curăţă o dată la fiecare săptămână iar o dată pe an, dacă este necesar se şlefuieşte şi se dă cu un strat de vopsea incoloră de parchet. Scaunul trebuie să fie unul reglabil în înălţime şi poziţie, deoarece este foarte important ca poziţia de lucru să fie ergonomică. Aceasta este necesară pentru sănătate şi pentru realizarea lucrărilor satisfăcător calitativ şi cantitativ. Sculele mici de mână care se folosesc des se aşează în suporţi pe bancul de lucru, astfel încât acestea să fie la îndemâna. În multe cazuri sunt de folos dozele de conserve tăiate la înălţimi adecvate.Sculele mici de mână care nu se folosesc permanent se aşează în diferite sertare situate sub blatul de lucru. P În caz contrar acestea îşi pierd repede eficienţa. Partea activă (tăietura) a pilelor nu are voie să fie unsă deoarece, în caz contrar s-ar lipi pilitura în adâncul tăieturii din care nu mai iese – pila pierzându-şi astfel eficienţa. Cele mai mici pete de rugină trebuie îndepărtate imediat. Dacă nu, ele „sapă” tot mai adânc în scule, iar acestea nu mai stau bine în mână sau nu mai funcţionează la parametrii necesari. 15
Nu folosiţi acizi în încăperi unde se află scule de mână sau maşini precum laminoare, maşini de găurit sau strunguri. Rugina sau deteriorarea (urme după încercarea de a lamina oţel) nu mai permit obţinerea unei suprafeţe de calitate la tabla sau sârma laminată. Îngrijirea sculelor şi a dotărilor se face prin îndepărtarea impurităţilor de pe suprafaţa acestora prin frecare cu laveta îmbibată în petrol sau motorină, apoi prin frecare cu lavete uşor îmbibate cu ulei. Bijutierii ar trebui să fie interesaţi de scule profesionale şi bune, care să fie în stare de funcţionare adecvată şi bine întreţinute. Aşa cum ar trebui să fie interesaţi de inovaţii, tehnici şi tehnologii noi pentru ridicarea eficienţei în lucru şi a lărgirii spectrului de creativitate. Este neű3voie de imagini stimulatoare sau modele expuse adecvat.Numai cu scule şi dotări profesionale, întreţinute cât se poate de bine, la un banc de lucru bun, într-o poziţie de lucru ergonomică şi cu o iluminaţie potrivită se pot obţine produse de calitate şi cantitate satisfăcătoare. Astfel se poate ajunge la motivarea bijutierului de a crea şi a produce bijuterii apreciate, care până la urmă îi asigură existenţa materială în mod satisfăcător. Heinz Karl Maistru bijutier, Gemolog DgemG, Expert în diamante DgemG
STADIUL ACTUAL AL FABRICAŢIEI BIJUTERIILOR. Prelucrarea bijute riilor la noi în tară, până în urma cu câţiva ani era realizata în mici ateliere specializate de bijuterii apartinând Cooperaţiei Mesteşugăreşti. Atelierele de bijuterii specializate produceau diverse obiecte de bijuterii din materialul clientului. În acest sens productivitatea muncii era foarte scazuta, practic fiecare bijutier era specializat pe un număr limitat de modele, care se executau manual pentru fiecare obiect. La scurt timp după 1989 majoritatea atelierelor de bijuterie au dat faliment, datorita deschiderii granitelor care a permis cetatenilor o libera circulatie în diverse tari.după o perioada lunga de declin economic, presarata cu numeroase falimente s-a ajuns la concluzia ca singura modalitate de a face faţa concurenţei este implementarea de tehnologii de fabricatie moderne a bijuteriilor. Metoda de obţinere rapidă a bijuteriilor cu randamentul cel mai ridicat implica costuri mari de investitii privind achizitionarea de instalaţii şi echipamente moderne de turnare şi prelucrare. Se impune fabricatia de serie în detrimentul unicatelor.
IMPLEMENTAREA NOILOR TEHNOLOGII O data achizitionate noile instalaţii de turnare moderne, structura de organizare a atelierului se schimba. În momentul achizitionarii instalaţiei de turnare, firma furnizoare asigura instruirea unui număr de angajati necesar deservirii instalaţiei.Bijutierii cu mare experienta care fie după model fizic, sau după reviste realizează sau creează un număr cât mai mare de modele. Conceptia de modele se face în scopul cresterii vânzarilor şi se poate spune ca are succes daca intra în moda zilei sau daca a realizat ceea ce economistii numesc targhet. Un astfel de atelier, produce un număr mare de obiecte pe care le valorifica în reteaua de magazine, sau depozite en-gros. NOŢIUNI GENERALE DE TURNARE În procedeul de turnare în forme de ipsos se poate realiza turnarea în grup a unui 16
mare număr de piese, chiar daca acestea sunt diferite ca model. Procedeul se mai numeste şi turnarea în forma cu modele fuzibile (modele din ceara pierduta).La formarea în ceara sunt necesare urmatoarele operaţii succesive :
Pregătirea modelului. Este indicat ca modelul sa fie creat din metal ajustat cu îngrijire şi lustruit de un bijutier cu creativitate şi experienta. De model se lipeste o tije, al carei lacas va devenii canalul de turnare a cerii şi apoi a metalului. Modelele de dimensiuni mai mari sau mai complicate se prevad cu mai multe tije repartizate uniform şi legate între ele cu o tije colectoare. Lungimea tijelor trebuie sa fie cât mai mica, dar pentru a se putea mânui cu usurinta pâna la fixare, ele au lungimea de 2-3 cm. Pregatirea matriţei. În acest scop se foloseste o rama metalica dreptunghiulara, cu pereti suficienti de grosi şi de înalti, alcatuita din doua parti identice ca dimensiuni, care se pot suprapune prezentata în figura 1 a.
a)
b)
Figura 1 a). Rama metalica de vulcanizare. 1 b).Presa de vulcanizat. Rama se aşează pe o placa din aluminiu, perfect plana, iar în interiorul jumatatii inferioare se introduce o placa sau mai multe, daca este necesar, din cauciuc brut, de dimensiuni corespunzatoare. Modelul sau modelele de metal se aşează astfel pe placa de cauciuc, încât conul de turnare al tijei colectoare sa ajunga pâna la unul din peretii interiori ai ramei şi către partea superioare a acesteia. Golurile ramase între model şi peretii interiori ai ramei se umplu cu cauciuc brut, iar suprafata libera se pudreaza cu talc. A doua jumatate a ramei se aşează deasupra se umple şi aceasta cu cauciuc brut în unul sau mai multe straturi, în cantitate suficienta, pentru ca, prin presare şi vulcanizare, interiorul ramei sa fie complet ocupat cu cauciuc.Rama se acopera cu o placa de aluminiu şi, împreuna cu placa de jos, se introduce 17
în aparatul de vulcanizat, unde se încalzeste la circa 150° C. Durata vulcanizarii depinde de cantitatea de cauciuc din rama şi dureaza maxim o ora figura 1 b. La terminarea vulcanizarii, rama se raceste în apă şi apoi se scoate calupul de cauciuc care formeaza matrita.Prin tragere, matrita se desface în doua parti, după suprafata care a fost pudrata cu talc. Se scoate modelul şi matrita astfel obtinuta se pudreaza în întregime cu talc.
Executarea modelelor de ceara. Modelele din ceara se obtin utilizând o aparatura speciala moderna şi consta: - prima faza se realizează vacuum în interiorul matriţei - a doua faza, se realizează injectarea cu ceara topita în forma de cauciuc, ceara având la injectare o temperatura cuprinsa între 70-80° C. Faza I-a şi faza a II-a se realizează automat cu instalaţia speciala în acest sens.Solidificarea prin racire a modelului din ceara se produce în aproximativ două minute de la încheierea injectării. Modelul de ceara este scos din matrita şi operaţia se repeta pâna la obţinerea unui număr necesar de modele. În final toate modelele din ceara sunt analizate şi depozitate. Aceste faze de lucru sunt prezentate în imaginile din figurile 2 a , b, c.
a)
b)
c)
Figura 2 Fazele executării modelelor din ceara a) Injectarea de ceara topita în matrita. b) Extragerea modelului de ceara. c) Depozitarea modelelor de ceara . Fiecare matrita realizata pentru un anumit model de obiect se personalizeaza cu un număr de cod distinct introdus într-o baza de date, urmând ca după folosire, sa fie depozitate în vederea refolosirii. Realizarea ciorchinelui. Cu modelele de ceara astfel obtinute trebuie sa se alcatuiasca un ciorchine. În acest scop se utilizează un bloc suport din cauciuc, prevazut cu o gaura centrala, în care se aşează în pozitie verticala un cilindru din ceara care, va alcatui trunchiul ciorchinelui. Cu ajutorul unui pistol de lipit electric, rând pe rând tijele de turnare (retele de turnare) a modelelor obiectelor se lipesc, fără sa se atingă între ele, de jur împrejurul trunchiului central de ceara. La finalizarea ciorchinelui, se cântareste întreg ansamblul format, iar din greutatea totala se scade greutatea blocului suport din cauciuc care cântareste aproximativ 220 grame. Astfel rezulta cantitatea totala de ceara existenta în ciorchine urmând a stabilii şi gramajul de aur necesar turnarii obiectelor. Fazele de pregătire a ciorchinelui din ceara se prezintă în ordinea realizării lor, în figura 3 a, b,c. 18
a)
b)
c)
Figura 3 Fazele de obţinere a unui ciorchine din ceara a). Montarea cilindrului de ceara. b). Lipirea individuala a tijelor modelelor. c) Finalizarea şi cântarirea ciorchinelui . Peste ciorchine se aplica un cilindru din otel inoxidabil, special prelucrat, cilindrul fiind prevazut radial cu mai multe gauri cu diametru este de ø10mm. Cilindrul se aşează şi se centreaza pe un suport din cauciuc în asa fel încât, ciorchinele să fie pozitionat în axa cilindrului şi la distanta de aproximativ un centimetru de peretii acestuia. Tot cilindrul se înveleste cu o coala de hârtie, cu o folie speciala de scocs care se înfasoara şi se lipeste pe suprafata exterioara a cilindrului.
Realizarea formei de ipsos. Într-un vas se amestecă mecanizat cu un malaxor un ipsos special KERN în amestec cu apă, timp de trei minute, pâna se obtine o pastă fină. Amestecul se introduce într-un aparat de vibrat, unde sub un clopot şi sub actiunea vidului şi a vibrtiilor, se elimina aerul şi gazele, iar întreaga cantitate de amestec se omogenizeaza. Înainte de a se turna amestecul, ansamblul cilindrul ciorchine din ceara se spala cu un jet de apă caldă cu detergent pentru a degresa toate suprafetele. Amestecul astfel obtinut se toarna peste ciorchinele modelelor din ceara, pâna când acestea sunt complet acoperite.Cilindrul cu ciorchinele de modele este introdus în instalaţia speciala vibrovacuumatica şi este resupus procesului de vibrare în vid timp de câteva minute, apoi se lasa nemiscat timp de 2-3 ore pentru ca ipsosul să se întareasca. după compactare şi întarirea ipsosului se elimina folia protectoare şi suportul de cauciuc . Fazele urmatoare constituie subiectul unei alte lucrări.Fazele de pregătire a amestecului şi turnarea în cilindrul cu ciorchine sunt prezentate în figura 4 a, b,c,d. CONCLUZII . În concluzie se poate observa cu usurinta, din imaginile prezentate în lucrare, calitatea modelelor de ceara obtinute cu ajutorul acestor tehnologii moderne este foarte ridicata. În consecinta calitatea executiei modelelor, va influienţa pozitiv calitatea şi pretul obiectelor obtinute prin turnare. Pentru a aduce continuu elemente de noutate şi calitate a 19
obiectelor de
a)
b)
c)
d)
Figura 4 Pregatirea formei din ipsos a). Introducerea cilindrului pe suportul de cauciuc. b) Degresarea şi spalarea modelelor cu jet de apă. c) Turnarea şi umplerea suprafetei interioare a cilindrului cu amestecul lichid de ghips. d). Compactarea amestecului prin vibrare şi eliminarea aerului prin vacuum. Bijuterii produse, bijutierul creator de modele va înbunătăţii modelele existente şi va realize noi obiecte. Cererea şi vânzarile pe piata creste astfel într-un ritm continuu. Munca într-un astfel de atelier nu necesita pentru tot personalul calificari deosebite, principalul rol al muncitorilor fiind acela de a finisa şi lustruii bijuteriile brute după încheierea procesului de turnare de precizie.În concluzie un număr mic de calificari superioare, urmat de un număr mare de calificari mici şi mijlocii, dar utilizând tehnologii moderne determina obţinerea unor obiecte de bijuterii din categoria de calitate lux la preturi foarte accesibile. Producatorul de produse de bijuterie, notează fiecare obiect expus cu un cod numeric de identificare. Aplicând acest sistem se poate tine o evidenta exacta a stocurilor, respective modelele cele mai bine vândute se vor executa la timp, evitând astfel lipsa lor din magazine.
Figura 5. Matriţe de turnare codificate, ordonate pe categorii de produse. În figura 5 sunt prezentate mai multe matriţe, asezate pe categorii de produse, fiecare matrita fiind, inscriptionata cu un număr de cod specific unui anumit obiect. În prezent autorii acestei lucrări stiintifice sunt în tratative de colaborare cu firma privata 20
AUR LUX S.A. cu sediul în municipiul Arad în vederea concretizarii unui contract de cercetare privind întocmirea şi implementarea unei baze de date. Aceasta baza de date va contine o inventariere exacta a tuturor modelelor obiectelor existente, întocmirea unor grafice reale reflectând vânzarile obiectelor din magazinele de specialitate în intervale de o saptamâna, o luna respective un an. Pe baza acestor grafice întocmite, cele mai solicitate matriţe folosite în procesul de turnare, vor fi scoase din uz şi înlocuite cu matriţe noi.
PREGATIREA FORMELOR PENTRU PROCESULUI DE TURNARE. Turnarea în forme de ipsos, permite obţinerea unor produse de precizie cu suprafete aproape finisate. Din aceasta cauza, se foloseste la obţinerea pieselor în serie. Turnarea aliajului de metal preţios (aur sau argint) se realizează într-un atelier de bijuterii de marime mijlocie, utilizând o instalaţie speciala de turnare, în vid (INDUTTHERM – VC 500 D).În continuarea lucrării se prezintă modul de pregătire a formei de ipsos, deja uscata şi întarita în vederea realizării turnarii obiectelor . Se programeaza cuptorul electric de topit ceara, astfel încât într-un interval de 12 ore,temperatura de încalzire a cuptorului ajunge la 680° C. În acest timp sunt introduse în cuptor cilindrul sau cilindrii cu formele de ipsos în pozitie verticala, astfel încât ceara topita să se poata scurge în jos. Cuptorul electric este programat a se încălzi treptat, începând de la temperatura de 20° C din atelier. după un interval de timp de 30 minute, temperatura în cuptor creste şi ajunge la 150° C. La 50 minute temperatura în cuptor creste la 220° C, ciclul de încalzire a cuptorului continua să crească treptat. În final într-un interval de timp de 780 minute temperatura cuptorului electric de topit ceara ajunge la 680° C. În tot acest inteval de timp, tija centrala de sustinere şi modelele de ceara montate în forma de ciorchine pe ea s-au topit. Ceara topita se scurge în cuptor datorita temperaturii mereu în crestere. Ceara topita şi scursa din forma în final se consuma prin ardere şi se elimina în exteriorul cuptorului sub formă de gaze, printr-o hotă. Pentru a se evita accidentele de muncă spatiul de lucru este tot timpul aerisit. Fazele de pregătire şi programarea cuptorului electric de topit ceara, a introducerii cilindrului cu forme de ghips în cuptor se prezintă în imagini în ordinea realizării lor, în figura 1 a b
a) b) Figura 1.Cuptor electric a) Pregatirea şi programarea b) Întroducerea cilindrului cu forme de ghips în cuptor.
PREGATIREA şi REALIZAREA PROCESULUI DE TURNARE ÎN VID. 21
La finalizarea celor 12 ore de la pornirea cuptorului de topit ceara, interval de timp în care temperatura cuptorului ajunge la 680° C se porneste aparatul de turnare.Cu ajutorul unui dispozitiv cu pârghii, special conceput şi realizat, cu falci semirotunde, se extrage manual cilindrul din cuptorul cald. În faza urmatoare cilindrul se introduce într-un suport special al aparatului de turnat. Ansamblul cilindru de turnare suport se deplaşează automat într-o pozitie inferioara de lucru stabilita initial printr-un program. Faza de extragere a cilindrului de turnare din cuptorul de topit ceara, este precedat de o manevra de rotire cu 180° de grade a acestuia, astfel încât reteaua de turnare să permită curgerea aliajului. Este urmata de a doua faza ceea a introducerii cilindrului cu forme de ghips în aparatul de turnat. Urmează o coborâre în mod automat într-o pozitie inferioară a aparatului. Aceste faze se prezintă în imagini în ordinea realizării lor în figura 2 a, b ,c.
a)
b)
c)
Figura 2.Procese de turnare în vid a) Extragerea cilindrului din cuptorul electric de topit ceara. b) Introducerea cilindrului cu forme de ghips în aparatul de turnat. c) Coborârea automata într-o pozitie inferioara. Înainte de a porni instalaţia de turnare, în oala de turnare a aparatul de turnat a fost introdusa o cantitate de aliaj de aur sau argint. Sa calculat initial gramajul necesar şi a fost majorat cu o cantitate suplimentara de aur de 20%. Cantitatea se stabileste în functie de numărul obiectelor care alcatuiesc ciorchinele. Turnarea propriuzisă a metalului preţios este programata a se realiza numai după închiderea etansa a capacului superior peste cilindrul de turnare. Aliajul de aur se toarna când metalul topit ajunge la temperatura de 1100° C. Înainte de turnarea metalului topit în forma de ghips, se comanda şi se realizează în interior vid. Vidul creat, având rolul de a elimina definitiv aerul din interiorul formelor de ghips. Se menţine pe toata perioada turnarii, vidul fiind creat şi menţinut cu o pompa de vid şi a unui echipament vacuumatic care face parte din dotarea instalaţiei de turnare. La finalizarea coplecta a turnarii aparatul de turnat se deschide automat. Un motor pneumatic liniar realizează în mod automat, revenirea în pozitie initiala a ansamblul. Cu ajutorul unui dispozitiv special, se extrage ansamblul cilindrul forma de ghips piese proaspat turnate şi se pun la racire timp de 3-4 ore.Fazele pregatiri procesului de turnare şi turnarea propriuzisă, utilizând instalaţia de turnare în vid se prezintă în figura 3 a,b,c. În ordinea realizării lor. 22
a)
b)
c)
Figura 3. Fazele procesului de turnare a) Realizarea operaţiei de turnare în vid. b) deschiderea automata a capacului superior la finalizarea turnarii, revenirea în pozitia initiala a cilindrului cu forma de ghips proaspat turnata. c) Extragerea formei din aparat şi depozitarea într-o alta locatie în vederea racirii. după intervalul de racire ciorchinele proaspat turnat se extrage din forma de ghips prin batere cu un ciocan pneumatic, se curata şi se spala sub un jet de apă sub presiune. Ciorchinele de metal extras, curatat şi spalat este introdus în faza urmatoare, în acid sulfuric concentrat. Acidul curata obiectele de oxizi şi le da o stralucire. La scoaterea din acid ciorchinele de aur se spala cu un jet de apă şi se usucă cu aer cald. În faza urmatoare cu ajutorul unui cleşte bine ascutit se debiteaza cu atentie, separat fiecare obiect. Se prezintă în imaginile de mai jos ordinea realizării fazelor anterior descrise, figura 4 a, b,c.
PROCEDEIE DE FINISAREA şi LUSTRUIRE A OBIECTELOR TURNATE. Obiectele desprinse din ciorchine, sunt cântărite individual se notează gramajul fiecărui obiect urmând ca acestea să fie repartizate la muncitori în vederea finisarii şi lustruirii.
a)
b)
c)
Figura 4.a) Ciorchinele cu obiectele proaspat turnat şi curasat se introduce într-un vas cu acid. 4.b) Ciorchinele scos din acid primeste un aspect lucios, se spala cu apă şi se 23
usucă cu aer cald. 4.c) Debitarea cu un cleşte şi extragerea individuala a fiecărui obiect proaspat turnat. În prima fază obiectele sunt finisate cu pile, special destinate operaţiilor de finete. Aceste operaţii se executa la un banc special de bijutier de către muncitori, care detin o calificare medie. Pentru a se recupera bucatile de pilitura fină de metal preţios desprinse în timpul pilirii bancul de lucru este prevazut în partea inferioara cu o folie din vinilin unde cade pilitura şi de unde ulterior se recupereaza. Ultima fază de prelucrare, a unei bijuterii recent turnate înainte de controlul final este lustruirea. Aceasta operaţie se realizează manual pe o masina de lustruit, utilizând în acest scop seturi de perii speciale. Urmează lustruirea finală, care se realizează cu o rola de pâsla folosind de asemenea şi o pastă de lustruit. În final toate bijuteriile finisate şi lustruite se curata cu un aparat de curatat cu ultrasunete. În figura 5 a,b,c se prezintă aceste operaţii de finisare în ordinea executării lor.
a)
b)
c)
Figura 5. operaţiile de finisare a) Finisarea prin pilire la un banc special pentru bijutieri. b) Lustruirea individuala a fiecărui obiect, utilizând o masina de lustruit dotata cuun set de perii special destinate la acestor operaţii. c) operaţia finală de lustruirea a fiecărui obiect, utilizând masini de lustruit dotate cu tamburi de pâsla şi pastă de lustruit.
CONCLUZII . În concluzie se poate observa cu uşurinţă, din imaginile prezentate, productivitatea şi calitatea foarte bună a bijuteriilor obtinute prin turnare în vid. Un aspect foarte important care trebuie menţionat este acela că, aceasta tehnologie de turnare, poate realiza şi turnarea obiectelor de bijuterii a caror modele contin pietre pretioase şi semipretioase. Aplicând cu succes aceasta tehnologie de turnare în vid în atelierului de bijuterii AUR LUX din Arad sau eliminat rebuturilor de turnare, s-a îmbunătăţit calitatea obiectelor şi a crescut productivitatea, societatea fiind foarte copnetitivă pe piaţă.
24
Scule de mână, pentru pereparare bijuterii.
Motive pentru a investi în metale preţioase 3 argumente în favoarea metalelor preţioase - sunt durabile - nu se devalorizează - vor fi sigure şi în viitor Situaţia pe pieţele internaţionale de capital se prezintă în culori sumbre, toate indiciile indicând o criză. Debutul a fost criza imobiliară, şi trecând prin criza bancară, a urmat o extindere pentru a deveni o criză financiară mondială. Cantitatea de bani în creştere continuă împinge rata inflaţiei pe culmi ameţitoare. Banii economisiţi pierd enorm din valoare (putere de cumpărare) datorită acestei rate crescânde a inflaţiei şi a nivelului dobânzilor practicate de bănci, iar acest fenomen se face simţit - datorită dependenţei de dolarul american în toate valutele de pe mapamond. 25
Pentru a dispune de posibilitatea de a investi pe termen lung, alternativele investiţionale devin astfel obligatorii şi dobândesc o importanţă mai mare decât în oricare perioadă anterioară. Numai metalele preţioase reprezintă acea investiţie care conservă valoarea pe termen lung! De aceea, investiţi acum împreună cu Auvesta Edelmetalle AG în viitorul dumneavoastră şi vă veţi putea bucura de avantajele care decurg din evoluţia economică mondială. Metalele preţioase sunt folosite în diverse domenii precum medicină, astronautică, şi electrotehnică, de asemenea şi în industria mediului şi în cea de divertisment. De aceea, preţul nu este stabilit de politică, ci de cerere. Aşadar nu investiţi în expectanţe ci într-o marfă reală. Astfel vă îmbogăţiţi portofoliul de plasamente cu cel mai bun plasament de capital existent în întreaga lume.
Cadru legistlativ
LEGE nr. 261
- pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor pretioase în România Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190 din 9 noiembrie 2000 privind regimul metalelor preţioase în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 16 noiembrie 2000, cu următoarele modificări şi completări: 1. Articolul 1 va avea următorul cuprins: "Art. 1. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: 1. a) metale preţioase - aurul, argintul, platina, osmiul, ruteniul, rhodiul, iridiul şi paladiul, 26
care au un conţinut de cel puţin 96 % de metal preţios fin; b) aliajele - subprodusele metalelor preţioase cu un conţinut de cel puţin 33,3 % de metal preţios, precum şi subproduse cu conţinut de metal preţios care au până la 33,3% conţinut de metal preţios; c) pietre preţioase - diamantele, rubinele, safirele, smaraldele şi perlele naturale, pietrele ornamentale şi pietrele fine, ale căror liste vor fi anexate la normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă; d) aur pentru investiţii - aurul achiziţionat de persoane fizice ori juridice sau de organisme internaţionale, în scopul realizării unor plasamente de valoare. Aurul pentru investiţii cuprinde aurul sub formă de bare, lingouri sau plachete, având titlul minim de 995/1.000, precum şi sub formă de monede din aur, având titlul mai mare de/sau egal cu 900/1.000, cotate pe una dintre pieţele Uniunii Europene. Operaţiunile cu aur pentru investiţii se realizează atât prin livrare fizică, cât şi prin operaţiuni în conturi de metal preţios sau hârtii de valoare exprimate în aur, deţinute la bănci; e) aur financiar - aurul achiziţionat în scopul constituirii unei rezerve şi folosit ca instrument de plasament. Aurul financiar cuprinde aurul sub formă de monede sau bare şi lingouri din aur, având un titlu egal cu/sau mai mare de 995/1.000; f) aur monetar - acea parte a aurului financiar utilizat ca activ, care este deţinut cu titlu de rezervă oficială de Banca Naţională a României. Aurul monetar se prezintă de regulă sub formă de monede cu titlul minim de 900/1.000, lingouri, precum şi bare standard cu titlul minim de 995/1.000; 2. operaţiuni cu metale preţioase, cu aliaje ale acestora şi cu pietre preţioase - operaţiuni care au ca obiect: a) fabricarea şi producerea de aliaje: detalierea categoriilor de subproduse cu conţinut de metale preţioase care se supun prevederilor legale va fi stabilită prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă; b) producţia bijuteriilor şi a obiectelor din metale preţioase şi aliajele acestora; c) vânzarea, cumpărarea, tranzacţionarea, păstrarea în depozit a metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase, precum şi mijlocirea acestor operaţiuni; d) introducerea în ţară, scoaterea din ţară şi tranzitul prin România de metale preţioase şi de aliaje ale acestora, precum şi de pietre preţioase; e) marcarea bijuteriilor şi obiectelor din metale preţioase şi din aliajele acestora;
27
3. titlu - proporţia de metal preţios conţinută de un aliaj, exprimată în miimi; 4. autorizaţie - actul emis de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, care acordă dreptul de a desfăşura operaţiuni cu metale preţioase, aliaje ale acestora şi pietre preţioase; 5. bijuterii - obiecte de podoabă din metale preţioase şi aliaje ale acestora care au sau nu în componenţă pietre preţioase, cum ar fi: inelele, brăţările, colierele, broşele, cerceii, lanţurile, brelocurile, pandantivele, plachetele, acele de cravată, butonii de manşetă, precum şi articolele de uz personal, cum ar fi: portţigaretele, tabacherele, pudrierele, bombonierele, brichetele, ochelarii, ceasurile (carcasă şi brăţară) sau altele asemenea; 6. obiecte de aurărie sau de argintărie - obiecte din metale preţioase şi din aliaje ale acestora, destinate serviciilor de masă, de toaletă, garniturilor de birou, pentru decoraţiuni interioare, pentru fumători, uzului gospodăresc, uzului religios, de artă şi altele; 7. marcarea metalelor preţioase şi a aliajelor acestora - operaţiunea de certificare prin aplicarea mărcii titlului şi mărcii de garanţie proprie a producătorului intern, a importatorului şi a vânzătorului cu amănuntul; 8. marca de garanţie proprie - semn individual înregistrat la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, care se aplică pe bijuteriile şi obiectele din metale preţioase sau din aliajele acestora de către producătorul intern, importator sau vânzătorul cu amănuntul; 9. marca titlului - semnul convenţional, diferit în funcţie de titlul metalului preţios, care se aplică pe bijuteriile şi obiectele din metale preţioase şi aliajele acestora." 2. Titlul capitolului III va avea următorul cuprins:
"CAPITOLUL III: Drepturile şi obligaţiile persoanelor fizice şi juridice care dobândesc, deţin sau efectuează operaţiuni cu metale şi pietre preţioase" 3. Articolul 3 va avea următorul cuprins: "Art. 3. - Persoanele fizice şi juridice au dreptul să dobândească şi să deţină orice cantitate de bijuterii şi obiecte, monede, inclusiv lingouri şi bare din metale preţioase şi aliajele lor, precum şi pietre preţioase." 4. Articolul 4 va avea următorul cuprins: "Art. 4. - (1) Cumpărarea, vânzarea şi tranzacţiile cu metale preţioase şi aliajele acestora, precum şi cu pietre preţioase pot fi efectuate fără restricţii de către persoane fizice şi juridice, cu condiţia ca aceste acte de comerţ să nu reprezinte o activitate permanentă sau profesională. 28
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) persoanele fizice sau juridice care sunt autorizate să efectueze acte de comerţ cu metale şi pietre preţioase." 5. Articolul 5 va avea următorul cuprins: "Art. 5. - Persoanele fizice şi juridice pot efectua operaţiuni de vânzare, cumpărare şi tranzacţionare cu aur pentru investiţii şi cu aur financiar numai prin intermediul băncilor autorizate de Banca Naţională a României." 6. Titlul capitolului IV va avea următorul cuprins:
" CAPITOLUL IV: Autorizarea operaţiunilor cu metale preţioase, aliajele acestora şi cu pietre preţioase" 7. Articolul 7 va avea următorul cuprins: "Art. 7. - (1) Operaţiunile cu metale preţioase, cu aliajele acestora şi cu pietre preţioase menţionate la art. 1 pct. 2 lit. a)-e), efectuate de persoane fizice şi juridice, care reprezintă activităţi permanente sau profesionale, se pot desfăşura numai pe baza autorizaţiei eliberate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, emisă pe o perioadă nedeterminată. (2) Pentru eliberarea autorizaţiei se percepe o taxă stabilită de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, iar condiţiile de autorizare vor fi stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă." 8. Titlul capitolului V va avea următorul cuprins: " CAPITOLUL V: Evidenţa şi controlul operaţiunilor cu metale preţioase, aliaje ale acestora şi cu pietre preţioase" 9. Articolul 8 va avea următorul cuprins: "Art. 8. - Persoanele fizice şi juridice autorizate să efectueze operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase au obligaţia să asigure evidenţa strictă a acestora, potrivit normelor metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă." 10. Articolul 9 se abrogă. 11. Articolul 11 va avea următorul cuprins: "Art. 11. - Controlul operaţiunilor cu metale şi pietre preţioase se exercită de către organele abilitate ale Ministerului Finanţelor Publice." 29
12. Articolul 12 se abrogă. 13. Titlul capitolului VI va avea următorul cuprins:
" CAPITOLUL VI: Marcarea obiectelor din metale preţioase şi aliaje ale acestora. Controlul marcării şi al titlurilor marcate" 14. Articolul 13 va avea următorul cuprins: "Art. 13. - În vederea prevenirii unor acte de comerţ ilicit bijuteriile şi obiectele din metale preţioase şi din aliaje ale acestora, expuse comercializării, trebuie să fie marcate cu marca de garanţie proprie şi înregistrată a producătorului intern, a importatorului sau/şi a vânzătorului cu amănuntul, alăturat de marca titlului, potrivit normelor metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă." 15. Articolul 14 va avea următorul cuprins: "Art. 14. - Controlul marcării bijuteriilor şi obiectelor din metale preţioase şi din aliaje ale acestora, precum şi controlul titlurilor marcate se vor efectua de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor." 16. Articolele 15, 16 şi 17 se abrogă. 17. Articolul 18 va avea următorul cuprins: "Art. 18. - În desfăşurarea activităţii sale Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor este singura instituţie în măsură ca, pe teritoriul României: a) să emită norme interne de lucru şi să stabilească tarifele pentru activităţile de analiză, marcare şi expertizare pe care le efectuează; b) să stabilească şi să aprobe, pe bază de tarife proprii, mărcile utilizate de fabricanţi, exportatori şi importatori, precum şi modelul mărcii de garanţie care exprimă titlul metalului preţios în cifre arabe; c) să efectueze expertize ale metalelor preţioase şi ale pietrelor preţioase, dispuse de instanţele de judecată şi de notariatele publice, la solicitarea organelor de urmărire penală, a organelor vamale sau a organelor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, precum şi la cererea persoanelor fizice şi juridice; d) să constate şi să sancţioneze abaterile de la prevederile legale referitoare la marcarea metalelor preţioase." 30
18. Articolul 19 se abrogă. 19. Articolul 20 va avea următorul cuprins: "Art. 20. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor preia de la Banca Naţională a României toate responsabilităţile şi obligaţiile specifice activităţii de analiză şi de marcare a metalelor preţioase, precum şi dotarea tehnică aferentă acestei activităţi, existentă în banca centrală. (2) Totodată Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor va prelua, în funcţie de volumul activităţii desfăşurate, personalul Băncii Naţionale a României specializat în activitatea de analiză şi marcare." 20. Articolele 21-23 se abrogă. 21. Articolul 25 va avea următorul cuprins: "Art. 25. - Falsificarea mărcilor individuale, folosirea acestora, precum şi folosirea unor mărci neînregistrate constituie infracţiuni şi se pedepsesc conform Codului penal, precum şi cu măsura confiscării stocului de marfă respectiv." 22. Articolul 26 va avea următorul cuprins: "Art. 26. - Desfăşurarea fără autorizaţie a operaţiunilor cu metale preţioase, cu aliajele acestora sau cu pietre preţioase se sancţionează cu amendă de la 20 milioane lei la 50 milioane lei, precum şi cu confiscarea bunurilor respective." 23. Articolul 27 va avea următorul cuprins: "Art. 27. - Comercializarea bijuteriilor şi obiectelor din metale preţioase, aliaje ale acestora sau cu pietre preţioase, fără ca acestea să fie supuse în prealabil operaţiunii de marcare prevăzute la art. 13, sau marcarea necorespunzătoare a titlurilor constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10 milioane lei la 20 milioane lei, precum şi cu măsura confiscării bunurilor respective." 24. Articolul 28 va avea următorul cuprins: "Art. 28. - Contravenţiile prevăzute la art. 26 şi 27 se constată şi se sancţionează, după caz, de personalul cu atribuţii de control al Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului de Interne, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, pentru controlul respectării obligaţiei de marcare a obiectelor şi bijuteriilor din metale preţioase, şi al Băncii Naţionale a României, pentru controlul operaţiunilor cu aur financiar şi cu aur pentru investiţii, desfăşurate de bănci."
31
25. Articolul 29 va avea următorul cuprins: "Art. 29. - Prevederile din prezenta ordonanţă de urgenţă referitoare la contravenţii se completează cu prevederile legii privind regimul juridic al contravenţiilor." 26. Articolul 30 va avea următorul cuprins: "Art. 30. - Bunurile din metale preţioase care fac obiectul unor fapte ce constituie contravenţii, prevăzute la art. 26 şi 27, se confiscă în favoarea statului." 27. Articolul 31 va avea următorul cuprins: "Art. 31. - (1) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor poate suspenda, pe o perioadă cuprinsă între o lună şi 6 luni, autorizaţia pentru efectuarea de operaţiuni cu metale preţioase, cu aliajele acestora, cu pietre preţioase, în cazul încălcării prevederilor legale privind circulaţia metalelor preţioase, aliajelor acestora şi a pietrelor preţioase. (2) Repetarea încălcării prevederilor legale privind circulaţia metalelor preţioase, aliajelor acestora şi a pietrelor preţioase duce la retragerea definitivă a autorizaţiei. (3) Ministerul Finanţelor Publice va stabili prin norme de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă situaţiile concrete în care se poate dispune suspendarea ori retragerea autorizaţiei pentru efectuarea de operaţiuni cu metale preţioase, cu aliajele acestora sau cu pietre preţioase. (4) Împotriva deciziei de suspendare sau de retragere, după caz, se poate formula contestaţie în termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările şi completările ulterioare." 28. Articolul 32 va avea următorul cuprins: "Art. 32. - (1) În situaţia în care autorizaţia a fost retrasă, cel care o deţinea are obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la comunicare, să lichideze stocul de obiecte şi bijuterii din metale preţioase, din aliaje ale acestora, precum şi stocul de pietre preţioase, existente la data retragerii autorizaţiei. (2) În cazul suspendării autorizaţiei cel care o deţinea nu mai are dreptul să efectueze operaţiuni cu metale preţioase, cu aliajele acestora sau cu pietre preţioase pentru care a fost autorizat." 29. Articolul 33 va avea următorul cuprins: "Art. 33. - (1) Persoanele fizice şi juridice care desfăşoară una dintre operaţiunile menţionate în prezenta ordonanţă de urgenţă trebuie să solicite autorizaţie în termen de 60 32
de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (2) Dacă cererea va fi respinsă, acestea trebuie să lichideze, în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă a respingerii cererii, stocul de obiecte şi bijuterii din metale preţioase, din aliajele acestora sau din pietre preţioase." 30. Articolul 34 va avea următorul cuprins: "Art. 34. - (1) Metalele preţioase sub orice formă, pietrele preţioase, pietrele fine şi materiile organice preţioase, considerate bunuri fără stăpân, precum şi cele ridicate în vederea confiscării ori confiscate în condiţiile prevăzute de lege se depun la Ministerul Finanţelor Publice, în tezaurul trezoreriei, în conformitate cu normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi cu îndeplinirea condiţiilor legale. (2) Regulile de manipulare şi depozitare a metalelor şi pietrelor preţioase aflate în tezaurul trezoreriei se vor stabili prin ordin al ministrului finanţelor publice. (3) Valorificarea metalelor şi pietrelor preţioase se realizează în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, cu modificările şi completările ulterioare." 31. După articolul 34 se introduc articolele 341 şi 342 cu următorul cuprins: "Art. 341. - (1) Persoanele fizice şi juridice ale căror obiecte din metale preţioase de natura celor prevăzute la art. 3 au fost preluate abuziv, cu încălcarea reglementărilor în vigoare, de după anul 1946 şi până în anul 1990, pot solicita restituirea acestora instanţelor de judecată de la domiciliul reclamantului, în termen de un an de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (2) În cazul obiectelor din metale preţioase preluate abuziv, care nu se mai regăsesc fizic, fiind topite sau valorificate, se vor acorda despăgubiri în condiţiile şi în limitele stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, emise de Ministerul Finanţelor Publice şi de Banca Naţională a României. Art. 342. - Metalele şi pietrele preţioase aflate în inventarul Băncii Naţionale a României se valorifică în condiţiile prevăzute de actele normative în materie existente până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă." 32. Articolul 35 va avea următorul cuprins: "Art. 35. - (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
33
(2) Ministerul Finanţelor Publice va emite, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I, norme de aplicare a acesteia, aprobate prin hotărâre a Guvernului." 33. Articolul 36 va avea următorul cuprins: "Art. 36. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă: a) prevederile referitoare la regimul metalelor preţioase şi al pietrelor preţioase din Decretul nr. 244 din 10 iulie 1978 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase; b) prevederile art. 4 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte metalele, pietrele preţioase şi semipreţioase şi bijuteriile din aceste materiale; c) orice alte dispoziţii contrare."
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 8 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
Studiu de caz - Athena® Athena® este marcă înregistrată a S.C. ILEX TRADING S.R.L.,membri în Patronatul Bijutierilor din România. Suntem autorizaţi de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor pentru confecţionarea, tranzacţionarea, comercializarea şi marcarea de metale preţioase. Garanţia calităţii bijuteriilor realizate în atelierele noastre este atestată de marca de garanţie proprie (BH01) şi de certificatul de garanţie care însoţeşte fiecare obiect cumpărat. Activitatea a început în 1994 în Oradea şi în timp, prin dedicaţie, seriozitate şi pasiune, a devenit lideri locali în domeniu având mereu ambiţia de a oferi clienţilor bijuterii realizate la standarde cât mai înalte dar la preţuri cu adevărat competitive. În centrul de creaţie şi producţie dispunem de echipament tehnologic de ultimă generaţie unde, sub îndrumarea maeştrilor bijutieri, se realizează cu acurateţe produse din aur de calitate cu un design atractiv, clasic sau modern. Bijuteria Athena deţine în Oradea o reţea de comercializare formată din patru magazine unde oferim un excelent raport servicii-preţ-calitate spre satisfacţia permanentă a clienţilor noştri. 34
Sunt distribuitori la nivel naţional de bijuterii din aur şi în special de verighete, atât din producţia proprie cât şi din import. De asemenea sun interesaţi în dezvoltarea de parteneriate durabile cu companii locale implicate în comercializarea de bijuterii.
Exempaler produre Athena
10 motive pentru care trebuie să alegi Bijuteria Athena: 1. Îţi oferim nu simple accesorii ci bijuterii din aur, de o calitate remarcabilă la un preţ echitabil, care pe lângă calităţile estetice reprezintă şi o investiţie sigură pentru banii tăi. În comparaţie cu toate celelalte repere –euro/dolar, acţiuni, imobiliare – preţul aurului creşte constant. 2. Suntem producători, importatori direcţi şi distribuitori naţionali de bijuterii din aur, prin urmare vei găsi la noi întotdeauna cel mai bun preţ al zilei, cumpărând de la ‘prima mână’. În plus promoţiile noastre periodice coboară şi mai mult preţurile, până la valori cu adevărat seducătoare. 3. În cele 4 magazine Bijuteria Athena din Oradea ai posibilitatea de a valorifica bijuteriile vechi sau fragmente, cu plata pe loc a contravalorii acestora, în cazul cumpărării altora noi realizând astfel o economie substanţială. Îţi oferim de asemenea şi posibilitatea negocierii preţurilor precum şi discount-uri acordate clienţilor fideli. 4. La noi găseşti permanent o colecţie foarte variată de modele care urmăresc cele mai noi trend-uri în materie de design, colecţie pe care o extindem continuu astfel încât îţi economisim căutările. În cazuri speciale avem plăcerea de a-ţi oferi şi alte modele deosebite pe bază de cataloage şi putem prin comandă să îţi procurăm bijuteria dorită. 5. Suntem cu adevărat speciali în materie de verighete, oferindu-ţi satisfacţia unei 35
alegeri din peste 300 de modele iar în plus ai posibilitatea personalizării acestor bijuterii unice prin gravare. În mod frecvent realizăm monturi de diamante în locul pietrelor semipreţioase din modelele existente, în special în cazul verighetelor şi al inelelor de logodnă. 6. Bijuteria Athena este specializată în comercializarea bijuteriilor din aur de 14 karate, raportul ideal ce conferă aurului calităţi deosebite atât în ce priveşte strălucirea, culoarea, eleganţa dar mai ales rezistenţa, alte carataje fiind mai ‘sensibile’. Bijuteriile de 14 karate sunt cu adevărat realizate spre a fi purtate, conferind în mod cotidian un plus de seducţie stilului şi personalităţii tale. 7. Fiecare bijuterie cumpărată la Athena este marcată şi însoţită de certificatul de garanţie prin care ai siguranţa că este autentică, atât în privinţa aliajului cât şi a calităţii manoperei. Marcajul propriu – BH01 – certifică faptul că suntem lideri locali în acest domeniu, un indiciu al tradiţiei şi al seriozităţii noastre. 8. Personalul nostru calificat îţi stă întotdeauna la dispoziţie cu orice informaţii şi recomandări pentru ca alegerea pe care o faci să fie cea potrivită. Fie că adopţi o ţinută casual sau una mai elegantă, bijuteriile sunt de regulă principala atracţie a unei ţinute conferind distincţie şi personalitate. 9. Produsele comercializate în Bijuteria Athena au o perioadă de garanţie, timp în care beneficiezi de o serie de servicii: mărire sau micşorare, curăţare profesională, reşlefuire în caz de zgâriere. 10. De asemenea îţi stăm permanent la dispoziţie în magazinele noastre cu o serie de servicii specifice: recondiţionări pentru toate tipurile de bijuterii, reparaţii, tot felul de gravuri, monturii de pietre diferite, verificarea monturii.
Bibliografie Chira I, s.a. – Procedee speciale de turnare, Editura Didactica şi Pedagogica Bucuresti 1980 Ionescu Guy, s.a. – Manualul bijutierului, Editura Didactica şi Pedagogica Bucuresti 1989 Teodorescu A., s.a. – Turnarea cu mode le fuzibile, Editura Tehnica Bucuresti 1978 Tripe V. A., Tocut P. D., Tripe V. C. – Tehnica vidului în operaţii de manipulare, Analele Universitatii din Oradea 2003 Catalog INDUTTHERM – VC 500 D, Carte tehnica Buzila S. – Tehnologia formarii, Editura Didactica şi Pedagogica Bucuresti 1981
36
