Macroeconomie.suport de Curs.2012.

5/16/2018

Macroeconomie.suportdeCurs.2012.-slidepdf.com

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE ECONOMIE DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI POLITICI ECONOMICE

Macroeconomie - suport de curs-

AUTORI: Lect.univ.dr. Marius-Corneliu Marinaş Lect.univ.dr. Mihaela-Hrisanta Mosora

- Bucureşti 2012 –

http://slidepdf.com/reader/full/macroeconomiesuport-de-curs2012

1/61

5/16/2018


2 http://slidepdf.com/reader/full/macroeconomiesuport-de-curs2012

2/61

5/16/2018


CUPRINS

INTRODUCERE CAPITOLUL 1 FLUXUL CIRCULAR AL VENITULUI. RELAŢIA DINTRE SECTORUL PRIVAT, SECTORUL PUBLIC ŞI SECTORUL EXTERN CAPITOLUL 2 INDICATORII MACROECONOMICI CAPITOLUL 3 ANALIZA A DOUĂ DINTRE COMPONENTELE PIB: CONSUMUL ŞI INVESTIŢIILE CAPITOLUL 4 DETERMINAREA ECHILIBRULUI MACROECONOMIC CAPITOLUL 5 ECHILIBRUL MACROECONOMIC CU PREŢURI VARIABILE CAPITOLUL 6 PIAŢA MUNCII ŞI ŞOMAJUL CAPITOLUL 7 PIAŢA MONETARĂ ŞI INFLAŢIA CAPITOLUL 8 RELAŢIA DINTRE PIAŢA MONETARĂ ŞI PIAŢA BUNURILOR MODELUL IS – LM CAPITOLUL 9 ANALIZA ECONOMIEI DESCHISE

Pagina 4 6

11 16 21 25 40 44 52

57


3/61

5/16/2018


INTRODUCERE Macroeconomia analizează relaţiile dintre agenţii economici, precum şi fenomenele care se manifestă la nivelul unei economii (de ex. inflaţia, şomajul, creşterea economică etc). În teoria economică nu există o viziune unitară asupra interpretării fenomenelor macroeconomice. Analiza succintă a principalelor curente macroeconomice: Macroeconomia neoclasică - există o flexibilitate perfectă a salariilor şi a preţurilor; evoluţia economiei influenţează modificarea preţurilor (acestea cresc în perioadele de expansiune a economiei şi se reduc în prioadele de recesiune); - agenţii economici au anticipaţii raţionale privind evoluţia economiei; - politicile expansioniste (de creştere a cererii agregate) vor genera creşterea producţiei doar pe termen scurt; pe termen lung vor creşte numai preţurile. Macroeconmia neokeynesiană - salariile nu sunt perfect flexibile, ci rigide la scădere; astfel, atunci când economia 



- - - 

- 

se reduce, nu şi salariile (reale), adică nu se vor micşora în mod automat şi costurile cuvor forţascădea de muncă ; politicile de creştere a cheltuielilor publice influenţează producţia şi gradul de ocupare la nivelul unei economii; pe termen scurt, orice creştere a cererii se reflectă doar în majorarea producţiei, preţurile rămânând constant. Macroeconomia monetaristă creşterea ofertei de monedă determină o majorare a cererii agregate şi a ratei inflaţiei (pe termen lung). Macroeconomia ofertei politicile macroeconomice (monetară, fiscal- bugetară) influenţează şi oferta agregată salariilor măreşte şi cererea din economie,(de darexemplu, şi oferta,scăderea ca urmarefiscălităţii a scăderiiaplicate costurilor de producţie).

Pentru a înţelege principalele corelaţii macroeconomice este necesară însuşirea unor concepte precum: a) PIB (produsul intern brut) = valoarea producţiei de bunuri finale realizate de către agenţ ii economici interni într-un an. b) Rata inflaţ iei = procentul cu care se modifică preţ ul: Ri = ∆% P = Ip – 100% c) Politica monetară – este promovată de către banca centrală (Banca Naţională a României) în vederea realizării unor obiective precum stabilitatea preţurilor, stimularea activităţii economice ş.a. monetară expansionistă – determină creşterea cererii în economie. Politica Ex. Scăderea ratei dobânzii determină creşterea creditării => creşterea cererii agregate Politica monetară restrictivă – determină scăderea cererii în economie. Ex. Creşterea ratei dobanzii determina scaderea creditarii => reducerea cererii agregate d) Politica fiscal- bugetară – este promovată de către Guvern (Ministerul de Finanţ e) în scopul influenţării cererii din economie. 




4/61

5/16/2018


Politica fiscală expansionist ă – determină creşterea cererii în economie. Ex.



Guvernul decide să reducă taxele =>veniturile cresc => cererea creşte Politica fiscală restrictivă – determină scăderea cererii în economie. Ex. Guvernul decide sa creasca taxele => veniturile scad => cererea scade e) Soldul bugetar = diferenţa dintre veniturile bugetare şi cheltuielile bugetare 

Venituri bugetare (Vbug)



impozite si taxe (T)

Cheltuieli bugetare (Cheltbug)  cheltuieli guvernamentale (G) – cheltuieli cu personalul, cheltuieli de achiziţ ii bunuri şi servicii, respectiv cheltuieli publice de capital  transferuri (TR) – plăţi fără contraprestaţie: pensii, alocaţii, subvenţii încălzire etc Sold bugetar = T – TR – G = T nete - G Dacă: T > G => Sold bugetar > 0 => surplus bugetar nete  Tnete < G => Sold bugetar < 0 => deficit bugetar (al bugetului de stat)  Tnete = G => Echilibru bugetar => buget echilibrat f) Datoria publică = se referă la împrumuturile pe care le face guvernul pentru finanţarea deficitului bugetar (cazul cel mai frecvent) g) Balanţa comercială (exportul net) = diferenţa dintre exporturi ş i importuri

Soldul balanţei comerciale= Exp – Imp Dacă:

  

Exp > Imp => Export net > 0 => surplus comercial Exp < < 0 => deficit comercial = Imp => Export Balanţănet comercială echilibrată - echilibru extern


5/61

5/16/2018


CAPITOLUL 1 FLUXUL CIRCULAR AL VENITULUI. RELAŢIA DINTRE SECTORUL PRIVAT, SECTORUL PUBLIC ŞI SECTORUL EXTERN Permanent, agenţiinumite economici se stabilesc relaţii complexe, de natură reală de (bunuri şi servicii) sauîntre monetară, , prezentate succint în schema mai jos fluxuri economice (Lipsey and Chrystal, 2002): n c m u e d r t a o f r i i C e l a r

PIATA MUNCII

s a s c e t P l a

FIRME INTERNE

e l i d e i u e l t C h s u m c o n

i n c a s a ri O f e r a b u n u r i

Investitii

O f e r a f o r t a d e m v e u n n i t c a ur i

PIATA BUNURILOR

SECTOR FINANCIAR-

POPULATIA APTA DE MUNCA

r i u n u b r C e

Economii

BANCAR

G

Export

SECTOR GUVERNAMENTAL

SECTOR EXTERN

T - TR

Import

Figura 1. Fluxul circular al venitului într-o econmie deschisă


6/61

5/16/2018


În scop metodic am analizat 3 tipuri de economii, deşi o economie naţională corespun de ultimului stadiu prezentat:

I. Cazul unei economii simple*

*

în existăinterne doar sector privat, format din: careFirme o Gospodării (populaţia aptă de muncă în schema de mai sus) o Sistem financiar – bancar o

Retragerile din fluxul circular al venitului – sunt reprezentate de economii ( S) Dacă economiile cresc (S↑) => cheltuielile de consum scad (C↓) => încasările firmelor scade => PIB scade Conform lui Keynes, Solutia de stimulare a activităţii economice era reducerea economisirii (stimularea consumului). Conform adepţilor liberalismului economic, dezvoltarea unei economii poate avea loc numai prin stimularea economisirii, care constituie baza creşterii investiţiilor private şi dezvoltării sustenabile. Intrările în fluxul circular al venitului – sunt reprezentate de investiţ iile private (I) Daca I ↑ => PIB ↑ (relaţie directă) Condi ţ ia de echilibru pentru o economie simplă : retragerile = intrările (S=I)

II. Cazul unei economii mixte*

*

în care există sector privat şi sector guvernamental Retragerile = S + Tnete Daca Tnete ↑ (↑impozitul pe salariu) => venitul disponibil al gospodariilor ↓ => C ↓ =>

incasarile firmelor ↓ => PIB ↓ => şomajul creste Intrarile = I + G Daca G↑ (statul achiziţ ioneaza mai multe bunuri şi servicii produse de către firmele interne) => PIB ↑ => producţia firmelor interne ↑ => şomajul scade Condiţ ia de echlibru pentru o economie mixt ă:

S + Tnete = I + G Tnete – G = I - S G - Tnete = S – I (adică relaţia dintre soldul sectorului public şi soldul sectorului







privat)

Exemplu: dacă statul ar avea un deficit bugetar de 100 u.m. ş i investitiile firmelor sunt de 300 u.m., aflaţ i S (în condiţii de echlibrulu macroeconomic) Rezolvare: deficitul bugetar = 100 => G > T nete G – Tnete = 100 şi I = 300 S = 400 S = G –Tnete + I


7/61

5/16/2018


300 – pentru investiţ ii private 400 100 - pentru a finanţa deficitul bugetar Conform acestei relaţii, cu cat guvernul înregistrează un deficit bugetar mai mare, cu atât băncile vor folosi mai multe disponibilităţi pentru a finanţ a deficitul bugetar şi nu investiţiile private. Prin urmare, creditele acordate către agentii economici privaţ i vor fi mai mici (Efectul de crowding out). S – I = G - T nete Surplus al

Deficit bugetar = 100

sectorului privat = 100 III.

IV.

Cazul unei economii deschise* * în care există sector privat, sector public şi sector extern

Retragerile = S + Tnete + Importuri Importurile sunt nişte retrageri din fluxul circular al venitului, deoarece creşterea acestora determină reducerea încasărilor firmelor interne ş i a producţiei acestora Imp ↑ => PIB ↓ 

I +↑G + Exporturi Intrarile Exp ↑ => =PIB Condiţ ia de echilibru pentru o economie deschisă :

S + Tnete + Imp = I + G + Exp S – I + Tnete – G = Exp - Imp

 

Soldul sectorului privat

Soldul sectorului public

Soldul sectoului extern

nete Economisirea (S)– +I =soldul sectorului public Economisirea privată naţională Exp-Imp = Export net (T -G) = economisirea naţională

Exemplu. De ce s-a mărit deficitul comercial al României între 2004 şi 2008)? Dacă deficitul comercial a crescut, Exportul net s-a redus. Cauze ale scăderii exportului net: Creşterea investiţiilor private; Scăderea economisirii private (S) ca urmare a creşterii consumului privat;  


8/61

5/16/2018


Scăderea soldului sectorului public ca urmare a creşterii deficitului bugetar;



Economisirea naţională ↓ – I ↑ = Export net ↓

Aplicaţii: 1) Economiile sunt 500, investiţ iile 400, iar deficitul bugetar 50. Aflaţ i surplusul/deficitul comercial ( în condiţii de echilibru macroeconomic). S = 500 I = 400 Def bug = 50 => Tnete – G = -50 S – I + Tnete – G = Exp – Imp 100 – 50 = 50 => surplus comercial de 50 u.m. 2) S=I=500, deficitul comercial = 50, iar G = 300. Aflaţi taxele nete şi soldul bugetar (în condiţii de echilibru macroeconomic). deficitul comercial = 50, rezultă Exp – Imp = -50 S – I + Tnete – G = Exp – Imp 0 + Tnete – 300 = -50 Tnete = 250 => deficitul bugetar = 50 Sectorul privat este în echilibru (S=I) => deficitul bugetar se va transforma în deficit comercial (deficite gemene). 3) Deficitul comercial în 2008 a fost de 12% din PIB, iar deficitul bugetar de 5,5% din PIB, S fiind de 15% PIB. Aflaţ i ponderea investiţ iilor în PIB în anul 2008 (în condiţii de echilibru macroeconomic). S – I + Tnete – G = Exp – Imp Deficitul comercial => Exp < Imp => soldul comercial = -12%PIB Deficitul bugetar => Tnete < G => soldul bugetar = -5,5%PIB 15%PIB – I – 5,5%PIB = -12%PIB -I + 9,5%PIB = -12%PIB -I = -21,5%PIB I = 21,5% PIB 4) Deficitul comercial în 2010 a fost de 5,5%PIB, iar deficitul bugetar de 6,5% PIB. S = 17%PIB. Aflaţ i ponderea investiţiilor în PIB în anul 2010 (în condiţii de echilibru macroeconomic). S – I + Tnete – G = Exp – Imp 17%PIB – I – 6,5%PIB = -5,5%PIB -I = -5,5%PIB + 6,5%PIB – 17%PIB -I = -16%PIB I=16%PIB Comparaţie între rezultatele aplicaţiilor 3) şi 4): a) Sectorul privat: S – I = -6,5%PIB - 2008 => deficit al sectorului privat (a investit mai mult decât a economisit) 9 http://slidepdf.com/reader/full/macroeconomiesuport-de-curs2012

9/61

5/16/2018


S – I = +1%PIB – 2010 => surplus al sectorului privat (a economisit mai mult decât a investit) Concluzie: trecerea de la deficit la surplus a fost cauzată de scăderea investiţiilor => creditele au scăzut. b) Sectorul guvernamental Tnete – G = -5,5%PIB - 2008 Tnete – G = -6,5%PIB - 2010 Concluzie: creşterea deficitului bugetar nu a fost rezultatul pro movării unor politici expansioniste (din contră, guvernul a promovat măsuri de austeritate!), ci al evolutiei nefavorabile a economiei – criza economică a condus la: scăderea consumului => încarile din TVA s-au redus; reducerea numărului de lucratori => încasările din impozitul pe venit au scăzut => deficitul statului a crescut). c) Sectorul extern  

Exp – Imp = -12%PIB - 2008 Exp – Imp = -5,5%PIB - 2010 Concluzie: Odata cu apariţ ia crizei, investiţiile şi consumul s-au redus. Prin urmare, importurile s-au redus => de ficitul comercial a scăzut.


10/61

5/16/2018


CAPITOLUL 2 INDICATORII MACROECONOMICI 1. PIB (Produsul intern brut) – valoarea producţiei de bunuri finale realizate de

economici interni -un an. de piaţă a producţiei de bunuri şi servicii – valoarea 2. către PNB agenţii (Produsul national brut)într finale realizate de către agenţii economici naţ ionali, într-un an.

PIB

Agenţ i economici interni Firme naţ ionale (care acţionează intern) Firme străine (care acţionează intern)



 

PNB Agenţ i economici naţ ionali Firme naţ ionale (care acţionează intern) Firme naţ ionale (care acţionează extern)



 

PNB = PIB + (Veniturile ob ţinute de către firmele naţionale pe plan extern – Veniturile obţinute de către firmele străine pe plan intern) SVS = soldul veniturilor cu str ăinătatea

PNB = PIB + SVS a) SVS > 0 => PNB > PIB b) SVS < 0 => PNB < PIB c) SVS = 0 => PNB = PIB Exemplu: Venitul obţ inut de către lucrătorii români în Spania se înregistrează în PIB-ul Spaniei şi în PNB-ul României. 3. PNN (Produsul naţional net) – se determină scăzând din PNB consumul de capital fix (amortizarea): PNN = PNB – A

4. PIN (produsul intern net) PIN = PIB – A

5. Indicatorii macroeconomici exprimaţi în preţurile pieţei (pp) şi în preţurile

factorilor de producţie (pf). Exemplu: Preţul de vânzare al unei pâini este 1 leu şi acesta include TVA 24%. Determinaţ i pretul pe care îl incasează producătorul pâinii. Preţul pieţei (PP) = 1 leu Preţul încasat de către roducător (PF) = ? TVA = 24% PF + 24%PF = PP


11/61

5/16/2018


1,24PF = 1 => PF =

= 0,8 lei

PP = PF + Taxe indirecte (TVA, accize, taxe vamale) PP = PF + Ti Preţul încasat de cătr e producător se numeşte preţul factorilor (PF) deoarece din acesta trebuie să se plătească factorii de producţie implicaţ i în obţinerea producţiei. 0,8 = cheltuieli cu salariile, profit, cheltuieli cu dobânzile etc. Prin urmare, indicatorii macroeconomici 1-4 se vor scrie în preţurile pieţei, astfel: PIBPP = PIBPF + Ti PNBPP = PNBPF + Ti PINPP = PINPF + Ti PNNPP = PNNPF + Ti

6. PGB (Produsul global brut) Exemplu: o fermă obţine grâu în valoare de 100 u.m., care este vândut unei firme de morărit. Aceasta obţine f ăina pe care o vinde cu 250 u.m. unei firme de panificaţ ie. Aceasta produce pâine pe care o vinde cu 350 u.m. Aflaţ i: a) Consumul intermediar total b) PIB c) PGB

Încasări Consum intermediar Ferma Firma de morărit Firma de panificaţie

100 250 350

0 100 250

Valoarea adăugată brută 100 150 100

a) Consum intermediar = 0 + 100 + 250 = 350 b) PIB = 350 sau PIB = 100 + 150 + 100 (Suma valorilor adaugate brute) c) PGB = 700 ( consum intermediar + valoarea producţiei finale) PGB = PIB + CI PIB = PGB – CI PIB poate fi o bţinut adunând valorile adaugate. (Se determină ca diferenţă între încasările firmelor şi consumul intermediar).

7. Determinarea PIB prin 3 metode

Din punct de vedere teoretic, un leu valoarea producţiei = 1 leu cheltuit pentru a cumpăra această producţie = 1 leu obţ inut ca venit de către cei care au participat la obţinerea producţiei.

7.1. Metoda producţiei PIBPF = ∑ VABPF


12/61

5/16/2018


VAB = diferenţa dintre încasările unei firme şi a cheltuielilor cu capitalul circulant (consumul intermediar). VAB = VT – KC (consum intermediar) Profit = VT – KC – A – Salarii – cheltuieli cu dobânzile – cheltuielile cu renta VAB – A = profit + salarii + dobânzi + rente VAB – A = VAN (valoare adaugată netă) = VN (venit national) 7.2. Metoda veniturilor

VABpf = A + VN VANpf = VN PIBpp = ∑ VANpf + A + Tind PIBpp = VN + A + Tind

7.3.

Metoda cheltuielilor

În acest caz, PIB reflectă totalitatea cheltuielilor effectuate în vederea achiziţ iei de bunuri finale. Cine achizitionează producţia de bunuri finale? Consumatorii (gospodăriile) -> C (cheltuieli de consum) Firmele -> Ib (investitii brute) Statul -> G (cheltuieli guvernamentale) Agenţ ii economici străini -> Exp (exporturi)    

PIB = C + IB + G + Exp – Imp = C + IB + G + Expnet

Exemplu: C = 100 u.m., din care 60 u.m. pentru bunuri produse intern => importul de bunuri de consum este 40 u.m. Ib = 70 u.m., din care 50 u.m. pentru bunuri produse intern => importul de bunuri de investiţii este 20 u.m. G = 40 u.m., din care 10 u.m. pentru bunuri produse intern => importul de bunuri este 30 u.m. Exporturile = 30 u.m. PIB = ? (metoda cheltuielilor) PIB = 100 + 170 + 30 + 30 – 90 (importurile totale) = 150 u.m. 8. PIB real si PIB nominal

PIBnominal = valoarea de bunuri finale ob ţinute într-un an şi exprimată în preţurile anului respectiv (preţproductiei uri curente). Exemplu: se produc 2 bunuri finale: X si Y An X Y Px Py T0 10 buc 12 buc 2 u.m. 1 u.m. T1 15 buc 18 buc 3 u.m. 1,5 u.m. PIBnom(T0) = X0Px0 + Y0Py0 = 10 x 2 + 12 x 1 = 32 13 http://slidepdf.com/reader/full/macroeconomiesuport-de-curs2012

13/61

5/16/2018


PIBnom(T1) = X1Px1 + Y1Py1 = 15 x 3 + 18 x 1,5 = 72 PIBnom (T) = PIBreal = valoarea producţiei de bunuri finale dintr-un an, exprimată în preţurile unui an de bază (preţuri constante). Presupunem că T0 este perioada de bază PIBreal (T0) = X0Px0 + Y0Py0 = 32 În perioada de bază –> PIBreal = PIBnom PIBreal (în T1 cu baza T0 ) = X1 Px0 + Y1Py0 = 15 x 2 + 18 x 1 = 48 PIBreal 0/bază anul 0 = PIBreal 1/bază anul 0 =

Care din cei 2 indicatori s urprinde evoluţia procesului de creştere economică (a producţiei)? PIBnominal – NU – deoarece în T1 faţă de T0 variază atât preţul cât şi producţ ia realizată. De exemplu, PIBnominal poate creşte, chiar în condiţ iile în care producţia scade (în acest caz, preţurile cresc mai mult decât scade producţia). PIBreal – DA – deoarece evoluţ ia PIB-ului real se datorează doar variaţ iei productiei (p=ct) PIBnom2009 = ∑ P2009Q2009 PIBnom2010 = ∑ P2010Q2010 PIBreal2009 = PIBnom2009 PIBreal2010 cu baza 2009 = ∑ P2009Q2010

2009 – an de bază

Exemplu. Dacă în 2010, economia României a scăzut cu 1,3% faţă de 2009 => PIBreal 2010 cu baza 2009 a fost mai mic decât cel din 2009 cu 1,3%. PIB-ul real se calculează deflatând (împărţind) PIB-ulnominal curent la indicele general al preţurilor. PIBreal 2010/2009 = PIBnom 2010 / IGP 2010/2009 => IGP (Deflatorul PIB) = PIB nom2010 / PIB = ∑ P Q / ∑ P Q real2010/2009

2010

2010

Formula generală: PIBreal 1/0 =

2009 2009 =>

=

x

IPIBreal = IPIBnom / IGP1/0


14/61

5/16/2018


Diferenţele dintre IGP şi IPC IGP – indicele general al preţurilor – evidenţiază evoluţia preţurilor tuturor bunurilor şi serviciilor finale realizate de către agenţii economici interni. IPC – indicele preţurilor de consum (utilizat de către Institutul Naţional de Statistică pentru a calcula rata inflaţiei în România) – surprinde evoluţia preţurilor bunurilor şi serviciilor finale achiziţionate de către Exemple de diferenţe: populaţie (bunuri alimentare, nealimentare şi servic ii). a) Preţul bunurilor industriale produse în România se va reflecta în IGP şi nu în IPC (populaţia nu achiziţionează utilaje); b) Preţul bunurilor alimentare importate de către România se va reflecta în IPC şi nu în IGP (consumăm acele bunuri, care nu sunt produse în România); c) Deprecierea monedei naţionale se va reflecta atât în IGP (deoarece va scumpi materiile prime importate necesare pentru producţia internă), cât şi în IPC (deoarece creşte şi preţul bunurilor de consum importate).


15/61

5/16/2018


CAPITOLUL 3 ANALIZA A DOUĂ DINTRE COMPONENTELE PIB: CONSUMUL ŞI INVESTIŢIILE

1. Consumul Consumul reprezintă cheltuielile efectuate de către gospodării pentru achiziţia bunurilor şi serviciilor finale. A. Factorii care influenţează consumul (C) – (Colectivul Catedrei de Economie, 2010)

C = f (averea; d’ (rata dobânzii la creditele de consum); t (rata fiscalităţii aplicată veniturilor); ria (rata anticipată a inflaţ iei); gradul de încredere în evoluţia economiei) a) Averea - Include activele reale şi financiare pe care le de ţin gospodăriile - Dacă averea ↑ => C ↑ - Dacă averea ↓ => C ↓ b) Rata dobânzii la creditele de consum: d’ - Dacă d’ ↑ => Creditele scad => C ↓ => (↑d’ reprezintă o măsură de politică monetară restrictivă, deoarece ↓ cererea din economie) - Dacă d’ ↓ => Creditele cresc => C ↑ => (↓d’ reprezintă o măsură de politică monetară expansionistă) c) Rata fiscalităţii: t - Dacă t ↑ => venitul disponibil al gospodă riilor ↓ => C ↓ (corespunde unei politici fiscale restrictive) - Dacă t ↓ => venitul disponibil al gospodăriilor ↑ => C ↑ (corespunde unei politici fiscale expansioniste) d) Rata anticipată a inflaţiei: ria - Dacă riaa ↑ => C (prezent) ↑ - Dacă ri ↓ => C (prezent) ↓ e) Gradul de încredere în evoluţia economică - Optimism => C ↑ - Pesimism => C ↓

B. Teorii de analiză a consumului

B.1. Teoria Keynesistă Conform lui Keynes, consumul este influenţat în mod decisiv de venitul disponibil curent. C = f(Yd); Yd = venitul disponibil Yd = Y (Venit N aţional) - T directe (impozitul pe venituri + CAS + CASS) + TR (Transferuri) Venitul disponibil al unei gospodării se alocă pentru consum şi pentru economisire. Yd = C + S (economii) Exemplu: Yd = 100 u.m. C = 80 u.m. S = 20 u.m. 16 http://slidepdf.com/reader/full/macroeconomiesuport-de-curs2012

16/61

5/16/2018


c=

= 0,8 u.m. (cheltuielile pentru consum dintr-un leu venit disponibil)

s= = 0,2 u.m. (economisirea dintr-un leu venit disponibil) c – inclinaţ ia medie spre consum – arată partea din venitul disponibil alocat ă consumului c= s – inclinaţ ia medie spre economisire – arat ă partea din venitul disponibil alocată economisirii s= c+s=1 Legea psihologică a lui Keynes La modificarea venitului disponibil, consumatorii reac ţioneaza modificând consumul într-o proporţie mai mică şi economisirea într-o proporţie mai mare (consumul şi economisirea se modifică în acelaşi sens cu venitul). La creşterea venitului, a) Yd ↑ => C ↑ (creşte mai puţ in) => c = => c ↓ consumatorii îşi vor mări Yd ↑ => S ↑ (creşte mai mult) => s =

=> s ↑

b) Yd ↓ => C ↓ (mai puţin) => c = Yd ↓ => S ↓ (mai mult) => s =

=> c ↑ => s ↓

inclina ia cătreinclina economisire îşi vorţreduce ţ ia cătreşi consum La scăderea venitului, consumatorii îşi vor mări înclinaţ ia către consum şi vor scădea înclinaţ ia către economisire

Exemplu: Yd0 = 100 Yd1 = 120 (↑ 20%) => ∆Yd = 20 C0 = 80

C1 = 90

=> ∆C = 10

S0 = 20

S1 = 30

=> ∆S = 10

∆Yd = ∆C + ∆S

c’ - reprezintă înclinaţ ia marginală spre consum c’ = c’ = (la o creştere a venitului disponibil cu o unitate monetară, consumul se măreşte cu 0,5 unităţi) s’ – reprezint ă înclinaţ ia marginală spre economisire s’ = s’ = (economisirea creşte cu 0,5 unităţ i, ca urmare a creşterii cu o unitate a venitului disponibil) 17 http://slidepdf.com/reader/full/macroeconomiesuport-de-curs2012

17/61

5/16/2018


c’ + s’ = 1

Functia consumului şi funcţia economisirii C = Ca + c’Yd - funcţ ia consumului Ca = consum autonom (acel nivel al consumului care nu depinde de venitul disponibil curent) Consumul autonom se poate face fie pe baza economisirii anterioare, fie pe baza împrumuturilor. T0: C0 = Ca + c’Yd0 T1: C1 = Ca +c’Yd1 ∆C = c’∆Yd => c’ = C + S = Y d => S = Yd – C = Yd – Ca – c’Yd = Yd – c’Yd – Ca = -Ca + s’Yd S = -Ca + s’Yd - funcţ ia economisirii

Exemplu: C = 100 + 0,8Y d s’ = 0,2 => S = -100 + 0,2Y d Să se reprezinte în acelaşi grafic funcţia consumului şi funcţ ia economisirii 

c’ = 0,8 – panta funcţ iei consumului -100 + 0,2Yd = 0 => 0,2Yd = 100 => Yd = 500 Grafic: C,S d

+ 0, 8 Y 1 0 0 C = α

100 d 0 ,2 Y + - 1 0 0 S > 0 S =

< 0 S

Yd

500 S = 0

-100

Figura 2. Funcţiile consumului şi economisirii


18/61

5/16/2018


B.2. Teoria venitului permanent (Milton Friedman) Conform teoriei promovate de Milton Friedman, consumul nu depinde de venitul disponibil curent, ci de venitul permanent. C = f(Ypermanent) Ydisponibil = Ypermanent + Ytemporar Potrivit economisesc atunci când Y d > Y permanent şi vor folosi aceste economiiacestei atunciteorii, cand Yindivizii . d < Ypermanent

Exemplu: T0 1000 1000 0 900

T1 1000 1200 200 900

T 2 1000 800 -200 900

Ypermanent Ydisponibil Ytemporar C (permanent) S ↑100 ↑300 ↓100 Presupunem c’ în functia de venit permanent = 0,9 ; rezultă Cpermanent = 0,9Ypermanent

2. Investiţiile private Investiţiile brute (Ib) includ: Achiziţiile de elemente de capital fix (utilaje, instalaţii, clădiri etc) + stocuri = investiţia netă de dezvoltare (In) Amortizarea (A) 



Ib = In + A n = FNCF + variaţ ia stocurilor IFNCF - formarea netă de capital fix (adică investiţiile noi la nivelul unei economii) Ib = FBCF + ∆ stocurilor Exemplu: O maşină produsă în 2011 şi vândută în 2012, în care din componentele PIB 2011 se regăseşte? Maşina respectivă reprezintă un stoc care se regăseşte în investiţ ii (deoarece generează venituri viitoare)

A. Analiza factorilor care influenţează investiţiile

I = f(d’; t; Y; gradul de încredere în evoluţia economiei) a) d’ – rata dobânzii la creditele pentru investi ţii (relaţ ie inversă)

d’↑ => creditele pentru investiţii ↓ => I ↓ (politica monetară este restrictivă) d’↓ => creditele pentru investiţii ↑ => I ↑ (politica monetară este expansionistă)

b) t – rata fiscalităţii impusă firmelor (relaţ ie inversă)

t↑ => costurile firmelor ↑ => I ↓ (politica fiscală este restrictivă) 19 http://slidepdf.com/reader/full/macroeconomiesuport-de-curs2012

19/61

5/16/2018


Exemplu: creşterea impozitului pe profit descurajează investiţ iile t↓ => costurile firmelor ↓ => I ↑ (politica fiscală este expansionistă)

c) PIB sau venitul naţional (relaţie pozitivă)

Dacă PIB ↑ => veniturile din economie cresc => cererea creşte => firmele trebuie să crească producţia pentru a face faţă creşterii cererii => investiţiile/stocul de capital creşte (firmele trebuie să achiziţ ioneze noi elemente de capital fix) ∆Y  ∆K (In) Legătura dintre modificarea venitului şi modificarea stocului de capital reprezintă principiul acceleratorului. a = => ∆K=a∆Y Exemplu: a=0,1 si Y ↑ cu 100 u.m. => K↑ cu 0,1x100 = 10 => I n = 10

d) Gradul de încredere în evoluţia economiei (relaţie pozitivă) Optimism => I↑ Pesimism => I↓

B. Criterii de aprobare a unui proiect de investitii

B.1. Compararea valorii prezente a veniturilor viitoare cu costul investi ţiei Exemplu: o firmă realizează o investiţie de 250 u.m. şi estimează venituri de 120 u.m. în primul an şi 144 u.m. în anul al doilea. Dacă rata do bânzii este 20%, precizaţi dacă investiţia respectivă se va efectua. Pentru a stabili oportunitatea investiţ iei trebuie comparate veniturile viitoare (actualizate) cu costul investiţ iei din prezent. Costul = 250 u.m. V VIII== 120 144u.m. u.m. Valoarea actualizată în anul I (VI) = Valoarea actualizată în anul II (VII) =

Valoarea actualizată totală a veniturilor = 100+100 =200 u.m. < costul investitiei = 250 u.m. =>investiţ ia nu se va realiza. Valoarea actualizată totală =

B.2. Compararea ratei profitului cu rata dobanzii Rata dobânzii reprezintă costul de oportunitate al unei investiţii. Dacă rata profitului este mai redusă decât rata dobânzii (firmele obţ in o rată a profitului mai mică decât câştigul generat de realizarea unui depozit), atunci nu se va face invesţ itia. Rata profitului rata dobanzii => investitia se va realiza


20/61

5/16/2018


CAPITOLUL 4 DETERMINAREA ECHILIBRULUI MACROECONOMIC Ipoteze:

a) b) c)

Intrările în rifluxul PIB): intră venitului sunt considerate autonome (NU depind de = I + circular G +Expal PIB-ul se consideră a fi egal cu VN: PIB = VN = Y Preţ urile sunt considerate a fi constante: P=ct => Ri = 0; în acest caz orice creştere a cererii se va reflecta în totalitate într-o creştere a producţ iei: ∆cererii = ∆venitului = ∆producţiei.

I. Analiza echilibrului macroeconomic într-o economie simplă

Condiţ ii de echilibru: a) S = I b) Cag = Y (tot ceea ce se cere = tot ceea ce se produce) Cag - reprezintă cererea agregată (totală) la nivelul unei economii, fiind egală cu PIB calculat prin metoda cheltuielilor : Cag = C + I + G + Expnet

Cag = C + I (într-o economie simplă) => Y = C + I ; Yd = Y – Tdir + TR (într-o economie simplă nu există taxe directe şi transferuri) => Yd = Y Yd = Y = C + I C = Ca + c’Yd

Yd = Ca + c’Yd + I => Yd(1-c’) = Ca + I

Presupunem că se modifică investiţ iile => YYd0d1(1-c’) (1-c’) == CCaa ++ II01 ∆Yd(1-c’) = ∆I => = Raportul dintre modificarea absolut ă a venitului şi modificarea absolut ă a investiţ iilor, poartă denumirea de multiplicator al investiţiilor. Mi = =

Aplicaţia 1 C = 100 + 0,7Y d I = 150 Calculaţi: 1. Nivelul venitului disponibil (Y ) în condiţii de echilibru macroeconomic. d Rezolvare (2 metode; în funcţie de cele 2 condiţii de echilibru) a) S = I S = Yd – C = Yd – 100 – 0,7 Yd = -100 + 0,3 Yd S = I => -100 + 0,3 Y d = 150 => Yd =

b) Yd = C + I => Y d = 100 + 0,7 Yd + 150 => 0,3 Yd = 250 => Yd = 833,33 21 http://slidepdf.com/reader/full/macroeconomiesuport-de-curs2012

21/61

5/16/2018


2. Aflaţ i noul nivel de echilibru al venitului, dac ă investiţ iile cresc cu 50 u.m. C = 100 + 0,7 Y d I = 200 Yd = C + I => Y d = 100 + 0,7 Yd + 200 => 0,3 Y d = 300 => Yd = 1000 SAU ∆I Mi == 50 =

=> ∆Yd =

=> Yd ↑ cu 166,5 => Y d1 = 1000

Aplicaţia 2: Înclinaţia marginală spre consum (c’) în ţara A este de 0,9, iar c’ în ţ ara B este de 0,6. Dacă investiţiile cresc cu acelaşi nivel în fiecare dintre cele 2 ţări, în care din ele venitul se va modifica mai mult? ∆IA = ∆IB MiA = = => ∆YdA = 10∆ IA MiB = = => ∆YdB = 2,5∆ IB Raspuns: în ţara A ↑ => Mi ↑. Cu cât c’este mai mare, cu atât M i creşte Concluzie: Dacă c’↑ => 1-c’↓ => mai mult (se multiplică mai mult) Exemplu: dacă în sectorul X se fac mai multe investiţ ii => producţia din sectorul X creşte => veniturile celor care activează în sectorul X ↑ => consumul acestora pentru bunul Y creşte => producţ ia de bunuri Y ↑ => veniturile celor din sectorul Y ↑ => consumul de bunuri in z ↑ …… Prin urmare, ca urmare a investiţiilor făcute în sectorul x, creşte producţia/venitul şi în sectorul x, dar şi în sectoarele y şi z => veniturile din economie se modifică mai mult decât variaţia investiţiilor => Mi este supraunitar Dacă gospodăriile vor consuma o proporţie mai mare din venitul lor suplimentar (c’ ↑) => venitul se va multiplica mai mult.

II. Analiza echilibrului macroeconomic într-o economie mixtă

Condiţii de echilibru: a) S + Tn = I + G Sau b) Cag = Y => C + I + G = Y Determinarea multiplicatorilor într-o economie mixt ă: Cag = Y Cag = C + I + G = C ag + c’Yd + I + G = Y Yd = Y – T + TR = Y - Tn T = Ta + tY Ta = taxe autonome (acele taxe care nu depind de venit; exemplu: impozitul pe terenuri, clădiri, maşini etc) t = rata marginală a fiscalităţ ii (care arată cât din modificarea venitului este preluat ă sub formă de impozite şi taxe) 22 http://slidepdf.com/reader/full/macroeconomiesuport-de-curs2012

22/61

5/16/2018


t= Exemplu: Y ↑ 100 u.m. t = 0,16 ∆Y = 100 ∆T = 16 u.m. t = 0,16 Demonstraţie multiplicatori : Ca + c’(Y – T + TR) + I + G = Y şi T = Ta + tY => Ca + c’(Y – Ta – tY + TR) + I + G = Y Ca - c’Ta + c’TR + I + G – c’tY + c’Y = Y Ca - c’Ta + c’TR + I + G = Y – c’Y + c’tY Ca - c’Ta + c’TR + I + G = Y a) Presupunem ca variază investiţiile (I)

Ca0 – c’Ta0 + c’TR0 + I0 + G0 = Y0 Ca0 – c’Ta0 + c’TR0 + I1 + G0 = Y1 ∆I = ∆Y Mi =

c ↑ => Mi ↓ t ↑ => Mi ↑

Exemple: 1. I ↑ cu 20 u.m. (∆I = 20 u.m.), c’ = 0,8, t = 0,25. ∆Y =? Mi = 2,5 =

=

=

= 2,5

=> ∆Y = 50

2. În ţara A: c’A = 0,8, iar t A = 0,2. În ţara B: c’B = 0,6, iar tB = 0,25. Dacă Invstiţiile cresc cu aceeaşi sumă în ţările A şi B, în care dintre ţă ri venitul se va majora mai mult? c’A> c’B tA < tB Raspuns: în ţara A MiA > MiB => ∆YA este mai mare decat ∆YB

b) Presupunem că variază cheltuielile guvernamentale (G)

∆G = ∆Y

=> MG =

=

-> Multiplicatorul cheltuielilor

guvernamentale -> arata cu cât se modifică venitul naţional (Y) ca urmare a variaţ iei cheltuielilor guvernamentale. Mi = MG c) Presupunem că variază taxele autonome (Ta)


23/61

5/16/2018


-c’∆ Ta = ∆Y MF = =

-> multiplicatorul fiscal-> arată cu cât se modifică venitul naţional

ca urmare a variaţiei taxelor autonome. MF = -c’MG = -c’Mi

d) Presupunem că variază transferurile (TR) c’∆TR = ∆Y MTR = = -> multiplicatorul transferurilor MTR = c’Mi = c’MG = -MF Aplicaţie: C = 100 + 0,8Y d T = 10 + 0,25Y TR = 30 G = 14 I = 70 a) Nivelul de echilibru al venitului naţ ional (Y). b) Nivelul de echilibru al VN dacă ∆Ta = 10. c) Nivelul de echilibru al VN dac ă ∆G = 80. Rezolvare: a) Cag = Y => C + I + G = Y => 100 + 0,8Yd + 84 = Y 184 + 0,8Yd = Y Yd = Y – T –TR Yd = Y – 10 – 0,25Y + 30 d Y + 20 + 0,8x20 = Y 184=+0,75Y 0,8x0,75Y 0,6Y – Y = -184 – 16 0,4Y = 200 => Y=500 b) MF = =

MF =

= -2

=> ∆Y = 20 Y0 = 500

c) MG =

= 2,5 =

Y1 = 480 => ∆Y = -25

Y1 = 475 Y0 = 500 III. Echilibrul macroeconomic într-o economie deschisă

Condiţii de echilibru: a) S + Tn + Imp = I + G +Exp b) Cag = Y => C + I + G +Exp – Imp = Y


24/61

5/16/2018


CAPITOLUL 5 ECHILIBRUL MACROECONOMIC CU PREŢURI VARIABILE

A. Cererea agregată şi oferta agregată

A.1. Cererea agregata Cag = C + I + G + Expnet Grafic: IGP

A

IGPA

IGPB

B

Cag YA

YB

Y

Figura 3. Cererea agregată

IGP = indicele general al preturilor sau deflatorul PIB Y = producţie/ venit nacional sau PIB IGP ↓ => cantitatea cerută la nivel naţ ional ↑ IGP ↑ => Y ↓ Modificarea preţurilor determină deplasarea pe aceeaşi curbă a cererii agregate şi nu creşterea/scăderea cererii agregate. a) Factorii care explică panta negativă a cererii agregate (Mankiw, 2010)  IGP ↑ => puterea de cumparare ↓ => cantitatea cerută se reduce; are loc scăderea puterii de cumparare a averii pe care o de ţin indivizii.  IGP ↓ => preţ ul bunurilor finale realizate intern ↑ => cantitatea cerut ă la export ↓ => cantit atea agregata cerut ă ↓ => Importurile devin mai ieftine (cantitatea importat ă ↑) => cantitatea cerută din producţia internă ↓

 

b) Factorii care determină creşterea/reducerea cererii agregate  Creşterea Cag se reprezint ă grafic prin deplasarea acesteia către dreapta  Scăderea Cag se reprezintă grafic prin deplasarea acesteia c ătre stânga

Grafic:


25/61

5/16/2018


IGP

IGP0

Cag1 Cag0 Cag2

Y2

Y0

Y

Y1

Figura 4. Deplasarea cererii agregate

b.1.) Consumul C ↑ => Cag ↑ d’(la creditele de consum) ↓ (politica monetară expansionistă) t ↓ (politică fiscală expansionistă) gradul de încredere în evoluţ ia economiei ↑ C ↓ => Cag ↓ d’(la creditele de consum) ↑ (politică monetară restrictivă) t ↑ (politică fiscală restrictivă) gradul de încredere în evoluţ ia economiei ↓

C creşte

C scade

b.2.) Investiţiile I ↑ => Cag ↑ d’(la creditele de investiţii) ↓ (politică monetară expansionistă) t ↓ (politică fiscală expansionistă) gradul de încredere în evoluţ ia economiei ↑

I cresc

I ↓ => Cag ↓ ↑ ă(politică d’(la creditelefiscala de investiţii) monetară restrictiva) t ↑ (politică restrictiv ) gradul de încredere în evoluţ ia economiei ↓

I scad

b.3.) Cheltuielile guvernamentale G↑ => Cag ↑ G ↓ => Cag ↓ 26 http://slidepdf.com/reader/full/macroeconomiesuport-de-curs2012

26/61

5/16/2018


b.4.) Expnet = Exp – Imp Principalii factori care influenţează exportul 1. Cererea externă (Y* - veniturile externe) – relaţ ie directă

Y* ↑ => cererea pentru produsele obţinute în România ↑ => Exp ↑ => Expnet ↑ => Cag ↑ Y* ↓ => cererea pentru produsele obţinute în România ↓ => Exp ↓ => Expnet ↓ => Cag ↓

2. Cursul de schimb

Exemplu: se export ă un bun al carui preţ intern este de 100 lei. Dac ă are loc creşterea cursului de schimb de la 4 la 5 lei pentru 1 €, cum vor evolua exporturile pentru acel bun? Răspuns: P =100 lei Curs0 €/leu = 4 Curs1 €/leu = 5 Cursul ↑ => leul de depreciază în raport cu € Curs 4 lei ptr 1 € => P extern = 25€ (100lei:4lei) Curs 5 lei ptr 1 € => P extern = 20€ (100lei:5lei)  Exporturile se ieftinesc în moneda străină => exporturile ↑ Leul de depreciază => Exp ↑ => Cag ↑ Leul se apreciază => Exp ↓ => Cag ↓

Principalii factori care influenţează importul 1. Veniturile interne

Dacă veniturile interne ↓ => Importurile ↓ Dacă veniturile interne ↑ => Importurile ↑

2. Cursul de schimb

Exemplu: Presupunem că se importa un bun al carui pre ţ extern este 25 €. Cursul de schimb ↑ de la 4 la 5 lei pentru 1 €. Ce evoluţ ie vor înregistra importurile din acel bun? Răspuns: Pext = 25 € Curs0 = 4 lei/€  Depreciere leu => importurile devin mai Curs1 = 5 lei/€ scumpe => Imp ↓ Leul se depreciază => Imp ↓ => Cag ↑ Leul se apreciaza => Imp ↑ => Cag ↓ Concluzii privind influenţa cursului de schimb Dacă leul se depreciază  Exp ↑ Expnet ↑ => def icitul comercial ↓ 27 http://slidepdf.com/reader/full/macroeconomiesuport-de-curs2012

27/61

5/16/2018




Imp ↓

Dacă leul se apreciază  Exp ↓ Expnet ↓ => deficitul comercial ↑  Imp ↑

A.2. Oferta agregată pe termen scurt. OagTS (Short Run Aggregate Supply) Reprezintă cantitatea de bunuri pe care produc ătorii interni sunt dispuşi să o producă şi să o ofere la un anumit nivel general al preţurilor. TS -> situaţia în care K = ct (capacităţ ile de producţie ale firmelor rămân nemodificate) a) Forma OagTS

IGP OagTS

Zona III

IGP1 IGP0 Zona I

Zona II

Y Figura 5. Oferta agregată pe termen scurt

Y0

Y1

Explicarea formei OagTS Zona I: OagTS perfect elastică (partea orizontală), adică firmele interne pot mări producţia până la Y0, chiar dacă preţurile nu cresc. Această situaţ ie poate avea loc atunci când firmele au capacitate de producţie neutilizată. Zona II: OagTS are pantă pozitivă, adică firmele îşi măresc cantitatea produsă deoarece există o creştere a preţurilor. Panta pozitivă a OagTS se explică prin: SN: salariul nominal = suma de bani primită de salariat pentru munca depusă SR: salariul real = puterea de cumparare a salariului nominal SR = P ↑ => SN nu creşte imediat (nu creşte în aceeaşi proporţ ie cu majorarea preţurilor) => SR ↓ => costul firmelor scade => profitul creşte => firmele îşi măresc producţia Pr = VT – CT = (P - CTM)Q


28/61

5/16/2018


P ↑ => CTM nu creşte imediat (nu cre şte în aceeaşi proporţie cu majorarea preţurilor) => profitul mediu creşte => Y ↑ Zona III: OagTS perfect inelastică (partea verticală): chiar dacă există o creştere a preţurilor, firmele nu mai dispun de resurse pentru a- şi majora producţia.

b) Factorii care influenţează OagTS Factorii care influenţează OagTS (în afara de IGP) determină:  Creşterea OagTS prin deplasare către dreapta  Scăderea OagTS prin deplasare către stânga Grafic: IGP OagTS2

OagTS0

Scaderea OagTS

OagTS1

Cresterea OagTS

IGP0

Y2 Y0 Y1

Y

Figura 6. Deplasarea ofertei agregate pe termen scurt

Analiza factorilor care influenţează oferta a) Evoluţia preţurilor factorilor de producţie

Daca preţul unui factor de producţie ↑ (de exemplu majorarea preţului mondial al petrolului) => costul de producţie ↑ => cantitatea produsă de către firmele interne ↓ => OagTS se deplasează către stânga Daca preţul unui factor de producţie ↓ => costul de producţie ↓ => cantitatea produsă de catre firmele interne ↑ => OagTS se deplasează catre dreapta

b) Raportul dintre salarii şi productivitate la nivel naţional

Cheltuielile salariale medii =

WL =>

Cheltuieli salariale medii =


29/61

5/16/2018


Dacă salariile ↑ mai mult decât WL => costurile medii de producţ ie ↑ => OagTS ↓ Dacă salariile ↑ mai puţ in decât WL => costurile medii de producţ ie ↓ => OagTS ↑

c) Condiţiile naturale din economie

Exemplu: în cazul unor condiţii nefavorabile în agricultură se înregistrează o scădere a OagTS. d) Nivelul fiscalităţii suportate de către firmele interne

Dacă se reduce fiscalitatea, atunci costurile firmelor vor sc ădea, iar OagTS ↑ Daca taxele cresc, atunci costurile firmelor vor creşte, iar OagTS ↓

A.3. Echilibrul macroeconomic pe termen scurt Se realizează atunci când cererea agregat ă = oferta agregat ă pe termen scurt Cag = OagTS Grafic: IGP Ri = IGP – 100% (Ri) OagTS

IGP0

E0

Cag

Y0

Y Figura 7. Echilibrul macroeconomic pe termen scurt Modificările echilibrului macroeconomic pe termen scurt: Variaţia ofertei agregate Variaţia cererii agregate


30/61

5/16/2018


Ri

Ri

OagTS2

E1

Ri1 Ri0

E2

Ri2

Y2

E0

Cag1 Cag0

Ri1 Ri0 Ri2

OagTS0 OagTS1

E0 Cag

Cag2

Y0

Y1

Y

Y2 Y0 Y1

Y

Figura 8. Impactul modificării cererii aggregate/ofertei agregate pe termen scurt

Efecte ale ↑ Cag - Are loc trecerea de la E0 la E1 - Producţia ↑ => veniturile ↑ => rata şomajului ↓; R i ↑

Efecte ale ↓ Cag - Economia se deplasează de la E0 la E2 - Producţia ↓ => rata şomajului ↑ => Ri ↓ (are loc reducerea ritmului de creştere a preţurilor care poart ă denumirea de DEZINFLAŢIE). Ex: Ri ↓ 8% -> 6% => P au crescut cu 8%, apoi cu 6%. - Atunci când variază Cag, există o relaţie inversă între Ri şi rata şomajului

Efecte ale ↑ OagTS - Economia se deplasează de la E0 la E2 - Y ↑ => rata şomajului ↓ (şomajul constituie un dezechilibru al pieţei muncii caracterizat prin existenţa unei oferte de munca superioare cererii de munca); Ri ↓ (R i0 – Ri1) Efecte ale ↓ OagTS - Economia se deplasează de la E0 la E1 - Y ↓ => rata şomajului ↑ => R i ↑ - Atunci când variază OagTS există o relaţie directă între Ri şi rata şomajului.

Inflaţia prin cerere şi inflaţia prin ofertă 1. Inflaţ ia prin cerere este rezultatul creşterii cererii agregate, ca urmare a promov ării unor politici macroeconomice expansioniste (de exemplu, creşterea ofertei de monedă). Grafic:


31/61

5/16/2018


Ri OAgTS

Cag1

E1

Ri1 Ri0

Cag0

E0

Y0

Y1

Y

Figura 9. Inflaţia prin cerere

2. Inflaţ ia prin ofertă este rezultatul scăderii ofertei agregate (determinate de ↑ costurilor de producţie, majorarea salariilor într-o proporţie mai mare comparativ cu productivitatea, creşterea fiscalităţ ii suportată de către firme). Grafic:

Ri OagTS1 OagTS0

Ri1 Ri0

E1

E0

Y1 Y0

Cag

Y

Figura 10. Inflaţia prin ofertă

3. Spirala inflaţ ionist ă – apare atunci cand şocurile negative pe latura ofertei (care determină scăderea OagTS sunt acomodate monetar, ceea ce generează creşterea cererii agregate. Exemplu. Presupunem că are loc o creştere a preţului mondial al materiilor prime care se reflectă în majorarea costurilor de producţie şi în România. Preţurile bunurilor finale vor creşte => puterea de cumpărare scade => salariaţii primesc venituri mai mari => cererea acestora creşte => inflaţ ia creşte. Dacă majorările salariale acordate nu au fost susţinute de creşterea productivităţ ii => costurile de producţie cresc => inflaţ ia creste => se intră într-o spirală inflaţ ionist ă.


32/61

5/16/2018


Grafic: Ri OagTS2

OagTS1 OagTS0

Ri3 Ri2 Ri1 Ri0

E3 E1

E2 E0

Y1 Y0

Cag1 Cag0

Y

Figura 11. Spirala inflaţionistă

- Scăderea ofertei agregate de la OagTS0 la OagTS1, este determinată de creşterea preţului mondial la materiile prime; - Scăderea ofertei agregate de la OagTS1 la OagTS2, este determinată de creşterea salariilor mai mult decât majorarea productivităţii; - Creşterea cererii agregate de la CAg0 la CAg1, este determinată de acomodarea monetară (creşterea veniturilor ca urmare a scăderii puterii de cumpărare ).

A.4. Oferta agregată pe termen lung OagTL (Long Run Aggregate Supply) Reprezintă acel nivel al producţiei care ar putea fi obţinut la nivelul PIB-ului ţial. ial – 3 interpretări poten PIB potenţ – reprezintă acel nivel al producţiei care poate fi obţ inut în condiţ iile utilizării resurselor la capacitatea normală (utilajele sunt folosite conform fişei tehnice; lucrătorii muncesc câte 8 ore pe zi etc); - reprezinta acel nivel al producţiei obţinut fără a genera o creştere a preţurilor; - reprezintă trendul PIB-ului real. Grafic:


33/61

5/16/2018


Δ%Y

Trend = PIB potential *

*economia creşte mai mult decât PIB potenţia **economia creşte mai puţ in decât PIB poten

**

timp

Figura 12. Trendul PIB-ului real

Reprezentarea grafică a OagTL

IGP Ri

OagTL

OagTL1

crestere

Yp

Yp1

Y

Figura 13. Oferta agregată pe termen lun g

Factori care determină creşterea PIB potenţ ial (Stiglitz and Walsh, 2005) a) Creşterea stocului de capital la nivelul unei economii (firmele fac mai multe investiţ ii); b) Creşterea numărului de lucratori (ca urmare a investiţ iilor efectuate); c) Creşterea productivităţ ii muncii WL (îmbunătăţirea calificărilor forţei de muncă; creşterea investiţ iilor);

d) Îmbunărăţirea tehnologiilor utilizate la nivelul unei economii. A.5. Echilibrul macroeconomic pe termen lung Se realizează atunci când echilibrul macroeconomic pe termen scurt coincide cu PIB-ul potenţial. Grafic:


34/61

5/16/2018


Ri

Ri0

OagTL

OagTS

Ep Cag

Yp

Y

Figura 14. Echilibrul macroeconomic pe termen lung

ţii derecesionist ţie) ă) -Y a) dezechilibru TLcare (decalajele produc 1. Situa ia în producţiadeefectiv ă (actual Decalajul de macroeconomic producţie: situaţpe a este mai mică decât PIB-ul potenţial (Yp). Dacă Ya rata şomajului existentă la nivelul PIB potenţial. Rata somajului care corespunde PIB potenţial se numeste rata naturală a şomajului (o rat ă a şomajului cu care funcţ ionează economia în condiţ ii normale). Rata naturală a şomajului NAIRU (acea rat ă a somajului care nu generează ↑ R i) - Deoarece se produce mai puţin decât în condiţ ii normale => cererea de resurse scade => preţul resurselor tinde să scadă la nivelul unei economii. 2. Decalajul inflaţionist de producţie: situaţia în care Ya (efectiv) > Yp

de resurseresurselor creşte =>(aresursele - Cererea utilizate are loc scumpirea factorilorvor defiproduc ţie).peste capacitatea normală => - Rata şomajului este mai redusă decât NAIRU

Aplicaţia1: Presupunem că o economie se află la nivelul de echilibru pe T.L. şi se înregistrează o creştere a costurilor de producţie. a) Să se reprezinte grafic. b) Să se explice natura decalajului de producţie apărut. c) Să se analizeze modalităţ ile prin care poate fi eliminat decalajul de producţie.

Rezolvare: a) Costurile de producţie ↑ => OAgTS ↓ => se deplasează la stânga => E1 Efecte: Y1 < YP; Ri1 > Ri0


35/61

5/16/2018


OagTS1

Ri

OagTL

OagTS0

E2 E1

Ri1

Cag2

E0

Ri0

Cag1

Y1

Yp

Y

Figura 15. Decalajul de producţie recesionist

b) => economia se află într-un decalaj recesionist (recesiunea economică). c) Decalajul se va elimina atunci când economia va ajunge din nou la nivelul s ău potenţial. Decalajul de producţie poate fi eliminat în 2 moduri: I. Creşterea CAg până când economia se va afla la nivelul de echilibru macroeconomic E2, prin: - Politica fiscală expansionist ă (Taxe ↓, G ↑, TR ↑)=> deficitul bugetar creşte (sau în cazul unui surplus bugetar, acesta scade). - Politica monetară expansionistă (scăderea ratei dobânzii la credite).

Efectele ↑ CA : - Y ↑ (deg la Y1 la YP) - Şomajul ↓ - Ri ↑ (de la R i0 la Ri1) Măsurile de stimulare a cererii agregate (politica fiscală /monetara expansioniste) pot determina revenirea mai rapidă a economiei (ieşirea mai rapidă din recesiune) dar cu costul unei inflaţ ii mai ridicate. De asemenea, dacă guvernul promovează o politică expansionist ă, are loc creşterea deficitului bugetar. II. Cresterea OAgTS (de la E1 la E0) Aceasta poate produce mod automat, datorita ieftinirii Atunci când economiacreseştere aflăse într-un decalaj înrecesionist, cheltuielile materialeresurselor. şi salariale se reduc (deoarece scade cererea pentru factorii de producţie) şi OAgTS creşte, generând: - ↑ Y (de la Y0 la Y1) => şomajul scade - ↓ R i (de la Ri1 la Ri0)

Concluzie:


36/61

5/16/2018


Revenirea economiei prin creşterea ofertei agregate, generează efecte mai bune comparativ cu creşterea cererii, însă se poate realiza într-o perioadă mai mare de timp. În plus, este posibil să existe o rigiditate la scădere a costurilor de producţie (ca urmare a reducerii cererii de factori de producţie, preţurile acestora scad într-o mai mic ă măsură) astfel încât va exista o creştere redusă a ofertei agregate. În teoria economică există 2 abordări privind eliminarea decalajului recesionist (ieşirea din recesiune): - Keynesiştii - consideră că economia îşi va reveni numai prin stimularea cererii agregate (deoarece costurile sunt rigide la sc ădere, ceea ce va genera o creştere lentă a ofertei agregate pe termen scurt ) - Neoclasicii/liberalii – susţin că economia are capacitatea de a-şi reveni de la sine dintr-o recesiune. Aplicaţia 2: Presupunem că economia se află la nivelul de echilibru pe termen lung, iar guvernul decide să majoreze transferurile. a) Reprezentaţi grafic. b) Explicaţi natura decalajului de producţie apărut. c) Să se analizeze modalităţile prin care poate fi eliminat decalajul de producţie.

Rezolvare: a) Grafic OagTS1

Ri

OagTL

OagTS0

E2

Ri2 Ri1 Ri0

E1

Cag2

E0

Cag1

Yp

Y1

Y

Figura 16. Decalajul de producţie inflaţionist

b) TR ↑ => CAg ↑ => se deplasează spre dreapta - CAg1 Efecte: Y ↑ (de la Yp la Y1) => decalaj inflaţionist (similar fazei de expansiune economică) Ri ↑ (de la Ri0 la Ri1) c) Deoarece economia se află într-un decalaj inflaţ ionist, resursele devin suprautilizate, iar costurile acestora vor cre şte în mod automat. Va avea loc scăderea OAgTS până în momentul în care economia va ajunge la nivelul s ău potenţial. OAgTS0 se deplasează la OAgTS1 => se stabileşte noul echilibru E2.


37/61

5/16/2018


Drept urmare a faptului că guvernul a stimulat economia atunci cand acesta producea la nivelul său potenţial, nu va exista decât o creştere temporară de producţie (Y ↑ de la Yp la Y1, după care va reveni la Y p), dar o creştere permanentă a preţurilor (de la Ri0 la Ri2). Guvernul nu ar trebui să promoveze politici expansioniste decat in situaţia în care află în recesiune economia (decalajarecesionist). o creştere asepreţurilor fără o majorare producţiei. În caz contrar, nu va exista decât Pentru ca să nu mai aibă loc creşterea inflaţiei de la R i0 la Ri2, atunci autorităţile (banca centrală şi guvernul) trebuie să promoveze măsuri restrictive. Acestea determină reducerea cererii agregate de la CAg1 la CAg0. - de exemplu, o politică fiscală restrictivă (↑T, G↓, TR↓) => deficitul bugetar ↓; surplusul bugetar ↑ sau - o politică monetară restrictivă (↑d’) Scăderea cererii agregate determină reducerea PIB de la Y1 la Y0 şi a inflaţ iei de la Ri1 la Ri0.

Aplicaţia 3: Să se reprezinte grafic situaţ ia în care o economie se află într-un decalaj recesionist. Explicaţi ce fel de politică fiscală ar trebui promovat ă pentru eliminarea decalajului. Propuneţi un exemplu de măsură de politică fiscală şi explicaţi efectele acesteia asupra soldului bugetar, PIB-ului, şomajului şi inflaţ iei. Rezolvare: Ri

Ri1

OagTS

OagTL

E1 E0

Ri0 DR

Y0

Yp

Cag1 Cag0

Y

Figura 17. Ajustarea decalajului de producţie recesionist Pentru a diminua DR (decalajul trebui săfiscal creasc de la CAg0 la CA noul echilibru să fierecesionist), în punctulCAEg1.arPolitica ă ăexpansionist ă, g1, iar promovată prin reducerea taxelor va conduce la cre şterea cererii agregate. Efecte:  Y ↑ (de la Y0 la Yp) => şomajul ↓  Ri ↑ (de la R i0 la Ri1)  Deficitul bugetar ↑


38/61

5/16/2018


Aplicaţia 4: Presupunem că o economie se află într-un decalaj inflaţ ionist. a) Reprezentaţi grafic b) Explicaţi ce fel de politic ă monetara trebuie promovata pentru a elimina decalajul c) Care sunt efectele acestei masuri asupra credit ării, CAg, PIB-ului, şomajului, inflaţiei. Rezolvare: a) Grafic: Ri

Ri0

OagTL

OagTS

E0

Cag0

E1

Ri1

Cag1

DI

Yp

Y0

Y

Figura 18. Ajustarea decalajului de producţie inflaţionist b) Politica monetară care trebuie promovat ă pentru a elimina decalajul inflaţ ionist este o politică monetară restrictivă => d’↑ c) Efecte: o Creditele scad; o CAg scade (CAg0 la CAg1) o PIB scade (Y0 la Yp) => şomajul creşte; o Ri scade (Ri0 la Ri1)

Politicile macroeconomice (monetare si fiscale) care genereaz ă eliminarea decalajului de producţie se numesc politici anticiclice. Politicile macroeconomice (monetare si fiscale) care accentueaz ă decalajul de producţie se numesc politici prociclice.


39/61

5/16/2018


CAPITOLUL 6 PIAŢA MUNCII ŞI ŞOMAJUL

A. Cererea şi oferta de muncă

a) Cererea de muncă provine din partea firmelor (care oferă locuri de muncă celor apţi de muncă). Se măsoară prin numărul de locuri de muncă exist ente la nivelul unei economii. b) Oferta de muncă provine din partea populaţiei active (forţa de muncă).

Populaţia totală a unei ţări = populaţia activă + populaţia inactivă ( peste 15 ani) + populaţia sub 15 ani România 2011: 21,43 milioane = 9,76 milioane + 8,42 milioane + 3,24 milioane Populaţia activă = populaţia ocupată + şomeri România 2011: 9,76 milioane = 9,05 milioane + 0,71 milioane Populaţia ocupată = salariaţi + alte categorii (lucrători pe cont propriu, lucrători în agricultură etc) România 2011: Numărul de salariaţi = 6,1 milioane (ancheta AMIGO), respectiv 4,1 milioane (conform ANOFM) c) Echilibrul pieţei muncii

Observaţie: în realitate nu exist ă o piaţă a muncii unitară la nivelul unei economii, ci una puternic segmentată în funcţ ie de calificări şi profesii. Preţul care se formeaza pe pia ţa muncii este salariul real (SR), care reflect ă puterea de cumpărare a salariului nominal (SN, adică suma de bani cu care este remunerat un angajat). SR = ; ISN = Grafic: SR somaj Oferta de munca

SR1 E0

SRE

Cererea de munca

L0

LE

L1

L(nr de lucratori)

Figura 19. Echilibrul pieţei muncii

Dacă salariul real este superior SRE, atunci apare şomajul (reflectat grafic de L0 si L1).


40/61

5/16/2018


Şomajul reprezintă un dezechilibru al pieţei muncii determinat de existenţa unei oferte de muncă superioare cererii de munc ă. Aplicaţie: Să se reprezinte grafic efectele următoarelor evoluţ ii asupra pieţei muncii din sectorul X: a) Creşte cererea pentru bunurile realizate de c ătre sectorul economic X.

b) O parte din forţa de muncă din sectorul X migrează în altă ţară. Rezolvare: a) Grafic:

SR E1 Ofm

SR1 E0 SR0

Cm1 Cm0

b) Grafic:

L1 L0 L Figura 20. Impactul creşterii cererii de muncă

Ofm1

SR

Ofm0

E1 SR1 SR0

E0 Cm

L1 L0 L Figura 20. Impactul scăderii ofertei de muncă

B. Şomajul şi formele acestuia

a) Identificarea numărului de şomeri

În România se aplică 2 metodologii:


41/61

5/16/2018


1. Metoda BIM (Biroul Internaţional al Muncii): conform acesteia, o persoană este considerată a fi şomer dacă indeplineşte cumulativ următoarele condiţ ii: - are între 15-74 ani şi nu are loc de munc ă; - s-a aflat în ultimele 4 săptămani în căutarea unui loc de munc ă; - este disponibilă să ocupe un job în următoarele 2 săptămâni.

şomerii sunt ţdoar 2. Metoda conform acesteia, acele persoane ANOFM: indemniza ţ ie de şomaj sau sunt înregistra ţi la agen iile de ocupare a for ţcare ei deprimesc muncă (dupa ce încetează plata indemnizaţ iei).

Obsevaţie. În România numărul de şomeri s-a redus în 2011 comparativ cu 2010 cu aproximativ 200.000 în condiţ iile în care numărul locurilor de muncă din economie s-a redus. Adică a scăzut şi numărul de locuri de muncă, dar a scăzut şi şomajul! Explicaţia: şomajul s-a redus nu prin găsirea unui loc de munc ă, ci prin ieşirea din evidenţele agenţiilor de plasare a fortei de muncă. Adică, o parte dintre şomerii cărora le-a expirat perioada de acordare a indemnizaţiei de şomaj nu s-au mai înregistrat că sunt în căutarea unui loc de muncă (adică nu mai sunt şomeri conform metodei ANOFM). Rata şomajului se calculează ca raport procentual între numărul de şomeri şi populaţia activă (forţa de muncă) . Rs = Rşomajului conform BIM (România, iunie 2011) = Rşomajului conform ANOFM (România, iunie 2011) =

b) Formele şomajului 1. Şomajul ciclic (conjunctural)

Este şomajul cauzat de reducerea cererii în economie ca urmare a recesiunii economice (decalajul recesionist).

2. Şomajul sezonier Determinat de activităţ ile sezoniere: construcţii, servicii hoteliere etc.

3. Şomajul fricţional Constituie rezultatul fricţiunilor de pe piaţa muncii (în care există atât someri cât şi locuri de muncă vacante). Aceşti şomeri sunt în tranziţ ie între 2 job-uri, căutându-şi un loc de muncă mai bine plătit într-un domeniu în care exist ă locuri de muncă vacante.  Şomajul – surplus de ofert ă de muncă  Locuri de muncă vacante - surplus de cerere de munca

Instrumentul care evidenţiază relaţ ia dintre Rş şi rata locurilor de muncă vacante se numeste curba BEVERIDGE. Conform acesteia, exist ă o relaţ ie inversă între cele două variabile. În perioadele de expansiune, rata şomajului se reduce şi rata locurilor de munca vacante creşte. Şomerii pot căuta şi pot găsi mai uşor locuri de muncă mai bine plătite. Îţi permiţi să refuzi un anumit job.


42/61

5/16/2018


În perioadele de recesiune, rata şomajului creşte şi rata locurilor de muncă vacante se reduce. O parte dintre şomeri vor ocupa şi locuri de muncă mai prost plătite. Job-ul oferit nu se refuză. 4. Şomajul structural

Constituie rezultatul dezechilibrului dintreoferite structura cereriipeşipia structura ofertei de munc (diferenţe între competen ţele lucrătorilor, şi cerute ţa muncii). Dintre cele 4ă forme de somaj enunţate, şomajul structural se elimină cel mai greu deoarece şomerii trebuie să se recalifice (în condiţ iile în care profesiile deţinute anterior nu mai sunt cerute pe piaţa muncii). În general, şomajul ciclic se reduce mai uşor decât şomajul stru ctural. Astfel, politicile macroeconomice expansioniste în perioada de recesiune conduc la scăderea somajului ciclic. Politicile de stimulare a ofertei agregate (noi investiţii, creşterea nivelului de educaţie/a calificărilor forţei de muncă determină scăderea şomajului structural.

5. Şomajul natural

şomaj Este exist condi care economia produce la natural nivelulăsaăuşomajului, potenţial. Este acel format din care şomaj fricăţ în ional + ţşiile omajîn structural. NAIRU – rata adică acea rată a şomajului care există atunci când economia produce la nivelul s ău potenţial.


43/61

5/16/2018


CAPITOLUL 7 PIAŢA MONETARĂ ŞI INFLAŢIA I. Agregatele monetare

Definiţie: reprezintă activele ce îndeplinesc functiile banilor şi care circulă la nivelul unei economii. După gradul de lichiditate (uşurinţa activelor de a se transforma în numerar), agregatele monetare se clasifică astfel: a) M0 (baza monetară) = numerar + rezerve obligatorii b) M1 (masa monetară în sens restrâns) = M0 + depozite la vedere (lei/valută) c) M2 (masa monetară intermediară) = M1 + depozite la termen (cu durata iniţ ială de 2 ani) d) M3 (masa monetară în sens larg) = M2 + alte instrumente financiare II. Oferta de monedă

Este creată de către banca centrală prin emisiune monetară şi de către băncile comerciale prin acordarea de credite. Rolul bancii centrale este de a supraveghe şi reglementa sistemul financiar – bancar, respectiv de a elabora politica monetar ă (influenţarea ofertei de bani în funcţie de nevoile economiei). Instrumentele politicii monetare a) Rata dobânzii de politică monetară (pm) – este acea rat ă a dobânzii pe care BNR o plăteste pentru depozitele pe o s ăptămână atrase de la băncile comerciale. d’(pm) ↑ => depozitele atrase de BNR de la băncile comerciale ↑ => resursele disponibile ale băncilor co merciale pentru acordarea de credite ↓ => oferta de moneda ↓ d’(pm) ↓ => depozitele pe care le fac băncile comerciale la BNR ↓ => resursele disponibile pentru acordarea de credite ↑ => creditele acordate ↑ => oferta de monedă ↑

b) Operaţiunile repo şi reverse repo (REPO – repurchase agreement) b1) În cazul operaţiunilor repo, BNR, cumpăr ă de la băncile comerciale active eligibile (în special titluri de stat), pentru a injecta lichiditate în sistemul bancar. Exemplu: presupunem ca BCR are nevoie de 50 u.m. şi dispune de titluri de stat în valoare de 50 u.m. BNR cumpără titlurile de stat ale BCR şi oferă în schimbul lor, cele 50 u.m. La scadenţă, BCR va răscumpăra titlurile de stat plătind 50 u.m. plus

dobânda repo. b2) În cazul operaţiunilor reverse repo, rata dobânzii pentru reverse repo este cea practicată în situaţia în care BNR vinde obligaţiuni băncilor comerciale pe care le va răscumpăra la scadenţă. BNR absoarbe excesul de lichiditate de pe piaţa monetară. Exemplu: presupunem că BNR oferă titluri de stat în valoare de 50 u.m. către BCR-ului, în schimbul a 50 u.m. La scaden ţă, BNR răscumpără titlurile de stat plătind catre BCR 50 u.m. plus dobânda reverse repo. 44 http://slidepdf.com/reader/full/macroeconomiesuport-de-curs2012

44/61

5/16/2018


Rata dobânzii repo este mai mare decât rata dobanzii reverse repo, deoarece operaţiunile repo sunt cele prin care BNR acordă credite băncilor comerciale, iar operaţiunile reverse repo sunt acelea prin care băncile comerciale constituie depozite la BNR.

ţiunile pe ără piaţa valutară c) Opera Dacă BNR cump valută – ofer ă lei în schimb => oferta de monedă creşte Dacă BNR vinde valut ă – cumpăra lei => oferta de moned ă scade

d) Facilităţile permanente de depozit / creditare oferite de c ătre BNR băncilor comerciale Rolul lor este de a regla funcţ ionarea pieţei monetare pe termen foarte scurt, overnight. d1) Facilitatea de creditare – BNR ofer ă credite overnight băncilor comerciale pentru a acoperi deficitul temporar al acestora. Rata dobânzii la facilitatea de creditare = rata dobânzii de politică monetară + 4 % (un nivel plafon).

ăncilor – BNR atrage surplusul de dobânzii resurse al d2) Facilitatea depozit comerciale, rata de dobânzii la facilitatea de depozit = rata de bpolitică monetară – 4 %. e) Rezervele minime obligatorii (RMO) – sunt disponibilităţi ale băncilor comerciale la BNR şi se calculează in funcţ ie de r (rata RMO) care se aplic ă depozitelor în lei şi valută. Exemplu: r (la depozitele în lei) = 15% (pentru depozitele cu scadenţa < 2 ani) = 0 % (pentru depozitele cu scadenţa > 2 ani) La un depozit de 100 u.m. => RMO = 15 u.m. => creditele acordate sunt de 85 u.m.

r (la depozite în valută) == 20% ( pentru depozitele cu scadenţ a >< 2 ani) 0 % (pentru Dacă: r (RMO) ↑ => resursele disponibile pentru acordarea de credite de către băncile comerciale ↓ => d’la credite ↑ => oferta de monedă ↓ r (RMO) ↓ => resursele disponibile pentru acordarea de credite de către băncile comerciale ↑ => d’ la credite ↓ => oferta de monedă ↑ 



În funcţie de instrumentele analizate, rezultă: a) Politica monetară este expansionistă (oferta de monedă ↑) daca: - d’de politică monetară ↓ - BNR cumpăra titluri de stat (operaţiuni repo) - r (RMO) ↓ - BNR cumpără valută b) Politica monetară este restrictivă (oferta de monedă ↓) dacă: - d’de politică monetară ↑ - BNR vinde titluri de stat (operaţiuni reverse repo) - r (RMO) ↑ - BNR vinde valut ă


45/61

5/16/2018


III. Cererea de monedă

Reprezintă cantitatea de active pe care populaţ ia doreşte să o deţină sub formă de bani. Mobilurile (motivele) cererii de moned ă: a) Mobilul tranzacţional (trebuie să deţ inem bani pentru a realiza anumite tranzacţ ii) Conform acestui mobil, exist ă o relaţie directă între volumul tranzacţiilor şi deţinerile de bani. Y ↑ => tranzacţiile ↑ => L (cererea de monedă) ↑

b) Mobilul prudenţial (precauţional) – indivizii tind să îşi constituie anumite rezerve pentru a face faţă unor cheltuieli neprevăzute, suplimentare. Y ↑ => tranzacţ iile ↑ => sumele pe care indivizii trebuie să le păstreze sub formă de rezerve ↑ => L ↑ ( în scop prudenţial) Există o relaţie directă între nivelul Y (producţia, venitul naţional) şi L (cererea de monedă), ca urmare a mobilurilor tranzacţional şi prudenţial.

c) Mobilul speculativ - indivizii tind să pastreze anumite sume de bani sub formă de numerar pentru a compensa eventualele pierderi generate de fluctua ţia cursurilor – titlurilor financiare (obligaţ iuni sau acţiuni), pe care le deţin. Dacă d’ în sistemul bancar ↑ => rentabilitatea deţinerii de numerar scade (deoarece se pot obţine câştiguri mai mari din plasarea banilor în depozite) => cererea de monedă ↓. Dacă d’ în sistemul bancar ↓ => rentabilitatea deţinerii de numerar ↑ => L↑

Cererea de monedă se află într-o relaţie directă cu Y şi î ntr-o relaţie inversă cu rata dobânzii (d’) => L = f(+Y;-d’)

IV. Echilibrul pieţei monetare

Se realizează atunci când cererea de monedă este egală cu oferta de moneda. Ipoteze ale echilibrului pieţei monetare: a) Oferta de monedă este influenţată de către banca centrală şi nu depinde de rata dobânzii; b) Cererea de monedă este influenţată în sens invers de rata dobânzii; c) Agenţii economici deţ in numerar şi obligaţ iuni. Grafic:


46/61

5/16/2018


d' d’1

d’E d’2

M (oferta de moneda) Surplus de oferta

E0

Deficit de oferta

L

M (cantitatea de moneda)

Figura 21. Echilibrul pieţei monetare

a) Daca d’1 > d’E => surplus de ofert ă de monedă care va fi plasat pe piaţa financiară => cererea de obligaţ iuni* ↑ => cursul obligaţiunii ↑ => d’↓ până la d’E. b) Dacă d’2 < d’E => deficit de ofert ă de monedă, care va fi compensat prin vânzarea unor obligaţiuni pe piaţa financiară => oferta de obligaţ iuni ↑ => cursul obligaţiunilor ↓ => d’↑ până la d’E. Determinarea în acest fel a ratei dobanzii de echilibru, poartă denumirea d e teoria preferinţei pentru lichiditate (Keynes). * Obligaţiunea – reprezintă un titlu financiar care atest ă un împrumut pe care îl face emitentul. De exemplu, dacă guvernul are nevoie de resurse financiare, atunci acesta poate emite obligaţ iuni (adică se va împrumuta). Emitenţii de obligaţiuni sunt debitori, iar cumpărătorii vor fi creditori. Cumpărătorii de obligaţiuni beneficiază de un venit fix pe întreaga durată de existenţă a obligaţiunii (până la scadenţ a acesteia).

V. Factorii care influenţează modificarea echilibrului pieţei monetare Aplicaţie. Cum se modifică echilibrul pieţei monetare, dacă : a) ↑ rata rezervelor minime obligatorii (r) => oferta de monedă ↓ (scade creditarea) b) se înregistrează o creştere a PIB => L ↑ (mobilul tranzacţ ional şi prudenţ ial) c) banca centrala efectuează operaţiuni de tip repo => injectează lichiditate => oferta de monedă ↑ d) banca centrală efectuează operaţiuni de tip reverse repo => atrage lichiditate => oferta de monedă ↓

Grafice:


47/61

5/16/2018


d'

d’E1

oferta de moneda

oferta de moneda

d' E1 E0

d’E0

E1

d’E1 d’E0

E0

L L0 a) d'

d’E0

ME1 ME0

M

oferta de moneda

d'

E0

d’E1

ME0

b)

oferta de moneda

d’E1 d’E0

E1

E1 E0

L ME0 ME1

L

M

c)

M

d)

ME1 ME0

M

Figura 22. Modificarea echilibrului pieţei monetare

VI. Canalele de transmisie ale politicii monetare

Acestea explică modul în care o decizie de politică monetara se transmite în economia reală . a) Canalul ratei dobânzii - Daca rata dobânzii practicat ă de către BNR (de politică monetară) ↓ => rata dobânzii la credite ↓ (după un anumit interval de timp) => creditele pentru consum, investiţ ii ↑ => cheltuielile pentru investiţ ii ↑ => CAg ↑ => Y↑ şi Ri ↑.

b) Canalul cursului de schimb - Daca rata dobânzii practicată de către BNR (de politică monetară) ↓ => rata dobânzii din sistemul bancar ↓ => randamentele în lei (ale speculatorilor valutari) devin mai nerentabile ( ↓) => o parte din valuta speculatorilor va pleca din ţară => oferta de valut ă va scadea (speculatorii vor căuta randamente mai

net ↑=> CAg ↑ =>Y↑ ţări) => leul bune înrata altedobânzii se va deprecia Exp(de - Daca practicată de către=> BNR politică monetară) ↑ => rata dobânzii din sistemul bancar ↑ => depozitele în lei devin mai atractive, inclusiv pentru speculatorii străini => vor intra capitaluri în ţară => oferta de valuta ↑ => leul se va aprecia => Expnet ↓ => Y ↓

Conform canalului cursului de schimb, există o relaţie directă între rata dobânzii ş i cursul de schimb (adică leul se apreciaza când rata dobânzii ↑ şi se depreciază atunci când rata dobânzii ↓). 48 http://slidepdf.com/reader/full/macroeconomiesuport-de-curs2012

48/61

5/16/2018


VII. Teoria cantitativă a banilor A. Teoria clasică Conform acesteia, masa monetară se află într-o relaţie directă cu PIB-ul nominalş

relaţie inversă ţie aă.banilor întrde circul ie aeste banilor. Viteza de circula se moăsoar ă prin număcu rulviteza de tranzac ţii laaţcare folosit ă o unitate monetar

M= M = masa monetară Y = PIBreal V = viteza de circulaţ ie a banilor PIBreal = P x Y = PIB nominal

Exemplu: V ↑ 5% IGP = 106% PIBreal ↑ 1,5% Cu cât se modifică M? Rezolvare: M= = = IGP = 106% Y ↑ 1,5% => IY = 101,5% IV = 105% M0 = ; M1 = = > IM = B. Variantele teoriei clasice

> IM =

B.1. Varianta tranzacţională (ecuaţia lui Fischer) M= T = volumul tranzacţ iilor P x T = valoarea tranzacţiilor V = viteza de tranzacţ ie B.2. Varianta venitului (ecuaţia Cambridge) M= => M = => M = K x P x Y K = inversul vitezei de circulaţie a banilor P x Y = PIBnominal K – arat ă proporţia din PIBnominal pe care agenţ ii economici o deţin sub formă de moneda. K = 0,4 => se deţine sub formă de monedă 40% din PIBnominal.

C. Noua teorie cantitativă a banilor (monetaristă)


49/61

5/16/2018


Spre deosebire de teoria cantitativă, monetariştii susţin că majorarea masei monetare determină o creştere a producţiei numai pe termen scurt. Pe termen lung, economia produce la nivelul său potenţial, iar moneda este neutră. Explicaţie. Dacă se promovează o politică monetară expansionistă (M↑), economia fiind la nivelul său potenţial => economia intră într-un decalaj inflaţ ionist => resursele din economie devin suprautilizate preYţul↓ resurselor => ţial cresc producţie => oferta agregat ă pe termen scurt=> ↓ => la nivelul cre săuşte poten =>costurile preţuriledecresc.

VIII. Explicarea procesului de inflaţie pe baza ecuaţiei cantitative a banilor

M=

=> P =

Inflaţia presupune creşterea generalizată a preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a banilor. Creşterea preţurilor este rezultatul creşterii raportului , care evidenţ iază existenţa unui dezechilibru între cantitatea de bani aflat ă în circulaţie şi cantitatea de bunuri produse. PCB PCB == cantitatea de bunuri ce poate fi achiziţ ionată cu o unitate monetară. Rata inflaţiei constituie procentul de modificare a preţurilor = ∆%P = Ip – 100% Dezinflaţia = reprezintă procesul de scădere a ratei inflaţiei (care se menţine pozitivă). Exemplu : Ri ↓ de la 8% la 6%. În condiţii de dezinflaţ ie preţurile cresc mai puţ in comparativ cu perioada anterioar ă. (Preţurile NU scad)! Deflaţia = procesul de scădere a preţurilor Daca P ↓ => Ip < 100% => ∆%/P < 0 => R inflaţiei < 0

IX. Rata nominală a dobânzii. Rata reală a dobânzii

Rata nominală a dobânzii reprezintă rata dobânzii care apare în contractele de depozit sau de credit (cea afişată de către bănci). Rata reală a dobânzii ia în considerare şi evoluţ ia inflaţ iei. Evidenţiază câştigul/pierderea reală a deponentului (adică în funcţie de puetera de cumpărare). Exemplu: Un individ face un depozit de 100 lei cu o rat ă a dobânzii de 7% pe un an. În acel an, preţul bunurilor de consum ↑ cu 10%. Cum se va modifica puterea de cumpărare a sumei existente după un an? Rata nominală a dobânzii = d’n = 7% S0 (suma iniţială din depozit) = 100 lei P↑10% => R i = 10% nS =(nominal 1 an (perioada depozitului) ă) = S0(1+d’ 1 n) = 107 lei – suma din depozit după 1 an Pentru a calcula puterea de cumpărare a sumei nominale, aceasta trebuie raportat ă la indicele preţurilor . S1reala = => S1reala = = 97,2 lei


50/61

5/16/2018


Faţă de momentul constituirii depozitului, puterea de cump ărare s-a redus cu 2,8 u.m. (97,2 – 100). Adică peste un an, se mai pot cump ăra bunuri doar în valoare de 97,2 lei, comparativ cu 100 lei la începutul perioadei. S1reala = Dacă rata reală a dobânzii este > 0, atunci deponenţ ii câştigă în termeni reali (este încurajată economisirea). Dacă rata reală a dobânzii este < 0, atunci deponenţ ii pierd în termeni reali (este încurajat consumul).


51/61

5/16/2018


CAPITOLUL 8 RELAŢIA DINTRE PIAŢA MONETARĂ ŞI PIAŢA BUNURILOR MODELUL IS – LM Care este influenţa unei politici fiscale expansioniste asupra pie ţei bunurilor şi Exemplul asupra pieţ1. ei monetare? Dacă se promovează o politică fiscală expansionist ă (T↓; TR↑; G↑) => CAg↑ => Y↑ =>

Piaţa bunurilor 

L↑ => d’↑ => costul creditelor ↑ => C şi I ↓ => CA g↓ => Y↓ Piaţa monetară

Piaţa bunurilor

Grafic: d'

oferta de moneda

d’1 d’0

L1 L0

M

Figura 23. Impactul creşterii cererii de monedă

Exemplul 2. Care sunt efectele unei politici monetare expansioniste? Politică monetară expansionistă => oferta de monedă ↑ => d’↓ => costul creditelor ↓ => 

CAg↑ => Y↑ => L↑ => d’↑

Piaţa bunurilor

Piaţa monetară

Piaţa monetară

Rata dobânzii corelează piaţa monetară cu piaţa bunurilor, iar Y corelează piaţa bunurilor cu piaţa monetară.


52/61

5/16/2018


Modelul IS – LM (reprezentat în funcţie de d’ şi Y) Permite evidenţ ierea relaţiilor dintre echilibrul pieţei monetare şi echilibrul pieţei bunurilor. a) Dreapta IS – corespunde echilibrului de pe pia ţa bunurilor (în contextul în care se

presupune o economie mixta şi închisă) CAg = Y => C + I + G = Y S + Tn = I + G => S + Tn – G = I SPrivate + S

ublice

= S naţionale

Determinarea ecuaţiei dreptei IS CAg = Y => C + I + G = Y => Ca +c’Yd + Ia – bd’ + G = Y I = Ia – bd’ = functia investitiilor Ia = investitiile influenţate de alţi factori, în afară de rata dobânzii (d’) b = elasticitatea investiţ iilor în funcţ ie de rata dobânzii Ca + c’(Y – Ta – tY + TR) + Ia – bd’ + G = Y Ca – c’Ta + c’TR + c’Y – c’tY + Ia – bd’ + G = Y Ca – c’Ta + c’TR + Ia + G – bd’ = Y – c’Y + c’tY => A –bd’= Y [1-c’(1-t)] Y= + Y = – bd’Mi + AMi => IS are pantă negativă Unde MI = multiplicatorul investiţiilor într -o economie mixtă Grafic: d'

B

d’1

A

d’0

IS Y1

Y0

Y

Figura 24. Forma dreptei IS Atunci când se modific ă rata dobânzii (d’), are loc deplasarea pe aceeaşi dreaptă IS. Deplasarea IS către dreapta sau către stânga este determinat ă de modificarea A (elementelor autonome). În A există şi instrumentele politicii fiscale (transferuri, taxe autonome, cheltuieli guvernamentale) A = c’TR - c’Ta + G + Ca + Ia


53/61

5/16/2018


O politică fiscală expansionist ă conduce la deplasarea IS către dreapta, în timp ce o politică fiscala restrictivă determina scăderea IS (ldeplasare către stânga). d'

IS1 IS0 IS2

d’0

E2

E0

E1

Y2

Y0

Y1

Y

Figura 25. Modificarea dreptei IS

PFexpansionistă => A↑ => Y↑ PFrestrictivă => A↓ => Y↓

b) Dreapta LM – corespunde echilibrului de pe pia ţa monetară

Condiţ ia de echilibru de pe piaţa monetară: cererea de monedă = oferta de moned ă L= L = Y (y;d’) L = hY – Kd’ h = reacţia cererii de monedă în funcţie de modificarea Y K = reacţia cererii de monedă în funcţ ie de modificare d’ La echilibru: hY – Kd’ = => hY = Kd’+ => Kd’ = hY - => relaţ ie pozitivă între Y şi d’(dacă Y↑=>L↑=>d’) Conform relaţ iei hY = Kd’+ , dacă ↑ => politica monetară devine expansionistă => Y↑ la aceeaşi rată a dobânzii (d’). Grafic: d' LM d’1

d’0

E1

E0

Y0

Y1

Y

Figura 26. Forma dreptei LM


54/61

5/16/2018


Dacă se promovează o politică monetară restrictivă => LM se deplaseaz ă către stânga. Dacă se promoveaza o politică monetară expansionista => LM se deplasează către dreapta. LM 2

d'

LM 0 LM 1

E2

d’ 0

Y2

E0

Y0

E1

Y1

Y

Figura 27. Modificarea dreptei LM

c) Reprezentarea grafică a modelului IS – LM Punctul E reprezint ă un nivel de echilibru simultan pe piaţa monetară ş i pe piaţa bunurilor. Conform modelului IS – LM, echilibrul se modifică prin promovarea politicilor fiscale şi monetare. Grafic:

d'

LM

E d’

E

IS YE

Y

Figura 28. Modelul IS-LM Aplicaţia 1: Explicaţ i efectele unei politici fiscale expansioniste în modelul IS – LM Grafic:


55/61

5/16/2018


d'

d’E1 d’E0

LM E1 E0

IS1

IS0 Y

YE0 YE1

Figura 29. Impactul deplasării dreptei IS

Dacă nu folosim modelul IS – LM , aceleaşi efecte pot fi explicate astfel: PFexp =>CAg↑ => Y↑ => L↑ => d’↑

Efectele unei politici fiscale expansioniste (T↓, G↑, TR↑)  Veniturile bugetare se reduc, deoarece în urma sc ăderii taxelor, guvernul obţine încasări bugetare mai mici (pe termen scurt; pe termen lung poate avea loc majorarea bazei de impozitare, iar încasările bugetare pot creşte)  Cheltuielile bugetare cresc  Deficitul bugetar creşte sau surplusul bugetar se reduce *  CAg↑ => Y↑ => R i↑ => L↑ => d’↑ => I↓ => Y↓ *

scăderea investiţiilor private ca urmare a finanţării deficitului bugetar din surse interne poartă denumirea de crowding out (efectul de evicţiune). Aplicaţia 2: Explicaţ i efectele unei politici monetare expansioniste în modelul IS – LM Grafic: d'

LM0 LM1

d’E0 d’E1

E0 E1 IS

Y YE0 YE1 Figura 30. Impactul deplasării dreptei LM

Dacă nu folosim modelul IS – LM , aceleaşi efecte pot fi explicate astfel: PMexp => d’↓ => CAg↑ => Y↑


56/61

5/16/2018


CAPITOLUL 9 ANALIZA ECONOMIEI DESCHISE A. Cursul nominal de schimb si cursul real de schimb

a) Cursul nominal de schimb – CNS – reprezintă cursul valutar (cursul de schimb determinat în funcţ ie de cererea şi oferta de valută) CNS: €/leu Presupunem: CNS 1€ = 4lei CNS↑ => leul se depreciază CNS↓ => leul se apreciază Grafic: CNS

Oferta valuta

Cerere valuta

Qvaluta Figura 31. Echilibrul pieţei valutare

Dacă se măreşte cererea de valuta => se va deplasa c ătre dreapta => CNS↑ => leul se depreciază. Dacă se mareşte oferta de valută => se va deplasa către dreapta => CNS↓ => leul se apreciază. b) Cursul real de schimb – CRS – reprezintă cursul la care pot fi schimbate bunuri produse în ţări diferite. ă dinDac Unţul/kg agentîneconomic poatede achizi iona materie prim Romania din Exemplu. Pre Germania. România este 3 lei, ţiar în Germania de 1,5€. ă există sau un curs de schimb 1€ = 4 lei, de unde ar trebui s ă achizitioneze agentul economic materia prima? Pro = 3 lei Pde = 1,5€……6 lei CRS = P* = preţul extern P = preţul intern


57/61

5/16/2018


CRS = =2 Cu aceeaşi bani poate achiţiona 2 kg cumpărându-l din România şi 1 kg achiziţionându-l din Germania (raportul de 2:1). , cursul real de schimb se va determina pe baza preţului mediu La nivelul unei şi a pre ţuluieconomii extern mediu intern. CRS = Dacă CNS ↑ => leul se depreciază în termeni nominali => CRS ↑ => leul se



depreciază şi în termeni reali. Dacă ↑ => bunurile produse int ern devin mai ieftine relativ la bunurile externe => Exportul ↑; Importul ↓ => Exp net ↑.



CNS ↑;

↑ => CRS ↑ (depreciere în termeni reali) => Expnet ↑

Dacă CNS ↓ => leul se apreciază => Exportul ↓ şi Importul↑ => Expnet ↓ (Deficitul



comercial ↑; surplusul comercial ↓). Dacă ↓ => bunurile produse intern devin relativ mai scumpe => Exportul ↓; Importul ↑; Expnet ↓ (depreciere in termeni reali).



CNS ↓;

↓ => CRS ↓ (apreciere în termeni reali) => Exp net ↓

Aplicaţie. Presupunem că în 2011 leul se va aprecia cu 3% fa ţă de sf ârşitul anului 2010 faţă de €. RiRO (rata inflaţiei în România) = 7%; RiZE (rata inflaţiei în zona euro)= 3%. Determinaţ i cu cât se modifică în termeni reali cursul de schimb al monedei naţ ionale. RiZE = 3% => P ↑ 3% => IpZE = 103% RiRO = 7% => P ↑ 7% => IpRO = 107% CNS ↓ 3% => ICNS = 97% CRS0 = (CNS0 x P0*) / P0 CRS1 = (CNS1 x P1*) / P1 ICRS = (ICNS x IP*) / I P ICRS = = = 93,4% => CRS ↓ 6,6% => leul se apreciază în termeni

reali cu 6,6% => Expnet ↓ Conform rezultatelor acestei aplicaţii rezultă că ar fi trebuit să se înregistreze o creştere a deficitului comercial în România în 2011; totuşi, deficitul comercial a înregistrat o reducere deoarece: - S-a manifestat o creştere rapidă a cererii externe => exportul ↑ - A avut loc o revenire relativ lentă a cererii interne => importurile cresc mai puţ in B. Balanţa de plăţi externe (BPE)


58/61

5/16/2018


Reprezintă / curpinde totalitatea plăţ ilor şi încasărilor de valuta ale rezidenţ ilor în relaţia cu agenţ ii economici străini. Activ BPE Pasiv Încasările de valută Plăţile de valută

Conturile balanţei de plăţi externe I. Contul curent Este format din 3 subconturi a) Contul balanţei comerciale Exporturi (î ncasări de valută) Soldul balanţei comerciale = Expnet Importuri (plăţ i de valută) b) Contul balanţei veniturilor Încasările de valută sunt veniturile deţ inute de români în străinatate şi transferate în România (profituri, dobânzi, salarii ale lucratorilor cu contract



o o

o

mai micdedevalut 1 an) Plăţile ă (profituri, dobânzi, salarii obţinute de străini în România şi

o

transferate în străinătate) c) Contul balanţei transferurilor o Încasările de valu tă de pe urma transferurilor în România. Exemplu: majoritatea sumelor transferate de muncitorii români din strainătate o Sumele nerambursabile pe care le ofer ă UE României o Plăţile de valut ă (ieşirile de transferuri din România). Exemplu: contribu ţ ia anuală a României la bugetul UE.

Soldul contului curent = soldul + soldul balanţei veniturilor + soldulbalan balanţeiţeicomerciale transferurilor În vorbirea curent ă se pune adesea semnul de egalitate între contul curent şi balanţa comercială. De asemenea este posibil ca deficitul balanţei veniturilor să fie compensat de excedentul balanţei transferurilor, astfel că soldul contului curent = soldul balanţei comerciale.

II. Contul de capital şi financiar a) Balanţa investiţiilor directe - Încasări de valut ă: investiţ ii străine directe în România

- b) - - c) - -

Ieşiri de valută: investiţ ii directe ale românilor în străinătate Balanţa investiţiilor de portofoliu (în titluri financiare; investiţii speculative) Intrări: achiziţ ii de titluri financiare realizate de străini în România Ieşiri: achiziţ ii de titluri realizate de români în străinătate Balanţa creditelor externe Intrări: creditele pe care le primeşte România (acordate României) Ieşiri: rambursarea creditelor 59

http://slidepdf.com/reader/full/macroeconomiesuport-de-curs2012

59/61

5/16/2018


Dacă balanţa de cont curent înregistrează deficit, atunci contul de capital şi financiar va



inregistra surplus, astfel încât balanţa de plăţi externe să se echilibreze. Ideal, deficitul de cont curent ar trebui finan ţat în cea mai mare parte prin investiţii străine directe şi nu prin credite externe (astfel nu va creşte datoria externă). Dacă deficitul de cont curent este mai mic decât surplusul contului de capital şi





financiar, va rezulta o creştere a rezervelor valutare.

Dacă deficitul de cont curent este mai mare decât surplusul contului de capital şi



financiar, va rezulta o sc ădere a rezervelor valutare.


60/61

5/16/2018


Bibliografie 1. Colectivul Catedrei de Economie şi Politici Economice, ASE - Economie, Ediţia a opta, Editura Economică, Bucureşti, 2010 2. J. Stiglitz, C. Walsh – Economie, Editura Economică, Bucureşti, 2005 3. Lipsey, Richard Bucureşti, 2002 G, Chrystal, Alec K - Principiile economiei, Editura Economică, 4. N. Gregory Mankiw, Brief Principles of Macroeconomics, 5th edition, Cengage Learning, 2010


61/61

Macroeconomie.suport de Curs.2012.

Recommend Documents