Deși termenul de „romantism”, se aplică atunci când vorbim de muzică în perioada aproximativ aproximativ de la 1820 până în urul anului 1!00, aplicarea contemporană a termenului de „romantic” „romantic” pentru muzică, nu coincide cu această interpretare modernă" #n 1810 $"%"&" 'o(mann i)a numit pe *ozart *ozart,, 'a+dn 'a+dn și și eet-oven eet-oven cei cei trei „compozitori romantici” și .ud/i po-r a po-r a olosit termenul de „bun stil romantic” pentru păr3i din imonia a 4)a a lui eet-oven" Din punct de vedere te-nic, *ozart și 'a+dn sunt considera3i compozitori clasici, și după cele mai multe standarde, eet-oven reprezintă începutul perioadei romantismului muzical" #nceputul secolului al 55)lea, datorită aptului că sensul s)a rupt decisiv de trecutul muzical, a dus la aptul că secolul al 565)lea se numește 7$ra romantică7, și se utilizează în muzică în sens enciclopedic" ontrastele și emo3iile sporite ale mișcării literare ermane Sturm und Drang par a 9 un precursor al romanulu romanuluii otic otic,, sau elementele sâneroase ale unora dintre operele din perioada :evo :evolu3iei lu3iei ranceze ranceze"" .ibretul lui .orenzo Da ;onte scris ;onte scris pentru *ozart *ozart prin prin muzica elocventă transmite un nou sens al individualită3ii și a libertă3ii" Robert Schumann, Schumann, romantism poetic Johannes Brahms Frédéric Chopin Hector Berlioz Carl Maria von Weber Franz Liszt
Richard Waner !iotr "lici Ceai#ovs#i
4iata lui ?ranz c-ubert ?ranz c-ubert s)a nascut in 4iena in 1@!@" and a ost oarte tanar tatal si ratele lui mai mare, l)au invatat sac ante la pian si la vioara" 6n cateva luni a invatat mai multe lucruri deapre pian decat stia tatal sau" &sadar can amilia a descoperit talentul lui ?ranz au acut tot ce au putut cu un venit mic pentru a)i asiura o buna educatie" ;entru acest motiv el a ost trimis la tadtAonviAt in 4iena" &ici l)a intalnit pe &ntonio alieri care a ost oarte impresionat de abilitatile sale> Bred ca l)a invatat insusi Dumnezeu”, a zis &ntonio" c-ubert a plecat din tadtAonviAt in 181C si a studiat pentru a deveni proessor anul urmator" 6n timpul celor C ani a invatat copii din scoala tatalui sau, darn u a uitat draostea pentru muzica" 6n tot acest timp a compus ,,o ramada de muzica a scris muzica neascultata de nimeni inaara de elE a scris doar pentru distractie" 6n timp de 2 ani a copus 2 simonii si intre 200 F C00 de cantece, incluzand superpiesa B
c-ubert cantand la pian 6n 1821 c-ubert a reusit sa)si publice primele sale lucrari> C cantece si CJ de dansuri" 6ncetul cu incetul lucrurile s)au imbunatatit pentru c-ubert cu toate ca a scris o opera care nu a ost publicata in tot timpul vietii" De asemenea si anul 182C are un inceput bun pentru el" c-ubert a declarat ca este un compositor matur si aptul ca acum s)a perectionat nu numai in scrisul cantecelor ci si in olosinta a intreii orc-estre" 6n acest an a scris poate cele mai aimoase lucrari, tema :osamunde" Dar inainte ca anul sa se inc-eie a simtit primele semne ale unei inectii venerice, o inectie care putea sa)i ia viata" $l a zis> B ;acea mea s)a dus KLM si n)o voi mai asi niciodata"” $l a continuat sa scrie muzica, cat de recvent a putut" $ra unicul lui motiv pentru a trai, acum, a declarat el" ?orma muzicii s)a sc-imbat in ultimii ani de viata , 9ind mult mai trista decat inainte" & ost deseori caracterizata ca 9ind andurile lui despre moarte, andurile care)i domina viata" 6n octombrie 1828 sanatatea sa s)a imbunatatit destul pentru a se anaa intr)o luna calatorie si sa viziteze mormantul lui $isenstadt si ?ranz Hosep- 'a+dn" Dar calatoria a ost prea mult pentru el" & murit o luna mai tarziu pe 1! noiembrie 1828" =u se stie ce a cauzat moartea sa" 6ncepand cu sec al XX F lea doctorii ermani au ost siuri ca a murit de ebra tioida, o boala a saracilor" &stazi niste doctori cred ca a murit de cea mai avansata etapa a si9lisului" ;uteti sa va asiurati ca c-ubert s)a imbolnavit de o boala incurabila inca din 182C" De asemenea avea o mica ebra in ultimele zile din viata sa" ?ebra tioida este o boala care se maniesta prin multa ebra" 6n cele din urma , niste doctori au propus ca a murit de si9lis dar datorita discretiei doctorului sau , nu avem nici o idNe" ;utem sa consideram un apt important aptul ca c-ubert traia in conditii nesanitate, si ca in timpul ultimelor zile din viata a manacat si a baut oarte putin" &ceasta este tipica unei boli astro)intestinale" ;utem sa credem ca si9lisul de care era bolnav c-ubert l)a slabit oarte mult, si asa a ost mai expus celorlalte boli si inectii ca ?ebra tioida sau almonella"&stazi aceste 2 boli, si9lisul si ebra tioida nu mai sunt o amenintare prea mare pentru vietile noastre"
Franz Schubert si liedul .iedul ca en al muzicii culte, se cristalizează la începutul sec" 565, 9ind un en ce caracterizează ândirea Oi sensibilitatea romantică" &rta muzicală se îndreaptă spre poezie Oi literatură remarcându)se tendinPa de a reda peisae sau povestiri cu autorul imainii muzicale cu o mare putere de suerare plastică" Dacă la aceasta adăuăm Oi preocuparea artiOtilor romantici pentru poezia Oi cântecul popular, obPinem actorii ce au determinat cristalizarea liedului ca en al muzicii culte" .iedul a apărut în &ustria, pornind de la cântecul popular Oi a trecut printr)un proces de lărire a conPinutului Oi de eneralizare a sensurilor" ;recursori ai liedului sunt romanPele Oi cântecele populare vec-i Qmadrialul, rottola, vilanellaR" .iedul apare în dublă ipostază ca ormă Qîn structura unor dansuri, arii, miOcări lente din sonate, concerte, simoniiR Oi en Qlied polionic, lied clasic, lied romantic, lied modernR" &mbele ipostaze se vor inSuenPa reciproc" .iedul, de reulă, va avea o construcPie stro9că ce se bazează pe repetiPie, variaPie sau contrast" a ormă este de la monopartit până la multipartit, iar ca en va corespunde unei anumite perioade din istoria muzicii Qliedul polionic sec" 54 F 546, liedul continuu sec" 5466 F 54666, liedul clasic sec" 54666 F 56 5, liedul romantic sec 565, liedul modern sec"55R"
#n desăOurarea acestui proces, ăsim mai multe etape, între care nu putem ace delimitări precise" ompozitorilor clasici Oi romantici le revine meritul de a 9 consolidat principiile ar-itectonice ale ormelor de lied" De la clasici ne)au rămas numeroase piese pentru voce cu acompaniament de pian" &ceste mici piese vocale se apropie de ariile de concert Oi romanPele sec" 54666" altul calitativ se va produce în momentul în care se impun versurile marilor poePi Q
.a c-ubert liedul era o consecinPă imediată, 9ind un rezultat sonor al unor trăiri sau sentimente" & compus atât lieduri pentru voce Oi pian, lieduri pentru mai multe voci precum Oi un număr impresionant de piese corale" #n muzica de cameră c-ubert s)a servit de multe ori de propriile lieduri" 6ată câteva exemple de 9liaPie tematică > în vartetul în re a ăcut variaPiuni pe „%ânăra ată Oi moartea”, în vintetul în .a a variat „;ăstrăvul”, în „6ntroducere Oi variaPiuni pentru pian Oi Saut” a variat „%rocAne lumen”" c-ubert avea o mare usurinPă în compoziPie astel că liedurile sale au o spontaneitate unică" *elodia clasică avea un substrat armonic, susPinând dimensiunea verticală a muzicii, în sc-imb cea romantică este mai suplă, mai sinuoasă, plină de întorsături neprevăzute, se desăOoară cu simplitate Oi naturalePe" Din punct de vedere armonic ,alternanPa *)m crează un oc continuu de lumini Oi umbre" %extele olosite au ost luate de la poePi de valoare ineală"
sc-ubertiană este motivată pe toate componentele saleE de la opPiunea tonală, la radarea tensiunii către punctul culminant, de la pro9lul liniei melodice la complexitatea acompaniamentului" #n liedul lui ?ranz c-ubert nimic nu este î ntâmplător, mesaul său rămâne luminos, iar pianul este las necesar în demersul său muzical"
Denumirea universala a acestei perioade, cuprinsa intre inceputul secolului al 5466)lea si milocul celui de)al 54666)lea, este de aroc" Dar, pentru ca din punct de vedere muzical acesta este perioada care preateste era clasicismului, barocul mai este cunoscut si sub numele de ;:$.&66*" 6n ceea ce priveste conceptiile componistice, teoriile muzicale si estetice, se considera ca preclasicismul debuteaza odata cu sarsitul erei ;alestriniene si se termina in momentul mortii marelui Ho-ann ebastian ac-" $ste epoca in care rumosul nu mai poate 9 supus unor norme" &rta este superioara naturii pentru ca o recreaza, iar pentru Ba produce placere”, partile unei opere trebuie asamblate astel incat sa 9e consonante" 6n consecinta, arta devine 9urativ)simbolica, manerista" ricercar, passacalia, toccata, ua, concerto rosso" :eprezentantii prinicpali ai acestei perioade sunt 'einric- cultz, ;entru ora ) J sonate, 2W de preludii si 1WG de corale, tocatte, ui, concerte, triouri si ariiE;entru clavecin) inventiuni la 2)C voci, suite, W8 de preludii si ui, antezii etc"
Chopin Dezvoltând miniatura pentru pian în piese oarte dense Oi expresive, -opin realizează imaini complexe Oi oarte variate, merând de la lirismul visător până la cutremurătoare zvârcoliri traice" %răsăturile sale stilistice se
dierenPiază de cele ale contemporanilor săi ermani, întrucât atât climatul spiritual polonez în care s)a ormat Oi a trăit, cât Oi lupta sa cu viaPa au ost dierite" reaPia sa, -ărăzită pianului, este plină de patos subiectiv" a Oi c-ubert a scris pentru cercul restrâns de prieteni, cu aceleaOi năzuinPe Oi idealuri" ;entru ei va scrie o muzică de ra9nament, izvorâtă din noianul de trăiri, de la dorul mistuitor la revolta clocotitoare, de la amara resemnare la apria indinare, de la tristePea copleOitoare la speranPa înviorătoare, topindu)le pe toate în inealabile biuterii sonore" Xi salonul parizian Oi)a pus amprenta, dar nu prin alunecarea spre o artă acilă Oi de sentimentalism dulcea, ci prin 9ltrarea sonorităPilor Oi cizelarea unduirilor melodice, pre9urând unele procedee ale impresioniOtilor de la 9nele veacului" -opin nu este propriu)zis un inventator în melodie, dar el a Otiut ca nimeni altul să cizeleze structuri melodico)armonice Oi să îmbine miloacele de expresie atât de măiestrit, încât muzica sa, adesea laconică, emană o expresivitate răscolitoare" :itmica c-opiniană este rezultatul uziunii dintre cea ordonată a dansului Oi cea sinuoasă a ândirii romantice" ?oarte rar apelează la polionie, la suprapuneri melodice, menite să ilustreze desăOurări emoPionale pe mai multe planuri" #n sc-imb, armonia, adesea cromatică, are un rol deosebit de important în con9urarea imainilor, în zurăvirea rământărilor interioare Oi în evocarea traicelor sentimente" ;reocupat de problemele armoniei romantice, $rnst Yurtconsidera opera lui -opin un punct de culme Oi de criză a limbaului romantic, alături de armonia /aneriană din %ristan Oi 6solda"
.impezimea scriiturii pianistice Oi ondul emoPional romantic al muzicii lui -opin, pretind o ustă interpretare" V strictă respectare a izoritmiei sau o exaerare a rubato)ului nu sunt potrivite acestei muzici, al cărei tonus aectiv este pe cât de variat, pe atât de limpede exprimat" 6nterpretările romanPioase sau cu exaerări morbide, denotă o alsă înPeleere a muzicii sale" =ici interpretarea sentimentală dusă până la banal sau deormată -aotic, nu pot realiza sonor imainile concepute de -opin, ci o tălmăcire în care balansul aoic Oi SuctuaPiile dinamice se realizează cu riă Oi cu o corectă înPeleere a conPinutului" eea ce dă viaPă muzicii c-opiniene este realizarea expresiei cu coloritul adecvat imainilor sale sonore" De la proesorii săi, -opin a preluat admiraPia pentru ac- Oi *ozart, nutrind toată viaPa un adevărat cult pentru ei Oi considerându)i modele de perecPiune, prin monumentalitatea, claritatea Oi concizia limbaului lor" .ui eet-oven i)a admirat orPa sa titanică, dar a rămas străin de izbucnirile sale pătimaOe" u o sensibilitate deosebită, viaPa sa suSetească a ost un Ouvoi continuu de puternice simPiri Oi meditaPii, aOternute în nemuritoarele sale conesiuni pianistice" ?ire eminamente lirică, -opin Oi)a mărturisit uimitoarele zboruri ale anteziei sale în nestemate sonore, în tonul discursiv al conesiunii" $le uimesc prin
eleante cizelări melodice, prin exuberanPă ritmică Oi prin subtile sonorităPi" &tmosera de intimitate este întretăiată deseori de izbucniri înSăcărate Oi de încleOtări dramatice, de înrâneri Oi de resemnări înduioOătoare sau de bucuria împlinirilor visate" & optat pentru orma miniaturală, dar n)a olosit structura Oablon, ci a modi9cat)o prin dinamizări Oi concentrări, prin extensii sau intererări ale enurilor" ?orma de sonată se depărtează de dramaturia clasică, căci temele sale lirice n)au vioarea necesară înruntărilor Oi încleOtărilor unor travalii, aOa încât unele dezvoltări rămân la nivelul expozitiv" &lături de erlioz Oi .iszt, -opin ormează trinitatea romantică" $l rămâne în istoria muzicii ca unul dintre marii melodiOti cu o inepuizabilă inventivitate creatoare" antilenele sale nemuritoare alternează cu recitative dramatice sau cu melismatica operei, brodate pe o Sexibilă ritmică Oi ascinante armonii, ale căror cromatisme spar baza diatonică, pre9urând subtilităPile armoniei impresioniste" •
*azurcă F
Schumann #n aleria marilor compozitori ermani, la loc de runte se aSă :obert c-umann Q1810)18GJR" Vmul Oi muzicianul c-umann întruc-ipează pe romanticul erman, aOa cum cel rancez este ilustrat de erlioz, iar cel slav de -opin" omplexa sa personalitate, de muzician Oi literat, a ost dublată de înalta conOtiinPă a ermanului dornic de a propulsa pe culmi cultura sa naPională" Vpera sa poartă amprenta personalităPii sale puternice" $venimentele din viaPa de toate zilele, ca Oi peisaul naturii erau pround marcate de viaPa sa suSetească" .umea antastică, cultivată cu predilecPie de romantici, are o deosebită atracPie pentru c-umann" .a el, imainile antastice sunt rodul viziunilor sale personale, ele ne9ind izvorâte din imainile basmului" ?antezia sa a brodat imaini din năzuinPele sale, din plăsmuirile sale sau din critica realităPii
imediate" $l nu ticluieOte imaini luubre sau demonice, roteOti sau sordide, ci portretele sale anteziste conPin trăsături veridice ale unor personae reale, ca ?r" TiecA, lara TiecA, -opin, ;aanini, alături de evocări ale unor apte sau idealuri F *arOul davidienilor" ;oezia muzicii sale se caracterizează prin imaini antastice, ce exprimă adesea avânturile Oi năzuinPele sale renetice printr)o muzică a introspecPiei" %ema sa preerată este lumea sa lăuntrică" ubiectivismul său a eOuat în ormele mari ale operei Oi oratoriului, în sc-imb a dat modele clasice ale miniaturii descriptive Oi ale portretisticii" #n muzica instrumentală de cameră Oi simonică, ca Oi c-ubert, îmbină lirismul cu dramaturia simonică, inerentă enurilor sonato) simonice" ;atosul avântat al acestora, care alternează cu euziuni lirice, ne înăPiOează cele două aspecte ale temperamentului său" #n po9da subiectivismului său, el subliniază leătura compozitorului cu viaPa> B&rtistul trebuie să trăiască în vârteul viePii, căci în cameră se nasc rareori idei"” onsidera că lumea exterioară trebuie redată prin prisma trăirilor proprii, întrucât> Bu cât muzica este mai speci9că Oi cu cât prezintă publicului mai multe imaini individuale, cu atât va 9 mai reprezentativă, veOnic vie Oi mereu nouă pentru toate timpurile"” ;rin 9rea sa impetuoasă Oi neliniOtită, se opunea calmului senin al lui *endelsso-n, care)l prePuia numai pe criticul, nu Oi pe creatorul c-umann, pe acest artist cu o inimă atât de remătândă Oi devorată de Sacăra creaPiei" $l este un demn urmaO al lui c-ubert, prin locul pe care)l ocupă pianul în opera sa, Oi el 9ind un vestit cântăreP al viePii intime" *uzica sa este însă mai ra9nată Oi mai cizelată, decât cea sc-ubertiană" DeOi uneori apar slăbiciuni de constructor în secPiunea dezvoltării a ormei sonată, calitatea muzicii ace să uităm aceste neaunsuri reizorale" a toPi romanticii excelează în piese aparPinând enului scurt, din care transpar rământările suSetului său, când torturat, când încrezător" *iniaturile pianistice dezvăluie poezia Oi verva sa tinerească, intimitatea Oi răzvrătirea, atâtea aPete ale suSetului său tumultuos" era poetică este oarte întinsă, de la antasticul capricios Oi bizar la raPia Oi duioOia sentimentelor intime" .ucrările cele mai izbutite sunt cele destinate pianului, ele 9ind un adevărat testament al romantismului, prin atâtea enuri îndrăite de e l> oi de album, tablouri miniaturale, scene de basm, piese nocturne, siluete raPioase, acuarele, eroi de carnaval, piese lirice, dansuri stilizate, toate trădând o imensă imainaPie poetică" Vriinalitatea acestor creaPii îl aOază alături de marii romantici" $l tratează pianul cu totul nou> ândirea sa armonică aduce variate culori, ritmul este mereu neliniOtit, 9uraPiile melodice Oi armonice, împărPite la dierite voci, coneră pianului valenPe orc-estrale" reaPia pianistică îl impune ca un distins melodist, de o debordantă spontaneitate, cu o vădită liber tate armonică Oi varietate ritmică" %ematica psi-oloică a sc-iPelor pianistice este oarte variată, merând de la introspecPie în ;iesele antastice op" 12 Oi analiza psi-oloică în cene pentru copii op"1G la exprimarea simbolică a spiritului epocii Oi a poeziei unor scene de
bal din arnavalul op" ! Oi până la imainile antastice de tip -o(mannian din Yreisleriana op" 1J" #n primul său ciclu pentru pian, ;apillons op" 2 Qalcătuit din 12 miniaturiR, evocă dierite 9uri dintr)o scenă de bal" )a inspirat din 9nalul romanului &nii zburdălniciei de H" ;" :ic-ter, unde doi raPi cu caractere dierite, un poet visător Oi un muzician înSăcărat, sunt îndrăostiPi de aceeaOi ată" &Sând că Tina este îndrăostită de ratele său Tult, Talt, pleacă ără a spune motivul depărtării" c-umann alternează muzica de dans cu paini lirice, piese antastice cu cele roteOti ale măOtilor de carnaval" După concisa introducere lentă, se derulează un vals liniOtit, un iureO al balului, un dans reoi Oi altul înaripat, o impunătoare poloneză Oi un ecou de vals vienez, o scenă lirică Oi un înocat dans, un întunecat dans vienez Oi o piesă antastică, o poloneză avântată Oi un vals lent, de apt o vec-e melodie ermană cu care se înc-eiau nunPile ermane" :omantic prin libertatea temelor Oi intensitatea lor lirică, el întrepătrunde ormele, încât alături de sonată stă suita, antezia lână variaPiuni, iar ciclul de tablouri poetice alături de piesele de en" ?orma lied se lăreOte cu elemente dezvoltătoare, dansurile prezintă episoade dramatice, iar romanPele devin piese pentru pian" *elodica de mare prospePime aminteOte de c-ubert, idolul său din tinerePe, iar scriitura sa polionică de ac-" & dus pe culmi armonia beet-oveniană prin 9uraPii armonice proprii, prin cadenPe evitate Oi subtile disonanPe" Dacă a ost depăOit de -opin prin conducerea clară a vocilor Oi prin orPa dramatică, nimeni nu i)a ealat individualitatea sa poetică, care ne transportă în cele mai intime Oi misterioase un-ere ale suSetului" $ste un adevărat vlăstar al romantismului erman Oi unul dintre cele mai remătânde 9ri romantice, care ne invită cu enerozitate să retrăim uriaOa sa ardere interioară, bucuriile Oi suerinPele sale, dar mai ales Bzâmbetele sale printre lacrimi”" reaPia lui c-umann ni)l prezintă ca un artist ale cărui impulsuri romantice Oi evadări în lumea anteziei au ost adesea zăăzuite de tiparele clasice" :omantic avântat, alternează imainile visării cu cele ale patosului înSăcărat, unele imaini sonore pre9urând impresionismul" c-umann n)a ost numai un subtil poet al pianului" .iedurile Oi muzica instrumentală ni)l arată ca un artist al melodiei cantabile Oi al paletei sonore 9n discernate, cu care redă universul suSetului uman" .uptând împotriva tuturor celor care considerau arta ca un divertisment sau o virtuozitate sterilă, c-umann Oi)a înc-inat activitatea sa de critic promovării muzicii de î nalt conPinut, muzicii adevărate" #n ultimii ani Oi)a strâns articolele într)un volum Bcrieri despre muzică”, care rămâne un viu document al vremii Oi o mărturie a celor mai rumoase aspiraPii, consemnate de un mare poet al pianului"
