1. Structura lucrării de licenţă Realizarea lucrării de licenţă este o metodă de evaluare a competenţelor dobândite de studenţi pe parcursul facultăţii. Prin această lucrare studenţii vor dovedi că stăpânesc cunoştinţe generale şi specifice de psihologie, precum şi cunoştinţe referitoare la realizarea unei cercetări şi redactarea raportului final al acestei cercetări, adică lucrarea de faţă. O lucrare bună va respecta structura prezentată în continuare, va demonstra cunoştinţele temein temeinice ice ale studen studentul tului ui despre despre subiec subiectul tul aborda abordat,t, va fi corect corectăă din punctu punctull de vedere vedere al metodologiei, al prelucrărilor statistice şi al inferenţelor şi argumentelor susţinute. De asemenea, lucrarea trebuie să fie coerentă, să aibă o structură logică şi să respecte principiile redactării unei lucrări ştiinţifice. Studentului îi revine întreaga responsabilitate pentru realizarea cercetării şi redactarea lucrării de licenţă în conformitate cu cerinţele prezentate în acest material. Nerespectarea acestor cerinţe va atrage după sine penalităţi în ceea ce priveşte notarea lucrării. Lucrarea de licenţă va avea următoarea structură: Pagina de titlu Cuprins Rezumat Capitolul I. Introducere Capitolul II. Cadrul teoretic Capitolul III. Obiectivele şi ipotezele cercetării Capitolul IV. Metodologia cercetării Capitolul V. Prezentarea rezultatelor Capitolul VI. Interpretarea rezultatelor. rezultatelor. Concluzii. Bibliografie Anexe 1
1 1 1 1
1 1
1 1
11
11
Lucrarea va fi redactată pe calculator în format A4, având caractere Times New Roman de 12 puncte, la un rând şi jumătate distanţă. Paginile vor fi numerotate în josul paginii la centru, cu excepţia primei pagini care nu va fi numerotată. Marginile paginilor paginilor vor fi de 2,5 cm sus, jos şi în dreapta, iar în stânga 3 cm. Fiecare capitol va începe pe o pagină nouă (doar capitolele, nu şi subcapitolele). Subcapitolele vor fi numerotate cu numere arabe: 1.1, 1.2, 2.1, 2.1.1, 2.1.2, 2.2 şi aşa mai departe.
În continuare vor fi detaliate cerinţele pentru fiecare dintre aceste părţi ale lucrării: 1. Pagi agina de titl titlu u Coperta cartonată va cuprinde următoarele elemente:
Numele universităţii, numele facultăţii şi numele specializării – în stânga sus LUCRARE DE LICENŢĂ – la mijloc m ijloc Numele autorului (studentului) – jos dreapta Numele coordonatorului – jos stânga Luna şi anul susţinerii lucrării – jos centru (cel mai jos) Pagina de titlu (prima pagină) va cuprinde următoarele elemente:
Numele universităţii, numele facultăţii şi numele specializării – în stânga sus Numele lucrării – la mijloc Numele autorului (studentului) – jos dreapta Numele coordonatorului – jos stânga Luna şi anul susţinerii lucrării – jos centru (cel mai jos) Pentru exemple vezi Anexa I (coperta cartonată) şi Anexa II (pagina de titlu).
2. Cuprinsul
Cuprinsul va include toate elementele lucrării, începând cu „Rezumatul” şi continuând cu capitolele şi subcapitolele numerotate ale lucrării, inclusiv „Bibliografia”. În dreptul fiecărei părţi din lucrare se notează pagina la care se regăseşte. 3. Rezumatul
În ordinea redactării lucrării de licenţă, „Rezumatul” se scrie ultimul. Acesta cuprinde, după cum îi spune şi numele, un rezumat de un sfert de pagină a tot ceea ce cuprinde lucrarea de licenţă. El va include: obiectivele lucrării, pricipalele teorii şi modele teoretice pe care s-a bazat cercetarea, principalele rezultate şi concluziile cercetării. În total rezumatul va conţine 150-250 de cuvinte. 4. Capitolul I. Introducerea
Introducerea va avea o lungime de aproximativ 3 pagini (nu mai mult de 5 pagini). În această introducere se va prezenta motivaţia temeinică studierii temei propuse, o trecere în revistă a teoriilor, rezultatelor şi dificultăţilor din studiile anterioare. Introducerea se va încheia cu întrebarea cercetării şi prezentarea obiectivelor specifice, care decurg logic din stadiul actual al cercetărilor în domeniu. O bună introducere va răspunde următoarelor întrebări: Care este problema studiată? Care este nivelul de cunoştinţe la momentul actual în domeniul investigat? Care sunt ipotezele/ obiectivele specifice referitoare la problema studiată? Ce implicaţii teoretice are studiul realizat şi cum va influenţa el cunoaşterea în domeniu?
5. Capitolul II. Cadrul teoretic
Cadrul teoretic al lucrării va cuprinde prezentarea critică a literaturii de specialitate din domeniul investigat şi nu va depăşi 50% din dimensiunile întregii lucrări de licenţă (aproximativ 30 de pagini). În acestă parte se va prezenta istoricul problemei studiate, definirea principalelor concepte, teoriile şi modelele teoretice ale acestor concepte. Selecţia teoriilor prezentate se va face ţinând cont de actualitatea şi de importanţa acestora, precum şi de relavanţa lor pentru problema studiată. Prezentarea aspectelor teoretice nu se va face sub forma unei simple înşiruiri, ci analizând critic teoriile prezentate din perspectiva întrebărilor cercetării. De ce se ţine cont în realizarea cadrului teoretic (Chelcea, 2005, p. 80): „Să identificăm şi să discutăm studiile cele mai relevante în legătură cu tema care ne preocupă. Să includem cât mai multe materiale moderne, de ultimă oră. Să acordăm atenţie detaliilor, cum ar fi transcrierea numelor proprii. Să încercăm să fim reflexivi, să examinăm bias-urile noastre şi să le clarificăm. Să evaluăm critic materialele consultate şi să arătăm cum le-am analizat.
Să dăm citate şi exemple pentru a justifica evaluările şi analizele făcute. Să fim analitici, evaluativi şi critici faţă de literatura consultată. Să orientăm informaţiile obşinute prin trecerea în revistă a literaturii de specialitate. Să facem lizibilă trecerea în revistă a literaturii prin claritate şi coerenţă, procedând sistematic.” Ce nu se face în realizarea cadrului teoretic (Chelcea, 2005, p. 80): „Să nu omitem lucrările clasice sau relevante din domeniu. Să nu discutăm lucrări depăşite, vechi, neactuale. Să nu scriem incorect numele autorilor sau să greşim datele bibliografice. Să nu utilizăm termeni afectogeni sau concepte fără a le defini. Să nu facem apel la termenii din jargon şi la un limbaj discriminatoriu pentru a justifica puncte de vedere limitate. Să nu înşirăm idei fără să le comentăm: o listă nu echivalează cu trecerea în revistă a literaturii problemei. Să nu acceptăm orice punct de vedere sau credinţă ce se regăseşte în literatura consultată. Să nu descriem doar conţinutul lucrării citite, fără a-l evalua. Să nu includem informaţii necontrolate, inexacte. Să nu transcriem incorect termenii, în special paronimele. Să nu utilizăm un limbaj pretenţios.”
1 1 1
1 1
1
1
1
1
11 11
Ultimul subcapitol al cadrului teoretic trebuie să facă legătura dintre partea teoretică şi partea practică. Aici se vor prezenta concluziile analizei teoretice, problema abordată (care rezultă în urma analizei teoretice şi a observaţiilor) şi soluţia propusă pentru a răspunde la întrebarea cercetării. Evitarea plagiatului!!!
Este foarte importantă evitarea copierii textelor sau a unor fragmente de text fără a pune ghilimele şi fără a face trimitere la autorul căruia îi aparţin. După cum spune Chelcea (2005): „A plagia înseamnă a fura. Şi furtul se pedepseşte. Inclusiv furtul intelectual.” De asemenea, este foarte important ca atunci când se prezintă ideile unui autor să se facă referire la acesta, trecându-se în paranteză numele şi anul apariţiei lucrării la care se face referire. De exemplu: Unii autori consideră că plagiatul este un furt intelectual (Chelcea, 2005)... sau Chelcea (2005) consideră că plagiatul este un furt intelectual. Dacă aceleaşi idei se regăsesc la mai mulţi autori aceştia sunt toţi menţionaţi în paranteze, împreună cu anul apariţiei lucrării la care se face referire. De exemplu: Unii autori consideră că plagiatul este un furt intelectual (Chelcea, 2005; Ionescu & Popescu, 1999; Martinescu, 2001; Cutărescu et al, 2007). 1 1
1
6. Capitolul III. Obiectivele şi ipotezele cercetării
Obiectivele şi ipotezele trebuie să decurgă logic din cele prezentate în ultimul subcapitol al cadrului teoretic. Acestea trebuie să fie clar formulate. Se vor prezenta aici obiectivele generale şi cele specifice. Ipotezele vor fi prezentate explicit (la nivel operaţional).
7. Capitolul IV. Metodologia cercetării
În capitolul de metodologie se vor prezenta: designul cercetării, subiecţii (participanţii), instumentele utilizate şi procedura de lucru. Alegerea metodelor folosite trebuie să fie justificată de întrebarea cercetării, nivelul cunoştinţelor teoretice şi obiectivele propuse. În cazul studiilor cantitative , pentru fiecare studiu în parte, în cadrul designului cercetării, se vor prezenta: Ipotezele de lucru Variabilele implicate Tipul de design În cazul studiilor calitative se va insista pe descrierea şi justificarea metodei/ metodelor alese, modul de colectare şi analiză a datelor, planul de eşantionare şi reprezentativitatea eşantionului. Se vor discuta punctele tari şi punctele slabe ale metodelor utilizate. De asemenea, se vor menţiona strategiile şi metodele folosite pentru a asigura validitatea datelor colectate şi a inferenţelor realizate.
8. Capitolul V. Prezentarea rezultatelor
La începutul acestui capitol se vor prezenta pe scurt metodele de analiză a datelor utilizate în funcţie de natura studiului: cantitativă sau calitativă. Este bine ca prezentarea rezultatelor să se facă în ordinea ipotezelor cercetării. Studiile cantitative. Se vor prezenta rezultatele descriptive şi rezultatele inferenţiale obţinute. Tabelele vor fi numerotate şi vor avea un titlu, care va fi trecut deasupra tabelului. Exemplu:
Graficele, imaginile vor fi numerotate şi vor avea un titlu, care va fi trecut sub figură, după cum este exemplificat mai jos: 20 18 16 14 severitatea durerii 12
interferenţă controlul asupra vieţii
10
distresul emoţional suportul social
8
MPI 6 4 2 0 represivi
senzitivi
Figura 3. Diferenţele dintre pacienţii represivi şi pacienţii senzitivi în cazul scalelor
chestionarului de evaluare multiplă a durerii şi a scorului total
Toate informaţiile/ rezultatele prezentate în tabele şi în grafice vor fi exprimate şi în cuvinte. În această parte a lucrării nu se vor face aprecieri evaluative asupra rezultatelor. Se vor prezenta doar rezultatele obţinute în modul cel mai neutru posibil. Studiile calitative. Prezentarea rezultatele studiilor calitative va urma aceeaşi ordine a
ipotezelor cercetării. Se vor prezenta cât mai neutru posibil toate rezultatele nesecesare pentru susţinerea concluziilor. Se vor preciza anexele în care sunt prezentate informaţii relevante, cum ar fi transcrierea interviurilor, ghidul interviului etc. Dacă această parte poate să fie mai redusă în cazul studiilor calitative, ea va fi compensată de partea de interpretare, unde toate afirmaţiile vor fi argumentate cu dovezi. 9. Capitolul VI. Interpretarea rezultatelor. Concluzii.
Rezultatele sunt interpretate în primul rând cantitativ, apoi calitativ. Interpretarea cantitativă presupune să se prezinte ce înseamnă rezultatele obţinute, care au fost prezentate anterior. După interpretarea cantitativă se trece la interpretarea calitativă. Aceasta presupune să se explice cum rezultatele obţinute susţin ipotezele cercetării. De asemenea, aici se discută în ce măsură rezultatele obţinute sunt conforme cu rezultatele altor studii sau cu modelele teoretice prezentate în cadrul teoretic. În cazul în care ipotezele nu au fost susţinute de rezultatele cercetării se prezintă factorii care puteau să intervină sau sursele de eroare care nu au fost anticipate. Este important să se prezinte contribuţiile propriei cercetări la dezvoltarea teoretică sau practivă a cunoaşterii în domeniul investigat. De asemenea, se sugerează să se prezinte posibilităţi de continuare a cercetării. 10. Bibliografia
Bibliografia se notează după standardele APA. În cazul unei cărţi:
Chelcea, S. (2005). Cum să redactăm (o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane) . Bucureşti: Editura comunicare.ro
În cazul unui capitol:
Sîrbu, C. (2001). Evaluarea durerii orale şi cranio- faciale, în Rotaru, Al. (coord.) Implicaţii multidisciplinare în durerea orală şi cranio- facială . Cluj- Napoca : Clusium Schwartzer, R.; Schwartzer, C . (1996). A critical survey of coping instruments. În M. Zeidner & N.S. Endler (eds.) Handbook of coping . New- York: Weily
În cazul unui articol:
Young, L.D.; Allin, J.M. (1992). Repression- sensitization differences in recovery from learned helplessness. Journal of General Psychology , vol. 119, p. 135 Strahl, C.; Kleinknecht, R.A.; Dinnel, D.L. (2000). The role of pain anxiety, coping, and pain self-efficacy in rheumatoid arthritis patient functioning, Behaviour Research and Therapy. vol.
38, p. 863
11. Anexe
Anexele se numerotează şi primesc un titlu. Acestea sunt precedate de o listă a anexelor şi pagina la care se regăseşte fiecare.
