Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga -basmul cultBasmul reprezinta specie a genului epic,cu un caracter supranatural in care personajele sunt inzestrate cu puteri supranaturale devenind fabuloase,purtatoare ale unor valori simbolice. Trasaturile basmului sunt:este o specie a genului epic,in proza,foarte rar in versuri,de dimensiuni reduse,are un singur fir narativ,naratorul narativ,naratorul urmarind evolutia personjului principal. p rincipal. “Povestea lui Harap-Alb de !on "reanga este un basm cult,publicat in “"onvorbiri literare,in #$%%. &aratiunea la persoana a !!!-a este realizata de un narator omniscient,dar nu si obiectiv deoarece intervine adesea prin comentarii co mentarii sau reflectii. Titlul este un o'imoron,deoarece cuvantul “(arap inseamna “negru,aici avand sensul de “rob.Asadar,numele lui Harap-Alb semnifica statutul de “rob alb. )e apeleaza la utilizarea formulelor initiale*care au rolul de a introduce cititorul in planul ireal+mediane*care mentin cititorul in acesta atmosfera+ si finale*scot cititorul din planul ireal in cel real+. “Povestea lui Harap-Alb are un autor cunoscut,!on "reanga,perspectiva narativa fiind aceea de narator omniscient. Personajele basmului sunt:protagonistul*HarapAlb+,antagonistul*)panul+,donatorii*furnicile si albinele+ si ajutoarele*erila,)etila,c(ila,/lamanzila,Pasari-0ati-0ungila ajutoarele*erila,)etila,c(ila,/lamanzila,Pasari-0at i-0ungila si calul+. "ititorul este introdus intr-o lume ireala,de poveste. !n basmul cult,cele trei moduri de e'punere sunt imbinate intr-o perspectiva unica. &aratiunea este dramatizata prin dialog si se caracterizeaza prin ritmul rapid,dialogul are o dubla functie,ca in teatru:dezvolta actiunea si contureaza caracterele personajelor,descrierea evidentiaza caracterul reversibil al intamplarilor. Tema basmului este triumful binelui asupra raului. Timpul este trecut,nedeterminat,el este mitic,spatiul este tot nedeterminat pentru ca nu apar puncte de d e reper. 1'pozitiunea relateaza faptele ce se petrec p etrec intr-un tinut indepartat. 1rau doi frati care nu se vazusera de multa vreme,pentru ca imparatia fratelui mai mare 2erde !mparat era “tocmai la o margine a pamantului,iar fratele mai mic,craiul,traia “la alta margine. 2erde !mparat ii cere fratelui sau,craiul,sa-i trimita unul dintre fiii sa-l urmeze la tron. "a sa-i puna la incercare pe fii,sa vada,care este vrednic sa conduca imparatia fratelui sau,craiul se imbraca intr-o piele de urs si se ascunde sub un pod. Podul simbolizeaza trecerea dintr-o etapa a vietii,de la imaturitate la maturitate. "ei doi fii mai mari se sperie de urs,iar mezinul trece cu bine de aceasta proba a tatalui,primeste binecuvantarea lui si pielea de urs in dar,apoi sfatul sa se fereasca de “omul span si omul ros. !ntriga:Trecerea podului este urmata de ratacirea in padurea-labirint.!ncrezator in oameni,fiul craiului nu poate distinge raul in aparitia spanului si incalca sfatul parintesc. )panul il determina pe fiul de crai sa coboare in fantana si sub amenintarea acestuia primeste numele de Harap-Alb si devine sluga spanului iar acesta ii ia locul nepotului 2erde !mparat.
Ajunsi la curtea imparatului 2erde,)panul il supune la trei probe pe Harap- Alb:aducerea salatilor din radina 3rsului,aducerea pielii cerbului si a fetei !mparatului 4os. Primel Primelee doua probe le trece trece cu ajutor ajutorul ul )fintei )fintei 5uminic 5uminicii care care il sfatui sfatuiest estee cum sa procedeze si ii da obiecte magice. 1pisod 1pisodul ul calato calatorie rieii lui Harap-A Harap-Alb lb spre spre !mpara !mparatul tul 4os este este alcatu alcatuit it din mai multe multe secvent secventee narative. Pe un pod,intalneste o nunta de furnici si tanarul (otaraste sa protejeze viata acestora trecand cu calul prin apa.5rept rasplata,primeste in dar de la craiasa furnicilor o aripa.Aceeasi rasplata primeste si de la craiasa albinelor pentru ca le face un stup. Harap-Alb mai intalneste cinci personaje fabuloase care il insoteste pentru a-l ajuta,ca s-a aratat prietenos si comunicativ:erila,c(ila,/lamanzila,)etila si Pasari-0ati-0ungila. Ajunsi la curtea !mparatului 4os,acesta il supune la o serie de probe pentru a-i da fata. Probele sunt trecute datorita puterilor supranaturale ale ajutoarelor:casa de arama,cu ajutor ajutorul ul lui erila erilaos ospat patul ul cu foarte foarte multa multa bucate bucate si bautura bautura,cu ,cu ajutor ajutorul ul lui /laman /lamanzil zilaa si )etilaalegerea macului de nisip cu ajutorul furnicilorstraja nocturna la odaia fetei cu prinderea acesteia transformata in pasare cu ajutorul lui c(ila si Pasari-0ati-0ungila si g(icitul fetei cu ajutorul albinelor. albinelor. /ata !mparatului 4os impune o ultima proba:calul lui Harap-Alb si turturica ei trebuie sa aducatrei smicele de mar,apa vie si apa moarta.Proba fiind trecuta de cal prin inselaciune,fata il insoteste pe Harap-Alb la curtea imparatului 2erde.Pentru erou drumul acesta este cea mai dificila dintre probe,pentru ca se indragosteste de fata,dar credincios juramantului facut,nu-i marturiseste adevarata sa identitate. /ata il demasca pe )pan,care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul si ii taie capul."alul este acela care distruge intruc(iparea raului. !nvierea lui Harap-Alb este realizata de fata imparatului 4os cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. 1roul primeste recompense pe fata !mparatului 4os si imparatia.&unta si sc(imbarea statutului social confirma maturizarea eroului. 5eznodamantul consta in refacerea ec(ilibrului ec( ilibrului si rasplata eroului. Harap-Alb este personajul principal al basmului.&u are puteri supranaturale si nici insusiri e'ceptionale,dar dobandeste prin trecerea probelor o serie de calitati*m calitati*mila, ila,bunatat bunatatea,cura ea,curajul,ge jul,generozi nerozitatea tatea,priet ,prietenia,r enia,respect espectarea area juramantul juramantului+ ui+ necesare necesare unui imparat in viziunea autorului. )panul nu este doar o intruc(ipare a raului si are rolul initiatorului,este un rau necesar. 4egistrele stilistice popular,oral si regional confera originalitate limbajului. 0imbaj 0imbajul ul cuprind cuprindee termen termenii si e'pres e'presii ii popular popularee region regionali alisme sme foneti fonetice ce sau le'ica le'icale, le,zic ziceri eri tipice,introduse prin e'presia “vorba ceealipsa metaforelor,dar sunt folosite comparatiile si epitetele. Plac Placer erea ea zice ziceri riii,ver ,verba ba,j ,jov oviiali alitate tatea, a,se se ref reflecta ecta in mijl mijloa oace celle de reali ealiza zarre a umorului:e'primarea mucalita “sa traiasca cea de-alalteri,ironia,porecle si apelative caricatulare “Buzila,mango “Buzila,mangositi siti,dimi ,diminutive nutive cu valoare augmentativa,cara augmentativa,caracteri cterizari zari pitoresti*p pitoresti*portre ortretul tul lui erila,c(ila+,scene comice*certa dintre erila si ceilalti in camera de arama+. ral ralit itat atea ea stil stilul ului ui se real realiz izeaz eazaa prin prin e'pre e'presi siii onom onomat atop opei eice ce,e' ,e'pr pres esii ii nara narati tive ve tipice,e'primarea afectiva,dativul epic,fraze ritmale,versuri populare si e'primare locutionala.
Ajunsi la curtea imparatului 2erde,)panul il supune la trei probe pe Harap- Alb:aducerea salatilor din radina 3rsului,aducerea pielii cerbului si a fetei !mparatului 4os. Primel Primelee doua probe le trece trece cu ajutor ajutorul ul )fintei )fintei 5uminic 5uminicii care care il sfatui sfatuiest estee cum sa procedeze si ii da obiecte magice. 1pisod 1pisodul ul calato calatorie rieii lui Harap-A Harap-Alb lb spre spre !mpara !mparatul tul 4os este este alcatu alcatuit it din mai multe multe secvent secventee narative. Pe un pod,intalneste o nunta de furnici si tanarul (otaraste sa protejeze viata acestora trecand cu calul prin apa.5rept rasplata,primeste in dar de la craiasa furnicilor o aripa.Aceeasi rasplata primeste si de la craiasa albinelor pentru ca le face un stup. Harap-Alb mai intalneste cinci personaje fabuloase care il insoteste pentru a-l ajuta,ca s-a aratat prietenos si comunicativ:erila,c(ila,/lamanzila,)etila si Pasari-0ati-0ungila. Ajunsi la curtea !mparatului 4os,acesta il supune la o serie de probe pentru a-i da fata. Probele sunt trecute datorita puterilor supranaturale ale ajutoarelor:casa de arama,cu ajutor ajutorul ul lui erila erilaos ospat patul ul cu foarte foarte multa multa bucate bucate si bautura bautura,cu ,cu ajutor ajutorul ul lui /laman /lamanzil zilaa si )etilaalegerea macului de nisip cu ajutorul furnicilorstraja nocturna la odaia fetei cu prinderea acesteia transformata in pasare cu ajutorul lui c(ila si Pasari-0ati-0ungila si g(icitul fetei cu ajutorul albinelor. albinelor. /ata !mparatului 4os impune o ultima proba:calul lui Harap-Alb si turturica ei trebuie sa aducatrei smicele de mar,apa vie si apa moarta.Proba fiind trecuta de cal prin inselaciune,fata il insoteste pe Harap-Alb la curtea imparatului 2erde.Pentru erou drumul acesta este cea mai dificila dintre probe,pentru ca se indragosteste de fata,dar credincios juramantului facut,nu-i marturiseste adevarata sa identitate. /ata il demasca pe )pan,care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul si ii taie capul."alul este acela care distruge intruc(iparea raului. !nvierea lui Harap-Alb este realizata de fata imparatului 4os cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. 1roul primeste recompense pe fata !mparatului 4os si imparatia.&unta si sc(imbarea statutului social confirma maturizarea eroului. 5eznodamantul consta in refacerea ec(ilibrului ec( ilibrului si rasplata eroului. Harap-Alb este personajul principal al basmului.&u are puteri supranaturale si nici insusiri e'ceptionale,dar dobandeste prin trecerea probelor o serie de calitati*m calitati*mila, ila,bunatat bunatatea,cura ea,curajul,ge jul,generozi nerozitatea tatea,priet ,prietenia,r enia,respect espectarea area juramantul juramantului+ ui+ necesare necesare unui imparat in viziunea autorului. )panul nu este doar o intruc(ipare a raului si are rolul initiatorului,este un rau necesar. 4egistrele stilistice popular,oral si regional confera originalitate limbajului. 0imbaj 0imbajul ul cuprind cuprindee termen termenii si e'pres e'presii ii popular popularee region regionali alisme sme foneti fonetice ce sau le'ica le'icale, le,zic ziceri eri tipice,introduse prin e'presia “vorba ceealipsa metaforelor,dar sunt folosite comparatiile si epitetele. Plac Placer erea ea zice ziceri riii,ver ,verba ba,j ,jov oviiali alitate tatea, a,se se ref reflecta ecta in mijl mijloa oace celle de reali ealiza zarre a umorului:e'primarea mucalita “sa traiasca cea de-alalteri,ironia,porecle si apelative caricatulare “Buzila,mango “Buzila,mangositi siti,dimi ,diminutive nutive cu valoare augmentativa,cara augmentativa,caracteri cterizari zari pitoresti*p pitoresti*portre ortretul tul lui erila,c(ila+,scene comice*certa dintre erila si ceilalti in camera de arama+. ral ralit itat atea ea stil stilul ului ui se real realiz izeaz eazaa prin prin e'pre e'presi siii onom onomat atop opei eice ce,e' ,e'pr pres esii ii nara narati tive ve tipice,e'primarea afectiva,dativul epic,fraze ritmale,versuri populare si e'primare locutionala.
“Povest “Povestea ea lui HarapHarap-Alb Alb contin continee trasat trasaturi urile le basmul basmului, ui,dar dar este este un basm basm cult cult prin prin reflec reflectar tarea ea concept conceptiei iei despre despre lumea lumea scriit scriitorul orului, ui,uma umaniz nizarea area fantas fantastic ticulu ului,i i,indi ndivid viduali ualizar zarea ea personajelor si umorul.
Moara cu noroc de Ioan Slavici -nuvela psihologica-
&uvela este o specie a genului epic in proza, cu un singur fir narativ,urmarind narativ,urmarind un conflict unic unic,c ,conc oncen entr trat at,p ,per erso sona naje jele le nu sunt sunt numer numeroa oase se,f ,fii iind nd carac caracte teri rizat zatee succ succint int,i ,in n funct functie ie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Trasa rasatu turi rile le nuvel nuvelei ei sunt sunt:d :dim imens ensiu iune ne vari variab abil ila, a,un un singu singurr fir fir nara narati tiv v,sub ,subie iect ct clar clar determinat,un conflict consolidat,personaje putine,dar puternic conturate. Trasaturile nuvelei psi(ologice sunt:conflictul interior,stilul indirect liber si monologul interior. &uvela “6oara cu noroc de !oan )lavici este o nuvela psi(ologica. &aratiunea realista este obiectiva,realizata la persoana a !!!-a de catre un narator omniscient,omniprezent,neimplicat. “6oara cu noroc are un autor cunoscut,perspectiva narativa fiind aceea de narator omniscient. Person Personaje ajele le nuvelei nuvelei se clasif clasifica ica in:pers in:persona onaje je princi principal pale* e*(it (ita,An a,Ana,0 a,0ica ica+p +pers ersonaj onajee secundare*batrana+personaje episodice*copiii si oamenii lui 0ica+. "ititorul este introdus intr-o atmosfera reala,certa. Titlul este ironic pentru ca nu se dovedeste a fi o moara cu noroc,ci o moara cu g(inion. !ncipitul este dat de vorbele batranei,iar finalul se leaga de incipit,fiind dat tot de vorbele batranei. !n orice opera literara secventele narative alcatuiesc firul narativ,fiind narativ,fiind legate prin inlantuire. Te(nica punctului de vedere este data de vorbele batranei in incipit,ipostaza a naratorului este batrana. Tema nuvelei este dezumanizarea,efectele nefaste ale banului. &uvela prezinta conflictul interior trait de (ita care este sfasiat de dorinte:dorinta de a ramane om cinstit si pe de alta parte pa rte de dorinta de a se imbogati imboga ti alaturi de 0ica. Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an,intre doua repere temporale cu valoare religioasa:de la )fantul (eorg(e pana la Paste,iar la final,apa si focu l purifica locul. Alcatuita din #% capitole,nuvela are un subiect concentrat,cu desc(ideri bogate. )ubiectul nuvelei il constituie etapele si efectele infruntarii dintre protagonist,(ita si antagonist,0ica.
(ita se dovedeste la inceput (arnic si priceput,dar aparitia lui 0ica )amadaul la “6oara cu noroc,un personaj ciudat,carismatic,seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi,tulbura ec(ilibrul familiei lui (ita. Ana,nevasta lui (ita,intuieste ca 0ica este un “om rau si primejdios. "u toate ca isi da seama ca 0ica reprezinta un pericol pentru el si familia lui,(ita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o e'ercita asupra lui. 6ai intai (ita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui 0ica,merge la Arad sa-si cumpere doua pistoale,isi ia doi caini pe care ii asmute impotriva turmelor de porci si angajeaza o sluga,pe 6arti. !nca din momentul aparitiei lui 0ica,incepe procesul intermediar de instrainare a lui (ita fata de familie. 5evine mo(orat,violent,ii plac jocurile crude,primejdioase,are gesturi de brutalitate neinteleasa fata de Ana pe care o ocrotise pana atunci,se poarta brutal cu cei mici. 0a un moment dat,(ita ajunge sa regrete ca are familie si copii,pentru ca nu-si poate asuma total riscul imbogatirii alaturi de 0ica.Prin intermediul monologului interior sunt redate framantarile lui (ita:“1i7"e sa-mi fac8...Asa m-a lasat 5umnezeu.. 5atorita generozitatii )amadaului,starea materiala a lui (ita se imbunatateste,dar acesta incepe sa-si piarda increderea in sine. !ntelegerea dintre el si 0ica,marc(eaza pentru (ita inceputul obisnuirii cu raul.!si indeamna sotia sa joace cu 0ica,aruncand-o definitiv in bratele acestuia,distruge imaginea pe care ceilalti o aveau despre el,ajungand sa fie implicat in furtul de la arendas si in uciderea unei femei si a unui copil. 4etinut de politie,lui (ita i se da drumul acasa numai pe “c(ezasie.A'a vietii lui morale se frange si,intr-o seara de patetism sfasietor,ii cere iertare Anei. Prin faptul ca jura stramb la proces,acoperindu-i nelegiuirile lui 0ica,(ita devine complice la crima.Hotaraste totusi sa-l dea in vileag pe 0ica cu ajutorul lui Pintea. &u este sincer insa nici cu Pintea si acest lucru ii aduce pierirea. (ita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care orbit de furie si dispus sa faca orice sa se razbune pe 0ica isi arunca sotia in bratele acestuia. )pera pana in ultimul moment ca sotia va rezista influentei malefice a acestuia. 5ezgustata de lasitatea lui (ita,care se instrainase de ea si de intreaga familie,intr-un gest de razbunare,Ana i se daruieste lui 0ica. 5andu-si seama ca sotia l-a inselat,(ita o ucide pe Ana. 0a randul lui,(ita este ucis de 4aut,din ordinul lui 0ica,iar 0ica,pentru a nu cadea viu in mainile lui Pintea,se sinucide izbandu-se cu capul de un copac. 3n incendiu teribil mistuie carciuma de la 6oara cu noroc in noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii,fiintele cu adevarat morale si inocente din carte. &uvela se inc(eie in mod simetric cu inceputul prin vorbele batranei care pune intamplarile pe seama destinului necrutator. (ita este cel mai comple' personaj din opera lui )lavici.1l se dezumanizeaza datorita setei de avere. 0ica ramane egal in sine,un om rau si primejdios,in sc(imb,Ana sufera transformari interioare analize a psi(ologiei feminine. )tilul nuvelei este sobru,concis,fara podoabe.
6odurile de e'punere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ:descrierea,naratiuneaa obiectiva,dialogul,monologul interior adresat si stitlul indirect liber. “6oara cu noroc este o nuvele psi(ologica,deoarece analizeaza conflictul interior al personajului principal,urmareste degradarea morala a acestuia produsa de ispita imbogatirii.
Baltagul de Mihail Sadoveanu -romanul traditionalist4omanul este opera epica,in proza,de mare intindere,cu o actiune comple'a ce se desfasoara in mai multe episoade si planuri narative,cu conflict puternic si numeroase personaje,oferind o imagine comple'a asura vietii. pera literara “Baltagul a fost publicata in anul #9;.1ste o creatie epica,in proza,in care autorul isi e'prima in mod indirect ideile,gandurile si sentimentele,prin intermediul actiunii si cu ajutorul personajelor. )adoveanu a preluat si a dezvoltat motivele principale din balada “6iorita si anume:motivul tran(umantei*primavera ciobanii urca cu turmele la munte,iar toamna le adapostesc in zonele joase+al complotului*in acest caz omorul se infaptuieste in scopul jafului+,al animalului credincios*cainele 0upu+ si al calatoriei*taraseul parcurs poate fi considerat drumul initierii pentru (eorg(ita+.5e astfel,opera incepe cu motooul:)tapane,stapane<6ai c(eama si-un cane=,versuri preluate din balada “6iorita. Autorul se detaseaza de subiect si nareaza obiectiv intamplarile desfasurate la sfarsitul secolului al >!>-lea si inceputul secolului >>-lea in zona Tarcaului,pana in regiunea 5ornelor. 6odul de e'punere predominant este naratiunea,care se impleteste cu descrierea,dialogul si cu monologul interior.
Actiunea este comple'a si cuprinde saisprezece capitole in care sunt narate actiunile 2itoriei 0ipan de cautare si descoperire a adevarului despre sotul ei,plecat mai mult timp de acasa. 1'ista mai multe planuri narative:unul trecut,altele prezente,in desfasurare. pera incepe cu povestea pe care o spunea &ec(ifor 0ipan cu diferite ocazii in care e'plica faptul ca moldovenii au intarziat cand 5umnezeu “a pus randuiala fiecarui neam,de aceea nu le-a mai putut da acestora in plus decat o inima usoara,sa le para toate bune,sa le placa muzica si bautura,cat si sa aiba “muieri frumoase si iubitoare.2itoria isi amintea de perioada pe care a trait-o alaturi de &ec(ifor si cat de fericita a fost cu acesta. )otul ei era plecat cu oile la munte si intarziase mai mult decat ii era obiceiul de aceea 2itoria incepuse sa se nelinisteasca. 1i i-au aparut mai multe semne care au convins-o ca sotul ei murise.A visat ca sotul ei trecea o apa neagra si era cu spatele spre dansa.A mers la preotul din sat pentru niste slujbe de intoarcere,apoi la baba 6aranda care nu i-a dat raspunsurile asteptate.Abia la Piatra,cand s-a rugat la icoana )fantei Ana,a capatat convingerea ca sufletul lui &ec(ifor nu mai era pe lumea aceasta. A (otarat sa plece impreuna cu fiul ei,(eorg(ita,in cautarea sotului disparut si a refacut traseul de acesta,care parea un adevarat labirint cu intoarcere in acelasi loc pentru a pleca in alta directie. "a un adevarat detectiv,2itoria a strans informatii din stanga si din dreapta,punand cap la cap datele obtinute,si-a dat seama ca urma lui &ec(ifor se pierdea intre )abasa si )u(a.Anuntase autoritalile,insa nu avea incredere in acestea,de aceea a actionat pe cont propriu. "u ajutorul cainelui 0upu,pe care l-a gasit aciuat pe langa o gospodarie din )abasa,a descoperit cadavrul sotului sau intr-o rapa,a anuntat autoritatile si apoi a organizat inmormantarea crestina a acestuia.0a praznic,scena prin care i-a determinat pe cei doi criminali,!lie "utu si "alistrat Bogza,sa-si recunoasca fapta este memorabila,mai ales ca la ea nu au e'istat martori. "alistrat Bogza este uimit de modul in care 2itoria a refacut scenariul crimei,mai ales pentru fatul ca nu a omis nici un amanunt.A fost indeplinita astfel legea nescrisa a baltagului*ciobanii nu aveau voie sa folosesca baltagul in scopul jafului,ci doar pentru a se apara de jivinele care le ieseau in cale+. Titlul este sugestiv,intrucat reprezinta unealta cu care s-a infaptuit omorul dar si cea care restabileste dreptatea. 1'ista un numar mare de personaje:principale*2itoria si &ec(ifor 0ipan,c(iar daca nu este prezent+,secundare*(eorg(ita si 6inodora,fii 2itoriei+si episodice*baba 6aranda,preotul 5anila,mos Pricop,"alistrat Bogza,!lie "utu,prefectul de la Piatra,etc+.Acestea au o importanta deosebita in desfasurarea evenimentelor si contureaza doua lumi aparte,unele reprezinta lumea satului,altele,pe cea a orasului. Prin caracteristicile infatisate mai sus opera literara “Baltagul de 6i(ail )adoveanu are toate notele definitorii ale romanului.
Morometii de Marin Preda -roman din perioada postbelica4omanul este opera epica,in proza,de mare intindere,cu o actiune comple'a ce se desfasoara in mai multe episoade,planuri narative,cu conflict puternic si numeroase personaje,oferind o imagine comple'a asupra vietii. 4omanul “6orometii de 6arin Preda este alcatuit din doua volume,aparute la distanta de #? ani,unul de altul:volumul ! in #9@@,iar al doilea in #9%. Prin cele doua volume romanul ramane unitar desi trateaza imaginea satului romanesc inainte de izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial*volumul !+si dupa acest eveniment*volumul !!+,cand o alta societate se instaureaza. !nca din titlu,forma de plural a numelui 6oromete articulat reiese tema familiei,deruralizarea satului. a doua tema este criza comunicarii intre !lie 6oromete si familia sa. Timpul prezent in dualitate rabdator
6orometii se afla la cina,stransi in jurul unei mese mici,joase si rotunde, “pe niste scaunele cat palma,asezati unul langa altul. "ei trei frati vitregi stateau spre partea dinafara a tindei,prevestind parca fuga la Bucuresti,in partea dinspre vatra,aproape de oalele cu mancare statea intotdeauna "atrina,avand langa ea pe &iculae,pe !linca sip e Tita.Autoritatea capului familiei este sugerata inca de acum,deoarece “6oromete statea parca deasupra tuturor,veg(indu-si familia. !nca din acest episod atmosfera este tensionata izbucnindu-se conflicte intre membrii familiei. "a sa mai acopere din datorii 6oromete se (otaraste sa-i vanda lui Tudor Balosul salcamul din curte. Taierea salcamului este un alt episod memorabil al romanului,atat prin maiestria construirii ei din detalii ce se aduna progresiv,prin cuvintele e'presive,acesta fiind primul semn al declinului familiei 6oromete,dar si al satului traditional,ramas parca fara aparare. !nima adevarata a satului era Poiana lui !ocan,locul unde se adunau gospodarii,intre care 6oromete,"ocosila si 5umitru a lui &ae,citesc ziarul si comenteaza politica ironic si cu umor. )ecventa comentariilor politice este inedita. "(emat sa vina acasa de la fierarie,6oromete vede pe prispa casei doi oameni care-l asteptau. 3nul dintre ei era upuitu si celalalt agent de urmarire,care venise dupa “fonciirea pamantului. 6oromete “joaca scena “fonciiiri cu o gama inepuizabila de tertipuri,incercand sa scape si de data aceasta de plata datoriei. 5esi era singur pe batatura,6oromete striga la toti ai casei,pentru a parea un om ocupat,care are de rezolvat probleme mult mai importante decat cele pentru care venisera cei doi,pe care-i ignora cu desavarsire si spre care se intoarce brusc “pe calcaie si stiga:-&-am7. )cena secerisului prezinta datini din viata satului traditional. )ecerisul are regului precise impuse de traditia strabuna,cel mai vrednic dintre copii este cel care,simbolic,porneste recoltarea granelor,tatal taie snopii si ii leaga,iar femeile se ocupa de mancare pentru seceratori. 6onografia satului este completa,in afara celor relevate,prin ilustrarea catorva obiceiuri si datini populare,jocul baietilor cu bobicul,c(emarea fetelor la poarta prin fluieratul flacailor,jocul calusarilor in curtea lui Balosu realizeaza o imagine suge stiva a spiritualitatii taranesti. Apar si alte scene care nu sunt legate de familia 6oromete. "onflictul dintre Tudor Balosul si fiica lui Polina pentru ca vrea sa se marite cu un baiat sarac,Birica. 2asile Botog(ina se cearta cu sotia lui Ang(elina deoarece el voia sa vanda pamant ca apoi sa mearga la sanatoriu sa se trateze de boala la plamani. 5rama familiei Tugurlan este ca facuse sapte copii in # ani si in fiecare an ii murise cate un copil. !n cadrul planului familiei 6orometilor aceste scene sunt legate prin inlantuire,alterneaza cu scene care privesc evolutia altor familii. 2olumul !! este realizat cu ajutorul te(nicii rezumative. 2olumul incepe cu intrebarea “!n bine sau in rau se sc(imbase 6oromete8,apoi sunt redate relatiile deosebite stabilite intre 6oromete si alte personaje. 6oromete se apucase de negot,castiga bani buni si iar se gandeste sa nu-l lase pe &iculae la scoala.
1l primeste o scrisoare de la baietii din Bucuresti prin care afla ca Parasc(iv era sudor la tramvaie,&ila era portar la un bloc,iar Ac(im era singurel care reusise in comert si avea un magazin de consum alimentar. 6oromete pleaca la Bucuresti cu intentia de a-si lua fii acasa,ceea ce nu reuseste. &ila moare in razboi,in batalia de la "otul 5onului,Parasc(iv moare din cauza tuberculozei,"atrina pleaca de la casa lui 6oromete,&iculae ajunge arivist de partid si la varsta de $; de ani 6oromete moare,iar fetele povestesc lui &iculae acest moment si afirmatia sa dinaintea mortii:5omnule eu totdeauna am dus o viata independenta. 0imbajul se remarca prin limpezime,naturalete,prezinta stilului oralitate.Podoabele artistice lipsesc iar stilul direct se imbina cu stilul indirect liber. !ronia este o modalitate prin care se redau idei grave ale e'istentei umane prin intermediul personajului ilie 6oromete. Prin “6orometii,6arin Preda dovedeste ca taranimea nu e stapanita,cum se credea,doar de instinct,ca,dimpotriva e capabila de reactii sufletesti nebanuite.
Ion de Liviu Rebreanu -roman obiectiv4omanul este opera epica in proza,de mare intindere,cu o actiune comple'a ce se desfasoara in mai multe episoade si planuri narative,cu conflict puternic si numeroase personaje,oferind o imagine comple'a asupra vietii. Trasaturile romanului obiectiv sunt:narator obiectiv, omniscient, omniprezentfocalizare zeronaratiune la persoana a !!!-a si specificul relatiei narator-personaj. pera literara “!on de 0iviu 4ebreanu este un roman de tip obiectiv. &aratorul este omniscient si omniprezent. “!on are un autor cunoscut 0iviu 4ebreanu,perspectiva narativa fiind aceea de narator omniscient. Personajele romanului obiectiv sunt: !on, Ana, /lorica, eorge, 0aura, invatatorul Herdelea si Pintea. 1fectul asupra cititorului este de iluzie a vietii si de obiectivitate. Titlul este numele personajului principal,!on. )imetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas,loc al actiunii romanului. Trecerea de la un plan narativ la altul se realizeaza prin alternanta iar succesiunea secventelor narative este redata prin inlantuire. Pasajelel descriptive sustin interesul cititorului pentru desfasurarea epica. Tema romanului este prezentarea problematicii pamantului,in conditiile satului ardelean de la inceputul secolului al >>-lea.
Actiunea romanului incepe cu fi'area timpului si a spatiului in care vor avea loc evenimentele intr-o zi de duminica,in satul Pripas,cand toti locuitorii se afla adunati la (ora traditionala,in curtea Todosiei,vaduva lui 6a'im prea. 4omanul este alcatuit din doua parti opuse si complementare,coordonate evolutiei interioare ale personajului principal. Prima parte,glasul pamantului si a doua parte g lasul iubirii. Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica in care locuitorii satului Pripas se afla la (ora in curtea Todosiei. !n satul traditional,lipsa pamantului este ec(ivalenta cu lipsa demnitatii umane fapt redat de atitudinea lui Ale'andru lanetasu,tatal lui !on. !n joc sunt numai flacai si fete. Hotararea lui !on de a o lua pe Ana cea bogata la joc,desi o place pe /lorica cea saraca,marc(eaza inceputul conflictului. 2enirea lui 2asile Baciu,tatal Anei,de la carciuma la (ora si confruntarea verbala cu !on pe care-l numeste (ot si tal(ar pentru ca vroia sa-i ia fata,aceasta fiind promisa lui eorge Bulbuc. 4usinea pe care i-o face 2asile Baciu in fata satului,va starni dorinta de razbunare a lui !on si o lasa pe Ana insarcinata,determinandu-l pe tatal ei sa accepte nunta. 5rama lui !on este drama taranului sarac. "onflictul e'terior,social intre !on si 2asile Baciu este dublat de conflictul interior intre glasul pamantului si glasul iubirii. 5upa nunta,!on se simte inselat de 2asile si incep bataile,drumurile Anei de la !on la 2asile. )inuciderea Anei nu-i trezeste lui !on regrete pentru ca in Ana si fiul lor Petrisor nu avea decat garantia proprietatii asupra pamanturilor. &ici moartea copilului nu-l opreste din drumurile dupa /lorica,aceasta fiind maritata cu eorge. eorge afland ca !on vine dupa /lorica il ucide pe acesta. eorge este arestat,/lorica ramane singura iar averea lui !on revine bisericii. !on este personajul principal,un personaj monumental. 6andru si orgolios,constient de calitatile sale,nu-si accepta conditia si este pus in situatie de a alege intre iubirea /loricai si averea Anei. 1l este inzestrat cu calitati dar se dezumanizeaza treptat in goana sa dupa avere Ana si /lorica reprezinta cele doua obsesii ale lui !on,averea si iubirea. )tilul este neutru,impersonal. 6odurile de e'punere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ. 5escrierea initiala are functie simbolica si de anticipare. &aratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin stilul cenusiu. 5ialogul sustine verdicitatea si concentrarea epica. “!on de 0iviu 4ebreanu este un roman de tip obiectiv prin specificul relatiei narator personaj,prin utilizarea naratiunii la persoana a !!!-a.
Ultima noapte de dragosteintaia noapte de ra!boi de Camil Petrescu -romanul subiectiv-roman al e"perientei-roman psihologic-roman din perioada interbelica4omanul este opera epica,in proza,de mare intindere,cu o actiune comple'a ce se desfasoara in mai multe episoade,planuri narative,cu conflict puternic si numeroase personaje,oferind o imagine comple'a asupra vietii. 4omanul subiectiv se caracterizeaza prin naratiune la persoana !,timpul prezent si subiectiv,introducerea personajului reflector. pera literara “3ltima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi de "amil Petrescu este un roman de tip subiectiv. &aratorul este protagonistul romanului. &aratiunea la persoana ! presupune e'istenta unui narator implicat. “3ltima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi are un autor cunoscut "amil Petrescu,perspectiva narativa fiind subiectiva si unica. Personajele romanului subiectiv sunt )fefan (eorg(idiu,1la,domnul si Anisoara. Punctual de vedere unic si subiectiv al pesonajului-narator care mediaza intre cititor si celelalte personaje,face ca cititorul sa cunoasca despre ele tot atata cat stie si personajul principal. Te'tul este structurat in doua parti,precizate in titlu,care indica si cele doua teme ale romanului:dragostea si razboiul. Prima parte reprezinta rememorarea iubirii dintre )tefan (eorg(idiu si 1la,iar partea a doua ,construita sub forma jurnalului de campanile a lui (eorg(idiu urmareste e'perienta dupa front in timpul primului razboi mondial. Prima parte este imaginara,iar a doua valorifica jurnalul de campanie al autorului,articole si documente din epoca. !ncipitul romanului il constituie prezentarea lui )tefan (eorg(idiu,ca proaspat sublocotenent rezervist in primavara anului #9#,contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe valea Pra(ovei si din apropierea 5ambovicioarei. 4omanul debuteaza printr-un artificiu de compozitie. !n primavara anului #9# in timpul unei concentrari pe valea Pra(ovei,(eorg(idiu asista la “popota ofiterilor,la o discutie despre dragoste si fidelitate pornind de la un fapt divers aflat din presa:3n barbat care si-a ucis sotia infidela a fost ac( itat la tribunal. Aceasta discutie declanseaza memoria afectiva a personajului,trezindu-i amintirile legate de cei doi ani si jumatate de casnicie cu 1la. “1ram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la 3niversitate,si banuiam ca ma inseala,este fraza cu care incepe cel de-al doilea capitol. Tanarul,pe atunci student la /ilozofie, se casatoreste din dragoste cu 1la,studenta la 0itere,orfana,crescuta de o matusa. !ubirea barbatului se naste din duiosie dar naratorul marturiseste ca mai ales din orgoliu. 5upa casatorie,cei doi soti traiesc modest,dar fericiti. 1c(ilibrul tinerei familii este tulburat de o mostenire pe care (eorg(idiu o primeste la moarte unc(iului sau avar,Tac(e.
1la se implica in discutiile despre bani,lucru care lui (iorg(idiu ii displace profund. 1la este arasa de viata mondena. "uplul a evoluta spre o criza matrimoniala,al carei moment culminant,are loc e'cursia de la dobesti. !n timpul acestei e'cursii se pare ca 1la ii acorda o atentie e'agerata unui anume care dupa opinia lui (iorg(idiu ii va deveni mai tarziu amant. 5upa o scurta despartire 1la si )tefan se impaca. !nrolat pe frontul romanesc,(iorg(idiu cere o permisie ca sa verifice daca sotia lui il inseala,fapt nerealizat din cauza izbucnirii razboiului. A doua e'perienta o reprezinta razboiul. /rontul inseamna (aos,mizerie,masuri absurde,invalmaseala,dezordine. "apitolul “&e-a acoperit Pamantul lui 5umnezeu ilustreaza absurdul razboiului si tragismul confruntarii cu moartea. 2iata combatantilor tin de (azard,iar eroismul este inlocuit de spaima de moarte. !ndividual se pierde,se simte anulat iuresul colectiv.5rama colectiva a razboiului pune in umbra drama individuala a iubirii. 4anit si spitalizat,(iorg(idiu se intorce acasa la Bucuresti,dar se simte detasat de tot ce il legase de 1la.bosit sa mai caute certitudini si sa se mai indoiasca,o priveste acum cu indiferenta si (otaraste sa o paraseasca./inalul romanului este unul desc(is. )tefan (iorg(idiu este personajul-narator,reprezinta tipul intelectual,lucid,(ipersensibil care traieste drama indragostitului absolut. /ilozof,el are impresia ca s-a izolat de lumea e'terioara,insa in realitate,evenimentele e'terioare sunt filtrate prin constiinta lui. andurile si sentimentele celorlalte personaje nu pot fi cunoscute de cititori decat in masura in care se reflecta in aceasta constiinta. !n acest sens,1la este cel mai “misterios personaj,prin faptul ca tot comportamentul ei este mediat de viziunea personajului narator. 5e aceea,cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ei,sau daca e mai degraba superficiala,decat spirituala. 4elatarea si povestirea sunt inlocuite in proza moderna cu analiza si interpretarea. 6asa de la unc(iul Tac(e este prezentata ca o scena balzaciana. )tilul lui "amil Petrescu se caracterizeaza prin claritate,sobrietate,fraza scurta si nervoasa,este analitic si intelectualizat. “3ltima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi este un roman subiectiv,avand drept caracteristici:unicitatea perspectivei narative,timpul prezent si subiectiv,memoria afectiva si autenticitatea trairii.
# scrisoare pierduta de I$L$Caragiale -comedia"omedia este o specie a genului dramatic,care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri,a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate cu un final fericit. Personajele comediei sunt inferioare.)unt prezente formele comicului:umorul,ironia si diferite tipuri de comic*de situatie,de caracter,de limbaj si de nume+. pera literara “ scrisoare pierduta de !.0."aragiale este o comedie. Acesta opera a fost scrisa cu scopul de a fi jucata pe scena.Prima reprezentatie a avut loc pe scena Teatrului &ational din Bucuresti,la # noiembrie #$$C. Titlul este sugestiv,contine motivul care genereaza conflictul de baza,in jurul caruia se concentreaza intreaga actiune. Tema este dorinta de parvenire a burg(eziei in timpul campaniei electorale pentru alegerea de deputati. Actiunea comediei este plasata “in capitala unui judet de munte,in zilele noastre,adica la sfarsitul secolului al >!>-lea,in perioada campan iei electorale,intr-un interval de trei zile. "onflictul de baza se imbina cu conflicte secundare care participa un numar mare de personaje. !ntalnim personaje principale*)tefan tipatescu,Doe si Da(aria Tra(anac(e+ cat si personaje secundare*&ae "atavencu,(ita Pristanda+ si episodice*"etateanul turmentat,Tac(e /arfuridi,!ordac(e Branzovenescu,Agamemnon 5andanac(e+. )tefan Tipatescu,prefectul judetului si “prieten intim cu Da(aria Tra(anac(e,presedintele organizatiei locale a gruparii politice guvernamentale,ii adreseaza sotiei acestuia,Doe Tra(anac(e,o scrisoare de dragoste. Doe,din neglijenta,pierde scrisoarea care este gasita de u n cetatean “turmentat. &ae "atavencu,seful unei grupari politice independente si proprietarul ziarului “4acnetul "arpatilor ajunge,prin mijloace necinstite,in posesia scrisorii.5upa ce incearca zadarnic,prin tot felul de mijloace,de la amenintari pana la promisiuni sa intre in posesia compromitatorului document,Tipatescu este convins de Doe sa propuna candidature lui "atavencu,pentru a evita astfel un scandal public. 0a adunarea electorala este insa propus alt candidat,trimis de la centru,pe nume Agamemnon 5andanac(e. 4eprezentantii celor doua grupari politice ajung sa se incaiere si,in invalmaseala,"atavencu isi pierde palaria,in captuseala careia ascunsese scrisoarea.5ocumentul este gasit de acelasi cetatean “turmentat,care o restituie Doei. !ntre timp,Da(aria Traganac(e,dorind sa-si ani(ileze adversarul,pe "atavencu,gaseste o polita falsificata de acesta.4iscand sa fie raspunzator pentru fals si,mai ales,pierzandu-si orice sansa de a fi ales deputat,"atavencu accepta sa conduca manifestatia in cinstea celui care a avut mai multa abilitate decat el. 0a randul sau 5andanac(e ajunsese in postura de candidat tot in urma unui santaj cu o scrisoare a unei personae importante. !n final,toti se impaca,interesele personale,micile pasiuni disparand ca prin farmec. 5andanac(e este ales in unanimitate si toata lumea se bucura zgomotos de binefacerile unui sistem “curat constitutional.
Aceasta piesa de teatru provoaca rasul prin mai multe tipuri de comic:de situatie,de caracter,de moravuri,de limbaj,de nume,de intentie. "omicul de situatie este generat de pierderea si gasirea scrisorii de amor,situatia finala o putem incadra in tot acest tip de comic. Prin comicul de moravuri,!.0."aragiale zugraveste moralitatea indoielnica a vietii de familie,prin relatia e'traconjugala a lui Doe cu Tipatescu. "omicul de caracter este realizat prin comportamentul personajelor,atitudinea lor in ipostazele in care sunt puse,observandu-se contrastul dintre aparenta si esenta. "omicul de limbaj este redat de ticurile verbale ale personajelor*Tra(anac(e:Aveti putinica rabdare7+,de pronuntarea gresita a unor cuvinte*“famelie,renumeratie+. "omicul de nume se refera la numele folosite de "aragiale. &umele Pristanda provine de la numele unui joc moldovenesc la care pasul se bate pe loc. &umele Tipatescu are la baza cuvantul “tip ceea ce sugereaza un tip important din viata politica. Prin comicul de intentie este scoasa in evienta atitudinea scriitorului fata de evenimente si de personaje,din aceasta rezulta umorul dar si ironia. 6odul de e'punere predominant este dialogul,cat si monologul dramatic. "aracteristicile infatisate mai sus demonstreaza ca opera literara “ scrisoare pierduta aprtine genului dramatic si este,ca specie literara,o comedie.
Plumb de %eorge Bacovia -poe!ie simbolista)imbolismul este un curent literar aparut mai intai in /ranta,la sfarsitul secolului al >!>lea,ca reactie impotriva romantismului. &umele curentului a fost dat de ean 6oreas prin articolul intitulat “0e sEmbolisme. !n literatura romana,simbolismul a aparut sub indrumarea lui Ale'andru 6acedonsFi in revista sa “0iteratorul. "ativa reprezentanti in literatura romana au fost !on 6inulescu,eorge Bacovia,1lena /arago. Trasaturile simbolismului sunt motivele simboliste:orasul provincial sufocant,tema naturii,iubirea,moartea,singuratatea,instrumentele muzicale. Tema generala a poeziilor simboliste este conditia nefericita a poetului intr-o societate incapabila sa-l inteleaga. Atitudini poetice sau stari sufletesti specific:spleen-ul,oboseala psi(ica,disperarea,apasarea sufleteasca,nevroza. 3na dintre trasaturi mai este si aparitia corespondentei dintre cuvinte si elementele din natura,fiind principala modalitate de realizare a poeziilor simboliste.
Poeziile simboliste beneficiaza de muzicalitatea elementelor de prozodie,dar si de prezenta instrumentelor muzicale. Poezia “Plumb de eorge Bacovia este o poezie simbolista. Poezia a aparut in volumul cu acelasi nume,in #9#. Titlul este un simbol in poezie,apare de trei ori in fiecare strofa dispus simetric in rima versurilor # si C si cenzura versului al ?-lea. Prin trasaturile sale fizice,acest metal reda anumite trairi sufletesti. Prin culoarea gri sugereaza tristetea,monotonia,prin greutate sugereaza apasarea sufleteasca,prin maleabilitate sugereaza dezorientarea,labilitatea psi(ica. 0irismul poeziei este de tip subiectiv redat de prezenta verbelor la persoana ! “stam,am inceput,sa strig si pronumele la persoana ! *amorul+meu. Tema este conditia nefericita a poetului intr-o societate care nu intelege rolul artei adevarate. Poezia este structurata in doua catrene ce redau doua realitati diferite. )trofa ! reda realitatea e'terioara,iar strofa a !!-a reda realitatea interioara. )trofa ! cuprinde elemente ale cadrului spatial,un spatiu inc(is, apasator, sufocant ,“cavoul. Acesta simbolizeaza propriile trairi sufletesti ale poetului,camera in care locuieste sau autoizolarea poetului fata de restul lumii. 4epetarea substantivului “plumb sugereaza o traire monotona,lipsita de posibilitatea inaltarii./lorile sunt impietrite prin asocierea e'presiei “de plumb. )taticul este alungat de aparitia vantului care reda miscare insa produce efecte reci “si scartaiau coroanele de plumb. )trofa a !!-a reprezinta cadrul interior caci “amorul este surprins prin “intoarcerea cu fata spre apus*0ucian Blaga+,intoarcerea care da idea mortii afectiunii. !esirea din acesta stare a disperarii poetului datorita disparitiei iubirii se realizeaza prin “am inceput sa-l strig o atitudine disperata,o incercare de salvare fara finalitate. "adrul spatial nu este denumit insa este sugerat prin abundenta culorii gri ceea ce duce la idea de nocturn. 1lementele naturii sunt “vantul si “frigul care duc la ideea de raspandire,disolutie. &ivelurile te'tului poetic sunt:nivelul fonetic,le'ical,gramatical si stilistic. 0a nivel fonetic titlul este alcatiut din punct de vedere simetric,vocala “u fiind inc(isa in cate doua consoane. 0a nivel le'ical se remarca prezenta cuvintelor din campul semantic al mortii:sicriu,cavou,funerar,coroana,mort. 0a nivel sintactic se sc(imba sc(ema sintactica obisnuita )AP" in P")A,deoarece poetul accentueaza prin verbele utilizate la ideea de disparitie,somn,moarte. 0a nivel morfologic predomina verbele la imperfect “dormea, dormeau, stam,era,scartaiau,atarnau,care au valoare de traire realizata in trecut dar a carei finalitate nu se cunoaste. 5oar doua verbe apar la alte timpuri verbale, “am inceput care arata o manifestare plasata in trecut dar terminata si “sa strig care arata o manifestare certa. )ubstantivele prezente in poezie contureaza campul semantic al mortii. 0a nivel stilistic poezia este saraca in figuri de stil,apar personificari “dormea= amorul,metafore “aripi de plumb,inversiune si epitet “intors amorul.
0a nivel prozodic este inclusa rima care este imbratisata,ritmul iambic,iar masura vesurilor este de #;-## silabe. Prezenta unor motive literare precum: moartea, ploaia, golul, noaptea, plansul,nevroza,inscrie acesta poezie in lirica simbolista.
&estament de &udor Arghe!i -poe!ie modernista6odernismul este un curent literar initiat in #9#9 de catre 1ugen 0ovinescu a carui doctrina porneste de la ideea ca trebuie sa e'iste un “spirit al veacului care impune sincronizarea literaturii romane cu literature europeana. "ivilizatiile mai putin dezvoltate,dupa parerea lui 0ovinescu,trebuie sa imprumute idei,concepte,de la cele avansate,astfel incat sa apara imitatia culturilor superioare. Trasaturile modernismului sunt:evolutia prozei de la liric la epic si evolutia poeziei de la epic la liricapelul la tematica din lumea citadinacrearea romanului obiectiv si a celui de analiza psi(ologica. Alte doua trasaturi sunt intelectualizarea poeziei si a prozei si intelectualul devine personaj literar. 1fectele e'istentei acestui current literar mediatizeaza prin intermediul revistei “)buratorul si a cenaclului cu acelasi nume a avut ca efect promovarea unor scriitori precum !on Barbu,Tudor Arg(ezi,0ucian Blaga,"amil Petrescu,2ladimr )treinu. Arta poetica e'prima un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si viata a unui autor,despre menirea lui in 3nivers si despre misiunea artei sale intr-un limbaj care il particularizeaza. Poezia “Testament de Tudor Arg(ezi a aparut in primul volum de versuri al autorului*#9?%+si constituie conceptia scriitorului despre arta,adica este o arta poetica. Tema poeziei e'prima conceptia despre arta a lui Arg(ezi si defineste programatic intreaga creatie a poetului in care cuvantul este atotputernic,stapan al 3nivesului iar opera literara este rodul ajutorului divin si trudei omului. Titlul:Testamentul este un act juridic prin care o persoana dispune in vederea lasarii mostenirii urmasilor a unui anumit bun. !n cazul poeziei noastre,testamentul este lasat de poet “fiului ceea ce consta in opera poetului*“"artea+. Poezia este alcatuita din cinci strofe asimetrice cu versuri ample,care redau tot cinci secvente. )ecventa ! incepe cu o negatie care are valoarea deosebita a mostenirii.pera literara este cel mai de pret bun al poetului. 5escendentului ii revine misiunea sa aprecieze acest bun lasat mostenire,ba mai mult el trebuie sa continue perfectionarea operei.
"artea a presupus mult efort nu numai din partea poetului dar si dein partea strabunilor sai. )ecventa a !!-a:Poetul aseaza la capataiul civilizatiei cu indemnul cotinuatorului sau de a respecta acest bun spiritual si de a-l duce spre progres. )ecventa a !!!-a ilustreaza evolutia spirituala ce a trebuit sa se produca pentru scrierea acestei carti:de la munca fizica la munca intelectuala,de la sapa si brazda la condei si calimara. 0imbajul poetului vinde din vorbirea batranilor,din limba populara.6isiunea poetului a fost aceea de a potrivi cuvintele de a le da o noua semnificatie,acestea devenind atotputernice. Totodata cuvantul arg(ezian poate sa mangaie sau sa aline. Tot cuvantul poetic este si divin,adica prin cuvant el a transmis idei pe care divinitatea lea dat prin intermediul bibliei. )ecventa a !2-a:5atoria poetului este aceea de a ilustra in poezia sa durerile neamului romanesc. 6isiunea poetului este ca prin intermediul cuvantului sa certe pe stapanul sramosilor sai.Asadar,cuvantul devine pedepsitor. )e dezvolta la nivelul acestei secvente conceptul de estetica a uratului:5in bube,mucegaiuri si noroi
“Testamentde Tudor Arg(ezi este o arta poetica de sinteza pentru toate orientarile poeziei interbelice,cu elemente traditionale si moderniste.
'u nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga -poe!ie modernista6odernismul este un curent literar initiat de 1ugen 0ovinescu in #9#9 a carui doctrina porneste de la ideea ca trebuie sa e'iste “un spirit al veacului care impune sincronizarea literaturii romane cu literature europeana. "ivilizatiile mai putin dezvoltate,dupa parerea lui 0ovinescu,trebuie sa imprumute idei,concepte,de la cele avansate,astfel incat sa apara imitatia culturilor superioare. Trasaturile modenismului sunt:evolutia prozei de la liric la epic si evolutia poeziei de la epic la liricapelul la tematica din lumea citadinacrearea romanului obiectiv si a celui de analiza psi(ologica. Alte doua trasaturi sunt intelectualizarea poeziei si a prozei si intelectualul devine personaj literar. 1fectele e'istentei acestui curent literar mediatizeaza prin intermediul revistei “)buratorul si a cenaclului cu acelasi nume a avut ca effect promovarea unor scriitori precum !on Barbu,Tudor Arg(ezi,0ucian Blaga,"amil Petrescu,2ladimr )treinu. Arta poetica e'prima un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si viata a unui autor,despre menirea lui in 3nivers si despre misiunea artei sale intr-un limbaj care il particularizeaza. Poezia e'prima crezul literar al poetului. alta trasatura fundamentala a licricii blagiene este imbinarea poez iei cu filozofia. "unoasterea are doua concepte filozofice. "unoasterea paradisiaca este de tip logic,rational,vrand sa lumineze misterul si astfel sa-l reduca,este specifica oamenilor de stiinta iar cunoasterea luciferica are ca scop potentarea misterului nu lamurirea acestuia,este specifica poetilor. )tilul este in conceptia lui Blaga un ansamblu de mai multi factori*factorul spatial si factorul temporal+. 6etafora cunoaste in conceptia poetului doua tipuri:metafora plasticizanta care da frumusete limbajului fara a imbogati continutul poetic si metafora revelatorie care are rolul de a potenta misterul,de a-l face sa devina de nepatruns. Poezia apartine primului volum de poezii publicat in #9#9 “Poemele luminii. 2olum “Poemele luminii*#9#9+ este dominat de un vitalism puternic,poetul isi doreste contopirea cu cosmosul. "unoasterea inseamna iubire,iar iubirea este o cale de a comunica cu universal.
Tristetea nu este un sentiment al poetului pentru sine ci se revarsa asupra intregului univers. 1ul poetic nu este ingradit nici de spatiu nici de timp. 6oartea este vazuta doar ca o presimtire,o continuare a vietii. 4aportul dintre bine si rau este vazut in interdependent:ca sa e'iste binele trebuie sa apara si raul. !n volumele celelalte *“Pasii Profetului*#9?#+!n marea trecere*#9?%+0a cumpana apelor*#9++ moartea este vazuta ca ceva tragic. Poezia “1u nu strivesc corola de minuni a lumii de 0ucian Blaga este o arta poetica si o poezie modernista. Poezia este alcatuita dintr-o singura strofa polinoma insa se poate organiza dupa continut in patru secvente. )ecventa ! cuprinde cinci versuri,secventa a !!-a urmatoarele cinci versuri*-#;+,secventa a !!!-a versurile*##-#$+ si secventa a !2-a ultimele doua versuri. )ecventa ! subliniaza rolul poetului prin debutul poeziei cu pronumele personal de persoana ! singular “eu.Aceasta e o trasatura specifica e'presionismului caruia poetul i-a apartinut prin e'acerbarea eului liric. Poetul se plaseaza in randul celor care adopta cunoasterea luciferica deoarece prin descoperirile sale “nu striveste si nu ucide tainele universului. “"orola de minuni a lumii reprezinta misterele universului,masura binelui,frumosului,perfectiunii. 3ltimul vers al acestei secvente cuprinde o enu meratie ce reda ipostaze ale vietii. /lorile sugereaza ideea de frumos,viata insasi,oc(ii sugereaza cunoasterea,perceptia universului iar buzele sugereaza iubirea dar si rostirea. Prin cuvantul “morminte moartea este perceputa ca un dat firesc,o component a vietii. )ecventa a !!-a prezinta sintetic plasarea celorlalti in comparatie cu poetul. 0umina altora este cunoasterea paradisiaca cea care “sugruma vraja nepatrunsului ascuns,adica face sa dispara misterul. !n opozitie cu aceasta lumina se afla “lumina mea,cunoasterea luciferica ce are rolul de a spori “a lumii taina. Astfel se realizeaza in aceasta secventa opoz itia intre poet si oamenii de stiinta. )ecventa a !!!-a e'pliciteaza cum se intampla potentarea misterului. Pentru aceasta,poetul apeleaza la o ampla comparatie dintre cunoasterea luciferica si lumina lunii. "um aceasta prin lumina ei alba mareste taina noptii,asa si poetul prin adoptarea cunoasterii luciferice si prin utilizarea metaforei revelatorie,face ca misterele e'istente sa se transforme in mistere si mai mari:si tot ce-i ne-nteles
Apar si verbe la persoana ! organizate in doua categorii:la forma negativa*“nu strivesc,nu ucid+ si la forma afirmativa*“iubesc,sporesc+. 0a nivel fonetic se utilizeaza cuvinte din aceeasi familie le'icala *intelesuri, ne-ntelesuri+ si se repeata unele cuvinte “eu,lumina,repetitiile care co nfera te'tului o anumita muzicalitate. 0a nivel le'ical se utilizeaza campul semantic al naturii*flori,luna,razele+ si campul semantic al misterului*taine,noaptea,intuneric,ne-nteles+. 0a nivelul te'tului apar si relatii de antinoame intre cuvinte*eu-altii,lumina mea-lumina altora,intelesuri-ne-ntelesuri+. 0a nivel morfo-sintactic repetarea pronumelui “eu de sase ori,rezulta caracterul confesiv al poeziei. 2erbele sunt utilizate la timpul prezent*strivesc,ucid+ ceea ce eternizeaza atitudinea poetului. 3tilizarea conjunctiei “dar are rolul de a face opozitie intre altii si eu si de a evidentia in acelasi timp rolul important pe care il are eul liric. 0a nivel stilistic sunt prezente figure de stil:epitete inversabile *“nepatrunsului ascuns,sfant mister,largi fiori+,metafore*“corola de minuni a lumii,largi fiori de sfant mister+,enumeratie*“si flori si oc(i si buze si morminte+ care aduce aspect diferite din viata in atentia cititorului si comparatia intre cunoasterea luciferica si lumina lunii. 0a nivel prozodic poezia este alcatuita din ?; de versuri inegale cu masura variabila de ?-# silabe,ritmul este interior,rima nu e'ista in sc(imb apare ingambamentul care este un procedeu ce consta in continuarea unei idei din versul anterior in urmatorul dand impresia unei comunicari in proza. )e utilizeaza litera mica la inceput de vers pana la aparitia punctului care alaturi de linia de pauza contribuie la delimitarea secventelor po etice. Prin caracteristicile infatisate mai sus,deducem ca poezia “1u nu strivesc corola de minuni a lumii de 0ucian Blaga este arta poetica si o poezie modernista.
Riga Cr(pto si Lapona 'nigel de Ion Barbu -poe!ie modernista-
6odernismul este un curent literar initiat in #9#9 de catre 1ugen 0ovinescu a carui doctrina porneste de la ideea ca trebuie sa e'iste un “spirit al veacului care impune sincronizarea literaturii romane cu literature europeana. "ivilizatiile mai putin dezvoltate,dupa parerea lui 0ovinescu,trebuie sa imprumute idei,concepte,de la cele avansate,astfel incat sa apara imitatia culturilor superioare. Trasaturile modenismului sunt:evolutia prozei de la liric la epic si evolutia poeziei de la epic la liricapelul la tematica din lumea citadinacrearea romanului obiectiv si a celui de analiza psi(ologica. Alte doua trasaturi sunt intelectualizarea poeziei si a prozei si intelectualul devine personaj literar. 1fectele e'istentei acestui curent literar mediatizeaza prin intermediul revistei “)buratorul si a cenaclului cu acelasi nume a avut ca effect promovarea unor scriitori precum !on Barbu,Tudor Arg(ezi,0ucian Blaga,"amil Petrescu,2ladimr )treinu. 0irica lui !on Barbu ilustreaza relatia dintre matematica si poezie. "riticul Tudor 2ianu a descris in creatia barbiana trei etape:etapa parnasiana,etapa baladica si orientala si etapa ermetica, 1tapa baladica si orientala cuprinde poeziile scrise in #9?#-#9?@ si se caracterizeaza printr-o poezie epica ce evoca o lume pitoreasca,balcanica sau autoctona si este asemanatoare conceptiei lui Anton Pann. 5in acesta etapa fac parte si poeziile “5omnisoara Hus,5upa melci si “4iga "rEpto si 0apona 1nigel. Poezia “4iga "rEpto si 0apona 1nigel este o poezie modernista. Poezia este publicata in volumul “oc secund in #9;,este subintitulata balada si devine un poem alegoric prin care se evidentiaza nepotrivirea unor fiinte apartinand unor lumi diferite. Tema este o poveste de iubire din lumea vegetala si animal dar care se intampla intr-un plan al visului,oniricul fiind un element prin intermediul caruia se realizeaza comunicarea dintre cele doua lumi diferite. Titlul reda cele doua personaje ce alcatuiesc cuplul ce in final nu se poate realiza. &umele celor doua personaje sun special alese. "rEpto vine de la familia ciupercilor "rEpto-game,ceea ce sugereaza firea ascunsa a acestuia. &umele 1nigel provine de la cuvantul “angelus ceea ce semnifica firea blanda,linistita a locuitoarei de la pol. 5aca aparent superioritatea apartine lui "rEpto prin faptul ca este regele ciupercilor iar 1nigel este doar o locuitoare de la pol,dupa lecturarea poeziei se observa ca superioritatea nu consta intr-un rang din aceeasi lume,ci diferentierea unei lumi*vegetale+ de alta *animala+. Poezia este alcatuita din catrene sau strofe polimorfice,organizate astfel:primele patru strofe alcatuiesc prologul adica rama povestii ce urmeaza a fi spusa. Poezia este alcatuita pe te(nica povestii in rama sau a nuntii in nunta.
3rmatoarele trei strofe il prezinta pe "rEpto,strofa a opta prezinta pe 1nigel,urmatoarele optsprezece strofe alcatuiesc nunta imposibila "rEpto-1nigel iar ultimele doua strofe redau pedeapsa aplicata lui "rEpto datorita idealului imposibil spre care a tins. Prologul contureaza atmosfera data de spartul nun tii reale. 1ste vorba de dialogul dintre nuntasul fruntas si menestrel,acesta din urma fiind rugat sa mai spuna povestea despre 1nigel si "rEpto. Povestea este repetata dar de data aceasta zicerea ei trebuie sa se realizeze incetinel pe alt ton decat altadata. 4epetarea rugamintii are rolul de a face pe cei doi sa se rupa de lumea reala si sa intre intr-una imaginara. 4iga "rEpto este regele ciupercilor,are o fire ascunsa,este barfit de bureti ,ocarat de g(ioci si toporasi,este sterp si naravas si nu vrea sa infloreasca. 5esi este superior lumii vegetale,el va fi inferior lumii animale. 1nigel in antiteza cu regele "rEpto traieste “in tari de g(eata urgisita,este mica si linistita. 0apona isi duce renii la sud,iar in drumul sau il intalneste pe "rEpto. 1a trece dintr-un spatiu rece,intr-unul cu soare si lumina. 1a isi va recunoaste posibilitatea de a trece din acest mediu polar in cel solar. "a si in “0uceafarul fiinta inferioara adreseaza c(emari finite superioare astfel incat sa se realizeze cuplul. "ritica literara a considerat ca aceasta poezie este un “0uceafar intors deoarece acici fiinta superioara este fiinta feminine iar cea inferioara este fiinta masculine. Asadar "rEpto o imbie pe 0apona cu dulceata si cu fragi,elemente care apartin vegetalului. 0apona refuza aceasta imbiere,refuz in urma caruia "rEpto apeleaza la a doua c(emare adica la sacrificiul de sine. 1l o indeamna sa inceapa culesul c(iar cu el. )e evidentiaza antiteza copt-necopt,maturitate-imaturitate,soare-umbra,cald-rece,aspiratie implinita-aspiratie esuata. Toata acesta comunicare are loc in vis,in planul oniricului. 5aca nuntirea lui "rEpto ii poate aduce ine'istenta,0aponei drumul spre soare,ii aduce implinirea idealului sau,adica trecerea de la un mediu benefic la altul opus dar care are aceeasi trasatura. /inalul este trist."rEpto pentru ca a tins pentru un ideal ce nu putea fi atins,se transforma intr-o ciuperca otravitoare si are parte tot de elemente vegetale in ipostaze degradante,se casatoreste cu maselarita,o planta otravitoare. )ub raport stilistic,prezenta inversiunilor*“mult-indaradnic,zice-l-as+ si a vocativelor din prima parte a baladei evidentiaza oralitatea te'tului. 6enestrelul este portretizat prin intermediul unei comparatii “mai aburit ca vinul,dublata de un epitetvinul vec(i care sugereaza starea de gratie necesara rostirii poetice. Personajele din acest poem nu sunt altceva decat masti ale eului liric.Asadar lirismul este si aici de tip subiectiv Poezia contine cuvinte care au o forma usor deformata precum “funta, “g(iata. "onstructia personajelor da la iveala antiteza dintre vegetal-animal,limitat-nelimitat contribuit la evidentierea gamei prin care trece "r Epto. 5atorita antitezei,te'tul este de factura romantica,insa in intregul lui acesta este un poem modernist atat ca mod de alcatuire*strofe polimorfe,masura variabila C-9 versuri,rima atat
incrucisata cat si imperec(eata+ cat si prin ideatica propusa caci acesta este un poem al cunoasterii,un poem alegoric care dezvolta incompatibilitatea unor finite apartinand unor lumi diferite.
Leoaica tanaraiubirea de )ichita Stanescu -poe!ie neomodernista-
&eomedernismul poetic*#9;-#9$;+ a constituit o revigorare a poeziei revenindu-se la discurs liric,imagini artistice,reflectii filozofice. Au scris in acesta perioada &ic(ita )tanescu,6arin )orescu,Ana Blandiana,!on Ale'andru,1mil Botta,)tefan Augustin 5oinas si eo 5umitrescu. "ateva dintre particularitatile poeziei neomoderniste sunt:poezia contrariaza asteptarile cititorului,se da o lupta intre sinele poetului cu sinele,apare lupta cu verbul,miturile sunt reinterpretate,limbajul este ambiguu,imaginile sunt nemaintalnite si apare ermetismul e'presiei. 1tapele creatiei lui &ic(ita )tanescu sunt:etapa e'uberantei,etapa unui lirism interiorizat si etapa de maturitate. 1tapa e'uberantei cuprinde primele doua volume “)ensul iubirii*#9;+ si “ viziune a sentimentelor*#9C+. !n acesta perioada poetul se manifesta prin elanuri adolescentine, consonanta sinelui cu lumea,poezia este una a zborului,dragostea este o stare de certitudine,intre eul liric si timp se stabileste un raport si se realizeaza un elogiu a starii de a fi. Arta poetica erotica:Poezia este o confesiune lirica in care eul liric este puternic marcat de puterea celui mai uman sentiment,iubirea. Poezia “0eoaica tanara,iubirea de &ic(ita )tanescu este o poezie neomodernista,o arta poetica erotica. Poezia a aparut in volumul “ viziune a sentimentelor*#9C+.!ubirea este vizualizata ca stare de e'taz a eului liric. Tema o constituie consecintele pe care le provoaca iubirea care navaleste ca un animal de prada. !ubirea aduce sensibilitate in spatiul poetic si transformari atat in raportul eului si lumea e'terioara cat si cu sinele insusi. Titlul este e'primat printr-o metafora care sugereaza e'tazul poetului la aparitia neasteptata a iubirii.Aceasta este vazuta ca un animal de prada agresiv “leoaica tanara. )e utilizeaza opozitia pentru dezlegarea acestei metafore prin precizarea substantivului iubirea. Poezia este alcatiuta din trei strofe inegale ce corespund a trei secvente. )ecventa ! e'prima vizualizarea sentimentului de iubire prin intermediul unei leoaice tinere,agresive,care ii sare “in fata poetului. Aceasta aparitie are efecte devoratoare asupra identitatii sinelui poetului:ii infige coltii “albi in fata,il musca “de fata.
5esi poetul afirma ca leoaica “il pandise-n incordare,totusi ramane surprins de aparitia acesteia,surprindere data de repetitia substantivului “fata de trei ori in acesta strofa. Poezia este o confesiune,de aceea se utilizeaza cu precadere in acesta strofa pronume personal la persoana ! singural:mi,ma,m-“. )ecventa a !!-a accentueaza efectul psi(ologic al acestei neasteptate intalniri a poetului cu noul sentiment,iubirea. /orta agresiva si fascinanta a iubirii reordoneaza lumea dupa legile ei proprii,astfel poetul devine un “a' al lumii,iar natura se organizeaza sub forma cercurilor concentrice,simbolul perfectiunii. Privirea si auzul sunt simboluri ale perspectivei sinelui,sugerand faptul ca aparitia iubirii este o manifestare superioara a bucuriei supreme. "iocarlia este pasarea care zboara cel mai sus si care are un cantec deosebit.5e aceea ea in poezie reprezinta trairea la cote ma'ime a bucuriei aparitiei acestui sentiment. "urcubeul este simbolul unei fericiri nesperate,aparitia lui rara fiind considerata in paralelism cu iubirea,un triumf nesperat,o izbanda cereasca. )ecventa a !!!-a revine la momentul initial,in sensul ca este prezentata din nou leoaica. 5e data aceasta insa,desi mai are “miscarile vicleneea devine “aramie: cu miscarile viclene. Poetul incerca o regasire a sinelui,insa constata ca simturile se estompeaza,el nu se mai recunoaste. Poetul stie ca iubirea este inselatoare uneori pentru ca acum fericirea traita vine dupa o perioada in care viata a fost monotona*“un desert+. !ubirea invinge timpul deoarece e'istenta ei po ate e'ista “inca-o vreme
Poveste de Marin Sorescu -poe!ie neomodernista &eomedernismul poetic*#9;-#9$;+ a constituit o revigorare a poeziei revenindu-se la discurs liric,imagini artistice,reflectii filozofice. Au scris in acesta perioada &ic(ita )tanescu,6arin )orescu,Ana Blandiana,!on Ale'andru,1mil Botta,)tefan Augustin 5oinas si eo 5umitrescu. "ateva dintre particularitatile poeziei neomoderniste sunt:poezia contrariaza asteptarile cititorului,se da o lupta intre sinele poetului cu sinele,apare lupta cu verbul,miturile sunt reinterpretate,limbajul este ambiguu,imaginile sunt nemaintalnite si apare ermetismul e'presiei. Poezia “Poveste de 6arin )orescu face parte din volumul “6oartea ceasului*#9+ si se incadreaza la curentul literar neomodernismul. )e pretuieste astfel modernismul interbelic cultivandu-se teme filozofice,limbajul este ambiguu,sinta'a poetica este inedita,apare ludicul,ironia si parodia. Tema poeziei este iubirea,subordonand si alte teme precum timpul neiertator si natura. Titlul este alcatuit dintr-un substantiv comun nearticulat care sugereaza redarea unui sentiment trait de un cuplu de indragostiti. Prin nearticularea substantivului reda un caracter de generalitate propriu neomodernismului. Poezia este alcatuita din cinci strofe inegale ca re sunt organizate pe trei secvente. )ecventa ! cuprinde prima strofa si plaseaza in opozitie cele doua principii,masculin si feminin. Principiul feminin dat de functionarea cu lemne,arata nevoia de concret,de stabilitate,si de siguranta. Principiul masculin ii este specifica forma moderna de energie,acest cuplu este incompatibil. )ecventa a !!-a cuprinde strofa a doua si a treia si cultiva mitul erotic. "ei doi sunt plasati atat in planul terestru*pamant,iarba,lac,copac+ dar si in cel astral*cer si luna+. Apare motivul calatoriei,o calatorie care are ca finalitate rasfrangerea fericirii cuplului asupra naturii. )patial e'istentei iubirii se sacralizeaza. !n strofa a treia se contureaza traseul cuplului. Acest drum este dat de metafore care trec dincolo de concret spre ambiguitate si parado' al. )ecventa a !!!-a cuprinde strofele patru si cinci prin care povestea apeleaza la elemente de basm,aparitia )fintei 2ineri. 1a da sfaturi protagonistului,nu sa treaca o proba ci sa constientizeze un fapt real “"a nu mai suntem tineri,sugerandu- se astfel tema timpului dar si a mortii. /inalul este surprinzator apelandu-se la ironie caci pierderea tineretii inseamna pierderea electricitatii si consumarea lemnelor. Aceasta este o trasatura neomodernista,prin care eul liric se detaseaza si e'istenta este plasata sub semnul unei simplitati inselatoare. )e utilizeaza opozitia eu-tu care scoate in evidenta nu e'istenta cuplului ci plasarea celor doi in planuri diferite,ea aprtine concretului,el apartine abstractului.
)e utilizeaza lirismul subiectiv care este dat de prezenta pronumelor personale la persoana ! si a !!-a*eu,meu,mea,ne,tu,ta,tau+ si a verbelor la persoana ! si a !!-a*vom merge,vom fi,vom rade,vom slavi,vom lua+. 5atorita ludicului si ironiei,poetul utilizeaza cuvinte simple precum*cotitura,o buna bucata,cale+dar si neologice *electricitate, functioneaza+. 5in acest limbaj simplu se desprind idei filozofice. 0a nivel prozodic variaza numarul de versuri intr-o strofa,masura si ea variabila de C-#? silabe,se utilizeaza ingambamentul,rima este perec(e,incrucisata si monorima. Prin caracteristicile infatisate mai sus deducem ca poezia “Poveste de 6arin )orescu este o poezie neomodernista.
In gradina %hetsemani de *asile *oiculescu -poe!ie traditionalistaTraditionalismul este o miscare literara,manifestata in perioada interbelica,a carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistei “andirea. Atitudinea traditionalista este mai vec(e in cultura noastra,iar ideologia cristalizata in perioada interbelica preia elemente din orientarile antebelice samanatorismul si poporanismul.Traditionalismul interbelic se constituie in opozitie cu modernismul lovinescian. 4evista “andirea apare la "luj,in #9?#,sub directia lui "ezar Petrescu si 5.! "ucu,se muta la Bucuresti in #9??,sub conducerea lui &ec(ifor "rainic si isi inceteaza activitatea in #9CC. Trasaturile traditionalismului sunt:preocuparea pentru satul romanesc,spaima pentru civilizatia citadina,intoarcerea in trecut,cultivarea aspectelor traditionale,ine'istenta asupra temei religioase,pastrarea formelor prozodice traditionale,rima,rimt,strofa. "ativa reprezentanti in poezie sunt eorge "osbuc,ctavian oga,2asile 2oiculescu. Poezia apare in volumul “Parga*#9?#+ si prelucreaza idei poetice imbinate cu idei religioase. Poezia apartine curentului traditionalist manifestat in perioada interbelica prin intermediul gandirismului,care dezvolta tema religioasa,rugaciunea lui !isus de dinaintea crucificarii. Poezia se inspira din motivul biblic al pendularii intre a accepta si a refuza sacrificiul lui !isus pentru omenire.)cena este rulata de evang(elisti in mod special de catre 0uca,capitolul ??,versetul CC. Titlul arata locul rugaciunii lui !isus. Poezia este alcatuita din patru catrene care sunt surprinse in trei secvente. )ecventa ! cuprinde prima strofa si reprezinta impotrivirea lui !isus de a-si accepta soarta. )ecventa a !!-a cuprinde strofa a doua si a treia si surprinde dramatismul prin care trece !isus,penduleaza intre a accepta sau a refuza crucificarea. )ecventa a !!!-a cuprinde strofa a parta si reda acceptarea de catre !isus a propriei morti. )ecventa !:poezia incepe dintr-o data si arata ipostaza lui Hristos data de firea sa omeneasca ,refuzul*prezenta verbelor “lupta,nu primea,se-mpotrivea+ 1'presia “cazu pe branci arata nu ipostaza inferioara a fiintei (ristice,ci rugaciunea,invocarea divinitatii de a da calea celui incercat.
"ulorile rosu si alb redau dubla fire a lui !isus:om si 5umnezeu. Trairea tragica a lui !isus aduce manifestari asemanatoare cu aceasta si in planul na turii. )ecventa a !!-a surprinde soarta pe care trebuie sa o accepte !isus prin e'presiile si cuvintele “mana neindurata,grozava cupa,veninul groaznic si dulceata. 5ramatismul tradarii e subliniat de aceste e'presii mai ales ca refuzul presupune si suferinta. "onstructiile o'imoronice de la inceputul strofei a treia arata o manifestare specifica umana “acceptarea si refuzul traite in acelasi timp datorita dublei e'istente trupesti si sufletesti. Acesta penultima secventa se inc(eie cu refuzul transant a lui !isus. )ecventa a !!!-a rastoarna situatia initiala deoarece !isus accepta soarta. 6aslinii isi doresc sa nu fie martori ai crucificarii,toti din jurul lui !isus il parasesc*“vraistea gradinii+iar prezenta uliilor semnifia acceptarea mortii ca unica salvare a omenirii. 0a nivel morfo-sintactic sunt prezente verbe la timpul imperfect,modul indicativ si la modul gerunziu care arata valoarea durativa a actiunilor,se utilizeaza conjunctia adversativa “dar in strofele a !!-a si a !!!-a care sustine ideea impotrivirii,a rezistentei la ispita. 0a nivel le'ico-semantic se utilizeaza regionalisme “sterlici,e'presii populare “pe branci,fara ti(na si este prezenta si opozitia venin-dulceata care releva ispitirea. 0a nivel stilistic puternicul imaginism realizat este cultivat prin prezenta epitetului “c(ipu alb,apa verzuie adesea in inversiune,a metaforei-simbol “sudori de sange si a o'imoronului “dulceata-venin. 0a nivel fonetic pauzele sunt marcate de punctele de suspensie care intensifica suferinta. )e conserva prozodia clasica,patru catrene,masura versurilor de #C silabe,ritmul este iambic si rima incrucisata. Prin caracteristicile infatisate mai sus deduce ca poezia “!n gradina (etsemani de 2asile 2oiculescu este o poezie traditionalista.
'nigma #tiliei de %eorge Calinescu -roman realist-roman bal!acian-roman citadin-
4omanul este opera epica,in proza,de mare intindere,cu o actiune comple'a ce se desfasoara in mai multe episoade,planuri narative,cu conflict puternic si numeroase personaje,oferind o imagine comple'a asupra vietii. 4omanul realist este oglinda unei realitati. Trasaturile romanului realist sunt:preia din realitate actiunea,situatiile create,adauganduse insa si elemente ale imaginatiei,naratiunea se realizeaza la persoana a !!!-a,naratorul este detasat,neimplicat,obiecticv,omniscient,omniprezent,viziunea este “dindarat,focalizare zero,finalul este bine definit,personajele au un destin clar,timpul si spatiul sunt clar determinate.
Trasaturile balzaciane sunt:se utilizeaza te(nica detaliului atat in prezentarea unor locuri cat si a unor personaje si asupra comportamentului acestora,cea mai ilustrata tipologie a personajelor este avaritia,simetria incipitului cu finalul,motive specific al orfanului,al banului si al “tatalui protector. 4omanul “1nigma tiliei de eorge "alinescu este un ro man realist,balzacian. &aratorul este diferit de autor,primul fiind detasat, neimplicat, obiectiv, omniscient,omniprezent. Personajele sunt clasificate dupa regula traditionala in:personaje principale*/eli' si tilia+,secunadre*"ostac(e iurgiuveanu,Pascalopol,Aglae,Aurica,Titi,)tanica 4atiu+ si episodice*)imion Tulea,limpia si Ginssmann+. "ititorului ! se ofera o oglinda a realitatii in care oamenii sunt interesati de avere. 4omanul a aparut in #9$ in ultima parte a perioadei interbelice. !nitial,romanul a purtat numele de “Parintii tiliei,autorul motivand intr-un fel ca fiecare personaj din roman ar reprezenta o ipostaza a parintilor personajului feminin. 5in motive editoriale,romanul a fost publicat cu titlul pe care il poarta si acum,1nigma tiliei. Titlul anunta personajulprincipal feminin si in acelasi timp prin substantivul “enigma arata punctele de vedere diferite ale celorlalte personaje referitoare la tilia,privirea poliedrica. !ncipitul prin utilizarea detaliilor,el precizeaza timpul*iulie #9;9,cu putin inainte de orele zece+,locul*Bucuresti,strada Antim+ si personajul principal masculin /eli'. /inalul este inc(is si se realizeaza simetric cu incipitul,prezentandu-se aceeasi casa a lui mos "ostac(e in care de data aceasta c(iar nu statea nimeni. )ecventele narative sunt legate prin inlantuire atunci cand trateaza acelasi plan narativ,iar aceste planuri narative alterneaza. 4omanul “1nigma tiliei de eorge "alinescu nu are fir epic,este structurat pe doua planuri,primul plan priveste destinul tanarului /eli' iar al doilea istoria unei mosteniri. 4omanul incepe prin venirea a tanarului /eli' )ima de #$ ani la Bucuresti la unc(iul sau "ostac(e iurgiuveanu sa urmeze facultatea de medicina.Ajuns la adresa indicata tilia,copila batranului,il invita in casa unde cunoste membrii familiei: matusa Aglae,unc(iul )imion si copiii acestora Titi,Aurica ,limpia, ginerele )tanica 4atiu precum si prietenul de familie 0eonida Pascalopol. A doua zi tilia ii arata locuinta, el remarca felul jucaus al fetei si este surprins cand gaseste o scrisoare adresata acesteia, pe numele tilia 6arculescu./ata este ravnita de 0eonida Pascalopol si invidiata de toti membrii familiei Tulea. /eli', curios de enigma numelui 6arculescu descopera soarta tiliei care nu este cu mult diferita de a sa. /ata a ramas orfana de mica si este crescuta de tatal sau vitreg, mos "ostac(e. 4ugat de Aglae,/eli' il mediteaze pe Titi care a ramas corigent,si in aceste imprejurari sora sa Aurica se ataseaza de tanar. 1l,insa, se simte tot mai atras de tilia pe care o admira si cu care petrece din ce in ce mai mult timp.2ede insa in Pascalopol un rival.0a inceputul lunii august, limpia, cel mai mare copil al Aglaei isi face aparitia acasa impreuna cu )tanica, concubinul ei, cu care are un copil. )imion nu-si recunoaste fiica si refuza sa-i dea o casa de locuit si zestrea sa.)tanica, prin minciuni si scrisori adresate domnului Pascalopol cum ca se impusca, reuseste sa stranga ceva bani de la toti si sa-l induplece pe )imion cu motivarea ca mai are cateva luni de trait,sa-i dea zestrea limpiei.0a invitatia lui Pascalopol,/eli' si tilia se duc la mosia acestuia,unde tinerii profita de timpul petrecut impreuna,iar dupa doua saptamani revin acasa.
!ntre timp fiul limpiei si al lui )tanica,Aurel 4atiu moare.)tanica 4atiu vrea averea lui mos "ostac(e si aduce un medic oarecare si ii pune un diagnostic fals,ca este grav bolnav dar este descoperit de Pascalopol. !ntre /eli' si tilia se leaga o frumoasa relatie de prietenie,/eli' ii marturiseste iubirea tiliei iar aceasta il priveste mai mult ca pe un frate,lucru care ii displace lui /eli' si se refugiaza in bratele unei curtezane,eorgeta./eli' are ocazia sa-l cunoasca pe Geismann,un coleg de la facultate care ii trezeste pasiunea despre poezii. "ina la restaurantul domnului !orgu in cinstea aniversarii fiicei sale minore ii reunesc la aceeasi masa pe eorgeta cu generalul, pe )tanica, limpia, Aglae, Titi, /eli' si mos "ostac(e. Aglae pare foarte interesata de viitorul fiicei celor doua gazele in speranta ca o va casatori cu Titi, in timp ce /eli' se simte din ce in ce mai jignit de purtarile eorgetei. 0a inceput, dupa o usoara criza, familia Tulea ignora purtarile lui )imion, care incepuse sa aiureze, insa vazand ca situatia devine insuportabila, Aglae ajutata de )tanica si de Geissmann il duc la un sanatoriu. /eli' viseaza ca tilia canta la pian, insa spre surprinderea sa totul pare a fi realitate.4evazandu-se, cei doi povestesc indelung,in timp ce /eli' se simte tot mai atras de tilia si de sc(imbarea acesteia. 6os "ostac(e are planurile sale cu cei doi tineri incepand sa adune materiale de constructii pentru o casa unde cei doi, /eli' si tilia aveau sa stea dupa moartea sa. 5in cauza unei usoare insolatii mos "ostac(e se imbolnaveste grav si familia Tulea isi petrec ? zile in casa acestiua ignorandu-i boala.Pascalopol s-a ocupat de doctor. 5upa insanatosire,"ostac(e ii alunga pe toti din casa si (otaraste sa ii puna niste bani in cont tiliei si ii daruieste niste bani lui Pascalopol pentru tilia,)tanica afla locul banilor si il jefuieste pe batran.iar acesta in uram unui atac moare. )tanica divorteaza de limpia si se casatoreste cu eorgeta, iar apoi intra in politica,tilia se casatoreste cu Pascalopol si pleaca impreuna la Paris iar /eli', cu ocazia razboiului, devine doctor,apoi profesor universitar,intrand in cercuri inalte. )e intalneste intamplator cu Pascalopol pe tren si afla ca acesta a divortat de tilia, fiind acum casatorita cu un om bogat din Buenos Aires. /otografia aratata nu mai aduce nimic din ceea ce era odinioara tilia. Amintirile acelei idile se naruiesc in cuvintele lui mos "ostac(e: Aici nu sta nimeni. Prin caracteristicile infatisate mai sus romanul “1nigma tilieide eorge "alinescu este un roman realist,balzacian. Luceafarul de Mihai Eminescu -poezie romantica-
4omantismul este un curent literar aparut in prima jumatate a secolului al !>!-lea in spatiul european. "onte'tul istoric il constituie revolutiile burg(eze democratice,lupta pentru independenta,filozofia idealista germana. 6anifestul literare “Prefata la drama "ronIellde 2ictor Hugo. Trasaturile romantismului sunt:imaginatia e principiul fundamental al creatiei,fantezia si sentimentul predominant,apare subiectivismul caci eul liric apeleaza la trecerea de la o “lume la alta,apare antiteza,amestecul speciilor literare.
)ursele de inspiratie sunt istoria,folclorul,spatiile e'otice si e' ceptionalul. 4aportul cu timpul este evadarea in trecut care se realizeaza prin intermediul visului,apare antiteza trecut-prezent. Personajul literar este e'ceptional in imprejurimi e'ceptionale,este prezentat in aniteza cu un alt personaj,este din toate mediile sociale. )tilul este metaforic,apeleaza la cuvinte ar(aice si pop ulare. )peciile cultivate sunt specii dramatice*drama istorica si filozofica+,specii lirice*meditatie,elegia,romanta+,specii epice*nuvela istorica,balada,poemul,romanul+. "ativa din reprezentantii acestui curent sunt !on Heliade 4adulescu,"ostac(e &egruzzi si 6i(ai 1minescu. Poemul “0uceafarul a aparut in #$$,in Almana(ul )ocietatii Academice )ocial-0iterare 4omania una din 2iena,fiind apoi reprodus in revista "onvorbiri literare. Poemul a pornit de la anumite elemente precum:folclorice,filozofice si biografice. 1lementele folclorice sunt basmul romanesc “/ata in gradina de aur cules de 4ic(ard Junis( si motivul zburatorului prezent in prima parte a poe mului. 1lementele filozofice sunt conceptiile filozofului Art(ur )c(open(auer referitoare la opozitia dintre omul geniu si omul comun. 1lementele biografice sunt ca viata poetului este ridicata la valoare de simbol. Poezia “0uceafarul de 6i(ai 1minescu este o poezie care apartine curentului literar romantismul si este alcatuita din 9$ de strofe organizate in patru tablouri. Tabloul ! cuprinde o poveste fanstastica de iubire intre doua fiinte apartinand unor lumi diferite,tenurica si cosmica. Tabloul al !!-lea cuprinde o alta iubire,dar de data acesasta dintre doua individualitati pamantene. Tabloul al !!!-lea prezinta calatoria 0uceafarului intr-un spatiu intergalactic catre parintele sau ceresc 5emiurgul pentru a-i cere dezlegarea din calitatea de nemuritor. 0uceafarul poarta aici numele de HEperion. Tabloul al !2-lea cuprinde fericirea cuplului pamantesc si nefericirea geniului. !n tabloul ! spatiul este ireal,de poveste si timpul este irepetabil,de poveste. /ata de imparat nu are nume,traieste in castelul de la marginea marii,nu este o fiinta oarecare,prea frumoasa,una la parinti,vorbeste cu 0uceafarul la fereastra comparata cu luna si cu /ecioara.1a manifesta dorinta de realizare prin iubire,se afla in spatii de trecere,fereastra si patul il c(eama pe 0uceafar sa-i lumineze viata. 0uceafarul este fiinta superioara,geniul,se intruc(ipeaza in inger si apoi in demon. "ele doua metamorfoze ale 0uceafarului arata capacitatea acestuia de a-si lua alt c(ip concret. !ubirea dintre cele doua fiinte apartinand unor lumi diferite sugereaza atractia contrariilor. glinda este un alt element ce contribuie la comunicarea dintre cei doi si devine un spatiu de trecere. Antitezele la nivelul acestui tablou sunt:muritor-nemuritor,pamantesc-ceresc,viuneviu,sus-jos,lumina-intuneric,spatiu limitat-spatiu nelimitat. !n tabloul al !!-lea timpul si spatiul sunt tot de poveste ,insa reale prin teluricul lor. /ata si-a pierdut unicitatea,capata nume si seamana cu iubitul ei "atalin. "atalin este un copil de casa,viclean,baiat din flori,isi incearca norocul in iubire. Prima reactie a "atalinei este refuzul,manifestare specifica principiului feminin. "atalin ii da "atalinei o lectie de iubire,manifestare specifica principiului masculin.
"atalin devinde serios,iar "atalina aspira spre inalt. !n tabloul al !!!-lea timpul si spatiul sunt diferite caci HEperion calatoreste intr-o zona prespatiala si pretemporala. HEperion este cel ce merge pe deasupra,o forma individualizata a absolutului. 5emiurgul este material superior organizata creatorului universului. "alatoria lui HEperion semnifica un drum al cunoasterii. 4efuzul 5emiurgului reprezinta atat soarta umana surprinsa in nimicnicimea ei cat si imposibilitatea 0uceafarului de a mai cobori treptele materiei universale. !n tabloul al !2-lea spatiul este terestru cu imagini specifice teluricului eminescian,cuplul sta “sub sirul lung de mandri tei. 0uceafarul priveste din locul lui “menit din cer si categoriseste fata ca fiind “c(ip de lut. "atalin ramane barbatul unic prin iubire iar 0uceafarul ramane prizonier al eternului monolog. "e-a dea treia c(emare a fetei adresata 0uceafarului sa-i lumineze norocul reprezinta dorinta fetei de a se asigura ca se afla sub protectia celei mai luminoase stele. 0a nivel fonetic se utilizeaza cuvinte a caror sonoritate este usor modificata fata de limbajul cotidian. 0a nivel morfologic predomina verbele la imperativ,imperfect si perfect compus si este prezent dativul etic “viata-mi. 0a nivel stilistic sunt prezente figuri de stil precum comparatiaa fost odata ca-n povesti,antitezaun mort frumos cu oc(ii verzi,epitet inversabil “frumoasa fata,metafora “dor de moarte. 0a nivel prozodic masura versurilor este de %-$ silabe,rima este incrucisata si ritmul este iambic. Prin caracteristicile infatisate mai sus deducem ca poezia “0uceafarul de 6i(ai 1minescu este o poezie care apartine curentului literar romantismul.
Iona de Marin Sorescu -drama neomodernista-drama contemporana -drama parabola-
Piesa subintitulata de catre autor “Tragedie in C tablouri a fost publicata in #9$ alaturi de alte doua scrieri dramatice “Paracliselul si “6atca in trilogia intitulata sugestiv “)etea muntelui de sare. Titlul acesta este simbolic pentru ca el reda dorinta de cunoastere si comunicare de care omul are nevoie pentru a iesi din absurdul vietii. Toate cele trei piese pornesc de la mituri fundamentale:mitul biblic*!ona+,mitul mesterului 6anole*“Paracliselul+,mitul compozitional.
5rama este alcatuita pe baza monologului dialogat*al solilocviului+ ce presupune dialogarea personajului !ona cu el insusi. Astfel,el apare in ipostaza a doua entitati diferite care analizeaza problema e'istential din puncte de vedere deosebite. !n piesa se face referire la personajul biblic !ona. !ona fiul lui Amitai primeste misiune din partea lui 5umnezeu pentru a raspandi cuvintele acestuia in cetatea &inive unde oamenii pacatuiau foarte mult. !ona accepta misiunea,insa mai tarziu se razgandeste si incearca sa fuga din fata lui 5umnezeu. )e imbarca pe o corabie insa corabierii isi dau seama ca el este vinovat de furtuna tocmai iscata. !l arunca din corabie in mare si este ing(itit de un peste urias. 5upa trei zile si trei nopti de rugaciune !ona este lasat de catre peste pe malul marii iar misiunea si-o indeplineste. !ona din drama lui 6arin )orescu nu primeste o asemenea misiune si nici nu greseste cu ceva. Titlul denumeste personajul piesei care apare intr-o tripla ipostaza:pescar,calator si auditoriu. Piesa este alcatuita din patru tablouri,intr-o alternanta de afara si de inauntru. 4elatiile spatiale se definesc prin imaginar si prin spatiul inc(is,psi(ologic al protagonistului care isi pune intrebari si isi raspunde. 4elatiile temporale reliefeaza perspectiva timpului psi(ologic,cel cronologic fiind un mijloc artistic de amplificare a starilor interioare ale protagonistului. Tema ilustreaza conflictul interior,strigatul tragic al individului insingurat care face eforturi de a-si gasi identitatea. Tabloul !.!ona este pescar,este omul aflat in fata intinderii imense de apa,marea,care sugereaza viata,libertatea,aspiratia si iluzia. !ona este un pescar g(inionist,care desi isi doreste sa prinda pestele cel mare,prinde numai “fate si pentru faptul asta el isi ia mereu un acvariu cu el in care sa pescuiasca pestii care au mai fost prinsi o data,semnificand faptul ca se refugiaza in micile bucurii pe care le mai traise si alta data. 5in pricina neputintei,!ona se simte un ratat,un damnat. !ncipitul piesei il prezinta pe !ona care incerca,strigandu-se sa se regaseasca,cugetand asupra relatiei dintre viata si moarte. /inalul tabloului il prezinta pe !ona ing(itit de un peste urias cu care incerca sa lupte si strige dupa ajutor,sugerand pornirea personajului intr-o aventura a cunoasterii. Tabloul al !!-lea se petrece in “interiorul Pestelui !,in intuneric ceea ce il face pe !ona si mai deprimat de viata lui.!ona vorbeste mult,logosul fiind e'presia supravietuirii,el avand ipostaza aici de calator,e'plorator pe drumul cunoasterii. !ona doreste sa se simta liber.!ona gaseste un cutit,semn al libertatii de actiune si constata lipsa de vigilenta a c(itului dar nu reuseste sa il taie si sa scape. Tabloul al !!!-lea se desfasoara in “interiorul Pestelui !!,care ing(itise ,la randul sau,Pestele ! si in care se afla o “mica moara de vant care poate sa invarteasca sau sa nu se invarteasca,simbol al zadarniciei. !deile asupra caruia mediteaza !ona in acest tablou se refera la viata,la conditia omului in lume.
Apar doi figuranti care “nu scot nici un cuvant,Pescarul ! si Pescarul !!,fiecare cu cate o barna in spate,pe care o cara fara oprire surzi si muti simbolizand oamenii care isi duc povara data de destin.!ona vorbeste cu ei,dorind sa inteleaga aceasta conditie umila asumata ca o obligatie.2iata aici inauntru este plina de “umezeala,nu este una sanatoasa spiritual si atunci se intreaba !ona de ce trebuie sa duca oamenii un astfel de trai. !ona devine increzator,apoi scapa cutitul si se inc(ipuie o mare si puternica ung(ie,o arma cu care incepe sa spintece burtile pestilor,despartind “interiorul pestelui doi de interiorul pestelui trei. !ona ramane singur cu propria constiinta ,gandind si actionand solitar in lumea inconjuratoare. !ona adreseaza o scrisoare mamei sale,afirmand ca “e'ista o clipa cand toti oamenii se gandesc la mama lor. 5esi i “s-a intamplat o mare nenorocire !ona iubeste cu jovialitate si tristete,ideea repetabilitatii e'istentiale a omului. /inalul tabloului ilustreaza o infinitate de oc(i care-l privesc simbolizand nenascutii pe care c(itul ii purta in pantece. Tabloul al !2-lea il prezinta pe !ona in gura “ultimului peste spintecat,iar din el se vede la inceput numai “barba lui lunga si ascutita care falfaie afara.1ste singur in pustietatea imensa si isi striga semenii.rizontul lui !ona se reduce la o burta de peste,dupa care se zareste “alt orizont care este “o burta de peste urias,apoi “un sir nesfarsit de burti. 5rama umana este aceea a vietii apasatoare,sufocante,din care nimeni nu poate evada in libertate. )irul nesfarsit de pesti smbolizeaza ideea ca in viata omul are un sir nesfarsit de necazuri,de neplaceri care uneori se tin lant. !ona constata ca in viata de pana acum a gresit dar nu renunta,pe tot parcursul acestui monolog dialogat,!ona se afla in ipostaza de auditoriu. )olutia de iesire pe care o gaseste !ona este aceea a spintecarii propriei burti care ar semnifica evadarea din propria carcera,din propriul destin. 5rama se termina cu o replica ce sugereaza increderea pe care i-o da regasirea sinelui,cunoasterea propriilor capacitati de actiune,concluzionand ca “e greu sa fii singur si simbolizeaza un nou inceput. Aceasta opera lirerara este o drama parabola si neomodenista,6arin )orescu ofera o pilda de viata din care omul simplu sa invete ca intotdeauna puterea si solutia de a iesi dintr-o situatie se afla numai in sine,in propria capacitate de supravietuire.
Noapte de decemvrie de Alexandru Macedonski -poezie simbolista-
)imbolismul este un current literar aparut mai intai in /ranta la sfarsitul secolului al >!>lea ca reactive impotriva romantismului. &umele curentului a fost dat de ean 6oreas prin articolul intitulat “0e sEmbolisme. !n literatura romana,simbolismul a aparut sub indrumarea lui Ale'andru 6acedonsFi in revista sa “0iteratorul. "ativa reprezentanti in literatura romana au fost !on 6inulescu,eorge Bacovia,1lena /arago. Trasaturile simbolismului sunt motivele simboliste:orasul provincial sufocant,tema naturii,iubirea,moartea,singuratatea,instrumentele muzicale. Tema generala a poeziilor simboliste este conditia nefericita a poetului intr-o societate incapabila sa-l inteleaga. Atitudini poetice sau stari sufletesti specific:spleen-ul,oboseala psi(ica,disperarea,apasarea sufleteasca,nevroza. 3na dintre trasaturi mai este si aparitia corespondentei dintre cuvinte si elementele din natura,fiind principala modalitate de realizare a poeziilor simboliste. Poeziile simboliste beneficiaza de muzicalitatea elementelor de prozodie,dar si de prezenta instrumentelor muzicale. Poezia “&oapte de decemvrie de Ale'andru 6acedonsFi este o poezie simbolista. Poemul a pornit de la o scurta proza numita “6eFa si 6eFa,aceasta a aparut in #$9; in ziarul “4omanul si dezvolta o pilda morala:bogatul 1mir Ali-bn-6aFomed-ben-Hassan primeste porunca de la tatal sau ca in viata sa nu se abata niciodata de la calea cea dreapta."a orice ma(omedan el pleaca in pelerinaj la cetatea sfanta 6eFa in acelasi timp si spre aceeasi cetate pleaca si un cersator Pocitan-ben-Pe(livan."ei doi urmeaza cai diferite pentru a ajunce la destinatia planuita,emirul pastreaza calea cea dreapta si ajunge la “6eFa cereasca pe cand cersatorul urmeaza calea ocolita si ajunge la “6eFa pamanteasca. Poezia se organizeaza pe trei tablouri. Tabloul ! arata imaginea creatorului. Tabloul al !!-lea surprinde motivul inspiratiei data de e'istenta flacarii. Tabloul al !!!-lea cuprinde lupta pentru atingerea absolutului prezentata in c(ip alegoric.1mirul din Bagdad care este tanar si bogat incearca sa traverseze desertul spre cetatea 6eFa dar isi gaseste sfarsitul aproape de acesta intrand in sc(imb in “6eFa cereasca. Tot ca structura poemul se organizeaza pe doua planuri astfel tabloul ! corespunde planului real iar tablourile !! si !!! corespund planului fantastic. Tabloul ! aduce in prim plan culoarea alb care semnifica lipsa inspiratiei,campia alba si intinsa este simbolul lumii in care traieste poetul,este o lume ostila acestuia. 1lementele auditve “lupi groaznici s-aud,crivatul tipa au rolul de a anunta o anumita sc(imbare in tabloul al !!-lea.
!n tabloul al !!-lea “/lacara vie simbolizeaza inspiratia acestuia prin personificare si ii spune poetului ca pentru a creea trebuie sa devina avut si puternic 1mir. Aceasta e singura modalitate de a poetului in universul ideal poeziei. !n tabloul al !!!-lea,poetul devenit emir e dornic sa plece la cetatea sfanta 6eFa.2a trebui sa paraseasca “rozul Bagdad,fericirea de c are s-ar fi putut bucura in acest rai. 1mirul devine aici simbolul omului superior ce nu se multumeste cu fericirea pamanteasca,el are calitati ce sugereaca geniul. Aspiratia spre 6eFa devine o dorinta atotstapanitoare intre rozul Bagdad si 6eFa e'ista un pustiu pe care 1mirul trebuie sa-l traverseze infruntand pericolele cel ameninta.Porneste pe o alba camila insotit de un mare alai alcatuit de robi inarmati camile si cai. !nainte de a pleca din rozul Bagdad trece pe langa fantana in care odata isi oglindea c(ipul balai si aici intalneste un drumet cu infatisare de cersator al carui portret este alcatuit in antiteza cu cel al 1mirului.Tot in antiteza sunt si drumurile lor,caci drumetul urmeaza calea ocolita iar 1mirul calea cea dreapta. 5rumul ocolit sugereaza compromisurile pe care omul obisnuit le face in viata. 5rumul cel drept simbolizeaza viata dusa cu demnitate,fara nici un fel de ocolisuri."uloarea dominanta in parcurgerea desertului este rosul,simbol al vietii dar si al patimii de a atinge idealul,iar la final simbolul mortii. )ervitorii sfarsesc pe rand,proviziile se termina,iar 1mirul ramane singur sub “jarul pustiei."(inurile lui sugereaza zbuciumul poetului pentru conditia nefericita in lumea cu care nu poate comunica. 1mirul traieste iluzia adealului pe care spera sa-l atinga in intrarea in )fanta "etate.1l alearga spre ea,dar aceasta se indeparteaza.)etea poetului de a atinge perfectiunea este un ideal imposibil. 1mirul cade victim propriului sau crez care cere sacrificii si e de neatins."alea cea dreapta pe care o urmeaza 1mirul,e cea a omului superior,singurul capabil de a nu se abate in viata de la drumul drept. 1mirul il zareste pe drumetul pocit intrand pe portile 6eFai in timp ce el intra pe portile 6eFai ceresti. /inalul poeziei reda simbolul destinului omului superior.1l este supus suferintei pricinuite din capacitatea oamenilor de a nu-i intelege idealul greu de atins. Poemul imbina elementele din doua curente literare romantism si simbolism. 1lementele romantice sunt:tema poemului este conditia vitrega a omului superior intr-o lume dominata de interese mesc(ineantiteza*om obisnuit-om geniu+,idealul absolut,telul comunmotivele romantice sunt noaptea,c(inurile indurate al emirului in calatoria sa,visul,decorul natural in concordanta cu starea de spirit a personajelor. 1lementele simboliste sunt:flacara care simbolizeaza inspiratie,albul sugereaza lipsa de inspiratie,verdele speranta,rosu focul,bogatia materiala a emirului. Prin caracteristicile infatisate mai sus deducem ca poezia “&oapte de decemvrie de Ale'andru 6acedonsFi este o poezie simbolista.
Floare albastra de Mihai Eminescu
-poezie romantica-
4omantismul este un curent literar aparut in prima jumatate a secolului al >!>-lea in spatiul european. "onte'tul istoric il constituie revolutiile burg(eze democratice,lupta pentru independenta,filozofia idealista germana. 6anifestul literare “Prefata la drama "ronIellde 2ictor Hugo. Trasaturile romantismului sunt:imaginatia e principiul fundamental al creatiei,fantezia si sentimentul predominant,apare subiectivismul caci eul liric apeleaza la trecerea de la o “lume la alta,apare antiteza,amestecul speciilor literare. )ursele de inspiratie sunt istoria,folclorul,spatiile e'otice si e' ceptionalul. 4aportul cu timpul este evadarea in trecut care se realizeaza prin intermediul visului,apare antiteza trecut-prezent. Personajul literar este e'ceptional in imprejurimi e'ceptionale,este prezentat in aniteza cu un alt personaj,este din toate mediile sociale. )tilul este metaforic,apeleaza la cuvinte ar(aice si pop ulare. )peciile cultivate sunt specii dramatice*drama istorica si filozofica+,specii lirice*meditatie,elegia,romanta+,specii epice*nuvela istorica,balada,poemul,romanul+. "ativa din reprezentantii acestui curent sunt !on Heliade 4adulescu,"ostac(e &egruzzi si 6i(ai 1minescu. Poezia “/loare albastra de 6i(ai 1minescu este o poezie romantica. Poezia a fost publicata in revista “"onvorbiri literarein #$% si este o capodopera a creatiei eminesciene. 1a dezvolta un motiv poetic 1uropean. “/loare albastra reprezinta ipostaza iubirii paradisiace. Poezia isi are punctual de plecare in mitul romantic,al aspiratiei catre idealul de fericire de iubire pura. Titlul:6otivul “florii albastre sugereaza puritatea iubirii si candoarea iubitei. Tema o constituie aspiratia poetului spre iubirea ideala,spre perfectiune,care nu se poate implini. !deea poetica e'prima tristetea si nefericirea poetului pentru neputinta implinirii cuplului iubirii. Poezia este alcatuita din patru secvente lirice,doua ilustrand monologul liric al iubitei,iar celelalte doua monologul lirico-filozofic al poetului. !ncipitul este o interogatie retorica a iubitei,adresata barbatului visitor. Prima secventa e'prima monologul iubitei,care incepe prin situarea iubitului intr-o lume superioara,semnificand un portret al omului de geniu.1l mediteaza asupra unor idei superioare care simbolizeaza cultura,cunoasterea,maretia la care simte si gandeste gen iul. !ubita il c(eama in lumea reala si il indeamna sa abandoneze idealurile metafizice si ii ofera fericirea terestra. )ecventa a doua ilustreaza monologul liric al poetului in care se accentueaza superioritatea preocuparilor si a gandirii sale,prevestind finalul poeziei.!ubita este “mititica,si
