CUPRINS NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTUL CONCURENŢEI COMERCIALE pag CAP. CAP. I. ASPECTE GENERALE PRIVIND DREPTUL CONCURENŢEI…………………………3 CONCURENŢEI………………………… 3 1.Definiţia 1.Definiţia dreptului dreptului concurenţei……………………………………………..........3 concurenţei……………………………………………..........3 2.Obiectul 2.Obiectul dreptului dreptului concurenţei…………………………………………..............3 concurenţei…………………………………………..............3 3.Trăsăturile 3.Trăsăturile dreptului dreptului concurenţei……………………......................................3 concurenţei……………………......................................3 4.Legătura dreptului concurenţei cu alte ramuri de drept……………….............4 5.Izvoarele 5.Izvoarele dreptului dreptului concurenţei…………………………………………………...5 concurenţei…………………………………………………...5 CAP II INSTITUŢII FUNDAMENTALE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI CONCURENŢEI 1.Concurenţa…………………………………………………………………………..7 2.Piaţa relevantă…………………… relevantă………………………………………………………………………8 …………………………………………………8 3.Întreprindere 3.Întreprinderea………………………………………………………………………11 a………………………………………………………………………11 4. Felurile concurenţei………………………………………………………………….........11 5. Concuren Concurența pură pură și imperfectă.... imperfectă........................ ....................................... ........................................ ........................................ .............................12 ..........12
1
CAP I : NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTUL CONCURENŢEI COMERCIALE Concurenţa reprezintă un factor esenţial pentru bunăstarea consumatorului deoarece contribuie la creşterea calităţii produselor şi serviciilor şi implicit la stabilirea unui raport optim calitate-preţ şi a unor preţuri competitive. ASPECTE GENERALE PRIVIND DREPTUL CONCURENŢEI
Definiţia dreptului concurenţei Dreptul concurenţei este o ramură nouă de drept aflată în plin proces de cristalizare întrucât este specifică economiei de piaţă care până de curând nu a existat în România. În consecinţă nici în doctrină nu există un punct de vedere unitar cu privire la existenţa sa ca ramură autonomă de drept, la sfera sa de cupri cuprinde ndere re şi cu atât mai mult mult în în leg legătur ăturăă cu cu def defini iniţia ţia dreptu dreptului lui concur concurenţ enţei. ei. O p i n i a m a j o r i t a r ă e s t e fund amen tat ă p e id eea că acea stă ram ură de d rept are ca o bie ct a tât reglementările menite să asigure şi să menţină concurenţa cât şi pe cele destinate să reprime concurenţa neloială . Pornind de la cele afirmate mai sus putem defini dreptul concurenţei concurenţei ca fiind acea ramură de drept constituită din ansamblul reglementărilor care asigură a sigură existenţa concurenţei, a competiţiei economice şi exercitarea loială a acesteia. Tot al it a te a no rm el or pr in ca re se as ig ur ă pr ot ec ţi a concurenţei, prin reprimarea practicilor monopoliste formează dreptul anti-trust.
Obiectul dreptului concurenţei O b i e c t u l d r e p t u l u i c o n c u r en en ţ e i î l c o n s t i t u i e p e d e o p a r t e p r o t e c ţ i a p i e ţ e i prin reprimarea practicilor monopoliste, restrictive de concurenţă, iar pe de altă parte pro tecţ te cţia ia concu con cure renţ nţil ilor or înşi în şişi şi prin pr inre repri primar marea ea mani manifes festări tărilor lor de conc concure urenţă nţă nel neloial oială, ă, neone neoneste ste..
Trăsăturile dreptului concurenţei: -are caracter economic deoarece interpretează economic instituţiile şi categoriile juridice,conferindu-le sensuri noi şi utilizează numeroase concepte economice; -are o finalitate economică deoarece este un instrument esenţial pentru crearea şi ş i funcţionarea economiei de piaţă, aşa cum se afirmă în Constituţia României; -este un caracter pluridisciplinar, cuprinzând reglementări de drept material, proprii şi prel pr elua uatt e din alte alte ramuri ramuri de drept drept şi de ordin ordin procedu procedural; ral; -are un caracter intervenţionist şi de natură administrativă, Consiliul Concurenţei ca auto au tori ri tate ta te publică publică în domeniul domeniul concuren concurenţei ţei îndeplinin îndeplinindd funcţia funcţia de „poliţie a pieţei”.
2
Principiile dreptului concurenţei comerciale Ca orice ramură de drept şi dreptul concurenţei este guvernat/condus de principii proprii: Principiul liberei concurenţe aşa cum este consacrat în art.135 din Co ns ti tu ţi e, co ns tă în aptitud aptitudinea inea fiecăr fiecărei ei întrep întreprind rinderi eri de a alege alege şi utiliz utilizaa mijloace mijloacele le pe care le consideră optime pentru menţinerea şi sporirea clientelei. Principiul eticii concurenţiale stabileşte anumite limite în ceea ce priveşte exer ex erci ci tare ta reaa libe li bere reii concuren concurenţe: ţe: actele actele de concu concurenţ renţăă trebuie trebuie realizate realizate cu respectarea respectarea norme normelor lor de morală, a bunei-credinţe şi a ordinii publice. Principiul proporţionalităţii, consacrat expres în art 2 din Legea 21/1996 privind concurenţa, constă în aceea că normele de dreptul concurenţei devin incidente numai în măsura în care aceasta este nece sar pent ru asi gura rea unei conc uren ţe norm ale iar pe d e al tă par te că sancţiunile aplicate sunt individualizate, ca natură şi cuantum, in funcţie de o serie de elemente caracteristice ale participantului la actul sau faptul sancţionabil-gradul de implicare , puterea econom nomică, consecinţel ţele produse, etc.-p ro p or ti on al i ta te a - co nf or m ca r ei a tr eb ui e respectat un raport corect intre gravitatea sauconsecintele faptei constatate, circumstantele savarsirii acesteia si masura sanctionatorie aplicata- Legea296/2004. Principiul eficacităţii deşi nu este consacrat expres , poate fi desprins pe cale de interpretare din mai multe dispoziţii legale din materia concurenţei şi ar consta în aceea că interpretarea şi aplicarea normelor de dreptul concurenţei sunt subordonate exclusiv obiectivelor economice ale acestuia, caracterului său de drept economic.
Legătura dreptului concurenţei cu alte ramuri de drept Dreptul concurenţei comerciale este o ramură de drept autonomă, dar care are nenumărate legături cu alte ramuri de drept. a) Relaţiile cu dreptului concurenţei cu dreptul comercial Dreptul concurenţei comerciale s-a desprins din dreptul comercial. Mai mult de atât , chiar şi în prezent există specialişti care consideră concurenţa comercială numai ca o instituţie a dreptului comercial,n e g â n d u - i a u t o n o m i a ş i t r a t â n d e x e r c i t a r e a l o i a l ă a c e s t e i a numai ca o obligaţie profesională acomercianţilor. Fără îndoială, între cele două ramuri de drep dreptt exist existăă nenumăr nenumărate ate punc puncte te comun comunee deoar deoarece ece,, pe de o part pa rte, e, subi su biec ecte te ale al e drept dr eptul ului ui concurenţei sunt, în principal, comercianţii iar pe de altă parte unul din scopurile acestei ramuri de drept este de a impune respectarea unei deontologii profesionale acestora dar aceasta nu înlătură distinctivitatea celor două ramuri de drept: 1. Sub aspectul aspectul domeniulu domeniuluii de aplicare dreptul dreptul concure concurenţei nţei nu reglemente reglementează ază faptele de comerţ ci alte categorii de fapte distincte, care scapă de sub egida dreptului comercial (denigrarea unui rival, abuzulde poziţia dominantă, etc) pe care nu numai că nu le favorizează, dar le incriminează . 2. Din punct punct de vedere vedere al finalităţii finalităţii normelor normelor,, dreptul concure concurenţei nţei vizează deont de ont olog ol ogia ia prof pr ofes esio iona nală lă(co (compo mporta rtamen mentul tul subie subiecte ctelor lor aflate aflate în în raportu raporturi ri de concurenţă) pe când dreptul comercial vizează statutul juridic al comercianţilor. comercianţilor. 3
b) Relaţiile dreptului concurenţei comerciale cu dreptul consumatorilor. consumatorilor. Ca şi dreptul concurenţei, dreptul consumatorilor este o ramură nouă de drept care s-a desprins din dreptul comercial. Interferenţa între cele două ramuri de drept rezultă din însăşi actele normativ de bază în materia concurenţei- Legea 21/1996- care în art.1 prevede că:”prezenta lege are drept scop protectia, mentinerea si st im ula re a con cur ent ei si a unu i med iu con cur ent ia l nor ma l, i n v ed e r ea p r o m o v a r i i i n t er es e l o r cons consuuma mato tori rilo lor” r” şi Lege Legeaa 11/19 1/1991 91 care care în art. art.11 din din lege legeaa 11/1991 arată ”comerciantii sunt obligati sa isi exercite activitatea cu buna-credinta, potrivit uzantelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor si a cerintelor concurentei concurentei loiale.”De asemenea, actele normative normative de bază bază în materia protecţie protecţieii consumatoril consumatorilor or,, cum sunt, Legea Legea nr.12 nr.12/1 /199 9900 priv pr ivin indd protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, republicată 1991 ş im im o d i f i c a t ă , O G n r . 2 1 / 1 9 9 2 p r i v i n d p r o t e c ţ i a c o n s u m a t o r i l o r , r e p u b l i c a t ă a doua oară în 2007 şimodificată, Legea 296 /2004 privind Codul consumului, modificată, iar mai recent Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor cuprind dispoziţii care se interferează cu cele din legislaţia concurenţei. Practic, scopul final al a l celor două ramuri de drept este acela de a proteja interesele consumatorilor. consumatorilor. c) Relaţiile cu dreptul civil - Se evidenţiază mai ales în materia răspunderii delictuale , a nulităţii şi a prescripţiei extinctive d)Legăturile cu dreptul proprietăţii intelectuale- Se reflectă la nivelul ambelor componente a l e dreptului concurenţei, concurenţei, acesta conţinând reglementări care vin să completeze completeze protecţia acordată prin legi speciale drepturilor de proprietate intelectuală. e)Raporturile cu dreptul administrativ- Se reflectă în special , în faptul că autoritatea publică care asigură aplicarea regulilor de concurenţă –Consiliul Concurenţei-este un organ a d m i n i s t r a t i v i a r răspu răspunde nderea rea care care se antren antreneaz eazăă în sarcin sarcinaa celor celor care care încal încalcă că acest acestee regu reguli li este este de natură contravenţională. f) Legăturile cu dreptul penal sunt redate de consacrarea în cele două legi sus amin am inti tite te a unor un or infracţiuni infracţiuni special specialee precum precum şi prin utilizar utilizarea ea unor institu instituţii ţii de drept drept penal penal şi , implicit, implicit, procesual penal. g) Raporturile cu dreptul procesual civil sunt evidente, normele speciale de proc pr oced edur urăă care ca re sunt su nt conţinute conţinute de legile legile în în materia materia concur concurenţe enţeii fiind com completat pletatee cu norme normele le de procedură civilă. În concluzie, deşi dreptul concurenţei comerciale este o ramură de drept comp co mpoz ozii t care ca re prei pr eiaa multe multe instituţii instituţii din din alte ramur ramurii de drept drept nu trebuie trebuie uitat eleme elementul ntul esenţia esenţiall care îi conf confeeră part partic icul ular arit itat atee şi îl trans formă într-o într- o ra mură de drept d rept distinctă disti nctă : a dapta rea economică econom ică şi juridică a acestora la scopul său final: menţinerea nedistorsionată, nerestricţionată a comp compet etiţi iţiei ei eco econo nomic mice, e, a con concu cure renţe nţeii pe o piaţă piaţă şi potej ar ea pa rti cip an ţi lo r la ac eas tă competiţie împotriva unor mijloace neoneste utilizate de alţiconcurenţi.
4
Izvoarele dreptului concurenţei comerciale Acestea se împart în două categorii: izvoare interne şi izvoare internaţionale. a)Izvoarele interne Primele norme pe care se putea fundamenta răspunderea în materia dreptului concurenţei, până la adoptarea legilor speciale,au fost art.998-999 Cod civil, care reglementează răspunderea extracontractuală. Legea din 17.03.1884 reglementează comerţul ambulatoriu ş i are prevederi de ocrotire aconsumatorilor împotriva faptelor pe care comercianţii le-ar putea săvârşi cu ocazia lichidării stocurilor. stocurilor. Legea privind reprimarea concurenţei neloiale L 151/1932 151/1932 în vigoare până în 1973 din din punct nct devedere devedere formal , a brogată prin Decretu l din 1973- a fost principalul izvor de drept până în peri oada oad a comu comuni nism smul ului ui . La momentul actual, Constituţia României conţine prevederi pe temeiul cărora s-a creat dreptul concurenţei comerciale. Astfel, este consacrat la nivel constituţional principiul liberei concurenţe şi iniţiative : economia Romaniei este o „economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta” iar statul trebuie sa asigure libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie; Principalele acte normative în materia concurenţei sunt: Legea 11/1991 11/1991 privind concurenţa neloială are drept scop să impună participanţilor la competiţia economică o conduită onestă. Legea 21/1996 privind concurenţa urmăreşte să asigure existenţa concurenţei concurenţei libere, neperturbată, nerestricţionată, nedistorsionată pe piaţă prin interzicerea unor practici monopoliste care ar av ea ca finalitate finalitate dimin diminuarea uarea concuren concurenţe. ţe. Legea 31/1996 privind monopolul de stat care consacră dreptul statului de a stabili regi regimu mull de acces al a gentilor economici la a ctivit atile economice considera te monopol de stat si conditiile de exercitare a acestora. Legea 143/1999 privind ajutorul de stat reglementează regimul juridic al acestuia in vederea crearii si mentinerii unui mediu concurential normal. Enumerarea de mai sus nu este una limitativă ci enunţiativă, în afara acestora existând numeroasealte acte normative care conţin reglementări în materia concurenţei comerciale. b) Izvoare internaţionale Acestea izvoare sunt constituite din acordurile bi sau multilaterale pe care ţ a r a n o a s t r ă l e - a închei încheiat at sau sau la care care a aderat aderat ori ori le-a le-a ratif ratifica icat,t, şi care care astf astfel el dev devin in part partee comp compone onentă ntă a dreptului intern, cu toate consecinţele care decurg din această calitate. Reprezentative în acest sens sunt, fără ca enumerarea să fie limitativă: - Convenţia Uniunii de la Paris pentru protejarea proprietăţii intelectuale cuprinde dispoziţii referitoare la concurenţa neloială. - Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT) reglementează dumping-ul şi subvenţiile la export -Acordul European de asociere între România, pe de o parte, comunităţile europene şi statele membre al e ac es to ra , pe de al tă pa rt e care stabileşt stabileştee şi în mater materia ia conc concure urenţei nţei comerciale reguli aplicabile relaţiilor economice dintre ţara noastră şi statele membre ale Uniunii Europene 5
CAP II : INSTITUŢII FUNDAMENTALE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI CONCURENŢEI Dreptul concurenţei este fundamentat pe trei repere de bază- concurenţa, pi p i a ţ a r e l e v a n t ă ş i întrep întreprin rinder derea. ea. Aceste Aceste conce concepte pte sunt sunt abord abordate ate la nive nivelul lul doctri doctrinei nei atât din perspectivă economică cât şi juridică ceea ce impune, înaintea oricărui alt demers, o explicitare a lor prin prisma dreptului concurenţei.
1. CONC CONCUR UREN ENŢA ŢA COM COMER ERCI CIAL ALĂ Ă Definiţia concurenţei comerciale Concurenţa ca formă a liberei iniţiative se manifestă în cele mai diverse domenii : social,economic, politic. Dintre toate acestea demersul nostru se limitează doar la a aborda concurenţa din perspectiva economico-juridică . Concurenţa comercială nu are o definiţie unanim acceptată, ea având semnificaţie în f uncţ un cţii e d e context. În absenţa absenţa unei consacrări legale legale a termenului suntem nevoiţi să apelăm la punctele de vedere, deseori diferite, exprimate în literatura de specialitate- economică şi juridică. Din punct de vedere economic se spune că există concurenţă dacă consumatorul poate alege între mai multe alternative şi poate astfel să aleagă alternativa cea cea mai convenabilă convenabilă preferinţelor preferinţelor sale. Din perspectiva juridică concurenţa este definită ca fiind confruntarea dintre agenţii economici cuactivităţi identice sau similare, exercitată în domeniile deschise pieţei, pentru câştigarea şi conservarea clientelei, în scopul rentabilizării propriei întreprinderi. Elementele de bază ale conceptului de concurenţă sunt : – confruntarea pe piaţă între persoane fizice sau juridice care exercită activităţi activită ţi lucrative mai
mult sau mai puţin analoage, – o p e r e a z ă n u m a i î n s e c t o a r e a l e p i e ţ e i c a r e s u n t a c c e s i b i l e , c u e x c l u d e r e a d o m e n i i l o r s u s t r a s e competiţiei , fie prin lege fie prin contract; – scopul acestei competiţii este sporirea rentabilităţii întreprinderii. Felurile/Tipologiile Felurile/Tipologiile concurenţei concurenţei comerciale Deşi concurenţa constituie un instrument esenţial de politică economică pentru realizarea unei economii de piaţă bazată pe cerere şi ofertă, totuşi există domenii în care fie fi e prin pr in lege, le ge, fie fi e prin pr in voin vo inţa ţa părţilo părţilorr , conc concure urenţa nţa este este interz interzisă isă sau sau rest restric ricţio ţionat nată. ă. În domeniile care sunt deschise concurenţei comerciale, formele sub care se poate prezenta confruntarea dintre subiectele raportului juridic de concurenţă sunt: a) Concurenţa pură şi perfectă este un model teoretic, abstract, ideal care priveşte confruntarea cau n s c o p î n s i n e . E a s e p r e z i n t ă o s e r i e d e t r ă s ă t u r i c a r e o s i t u e a z ă l a p o l ul o p u s m o n o p ol u l u i ş i monopsonului : 6
-atomicitatea pieţei - presupune existenţa unui număr mare de vânzători şi cumpărători de talie mijlocieai un ui bun, care acţionea ză în mod independen t şi care prin a cţiunil e lor nu po t in fl ue nţ a în mo dsem dsemnifica icativ piaţa; ţa; -omogenitatea produsului – constă în aceea că produsele de acelaşi tip pe care întreprinderile le comercializează pe piaţa respectivă sunt similare din pu n ct de v ed er e c a li t a ti v , c e ea c e p er m i t e consu onsuma mato tori rilo lorr să pre prefere fere prod produs usuul care care poat poatee fi obţinut la preţul cel mai mic. -transparenţa se realizează dacă pe piaţă se constată un flux informaţional exhaustiv astfel încât consumatorul are acces imediat, direct şi complet la orice date semnificative ce privesc preţul şi calitatea unui produs. -absenţa oricăror bariere la accesul pe piaţă al întreprinderilor; -mobilitatea factorilor de producţie: constă în posibilitatea agenţilor economici şi a capitalului pe care îl deţin de a se conforma evoluţiei pieţei când aceasta devine nerentabilă schimbându-şi profilul. -neintervenţia statului echivalează cu libertatea concurenţei, care încetează să mai fie perfectă de îndată ce prin măsuri administrative i se aduc restrângeri. Acest model teoretic al competiţiei dintre agenţii a genţii economici este apreciat deoarece în acest sistem economia funcţionează cu eficienţa cea mai înalt posibilă dar şi criticat întrucât nu corespunde realităţii. În ultimul timp între modelul teoretic al concurenţei perfecte şi realitate s-a produs un hiat ce se a c c e n t u e a z ă , d a t o r a t î n p r i n c i p a l f e n o m e n u l u i c o n c en en t r ă r i i î n t r e p r i n d e r i l o r c a r e a dus la dispariţiaatomicităţii şi datorită sporirii intervenţiei statului în economie. b) Concurenţa imperfectă- eficientă sau practicabilă (workable competition)- care consideră confruntarea dintre agenţii economici nu un scop în sine ci un simplu mijloc pentru atingerea altor obiective-progresul tehnic, stabilitatea forţei de muncă , etc. Pentru a exista o concurenţă eficientă pe piaţă este necesară întrunirea următoarelor condiţii: -piaţa trebuie să fie deschisă, adică întreprinderile să poată pătrunde liber, fără restricţii pe piaţă; este tolerat oligopolul( număr restrâns de vânzători) şi oligopsonul( număr restrâns de cumpărători) dar nu şi monopolul( un singur vânzător) vânză tor) şi monopsul (un singur cumpărător). -este necesar ca fiecare dintre întreprinderile aflate în competiţie să acţioneze în mod liber, să îşi poate stabili propria politică în relaţiile cu ceilalţi concurenţi şi consumatorii; -consumatorii să se bucure de un grad mare de libertate în alegerea furnizorului şi a mărfi dorite. Concurenţa eficientă este un model flexibil, empiric adaptabil la situaţia concretă de pe fiecare piaţă, ceea ce a determinat adoptarea lui ca prototip de către Uniunea Europeană în Tratatul de la Roma .
RELEVANTĂ 2. PIAŢA RELEVANTĂ Unul din reperele fundamentale ale concurenţei este piaţa deoarece nu se poate vorbi de concurenţă decât raportat la o anumită piaţă . Concurenţa nu poate exista nu se poate manifesta decât pe o piaţă relevantă, noţiune necunoscută în alte ramuri de drept. În esenţă o piaţă exprimă o totalitate de tranzacţii. Din punct de vedere substanţial, intrinsec, piaţa este locul unde se întâlneşte cererea cu oferta demărfuri, servicii şi lucrări, stabilind circuitul dintre producţie şi consum.
7 După modalitatea de implementare piaţa este spaţiul pus la dispoziţie de administraţia publică în mod periodic sau în permanenţă în vederea reunirii producătorilor şi consumatorilor pentru procurarea de
bunuri pe care aceştia le ridică de îndată. În sensul cel mai larg piaţa reprezintă un sistem de relaţii prin care vânzătorii şi cumpărătorii intră în contact pentru a schimba bunuri şi servicii, actele specifice pieţei fiind cele de vânzare-cumpărare. În esenţă piaţa reprezintă ansamblul deciziilor adoptate de către că tre cumpărători privind ce şi cât să consume, de către producători şi prestatori privind ce şi cât să producă, de către posesorii de capital cât şi unde să investească şi de purtătorii forţei de muncă în ce ramură sau domeniu şi pe p e n t r u c i n e s ă mu munce nceasc ască, ă, deciz decizii ii ce ce sunt sunt armo armoniza nizate te pri prinn mecan mecanism ismul ul preţ preţuri urilor lor.. Pieţele pot fi clasificate după mai multe criterii: -spaţial :există pieţe locale, naţionale, regionale, mondială. -temporal: pieţele pot fi organizate ca activităţi cu caracter permanent sau determinată sau chiar efemeră-târguri. -structural: pieţe globale- cu pluralitate de mărfuri oferite consumatorilor iar pe de al tă part pa rtee pieţ pi eţel elee sectoriale sectoriale sau sau pieţe pieţe relevante relevante-- specializate specializate în anumite anumite produse produse şi şi servicii. servicii. Concure Concurenţa nţa se exercită în mod normal în ambianţa unei pieţe relevante. -sferei de cuprindere: pieţe cu regim general şi pieţe cu regim special: : piaţa bancară , bursieră, bursi eră, zoneliber zonelibere, e, etc etc Competiţia ,concurenţa există numai între agenţii economici care practică activităţi profesionale îndeajuns de asemănătoare deci care activează pe aceeaşi piaţă- piaţa relevantă. Piata relevanta reprezinta piata pe care se desfasoara concurenta si este u t i l i z a t a p e n t r u identi identific ficare areaa produs produselo elorr si a agentil agentilor or eco econom nomici ici ce ce se afla afla in conc concure urenta nta dire directa cta in in afaceri. Piaţa relevantă este locul unde se confruntă cererea şi oferta unor produse sau servicii , care sunt socotite de cumpărători ca substituibile între ele, dar nu şi substituibile cu alte bunuri şi servicii. O piaţă relevantă cuprinde un produs sau un grup de produse şi aria geografică pe care acestea se produc şi / sau se comercializează. Piaţa relevantă are deci 2 componente: piaţa produsului şi piaţa geografică. a) Piata relevanta a produsului ( sau planul sectorial) cuprinde toate produsele care sunt considerate de cumparatori ca interschimbabile sau substituibile, datorita cara ca ract cter eris isti tici cilo lor, r, pretu pr etu lui lu i si utiliza utilizarii rii aces acestor tora. a. Ace Aceste ste prod produse use trebui trebuiee sa fie fie sufic suficie ient nt de asemanatoare, astfel incat consumatorii sau beneficiarii sa le ia in considerare atunci cand iau deciziile de cumparare. Identificarea pietei relevante a produsului presupune efectuarea unei analize care sa stabileasca produsele care fac parte din piata respectiva, luand in considerare factori determinanti, cum ar fisubstituibilitatea, preturile, elasticitatea cererii pentru produs in functie de preturile altor produse etc. Doua produse nu trebuie sa fie identice din punct de vedere al ca ra ct er is ti ci lo r fi zi ce si functio functionale nale,, al calitatii calitatii sau pretului pretului,, pentru pentru a fi conside considerate rate ca substituibile sau interschimbabile din punctul de vedere al cumparatorilor. 8 Determinan Determ inantt este es te f aptul ca produs p rodusele ele sa s a aiba a iba un gra d suf icient icien t de subs substi titu tuib ibil ilit itat atee in a satisface satisface necesit necesitatile atile si si dorintele dorintele cumpa cumparatori ratorilor lor,, in asa fel incat incat fiecare fiecare dintre dintre aceste aceste p r o d u s e s a constituie o alternativa economica reala pentru celelalte produse, consumatorul
a v a n d posibilit posibilitatea atea de a alege alege atunc atuncii cand ia decizi deciziii de cumpara cumparare. re. Acestui set de produse considerate substituibile de catre cumparatori si care form fo rmea eaza za pia pi a ta produsul produsului ui din punctul punctul de vedere vedere al cererii, cererii, i se adauga adauga produse produsele le care in mod mod curent curent nu sunt substituibiledin punctul de vedere al cererii, ci din punctul de vedere al ofertei. Este cazul produselor pe care unii producatori pot sa le realizeze usor si acceptabil din punct de vedere economic, prin marirea capacitatilor lor de productie sau prin reconvertirea unor capacitati de productie, aceste produse putand deveni, intr-o perioada de timp rezonabila, r ezonabila, inlocuitoare pentru produsele incluse deja in piata relevanta a produsului. În mod normal , produsele care au aceeaşi structură fizică sunt interschimbabile ( untmargarină,mobilier lemn-placaj, dar şi recipientele din sticlă-metal). Analiza tehnică a caracteristicilor produselor supuse analizei este insuficientă spre a dete determ rmin inaa conturul pieţei r elevante, deoarece o asemen ea aborda re nu ne relevă reacţia consumatorilor sau asolicitanţilor faţă de similitudinile sau diferenţe existente între bunuri. S e p o a t e c a d o u ă p r o d u s e d e ş i a priori diferite în materialitatea lor, pot fi totuşi socotite de consumatori ca interschimbabile, încadrându-se în aceeaşi piaţă rele re leva vant ntă( ă( filmu fi lmu l tele te levi viza zatt şi film fi lmul ul proiec proiectat tat)) dar dar se poate poate şi ca două două produ produse se de de natu natură ră simi similar larăă să fie fie inapte de a sat satiisfac face ac aceeaşi nev nevoie acon su ma to ri lo r (p ar f um ur i sc um p e –p a rf um ur i ie ft in e, pu bl ic it at ea pr in TV fa ţă de al te fo rm e de publicitate prin mass-media). Aceste principii se aplica si pentru definirea pietei relevante in cazul serviciilor, serviciilor, dar pentru asimplifica terminologia, vom folosi în continuare notiunea de piata relevanta a produsului. b) Piata geografica relevanta cuprinde zona in care sunt localizati agentii economici implicati in livrarea produselor incluse in piata produsului, zona in care conditiile de concurenta sunt sufi suficcient ient de omogene si ca re poa te fi diferent iata in ar ii g eografi ce vecin e datorita, in special, unor conditii deconcurenta substantial diferite. In mod similar, notiunea de piata geografica se refera si la servicii. Factorii care trebuie luati in considerare la definirea pietei geografice relevante includ tipul si caracteristicile produselor implicate, existenta unor bariere la intrare, pr ef er in te le co ns um at or il or, diferent diferentele ele dintr dintree cotele cotele de piata piata ale ale agenti agentilor lor econo economic micii in zone geografice invecinate, diferentele substantiale dintre preturile produselor la furnizori, precum si p onderea cheltuieli cheltu ielilor lor de trans t ransport port in cost costur uril ilee tota totale le.. In functie de factorii luati in considerare se defineste aria geografica in care sunt l oca oc a liz li z a ti producatorii concurenti. Aceasta poate include si producatorii necunoscuti de cumparatori, dar care pot, usor si acceptabil din punct de vedere economic, sa-si aduca produsele din alte zone. Pentru a fi considerate pe aceeasi piata geografica relevanta, nu este necesar ca produsele sa fie fabricate in aceeasi localitate sau in localitati apropiate. Important este ca toate aceste prod pr odus usee sa fie fi e accesibile accesibile acelor acelorasi asi cumparato cumparatori, ri, astfel astfel incat fiecare fiecare dintre dintre ele sa sa fie o alternativa alternativa economica reala pentru celelalte. Pentru unele produse sau servicii, piata geografica relevanta poate fi o parte intr-o localitate, olocalitate, un judet, o regiune sau o zona din Romania, pentru altele, intreaga tara. Progresele in domeniul domeniul transpor transporturilo turilorr si comunicati comunicatiilor ilor si tendinte tendintele le de eliminare eliminare a barierelor barierelor si de libe li bera ra liza li za re a comertului international pot modifica, in timp, limitele pietelor geografice relevante,depasind granitele unei tari.
3.
ÎNTREPRINDEREA
9
Noţiunea de întreprindere sau agent economic este utilizată şi în alte
ramuri de drept dar în domeniul dreptului concurenţei prezintă o configuraţie specială. În legislaţia română incidentă în materia concurenţei denominaţiunea denominaţiunea utilizată pentru a desemna entitatea care exercită o activitate economică şi care este dotată cu o autonomie de decizie suficientă pentru a-şi determina comportamentul pe piaţă, fie că această entitate este o persoană fizică sau o persoană juridică, de drept privat sau de drept public, ori un ansa ansamb mblu lu de mijl mijloa oace ce mater material ialee şi şi uma umane ne fără fără persona perso nalit litat atee j uridic uri dicăă este est e atât at ât cea de întrep înt reprin rinder deree cât şi cea de agent economic spre deosebire de dreptul comunitar unde este utilizat doar termenul de întreprindere. Astfel, Legea 21/1996 privind concurenţa foloseşte termenul de agent economic indicându-se că respectivul actului normativ se aplica actelor si faptelor care au sau pot avea ca e f e c t r e s t r i n g e r e a , impied impiedica icarea rea sau denat denatura urarea rea concu concuren rentei tei savirs savirsite ite de agenti agentiii econ economi omici ci sau sau asociatii de agenti economici- persoane fizice sau juridice - de cetatenie, respectiv de nationalitate romana sau straina, denumiti agentieconomici; agentieconomici; Pe de altă parte Legea 143/1999 privind ajutorul de stat utilizează termenul de întreprindere pecare o defineşte în art.7 ca fiind orice persoana fizica sau juridica, indiferent de forma de organizare, care desfasoara activitati in scop lucrativ, total sau partial. În materie de protecţie a consumatorului consumatorului , despre care precizam că este într-o strânsă legătură cu Codul Consumului se apelează la termenul de agent economic desemnat ca fiind persoana fizica sau juridica, autorizata, care in cadrul activitatii sale profesionale fabrica, importa, d e p o z i t e a z a , t r a n s p o r t a s a u come comerc rcial ialize izeaza aza prod produs usee ori ori par parti ti din din acest acestea ea sau sau pres preste teaza aza serv servic icii; ii; Observăm că cei doi termeni sunt sinonimi şi corespund noţiunii de întreprindere din dreptulcomunitar. În legătură cu definiţia prezentată se impun câteva observaţii în legătura cu sfera celor care potfi calificaţi ca „agenţi „ agenţi economici”, „ întreprinderi” şi implicit pot fi subiect de dreptul concurenţei : -persoanele fizice : comercianţi acţionând în mod independent independent sau în cadrul asociaţiilor familiale,liber profesionişti( avocaţi, medici, comisionari vamali, etc) mijlocitorii î n a f a c e r i a ş a c u m s u n t e i dese desemn mnaţi aţi în acce accepţ pţiu iune neaa dre drept ptul ului ui come comerc rcial ial,, iar iar în anum anumit itee con condi diţi ţiii şi şi agenţii comerciali permanenţi -persoane juridice: societăţi comerciale, în anumite condiţii filialele societăţilor comerciale regiilea u t o n o m e s o c i e t ă ţ i l e c o o p e r a t i v e g r u p u r i l e d e i n t e r e s e c o n o m i c a s o c i a ţ i i l e ş i f u n d a ţ i i l e , s i n d i c a t e l e org a n el e a d m i n i s t r a ţ i ei p u bl i c e când acestea, prin deciziile emise sau prin reglementarileadoptate, intervin in operatiuni de piata, influenţînd direct sau indirect concurenta; -entităţile fără personalitate juridică, cu singura condiţie a exercitării unei activităţi economice şi aunei autonomii decizionale şi financiare: sucursalele, agenţiile, reprezentanţele societăţilor comerciale ,asociaţiile în participaţiune, etc.
4. FELURI FELURILE LE CONC CONCURE URENŢEI NŢEI COMERC COMERCIAL IALE E Am discutat până acum de domeniile închise concurenţei fie prin dispoziţii legale fie prin aco acordul rdulde de voinţă al pă rţilor. În domeniul deschis concurenţei- care reprezi ntă cea mai însem în semna nată tă arie ar ie a pieţ pi eţei eico concu ncure renţa nţa se poate poate manife manifesta sta sub sub mai mai multe multe form forme: e: 10 -concurenţa pură şi perfectă- model teoretic care consideră concurenţa comercială un scop în sine -d i a m e t r a l o p u s ă m o n o p o l u l u i - u n i c i t a t e a v â n z ă t o r u l u i î n t r - u n s e c t o r d e t e r m i n a t şi de monopson-unicitatea cumpărătorului
-concurenţa eficientă- care consideră rivalitatea dintre agenţii economici un simplu mijloc şi nu un scop în sine
CONCURENŢA PURĂ PURĂ ŞI PERFECTĂ Se caracterizează prin : -atomicitatea pieţei care presupune existenţa unu numar suficient de mare de vânzători şi cumpărători, detalie medie, care acţionează în mod independent. Ei nu cumulează o fracţiune notabilă a pieţei astfel încât prin operaţiunile pe care le încheie nu influenţează preţul produsului. -omogenitatea calitativă a produselor pe care agenţii economici le comercializează pe piaţa respectivă. Caatare consumatorii preferă, în condiţii calitative egale, produsul care poate fi obţinut la preţul cel mai mic. -transparenţa se realizează dacă pe piaţă se constată un flux informaţional exhaustiv astfel încâtconsumatorul are acces imediat, direct şi complet la orice date semnificative ce privesc preţul şi calitateaunui produs. -pluralitatea de opţiuni- consumatorii beneficiază de opţiuni nelimitate de alegere între mărfurile oferitespre vânzare. -mobilitatea factorilor de producţie- constă în posibilitatea agenţilor economici şi a capitalului pe care îldeţin de a se conforma cu promptitudine, din proprie iniţiativă, evoluţiei conjuncturale a pieţei; dacă o piaţă devine nerentabilă datorită creşterii excesive a numărului de competitori cei lezaţi îşi pot schimba profilul , îndreptâ ndu-se spre un d omeniu deficita r , unde se î ntrevă d debuşee de desfacere încă neacoperite. -neintervenţia statului echivalează cu libertatea concurenţei, care încetează să mai fie perfectă de îndată ce prin măsuri administrative i se aduc restrângeri.
FORMAREA PREŢURILOR ÎN CONDIŢIILE CONDIŢI ILE CONCURENŢEI PERFECTE Preţul -adică cheltuielile necesare pentru obţinere unui produs- se formează pe ac east ea stăă piaţ pi aţăă pe baza acţiunii acţiunii legii legii valori valoriii şi a corelaţiei corelaţiei dintre dintre cere cere şi ofertă.C ofertă.Cerere erereaa unu produs produs este este o variabilă variabilă care scade pe măsură măsură ce preţul preţul acestuia acestuia spore sporeşte. şte. Oferta Oferta reprezi reprezintă ntă ovar iabi ia bilă lă care ca re creş cr eşte te direct proporţiona l cu mă rirea preţu lui produsului. Preţul se fixează la nivelul deec deechil hilibru ibru dintre cerere şi ofertă, adică de îndată ce cantităţile oferite pe piaţă ale unui produs sunt egale cucele de consumatori. EVALUAREA CONCURENŢEI PERFECTE Acest model teoretic al competiţie dintre agenţii economici , concordant cu econ ec onom omii a libe li bera ra lă incipient incipientă, ă, se bucură bucură de aprecie aprecieri ri pozitivepozitive- că că în acest sistem sistem economia economia funcţio funcţionează nează cu eficienţa cea mai înalt posibilă- dar şi de critici serioase- nu corespunde realităţii. În ultimul timp între modelul teoretic al concurenţei perfecte şi realitate s-a produs un hiat tot maiaccentuat, datorat în principal fenomenului natural al concentrării întreprinderilor care a dus la dis dispar pariţia iţia atomicităţi i şi datorită intervenţiei statului î n economie a tât în relaţiile interne cât şi în cele de import şiexport. COMPONENTELE CONCURENŢEI EFICIENTE Se mai numeşte şi concurenţă practicabilă sau suficientă şi se caracterizează prin 3 factoridistinctivi: 11 -piaţa trebuie să fie deschisă, adică agenţii economici să se bucure de liberul acces pe piaţă. Aprecierea d e p i n d e d e c o n c u r e n ţ a p o t e n ţ i e l ă ş i n u d e c e a a c t u a l ă . A ş a d a r c o n c u r e n ţ a e f i c i e n t ă t o l e r e a z ă o l i g op o p o lu l u l ( n um u m ă r r e st s t r ân â n s d e v â nz n z ă t or or i ) ş i
oligopsonul( număr restrâns de cumpărători) dar nu seconciliază cu monopolul şi monopsul. -este necesar ca agenţii economici să se bucure de libertate de acţiune pe piaţăadică fiecare dintreîntreprinderile aflate în competiţie îşi poate stabili propia politică în relaţiile cu ceilalţi concurenţi şiconsumatori. -consumatorii să se bucure de un grad mare de libertate în alegerea furnizorului şi a mărfi dorite. Se observă că concurenţa eficientă este un model flexibil, empiric adaptabil la situaţia concretă depe fiecare piaţă. În consecinţa el fost adoptat ca model de către CEE- UE –Piaţa – Piaţa Comună-în Tratatul dela Roma din 1957.
CRITERII DE DEFINIRE A CONCURENŢEI EFICIENTE Principiul general, pe deplin exact este acela că: felul şi intensitatea concurenţei pot să varieze înfuncţie de produsele şi serviciile în cauză, ca şi de structura economică a pieţelor sectoriale vizate. S-a încercat şi elaborarea de criterii care să ateste existenţa unei concurenţe eficiente pe o piaţădată, delimitând-o de monopol şi monopson: - c r i t e r i i d e s t r u c t u r ă : d i m e n s i u n i l e p i e ţ e i ş i g r a du l d e d e s f a c e r e a l a cesteia, nr şi nivelul deconcentrarea al acestora ; -comportamentul agenţilor economici în raporturile dintre ei ( onestictatea, bc, agresivitatea,corectitudinea); -rezultatele obţinute de competitori, adică profitul obţinut. Prin coroborarea criteriilor anterioare se obţine intensitatea competiţiei ca indiciu reve re vela lato torr al concur concuren enţei ţei eficie eficiente nte.. În România, până la încheierea privatizării, economia este dominată de RA şi SC cu capital integral de stat care beneficiază de un cvasi-monopol în domenii specializate. Deşi există atomicitate între agenţii economici privaţi, nu există concurenţă perfectă. În viitor se speră că România se va adapta la modelul concurenţei eficiente
12
BIBLIOGRAFIE
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Legea Legea concurenţ concurenţei ei nr. nr. 21/1996, 21/1996, republica republicată tă 2005, 2005, cu modificări modificări Legea Legea nr.11/1 nr.11/1991 991 privind privind combatere combatereaa concurenţei concurenţei neloiale, neloiale, modificată modificată Legea Legea 11/19 11/1991 91 privind privind concuren concurenţa ţa neloială neloială Legea Legea 31/1996 31/1996 privin privindd monopo monopolul lul de stat stat Legea Legea 143/19 143/1999 99 privi privind nd ajutor ajutorul ul de stat stat Cons Constit titut utia ia Roma Romani niei ei
