ARGUMENT
Am ales această temă deoarece deoarece Nike reprezintă cel mai mare ș i cunoscut brand de produse atletice din din lume în prezent. În România faimoasa firmă firmă și-a făcut simțită prezen ța abia în anii 2000, 2000, după după reolu reolu ție. !ill !o"erman și #$il %ni&$t au creat firma sub numele inițial de !lue Ribbon 'ports și a fost una dintre primele primele companii care au realizat încălțăminte specială pentru pentru atleți. În anul ()*2 numele numele Nike a fost adoptat după după zeița înaripată a ictoriei, conform conform mitolo&iei mitolo&iei &rece ști, iar si&la mărcii Nike numită +s"oos$ +s"oos$ reprezintă reprezintă c$iar aripa zeiței. #rima perec$e a fost construită cu autorul unui dispoziti pentru copt afe. !ill !o"erman se uita la soția sa cum pre&ătea afe pentru micul micul deun și i-a enit enit ideea că un astfel astfel de model ar prinde bine pe pista de aler&are. Rezultatul a fost Nike affle affle /rainer, primul model model de adida adidași sport sport crea creați de comp compani anie. e. Această lucrare este constituită din patru capitole, fiecare abordând diferite problematici în ceea ce prie priește rela relația strat strate&iei e&iei de market marketin& in& și reu reușită firmei firmei în în afaceri afaceri..
(
CAPITOLUL 1: PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE
1 Denumirea, obiectul de activitate, activitate, statutul juridic, datele de contact
ompania a fost fondata fondata in anul ()1, ()1, mai e3act pe 24 ianuarie ianuarie și are sediul social în !eaerton, 5re&on, 'tatele 6nite. 6nite . În prezent directorul e3ecuti este 7ark #arker. Nike este cel mai valoos !a"# #e $o#%se atletice #i" l%me. 8mplicat în maoritatea sporturilor sporturilor și prezent în aproape aproape toate țările din lume. Începând Începând cu anul anul 20(2, a an&aat peste .000 de persoane din întrea&a lume. În 20(, marca în sine a fost ealuată la () miliarde de dolari, făcându-l cel mai aloros brand în rândul companiilor sportie. 9omeniul de actiitate al întreprinderii întreprinderii Nike 8nc. reprezintă proiectarea, fabricarea :i ânzarea încălțăminte sport, ec$ipamentelor ec$ipamentelor sport. Nike 8nc. î:i inde produsele produsele la niel mondial prin intermediul intermediul ma&azinelor sale online, online, retail, prin ânzări ânzări directe, prin an&rosi:ti an&rosi:ti :i alte alte ter;e păr;i. ompania inde inde consumatorilor consumatorilor de rând și întreprinderilor întreprinderilor milocii. milocii. Anul Anul fiscal al întreprinderii întreprinderii este constituit din 42 sau 4< de saptamâni :i se finalizează în ultima sâmbătă din septembrie.
2
2
Scurt istoric
Începuturile Nike Nike au fost alături de #$il #$il %ni&$t, un atlet, atlet, student la 6niersitatea 6niersitatea 5re&on, și de antrenorul !ill !o"erman. 9ra&ostea lor pentru sport este ceea ce i-a unit, dar de asemenea au fost fost atrași de te$nolo& te$nolo&ie ie în sport. sport. În ()12 %ni&$t și-a terminat studiile, și a plecat plecat într-o într-o călătorie în urul urul lumii. ât se află în =aponia, acesta a început să importe pantofi sport în '.6.A., inestind doar 400>, bani în sc$imbul cărora a cumpărat cumpărat 200 de perec$i de adidași. În timp ce #$il lucra pemtru 5nitsuka /i&er, /i&er, s-a s-a &ândit că ar fi mai profitabil dacă și-ar produce sin&uri adida adidașii. În ()*( ()*( an&aatul =eff =eff =o$nson =o$nson s-a &ândit &ândit la numele numele Nike ?după ?după zei ța &reacă a ictoriei@. #$il #$il %ni&$t a obținut în sfâr sfâr șit un nume nume pentru imperiul imperiul din ziua de azi, dar aea neoie și de un lo&o. aroline aroline 9aidson, care care l-a cunoscut pe #$il în în timp ce era studentă studentă la 6niersitatea 5re&on, a fost ru&ată să creeze un lo&o pentru Nike, care este bine cunoscut în urul lumii ca '"oos$. Ba început, &l%e Ri!!o" S$ots aea sediul în în portba&aul portba&aul mașinii lui %ni&$t, de unde unde cei doi indeau încălțăminte de aler&at produsă produsă de către desi&ner-ul desi&ner-ul aponez aponez O"its%ka Ti'e. A durat durat doi ani de zile până până când !lue Ribbon 'ports 'ports și-a des$is primul primul ma&azin, pe coasta de est, iar un an mai târziu încă unul pe coasta de est. În ()*( ()*( !R' se se despar desparte te de 5nitsuka 5nitsuka /i&er /i&er și se se pre&ăte pre&ătește să își lanseze lanseze prima prima colec colecție de încăl încălțăminte ăminte.. #rima perec$e a fost construită cu autorul %"%i #is$o(itiv $e"t% co$t va)e. !ill !o"erman se uita la soția sa cum pre&ăte pre&ătește afe pentru micul deun deun și i-a enit ideea ideea că un un astfel de model model ar prinde bine pe pe pista de aler&at. Rezultatul Rezultatul a fost Nike *a))le Tai"e. În ()C*, Nike a lansat lansat primul model din din linia Air 7a3. !ulele !ulele de aer și faptul că erau foarte comfortabili au conins multă lume să cumpere modelul. Nike a fost cunoscută la început ca firmă producătoare producătoare de adidași pentru aler&at, aler&at, dar în ()C Nike Nike a semnat un contract contract cu 7ic$ael =ordan, =ordan, faimosul faimosul basc$etbalist basc$etbalist care până și în ziua ziua de azi reprezintă firma. firma. âtea dintre dintre modelele de adidași Nike care sunt cunoscute cunoscute și în ziua de azi suntD Nike Nike Air Air Eorce (, Nike Fandals, Fandals, Nike Air 7a3 line, și Nike Air =ordan.
<
3
#$il %ni&$t
Organigrama societăţii comerciale !ill !o"erman
CAPITOLUL +: NOŢIUNI TEORETICE PRI,IN- TEMA
4
Eirma î:i desfă:oară actiitatea într-un mediu instabil :i dinamic, rezultand astfel necesitatea unei adaptări permanente a actiită;ii ei la cerin;ele mediului său e3tern, la cerin;ele :i restric;iile care se manifestă pe pie;ele pe care firma este prezentă. 'trate&ia de marketin&- componentă a politicii de marketin&- include miloacele pe care întreprinderea urmează să le utilizeze în ederea realizării obiectielor de pia;ă pe care :i le-a propus, în concordan;ă cu coordonatele &enerale ale politicii de marketin&. 'trate&ia de marketin& desemnează liniile definitorii ale atitudinii :i conduitei firmei în ederea atin&erii anumitor obiectie. Asocierea mărcii Nike cu sportiii de performan ță, făcută printr-un marketin& a&resi, a făcut ca acest brand să fie asemuit cu performanță. Eolosirea atentă a diferitelor tipuri de strate&ii a făcut ca Nike să deiă numărul unu pe piața ec$ipamentelor sportie. ând Nike era în stadiul de +dilemă mana&ementul companiei a aplicat strate&ii de creștere mai ales prin concentrare ?penetrare și dezoltare de piață, dezoltarea produsului@, lucru care a dus la trecerea într-un niel superior, cel de +edeta. 5dată auns aici, metodele de inte&rare orizontală și erticală au făcut ca în anii G)0 Nike să fie la stadiul de +cas$ co". Asistând la scăderea economică de pe piețele din Asia și afectați de sc$imbările frecente în moda adolescenților, ânzările ec$ipamentelor sportie au sta&nat după anul 2000. 'ub această presiune, #$il %ni&$t lupta pentru a reconstrui compania de la ârf în os. Acest lucru presupune o sc$imbare maoră de atitudine la sediul &eneral al Nike, în !eaerton,5re&on, sintetizat de declarația lui #$il într-un ziar de businessD +Nu mai suntem la fel de rebeli ca acum 4 ani. În ultimii ani, %ni&$t și numărul doi în conducere /$omas H.larke au restructurat personalul, (100 de an&aați?CI@ fiind concediați. 'pecialiștii în mana&ement sunt conin și că nu a fost de auns calitatea ec$ipamentelor Nike pentru ca brand-ul să supraiețuiască. #ublicitatea a&resiă și marketin&ul inteli&ent au asi&urat o cre ștere în pro&resie &eometrică a afacerii. Hste de men ționat faptul că #$il %ni&$t, la începuturile afacerii sale, declara public că Jnu crede în publicitate+. A dat însă doadă de o elasticitate incredibilă, iar slo&anul J=ust do it+ a intrat dea în manuale. ât despre marketin&, este suficient să dăm e3emplu ultima &ăselni ță a celor de la Nike-colaborarea cu... Apple, unul dintre liderii mondiali în 8/. Împreună au lansat, în mai 2001, noul kit sport NikeK i#od. Hc$ipamentul permite pantofilor sport NikeK să Jcomunice+ cu Apple i#od Nano, dând aler&ătorilor informații audio despre distan ță, iteză și calorii consumate în timpul aler&ării. Nike se e3tinde și în alte domenii c$eie. În momentul actual sunt necesare (C luni pentru a proiecta și confecționa un pantof. ei de la Nike încearca să reducă această perioadă la (2 luni. Restructurarea ciclului de desi&n și producție are implica ție la ambele capete ale lanțului de ânzări. În acest moment Nike trebuie să planifice în aans față de tendin țele actuale,deenind ulnerabil la sc$imbările bruște din modă. #entru ca firma să se alinieze la tendin țele actuale ale pieței mondiale este necesar un efort amplu și susținut. %ni&$t trebuie să se desprindă de Nike, uneori c$iar în sens literal. În anul 20(0 a creat o nouă diizie numită AL destinată sporturilor e3treme. Lrupul AL are acum propriul sediu, propriul personal, bu&et și plan de marketin&. Această separare s-a produs ca urmare a eșecului Nike de a câști&a încrederea adepților sporturilor nontradi ționale, o cate&orie mică, dar care dă tonul în moda adolescentină. %ni&$t a pus această afacere în &riă lui Lordon 5. 7cEadden, un eteran al ec$ipamentelor sportie, care a lucrat (* ani pentru Mell Mansen, Nore&ia. 9ar AL nu a rezola sin&ură problemele Nike. ompania are neoie de o nouă ima&ine care să fie în concordanță cu acestea. 7cEadden intentionează să desc$idă zeci de ma&azine AL lân&ă pârtiile de sc$i și centrele de a&rement.
1
'e preconizează o creștere dublă a ânzărilor AL de când diizia este independentă. rearea diiziei AL este o strate&ie de penetrare a pie ței ec$ipamentelor de sporturi e3treme.
Geșeli ." $la"%l #e maketi"' al com$a"iei Nike 'unt &reu de &ăsit &reșeli de marketin& la Nike, o companie care are o cotă de piață de 0I din totalul pie ței ec$ipamentelor sportie. u toate acestea nu pot fi trecute cu ederea problemele apărute cu muncitorii din străinătate, printre care se pare că erau și copii, plătiți cu sume modice ?câția cenți pe zi@. ând ânzările au scăzut simțitor, %ni&$t a apărut în media, pentru a se distanța această problemă, declarând că Nike nu este proprietar a acelor fabrici și inițiind un pro&ram de alfabetizare conceput pentru muncitorii din 8ndonezia. #entru a îmbunătăți condițiile de lucru, cei de la Nike au înlocuit toluenul, o substan ță foarte to3ică, cu un liant pe bază de apă pe maoritatea liniilor de producție. În ciuda intuiției sale e3traordinare, și %ni&$t a făcut, de-a lun&ul timpului, &re șeli de marketin&. #rima s-a întâmplat la milocul anilor OC0, când Nike a ne&liat se&mentul de fitness și aerobic, ceea ce a dus la o scădere cu (CI a ânzărilor în perioada OC1-OC*. Asta în timp ce concurentul Reebok se confrunta cu o cerere imensă pe se&mentul respecti. #$il n-a stat mult pe &ânduri și le-a oferit ca răspuns celor de la Reebok modelul Nike Air. Hrau primii pantofi cu pernă de aer lansați de Nike și nu aeau nicio le&ătură cu celebrul model dedicat lui =ordan. Lrație ânzărilor înre&istrate de Nike Air,compania reine pe prima poziție în ())0. 5 altă &reșeală a celor de la Nike a fost întârzierea cu care au intrat cu ânzările în spațiul irtual. 5bserând rezultatele spectaculoase ale concurenței pe internet, mana&ementul firmei a initat o ec$ipă de specialiști în domeniul 8/ pentru a educa an&aa ții Nike în le&ătură cu internetul. Acum %ni&$t se întâlnește cu ec$ipa sa specializată zilnic. #rintre subiectele de discuții se numără și modalități de atra&ere a utilizatorilor către Nike.com. 'tilul neconențional al lui %ni&$t, care era cunoscut pentru sustra&erea de la actiită țile zilnice cu săptămânile, a contribuit la scăderea companiei. În ())C %ni&$t a conocat staff-ul său și și-a cerut scuze pentru lipsa de concentrare în anii de e3pansiune ai companiei și pentru că a eșuat să pre&ătească compania pentru remurile dure ce au urmat. Alte erori de marketin& au fostD e3pectatie &re șite în modă, suprapopularizarea numelui, reclame șterse. #entru a riposta, compania este foarte atentă la ceea ce își doresc tinerii, în loc să presupună că dea știe, așa cum o făcea în trecut.
Strategia întreprinderii în domeniul bussinesului si celui tehnic
*
Ritm lent de dezoltare al pie;ei K În acest domeniu ritmul de dezoltare al pie;ei este lent. #e pia;a românescă nu apar foarte multe noută;i în domeniul $ainelor sport, în special din partea firmelor auto$tone. Noută;ile in tot din partea firmelor străine specializate în producerea ec$ipamentelor sport, dar :i acestea cu decalaul corespunzător. !irocra;ia e3cesiă În România, birocra;ia pune numeroase probleme inestitorilor străini. Ace:tia au neoie de o mul;ime de aprobări de la diferite or&anisme publice. !irocra;ia a reprezentat de a lun&ul timpului o barieră în desc$iderea unei afaceri în ;ară. Nike se confruntă cu această situa;ie atunci când dore:te să-:i mărească numărul de ma&azine. Strategia întreprinderii în mediul cultural
Te"#i"/a #e a $%ta tot mai m%lt .m!0c0mi"te i ."c0l/0mi"te s$ot 2 În ultimul timp tinerii manifestă tendin;a de a înlocui îmbrăcămintea clasică cu cea sport. /inerii au tedin;a să plătească mai de&rabă pentru ceea ce este de calitate :i mai pu;in pentru modă. 'e bazează în special pe propriile &usturi, cumpără produse care le plac, c$iar dacă nu sunt la modă, :i nu se îmbracă la fel cu prietenii lor. ând mer& la cumpărături, planifică dinainte ceea ce au neoie să cumpere, cumpără produsele numai după ce au cercetat pia;a :i au cerut :i părerea altora. Nu consideră că mersul la cumpărături este o coroadă. /inerii au o atitudine pozitiă fa;ă de produsele de marcăD sunt &ata să plătească mai mult pentru o marcă, fiind de părere că mărcile cunoscute îmbunătă;esc ima&inea persoanelor care le folosesc :i că î:i merită banii. În acela:i timp, ei :i prietenii lor cumpără mărci cunoscute :i nu asociază acest lucru cu snobismul. În medie, tinerii au un enit disponibil ?bani răma:i după plata tuturor utilită;ilor@ de >24Plună. 9acă ar aea >(00 , 4<.0I dintre tineri ar cumpăra $aine.
M%l/i co"s%matoi $e)e0 $o#%se asem0"0toae3 #a mai ie)ti"e 4 7aoritatea consumatorilor români preferă produsele ieftine în locul produselor de marcă al căror pre; este mult mai ridicat. Acest lucru este o amenin;are pentru Nike care a trebui să încerce să:i atra&ă cât mai mul;i clien;i pentru produsele comercializate pe pia;a românească. Strategia Nie în domeniul mediului înconjurător
C
ondi;ii climatice K limatul României este unul temperat-continental, fapt care permite purtarea încăl;ămintei 7obilitatea culturală K #rodusele Nike au fost primite foarte bine de popula;ia din România. Românii sunt foarte receptii la tot ce este nou pe pia;ă. Atitudinea oamenilor fa;ă de produsele Nike este foarte bună. 8ma&inea Nike este una faorabilă :i se bazează pe informa;iile pe care le au românii despe produsele sportie comercializate. Acest lucru reprezintă pentru Nike o oportunitate care trebuie alorificată. #rincipalele alori culturale ale unei societă;i depind de concep;ia oamenilor despre ei în:i:i, despre cei din ur, despre diferitele or&aniza;ii, despre societate, natură, :i uniers. Au fost identificate < cate&orii de stiluri de ia;ă, incluzând C se&mente. Q 'tilul de ia;ă orientat spre iitorD Aspiran;ii ?(0I@, 8mitatorii ?)I@, Ambi;io:ii ?(2I@tei sport în maoritatea anotimpurilor.
CAPITOLUL 5: 6NREGISTRAREA 6N CONTA&ILITATE A PRINCIPALELOR OPERAŢII CONTA&ILE 571 As$ectele teoetice ontabilitatea, în cadrul Nike 8nc., se ;ine în compartiment distinct, cu personal an&aat cu pre&ătire de specilalitate. 5r&anizarea :i ;inerea contabilită;ii reine 9irectorului Hconomic, care coordonează actiitatea economică în cadrul societă;ii :i dispune de lic$idită;ile firmei. ompartimentul contabilitate asi&ură :i răspunde de eiden;a :i cunoa:terea situa;iei patrimoniului, a modului de realizare a indicatorilor preăzu;i în plan :i modul în care se &ospodaresc fondurile materiale :i băne:ti puse la dispozi;ia societă;ii comerciale, aând următoarele atribu;iiD
asi&ură :i răspunde de or&anizarea :i func;ionarea în bune condi;ii a contabilită;ii alorilor patrimoniale
)
răspunde de efectuarea corectă :i la timp a înre&istrărilor contabileD
contabilitatea opera;iunilor de capital ?modificări ale capitalului social, diferen;e de
reealuare, rezere, rezultate@
contabilitatea imobilizărilor corporale, necorporale :i financiare ?eiden;a terenurilor,
înre&istrarea permanentă a e3iste;ei :i miscării miloacelor fi3e, precum :i calculul amortizării acestora, pe &estiuni, centre :i pe &rupe, efectuarea plă;ilor pentru ac$izi;ii de miloace fi3e, eiden;a miloacelor fi3e date sau primite cu c$irie@
contabilitatea stocurilor :i a produc;iei în curs de e3ecu;ie ?eiden;a permanentă a intrărilor
:i ie:irilor de materii prime, materiale, ambalae pe analitici :i &estiuni de la nielul societă;ii, precum :i a celor aflate la ter;i, eiden;a obiectelor de inentar în depozit :i în folosin;ă, pe &estiuni :i pe oameni, calculul uzurii acestora, eiden;a mărfurilor ândute prin ma&azinele proprii, calculul produc;iei în curs de e3ecu;ie, întocmirea balan;elor sintetice :i analitice la toate conturile de stocuri, urmărind concordan;a dintre acestea@
contabilitatea furnizorilor interni :i e3terni ?înre&istrarea cronolo&ică a facturilor pentru
aproizionări de bunuri, lucrări e3ecutate :i sericii prestate :i corelarea acestora cu notele de intrare-recep;ie, urmărirea efectuării corecte a plă;ilor, eiden;a plă;ilor în aans la furnizori :i re&ularizarea acestora în momentul sosirii facturilor, întocmirea balan;ei în lei :i în alută pe furnizorii interni :i e3terni@
contabilitatea creditorilor ?eiden;a sumelor datorate de unitate unor ter;e persoane fizice
sau uridice :i restituirea lor în timp@
contabilitatea eniturilor, c$eltuielilor :i rezultatul e3erci;iului ?eiden;a lunară pe analitici
:i felul de actiitateD e3ploatare financiară, pe total societate :i pe centre, calcul contabilitate internă de &estiune pe fiecare centru de profit.
asi&ură respectarea cu stricte;e a preederilor le&ale priind inte&rarea proprietă;ii societă;ii, :i ia toate măsurile le&ale împreună cu compartimentul uridic pentru reîntre&irea autului societă;ii, în cazul în care a fost pă&ubit
or&anizează :i efectuează inentarierea periodică a tuturor alorilor patrimoniale :i urmăre:te alorificarea inentarierii
intocme:te lunar balan;a de erificare pentru conturile sintetice urmărind concordan;a cu balan;ele analitice :i depune raportările contabile conform normelor metodolo&ice aprobate de 7inisterul Einanțelor #ublice
(0
întocme:te situa;ia principalilor indicatori economico-financiari lunari, declara;iile
priind datoriile către bu&etul de stat :i decontul /FA, bilan;urile semestriale :i anuale cu ane3ele respectie răspunde de întocmirea :i păstrarea documentelor contabile, conform le&ii
contabilită;ii, opozabile în usti;ieD a@ re&istrul urnal b@ re&istrul inentar c@ cartea mare
răspunde de întocmirea lunară a urnalului de cumpărări în ederea eiden;ierii /FA-ului deductibil
stabile:te lunar profitul la niel de societate :i pe centre de profit participă :i răspunde de perfec;ionarea sistemului informatic al contabilită;ii, de conserarea informa;iilor aferente, aplică măsuri de simplificare :i ra;ionalizare a lucrărilor de eiden;ă contabilă prin folosirea te$nicii de calcul e3istente
asi&ură eiden;a furnizorilor interni :i e3terni :i urmăre:te plata corectă a acestora
asi&ură eiden;a corectă a creditorilor :i ia măsuri pentru lic$idarea acestora într-un timp cât mai scurt
stabile:te bu&etele de enituri :i c$eltuieli pe centre :i la niel de societate :i planurile de finan;are a actiită;ilor economice desfă:urate în societate
răspunde de îndeplinirea bu&etului de enituri :i c$eltuieli, a planurilor de finan;are pentru actiită;ile curente :i de inesti;ii pe ansamblul societă;ii, a obli&a;iilor financiare fa;ă de stat, de cre:terea rentabilită;ii :i folosirii eficiente a miloacelor materiale si băne:ti, precum :i de respectarea disciplinei financiare.
57+ &ila"ț%l i"ițial Si t ua ţ i apa t r i mo ni ul uipr e z e nt a t ăpr i nbi l a nţ uldede s c hi de r el a01. 01. 2017s e pr e z i nt ăas t f e l:
((
ACTI, $eltuieli de constituire Alte imobile necorporale /erenuri lădiri 7a:ini, utilae,instala;ii 7iloace de transport 8mobilizări corporale în curs de
-suma400 (000 4000 24000 (0000 <0000 4000
e3ecu;ie 7aterii prime 7ateriale consumabile 5biecte de inentar 7ărfuri #roduse finite lien;i 9ebitori dier:i /itluri de plasament ?40<@ asa în lei 9isponibilită;i la bancă Aansuri de trezorerie Acreditie $eltuieli constatate în aans TOTAL ACTI,
<000 (000 (400 2400 <000 (4000 (000 4000 400 C000 400 (400 (000 (10000
PASI, apital social Rezere Eonduri?((2@ 'uben;ii pentru inesti;ii 9iferen;e din reealuare Rezultatul reportat ?profit@ #roizioane re&lementate #roizioane pt. riscuri :i c$eltuieli Împrumuturi pe termen lun& Eurnizori 9atorii salariale .A.'. ontr. pers. la asi&urările sociale Eond :oma S întreprindere Eond :oma S personal 8mpozit pe salarii 8mpozit pe profit /.F.A. de plată Fenituri constatate în aans
TOTAL PASI,
-suma<4000 (4000 C000 4400 <000 4400 (400 <000 (0000 4000 (4000 (2400 (400 2400 400 4000 ()000 *000 4400 (10000
575 I"e'istaea o$eatiilo eco"omico8)i"a"ciae
În cursul e3erci;iului financiar 20(4 au aut loc următoarele opera;ii : 19 'ocietatea decide maorarea capitalului social prin emisiunea a (4000 de ac;iuni noi la
aloarea nominală de (000 leiPac;iune, aloarea de emisiune fiind de 0,(240 leiPac;iune. 41 T I
(C*4
(0(( (400 (0(
<*4
+9 Într-o primă etapă ac;ionarii arsă umatate din aloarea ac;iunilor subscrisă, aportul acestora
fiind format dinD a@ un utila ealuat la nielul sumei de 400 lei b@ un numerar depus în contul de disponibil bancar în sumă de <*,4 lei I
T41
)<*,4
(2
2(<( 400 4(2( <*,4 Re&ularizarea conturilor de capitalD (0(( T (0(2
*40
59 'ocietatea maorează capitalul social cu 400 lei reprezentând încorporarea în masa acestuia a
următoarelor elementeD a@ rezultatul raportat (40 lei b@ diferen;e din reealuare (00 lei #entru această maorare societatea emite 4000 de ac;iuni noi la F.N. de ( leu. I
T (0(2
240
((*( (40 (04 (00 9 'ocietatea decide diminuarea capitalului social prin rambursarea sumei de <00 lei către asocia;i, contraaloare ce a fi rambursată prin contul de disponibil bancar. ?a@ înre&istrarea diminuării (0(2 T 41
<00
?b@ plata contraalorii acesteia către asocia;i 41 T 4(2(
<00
;9 'ocietatea răscumpără de la bursă 2000 de ac;iuni proprii la un pre; de răscumparare de ((40
leiPac;iune.?al. nom. este de (000 leiPac;iune@. 505 = 5121 1150 x 2000 = 230
<9 'e anulează ac;iunile proprii cumpărate anterior de la bursă.
I T 404 2<0 (0(2 200 1*( <0 =9 'e înre&istrează amortizarea imobilizărilor corporale :i necorporale aferente e3ercitiului în curs după cum urmează D a@ c$eltuieli de constituire (0 lei b@ clădiri 40 lei c@ ma:ini, utilae, instala;ii 00 lei d@ miloace de transport (00 lei 1C(( T
I 2C0( 2C(2
410 (0 40
(<
2C(< 00 2C(< (00 >9 'ocietatea se aproizionează cu următoarele tipuri de stocuriD a@ materii prime 400 lei b@ materiale consumabile <00 lei c@ mărfuri *40 lei d@ obiecte de inentar <00 lei
/.F.A. 2I
I T 0( 22) <0( 400 <02( <00 <*( *40 <0< <00 21 ?9 'e încasează prin contul curent contraaloarea crean;elor fa;ă de clien;i. 4(2( T ((
(400
1@9 9in procesul de produc;ie se ob;in produse finite la un cost de produc;ie de 2400 lei.
<4 T *((
2400
119 'ocietatea inde mărfuri la un pre; de ânzare fără /FA de )00 lei, /FAT2I, costul de
ac$izi;ie al mărfurilor ândute 140 lei. ?a@ ânzarea mărfurilor (((
TI (((1 *0* )00 2* 2(1 ?b@ scoaterea din eiden;ă sau descărcarea din &estiune a mărfurilor ândute 10* T <*(
140
1+9 'ocietatea ac$ită datoriile fa;ă de bu&etul de stat :i alte institu;ii publice prin contul de
disponibil bancar. I <(( <(2 <*( <*2 (( 2<
T
4(2(
C000 (2400 (400 2400 400 4000 ()000 *000
159 'e ridică banii de la bancă în ederea plă;ii salariilor nete.
(
4<(( T 4(2(
(400
19 'e plătesc salariile nete
2( T 4<((
(400
1;9 'e încasează contraaloarea crean;ei fa;ă de clien;i.
4(2( T ((
(0)C
1<9 'e încasează prin casierie contraaloarea crean;ei fa;ă de debitori dier:i.
4<(( T 1(
(00
1=9 'ocietatea inde produse finite la un pre; de ânzare de <000 lei, /FA 2I, costul de
produc;ie aferent fiind de 240 lei. ?a@ ânzarea (((
T I *0( 2* ?b@ scoaterea din eiden;ă *(( T <4
<*20 <000 *20
240
?c@ încasarea crean;ei 4(2( T (((
<110
1>9 'e încasază prin contul curent dobânda aferentă e3erci;iului în curs în aloare de 240 lei.
4(2( T *11
240
1?9 'e înre&istrează uzura obiectelor de inentar 2(0 lei.
102 T <0<
2(0
+@9 'e arsă :i restul de capital social proenit din emisiunea anterioară de ac;iuni noi ?op. (@ sub
formă de numerar ărsat de disponibil bancar. 4(2( T 41
)<*,4
Re&ularizarea conturilor de capitalD (0(( T (0(2
*40
+19 'ocietatea ac$izi;ionează un utila la un cost de ac$izi;ie de (400 lei, c$eltuielile de transport
:i punere în func;iune fiind de 200 lei, /FA 2I, 9NE 4 ani. I 2(<( 21
T 0
2(0C (*00 0C
(4
++9 'e plăte:te o penalitate ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale în aloare de 40 lei
prin contul de disponibil bancar. 14C( T 4(2(
40
+59 'ocietatea prime:te cu titlu &ratuit un miloc de transport la nielul sumei de 400 lei,
apreciidu-se 9NE la 4 ani. 2(<< T *4C2
400
+9 'e înre&istrează rambursarea cotei păr;i de împrumut pe termen lun& formată dinD
-
rata
anuală (00 - dobânda anuală 24. Acestea se efectuează prin contul de disponibil bancar. I T 4(2( (24 (12( (00 111 24 +;9 Ba sfâr:itul e3erci;iului financiar are loc reealuarea actielor imobilizate corporal prin maorarea alorilor contabile după cum urmeazăD -
clădiri cu (000 lei
-
utilae cu 400 lei
-
miloace de transport cu <00 lei.
I T (04 (C00 2(2 (000 2(<( 400 2(<< <00 +<9 'e înre&istrează aansul salarial aferent e3ercițiului în curs în aloare de (000 lei. ?a@ ridicarea banilor de la bancă 4C( T 4(2( U
4<(( T 4(2(
(000
4<((T 4C( ?b@ plata aansului 24 T 4<((
(000
+=9 'e înre&istrează c$eltuielile cu salariile aferente e3erci;iului în curs în aloare de <000 lei.
1( T 2(
<000
+>9 'e înre&istrează A'T20.CI :i fond :omaT0.4I apar;inând societă;ii.
(1
14( T <((
12
142 T <*(
(4
+?9 'e înre&istrează re;inerile salariale după cum urmeazăD
-
A' an&aat (0.4I
-
fond :oma 0.4I
-
impozit pe salarii (1I
-
salarii neridicate (00
-
re;ineri datorate ter;ilor 40.
2( T
I ()0* <(2 <(4 <*2 (4 2* 21 (00 2* 40 24 (000 5@9 9in procesul de produc;ie se ob;in produse finite la un cost de produc;ie de 4000 lei. <4 T *((
4000
519 6lterior acestea sunt ândute inte&ral la un pre; de ânzare de *000 lei , /FAT2I .
?a@ ânzarea produselor (((
I
C1C0
T *0( 2* ?b@ descărcarea &estiunii *(( T <4
*000 (1C0
4000
5+9 'e re&ularizează conturile de /FA.
21 C42 0C 2* T R9 I C42 R21(1 C42 21 /'9 C42 /'C42 C42 2< (*1 559 'e înc$id conturile de enituri. I *0( *((
T (2(
se plateste la bu&et
→
((200 (0000 40
(*
*0* )00 *11 240 59 'e înc$id conturile de c$eltuieli. (2( T
I 424 14( *40 142 (40 1( <000 102 2(0 1*(( 40 111 20 10* 140 1C(( 410 1*2C <0 5;9 9eterminarea rezultatului contabil al e3erci;iului. ((200 S 424 T 4**4 lei 5<9 alculul :i înre&istrarea rezerelor le&ale.?4I 3 R@
4I 3 4**4 T 2CC,*4 lei 5=9 9eterminarea rezultatului fiscal al e3erci;iului.?R-RB@
4**4 S 2CC,*4 T 4C1,24 lei 5>9 alculul :i înre&istrarea impozitului pe profit.?24I 3 RE@
24I 3 4C1,24 T 20C,**4 1)( T (
20C,**4
- concomitent se înc$ide 1)( (2( T 1)(
20C,**4
5?9 9eterminarea rezultatului net al e3erci;iului.?R-RB-8#@
4**4 S 2CC,*4 S 20C,**4 T <0(,*4 @9 alculul :i înre&istrarea repartizărilor din profitul net după cum urmează D
(2( T
I (01 ((C
-
(4I alte rezere
-
(0I alte fonduri
-
<0I diidende cuenite ac;ionarilor
-
(4I fond de participare a salaria;ilor la profit
-
<0I din profit se reportează. <0(,*4 4(0,22( <0,()
(C
4* ((2 (0*
(020,22 4(0,22( (020,22
'itua;ia patrimoniului prezentată prin bilan;ul de înc$idere e3erci;iu financiar pe 20(4 se prezintă astfel:
ACTI, $eltuieli de constituire Alte imobile necorporale /erenuri lădiri 7a:ini, utilae, instalatii 7iloace de transport 8mobilizări corporale în curs de e3ecu;ie 7aterii prime 7ateriale consumabile
-suma)0 (000 4000 24)40 (2*00 <0<00 4000
PASI, apital social Rezere Eonduri?((2@ 'uben;ii pentru inesti;ii 9iferen;e din reealuare Rezultatul reportat ?profit@ #roizioane re&lementate
<400 #roizioane pt. riscuri :i c$eltuieli (<00 Împrumuturi pe termen lun&
()
-suma<1240 2<000 <*4 0 *00 ))0 4400 <000 ))00
5biecte de inentar 7ărfuri #roduse finite lien;i 9ebitori dier:i /itluri de plasament ?404@ asa în lei 9isponibil la bancă Aansuri de trezorerie Acreditie $eltuieli în aans /FA nee3i&ibil
TOTAL ACTI,
(4)0 (C <040 2224C )00 4000 100 1*C 400 (400 (000 2(1
Eurnizori 9atorii salariale .A.'. ontr. pers. la asi&urările sociale Eond :oma S întreprindere Eond :oma S personal 8mpozit pe salarii 8mpozit pe profit /.F.A. de plată Fenituri constatate în aans Alte proizioane 9repturi de personal neridicate Re;ineri din salarii pentru ter;i 1+>@1< TOTAL PASI,
)02 (4)< 12 <(4 (4 (4 2* (01 (*1 4400 (400 (00 40 1+>@1<
CAPITOLUL : STU-IU -E CAZ8 ANALIZA CONCURENŢILOR IRMEI 71 A"ali(a $ie/ei $e cae )ima .i #es)0oa0 activitatea #rincipalii concuren;i ai companiei Nike sunt Adidas :i Reebok. Adidas a deenit în perioada ()2C-())0 una dintre cele mai mari firme interna;ionale producătoare din industria încăl;ămintei :i îmbrăcămintei sport. #rintre punctele tari ale acestei firme se numarăDnotorietatea mărcii la niel interna;ional, diersificarea articolelor, adaptabilitatea :i inentabilitatea însă punctele slabe îi scad acesteia poten;ialulD insuficientă inoare a produselor,ima&ine depa:ită, promoare insuficientă, strate&ii de marketin& &re:ite. În ceea ce prie:te firma Reebok, aantaele competitie care au condus la cre:terea ânzărilor :i la crearea unei notorietă;i au fost &enerate de aplicarea unei strate&ii diferen;iate a produselor prin orientarea către ni:e de pia;ă nee3ploatate, prin elaborarea unei politici de distribu;ie ori&inale, inoare permanentă a produselor sale :i printr-o a&resiă politică de sponsorin& a sportiilor. În 2001, Adidas dă loitura prin ac$izi;ionarea tuturor ac;iunilor Reebok, cu suma de <,C miliarde de dolari, astfel punând în dificultate marele concurent Nike. Ac$izi;ia a oferit companiei :ansa de a aea mai multă putere de ne&ociere cu furnizorii. Însă această alăturare nu :i-a reu:it scopul de a detrona Nike. Nike domină afacerile cu încăl;ăminte sportiă :i pare că nu a pierde această pozi;ie prea curând. În '6A, unde pia;a pantofilor sport nu s-asc$imbat în ultimii (0 ani, controlează <1,, iar anul 200C a adus o cre:tere până la aloarea de (C,1 mld. >. Feniturile Nike în al doilea
20
trimestru au scăzut cu I, la . miliarde dolari de la .1 miliarde dolari în perioada anului trecut. În anul 20(0 de:i salariile sale, de asemenea, au scăzut, el bate încă estimările all 'treet, cu al doilea trimestru în care enitul net care se încadrează cu I la <*4 milioane dolari de la <)( milioane dolari cu un an în urmă. â:ti&urile sale diluate pe ac;iune a scăzut cu 4I până la *1 de cen;i, depă:ind estimările all 'treet de *( de cenți pe acțiune. În al doilea trimestru al anului 20(0, Nike a &enerat o mare parte din eniturile sale din pie țele emer&ente. În timp ce eniturile companiei au scăzut pe alte pie;e &lobale, aceasta a obserat o cre:tere a eniturilor cu CI la 444 milioane dolari în pie;ele emer&ente, unde a făcut bine în special în încăl;ăminte. 5 altă sursă de cre:tere a eniturilor Nike în al doilea trimestru au fost afacerile sale, inclusi ole Maan, onerse, 8nternational Murle, Lolf Nike și 6mbro. Hi au fost de (I până la 441 milioane dolari. Nike a fost, de asemenea, autat de ânzări mai mici :i a costurilor administratie, care pot fi atribuite în mare măsură la ac;iuni de restructurare, completat în ultimul an fiscal. #riind în perspectiă, compania a anun;at o cre:tere de I din comenzile iitoare în aloare de * miliarde dolari pentru Nike încăl;ăminte :i îmbrăcăminte la niel mondial. 'unt pro&ramate pentru a fi lirate din decembrie până în aprilie 20(0, din nou, o mare parte dintre ele pentru pie;ele emer&ente.#rofitul net al Nike a crescut cu 4< de procente în trimestrul al patrulea al anului financiar înc$eiat pe <( mai, de la <(, milioane de dolari la 42(,) milioane de dolari. #otriit analiștilor de la Reuters, ac țiunile celui mai mare producător de îmbracaminte și încălțăminte sport din lume au scăzut cu 2I pe bursa de la Ne" Vork pentru că eniturile au fost sub așteptări.Feniturile companiei au înre&istrat o cre ștere de aproape CI în perioada martie-mai față de același interal al anului anterior și s-au situat la 4,0C miliarde de dolari, comparati cu încasările estimate de analiști, 4,(4 miliarde de dolari. #e re&iuni, ânzările produselor Nike au crescut în America de Nord, Huropa și $ina, însă au înre&istrat o scădere în =aponia. #otriit sursei citate, mara de profit brut a fost de *,*I, fa ță de <,I în perioada similara a anului trecut. Asemenea principalilor concurenti, Nike se bucură de publicitatea adusă de upa 7ondială de fotbal din Africa de 'ud, eeniment care &enerează la fiecare ediție încasări mari producătorilor de ec$ipament sporti. Nike este sponsor te$nic pentru zece ec$ipe na ționale la ediția de anul acesta a ampionatului 7ondial, printre care !razilia, #ortu&alia și An&lia, ultima prin intermediul mărcii 6mbro.
O!iectivele )imei 5biectie corporatieD - protearea :i îmbunătă;irea pozi;iei firmei Nike ca fiind numărul unu în domeniul produselor sport - intensificarea eforturilor companiei să dezolte produse de care femeile au neoie :i pe care doresc să le cumpere - e3plorarea pie;ii pentru produsele special create pentru cerin;ele adul;ilor 'trate&ii competitie
2(
În trecut, compania Nike a utilizat diferen;ierea produselor ca strate&ie competitiă. A:a cum impune reputa;ia, compania a continua să pună accentul în această zonă. Nike a deenit ceea ce este astăzi prin oferirea de bunuri care se remarcă, se deosebesc de celelalte. Nike este cunoscută pentru produsele aansate din punct de edere te$nolo&ic. ompania este lider în această zonă, care permite produselor să se diferen;ieze de celelalte. Eocalizarea de asemenea permite restrîn&erea ni:ei ceea ce face ca Nike să nu poate efecti să captureze neoile :i dorin;ele consumatorilor. Nike se a concentra în a face un efort puternic în ceea ce prie:te pre;urile de lider. În trecut, produsele firmei au aut un pre; foarte ridicat. 'e a încerca pătrunderea în cate&oria pre;urilor scăzute cu produse de calitate. Acest lucru a atra&e o mare parte a pie;ei. 5biectie pe termen lun&D 7arketin&D cre:terea ac;iunilor de pia;ă în re&iunea Asia #acific de la 21I la <0I până în 200 #roduc;ieD scăderea costurilor de ânzări de la 12.4)I de ânzări la 4)I de ânzări până în 200 ercetare :i dezoltareD men;inerea unui niel al c$eltuielilor de cercetare-dezoltare care să nu fluctueze mai mult de (,4I sau mai pu;in de 0,*4I din ânzările &arantate în următorii 4 ani Resursele umaneD cre:terea disponibilită;ii pro&ramelor educa;ionale de asisten;ă pentru an&aa;ii din între&a lume implica;i în procesul de produc;ie de la 40I din fabrici în prezent la (00I până în 200 EinanciareD cre:terea enitului net la *1* milioane de dolari până la sfâr:itul anului 200 ?cu *0I@ 9e:i compania +mamă este lider la niel mondial, inestind foarte mult în publicitate, nu acela:i lucru se poate spune :i despre distribuitorul său e3clusi. Acesta ar trebui să manifeste o preocupare mai mare în ederea introducerii pe pia;ă a unor produse cu pre;uri mai scăzute, în condi;iile în care cea mai mare amenin;are actuală pentru pia;a din România o reprezintă contrafacerile. Acestea sunt încuraate în principal de puterea scăzută de cumpărarea a popula;iei dar :i de faptul că, de:i cadrul le&islati e3istă, 5#-ul nu î:i desfă:oară actiitatea cu o ri&urozitate mai mare. ontroale sporadice sunt efectuate la interale de timp destul de lun&i :i se poate spune că acestea fiind mai mult formale, aând în edere amenzile mici care sunt acordate. EE Lroup trebuie să ac;ioneze, să ia atitudine fa;ă de acest fenomen care s-a e3tins periculos de mult. 6n moti în plus este mentalitatea actuală a maorită;ii oameniilor conform căreia +mai bine î;i cumperi o perec$e de adida:i Nike care costă doar 00.000 decât să dai pe ea de trei ori mai mult la ma&azinul de pe alea 7o:ilor. EE Lroup ar putea forma o +alian;ă cu ceilal;i distribuitori, c$iar dacă este orba de concuren;ă, în ederea educării &usturilor consumatorilor. ampania ar trebui desfă:urată în mod a&resi, pe o perioadă de timp suficient de lun&ă pentru a sensibiliza poten;ialii clien;i, utilizându-se o paletă întrea&ă de te$nici, de la afi:aul stradal, reclame radio :i până la spot-uri /F difuzate la ore de ma3imă audien;ă. În paralel, prin polica de preţ , trebuie să se încuraeze mai mult accesul tinerilor la produsele Nike ?:i nu numai al lor@ pentru a se mări olumul ânzărilor se&mentul ;intă actual este mult prea în&ust ?apro3imati (0-(4I din popula;ie României@. Aând în edere sensibilitatea elastică manifestată de maoritatea consumatorilor, strate&iile recomandate izează reducerea temporară a pre;urilor unor produse, practicarea unor pre;uri psi$olo&ice ?pre;ul impar@
22
:i a ofertelor speciale. Actualmente, EE Lroup desfă:oară o astfel de campanie, prin distribuirea de flutura:i care anun;ă debutul unei perioade de reduceri de pre;uri. În ceea ce prie:te politica de promovare, publicitatea desfă:urată a aea ca scop stimularea cererii pentru produsele Nike, utilizându-se slo&anuri de tipul +produse de cea mai bună calitate sau +cea mai bună marcă din lume. !u&etul alocat ac;iunilor publicitare a fi împăr;it între anun;uri tipărite în presă ?cotidiană :i periodică@, reiste, reclame radio :i /F ?difuzate pe posturi cu cote de ratin& mari@, panouri publicitare. #entru promoarea ânzărilor se a apela la concursuri promo;ionale ?acesta este un instrument pe care EE Lroup nu l-a întrebuin;at niciodată@ iar în priin;a manifestărilor promo;ionale, se recomandă sponsorizarea unor manifestări publice ?competi;ii sportie@. Actiitatea promo;ională se a desfă:ura intermitent, aând un caracter ofensi. #entru a atra&e cât mai mul;i consumatori, actiitatea promo;ională a fi formulată diferen;iat, pentru se&mentul celor care dispun de miloace financiare substan;iale :i pentru cei cu enituri medii. În cazul celor dintâi, se a pune accent mai ales pe publicitatea directă :i pe rela;ii publice /ot în scopul măririi cotei de pia;ă, politica de produs, recomandă diersificarea orizontală, prin introducerea unei &ame de produse adaptate puterii de cumpărare a maorită;ii românilor. !eţeaua de distribuţie satisface momentan cererea, dar pe măsură ce numărul clien;ilor a cre:te, ar trebui luate în considerare, în ederea e3tinderii spa;iilor de comecializare, noi canale de distribu;ie ?de e3emplu, prin intermediul ma&azinelor uniersale, $iperma&azinelor sau centrelor comerciale@. Nu ar trebui ne&liate pe iitor nici ânzările on-line. a recomandări &enerale, comportamentul societă;ii ar trebui să fie unul anticipati, fapt care presupune preederea modificărilor mediului :i corectarea, prin măsuri adecate, a strate&iei de pia;ă, înainte ca aceste sc$imbări să deină realitate. Alternatia de pozi;ie potriită este cea diferen;iată, realizându-se o e3tindere a liniei de produse ?ob;inute cu costuri mai mici de produc;ie@, bineîn;eles, cu autorul Nike.
7+ A"ali(a S*OT a )imei A"ali(a S*OT constituie cea mai importantă te$nică mana&erială utilizată pentru în;ele&erea pozi;iei strate&ice a unei întreprinderiPor&aniza;ii. Analiza '5/ începe cu scrierea unei liste cu puncte curenteD puncte de for;ă dar :i puncte de slăbiciune, priind starea unei întreprinderiPor&aniza;ii. '5/ reprezintă acronimul pentru cuintele en&leze:ti J'tren&t$ts ?Eor;ă, #uncte for;ă@, Jeaknesses ?'lăbiciuni, #uncte slabe@, J5pportunities ?5portunită;i, Wanse@ :i J/$reats ?Amenin;ări@. #rimele două priesc firma :i reflectă situa;ia acesteia, iar următoarele două priesc mediul :i o&lindesc impactul acestuia asupra actiită;ii firmei. P%"ctele )o/0 ale firmei sunt caracteristici sau competen;e distinctie pe care această le posedă la un niel superior în compara;ie cu alte firme, îndeosebi concurente, ceea ce îi asi&ura un anumit aanta în fa;a lor. Altfel prezentat, punctele for;ă, reprezintă actiită;i pe care firma le realizează mai bine decât firmele concurente, sau resurse pe care le posedă :i care depă:esc pe cele ale altor firme. P%"ctele sla!e ale firmei sunt caracteristici ale acesteia- ariile sale de ulnerabilitate, zonele de resurse sărace, :i alte Jalori ne&atie sau Xcondi;ionări ne&atieG care îi determina un niel de performan;e inferior celor ale firmelor concurente. #unctele slabe reprezintă actiită;i pe care firma nu le realizează la nielul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are neoie dar nu le posedă.
2<
JO$ot%"it0/ile reprezintă factori de mediu e3terni pozitii pentru firmă, altfel spus :anse oferite de mediu, firmei, pentru a-:i stabili o nouă strate&ie sau a-:i reconsidera strate&ia e3isten;a în scopul e3ploatării profitabile a oportunită;ilor apărute. J5portunită;i e3istă pentru fiecare firma :i trebuie identificate pentru a se stabili la timp strate&ia necesară fructificării lor sau pot fi create, îndeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale actiită;ilor de cercetaredezoltare, adică a unor inoări de aner&ură care pot &enera c$iar noi industrii sau domenii adi;ionale pentru produc;ia :i comercializarea de bunuri :i sericii. BAme"i"/0ile sunt factori de mediu e3terni ne&atii pentru firmă, cu alte cuinte situa;ii sau eenimente care pot afecta nefaorabil, în măsură semnificatiă, capacitatea firmei de a-:i realiza inte&ral obiectiele stabilite, determinând reducerea performan;elor ei economicofinanciare. ă :i în cazul oportunită;ilor, Jamenin;ări de dierse naturi :i cauze pândesc permanent firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp permi;ând firmei să-:i reconsidere planurile strate&ice astfel încât să le eite sau să le minimalizeze impactul. 7ai mult, atunci când o amenin;are iminentă este sesizată la timp, prin măsuri adecate, ea poate fi transformată în oportunitate.
2
PUNCTE TARID •
•
• •
•
•
•
•
•
PUNCTE SLA&ED
Nike este un brand &lobal, este numărul unu în lume în cate&oria sa Bo&o-ul său este recunoscut instantaneu #$il %ni&$t îl are tatuat pe &leznă 'uccesul ma&azinelor irtuale Eirma se bazează pe o sin&ură marcă, despre care se poate spune că are opersonalitate proprie, între marcă :i clien;i e3istând o rela;ie de naturăemo;ională Eirma este implicată în domeniul sporti, unul dintre sectoarele care înultimele decenii înre&istrează o cre:tere continuă :i sus;inută în ceea ceprie:te priza la public, sportul deenind în multe zone ale lumii o adeăratăcultură. Abordarea unei politici de returnare a produselor cu defecte- <0000 de an&aa;i în întrea&a lume 9e;ine o puternică strate&ie de marketin& ce presupune implicarea sportiilorde primă-clasă din lume în bine cunoscuta campanie mondială +=ust do it 5perează un lan; de ma&azine Niketo"n cu care are un mare success - 9e;ine o arietate de produse pentru toate tipurile de sport ,orientându-se peactiită;i- 'priină sportul prin numeroasele sponzorizări a importante eenimente, :i acelor mai de success sportii cât :i prin or&anizarea unor campanii de &enul +Reuse a '$oe, prin care a autat la construirea unor terenuri de sport de înaltă performan;ă.
OPORTUNITĂŢI: •
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Nike refuză să dezăluie informa;ii pri actiită;ile sale cu companiile partener care a dus la critici dure din partea or alte companii 5feră condi;ii proaste de muncă :i tind e3ploatarea for;ei de muncăieftină din strainătate În ())0, Nike a fost raportat că în #aki ambod&ia a folosit în producerea mi fotbal munca copiiilor Hste subiect permanent de critică pentru &rupurile anti-&lobalizare #re;uri ridicate, inaccesibile anumitor de oameni Nike a fost raportată cu practici de mu incorecte, :i condi;ii de muncă insufici
AMENINŢĂRID
În iitor, Nike preede noi oportunită;i datorită succesului financiar aut în 200C Noi contracte de sponzorizare cu noile stele sportie cu mare poten;ial H3tinderea proiectelor ecolo&ice de &enul +Reuse a '$oe re:terea liniei de produse, de e3emplu în materie de oc$elari de soare,biuterii 5 nouă &enera;ie de consumatori mai bo&ată, de e3emplu în 8ndia :i $ina
24
•
•
•
•
riza financiară ar putea duce la o red an&aa;ilor în filialele Nike din lume 8ndustria te3tilă afectează mediul :i de Nike face permanent eforturi pentru areputa;ia priind ecolo&ia #ia;a de îmbrăcăminte :i încăl;ăminte competitiă 'ensibilitatea fa;ă de pre; a consumato
ANALIZA S*OT a )imei Nike I"c7 75 A"ali(a $imilo tei co"c%e"ți ai societ0ții comeciale
#rincipalii concuren;i ai companiei Nike sunt Adidas :i Reebok. Adidas a deenit în perioada ()2C-())0 una dintre cele mai mari firme interna;ionale producătoare din industria încăl;ămintei :i îmbrăcămintei sport. #rintre punctele tari ale acestei firme se numarăD notorietatea mărcii la niel interna;ional,diersificarea articolelor ,adaptabilitatea :i inentabilitatea însă punctele slabe îi scad acesteia poten;ialulD insuficienta inoare a produselor, ima&ine depa:ită, promoare insuficientă, strate&ii de marketin& &re:ite. În ceea ce prie:te firma Reebok, aantaele competitie care au condus la cre:terea ânzărilor :i la crearea unei notorietă;i au fost &enerate de aplicarea unei strate&ii diferen;iate a produselor prin orientarea către ni:e de pia;ă nee3ploatate, prin elaborarea unei politici de distribu;ie ori&inale, inoare permanentă a produselor sale :i printr-o a&resiă politică de sponsorin& a sportiilor. În 2001, Adidas dă loitura prin ac$izi;ionarea tuturor ac;iunilor Reebok, cu suma de <,C miliarde de dolari, astfel punând în dificultate marele concurent Nike. Ac$izi;ia a oferit companiei :ansa de a aea mai multă putere de ne&ociere cu furnizorii. Însă această alăturare nu :i-a reu:it scopul de a detrona Nike. Nike domină afacerile cu încăl;ăminte sportiă :i pare că nu a pierde această pozi;ie prea curând. În '6A, unde pia;a pantofilor sport nu s-a sc$imbat în ultimii (0 ani, controlează <1,, iar anul 200C a adus o cre:tere până la aloarea de (C,1 mld. >.
21
ANALIZA S*OT a )imei A#i#as PUNCTE TARI • • • • •
#uterea mărcii Adidas alitatea produselor Reputația lui Robert Bouis-9refus Fec$imea marcii
• •
•
• •
• • •
OPORTUNITĂȚI Aparitia se&mentelor de nisa /rendul din lumea modei rearea pietei &lobale
• • •
9iersificarea prea mare osturi mari de productie Neadaptarea la piata locala si cerintele consumatorilor #romoarea insuficienta a produselor si marketin&ul ineficace 4- A&resiitatea competitorilor 1 S Bipsa de izibilitate AMENINȚĂRI Aansul te$nolo&ic al competitorilor #iata americana, dominata de Nike si Reebok 8ndustria ca spectacol
ANALIZA S*OT a )imei Ree!ok P%"cte tai: • Eirma poate să prezică piața de pantofi și să ină cu produse care să crescă piața 9iersitatea produselor sale pe pia ța concurențială • Eirma de top din industria de incaltaminte • Hc$ipă puternică și strate&ii corporatie bune pe pia ța internă și dincolo de ocean • • Noile produse sunt capabile de a ob;ine aten;ia consumatorilor • apacitatea de a construit propria rețea de distribuție • Feniturile companiei :i enitul net păstrat în cre:tere din ()C<-())(. Încălțămintea de specialitate se concentrează pentru brandurile companiei non-Reebok și • e3ercită mai a&resi piețele din afara obiectiului primar Reebok. Rezultatele puternic pozitie din bunele pefromante operatie. • • Noua te$nolo&ie ofera posibilitatea firmei în a face încăl;ăminte mai bună. • 6tilizează cecetări de marketin& :i dezoltare în a încearca să afle preferin;ele consumatorilor. #ot confec;iona încăl;ăminte atât le&at de stil cât :i de confort. • Abilitatea de a intra în diferite pie;e :i de a câ:ti&a cotă de pia;ă de la ea. • • Hc$ipă mana&erială puterincă :i bune strate&ii corporatie pe pia;a domestică cât :i cea de peste ocean. Abilitatea de a-:i construi propia re;ea de distribu;ie. • 'tatuturi financiare puternic pozitie cu datorie pe termen lun&. • !ună dobândire în a face compania să fie mai profitabilă. • • !une decizii de marketin& . 9e e3emplu, Reebok a lasat Aia pe cont propiu :i a autat compania să &enereze mai multă cotă de pia;ă pentru industria de incăl;ăminte.
2*
P%"cte sla!e: Reebok pe poziția curentă pe industria de îmbracăminte nu este puternic • 7er&e pe prea multe se&mente, astfel încât compania nu se poate ocupa de toate prea • bine,și acest lucru poate prooca pierderi pe pia ță pe termen lun& #oziția produsului pe e3clusiist poate duce la pierderea cotei de pia ță în termen lun& • ?elasticitatea prețului@ Încălțămintea de marca non-Reebok poate fi potențial concurent pentru sine. • O$ot%"it0/i: #ia;a este mare :i cre:terea cererii este de a:teptat • #roduc;ia de peste ocean a auta compania să reducă costurile sale asupra for;ei de • muncă :i pentru a &enera mai multe mar&ini pe produsele sal 7oda este necunoscută. Încă, dacă firma poate reac;iona destul de rapid cu moda, poate • să &enereze mult profit din noile trenduri 7ai nou deoltarea te$nolo&iei :i inoa;iilor pot auta compania să ob;ină mai mult • profit :i cotă de pia;ă în iitoarele produc;ii H3tinzând re;eaua de distribu;ie prin propriile filiale sau distribuitori indiiduali, se or • mări ânzările la Reebok. Ame"i"/0i: • 8ndustria este controlată de modă,iar moda nu rea este preizibilă #rodusul trebuie să fie unic :i distinc;ia competitiă • Reebok ;ine piept competitorilor puternici pe pia;a ocazională :i produsele competitorilor • sunt în trend,moderne :i ele&ante • oncurența este foarte puternică în fiecare dintre se&mentele de pia ță de sport și încălțăminte de fitness , cu noii intrați și companii care furnizează stabilite proocări în fiecare cate&orie oncurența în fiecare piata pentru produsele companiei se manifestă într-o arietate de • moduri, inclusi pre țul, calitatea , ima&inea de marcă și capacitatea de a îndeplini an&aamentele de lirare către comercianții cu amănuntul 'c$imbările rapide în te$nolo&ie și preferințelor consumatorilor care pot apărea pe pie țele • de încălțăminte și îmbrăcăminte constituie factori de risc semnificatii în opera țiunile companiei Alte linii de produse ale ompaniei , de asemenea, continuă să se confrunte cu o • concurență puternică • a și în cazul operațiunilor de ânzare internaționale , încălțăminte și producție de îmbrăcăminte operațiunile societății sunt supuse riscurilor obi șnuite de a face afaceri în străinătate , cum ar fi ta3ele de import , cote și alte amenințări la adresa de liber sc$imb , fluctuațiile alutare și restricții , tulburari de muncă și instabilitatea politică.
"nticiparea reacţiilor concurenţilor
2C
În func;ie de strate&ia de marketin& pe care Nike 8nc a decide să o abordeze, firmele competitoare or putea reac;iona, acestea aând mai multe ariante de ac;iune, dintre care amintimD • #roiectarea a noi modele de încălțăminte ?diersificarea &amei de produse@ • Alocarea unei cote mai mari către bu&etul pentru reclamă :i publicitate rearea de noi promo;ii în ederea fidelizării clien;ilor • #racticarea unui pre; mai scăzut fa;ă de cel al produselor Nike etc. •
#denti$icarea concurenţilor ce vor $i atacati %i a celor ce vor $i evitaţi
9eoarece este lider din punct de edere al cotei de piata, compania Nike 8nc. a ataca toate firmele următoare prin lansarea de noi produse sau concepte de produse inoatoare sau prin prezentarea diferitelor promo;ii. Aflându-se pe primul loc în clasamentul ânzărilor, aceasta nu a eita niciun concurent, însă a analiza :i a erifica la un interal re&ulat de timp obiectiele firmelor concurente :i strate&iile prin care se urmăre:te atin&erea acestora.
CONCLUZII Nike 8nc. este numărul unu în lume în industria încăl;ămintei :i îmbrăcă mintei sportie, cel mai cunoscut, cu un lo&o si un slo&an familiare aproape tuturor tinerilor din lume. #entru că :tiu cum să marketeze inoa;ia :i pe cine să alea&ăca ima&inea companiei, Nike este considerat cel mai mare brand sporti, un brand ca la carte pentru calitate, pentru inoa;ie, pentru poestea cu intri&ă :i deznodământ fericit, pentru personaele faimoase din poeste. Nike înseamnă lifestle. +Întotdeauna a e3ista, din câte se pare, neoia unei ac;iuni de ânzare. 9ar ;elul marketin&ului este să facă superfluă ac;iunea ânzării. Yelul marketin&ului este de a-l cunoa:te :i de a-l în;ele&e atât de bine clientul, încât produsul sau sericiul să i se potriească perfect :i să se ândă sin&ur. Ba modul ideal, marketin&ul ar trebui să aibă drept rezultat un client pre&ătit să cumpere. 'in&urul lucru de care ar mai fi neoi, în acel moment, ar fi punerea la dispozi;ie a produsului sau a sericiului respecti. Maketi"'%l e$e(i"t0, la ora actuală, pentru orice or&aniza;ie, în primul rând o modalitate practică ?:tiin;ific determinată@ iabilă de care aceasta trebuie să ;ină seama - pentru a desfă:ura o actiitate eficientă - :i mai pu;in o :tiin;ă care trebuie studiată :i dezoltată pentru a:i doedi utilitatea practică.
2)
