1. Perspectiva sociologica asupra societatii. Metodologia cercetarii cercetarii sociologice:
Specificul cunoasterii sociologice. Metode, tehnici, procedee, instrumente ale investigatiei sociologice.
2. Societatea si viata sociala:
Structura sociala: status si rol, relatii sociale, grupuri sociale, grupuri mici.
Institutii si organizatii sociale: familia, scoala, biserica, statul, partidele politice, ong-urile.
Socializarea: Socializarea: rol, stadii.
Probleme sociale (discriminarea, infractionalitatea, conflictele sociale, coruptia, saracia).
1. Ce este sociologia? Sociologia studiaza viata sociala a oamenilor. uguste !omte ("#$%-"$&#) este fondatorul sociologiei in secolul "%. utilizat la inceput numele de 'fizica sociala pornind de la fizica dar a renuntat la el in favoarea numelui de sociologie. 'Metoda pozitiva era elementul central pe baza caruia construia noua disciplina si nu putea face studierea decat pe baza culegerii de informatii si date obtinute direct din realitate cu autorul unor instrumente care permit masurarea fenomenelor sociale. '*egea celor trei stadii: -stadiul teologic, -stadiul metafizic, -stadiul pozitiv. uguste !omte era considerat un ganditor pozitivist. !unoasterea pozitiva era bazata pe date empirice. +erber +erbertt Spence Spencerr ("$("$-"% "%) ) a luat luat ca e/empl e/emplu u biolog biologia. ia. Sociol Sociologi ogiaa lui a fost fost numita numita si 'dar0inism social. 1l considera ca in istorie au e/istat doua mari tipuri de societati: -sociatati militare, -sociatati industriale. 2arl Mar/ ("$"$-"$$) a propus un model de sociologie pornind de la economie. Mar/ considera ca fortele care pun in miscare sociatatea au originea si natura e/clusiv in sociatate. In loc de sociatate el foloseste termenul de formatiune social economica. 1l formuleaza 'legea concordantei dintre fortele si relatiile de productie. Ma/ 3eber 3eber ("$45-"%) ("$45-"%) , al patrulea patrulea intemeietor intemeietor al sociologie sociologiei, i, nu preia preia modelul modelul stiintelor stiintelor e/istente in epoca. 1l considera ca procesul de cunoastere a vietii scoiale trebuie sa plece de la intelegerea actiunilor pe care oamenii le savarsesc in sociatate si pe care le putem numi aactiuni sociale. cest cest tip de metoda a intelegerii se numeste 'comprehensiune. 'comprehensiune.
In secolul au aparut multe ramuri ale noii stiinte: sociologia urbana si rurala, sociologia
organizatiilor, sociologia industriala, a familiei si a rudeniei, sociologia religiei. S-au dezvoltat si metodele de cercetare. 1mile 6u7heim ("$&$-"%"#) a sustinut primul curs universitar de sociologie si a publicat prima lucrare de sociologie numita 'Sinuciderea. De la cunoasterea comuna la cunoasterea stiintifica a sociatatii:
'In prezent datorita divortialitatii ridicate, din ce in ce mai multi copii cresc in familii monoparentale comparativ cu situatia de acum " de ani. In trecuta familiile monoparentale apareau din cauza mortalitatii ridicate, moartea unui parinte inainte ca toti copiii sa atinga varsta maturitatii. In prezent , rata ridicata a numarului divoturilor nu implica in mod necesar cresterea numarului familiilor monoparentale pentru ca aproape %8 se recasatoresc in primii trei ani de divort. Moduri de cunoastere a sociatatii: -cunoasterea comuna, proprie a oaneilor obisnuiti aflati in conditii simple de viata, -cunoasterea stiintifica, proprie stiintelor printre care se numara si sociologia. (9na din primele scoli de sociologie a fost la bucuresti iar intemeietorul ei a fost 6imitrie usti. Metoda fundamentata de el este 'metoda monografica)
2. Metodologia cercetarii sociologice Etapele unei investigatii sociologice:
!ercetarea sociala se desfasoara dupa un model stadial in care sociologul trebuie sa parcurga o serie de etape necesare pentru demersul sau de investigatie: ". ;ormularea problemei care urmeaza a fi cercetata. . ;ormularea ipotezelor de cercetare. . Stabilirea grupului de studiu. 5. legerea metodei de cercetare si elaborarea instrumentelor de culegere a datelor. &. plicarea instrumentelor de prelucrare a datelor. 4. nalizarea si interpretarea datelor. Formularea ipotezelor:
Ipotezele pot fi considerate modele de raspuns la problemele cercetarii, ele trebuie: -sa contureze o relatie cauzala. -sa fie testabile.
Masurare si scalare:
= caracteristica masurabila, specifica unui proces, fenomen sau produs social poarta numele de varabila. vem astrfel variabile discrete si variabile continue. >alorile pe care le poate lua o variabila formeaza o scala. Scalele pot fi in principiu de patru tipuri: -scale nominale, care nu presupun niciun fel de relatii de succesiune. -scale ordinale, in care valorile pe care le poate lua o variabila sunt ordonabile dupa un anumit criteriu. -scale de interval, care masoara variabile continue. -scale de proportii, sunt scale de interval in care e/ista un punct natural de pornire a distributiei. =rice masurare sociala indiferent de instrumentele utilizate trebuie sa intruneasca doua caracteristici principale: -fideliatea. -validitatea. Stailirea grupului de studiu:
rupul de studiu este intreaga populatie care urmeaza a fi studiata. rupul studiat se numeste esantion. 1santionarea este procedeul de selectare a unui grup de persoane dintr-o populatie astfel incat acesta sa fie reprezentativ pentru intreaga populatie. !legerea metodei de cercetare si elaorarea instrumentelor de culegere a datelor:
Principalele metode utilizate in sociologie sunt: ". ncheta sociologica. . =bservatia. . 1/perimentul. 5. naliza documentelor sociale. ncheta sociologica, in general e/ista doua procedee de utilizare in cadrul anchetei: -chestionarea. -intervievarea. =bservatia sociologica este o metoda de cercetare preluata din metodele de cercetare specifice stiintelor naturii. 1a este cea mai veche metoda de cercetare stiintifica si isi propune sa analizeze comportamentele pe care oamenii le au in diferite situatii. =bservatia sociologica poate fi: -structurata, presupune o cunoastere prealabila a fenomenelor de cercetare ce permite utilizarea ca instrument a grilei de observatie pentru inregistrarea datelor. -observatia nestructurata, este utilizata atunci cand cercetatorul nu cunoaste fenomenele si nu poate utiliza un instrument prestabilit de inregistrare a informatiilor. rila de observatie este un instrument in care sunt trecute diferite tipuri de comportament pe care vrem sa le observam.
=bservatia nedistorsionata se utilizeaza pentru a nu altera comportamenul celui observat (se afce prin camere de suptaveghere, microfoane, oglinzi etc.). 9n alt tip de criteriu de clasificare al observatiei tine seama de modul in care se implica cercetatorul in cadrul social in care face observatiile: -observatie participativa, presupune participarea directa a cercetatorului si poate fi: sub acoperire, deontologic intern, deontologic e/tern, neutru. -observatie neparticipativa. E"perimentul:
1ste o metoda care deriva direct din observatie. spectul asupra caruia insistam in mod special se leaga de efectul perturbator pe care in produce e/perimentul insusi, acesta poarta numele de 'efectl +o0thorne. !nalizarea documentelor sociale:
1ste un tip de metoda care ne permite sa studiem in stiintele sociale atat prezentul cat si procesele si fenomenele trecute. 6ocumentele sociale pot fi: -publice. -oficiale. naliza de continut reprezinta e/primarea cantitativa a anumitor 'unitati de analiza pe care le identificam intr-un anumit document. 9nitatile de analiza clasice sunt: -spatiul sau timpul. -cuvintele. -temele. -personaele. -itemul.
Cultura
1d0ard
scoietate data. >alorile sunt idei pretuite, repsectate de catre membrii unei comunitati. !redintele sunt idei despre lume si viata, despre ceea ce este adevarat sau fals. . !omponenta obiectuala: se revera la toate tipurile de produse culturale care au o e/ostenta materiala. . !omponenta normativa: se refera la totalitatea regulilor pe care oamenii le respecta intr-o societate. @ormele sociale, in sociologie au mai multe clasificari: ". 6upa modul de transmitere: -norme scrise. -norme nescrise. . 6upa gradul de aplicare a lor in viata obisnuita: -norme ideale (cum ar fi de dorit sa se comporte). -norme reale (in functie de cum se comporta zi de zi). . 6upa domeniul pe care il reglementeaza: -norme uridice. -norme tehnice. -norme de organizare. -norme educationale etc.
!omple/ele culturale sunt sisteme in care sunt asociate mai multe elemente culturale. Subculturile sunt culturi care apartin unor comunitati ce si-au dezvoltat comple/e culturale proprii si pot sa apartina: -unor comunitati profesionale. -unor comunitati care au valori, norme si stiluri proprii de viata. !ontracultura este un tip special de subcultura in care unele valori, credinte, norme sunt in opozitie cu acelea ale culturii dominante. Contactul intre culturi:
culturatia este procesul prin care, ca urmare a contactului dintre doua culturi, se aunge la aparitia unor comple/e culturale noi, care au in componenta elemente din culturi diferite (e/: traista taraneasca dotata cu fermoar). comodarea este procesul prin care doua culturi diferite aung sa isi defineasca granite clare si sa conviatuiasca fara sa se transforme in mod radical. similatia este procesul prin care o cultura a unei comunitati si-a pierdut identitatea si a fost inglobata in cultura dominanta, respectiva populatie nu pastreaza decat, cel mult, anumite
comple/e culturale proprii si prin urmare cultura nu ai e/ista decat ca o subcultura a culturii dominante.
$. Socializarea Ce este socializarea?
Procesul prin care idividul uman se formeaza ca fiinta sociala poarta numele de socializare. Socializarea este procesul prin care individul invata de la parinti, profesori, prieteni, colegi, din familie, din scoala si alte institutii, comportamente, abilitati, informatii care il transforma in fiinta sociala, capabila sa traiasca si sa se dezvolte intr-o sociatate.
". ;actorii biologici. ;ormarea personalitatii individului si procesul de achizitie a culturii unei sociatati sunt influentate de anumite caracteristici biologice in clusiv ereditare. . Mediul fizic ca atare ne influenteaza in procesul de socializare intr-o masura semnificativa. . !ultura. Profilul cultural al unei sociatati imprima anumite caracteristici procesului de socializare. 5. 1/perienta de grup. >iata in grupuri este o caracteristica general umana. &. 1/perianta personala este de asemenea un factor esential in procesul de socializare. %ipuri de socializare:
". In functie de momentul in care se realizeaza socializarea: -socializare primara: in primii # ani de viata. -socializarea secundara: incepe la # ani se se incheie la adolescenta. -socializarea continua: pana la moartea individului. . In functie de scopul pentru care se realizeaza, socializarea poate fi: -socializare anticipatorie: procesul prin care un individ se socializeaza pentru anumite roluri sociale pe care nu le detine inca si nici nu poate sa le detina in momentul socializarii (ocurile de copii). -socializarea negativa: procesul prin care individul invata modele comportamentale, valri sau norme care sunt opuse celor specifice comunitatii in care traieste. -resocializarea: este un proces de socializare in care individul invata noi modele de comportament, vlori sau norme diferite de cele pe care le poseda dea (in procesele de tranzitie de la o etapa a vietii la alta -copilarie-adolescenta- sau scoli de corectie, inchisori, armata). !genti de socializare:
Persoane, grupuri sau organizatii care intervin in procesul de socializare si care influenteaza individul, valorile, convingerile si comportamentul acestuia. !ei mai importanti agenti sunt:
". ;amilia: rol fundamental in socializarea primara a copilului. . Scoala: contribuie la socializarea indivizilor si la consolidarea si rafinarea anumitor valori, convingeri, atitudini sau comportamente dezirabile. . rupurile de egali: grupuri formate din membri care au aceeasi varsta. 5. Mass-media: are capacitatea de a impune si de a promova anumite valori, norme sau modele de comportament. Educatie si socializare:
1ducatia reprezinta ansamblul actiunilor si proceselor sociale prin care seocietatea transmite noilor generatii cunostintele, valorile, atitudinile si comportamentele necesare integrarii sociale. ". 1ducatia informala: este procesul de invatare voluntara sau involuntara realizat prin intermediul relatiilor si interactiunilor cu ceilalti (familie, prieteni, mass-media). . 1ducatia formala: procesele de invatare in cadrul sistemului de invatamant. . 1ducatia non-formala: activitatile de invatare derulate intr-un cadru formal insa in afara sistemului de invatamant (scoli de vara, cenacluri, cluburi sportive etc.). Printre functiile importante ale scolii putem enumera : functia de socializare, de integrare sociala, de control social, de medierea a prieteniilor sau chiar casatoriilor etc. Status si rol
Statusul reprezinta tot ceea ce un individ asteapta de la ceilalti pe baza pozitiei pe care o are. Aolul se refera la tot ceea ce toti ceilalti asteapta de la un individ datorita pozitiei pe care acesta o detine. 1/emple: cineva poate avea statusul de student, prieten, fiu, fiica, cetatean dar poate avea in acelasi timp si statusul de barbat, femeie sau adolescent. !onflictul de status: de e/emplu atunci cand un profesor trebuie sa predea propriilor copii. %ipologia statusurilor:
1/ista doua tipuri de status: atribuite (prin nastere) si dobandite (profesional). &ndicatorii de status:
Indicatorii de status sunt elemente care pot sa aute la indicarea statusului unei persoane (un ecuson, verigheta, pentru un profesor-catalogul etc.). %ipologia rolurilor sociale:
Aolurile sociale reprezinta ansamblul de comportamente pe care o persoana le performeaza pe baza unui anumit status pe care il detine. Aolurile sociale pot fi clasificate in mai multe modalitati. In primul rand ar trebui sa facem distinctia intre doua tipuri de raportare la rolurile sociale.
Aolurile prescrise pentru un anumit status si pe care ceilalti sa asteapta sa le performeze cineva roluri asteptate. Aolurile performate in mod real de o persoana - roluri performate. !onflictul de rol apare atunci cand e/ista cerinte contrare intre doua roluri care provin din doua statusuri diferite pe care le detine aceeasi persoana. &nstitutiile sociale si tipologia lor:
In sociologie prin institutie se intelege mai mult, famila este o institutie ca si biserica sau statul. 6ar si banii sunt o institutie sociala, ei avand functia de a reglementa circulatia monedei intr-o sociatate. =rice organizatie functioneaza pe baza unei institutii sociale insa nu orice institutie e/ista sub forma unei organizatii. In raport cu tipul de functie sociala pe care o indeplinesc, institutiile pot fi: ". Institutii politice (statul, partidele, consiliile locale etc.). . Institutiile uridice (tribunalele, baroul etc.). . Institutiile economice (orice organizatie economica). 5. Institutiile culturale (teatrele, mass-media etc.). &. Institutiile religioase (biserioca, sectele etc.). 4. Institutii ale vietii private (familia, casatoria, adulterul etc.). 9nele institutii sociale nu sunt acceptate de societate. 1nele pot fi considerate ilegale. 9n tip special de institutie este institutia totala care incearca sa isi controleze si sa isi influenteze membrii la un nivel ma/im, cel mai important e/emplu este familia. Mai pot fi spitalele in cazul bolnavilor cronici care nu il pot parasi pentru o perioada de timp. 6ar si un vapor pe perioada unei calatorii, armata, inchisoarea sau manastirea sunt tot institutii totale. Familia ca institutie sociala:
;amilia reprezinta un grup de oameni care relationeaza datorita unor legaturi de sange, maria sau adoptie. Aelatiile dintre membrii familiei sunt de rudenie. Audenia poate fi biologica (legaturi de sange) sau sociala (casatorie), rudenie de tip spiritual (nasa, fratia de cruce etc.). Mai pot fi relatii foarte puternice dar fara grad de rudenie (rude fictive). ;amilia ca institutie sociala detine cateva functii principale: ". ;unctia de status: fiu, sotie, mama etc. . ;unctia afectiva. . ;unctia protectiva. 5. ;unctia economica: familia reprezinta o unitate economica atat ca productie cat si ca registru de consum. &. ;unctia de socializare: invatarea ebilitatilor, informatiilor, comportamentelor etc. 4. ;unctia de reptoducere.
%ipologia familiei:
;amilia nucleara este formata din membrii a cel mult doua generatii care traiesc in aceeasi gospodarie (familia conugala-sot sotie si eventual copii). 9n alt tip de familie nucleara este familia monoparentala. =pus familiei nucleare este familia e/tinsa, aceasta este formata din membrii a mai mult de doua generatii care traiesc in aceeasi gospodarie. 'orme ale familiei:
". @ormele de casatorie sunt norme sociale care reglementeaza alegerea partenerilor. stfel distingem doua tipuri de casatorie: -casatoria endogama: alegerea partenerului din interiorul grupului din care facem parte. -casatoria e/ogama: casatoria in afara frupului. @ormele de incest interzic relatiile se/uale intre parinti si copii, frati si surori etc. . @ormele care reglementeaza numarul partenerilor: -casatoriile de tip monogam. -casatoriile de tip poligam. . @ormele de autoritate privesc conducerea si e/ercitarea puterii la nivelul familiei: -familii patriarhale. -familii matriarhale. -familii bazate pe norme de e/ercitare comuna a puterii. 5. @ormele de locatie stabilesc unde se intemeiaza gospodaria unei noi familii: -patrilocatie (in gospodaria parintilor baiatului). -matrilocatie. -neolocatie (cand se intemeiaza o noua gospodarie). &. @ormele pentru alegerea partenerului - in societatea contemporana se bazeaza pe atractia reciproca si in sociologie numim dragoste romantica. +omogamia - selectia partenerilor in vederea casatoriei se face pe baza asemanarii acestora din punct de vedere al statusurilor pe care le detin (instruire, educatie, clasa sociala, religie etc.). 9n alt factor este pro/imitatea (apropierea). Divort si casatorie:
!asatoria este o institutie sociala ca si divortul. @umarul divorturilor este important si se masoara printr-un indicator special care se numeste divortialitate si care reprezinta numarul de divorturi la o mie de casatorii. 1/ista mai multi factori care conduc la instabilitatea familiilor: ". >arsta. . Socuri in familie. . @evoia de indepartare a unuia dintre soti de una sau ambele familii din care provin partenerii. 5. 6iferente sociale, economice sau culturale maore intre cei doi soti. &. Aegula celor sase luni si celor trei ani. 4. Instabilitatea familiilor din care provin partenerii. #. ;emeia ramane insarcinata inaintea casatoriei sau in primul an de maria.
!lternative la familia clasica:
". ;amilia de tip poligam. . !asatoria de tip homose/ual. . !oabitarea consensuala: presupune ca doua persoane sa traiasca in comun, ca o familie, insa in afara unei casatorii formale. -coabitare consensuala premaritala. -coabitare consensuala propriu-zisa. (eligia ca institutie sociala:
Aeligia reprezinta ansamblul credintelor si comportamentelor umane cu privire la fiinte, forte sau puteri supranaturale, sacre sau divine. Sacru - tot ce este supranatural, divin. Profan - tot ce este obisnuit, pamantesc.
). Structura sociala rupuri de oameni: ". Multumea. . 1chipa. . !ategoria sociala. In sociologie grup social este definit ca fiind orice agregare umana de doua sau mai multe persoane avand urmatoarele caracteristici: -sentimentul de apartenenta la grup. -intre membrii grupului e/ista interactiuni. -e/istenta unor caracteristici comune. -e/istenta unor interese comune si a unui scop comun. %ipologia grupurilor sociale:
". rupuri primare si grupuri secundare: -grupurile primare sunt grupuri mici in care membrii comunica direct si au relatii de tipul 'fata in fata (familia sau grupul de pireteni). -grupurile secundare opusul grupurilor primare desemneaza grupurile care nu se bazeaza pe interactiuni afective. . rupuri formale si grupuri informale: -grupurile formale sunt grupuri care au o forma prestabilita, creata in mod normal de o tructura organizationala (profesorii dintr-un liceu). -grupurile informale sunt grupuri 'naturale care apar in decursul interactiunilor dintre anumiti subiecti. ceste doua tipuri de grupuri nu sunt incompatibile, ele putand coe/ista. nsamblul
interactinunilor dintre membrii sai poate avea la baza trei tipuri de mari relatii: -atractie. -respingere. -indiferenta. . rupuri de apartenenta si referinta: -grupurile de apartenenta sunt grupurile din care facem parte la un moment dat. -grupurile de referinta sunt acelea din care nu facem parte desi luam ca reper valorile, normele sa? simbolurile lor. 5. Inauntru si in afara grupului (in group si out group): ceasta distinctie scoate in evidenta tendinta unor grupuri de a se delimita clar de ceilalti indivizi care nu sunt membri ai grupului. strfel unele grupuri pot fi inchise, e/clusiviste sau ermetice (clasele de elevi). Dinamica grupurilor*efecte si presiuni de grup:
naliza proceselor care au loc in interiorul unui grup se numeste dinamica grupurilor. Formarea grupurilor:
=rice grup parcurge sau poate parcurge urmatoarele etape: ". ;ormarea: etapa de inceput a grupului in care membrii nu se cunosc intre ei, relatiile fiind e/trem de politicoase si protocolare. . ;urtuna: este etapa conflictuala in care indivizii isi negociaza pozitiile in cadrul grupului. In cazul unor grupuri mari in aceasta etapa se formeaza subgrupuri si aliante intre diverse persoane. . @ormarea: este etapa in care se stabilesc normele pe baza carora va functiona grupul, in care se ratifica rezultatele negocierii din etapa anterioara. Statusuri emergente - pozitii de grup care rezultatul interactiunilor si negocierilor. 5. ;unctionarea: este etapa in care grupul functioneaza respectand regulile agreate, perioada de productivitate ma/ima. @u toate grupurile trec prin toate etapele. @u e/ista grupuri in care toti membrii sa aiba pozitii egale. Ce spun sociologii despre comportamenul grupurilor:
1fectul de asteptare sau efectul de spectator sau de indiferenta presupune ca un comportament de autor reclmat de o anumita situatie apare intr-un interval de timp invers proportional cu un numar celor pe care il pot oferi. Stratificarea sociala: %eorii cu privire la stratificarea sociala:
+arl Mar": clase si conflict social:
Societatile umane se impart in doua mari gupuri ori clase sociale: -o minoritate de indivizi care detin controlul asupra celor mai multe bunuri si miloace de productie din acea societate si care este denumita clasa dominanta sau e/ploatatoare. -maoritatea indivizilor care detin putine proprietati si bunuri si care trebuie sa munceasca pentru a-si castiga e/istenta, aceasta este clasa dominata sau e/ploatata. Ma" ,eer: clase# grupuri de presigiu si putere:
Stratificarea si inegalitatile sociale aveau o singura cauza si anume proprietatea privata asupra miloacelor de productie. 3ebber distinge urmatoarele clase sociale in capitalism: ". Muncitorii. . Mica burghezie. . Persoanele care nu au proprietati insemnate dar au o pregatire intelectuala care le sigura sanse mai mari de ascensiune sociala. 5. !lasa celor care isi castiga e/istenta in urma rentei sau a e/ploatarii muncii altor indivizi. Pentru 0ebber stratificarea sociala este un fenomen cu multiple dimensiuni, pozitia pe care indivizii o ocupa intr-un grup sau o societate datorandu-se urmatorii factori: -economici. -sociali. -politici. %eoria dunctionalista a stratificarii sociale:
;unctionalismul este un curent de gandire care considera ca sociatatea poate fi privita asemenea unui organism. Clare sociale in societatile contemporane:
!lasele sociale reprezinta grupuri de indivizi care au aceleasi resurse materiale, influenta sociala si sanse similare de a avansa iin ierarhia unei sociatati. Pentru a clasifica indivizii in clase sociale, sociologii au in vedere urmatoarele elemente: ". 1ducatia. . =cupatia. . >enitul. 5. verea. Moilitate sociala:
Miscarile unor indivizi sau grupuri dintr-o clasa socaila in alta sunt definite generic prin termenul de mobilitate sociala. Mobilitatea sociala este de mai multe feluri, in functie de criteriile de clasificare folosite.
6upa criteriul directiei miscarii persoanelor, mobilitatea poate fi:
". Mobilitate sociala verticala: miscarea unor indivizi sau grupuri de la o clasa sociala la alta. Mobilitatea sociala verticala poate fi: -ascendenta: miscarea de la o clasa inferioara la o clasa sociala duperioara. -descendenta. . Mobilitatea sociala orizontala: se refera la miscarile unui individ sau grup de indivizi intr-o pozitie sociala in alta aflata insa la acelasi nivel.
In dunctie de criteriul directiei de miscare a unei persoane de la o clasa sociala la alta in raport cu parintii sai (mobilitate intergenerationala):
". Mobilitate sociala integrationala ascendenta: cand copilul aunge intr-o clasa sociala superioara celei din care fac parte parintii. . Mobilitate sociala integrationala descendenta.
6in punct de vedere al modificarilor produse la baza educatiei si ocupatiei copiilor comparate cu cele ale parintilor se poate discuta despre mobilitate educationala sau ocupationala. cestea pot fi ascendente sau descendente in comparatie cu parintii.
Modul in care se produce modificarea pozitiei sociale. Prin aplicarea lui se obtin:
".
Mobilitatea de schimb sau individuala care se refera la miscarile persoanelor dintr-o clasa sociala in alta, miscari care se datoreaza meritelor individuale determinate de educatie, clarificari si merite personale.
.
Mobilitatea structurala se refera la miscarile unor indivizi de la o clasa sociala la alta, miscari datorate unor schimbari maore in configuratia unei sociatati.
-en# etnie si inegalitati sociale:
;actori precum genul si etnia sunt denumiti factori ascriptivi (pot fi cu greu sau deloc modificati). &negalitati de gen: Etnie si inegalitate:
In multe sociatati contemporane, grupurile etnice constituie minoritati sociale.
. Mecanisme de functionare a societatii /rganizarea sociala:
=rganizarea sociala este procesul prin care oamenii isi coordoneaza activitatile in vederea
realizarii unor obiective comune. 6iferentierea si separarea activitatilor sociale pe sectoare specializate, in conditiile e/istentei unei coordonari de sarcini sau relatii de schimb de bunuri si servicii, poarta denumirea de diviziune a muncii. !omple/itatea modului in care se organizeaza oamenii poate fi surprinsa prin doua caracteristici: ". radulBnivelul de agregare al indivizilor: el poate sa plece de la nivel de grup si poate sa aunga pana la organizatii, state, organizatii internationale. . ;ormalizarea relatiilor dintre mombri: organizarea poate sa fie slab formalizata, relatiile dintre indivizi sa fie slab preformulate (sunt mai multe informale. Spontane, ca intr-un grup de elevi care lucreaza la un proiect) si pot sa aunga pana la grad inalt de formalizare, adica relatiile dintre indivizi sunt prescrise. =rganizarea oamenilor bazata pe un cadru formal de relationare formeaza un tip special de structuri sociale pe care le vom denumi organizatii. /rganizatii sociale:
=rganizatiile sunt grupuri mari de oameni intre care e/ista relatii formale (care sunt predefinite, e/ista dinaintea intrarii lor in organizatie), la nivelul carora e/ista scopuri clar definite, norme si reguli care reglementeaza activitatea. !u alte cuvinte organizatiile au intotdeauna scopuri clar definite si ele trebuie privite ca instrumente pentru a realiza anumite lucruri in sociatate. Clasificarea organizatiilor:
1/ista mai multe criterii posibile de clasificare a organizatiilor. 6in acestea am ales trei: ". 6upa criteriul marimii e/ista:
micro organizatii care dispun de ma/im % angaati.
organizatii mici avand "-5% de salariati.
organizatii milocii avand &-5% de angaati.
organizatii de mari dimensiuni numarand peste & de angaati.
. 6upa criteriul obiectului de activitate e/ista organizatii care functioneaza in agricultura, industria e/tractiva, prelucratoare, invataman, sanatate etc. !lasificarea activitatilor din economia nationala (caen) prevede toate obiectele de activitate pe care o organizatie le-ar putea avea. . 6upa criteriul formei de proprietat:
organizatii publice, atunci cand apartin statului sau autoritatilor locale (primariile, ministerele, scolile, liceele, spitalele etc.).
organizatii private:
-organizatiile private pentru profit: sociatatile comerciale cu raspundere limitata sau pe acciuni in domeniul industrial fie servicii. 1le desfasoara activitati economice si urmaresc obtinerea unui profit. -organizatiile private nonprofit: asociatiile si fundatiile care urmaresc interese comunitare sau generale nu doar pe cele ale membrilor organizatiei, astfel de interese tin de respectarea drepturilor minoritatilor sau animalelor, promovarea unor cauze sociale, asistenta oferita persoanelor aflate in
nevoie etc. 1le urmaresc obiective de interes general sau comunitar. specte care ar trebui luate in consideratie in analiza unei organizatii: ". Mediul concurential: organizatiile publice functioneaza intr-un mediu neconcurential. . 6efinirea scopurilor: organizatiile publice su scopuri mult mai ambigue decat cele private. . Mecanismele de evaluare a performantelor: se face prin intermediul profitului realizat, la nivelul organizatiilor publice evaluarea este mult mai complicata. 5. utonomia organizationala. =rganizatiile private se bucura de o autonomie mai mare, avand un grad de libertate ridicat comparativ cu organizatiile publice. &. Surse de finantare: organizatiile publice sunt finantate din pani publici pe cand cele private sunt pinantate din bani privati. 4. Modalitati de motivare a angaatilor: angaatii din sistemul privat inregistreaza un nivel motivational mult mai ridicat. 0irocratia:
Cirocratiile sunt organizatii de mari dimensiuni avand o structura ierarhica si o buna definire a sarcinilor asociate fiecarui rol. !omunicarea intre mimbri este preponderent formala, iar relatiile functionale si impresonale. =rganizatiile birocratice sunt caracterizate prin urmatoarele trasaturi:
u dimensiuni mari, oficialii de pe pozitii superioare nu ii cunosc personal, de regula, pe toti membri organizatiei.
Maoritatea angaatilor lucreaza cu norma intreaga , aceasta fiind principala lor sursa de venit, sunt priomovati pe criterii de vechime, sunt angaati pe viata si nu pot fi demisi cu usurinta.
ngaatii sunt numiti pe baza unui tip de evaluare a competentelor.
Sunt conduse prin structuri de autoritate ierarhice, intre superior si subordonat, drepturile si obligatiile fiind stabilite prin norme.
Subordonarea este datorata pozitiei de autoritate, nu persoanei care ocupa respectiva pozitie.
Mentin o separatie stricta intre pozitia de autoritate si persoana care o detine, superiorii nu detin in proprietate acea pozitie.
Cirocratia are si consecinte negative:
Cirocratul virtuos care respecta orice s-ar intampla, rolul prescris, este e/cesiv de disciplinat, nu poate veni in autorul clientilor, ci devine sclavul propriilor rutini.
ntrenarea incapacitatii sau pericolul supraspecializarii.
/rganizatiile nonguvernamentale si non*profit:
1/ista multe tipuri de organizatii, cateva caracteristici general valabile pentru organizatiile acestui sector sunt urmatoarele:
Sunt private ca forma de proprietate, dar publice ca scopuri urmarite (au ca scop sa promoveze interesele publice sau colective).
Pot genera profit, insa este interzisa distribuirea profitului catre cei care formeaza sau care conduc aceste organizatii.
Sunt independente de institutiile publice, avand un grad ridicat de autonomie.
Presupun participarea voluntara a unor persoane, aceasta este o caracteristica definitorie in ciuda faptului ca multe organizatii non-profit private isi desfasoara activitatea cu personal platit.
=rganizatiile nonguvernamentale au un rol important din mai multe puncte de vedere:
=rganizatiile civice duc la cresterea performantelor organizatiilor publice, ele mediind relatiile dintre cetateni si intitutiile publice.
=rganizatiile civice faciliteaza dezvoltarea economica si cooperarea civica, reprezentand un fundament solid pentru cooperarea economica.
=rganizatiile civice reprezinta o alternativa mult mai eficienta la o serie de servicii furnizate in mod traditional de stat, in cazul serviciilor sociale .
=rganizatiile civice satisfac o nevoie fundamentala de sociere si afiliere a oamenilor.
=rganizatiile civice reprezinta un spatiu de invatare si formare de competente pentru tineri.
&ntegrarea socio*profesionala:
Integrarea socio profesionala presupune mai multe etape:
Socializarea anticipativa se realizeaza inainte ca persoana sa devina membra a organizatiei in care urmeaza sa functioneze (scoli, licee, facultati etc.)
daptarea se realizeaza imediat de individul se alatura unei organizatii confruntand propriile asteptari despre viata organizationala cu realitatea de zi cu zi. spectele formale ale acestei etape pot include pot include programe de orientare, de proba, de formare la locul de munca. Informal, noul venit se acomodeaza cu stilul de lucru al colegilor si sefilor, normele, procedurile (cultura organizationala).
Integrarea propriu zisa se realizeaza atunci cand individul se identifica total cu organizatia si isi autocontroleaza comportamentul , astfel incat sa raspunda mai bine rolurilor organizationale.
=mul organizational: acel individ capabil sa gandeasca si sa actioneze in spiritul obiectivelor organizatiei dar care sa fie totodata responsabil fata de socieattea si comunitatea in care organizatia functioneaza.
. Preudecati si discriminare: Stereotipurile sunt pareri preconcepute despre caracteristicile sau comportamentele unor categorii de persoane sau grupuri. Stereotipurile pot fi pozitive sau negative. Preudiciile- parerile preconcepute despre alte persoane.
Preudecatile sunt construite social prin interactiunea dintre indivizi care apartin unor grupuri diverse.
Preudecatile sunt atitudini si opinii care indica adesea, o profunda antipatie fata de persoanele care sunt percepute ca diferite.
6iscriminarea este consecinta comportamentala uzuala a preudecatilor , ea implica
e/cluderea din viata economica, sociala, politica si persecutarea sistematica a persoanelor apartinand altor grupuri (etnice, religioase, de gen, minoritati se/uale, bolnavi etc.). rupurile ori categoriile sociale ale caror membri sunt discriminati sunt desemnate prin termenul de minoritati sociale. Devianta si infractionalitate: Devianta:
!onformitatea reprezinta tipul ideal de adaptare a conduitei caracterizat prin compatibilitatea scopurilor propuse de sistemul social si a miloacelor celor institutionalizate care asigura buna functionare a unei societati.
Inovatia reprezinta acceptarea scopurilor si respingerea miloacelor legate in vederea atingerii lor creandu-se metode noi (nelegale).
Aitualismul reprezinta un tip de comportament in care miloacele de a obtine rezultatele sunt legale, dar scopurile nu sunt legitime in societate.
1vaziunea este tipul de comportament prin care indivizii sau grupurile sociale resping atat scopurile culturale, cat si miloacele pentru atingerea lor.
Aebeliunea este caracterizata prin respingerea scopurilor si miloacelor legale si de incercarea de a stabili o noua ordine.
/rdine si control social:
Prin ordine sociala se intelege ansamblul institutiilor si al cone/iunilor stabile dintre acestea, e/istente intr-o sociatate data.
!ontrolul corectiv.
!ontrolul psihosocial:
-controlul social formal (norme, reguri si prescriptii impersonale elaborate de regula de catre organizatii si asociatii). -controlul social informal este rezultatul socializarii primare si secundare (se manifesta ca autocontrol in sensul de asumare rationala a propriilor comportamente si relatii). Coruptia:
Sociologia contemporana considera coruptia ca un fenomen specific organizatiilor birocratice. Proprietatea si sistemele politice:
". Institutia proprietatii a aparut in momentul in care producatorii (de hrana, de e/emplu au fost siliti sa cedeze altora (statului, nobilimii, preotilor etc.). Institutia sociala care permite separarea producatorului de produsele muncii sale este proprietatea. . Sistemele politice constau in totalitatea institutiilor care asigura e/ercitarea puterii in societate.
6efinitorii pentru sistemele politice sunt regimul politic si forma de guvernamant. Aegimurile politice pot fiD
Aegimuri politice autoritariste (decizia politica apartine unui singur lider numit rege, tiran, sultan, tar etc.).
Aegimuri oligarhice (in care puterea politica apartine unui grup mic de oameni).
Aegimuri democratice (in care puterea politica apartine cetatenilor).
;orme de guvernamant importante sunt monarhia cu diferite forme cum sunt monarhia parlamentara, constitutionala si republica. %eorii ale sc3imarii sociale:
".
1volueaza, adica se schimba din interior.
Se e/tinde, adica se modifica societatile cu care intra in contact, impunandu-le schimbari care sa le faca cat mai asemanatoare cu societatea capitalista.
lobalizarea nu este decat raspandirea la scara mondiala a actualei societati capitaliste dezvoltate. 1/pansiunea societatii capitaliste a avut loc de-a lungul istoriei in mai multe moduri: ".
