Ulcer Gastric

LUCRARE DE DIPLOMA

COORDONATOR: ABSOLVENT:

-2012-

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU ULCER GASTRIC

2012

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU ULCER GASTRIC

2012

Motto: ,,Viata nu valoreaza nimic, dar nimic nu valoreaza cat viata !!! " Ambrose Bierce

CUPRINS

INTRODUCERE

Ulcerul gastric este o boala care se manifesta diferit de la un bolnav la altul insa odata cu aparitia complicatiilor (hemoragia digestiva superioara,stenoza perforata,devine o boala complexa cu simptomatologie si un tratament aparte. Ulcerul gastric este mai fregvent in decada a 5-a si in mediul rural. Ulcerul gastric continua sa fie o problema medicala majora. El provoaca dureri, tulburari digestive la aproximativ 10% din oameni in anumite perioade ale vietii lor Pacientii cu ulcer considera adeseori boala lor drept o afectiune minora. Cand incep sa simta arsuri iau cateva comprimate antiacide sau beau un pahar cu lapte. Nu isi dau seama ca ulcerul poate deveni o boala foarte periculoasa . Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din literatura de specialitate. Pe perioada celor trei ani de studiu am reusit sa-mi acumulez cunostintele necesare despre aceasta afectiune astfel incat pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesare unui pacient cu simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase gastrice sa nu intalnesc piedici in scopul redarii acestuia in cel mai scurt timp, familiei si societatii. Astfel, sper ca aceasta lucrare sa imi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de asistenta medicala pentru a fi apta in orice situatie de a preveni o recidiva a bolii si daca este posibil, chiar sa ii dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice, pentru ca riscul de recidiva a bolii sa fie cat mai scazut. Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa, datorita conditiilor sociale, factorilor de stres, factorilor favorizanti, etc. si pune probleme destul de grave asupra sanatatii individului.

CAPITOLUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA STOMACULUI

1.1Anatomia stomacului

Aparatul digestiv cuprinde un grup de organe a caror functie principala este digestia. Acestea sunt: cavitatea bucala, faringele, esofagul, stomacul, intestinul subtire si intestinul gros. Pe langa aceste segmente, aparatul digestiv cuprinde si o serie de glande anexe, ale caror secretii ajuta la digestia si absorbtia alimentelor: glandele salivare, ficatul si pancreasul. Stomacul este un organ abdominal al tubului digestiv, situat intre esofag si duoden. Este asezat in etajul cavitatii abdominale, intre diafragm, ficat, colon transvers si peretele abdominal, ocupand loja gastrica.Are forma literei J. Comunica in sus cu esofagul prin cardia iar in jos cu duodenul prin orificiul piloric. Configuratia externa - are forma de cimpoi, masurând când este plin moderat 25 cm lungime, 10 cm latime si 8 cm grosime; capacitatea mijlocie atinge 1.300 ml. Stomacul are 2 fete, 2 margini si 2 extremitati: fetele stomacului sunt una anterioara si una posterioara, orientate in plan frontal. marginile stomacului - dreapta sau mica curbura,

cu concavitatea spre dreapta si

superior,curbura, cu convexitatea spre stanga si inferior. extremitatile stomacului

- superioara, orificiul cardia si inferioara, orificiul piloric

Structura stomacului cuprinde cele 4 tunici intalnite la tubul digestiv: seroasa - reprezentata de peritoneul visceral musculara - formata din fibre musculare

netede dispuse in 3 straturi: longitudinal,

circular, si oblic submucoasa - care contine reteaua vasculonervoasa a stomacului si plexul nervos

vegetativ Meissner. mucoasa - care captuseste fata interna a

stomacului, avand o grosime de aproximativ

2 mm. 1.2Fiziologia stomacului

Stomacul constituie un rezervor in care au loc fenomene biologice importante. El primeste alimentele, le lichefiaza si le transmite duodenului, fractionat si succesiv, sarcina sa fiind

sa protejeze duodenul impotriva introducerii intempensive a unui bol iritant, mecanic, fizic, chimic. Din punct de vedere fiziologic stomacul are 3 functii majore: -secretorie (sucul gastric este un amestec format din produsul de secretie a glandelor

gastrice si a celulelor epiteliale din mucoasa gastrica. Sucul gastric este un lichid incolor, limpede sau usor opalescent, cu un pH acid cuprins intre 0,8-l,5, ce contine apa, electroliti, HCI, fermenti, mucus, factor intrinsec. Cantitatea secretanta in 24 h este intre 1,5 si 3 litri. - motorie (amesteca alimentele solide cu sucul gastric si eliminarea intermitenta in

duoden a chimului gastric format) -endocrina (glandele din mucoasa antro pilorica si cele din mucoasa duodenala

sintetizeaza peptide reglatorii cu rol de hormoni locali.

CAPITOLUL II

ULCERUL GASTRI ASPECTE GENERALE

2.1DEFINITIE: Ulcerul este definit ca un defect al

mucoasei gastrice care depaseste musculature

mucoasei,zona respective fiind inconjurata de un infiltrate inflamator. Ulcerul gastric este o boala foarte des intilnita,datorita cunoasterii insuficiente a

metodelor de profilaxie si a unui stil sanatos de viata.Din cauza disconfortului pe care il creaza si regimul ce-l necesita boala are un impact semnificativ asupra pacientilor.Acestia au nevoie de sprijinul si intelegerea echipei de ingrijire care-l va ajuta sa depaseasca problemele cu care se confrunta. 2.2 ETIOLOGIE :

Greutatile pe care le intampina oamenii de stiinta in descoperirea tuturor cauzelor de imbolnavire, elaborarea de noi substante care sa distruga aceste cauze au dus la dezvoltarea unor mijloace de prevenire Ne putem feri de boala ulceroasa numai daca sunt cunoscute cauzele care o pot determina.Acestea se impart determinante, favorizante si predispozante. Cauzele determinante constau in:- traumatism psihic grav si de lunga durata- emotii puternice, viata agiata- suprasolicitari fizice si psihice Cauzele favorizante sunt reprezentate de:- alimentatie neigienica, nesatisfacatoare calitativ si cantitativ- medicatie iritanta- focare de infectii in organism- ingestia de substante caustice- boli ale SN si ale arterelor Ulcerul apare, deci, prin insuficienta capacitatii de refacere a mucoasei gastrice.Studiile cele mai fregvente au evidentiat faptul ca cele mai frecvente cauze de ulcer sunt infectia cu Helicobacter pylori, consumul de AINS si stresul. Infectia cu Helicobacter pylori

Este cea mai raspandita infectie de pe glob, insa doar

10-20% dintre cei infectati fac ulcer. Consumul de AINS Este cea de-a doua cauza frecventa a aparitiei bolii ulceroase. Aceste

medicamente pot afecta mucoasa contact direct, pe cale sistemica sau prin circuit enterohepatic. O viata ordonata, lipsita de incordare nervoasa, de suprasolicitare fizica si psihica reprezinta importante pentru inlaturarea cauzelor mentionate.

2.3DIAGNOSTICUL CLINIC

Diagnosticul clinic se bazeaza pe particularitatile sindromului clinic ulceros.boala interesand intreg organismul. Aproape intotdeauna ulcerul gastric este insotit de leziuni de gastrita antrala. Ritmicitatea si periodicitatea durerilor este mai putin neta,ingestia de alimente nu usureaza intotdeauna durerile(foamea dureroasa nu este deci caracteristica),uneori alimentele chiar agraveaza durerile.durerile in ulcerul gastric sunt mai difuze,mai putin localizate(de obicei mediogastric si in hipocondrul drept).Tulburarile dispeptice (inapetenta, greturi, varsaturi) sunt relative fregvente. Radiologic,alaturi de nisa predomina semnele indirecte (convergenta pliurilor pana in apropierea nise,incizura marei curburi in dreptul unei nise a micii curburi,retractia micii curburi). Endoscopia confirma diagnosticul. Investigatiile paraclinice

Examenele paraclinice imagistice si de laborator completeaza obligatoriu examenul clinic. Exista teste sau investigatii pentru diagnosticul de ulcer: radiografia dupa administrarea de bariu si endoscopia. Examen radiologic - este fundamental pentru diagnostic. Examenul radiologic este cea

mai veche si utilizata explorare imagistica. Aparatele moderne de radiologie efectueaza atat radiografii cat si radioscopii si sunt prevazute cu intensificator electronic de imagine si un sistem de televizare a acestora. Avantajele principale imaginile anatomice foarte bune, costul relativ moderat (comparativ cu alte explorari imagistice), montarea in mici si posibilitatea realizarii sub forme utilizabile: la patul bolnavului, in sali de operatie, camera de garda unui numar suficient de specialisti care sa le poata folosi in diferite tipuri de localitati si aglomerari urbane. Principalul dezavantaj este reprezentat de radiatia ionozanta la care este expus bolnavul si personalul medical. Radiografia precizeaza forma anatomopatologica, etiologia si este un mijloc de prognostic prin imaginilor in perspectiva. Este, de asemenea, indispensabila pentru formularea indicatiilor terapeutice verificarea eficientei acestora, mai ales in ceea ce

priveste tratamentul chirurgical. Permite inregistrarea structurale de finete, oferind o mare cantitate de informatii, iar obiectivarea pe filmul radiologic a imaginii urmarirea evolutiei unui proces patologic. Imaginile obtinute vor fi citite fie direct pe cliseu, fie indirect prin unor parametrii (axe, unghiuri, distante) cu ajutorul unui goniometru sau a unei rigle. Semnele pentru ulcer apar la nivelul micii curburi si in regiunea cardiei si bulbul duodenal. Semnul este nisa, o umbra in plus data de bariul ingerat. In absenta nisei se cauta semne radiologice indirecte: pliuri ale mucoasei spre nisa, spasme persistente, tranzit bulbar accelerat. Daca durerea este semnul clinic cardinal, nisa ca semn direct are aceeasi importanta in diagnosticul Expresie a substantei baritate la nivelul ulceratiei, nisa poate imbraca aspecte diferite in functie de localizare fete), dimensiuni si profunzime. Localizata cel mai ades pe mica curbura este vazuta din profil "gastric", ceea ce o diferentiaza de nisa maligna (incastrata, dispusa in conturul gastric). In timpul examinarii asistenta medicala va purta echipament de protectie. Filmele vor fi pastrate in conditii protejeze de zgarieturi sau deteriorari si atasate la FO a bolnavului. Cu toate ca examenul cu bariu este mai ieftin decat endoscopia si mai putin agresiv, el prezinta unele importante, ca instrument de diagnostic. In primul rand, examenul cu bariu nu furnizeaza date atat endoscopia. Nu este eficace mai ales in evidentierea unor ulceratii foarte mici, nici pentru precizarea dimensiunii profunzimii unui ulcer. Durata iradierii depinde de tipul de ulcer suspectat de radiolog, totusi intreaga procedura depasi 10-15 minute. Deoarece sulfatul de bariu poate produce constipatie, se recomanda de catre medic administrarea laxative, sau se recomanda consumarea de alimente bogate in tesut fibros pentru a evita constipatia si cantitati mai mari de lichide. Endoscopia digestiva superioara - introducerea si extinderea endoscopiei au vizat in

primul rand ulcerului. Endoscopia este o metoda care permite vizionarea directa a diferitelor zone interioare ale corpului. pentru diagnostic si, uneori, in scop terapeutic. Noua generatie de endoscoape nu mai utilizeaza fibre optice, in locul acestora, endoscopul este prevazut, lui, cu un minuscul video-cip. Endoscopia utilizata astazi si la noi mai frecvent este practic explorarea indispensabila in ulcerul urmatoarele ratiuni:

ingaduie examinarea directa (vizualizarea) leziunii, oferind pretioase informatii asupra morfologiei leziunii, a peretelui si a pliurilor din vecinatate; permite prelevarea biopsiilor multiple dirijate din marginile si fundul ulceratiei ; face posibila explorarea in intregime a stomacului chiar si a pilorului cu bulbul duodenal, relevand astfel o serie de leziuni concomitente. 2.4DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

Diagnosticul diferentiat se poate face cu toate durerile epigastrice din afectiunile organelor abdominale sau extraabdominale. Singurul diagnostic diferential important este intre ulcerul si cancerul gastric (nisa benigna si nisa maligna). 2.5TRATAMENT

Tratamentul vizeaza atat distrugerea bacteriilor Helicobacter pylori cat si scaderea aciditatii. Tratamentul are ca obiective: -disparitia simptomelor clinice; -vindecarea ulcerului; -prevenirea recidivelor; -prevenirea complicatiilor; -tratamentul complicatiilor. In cazul ulcerului gastric pot fi aplicate urmatoarele tipuri de tratament: -regim de viata si igieno-dietetic -tratament medical -tratament chirurgical 1.Regim de viata si igieno-dietetic :

- renuntarea la fumat - reducerea consumului de alcool - interzicerea utilizarii de AIND sau asocierea acestora cu administrarea de prostaglandine - dieta va exclude alimentele care produc dureri: sosuri, tocaturi, carnati, mezeluri, conserve, muraturi. Regimul alimentar trebuie individualizat si adaptat stadiului in care se afla boala. Dieta trebuie sa protejeze mucoasa gastrica din toate punctele de vedere:protectie mecanica termica,chimica 2.Tratamentul medical :

Se utilizeaza o gama larga de droguri, pansamente gastrice si antiacide. Tratamentul medicamentos include : -antiacide (dicarbocalm, ulcerat)

-medicamente antisecretorii (anticolinergice:gastrozepin R, antagonistii receptorilor H2:cimetidina si ranitidina,inhibitorii pompei de protoni: omeprazol) -medicamente protectoare -medicatie antibacteriana-are ca scop eradicarea bacteriei Helicobacter pylori. Ulcerul gastric este indicat sa fie operat, pentru a scoate leziunea si a o cerceta histologic. Obiectivele operatiei pentru ulcerul gastric sunt: -ablatia leziunii in vederea cercetarii histologice. -intreruperea lantului patogenic pentru a preveni recidiva. -refacerea circuitului digestive. 3.Tratamentul complicatiilor : Hemoragia ulceroasa este

cea mai fregventa complicatie.Aceasta va fi tratata

medical la bolnavii pana in 40 ani.Va fi tratata chirurgical cand hemoragia este mare, cand nu se opreste si exista pericol de colaps,la bolnavii de 45-50 ani si in cazul in care s-a repetat. Hemoragia ulceroasa se manifesta prin hematemeza si melena. Vorbim de melena cand cantitatea de sangerare depaseste 60 gr. Dupa cum cantitatea de sange pierduta este mai mica sau mai mare constatam semne generale de diferite grade : In hemoragia mica

avem :-stare de slabiciune-ameteli-paloare-transpiratii-tahicardie

In hemoragiile mari avem :Stare generala foarte alterata-lipotimii-transpiratii reci si

abundente-extremitati reci-paloare accentuata-puls rapid-scaderea tensiunii arteriale Perforatia Este o complicatie de temut a boli ulceroase.Se intalneste la persoanele intre

30-40 ani mai ales la barbati. Apare de 4-8 ori mai frecvent la barbati decat la femei. Perforatia consta in perforarea peretelui gastric de catre craterul ulceros, patrunderea acestuia in cavitatea peritoneala si eliminarea continutului gastric la acest nivel. Perforatia se manifesta clinic extrem de brutal. Bolnavul acuza durere violenta in umar, iar mai tarziu se extind in tot abdomenul. La examenul obiectiv avem :-facies anxios-paloare-extremitati reci-puls rapid si slab Clinic se prezinta de cele mai multe ori ca o urgenta chirurgicala. Pacientul sta nemiscat in pat, cu respiratii superficiale. Abdomenul este intens dureros, predominant in epigastru.

Paraclinic analizele de sange indica leucocitoza, uneori amilazemie. Radiografia evidentiaza pneumoperitoneul. Tratamentul este chirurgical, de obicei cu sutura simpla a perforatiei StenozaUlcerele cronice se vindeca tardiv prin procese cicatriciale care pot provoca

stenozari la nivelul stomacului,pilorului sau al duodenului. Se manifesta prin -senzatie de plenitudine-varsaturi-balonari-eructatii Tratamentul este unul chirurgical. Malignizarea ulcerului

Unii autori considera ca un ulcer benign se poate maligniza mai ales in localizarile portiunii orizontale a micii curburi. Tratamentul este chirurgical(se scoate leziunea si se cerceteaza histologic).

CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU ULCER GASTRIC

3.1Rolul AM in profilaxia ulcerului gastric

Greutatile pe care le intampina oamenii de stiinta in descoperirea tuturor cauzelor de imbolnavire, elaborarea de noi substante care sa distruga aceste cauze au dus la dezvoltarea unor mijloace de prevenire Ne putem feri de boala ulceroasa numai daca sunt cunoscute cauzele care o pot determina. O viata ordonata, lipsita de incordare nervoasa, de suprasolicitare fizica si psihica reprezinta importante pentru inlaturarea cauzelor mentionate. 3.2 Rolul AM in asigurarea conditiilor de ingrijire

Asistenta medicala asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive alimentatia fiind repartizata in 5 mese pe zi, precum si repausul fizic si psihic al pacientului, mai ales postprandial perioada dureroasa. Inaintea fiecarei mese intreaba pacientul daca a prezentat dureri epigastrice si se asigura ca acestea au disparut dupa consumul de alimente. Va cantari bolnavul o data pe saptamana, pentru a observa din timp modificarile de greutate 3.3 Rolul AM si interventii in semiologia bolii

Cel mai important semn al ulcerului gastro-duodenal este durerea sau epigastralgia este intensa si insotita de arsuri, uneori poate iradia in spate. Intensitatea este mai mare in ulcerele vechi care seroasa. Caracterul cel mai pretios este periodicitatea(durerile apar in perioade de 1-3 saptamani, separate prin liniste, in care bolnavul nu se plange de dureri, chiar daca nu respecta regimul alimentar. Cel mai adesea apar primavara, dar pot apare si in alte sezoane pe masura ce se cronicizeaza si, devin mai lungi si mai dese). Aparitia durerii are un orar relativ fix, in legatura cu masa: Durerea precoce - imediat dupa masa, la 1-1,5 ore, in ulcerul gastric si se calmeaza inainte de masa este numita durere in 4 timpi: masa - calm - durere - calm. Durerea semitardiva - la 1-2 ore dupa masa Durerea tardiva - la 2-3 ore dupa masa si dureaza, in mod obisnuit pana la-masa urmatoare; durerea-masa - calm - durere. Durerea hipertardiva - foamea dureroasa, la 4-5 ore dupa masa. In perioada dureroasa, asistenta medicala asigura repausul fizic si psihic al pacientului mai ales postprandial, pacientul si asigura dieta de protectie gastric, administrand 5 mese pe zi. Dietoterapia in faza acuta a ulcerului :

In criza dureroasa de ulcer (2-3 zile) : -lapte dulce fiert, consumat caldut in cantitati mici dar repetate frecvent, la 2-4 ore intervel. -frisca -suc de grape-fruit 2.Urmeaza timp de 7-10 zile : -supa de orez strecurata, supa de legume, supe mucilaginoase, preparate cul apte si unt, gris, fulgi de ovaz, piure de cartofi, oua fierte moi. 3.Apoi se trece la o dieta de tranzitie. Alimentele se consuma in cantitati mici dar repetate 5-6 pe zi. La produsele deja enumerate se adauga perisoare dietetice din carne sau peste, supa de cereale pasate, supa de zarzavat imbogatita, paine alba veche, fainoase fierte, branza de vaci, telemea desarata, carne rasol. Regimul va fi desodat. Dietoterapia in faza cronica a ulcerului :

Alimentatia zilnica va fi repartizata in 5-6 mese, fiecare masa cuprinzand cantitati moderate si echilibrate de alimente. Orele de masa vor fi respectate cu strictete. Este recomandat ca ultima masa sa nu fie dupa ora 20. Mesele se vor lua in liniste, fara graba, fara a fi in stare de nervozitate sau tensiune psihica. NU este bine sa se manance dupa o activitate obositoare. Toate alimentele trebuie bine mestecate. Timp de 2 ore dupa masa organismul trebuie sa fie relaxat :vor fi evitate eforturile fizice si starile de tensiune nervoasa. Bolnavul NU trebuie sa faca aplecari dupa ce a mancat. Somnul de noapte trebuie sa fie de 7-8 ore si este necesar si somnul dupa amiaza de 1/2 -1 ora. Preparatele alimentare trebuie sa tina seama de anumite conditii : sa nu impuna un efort digestiv prea intens, sa nu stimuleze secretia acida din sucul gastric, sa nu favorizeze o stationare prea indelungata in stomac. Carnea va fi preparata prin fierbere. Alimentele vor fi alese cu grija corespunzand restrictiilor impuse de boala. Alimente permise :-Carne slaba proaspata de pasare sau vita bine fiarta-lapte dulce fiert-

branza de vaci,cas urda-oua proaspete de gaina fierte moi sau ochiuri -unt proaspat, smantana proaspata-paine alba veche, biscuiti, fulgi de ovaz,gris, orez,paste fainoase.

-legume si zarzavaturi cu celuloza moalefierte sau piureuri-fructe dulci bine coapte fara coji sau samburi-prajituri de casa -marar, leustean, patrunjel-apa plata, sucuri naturale, ceaiuri de musetel, tei sunatoare, galbenele. Alimente interzise :-carne foarte grasa, mezeluri, carnati, mititei, vanat.-peste gras,peste

conservat,icre.-lapte batut, iaurt, chefir, branzeturi fermentate, sarate.-oua fierte tari, maioneza.-untura de porc sau gasca, slanina,jumari de porc.-aluaturi dospite, cozonac -leguminoase uscate-fructe oleaginoase-dulciuri concentrate, prajituri de cofetarie -exces de sare, muraturi, otet, condimente iuti.-preparate la tigaie,prajeli, rantasuri, sosuri picante.-toate bauturile alcoolice, cafea neagra, apa minerala carbogazoasa, sucuri acide, ceai negru concentrat. In functie de caracterul si evolutia durerii , putem observa unele situatii deosebite: cand durerea devine constanta si nu se mai calmeaza la ingestia alimentara sau la administrarea insotita de iradiere posterioara, ne putem gandi la un ulcer penetrant in pancreas (a erodat peretele nivelul subseroasei, determinand reatia inflamatorie a pancreasului); cand durerea este accentuata de alimente si este insotita de varsaturi, sugereaza o stenoza pilorica; o durere extrem de severa, cuprinzand intregul abdomen, cu contractura abdomenului, sugereaza ulcer marea cavitate peritoneala Varsaturile - sunt de obicei postprandiale, precoce sau tardive, in functie de localizarea

ulcerului, fiind de mese copioase, de abateri de la dieta, alcool. Ele contin alimente, sunt abundente, au miros acid sau contin gastric. In functie de starea pacientului, asistenta medicala il aseaza in pozitie semisezand, sezand sau in decubit capul intr-o parte, aproape de marginea patului. Il linisteste din punct de vedere psihic, il ajuta in timpul pastreaza produsul eliminat, ii ofera un pahar de apa sa-si clateasca gura dupa varsatura. La indicatia medicului ii administreaza medicatie simptomatica, suprima alimentatia pe gura pacientul parenteral, prin perfuzii cu glucoza hipertona, hidrolizate proteice, amestecuri de aminoacizi, electroliti.

Pentru ingrijirea pacientilor inapetenti, asistenta medicala trebuie sa urmareasca cateva aspecte: apetitul pacientului urmareste descoperirea si combateea inapetentie sau anorexiei, putand fi stabilirea diagnosticului unor afectiuni (bolnavii cu cancer gastric refuza carnea de vaca, in hepatita epidemica preicterica, refuza grasimile, etc.). Pentru combaterea inapetentei, se vor avea in vedere urmatoarele: se inapetenta este totala sau repulsia se manifesta numai fata de alimentele din regim in comparatie cu cele inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului in cadrul limitelor permise de prescriptia medicala. Hemoragia digestiva superioara - trebuie sa primeasca o ingrijire deosebita din partea asistentei Echilibrarea hemodinamica se realizeaza prin: -instalarea unei linii venoase; -introducerea rapida de ser fiziologic 0,9%; -transfuzie de sange pentru mentinerea Hb in jur de 10 g/dl; TA sistolica < 100 mmHg indica o pierdere de cca 20% din volumul sangvin; Un test Tilt pozitiv, definit prin cresterea TA sistolice cu >10 mmHg sau a pulsului cu > 20 schimbarea pozitiei din ortostatism in clinostatism indica o pierdere acuta de sange de cel putin 1 litru. Localizarea sediului hemoragiei se realizeaza dupa stabilizarea bolnavului, prin anamneza si endoscopie. sangerare activa, cheag aderent sau vas sangvin vizibil, se afectueaza tratamentul endoscopic al hemoragiei de alcool, substante sclerozante ori adrenalina sau prin electrocauterizare. Daca nu se opreste hemoragia endoscopica, atunci este indicata interventia chirurgicala. Dietoterapia in complicatiile ulcerului :

In hemoragia digestiva superioara asistenta medicala asigura repaus strict la pat,punga cu gheata pe regiunea epigastrica. Alimentatia : in primele 24 ore lichide reci in cantitati mici, apoi lapte rece, supe mucilaginoase, gelatina sau suc de fructe. NU este recomandat ca stomacul sa fie lasat complet gol deoarece sucul gastric acid poate actiona iritant impotriva propriei mucoase gastrice. Regimul alimentar se va imbogati treptat, astfel incat in ziua a 8-a se ajunge la gris cul apte,piureuri de legume, branza de vaci, carne slaba fiarta si tocata. In stenoza pilorica larga si stenoza functionala :

-Alimentele trebuie sa fie moi si semilichide care sa poata trece prin canalul piloric ingustat : lapte dulce, smantana, gris cul apte, taitei cul apte, oua fierte moi, peste slab moale. -lichidele se dau intre mese NU in timpul meselor. -pentru a evita balonarea sunt interzise dulciurile concentrate, compoturi, fructe si legume crude, produse bogate in celuloza (castraveti, varza, fasole boabe). 3.5 Rolul AM in aplicarea tratamentului

Daca in stabilirea diagnosticului prin etapele sale rolul major il are medical asistenta medicala doar ajutandu-l pe acesta sau pe pacient, in aplicarea tratamentului medical sarcina revine aproape in totalitate acesteia. Asistenta medicala trebuie sa cunoasca mecanismul de actiune al AINS, pentru a putea efectua educatia pacientului la care ulcerul s-a produs pe fondul consumului acestora. AINS reprezinta un grup de substante care actioneaza asupra unor etape ale raspunsului inflamator vizand diminuarea acestuia. Asistenta medicala efectueaza administrarea medicamentelor in conditii de igiena, asepsie, dezinfectie, sterilizare si mentinere a masurilor de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale sau intraspitalicesti. Hemoragia digestiva superioara - trebuie sa primeasca o ingrijire deosebita din partea

asistentei.Echilibrarea hemodinamica se realizeaza prin: -instalarea unei linii venoase; -introducerea rapida de ser fiziologic 0,9%; -transfuzie de sange pentru mentinerea Hb in jur de 10 g/dl; 3.6Rolul asistentei medicale in investigatiile paraclinice :

-Rolul asistentei medicale in efectuarea radiografiilor, este acela de a anunta pacientul asupra examinarii si de a-l informa ca este o proba nedureroasa si a carei reusita rezulta din buna colaborare a medicul radiolog. -Este avertizat asupra necesitatii mentinerii unor pozitii speciale ale membrelor inferioare timp limitat, fara a executa miscari in acest timp. Asistenta medicala intervine in situatii speciale, prin asezarea pacientului in pozitia ceruta de medic, cand capacitatea de intelegere a acestuia este afectata.

-Asistenta medicala are rol in pregatirea psihica si fizica a pacientului. Asistenta medicala din sectie, asigura transportul si ajuta pacientul la radiologie, in raport cu posibilitatile acestuia de deplasare si mobilizare. Daca acest lucru nu este posibil, materialul necesar si radiografia se va executa la patul bolnavului, cu aparatele portabile, asigurand conditii protejand ceilalti bolnavi prin folosirea paravanelor. Transportul se face cu caruciorul / brancarda, in functie de gravitatea afectiunii sale, trecerea din acestea pe masa de examinare facandu-se cu atentie si blandete pentru a nu creea alte suferinte bolnavului. -In timpul examinarii asistenta medicala va purta echipament de protectie. Filmele vor fi pastrate in conditii optime protejate de zgarieturi sau deteriorari si atasate la FO a bolnavului. Cu toate ca examenul cu bariu este mai ieftin decat endoscopia si mai putin agresiv, el prezinta unele importante, ca instrument de diagnostic. In primul rand, examenul cu bariu nu furnizeaza date atat endoscopia. Nu este eficace mai ales in evidentierea unor ulceratii foarte mici, nici pentru precizarea dimensiunii profunzimii unui ulcer. Durata iradierii depinde de tipul de ulcer suspectat de radiolog, totusi intreaga procedura depasi 10-15 minute. Deoarece sulfatul de bariu poate produce constipatie, se recomanda de catre medic administrarea laxative, sau se recomanda consumarea de alimente bogate in tesut fibros pentru a evita constipatia si cantitati mai mari de lichide. Pentru examenul endoscopic, la recomandarea medicului, asistenta medicala va administra anestezicul, pozitiona pacientul pe masa de examinare, va pregati materialele si instrumentele sterile, va efectua clisma seara precedenta examenului. Interventia chirurgicala implica - pregatirea preoperatorie si ingrijirile postoperatorii. Pregatirea preoperatorie

Se efectueaza diferentiat in functie de terenul bolnavului (varsta, tare biologice), de gravitatea bolii si complexitatea operatiei care va trebui practicata . Inaintea executarii interventiei chirurgicale, indiferent de varsta pacientului, de afectiunea pentru care se interneaza si de durata actului operator, bolnavii trebuie pregatiti psihic, biologic si chirurgical.

Pregatirea psihica a bolnavului incepe din momentul internarii si are drept scop adaptarea bolnavului la noile conditii de viata, obtinerea increderii in personalul medical si restabilirea echilibrului sau psihic. Asistenta medicala are un rol foarte important in asigurarea confortului - care este unul din factorii care ajuta bolnavul sa-si mentina un tonus psihic optim - astfel saloanele vor fi bine aerisite si luminate, cu temperatura de 20 0-220C. Aceasta va cuceri increderea bolnavului printr-un comportament corect si binevoitor, va calma teama care-l domina la gandul ca va suferi o interventie chirurgicala cu posibile urmari nefaste, ii va explica, in termeni simpli, in ce consta boala sa si ce posibilitati terapeutice exista, va combate anxietatea acestuia prin administrare de tranchilizante usoare / barbiturice (Fenobarbital, Diazepam). Ingrijiri postoperatorii

Scopul ingrijirilor in perioada postoperatorie este recuperarea rapida a pacientului, prevenirea sau, dupa caz, recunoasterea si tratarea complicatiilor, precum si asigurarea confortului pacientului pana la externarea sa din spital. In perioada postoperatorie ingrijirile acordate de asistenta medicala joaca un rol foarte important in evolutia favorabila a pacientului Un rol deosebit de important are asistenta medicala in profilaxia complicatiilor postoperatorii. Pe langa aceste complicatii, un rol redutabil prezinta si escarele de decubit - urmare a imobilizarii pacientilor un timp mai indelungat. Pentru prevenirea acestora asistenta medicala detine rolul primordial, cunoscand rapiditatea lor de aparitie si gravitatea pe care o creaza starii bolnavului.

CAPITOLUL IV

CAZURI CLINICE CAZ CLINIC NR. 1.

- Numele si prenumele: G.A - Varsta: 36 ani - Sex: masculin - Domiciliu : urban - Ocupatie: electrician - Conditii de viata: locuieste intr-un apartament cu doua camere impreuna cu sotia si cei 3 copii - Obiceiuri: fumeaza un pachet de tigari pe zi, mese neregulate, mancaruri condimentate. -Antecedente heredo-colaterale:- mama a avut ulcer gastric -Motivele internarii- durere abdominala in epigastrul mijlociu sub forma de arsura - varsaturi postprandiale - inapetenta - scadere in greutate - calmarea durerii dupa ingestia de alimente Istoricul bolii: De aproximativ trei saptamanii pacientul prezinta durere in epigastrul mijlociu sub forma de arsura, ce este calmata de ingestia de alimente, inapetenta si o scadere in greutate. Se prezina la medicul de familie unde i se da bilet de trimitere la spital sectia boli interne. In urma controlului si a investigatiilor i s-a pus diagnosticul de: ULCER GASTRIC

PLAN DE INGRIJIRE NEVOIA FUNDAMENTA LA 1. Nevoia de a bea

si a manca

2. Nevoia de a se

misca si a avea o buna postura.

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII PROPRII

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

-deficit nutritional legat de teama de durere la ingestia alimentelor si datorita tulburarilor digestive manifestate prin greturi, varsaturi.

-atingerea de catre pacient a unui status nutritional optim,oprirea varsaturilor. -sa nu prezinte semne de deshidratare.

La indicatiile mediculi se administreaza protectoare gastrice

-Pacientul este alimentat si hidrat corespunzator.

-durere legata de iritarea mucoasei gastrice si spasmul musculaturii gastrice.

-indepartarea durerii

-Pacientul sa consume alimente neiritante deoarece acestea reduc durerile epigastrice. -Sa aiba mese regulate. Mesele regulate duc la neutralizarea acidului gastric. -Sa nu manance inainte de culcare.Consumul de alimente inainte de culcare mareste secretia de acid gastric. -Sa serveasca masa intr-un climat destins, relaxant care diminueaza secretia de acid clorhidric. -Se asigura un climat confortabil. -Se indica pacientului in caz de greata sa inspire profund. -educa pacientul : -sa nu utilizeze medicamente fara prescriptie medicala. Medicamentele care contin salicilati sunt iritanti ai mucoasei gastrice. -sa nu consume alimente care sa irite mucoasa gastrica (cafea,alcool).Cafeaua stimuleaza secretia de HCL. -sa mestece bine alimentele. -sa manance la ore regulate. -sa nu fumeze, tabagismul creste riscul recidivei ulcerului. -asistenta evalueaza pacientul. -asistenta asigura repaus la pat in perioadele de criza. -se urmareste efectul medicatiei asupra organismului. - asistenta planifica un regim de exercitii moderate. -asistenta indruma pacientul sa adopte o pozitie care sa favorizeze respiratia, circulatia sangelui. -recomanda pacientului sa respecte un aport corespunzator de lichide -as. administreaza medicatia prescrisa de medic:antiacide,inhibitori ai receptorilor O2 ai histaminei, anticolergenice.

NEVOI NESATISFACUTE


3. Nevoia de a fi

-incapacitatea -pacientul sa se pacientului de a - poata si efectua igiena autoingriji. personala

curat ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele

4. Nevoia de a

elimina

-potential de deshidratare datorita varsaturilor si a scaunelor moi si melenice.

OBIECTIVE

INTERVENTII PROPRII

-in urma ingrijirilor acordate si a medicatiei administrate durerea cedeaza in intensitate.


-ajuta pacientul in efectuarea ingrijirilor igienice. -asigura confortul si igiena pacientului. -ajuta pacientul la spalat¸sa se imbrace, sa se pieptene. -ii explica importanta mentinerii unor tegumente curate, pastrarea regulilor de igiena astfel incat pacientul sa nu devina sursa de infectie.

- pacientul sa -pacientul va fi echilibrat hidroelectrolitic si acidofie echilibrat bazic. hidroelectroliti -asistenta cereceteaza sangerarile oculte din scaun c. -asistenta are in vedere interzicerea clismelor. -se indicǎ pacientului in cazul aparitiei senzatiei de greatǎ sǎ inspire profund.

EVALUARE

-pacientul coopereaza respectand indicatiile primite.

- administrarea tratamentului prescris de medic

-pacientul este hidratat corespunzator ..

NEVOI NESATISFACUTE


3. Nevoia de a fi

-incapacitatea -pacientul sa se pacientului de a - poata si efectua igiena autoingriji. personala

curat ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele

4. Nevoia de a

elimina

5. Nevoia de a

comunica

OBIECTIVE

INTERVENTII PROPRII


-ajuta pacientul in efectuarea ingrijirilor igienice. -asigura confortul si igiena pacientului. -ajuta pacientul la spalat¸sa se imbrace, sa se pieptene. -ii explica importanta mentinerii unor tegumente curate, pastrarea regulilor de igiena astfel incat pacientul sa nu devina sursa de infectie.

-potential de deshidratare datorita varsaturilor si a scaunelor moi si melenice.

- pacientul sa -pacientul va fi echilibrat hidroelectrolitic si acidofie echilibrat bazic. hidroelectroliti -asistenta cereceteaza sangerarile oculte din scaun c. -asistenta are in vedere interzicerea clismelor. -se indicǎ pacientului in cazul aparitiei senzatiei de

-anxietate legata de teama aparitiei unei suferinte

-reducerea anxietatii

EVALUARE


- administrarea tratamentului prescris de medic

-pacientul este hidratat corespunzator ..

greatǎ sǎ inspire profund.

-incurajeaza pacientul sa-si exprime ingrijorarea, teama si sa intrebe ori de cate ori are nelamuriri. -ajuta pacientul sa identifice situatiile stresante si incearca sa-i explice necesitatea depasirii acestora. -explica pacientului motivele respectarii planului terapeutic cu toate aspectele sale: farmacologic, dietetic, stil de viata

- pacientul si familia coopereaza, respectand indicatiile primite.

CAZ CLINIC NR. 2

- Numele si prenumele: P A -Varsta 50 ani - Sex: feminin - Domiciliu:urban -Motivele internarii: - durere in epigastru preponderent nocturne - greturi, varsaturi inapetenta- scadere in greutate- scaune moi melenice - Istoricul bolii :De

aproximativ 3 saptamani pacienta prezinta dureri in epigastru preponderent

nocturne, greturi, varsaturi, inapetenta, scaune moi melenice si o scadere in greutate. Se interneaza in spital pentru investigatii si tratament. In urma controlului si a investigatiilor i s -a pus diagnosticul de: ULCER GASTRIC HEMORAGIC

CAZ CLINIC NR. 2

- Numele si prenumele: P A -Varsta 50 ani - Sex: feminin - Domiciliu:urban -Motivele internarii: - durere in epigastru preponderent nocturne - greturi, varsaturi inapetenta- scadere in greutate- scaune moi melenice - Istoricul bolii :De

aproximativ 3 saptamani pacienta prezinta dureri in epigastru preponderent

nocturne, greturi, varsaturi, inapetenta, scaune moi melenice si o scadere in greutate. Se interneaza in spital pentru investigatii si tratament. In urma controlului si a investigatiilor i s -a pus diagnosticul de: ULCER GASTRIC HEMORAGIC

PLAN DE INGRIJIRE NEVOI NESATISFACUTE


OBIECTIVE

1. Nevoia de a bea si

-alimentatie insuficienta calitativ si cantitativ datorita disconfortului gastric la ingestia de alimente.

- pacientul sa prezinte o alimentatie adecvata

-potential de deshidratare datorita hemoragiei si varsaturilor

- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolit ic

a manca

2. Nevoia de a elimina

INTERVENTII AUTONOME


EVALUARE

-echilibrare -Pacientul este -asistenta are in vedere regimul dietetic cu o nutritionala-perfuzii alimentat alimentatie fractionata in cantitati mici administrate cu solutii glucozate si corespunzator des. clorurate. -Sa aiba mese regulate. -Sa nu manance inainte de culcare. Consumul de alimente inainte de culcare mareste secretia de acid gastric. -sa nu consume alimente care sa irite mucoasa gastrica (cafea,alcool).Cafeaua stimuleaza secretia de HCL. -sa mestece bine alimentele. -sa manance la ore regulate. -sa nu fumeze, tabagismul creste riscul recidivei ulcerului.

-pacientul va fi echilibrat hidroelectrolitic si acido bazic. -asistenta cereceteaza sangerarile oculte din scaun -asistenta are in vedere interzicerea clismelor. -se indicǎ pacientului in cazul aparitiei senzatiei de

- administrarea -pacientul este tratamentului prescris hidratat de medic corespunzator. .

greatǎ sǎ inspire profund.

-asistenta cereceteaza sangerarile oculte din scaun

NEVOI NESATISFACUTE


OBIECTIVE



EVALUARE

3.Nevoia de a dormi si a se odihni

- insomnie datorata durerilor epigastrice nocturne.

- pacientul sa aiba o stare de bine fizica si psihica sa se poata odihni.

- datorita starii de neliniste, anxietate, durere pentru calmarea starii de agitatie asistenta administreaza medicatie sedativa (diazepam, fenobarbital) -stimuleaza increderea pacientului in fortele proprii. - identifica cauza oboselii. -invata pacientul tehnici de relaxare. -observa si noteaza functiile vitale si vegetative perioada de somn-odihna, comportamentul pacientului.

-administreaza la indicatia medicului tratament sedativ.

-pacientul este mai linistit , se odihneste.

4. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentelt si mucoasele.

-alterarea -pacientul sa -ajuta pacientul in efectuarea ingrijirilor igienice. tegumentelor si nu prezinte -asigura confortul si igiena pacientului. mucoaselor tegumente -ajuta pacientul la spalat¸sa se imbrace, sa se datorita uscate si sa se pieptene. dezechilibrului poata -ii explica importanta mentinerii unor tegumente


NEVOI NESATISFACUTE


OBIECTIVE



EVALUARE

3.Nevoia de a dormi si a se odihni

- insomnie datorata durerilor epigastrice nocturne.

- pacientul sa aiba o stare de bine fizica si psihica sa se poata odihni.

- datorita starii de neliniste, anxietate, durere pentru calmarea starii de agitatie asistenta administreaza medicatie sedativa (diazepam, fenobarbital) -stimuleaza increderea pacientului in fortele proprii. - identifica cauza oboselii. -invata pacientul tehnici de relaxare. -observa si noteaza functiile vitale si vegetative perioada de somn-odihna, comportamentul pacientului.

-administreaza la indicatia medicului tratament sedativ.


4. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentelt si mucoasele.

-alterarea -pacientul sa -ajuta pacientul in efectuarea ingrijirilor igienice. tegumentelor si nu prezinte -asigura confortul si igiena pacientului. mucoaselor tegumente -ajuta pacientul la spalat¸sa se imbrace, sa se datorita uscate si sa se pieptene. dezechilibrului poata -ii explica importanta mentinerii unor tegumente hidroelectrolitic autoingriji curate, pastrarea regulilor de igiena astfel incat pacientul sa nu devina sursa de infectie.


CAZ CLINIC NR.3

- Numele si prenumele: R T -Varsta:

45 ani

- Sex:

masculin

- Domiciliu:

urban

-Motivele internarii: - durere in epigastru preponderent nocturne- greturi, varsaturi - inapetenta - scadere in greutate - tranzit intestinal greoi - tegumente palide, uscate -Istoricul bolii: De aproximativ 6 saptamani pacientul prezinta durere in epigastru preponderent nocturna, greturi, varsaturi, inapetenta, astenie si o scadere in greutate. Se interneaza in spital pentru investigatii si tratament. In urma controlului si a investigatiilor i s-a pus diagnosticul de:

CAZ CLINIC NR.3

- Numele si prenumele: R T -Varsta:

45 ani

- Sex:

masculin

- Domiciliu:

urban

-Motivele internarii: - durere in epigastru preponderent nocturne- greturi, varsaturi - inapetenta - scadere in greutate - tranzit intestinal greoi - tegumente palide, uscate -Istoricul bolii: De aproximativ 6 saptamani pacientul prezinta durere in epigastru preponderent nocturna, greturi, varsaturi, inapetenta, astenie si o scadere in greutate. Se interneaza in spital pentru investigatii si tratament. In urma controlului si a investigatiilor i s-a pus diagnosticul de: ULCER GASTRIC

PLAN DE INGRIJIRE

NEVOI NESATISFACUTE


OBIECTIVE



1. Nevoia de a elimina

-potential de deshidratare datorita hemoragiei si varsaturilor

- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolit ic

-pacientul va fi echilibrat hidroelectrolitic si - administrarea acido-bazic. tratamentului -asistenta cereceteaza sangerarile oculte din prescris de medic scaun -asistenta are in vedere interzicerea clismelor. -se indicǎ pacientului in cazul aparitiei senzatiei

EVALUARE

-pacientul este hidratat corespunzator..

de greatǎ sǎ inspire profund.

-asistenta cereceteaza sangerarile oculte din scaun - asigurarea unei stǎri de bine fizic si psihic, notarea bilantului ingestie-excretie 2. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

-durere legata de iritarea mucoasei gastrice.

-diminuarea durerii

-asistenta evalueaza pacientul. -asistenta asigura repaus la pat in perioadele de criza. -se urmareste efectul medicatiei asupra organismului. - asistenta planifica un regim de exercitii moderate. -asistenta indruma pacientul sa adopte o pozitie care sa favorizeze respiratia, circulatia sangelui.

NEVOI NESATISFACUTE


OBIECTIVE



EVALUARE



-asistenta are in vedere regimul dietetic cu o alimentatie fractionata in cantitati mici administrate des. -Sa aiba mese regulate. -Sa nu manance inainte de culcare. Consumul de alimente inainte de culcare mareste secretia de acid gastric. -sa nu consume alimente care sa irite mucoasa gastrica (cafea,alcool).Cafeaua stimuleaza secretia de HCL. -sa mestece bine alimentele. -sa manance la ore regulate. -sa nu fumeze, tabagismul creste riscul recidivei ulcerului.

-echilibrare nutritionala perfuzii cu solutii glucozate si clorurate.

-Pacientul este alimentat corespunzator

-dificultate de a se realiza datorata starii depresive cauzata de boala si spitalizare.

-pacientul sa se poata realiza

- asistenta are rolul confesor, de sfatuitor care poate ajuta pacientul sa-si recapete increderea. -poarta discutii si schimba impresii cu pacientul.

3. Nevoia de a bea si a manca

4. Nevoia de a se realiza

-as. administreaza medicatia prescrisa de medic:antiacide,i nhibitori ai receptorilor O2 ai histaminei, anticolergenice.

- in urma ingrijirilor acordate si a medicatiei administrate durerea cedeaza in intensitate.

-pacientul este cu moralul ridicat si comunica mai mul cu cei din jur fiind mult mai increzator

NEVOI NESATISFACUTE


OBIECTIVE



EVALUARE



-asistenta are in vedere regimul dietetic cu o alimentatie fractionata in cantitati mici administrate des. -Sa aiba mese regulate. -Sa nu manance inainte de culcare. Consumul de alimente inainte de culcare mareste secretia de acid gastric. -sa nu consume alimente care sa irite mucoasa gastrica (cafea,alcool).Cafeaua stimuleaza secretia de HCL. -sa mestece bine alimentele. -sa manance la ore regulate. -sa nu fumeze, tabagismul creste riscul recidivei ulcerului.

-echilibrare nutritionala perfuzii cu solutii glucozate si clorurate.

-Pacientul este alimentat corespunzator

4. Nevoia de a se realiza

-dificultate de a se realiza datorata starii depresive cauzata de boala si spitalizare.

-pacientul sa se poata realiza

- asistenta are rolul confesor, de sfatuitor care poate ajuta pacientul sa-si recapete increderea. -poarta discutii si schimba impresii cu pacientul.

NEVOI NESATISFACUTE


5. Nevoia de a dormi si a se odihni

- insomnie datorata - pacientul sa aiba durerilor epigastrice o stare de bine nocturne. fizica si psihica sa se poata odihni.

- datorita starii de neliniste, anxietate, -administreaza la durere pentru calmarea starii de agitatie indicatia medicului asistenta administreaza medicatie sedativa tratament sedativ. (diazepam, fenobarbital) -stimuleaza increderea pacientului in fortele proprii. - identifica cauza oboselii. -invata pacientul tehnici de relaxare. -observa si noteaza functiile vitale si vegetative perioada de somn-odihna, comportamentul pacientului.

6. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

- lipsa de cunostinte legat de manifestarile si atitudinea caracteristica

- aprecierea nivelului de cunostinte al pacientului si dorinta acestuia de a invata. -furnizarea informatiilor necesare legate de terapia, evolutia si prognosticul bolii ulceroase avand grija sa foloseasca termenii

3. Nevoia de a bea si a manca

OBIECTIVE

- acumularea de cunostinte legat de prevenirea si managementului crizei ulceroase.


-pacientul este cu moralul ridicat si comunica mai mul cu cei din jur fiind mult mai increzator in propria fiinta.


EVALUARE


NEVOI NESATISFACUTE


OBIECTIVE


5. Nevoia de a dormi si a se odihni

- insomnie datorata - pacientul sa aiba durerilor epigastrice o stare de bine nocturne. fizica si psihica sa se poata odihni.

- datorita starii de neliniste, anxietate, -administreaza la durere pentru calmarea starii de agitatie indicatia medicului asistenta administreaza medicatie sedativa tratament sedativ. (diazepam, fenobarbital) -stimuleaza increderea pacientului in fortele proprii. - identifica cauza oboselii. -invata pacientul tehnici de relaxare. -observa si noteaza functiile vitale si vegetative perioada de somn-odihna, comportamentul pacientului.

6. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

- lipsa de cunostinte legat de manifestarile si atitudinea caracteristica suferintei ulceroase.

- aprecierea nivelului de cunostinte al pacientului si dorinta acestuia de a invata. -furnizarea informatiilor necesare legate de terapia, evolutia si prognosticul bolii ulceroase avand grija sa foloseasca termenii adaptati nivelului de intelegere al pacientului alegand cu grija momentul discutiei cu acesta. -reasigurarea pacientului ca boala ulceroasa este de fapt o problema de sanatate ce poate fi tratata si controlata in mod eficient.

- acumularea de cunostinte legat de prevenirea si managementului crizei ulceroase.


EVALUARE


CONCLUZII In urma observarii cazurilor de ulcer am constatat ca aplicarea planului de ingrijire, conform conceptului Virginiei Henderson, adaptat posibilitatilor din clinicile noastre, a avut o eficienta sporita bazata pe relatia afectiva asistenta-pacient. Un rol important in acesta perioada este si instruirea pacientilor privind complicatiile majore ce pot surveni in cazul nerespectarii regimului igieno-dietetic, impus la domiciliu. Am constatat o lipsa mare de informatie si de educatie pentru sanatate la acesti pacienti ceea ce m-a motivat in plus sa-mi aleg ingrijirea pacientilor cu ulcer gastric pentru lucrarea de diploma. Ceea ce m-a frapat cel mai tare este lipsa de interes a indivizilor pentru propria lor sanatate. La

CONCLUZII In urma observarii cazurilor de ulcer am constatat ca aplicarea planului de ingrijire, conform conceptului Virginiei Henderson, adaptat posibilitatilor din clinicile noastre, a avut o eficienta sporita bazata pe relatia afectiva asistenta-pacient. Un rol important in acesta perioada este si instruirea pacientilor privind complicatiile majore ce pot surveni in cazul nerespectarii regimului igieno-dietetic, impus la domiciliu. Am constatat o lipsa mare de informatie si de educatie pentru sanatate la acesti pacienti ceea ce m-a motivat in plus sa-mi aleg ingrijirea pacientilor cu ulcer gastric pentru lucrarea de diploma. Ceea ce m-a frapat cel mai tare este lipsa de interes a indivizilor pentru propria lor sanatate. La aparitia oricarui simptom ei in loc sa se prezinte la medic isi pun singuri diagnosticul fara a face investigatii la medicul de specialitate, pentru a putea sa previna sau sa trateze orice afectiune din faza acut Tratamentul ulcerului gastric este în majoritatea cazurilor de natura medicala . Numai într -un numar restrâns de situatii se intervine chirurgical , pentru a rezolva complicatiile acute sau cronice ale bolii (penetratie , perforatie , hemoragie digestiva superioara , stenoza pilorica , malignizare ) . Indiferent de progresele terapiei medicamentoase , sunt o serie de aspecte care nu pot fi ameliorate fara a se asigura o protectie nutritiva a stomacului si a duodenului . Trebuie tinut seama ca în boala ulceroasa exista particularitati functionale reactive specifice care nu pot fi corect influentate decât printr-un regim alimentar adecvat . Bolnavul ulceros trebuie sa învete ce , când , cât si cum sa manânce ! În acest fel contribuie la reducerea riscului de reactivare a maladiei , mai ales în cazul în care sunt prezente conditii ulcerogene ( stari de încordare psihica si fizica , abuzul de bauturi alcoolice , fumatul excesiv , alimentatia neregulata si presarata cu condimente , rentajuri , carnuri fibroase ) .

Ulcer Gastric

Recommend Documents