Studiul Eficientei Economice - Energii Regenerabile

Eficienta economica a energiilor regenerabile

0

Cuprins 1.DESPRE ENERGIILE REGENERABILE ……………………………………………………….. 2 1.1 SCURT ISTORIC………………………………………….……………………………...………

2 1.2 CLASIFICAREA ENERGIILOR REGENERABILE…….……………………...………………3 2.ENERGIA SOLARA…………………………………………………………..……………………. 4 2.1 ASPECTE GEOGRAFICE. ZONAREA ENERGETICA SOLARA. HARTA SOLARA A ROMANIEI……………………………………………………………….…………………………… 3. ENERGIA EOLIANA

4

……………………………………………………………………………… 7

3.1 POTENTIALUL EOLIAN AL ROMANIEI.ZONAREA RESURSELOR DE VANT. HARTA EOLIANA A ROMANIEI …………………………………………………………………………..…

8

4. ANALIZA TEHNICO ECONOMICA …………………………………………………............... 11

…………………………. 11 5. FLUXURI DE INVESTIȚII –  NIVEL GLOBAL ………………………………………………… 25 5.1 INVESTIȚII IN ECONOMIE ……………………………………………………………….…… 26 5.2 INVESTIȚII IN TEHNOLOGIA ENERGIILOR REGENERABILE …………………………. 29 5.3 INVESTIȚII IN CERCETARE SI DEZVOLTARE ……………………………………………. 30 5.4 INVESTIȚII ENERGETICE RESPONSABILE ÎN PERSPECTIVĂ …………………..…… 32 5.5 SURSE DE INVESTIȚII ………………………………………………………………………… 32 5.6 TENDINȚE PRIVIND INVESTIȚIILE ÎN 2017 ……………………………………………..… 33 6. EFICIENȚA ENERGETICA ………………………………………………………………..…… 35 6.1 PREZENTARE GLOBALĂ ……………………………………………………………….…… 35 6.2 PRODUCȚIA DE ELECTRICITATE .…………………………………………….…………… 37 6.3 CLĂDIRI …………………………………………………………………………………………. 38 6.4 TRANSPORT …………………………………………………………………………………… 42 7. FINANȚE ȘI INVESTIȚII ………………………………………………………………………… 43 8. POLITICI ȘI PROGRAME …………………………………………………………………….… 46 9. CONCLUZII ……………………………………………………………………………………..… 53 4.1 ELEMENTE DE PROGNOZA PENTRU VIITORUL APROPIAT

10. BIBLIOGRAFIE

……………………………………………………………………………….… 54

1

1. Despre energiile regenerabile 1.1 Scurt istoric

Noţiunea de “energie” a fost introdusă în secolul XVIII -lea, în studiul fizicii, dar principiile ştiinţifice au început să se contureze la începutul secolului al XIX -lea, suferind multe modificări până în secolul al XX -lea, când Albert Einstein a arătat că între masă unui corp şi energia să există o relaţie de tipul: E=mc 2. Din punct de vedere ştiinţific, energia este o mărime ce caracterizează capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic atunci când trece printr o transformare din starea sa iniţială într -o altă stare aleasă ca stare de referinţă . In timpurile actuale energia constituie o problemă cheie, sursele noi şi regenerabile de energie

având un rol însemnat în condiţiile în care combustibilii fosili nu mai constituie rezerve sigure şi ieftine de energie. [1] O resursa neregenerabila este o resursa naturala, care nu poate fi reprodusa, cultivata, generata sau utilizata pe o scara care poate sustine rata de consum. Odata epuizata nu mai este disponibila pentru nevoile viitoare. De asemenea, resursele neregenerabile sunt resursele care sunt consumate mult mai repede decat natura le poate crea, ca de exemplu combustibilii fosili (cum ar fi carbunele, petrolul si gazele naturale), energia nucleara (uraniul) si anumite exemple acvifere. Minereurile metalifere sunt primele exemple de resurse non-regenerabile.[3]

Prin energii regenerabile se înțeleg toate acele tipuri de surse de energie care care se regenerează datorită proceselor naturale sau sunt inepuizabile (din perspectiva temporală a vieții omenești). vnu poluează sau au un impact extrem extrem de mic asupra mediului sau sănătății sănătății viețuitoarelor, fiind, în același timp, surse Pe fondul amenințărilor induse de poluarea din ce în ce mai mare (rezultată în principal  din arderea combustibililor fosili - cărbuni, petrol, gaze naturale), interesul pentru energii regenerabile a crescut vertiginos în ultimul deceniu, ceea ce s-a concretizat într- un nivel istoric al investițiilor pentru valorificarea acestora . Deși sistemu l

energetic convențional consideră sursele de energie regenerabile ca fiind surse alternative, vorbim, de fapt, de surse care, într- o formă sau alta, au fost utilizate de umanitate de mii de ani - față de combustibilii fosili, pentru care tehnologia de exp loatare s-a dezvoltat doar în ultimii 150-200 de ani. Principalele surse de energie regenerabilă sunt cea eoliană (datorată curenților de aer și vânturilor), solară (care captează și transformă energia soarelui în electricitate și căldură), diversele tipuri de energie a apei (hidraulică - energia apelor curgătoare; mareelor energia obținută din fluxul/refluxul f luxul/refluxul mărilor și oceanelor; osmotică - energia valurilor), geotermală (energia câștigată din căldura de adâncime a Pământului) sau energia obținută din biomasă (carburanți obținuți din procesarea plantelor sau masei lemnoase) .[2] 2

Dezvoltarea resurselor regenerabile de energie e nergie că o resursă energetică semnificativă şi nepoluantă este unul dintre principalele obiective ale politicilor energetice mondiale care , în contextul dezvoltării durabile, au că scop creşterea siguranţei în alimentarea cu energie, protejarea mediului înconjurător şi dezvoltarea la scară comercială a tehnologiilor energetice viabile. [1]

Figura 1: “Ponderea diferitelor tipuri de surse regenerabile de energie (SRE) în energia primară regenerabilă a UE” [15]

1.2 Clasificarea energiilor regenerabile

Energia poate fi clasificată din mai multe puncte de vedere, astfel: a stfel: 1.2.1 Din punct de vedere al sistemului fizic căruia îi aparţine, există:

energie hidraulică: poate proveni din energia potenţială a căderilor de apă şi mareelor sau din energia cinetică a valurilor; energia nucleară: provine din energia nucleelor; 3

energie de zăcământ: este energia internă a gazelor sub presiun e acumulate deasupra zăcămintelor de ţiţei; energia chimică: este dată de potenţialul electric al legăturii dintre atomii moleculelor; energia de deformaţie elastică: este energia potenţială datorată atracţiei dintre atomi; energie gravitaţională: este energia potenţială în câmp gravitaţional; 1.2.2 După modul de manifestare a energiei se vorbeşte despre:

energie mecanică; energie electrică; energie luminoasă; 1.2.3 După purtătorul de energie se vorbeşte de:

energie termică; 1.2.4 După sursa de provenienţă, poate fi:

energie stelară; energie solară; energie a combustibililor fosili;

energie hidraulică; energie eoliană; energie geotermală; energie nucleară; 1.2.5 După faptul că urmează sau nu un ciclu, se clasifică în:

energie neregenerabila: este energia obţinută  din resurse epuizabile, precum combustibili fosili şi cei nucleari; energie regenerabilă: energia obţinută de la soare sub formă de energie electrică , termică, hidraulică, eoliană, geotermală sau cea provenită din biomasă; [1]

2. ENERGIA SOLARA 2.1 Aspecte geografice. Zonarea energetica solara. Harta solara a Romaniei 4

Romania este localizată într -o suprafaţă cu un potenţial solar ridicat, având aproximativ 210 zile cu soare pe an şi flux solar anual cuprins între 1.000 kWh/m2/an şi 1.300 kWh/m2 /an.  Din aceasta, în jur de 600- 800 kWh/ m2/ an este fezabilă 100%. [6] Pornind de la datele disponibile s-a intocmit harta cu distributia in teritoriu a radiatiei solare in România (Fig.3.1). Harta cuprinde distributia fluxurilor medii anuale ale energiei soiare incidente pe suprafata orizontala pe teritoriul Romaniei. Sunt evidentiate 5 zone, diferentiate prin valorile fluxurilor medii anuale ale energiei solare incidente. Se constata ca mai mult de jumatate din suprafata tarii beneficiaza de un flux de energie mediu anual de 1275 kWh/m 2 . Harta solara a fost realizata prin utilizarea si prelucrarea datelor furnizate de catre: ANM precum si NASA, JRC, Meteotest. Datele au fost comparate si au fost excluse cele care aveau o abatere mai mare decat 5% de la valorile medii. Datele sunt exprimate in kWh/m 2 /an, in plan orizontal, aceasta valoare fiind cea uzuala folosita in aplicatiile energetice atat pentru cele solare fotovoltaice cat si termice. Zonele de interes (areale) deosebit pentru aplicatiile electroenergetice ale energiei solare in tara noastra sunt: -Primul areal, care include suprafeţele cu cel mai ridicat potenţial acoperă Dobrogea şi o mare

parte din Câmpia Română -Al doilea areal, cu un potential energetic solar bun, include nordul Câmpiei Române, Podişul

Getic, Subcarpatii Olteniei şi Munteniei o bună parte din Lunca Dunării, sudul şi centrul Podişului Moldovenesc şi Câmpia şi Dealurile Vestice şi vestul Podişului Transilvaniei, unde radiaţia solară pe suprafaţă orizontală se situează între 1300 şi 1400 MJ / m 2 . -Al treilea areal, cu potenţialul energetic solar moderat, dispune de mai puţin de 1300 MJ / m 2 şi

acoperă cea mai mare parte a Podişului Transilvaniei, nordul Podişului Moldovenesc şi Rama Carpatică. Indeosebi în zona montană variaţia pe teritoriu a radiaţiei solare directe este foarte mare, formele negative de relief favorizănd fa vorizănd persistenţa ceţii si diminuând chiar durata posibilă p osibilă de strălucire a Soarelul, în timp ce formele pozitive de relief, în funcţ ie ie de orientarea în raport cu Soarele şi cu direcţia dominantă de circulaţie a aerului, pot p ot favoriza creşterea sau, dimpotrivă determina diminuarea radiaţiei solare directe.[11]

5

[6]

6

 În data de 7 mai 2018 2018 , peste o treime din consumul naţional de energie electrică a provenit de la turbinele eoliene. România a fost prima ţară din Europa la acest capitol, cu o pondere a eolienelor în consum de aproape cinci ori mai mare de cât media europeană.

35% din cantitatea totală de energie electrică consumată  în România România în data data de 7 mai mai a provenit de la turbinele eoliene, România detinand recordul European la acest capitol, potrivit  – Asociaţia  Asociaţia Română pentru Energie Eoliană. datelor RWEA –

 Astfel, în condiţiile unui vânt susţinut, susţinut, dar şi absenţei unui reactor reactor de la Cernavodă, oprit planificat pentru revizii, turbinele eoliene din România au produs 54 GWh de electricitate, ceea ce, potrivit calculelor reprezentanţilor industriei, ar acoperi acoper i consumul a circa 5 mili oane de gospodării medii din UE.

 În aceeaşi zi, la nivelul întregii întregii Europe, ponderea producţiei de energie eoliană în consumul de electricitate a fost de doar 7,5%, deci ponderea energiei eoliene din România raportat la consum a fost de aproape cinci ori mai mare. [7]

3. Energia Eoliana Prima turbina eoliana a fost montata in judetul Prahova in 2004. Era o turbina second hand de mica putere. ANRE emite un Regulament de acordare a certificatelor verzi pentru producatorii eolieni.  Acest lucru face ca interesul interesul fata fata de eolian eolian in Romania Romania sa creasca creasca si incepand incepand cu anul anul 2007 incepe un masiv proces de explorarea potentialului eolian al Romaniei prin instalarea de statii de masurarea vantului cu inaltimi medii de circa 60 de metri. Masurarea potentialului eolian era absolut necesara pentru a se decide asupra opurtunitatii demararii afacerii. Pana la acel moment datele despre vant erau putine si incomplete, Institutul de Meteorologie avand in total 3 puncte de masurare in Dobrogea cu inaltimi de de doar 12 metri, oferind astfel date cu totul lacunare in vederea construirii de modele viabile privind intensitatea si directia predominanta a vanturilor pe baza carora sa fie intocmite planuri de afaceri. Rezultatele masuratorilor sunt foarte bune si se confirma ca Dobrogea este, alaturi de nordul Scotiei, cea mai promitatoare regiune de exploatare a eolianului din Europa. Pe langa intensitatea medie a vantului de 7,2 m/s la nivelul intregului an, Dobrogea are un profil teritorial relativ plat si are in plus si o densitate scazuta a populatiei ceea ce permite instalalarea unui numar important de turbine eoliene, cu pastrarea distantelor tehnologic necesare intre ele. stabilirea sistemului sistemului de In noiembrie 2008 se publica in Monitorul Oficial legea 220  pentru stabilirea  promovare a producerii producerii energiei energiei din surse regenabil regenabile e de energie energie . Legea prevedea ca sistemul de bonificare in Romania este bazat pe certificate verzi, platite de consumatorul final, pe baza cererii si a ofertei.  Autoritatile incep tarziu, tarziu, in noiembrie noiembrie 2009, 2009, procesul procesul de notificare notificare al legii catre catre Comisia Europeana. Finalmente in vara lui 2011, Comisia isi da acordul asupra formei legii 220, specificand ca IRR pentru producatorii eolieni este de maxim 10,9% pe an. 7

Reactia industriei la rezultatele masuratorilor de vant si ale prevederilor legii din 2008 este imediata. Daca pana in 2009 erau instalati in Romania 14 MW, incepand cu 2010 are loc o explozie investitionala si la finele lui 2012 se ajunge la o capacitate instalata de 1905 MW.  Anul 2012 2012 a insemnat insemnat un varf varf aboslut al al montarii de noi capacitati capacitati eoliene eoliene in Romania, Romania, inregistrandu-se aproape 1000 de MW; altfel spus in fiecare zi calendaristica s-a montat o noua turbina cu o capacitate medie de 2,5 MW  Anul 2013 2013 aduce insa insa o schimbare schimbare totala totala de optica optica a autoritatilor autoritatilor asupra asupra industriei industriei de regenerabile. In ciuda protestelor industriei, a institutiilor finnaciare international, a corpului diplomatic guvernul emite in iunie 2013, Ordonanta de Urgenta nr 57 prin care practice se stopeaza procesul de dezvoltare a industriei de profil. Incepand cu 2013, toate proiectele eoliene care se finalizeaza sunt cele incepute cel tarziu in 2012. Principalul motiv este dat de conditiile financiare negative oferite de noul cadru legislativ. In plus bancile devin opace la incercarile de finantare a proiectelor in regenerabile. Drept urmare in ciuda conditiilor naturale favorabile, a interesului companiilor de a investi in domeniu, in Romania in anii 2013-2016 ritmul de dare in functiune de noi capacitati scade considerabil in raport cu perioada 2010-2012. Practic toate campurile eoliene finalizate dupa ianuarie 2013 si pana in decembrie 2016 sunt investitii incepute inainte de 2013, pentru ca ulterior aparitiei legislatiei restrictive bancile au refuzat sa mai acorde imprumuturi in acest sector.[8] La 1 ianuarie 2017 Romania inregistra 3025 MW instalati in eolian, care reprezinta investitii de peste 5 miliarde de euro.[8]

3.1 Potentialul eolian al Romaniei.Zonarea resurselor de vant. Harta eoliana a Romaniei . S-a considerat necesara si oportuna abordarea unor activitati de reevaluare a potentialului eolian al Romaniei, prin utilizarea unor mijloace si instrumente adecvate (aparatura de masura, softuri adecvate etc.) pornind de la datele de vant masurate la 22 statii apartinand ANM.. La

staţiile meteorologice măsurarea celor doi parametri ai vântului, direcţia şi viteza, se efectuează, conform recomandărilor OMM (Organizaţia Meteorologică Mondială), la înălţimea de 10 m deasupra solului. Din pacate,recomandarile UE in domeniu, precum si practica actuala , a

dovedit insa că viteza de la care este rentabilă eploatarea vântului ca resursă energetică trebuie sa se refere la viteza vântului de la înălţimea rotorului turbinelor centralelor eoliene, situat in prezent de obicei la înălţimi mari (50, 70, 80, 90 m deasupra solului) . Ca urmare, a fost elaborata Harta eoliana a Romaniei care cuprinde vitezele medii anuale calculate la inaltimea de 50 m deasupra solului (vezi Fig.3.2). Distribuţia pe teritoriul României a vitezei medii a 8

vintului scoate în evidenţă ca principală zonă cu potenţial energetic eolian aceea a vârfurilor montane unde viteza vântului poate depăşi 8 m/s .  A doua zonă cu potenţial eolian ce poate fi utilizat utilizat în mod rentabil o constituie constituie Litoralul Mării Negre, Delta Dunării şi nordul Dobrogei unde viteza medie anuală a vântului se situează în jurul a 6 m/s. Fată de alte zone exploatarea energetică a potenţialui eolian din această zonă este favorizată şi de turbulenţa mai mică a vântului . Cea de a treia zonă cu potenţial considerabil o constituie Podişul Bârladului unde  viteza medie a vântului este de circa 4-5 m/s. Viteze fa vorabile ale vântului mai sunt semnalate şi în alte areale mai restrânse din vestul ţării, in Banat si pe pantele occidentale ale Dealurilor Vestice[11]

9

Evaluari preliminare privind zona litoralului Marii Negre, inclusiv in zona off-shore, demonstreaza ca potentialul eolian amenajabil pe termen scurt si mediu este ridicat, cu posibilitati de obtinere a unei cantitati de energie apreciabila Se apreciaza ca potentialul energetic anual al vanturilor in Romania se cifreaza in jurul valorii de 23 TWh. [10]

10

4. Analiza tehnico economica 4.1 Elemente de prognoza pentru viitorul apropiat In figura 4.1.1 putem urmari graficul productiei de energie pentru Romania. Linia portocalie reprezinta media acestor valori.

Fig 4.1.1

[9]

11

Graficul de mai jos  – reprezinta acelasi desen al productiei de energie  – de aceasta data cu o linie de trend  – tendinta- evidentiata prin culoarea verde

Fig 4.1.2 Din acest grafic putem spune ca linia de tendinta are o panta ascendenta, ce creste gradual cu aproximativ 0.5%.

12

Comparand cele doua grafice, putem spune urmatoarele concluzii : avand in vedere trendul crescator, si luand in calcul si productia de energie pentru fiecare resursa in parte (graficul )

putem spune ca Romania va avea din ce in ce mai multa productie de energie, energie rezultata din resurse regenerabile  – cum ar fi solara sau eoliana, concluzie ce este sprijinita si de urmatorul grafic, valorile pentru Iunie 2018, Decembrie 2018 si Ianuarie 2019 reprezentand date din extrapolarea celor prezente.

13

14

 – este felul in care cresterea productiei Un alt domeniu de interes din punct de vedere al analizei – energiei prin aceste metode durabile poate influenta cresterea produsului intern brut, ceea ce ar duce la un confort al populatiei mai mare  – asa numita “bunastarea populatiei” Din estimarile efectuate, putem observa ca trendul Produsului Intern Brut  – ca si linia de trend pentru productia de energie  – este crescator. [12]

Pentru a evidentia cresterea Produsului Intern Brut, punem in valoare urmatorul grafic: Cresterea PIB in procente, in comparatie cu anul precedent .

15

[13]

Din aceste grafice, observam o crestere relativ stabila a PIB-ului, insa un punct de interes este dat de anul 2009  – moment in care criza economica si-a facut aparitia, de unde si aceasta scadere brusca. Productia totala de energie electrica a Romaniei poate fi pusa in corelatie  – printr-o corelograma  – cu produsul intern brut (insa si consumul de energie electrica al Romaniei poate fi supus aceluiasi proces) Pentru a realiza graficul ce pune in evidenta produsul intern brut al Romaniei, impreuna cu energia, am estimat  – pe baza datelor deja existente  – consumul de energie al Romaniei, in urmatorul an. Astfel, am obtinut urmatorul grafic:

16

 Astfel, putem putem observa urmatoarele: urmatoarele: putem spune spune ca exista o legatura legatura intre intre Produsul Intern Brut si celelalte marimi puse in discutie si anume Productie si Consumul de Energie Electrica

17

18

Din cele doua grafice putem spune ca Produsul Intern Brut influenteaza atat Consumul cat si Productia de energie electrica, dar nu este singurul factor-fiind prezenti si alti factori neidentificati. Putem baza aceasta observatie pe faptul ca punctele sunt asezate cu neregularitate pe grafic. De asemenea, distributia punctelor poate fi aproximata cu o dreapta, avand panta dreptei negativa. =+∗+

Consideram Y modelul linear, unde  si  sunt parametrii modelului  – panta dreptei fiind negativa avem  < 0. Legatura dintre cele doua variabile este directa, lineara.  reprezinta estimatiile valorilor variabilei reziduale. Cand exista o dependenta lineara intre cele doua variabile considerate, valorile variabilei dependente sunt date de relatia  =  +  ∗ 

iar variabila reziduala, reziduala,  ̂  =  − 

[16]

19

[14]

Din graficul de mai sus, reiese ca populatia Romaniei este in scadere. Conform Institutului de Statistica, Romania este o tara de emigrare. Din datele plotate, observam o crestere a productiei de energie, insa o scadere a populatiei. Din aceste date  – putem trage concluzia ca desi exista o scadere a populatiei, totusi productia de energie este in crestere  – asta inseamna un nivel de trai mai ridicat pentru locuitorii tarii.

20

[9] -separ cele patru grafice  – hidro, eolian, nuclear, fotovoltaic  – scot trendul, si prelungesc pana in 2020 In urmatorul grafic putem observa evolutia unor energii din graficul de mai sus, cu un trendline aplicat graficelor

21

Pute

Putem observa ca linia de trend este descrescatoare  – putem spune ca hidro-energia pierde teren in fata altor surse regenerabile, cum ar fi cea solara si cea eoliana. Panta de descrestere este de aproximativ 10%

22

De asemenea trendul pentru energia nucleara este tot descrescator  – cu pana la 6 %. Mai jos, observam trendul crescator al energiei eoliene in Romania, ceea ce inseamna o din ce in ce mai multa productie de energie provenind din resurse eoliene.

23

Productia de energie solara se afla de asemenea pe un trend crescator. Este adevarat ca in lunile de iarna, valoarea energiei solare nu este la fel de puternica ca in celelalte luni  – dar acest lucru nu este valabil in cazul energiei eoliene, lucru ce ar putea compensa eventuala lipsa.

24

5. FLUXURI DE INVESTIȚII – NIVEL GLOBAL Rețele de transmisie și distribuție robuste sunt esențiale pentru echilibrarea ofertei și a cererii într-un sistem de alimentare. Flexibilitatea poate fi sporită prin creșterea capacității liniilor de rețea și prin utilizarea tehnologiilor de rețea avansate pentru optimizarea utilizării transmisiei . Consolidarea interconexiunilor regionale ale sistemelor energetice învecinate extinde efectiv

zonele de echilibrare, facilitând o integrare ulterioară a generațiilor variabile de energie regenerabilă. Investițiile globale noi în domeniul energiei regenerabile și al combustibililor (fără a include proiecte hidroenergetice mai mari de 50 MW) au fost în valoare de 241,6 miliarde USD  în 2016, conform estimărilor Bloomberg New Energy Finance (BNEF). Deși aceasta reprezintă

o scădere de 23% față de anul precedent, declinul a însoțit o instalație record de capacități de energie regenerabilă la nivel mondial în 2016 . Investițiile în energie regenerabilă și combustibili au depășit 200 de miliarde de dolari pe an în ultimii șapte ani . 25

Pentru al cincilea an consecutiv, investițiile în capacități noi de energie regenerabilă (inclusiv toate energiile hidroelectrice) au fost aproape dublate față de capacitatea de generare a combustibililor fosili.

Investițiile în energii regenerabile au continuat să se concentreze asupra energiei solare, urmate îndeaproape de energia eoliană, deși investițiile în ambele sectoare au scăzut față de p arcurile eoliene și parcur ile solare, 2015. Finanțarea activelor proiectelor de utilitate, cum ar fi parcurile au dominat investițiile în cursul anului - 187,1 miliarde de dolari. Instalațiile fotovoltaice solare la scară mică (sub 1 MW) au reprezentat 39,8 miliarde USD în întreaga lume, avand un declin de 28%.

Investițiile în energie regenerabilă în țările dezvoltate, luate ca grup, au scăzut cu 14% în 2016, la mp ce inve invest stițițiiiile le în Japo Japoni niaa și Stat Statel elee Unit Unitee au scăz scăzut ut,, Euro Europa pa a înre înregi gist stra ratt o ușoa ușoară ră 125 miliarde USD. În timp creștere. Printre țările în curs de dezvoltare și cele emergente, investițiile în energii regenerabile au scăzut cu 30%, ajungând la 116,6 miliarde USD. China a jucat un rol dominant în acest proces, rupand o tendință de creștere de 11 ani. Chile, Mexic, Maroc, Pakistan, Filipine, Africa de Sud, Turcia și Uruguay au devenit piețe în valoare de miliarde de dolari în 2015, dar în 2016, fiecare dintre aceste țări a înregistrat o scădere drastică a investițiilor datorată în parte licitațiilor întârziate sau întârzierilor în asigurarea echității pentru proiectele care au câștigat capacitatea în cadrul licitațiilor . Argentina, Bolivia, Egipt, Indonezia, Iordania, Kenya, Mongolia, Peru, Thailanda și Vietnam au înregistrat o creștere a investițiilor în 2016 .. Există două motive principale pentru scăderea investițiilor globale în domeniul energiei regenerabile în 2016. Una a fost încetinirea investițiilor în Japonia, China și în alte țări emergente . Cealaltă a fost reducerea semnificativă a costurilor energiei solare PV și a energiei eoliene offshore și onshore, ceea ce a îmbunătățit, de asemenea, competitivitatea acestor tehnologii în ceea ce privește costurile . Rezultatul a fost că, în 2016, investitorii au putut să achiziționeze mai multă capacitate de energie regenerabilă pentru mai puțini bani.

5.1 INVESTIȚII IN ECONOMIE Economiile in curs de dezvoltare și cele emergente au depășit pentru prima dată țările

dezvoltate în domeniul energiei regenerabile în 2015, dar țările dezvoltate au reluat conducerea  în 2016. 2016. Tendințele investițiilor în energie regenerabilă au variat în funcție de regiune, c u investiții crescand în Europa și Australia; scazand în China, Statele Unite, Orientul Mijlociu,  Africa, Asia-Oceania (cu excepția Austriei) și America Latină; și stabil în India . În ceea ce privește finanțarea energiei regenerabile (cu excepția hidrocent ralelor mai mari de 50 MW), China a reprezentat 32%, urmată de Europa (25%), Statele Unite (19%) și Asia -Oceania (exceptie facand China și India, 11%); America (cu excepția Braziliei și Statelor Unite), Brazilia

26

și Orientul Mijlociu și Africa au reprezentat câte 3% fiecare.

Primii 10 investitori naționali au constat din trei țări emergente (toate din țările BRICS) și șapte țări dezvoltate. În plus față de China și Statele Unite, topul tarilor a inclus Regatul Regatul Unit, Japonia și Germania. Următoarele cinci țări au fost India, Brazilia, Australia, Belgia și Franța . Deși China a reprezentat din nou cele mai mari angajamente în dolari pentru investiții noi în domeniul energiei regenerabile, valoarea totală de 78,3 miliarde USD a scăzut cu 32% față de 2015, cel mai scăzut nivel din 2013 . Majoritatea acestui total (72,9 miliarde USD) a fost in finante active, in scadere cu 34% față de 2015 . Cu toate acestea, investițiile în dezvoltarea proiectelor fotovoltaice la scară redusă au crescut cu 32%, până la 3,5 miliarde USD, iar R & D guvernamental a crescut de asemenea cu 7% până la 1,9 miliarde USD . În general, China a investit aproximativ aceeași sumă atât în energia solară, cât și în cea eoliană . Țara a investit, de asemenea, sume importante în hi droenergii la scară largă, deși în scădere față de 2015; China a comandat aproape 9 GW de capacitate pe parcursul anului, o mare parte din aceasta fiind proiecte mai mari de 50 MW

Investițiile în Europa au totalizat 59,8 miliarde USD (în creștere cu 3%) în 2016, în principal datorită investițiilor semnificative în energia eoliană offshore . Capitalul de investiții a reprezentat 78% din investiția regiunii, la 46,9 miliarde USD, din care 40,6 miliarde USD au fost 27

investiți în energia eoliană (în creștere cu 10% față de 2015) și 1,6 miliarde USD au fost investiți  în energia solară (în scădere cu 75%). Capacitatea distribuită la scară mică în Europa a atras 6.7 miliarde USD în 2016 (în scădere cu 18%), Germania, Marea Britanie și Țările de Jos fiind cei mai mari trei contribuabili.

 În Europa, Regatul Unit a fost cel cel mai mare investitor național în în domeniul energiei regenerabile pentru al doilea an consecutiv, la 24 miliarde USD. Cele mai multe dintre acestea au fost

finanțate din active (22,5 miliarde USD), cu patru proiecte de energie eoliană offshore, reprezentând 14,2 miliarde USD. Germania a fost cel de-al doilea cel mai mare investitor european, la 13,2 miliarde USD, în scădere cu 14% față de 2015 . Din acest total, finanțar ea ea

germană a activelor a fost de 8,4 miliarde USD (în scădere cu 34%) și a fost dominată de energia eoliană offshore și onshore . Statele Unite au rămas cel mai mare investitor individual în rândul economiilor dezvoltate . Țara a investit 46,4 miliarde USD în 2016, o scădere cu 10% față de 2015 . În ciuda acestei reduceri, 3 3%) a investițiilor de capacitate distribuită la scară mică, s-a înregistrat o creștere puternică (cu 33%) cu investiții de 13,1 miliarde USD în proiecte fotovoltaice solare la sc ara mica. . Valoarea activelor pe scară largă a scăzut cu 2%, la 29,8 miliarde USD, energia eoliană și solară reprezentând fiecare câte o cotă egală . Investițiile pe piețele publice din Statele Unite au scăzut cu 87%, până la 1,3 miliarde USD, cel mai mic nivel în ultimii cinci an Investiția Japoniei a scăzut cu 56%, până la 14,4 miliarde USD . Reducerea a rezultat în mare parte din dificultățile de acces la rețea și de la o schimbare a politicii de la un FIT generos la licitație. Investițiile în capacități la scară mică au scăzut cu 69%, 6 9%, până la cel mai scăzut nivel din compar ație cu 2015, cu un total 2011 (8,5 miliarde USD). Investițiile în India au rămas stabile în comparație capacități noi  de de 9,7 miliarde USD. Aproximativ 5,5 miliarde de dolari au fost investiți în capacități energie solară, iar în anul 2016 au fost investiți 3,7 miliarde USD în energia eoliană . Brazilia a fost cea de-a treia economie emergenta printre primii 10 investitori in 2016, investitiile totale ajungand la 6,8 miliarde USD, o scadere fata de 2015. In timp ce finantarea activelor de energie eoliana a scazut cu 15% pana la 4,9 miliarde USD, cele solare au crescut cu 75% la 1 miliard de dolari americani

 În alte părți ale Americii (dincolo de Brazilia Brazilia și Statele Unite), investițiile au totalizat 6,1 mil iarde USD (în scădere cu 54%), cu variații mari între țări . Unele țări au înregistrat scăderi semnificative: de exemplu, investițiile în Chile (800 milioane m ilioane USD), Mexic (600 milioane USD) și Uruguay (400 milioane USD) au scăzut cu peste 70% față de 2015 . Πn Honduras, investițiile au scăzut cu 32% pana la 300 milioane USD . Alte țări au înregistrat însă însă o creștere semnificativă, semnificativă, inclusiv Argentina (cu 356% până la 400 milioane USD) și Peru (cu 151%, până la 400 milioane USD). Bolivia, care nu a înregistrat in vestiții în energie regenerabilă în 2015, a ajuns la 800 milioane USD în 2016.

Investițiile în Orientul Mijlociu și Africa au scăzut cu 32% până la 7,7 miliarde USD, cel mai 28

scăzut nivel al investițiilor începând cu 2011 . Declinul s-a datorat, în principal, pauzelor de finanțare în Africa de Sud (900 milioane USD) și Maroc (700 milioane USD); ambele țări au  înregistrat o scădere a investițiilor investițiilor cu 75% față de 2015. În același timp, investițiile investițiile au crescut în cursul anului în Iordania (cu 148% până la 1,2 miliarde USD), Kenya (cu 31% până la 600 milioane USD) și Egipt, investiția în energie în 2015 și a ajuns la 700 milioane USD în 2016 .  În Asia-Oceania (cu excepția Chinei și Indiei), investițiile au scăzut cu 42%, ajungând la 26,8 miliarde USD, cel mai scăzut după 2011, în mare parte datorită scăderii în Japonia . Alte țări din

regiune cu scăderi au inclus Filipine (cu 47% până la 1 miliard USD), Pakistan (cu 58% până la 900 milioane USD) și Taipeiul chinezesc (cu 2%, până la 700 milioane USD) . Cu toate acestea, unele țări au înregistrat creșteri semnificative ale investițiilor, inclusiv în Singapore (de 14 ori până la 700 milioane USD), Vietnam (cu 143% până la 700 milioane USD) și Indonezia (cu 84% până la 500 milioane USD) . Mongolia, care nu a înregistrat investiții în domeniul energiei regenerabile în 2015, a ajuns la 200 milioane USD. Thailanda a înregistrat o investiție de 1,4 miliarde USD (în creștere cu 4%), cel mai înalt nivel din regiune (după China și India)

5.2 INVESTIȚII IN TEHNOLOGIA ENERGIILOR REGENERABILE Investițiile noi în energia regenerabilă în 2016 au continuat să fie dominate de energia solară (în cea mai mare parte fotovoltaică) și energia eoliană, care au reprezentat aproximativ 47% din totalul investițiilor . Ambele tehnologii au înre gistrat scăderi ale investițiilor în dolari în 2016, cu o scădere cu 34% a energiei solare până la 113,7 miliarde de dolari și reducerea cu 9% a energiei eoliene până la 112,5 miliarde USD . Reducerea semnificativă a costurilor a avut un rol important în ac este scăderi ale numărului de investiții, în special în ceea ce privește PV -ul solar, care a înregistrat o creștere a pieței de aproape 50% față de 2015 . Investițiile în biomasă / deșeuri în energie și hidroenergie la scară redusă au rămas stabile la 6,8 miliarde USD, respectiv 3,5 miliarde. Investițiile în biocombustibili (în scădere cu 37%) și energia oceanică (în scădere cu 7%) au scăzut la 2,2 miliarde USD, respectiv 200 milioane USD. Singura tehnologie care a înregistrat creșteri ale investițiilor noi  în 2016 a fost puterea puterea geotermală, care a crescut cu 17% până la 2,8 miliarde USD . (→ vezi figura 43.)

 În 2015, economiile emergente și în curs de dezvoltare au reprezentat mai mult de jumătate din investițiile globale atât în energia eoliană, cât și în energia solară, însă în 2016 au pierdut conducerea în domeniul energiei eoliene și au menținut -o doar în puterea solară . Investițiile în energia eoliană au crescut cu 13%, ajungând la 60,6 miliarde USD în țările dezvoltate, dar în scădere cu 27%, până la 51,9 miliarde USD în țările în curs de dezvoltare . Investițiile în energie solară au scăzut în țările dezvoltate și în țările în curs de dezvoltare și în țările emergente, cu 33% (până la 56,2 miliarde USD) și 35% (la 57,5 miliarde USD).

29

Proiectele hidroelectrice de mari dimensiuni, de peste 50 MW, reprezintă cel de -al treilea sector (după energie solară și eoliană) cele mai importante pentru investițiile în energie regenerabilă în 2016. Translația adaosurilor de capacitate hidroenergetică în dolari SUA pe an nu este simplă deoarece proiectul mediu durează patru ani a construi . Deși BNEF nu urmărește statistici detaliate pentru proiectele hidroelectrice de mari dimensiuni, estimează că finanțarea activelor pentru proiectele hidroelectrice de mari dimensiuni care au atins un avans financiar în 2016 a totalizat cel puțin 23,2 miliarde USD, în scădere cu 48% față de 2015 .

5.3 INVESTIȚII IN CERCETARE SI DEZVOLTARE Cheltuielile globale în domeniul cercetării și dezvoltării (R & D) au scăzut cu 7% în 2016, până la 8 miliarde USD, ca urmare a scăderii sectorului corporativ . În timp ce R & D al guvernului a crescut cu 25% față de 2015, la un record de 5,5 miliarde de dolari, R & D a scăzut cu aproape 40%, deoarece producătorii de energie solară și de energie solară și -au redus cheltuielile. Europa a fost din nou cel mai mare investitor regional în cercetare și dezvoltare, în ciuda unei scăderi de 8%, până la 2,2 miliarde USD . Investițiile chineze au scăzut cu 2%, până la 2 miliarde de dolari, dar s- au menținut cu mult înaintea Statelor Unite, unde cheltuielile au crescut în cu 13% până la 1,5 miliarde USD . În anul 2016, totalul cheltuielilor pentru C & D a scăzut atât în cazul energiei solare (cu 20% până la 3,6 miliarde USD), cât și al energiei eoliene (în scădere cu 13% până la 1,2 miliarde USD) . În ciuda prețurilor scăzute ale petrolului și a unui mediu de reglementare provocator, cheltuielile de cercetare și dezvoltare d ezvoltare privind biocarburanții au crescut cu 11%, pana la 1,7 miliarde USD.

30

Fig. 43 – Investitia globala in energii regenerabile, dupa tehnologii, Tari dezvoltate si in curs de dezvoltare

Finanțarea activelor proiectelor la scară utilitară a reprezentat marea majoritate a investițiilor totale în energie regenerabilă. Suma a constituit 187,1 miliarde USD în cursul anului, o scădere de 21% față de 2015, datorită costurilor instalate mai mici pe MW pentru energia eoliană și solară, precum și unei încetiniri a ritmului de creștere în China și America Latină . Investițiile de capacitate distribuită la scară mică, în mare parte sistemele solare fotovoltaice de mai puțin de 1 MW, au scăzut cu 28% până la 39,8 miliarde USD . Statele Unite au condus investiții în această categorie cu 13,1 miliarde USD, urmate de Japonia cu 8,5 miliarde USD (în scădere de la 27,9 miliarde USD) și China cu 3,5 miliarde USD . Investițiile pe piața publică în companiile și fondurile de energie regenerabilă au scăzut cu 53%, până la 6,3 miliarde USD . Fondurile generate de ofertele publice inițiale (IPO) au crescut cu 12%, până la 2,6 miliarde USD . În Statele Unite, investițiile pe piețele publice pu blice în "societățile cu randament" (yieldcos) au fost fo st mult mai puțin active în 2016 decât în 2015 și nu au fost lansate noi fonduri . În ansamblu, companiile de energie solară și fondurile aferente au strâns 1,7 miliarde USD (mai puțin de o cincime din totalul anului precedent), în timp ce energia eoliană a strans 4,2 miliarde USD (o creștere cu 66% față de 2015). Capitalul de risc și investițiile de capital privat (VC / PE) în domeniul energiei regenerabile au 31

scăzut cu 4%, până la 3,3 miliarde USD în 2016 . Ca și în anii precedenți, companiile de energie solară au atras cele mai ma i mari investiții de capital de risc și investiții de capital privat, cu mai mult de două treimi total, deși finanțarea a scăzut cu 2% până la 2,3 miliarde USD . Creșteri au fost  înregistrate atât în cazul vântului (cu 41% până la 539 milioane USD), cât și al energiei hidroelectrice de dimensiuni reduse, cu o investiție de aproape 165 milioane USD, datorată în principal unei singure tranzacții. Biocombustibilii au scăzut cu 60%, până l a 254 milioane USD. Statele Unite au rămas centrul investițiilor globale de energie regenerabilă, reprezentând mai mult de două treimi din total, cu 2,3 miliarde USD (în scădere cu 2% față de 2015) .

 Activitatea de achiziție - care nu este calculată ca parte a investițiilor noi de 241,6 miliarde USD - a crescut cu 17%, până la un nou record de 110 miliarde USD . Creșterea a fost determinată,  în principal, de fuziunile și achizițiile achizițiile corporative (fuziuni și achiziții, achiziții, cumpărarea și vânzarea de societăți), care au crescut cu 58% până la 27,6 miliarde USD, iar ieșirile investitorilor de pe piața publică, care au crescut de patru ori la 6,7 miliarde USD. Achizițiile și refinanțările imobiliare au rămas cea mai mare categorie de activitate de achiziție, tranzacții în valoare de activitatea a crescut în 72,7 miliarde USD, echivalentul a 66% din total.  În această categorie, activitatea Statele Unite (cu 14% până la 29,2 miliarde USD), Europa (cu 8%, până la 28,6 miliarde USD) și China (cu 7%, până la 4,4 miliarde USD) . În toate celelalte regiuni, achizițiile de active și refinanțarea au scăzut. Achizițiile de acțiuni private au scăzut scăzut cu 2% față de 2015, până la 3,4 3,4 miliarde USD.

5.4 INVESTIȚII ENERGETICE RESPONSABILE ÎN PERSPECTIVĂ abilă au continuat să atragă mult mai mulți investitori  În 2016, tehnolo tehnologiile giile de energie energie regener  regener abilă decât au făcut combustibilii fosili sau centralele generatoare de energie nucleară . Conform estimărilor, 249,8 miliarde de dolari au fost angajați în construirea de noi centrale electrice regenerabile (inclusiv 226,6 miliarde USD fără hidrocentrale de mari dimensiuni, plus 23,2 miliarde USD pentru proiecte hidroenergetice mai mari de 50 MW).  Aceasta se compară cu aproximativ 113,8 miliarde USD angajați pentru capacitatea de generare a combustibililor fosili și 30 de miliarde USD pentru capacitatea de producție a energiei nucleare . În ansamblu, energia din surse regenerabile a reprezentat aproximativ 63,5% din suma totală aferenta noii capacitate de generare de energie în 2016.

5.5 SURSE DE INVESTIȚII Datoria reprezintă majoritatea investiției care intră în mai multe proiecte de energie regenerabilă la scară utilă, fie la nivel de proiect sub formă de împrumuturi fără obligații de recurs, obligațiuni sau leasing; sau la nivel corporativ sub formă de împrumuturi de către 32

dezvoltatorul de utilități sau proiect . În 2016, băncile comerciale au oferit cea mai mare parte a datoriei la nivel de proiect pentru proiectele de energie regenerabilă. Obligațiunile verzi reprezintă o clasă activă în creștere pentru investitorii din întreaga lume . Acestea includ titluri de creanță eligibile emise de băncile de dezvoltare, guvernele centrale și locale, băncile comerciale, agenții și corporații din sectorul public, titluri garantate cu active și titluri garantate cu ipotecă verde și obligațiuni pentru proiecte . În 2016, emisiunea de obligațiuni verzi verzi la nivel global sa dublat aproape la 95,1 miliarde USD. Aceasta a inclus prima obl igațiune verde suverană, emisă de Polonia. China a crescut emisiunea sa la 27,1 miliarde USD, depășind Statele Unite cu 15,5 miliarde USD. Pe lângă băncile comerciale și emisiunile de obligațiuni, cealaltă sursă majoră de datorii pentru activele din surse regenerabile este împrumutată direct din gama largă de bănci de dezvoltare naționale și multilaterale . Cifrele agregate pentru  împrumuturile acordate de bancă pentru dezvoltarea dezvoltarea surselor regenerabile de energie în 2016 nu erau încă disponibile la data publicării . Printre cei care au publicat date la începutul anului 2017, KfW din Germania a acordat echivalentul în euro de 39 miliarde USD pentru "finanțarea protecției mediului și a climei" (cu 20% mai mare față de 2015) 23,5 miliarde USD pentru eficiența energetică. ADB a aprobat 3,7 miliarde USD pentru investiții în finanțarea schimbărilor schimbărilor climatice, o creștere de 42% față de 2015, pentru a sprijini eforturile în dezvoltarea țărilor membre. Companiile de utilități electrice au continuat să fie o sursă importantă de finanțare în bilanț și capitaluri proprii la nivel de proiect în 2016 . Nouă dintre cele mai mari companii europene de utilități au investit în anul 2015 un total de 11,5 miliarde USD în surse regenerabile și au fost pe cale să investească 10,2 mili arde USD 2016. Investitorii instituționali, cum ar fi companiile de asigurări și fondurile de pensii, tind să fie mai atenți la riscuri și, prin urmare, sunt interesați de fluxurile de trezorerie previzibile ale unui proiect deja în funcțiune . În Europa, ene rgiei regenerabile au totalizat 2,8 investițiile directe ale investitorilor instituționali în domeniul energiei miliarde USD în 2016, în comparație cu recordul stabilit în 2014, mai mult decât dublul nivelului din 2015 și de aproape 10 ori mai mare decât în 2010.

5.6 TENDINȚE PRIVIND INVESTIȚIILE ÎN 2017 Investițiile globale în energie regenerabilă au fost de 50,84 miliarde USD în primul trimestru al anului 2017, în scădere cu 20,9% față de trimestrul I în 2016 (64,25 miliarde USD) . Acest declin reflectă scăderea investițiilor în cele mai mari două piețe, Statele Unite și China . Investițiile americane în T1 2017 au scăzut cu 42% față de trimestrul I în 2016, până la 6,9 miliarde USD, iar investițiile Chinei au scăzut cu 11%, la 17,2 miliarde USD. De asemenea, investițiile în Europa au scăzut semnificativ (în scădere cu 61,7%): în Regatul Unit, unde nu existau noi finanțări în domeniul energiei eoliene offshore, investițiile au scăzut cu 92% până la 1,1 miliarde USD în primul trimestru. Contrar acestei scăderi, investițiile în Germania și Franța au crescut cu 94%, respectiv cu 138%

33

Fig. 44 – Investiti globala in capacitatea de power, dupa tip (Regenerabil, combustibil fosil, putere nucleara)

Țările în curs de dezvoltare au prezentat modele de investiții variabile în trimestrul I al anului 2017. Investițiile au scăzut ușor în India (cu 2% până la 2,8 miliarde USD) și Brazilia (cu 3% până la 1,8 miliarde USD), în timp ce investițiile Mexicului au crescut de 47 ori, până la 2,3 miliarde USD.

Investițiile în energia solară și eoliană, care au reprezentat ponderea leului, au scăzut în T1 2017 față de T1 2016, cu 6,7%, respectiv 40,6% . Investițiile în energia eoliană offshore au scăzut cu 60% față de trimestrul I al anului 2016, până la 4,6  miliarde USD. Biomasa și energia reziduală, energia hidro și geotermală la scară redusă au înregistrat o creștere a investițiilor în T1 2017.

Finanțarea activelor proiectelor de energie regenerabilă la scară utilă sa ridicat la 39 miliarde USD în T1 2017 , în scădere cu 27,5% față de trimestrul I al anului 2016 . Proiectele solare la scară mică (sub 1 MW) au reprezentat cea de -a doua categorie de cheltuieli, miliarde în primul trimestru, în creștere cu 8% față de trimestrul tr imestrul I în 2016  [4] 34

6. EFICIENȚA ENERGETICA Managementul pe partea de cerere este urmărirea unor măsuri de eficiență energetică eficiente din punct de vedere al costurilor pe partea clientului, precum și a diferitelor măsuri de conservare, pentru optimizarea optimă a sistemului energetic . De asemenea, poate include răspunsul dinamic al încărcăturii la semnalele pieței în timp real sau controlul direct al sarcinii de către utilități pe baza unor criterii predeterminate .

6.1 PREZENTARE GLOBALĂ Mulți factori de decizie consideră că eficiența energetică este o prioritate pentru atingerea diverselor obiective energetice, inclusiv îmbunătățirea securității energetice și a accesului la energie, poluarea aerului redusă și sărăcia alimentară, creșterea ocupării forței de muncă și competitivitatea industrială. Mai mult, scenariile pentru reducerea emisiilor de CO2 recunosc că eficiența energetică en ergetică va juca un rol critic.Eficiența energetică are, de asemenea, sinergii semnificative cu energia regenerabilă; împreună pot realiza mai mult decât suma părț ilor lor. De exemplu, economiile de energie ajută energiile regenerabile să satisfacă o cotă mai mare a cererii de energie la un cost mai mic și să deschidă noi piețe . Deplasarea de la energia termică la regenerabile non -termice  îmbunătățește și eficiența energetică primară. Politicile privind eficiența energetică sunt principalul motor al investițiilor în eficiența energetică, inovațiile în domeniul tehnologiei și al finanțării jucând, de asemenea, roluri importante . Astfel,  în ciuda prețurilor scăzute ale petrolului în în 2015 și mare parte din 2016, gospodăriile,  întreprinderile și guvernele au continuat să investească investească puternic în eficiența energetică. Din cauza lipsei unor indicatori exacți ai a i eficienței energetice, intensitatea energetică este adesea utilizată ca un proxy pentru tendințele de eficiență energetică, chiar dacă este afectată și de schimbările structurale ale economiei și de schimbările survenite în mixul energetic . Intensitatea energiei primare este măsurată ca sursă totală de energie primară  (TPES) pe unitate de produs intern brut (PIB).  Alternativ, intensitatea energetică finală este măsurată ca consum final final e ficiența (TFC) pe unitate de PIB. Intensitatea TFC poate reflecta mai bine tendințele în eficiența energetică la utilizarea finală decât i ntensitatea TPES, deoarece exclude pierderile de generare a energiei sau de conversie a combustibililor. Cu toate acestea, datele despre energia primară sunt de obicei disponibile mai devreme și, în general, sunt mai fiabile . De asemenea, intensitatea TPES este mai relevantă pentru monitorizarea cererii globale de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră asociate .

35

 În 2015, intensitatea globală a energiei primare s-a îmbunătățit cu 2,6% . Aceasta este rata medie care trebuie realizată între 2010 și 2030 pentru a atinge Obiectivul 7 de Dezvoltare Durabilă - de a dubla rata de îmbunătățire a eficienței energetice . Cu toate acestea, între 2010 și 2015, intensitatea energetică a scăzut cu doar  10,2%  10,2% în ansamblu - o rată medie anuală de totală de 2,1% . În aceeași perioadă, TPES a crescut cu 1,3% pe an, reprezentând o creștere totală 6,8%. )

Intensitatea energiei, primară sau finală, variază foarte mult în funcție de regiuni și țări . În 2015,  îmbunătățirea intensității primare a energiei a fost fost mai puțin pronunțată în economiile dezvoltate ț ările emergente, dintre care majoritatea continuă decât în economiile în curs de dezvoltare și în țările să crească rapid și au un potențial mai mare de eficiență . De exemplu, intensitatea energetică primară a Chinei sa îmbunătățit cu 5,8% în 2015, pe măsură ce TPES -ul țării a crescut cu 0,9% (cea mai mică rată din 1997), chiar dacă PIB -ul a crescut cu 6,9% .Economia Indiei a devenit, de asemenea, în ultimul deceniu, mai putin consumatoare de energie. Brazilia, pe de altă parte, a înregistrat o creștere a intensității energiei e nergiei primare începând cu 2012, iar intensitatea energetică a generării de energie electrică în Vietnam a crescut cu 70% între 2004 și 2014 (determinată în parte de o creștere a ponderii producției de energie electrică pe bază de cărbune )

36

Fig. 53 – Intensitatea energetica primara si oferta primara de energie, la nivel global

Nivelurile ridicate de intensitate a energiei primare se datorează unei combinaț ii între: o parte relativ mare a activităților economice intensive din punct de vedere energetic, utilizarea unor tehnologii mai puțin eficiente din punct de vedere energetic, subutilizarea capacității de producere a energiei electrice și o proporție rela tiv mare de producere a energiei termice , în special cărbunele. De exemplu, declinul primar al intensității energetice a Chinei în ultimii ani se datorează, în mare parte, schimbărilor structurale din economie în afara industriei majore și a serviciilor și a producției cu valoare adăugată mare (în conformitate cu politica globală de creștere a Chinei), precum și mai mult mix energetic cu emisii reduse de d e carbon . Cea de-a 13-a plan cincinal din China vizează reducerea ponderii cărbunelui în 2020 a energiei primare de la 62% la 58%. Schimbările structurale au fost importante pentru reducerea intensității energetice  în mai multe țări, inclusiv în în Statele Unite și Canada . Consumul final total în țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în ansamblul său a atins punctul culminant în 2007 . Izolarea eficienței energetice în funcție de activități și efectele ef ectele structurale necesită date detaliate care nu sunt  întotdeauna  întotdeauna disponibile. disponibile. Cu toate acestea, analiza descompunerii țărilor AIE pentru care sunt disponibile date constată că, în 2015, eficiența energetică a fost responsabilă pentru mai mult de 80% din presiunea scăzută asupra consumului de energie . TPES global în 2014 (cele mai recente date disponibile) a fost de 13,699 milioane tone de

echivalent petrol (Mtoe), din care aproape 38% a fost alocată pentru producerea de energie electrică. TFC global în 2014 a fost de 9,425 Mtoe; din acest total, mai mult de 32% au fost consumate în clădiri, 29% în industrie și aproape 28% în transport, restul fiind consumat în alte sectoare și pentru aplicații neenergetice . Electricitatea reprezintă o parte din consumul final de energie în toate sectoarele de utilizare finală, iar eficiența energetică în generarea de energie trebuie să fie măsurată în funcție de consumul de energie primară . În schimb, eficiența sectoarelor de utilizare finală este mai bine măsurată în contextul utilizării finale a energiei .

Următoarele secțiuni examinează eficiența energetică primară în producerea pr oducerea energiei electrice, urmată de eficiența utilizării finale a energiei în sectoarele clădirilor, industriei și transporturilor . Capitolul acoperă, de asemenea, tendințele tend ințele și evoluțiile recente privind investițiile și finanțar ea  în domeniul eficienței energetice, precum și politici politici și programe.

6.2 PRODUCȚIA DE ELECTRICITATE Eficiența energetică primară în sectorul energetic poate fi îmbunătățită în principal prin schimbări în mixul energetic și prin îmbunătățirea eficienței tehnologiilor de producere a energiei electrice. Creșterea suplimentară a eficienței poate fi realizată prin combinarea căldurii și puterii (CHP), care captează căldura reziduală pentru aplicații termice, precum și pierderile reduse de transport și distribuție .

37

Instalațiile termoelectrice convertesc doar aproximativ o treime din energia en ergia electrică (38% în medie pentru generarea OCDE), în timp ce pierderile de conversie pentru energia regenerabilă g eneral, în balanțele non-termică, cum ar fi energia hidro, eoliană sau solară, sunt scăzute și, în general, energetice. Prin urmare, obținerea unor cote mai mari de energie regenerabilă non-termică mărește eficiența energetică primară . Eficiența generării de energie electrică variază de la aproximativ 30 -35% în Federația Rusă și Orientul Mijlociu la aproape 55% în America Latină, unde o parte semnificativă a energiei electrice este generată de hidrocentrale. Eficiența generării de energie electrică s -a îmbunătățit  între anii 2000 și 2014 în toate regiunile, cu excepția Americii Latine, unde a scăzut scăzut cu 0,6%, deoarece producția de hidrocentrale h idrocentrale a scăzut și a fost înlocuită cu generarea de combustibili eficiența sa îmbunătățit odată cu creșterea creșterea ponderii gazelor fosili. În Europa și America de Nord eficiența naturale și creșterea utilizarea CHP . Pe lângă schimbarea combustibilului, eficiența sectorului de producere a energiei electrice se poate îmbunătăți prin progresele înregistrate în eficiența tehnologiilor de generare în sine . Eficiența centralelor pe bază de combustibili fosili a crescut în toate regiunile între anii 2000 și ma i mare rată de îmbunătățire, creșterea eficienței 2014. Plantele pe gaz au înregistrat cea mai depășind 20% în America de Nord și Africa .

De asemenea, energia se pierde prin disiparea energiei electrice în rețea și prin pierderi distribuție au fost în medie de 8,6%, cu rate netehnice.  În 2014, pierderile globale de transport și distribuție mai scăzute în regiunile dezvoltate și pierderi mult mai mari în unele țări în curs de dezvoltare . Transformatoarele și cablurile mai eficiente pot reduce pierderile de transmisie și distribuție, precum și gestionarea cererii și automatizarea. În anumite circumstanțe, utilizarea sporită a energiei distribuite poate reduce pierderile de transmisie și distribuție prin producerea de electricitate mai aproape de locul unde este utilizată . Pierderile non-tehnice pot fi abordate printr-o mai bună gestionare a rețelei și a sistemului de facturare .

6.3 CLĂDIRI Clădirile reprezintă aproape o treime din TFC la nivel mondial, din care aproape trei sferturi sunt consumate în clădiri rezidențiale, restul fiind utilizat în spații comerciale (servicii) . Cea mai mare parte a TFC din sector este reprezentată r eprezentată de electricitate (30%), urmată îndeaproape de utilizările moderne și tradiționale ale biomasei pentru încălzire și gătit (29%) și de gazele naturale (21%). Eficiența utilizării energiei în clădiri este afectată de anveloparea cladirilor, de design și de orientare, precum și de eficiența dispozitivelor consumatoare de energie, e nergie, inclusiv sistemele de control al climatizării, iluminatul, aparatele și echipamentele de birou . Intensitatea energiei pe metru pătrat în sectorul clădirilor s -a îmbunătățit în multe regiuni, însă nu suficient 38

de rapid pentru a compensa dublarea suprafeței din 1990 . Piețele pentru materiale, tehnologii și echipamente de construcție mai eficiente cresc în întreaga lume, atât pentru renovări, cât și pentru construcții noi . Cea mai mare piață este în Europa, unde este condusă de construirea de coduri energetice și de prețuri la energie . America de Nord și Oceania sunt sunt și ele piețe majore. Clădirile cu consum zero de energie (NZEB) profită din plin de sinergiile dintre eficiența energetică și energia din surse regenerabile prin facilitarea utilizării energiei regenerabile la fața locului pentru a face față încărcărilor energetice ale clădirilor . Numărul NZEB rămâne mic, dar continuă să crească, în special în Europa, dar și în Statele Unite și Canada . Sectorul clădirilor reprezintă aproximativ jumătate din cererea mondială de energie electrică . În clădirile rezidențiale, consumul mediu global de energie electrică a fost aproape liniar între 2010 și 201 4 (creștere anuală medie de 0,2%) . În America de Nord, Europa și Pacific, Pacific, consumul de energie electrică pe gospodărie a scăzut între 2010 și 2014, parțial rezultatul unei îmbunătățiri a eficienței energetice . Aceste scăderi au fost depășite de creșterea în altă parte.Cererea de energie electrică pentru aparate a crescut constant timp de decenii, în mare parte datorită unei creșteri rapide a numărului de unități pe gospodărie, pe lângă numărul tot mai mare de gospodării electrificate . În țările dezvoltate, creșterea creșterea TFC pentru aparate a încetinit încetinit semnificativ  în ultimul deceniu, pe măsură ce piețele anumitor anumitor produse s -au apropiat de saturație, iar eficiența energetică a crescut . Cu toate acestea, îmbunătățirile legate de eficiența energetică nu p entru anumite categorii, cum ar fi telefoanele mobile, m obile, au anulat încă cererea în creștere pentru televizoarele și dispozitivele în rețea .

39

Fig. 54 – Consumul mediu de electricitate, per locuinta electrificata, Regiuni selectate si Global

De asemenea, cota de piață a soluțiilor eficiente de iluminare este e ste în creștere rapidă, ca urmare a scăderii prețurilor la diode luminoase (LED), a inițiativelor internaționale, a politicilor de achiziții ecologice și a politicilor de eliminare treptată a lămpilor cu incandescență . Controalele de iluminare inteligente au potențialul de a îmbunătăți energia eficiența sistemelor de iluminare chiar mai departe.

Eficiența energetică în sectorul serviciilor (comercial) poate fi indicată de raportul dintre consumul de energie electrică și valoarea adăugată în activitatea comercială, în paritatea puterii de cumpărare (PPP). Între 2010 și 2014, intensitatea intensitatea electricității din sectorul serviciilor serviciilor a scăzut  în fiecare regiune, cu excepția Orientului Mijlociu și a Americii Latine .

Ca și în alte sectoare, intensitatea energetică a serviciilor este rezultatul mai multor factori .  Acestea includ schimbări structurale în în cadrul sectorului (de exemplu, între subsectoare subsectoare mai mari consumatoare de energie, cum ar fi spitalele și cele mai puțin consumat oare de energie, cum ar fi depozitele) și în întreaga economie, creșterea dimensiunii clădirilor în raport cu PIB -ul sectorului și utilizarea tehnologiilor mai eficiente. INDUSTRIE Raportul industriei TFC cu valoarea adăugată a industriei (PPP) este un indicator al intensității sectorului industrial în ansamblul său. Acesta poate fi îmbunătățit îmbunătățit prin schimbări structurale, cum ar fi inlocuirea industriei grele, creșterea ratei de utilizare a echipamentelor pe parcursul unei perioade de activitate economică puternică sau creșterea subsectoarelor cu consum redus de energie, precum și îmbunătățirea eficienței energetice. Măsurile intensitatea energetică industrială bazată pe producția fizică ar fi mai bună, dar ar necesita date care lipsesc de multe ori.

 Între 2010 și 2014, intensitatea TFC a sectorului industrial mondial a scăzut cu o medie de 1,5% anual și s-a îmbunătățit în toate regiunile, cu cea mai rapidă îmbunătățire observată în Asia .

 În China, schimbările structurale în în sectoarele mari consumatoare de energie în ultimii ani au avut tendința de a se echilibra reciproc . Cu toate acestea, schimbările structurale sunt de așteptat să fie un factor important care influențează consumul de energie .40 India, condusă de politică (de exemplu, Make in India) , înregistrează o creștere în sectorul de producție . Un accent pe fabricație aduce beneficii economice, dar, de asemenea, tinde să crească intensitatea energetică a economiei, făcând din ce în ce mai importante îmbunătățirile în materie de eficiență energetică .

40

Eficiența energetică industrială poate fi influențată de modificările proceselor industriale și de modificările utilizării capacității . De exemplu, intensitatea energetică a sectorului siderurgic al UE sa înrăutățit după anul 2007 din cauza recesiunii economice, în mare parte datorită faptului că consumul de energie al echipamentelor producătoare de oțel nu a scăzut proporțional cu utilizarea redusă a capacității instalațiilor .

Fig. 55 – Intensitatea electrica din sectorul serviciilor, Regiuni selectate si Global

 În general, performanțele variabile ale sectoarelor de oțel din diferite țări sunt explicate explicate în mare parte prin amestecurile lor de procese. De exemplu, utilizarea cuptoarelor cu arc electric în

producția și reciclarea oțelului necesită de două până la trei ori mai puțină energie decât procesul cu oxigen.

41

Fig. 56 – Intensitatea energetica a industriilor, Regiuni selectate si Global

6.4 TRANSPORT Există un potențial neexploatat semnificativ de eficiență energetică în sectorul transporturilor . Intensitatea energetică a sectorului este afectată de îmbunătățirea eficienței e nergetice în cadrul modurilor de transport (transportul feroviar, rutie r, aviație, transportul maritim) și de schimbările dintre modurile de transport (de exemplu, de la utilizarea autoturismelor private la transportul public, de la transportul rutier de marfă la cel feroviar) . În perioada 2010-2014, intensitatea energetică finală a transportului mondial în ansamblu a scăzut cu o medie anuală de 2,5%, determinată în principal de avansurile în transportul rutier . Majoritatea regiunilor au  înregistrat o îmbunătățire pe parcursul celor patru ani, cu excepția Africii Africii (1,3% creștere anuală) și America Latină (practic neschimbate) .

Transporturile rutiere reprezintă 75% din consumul de energie din transport . Îmbunătățirile economiei globale de combustibil (combustibilul utilizat pe unitatea de distanță) a vehiculelor ușoare au fost în medie de 1,5% pe pe an pentru pentru decada decada 2005- 2015, scazand treptat până la 1,1% 42

îmbunătățire relativ rapidă de 2,8% 2015. Îmbunătățirile în țările OECD și UE au scazut după o îmbunătățire anual între 2008 și 2010, scăzând la 0,5% în 2015 . În schimb, îmbunătățirile anuale în țările non-OCDE au crescut de la 0,3% anual între 2008 și 2010, până la 1,6% în 2015 .

Progresul a fost mult mai lent în sectorul transportului de mărfuri decât în cazul autoturismelor, auto turismelor, datorită lipsei relative a standardelor de economie de combustibil . Vehiculele grele reprezintă doar 11% din flota vehiculelor mondiale, dar consumă în jur de jumătate din totalul carburanților pentru transport .

Vehiculele electrice, inclusiv vehiculele hibride plug- in, pot conduce la îmbunătățiri ale economiei de combustibil pe baza unei baze energetice finale. Odată cu creșterea ponderii energiei regenerabile non- termice în electricitate, contribuția acestor vehicule la eficiența energetică primară va crește și ea . Cu toate acestea, deoarece ponderea EV-urilor este înc ă

extrem de redusă, progresele în ceea ce privește eficiența arderii interne sunt încă o componentă esențială a îmbunătățirii eficienței energetice în transportul rutier .

 Aviația reprezintă aproximativ 13% din utilizarea utilizarea combustibililor fosili în transpo transpo rt în întreaga lume. Eficiența combustibilului din aviație poate fi sporită prin măsuri operaționale, cum ar fi reducerea greutății echipamentelor de la bord și îmbunătățirea designului și materialelor aeronavei. Transportul maritim consumă aproximativ 4% din consumul total de energie din transport. Inovarea lanțului de tehnologie și de aprovizionare poate aduce economii în acest sector.

Eficiența transportului se îmbunătățește și prin răspândirea unor moduri mai durabile, cum ar fi tramvaiele electrice și  tranzitul rapid al autobuzelor (BRT). La începutul lui 2016 cel puțin 200 de orașe au avut sisteme BRT, transportând peste 33 de milioane de pasageri pe zi . Sistemul BRT din Bogota (Columbia) a înlocuit autobuzele publice îmbătrânite cu modele mai eficien te, oferind economii de 47% în consumul de combustibil.

7. FINANȚE ȘI INVESTIȚ INVESTIȚIIII  În 2015, investițiile globale incrementale în în eficiența energetică în clădiri, industrie și transporturi au crescut cu 6%, până la 221 miliarde USD . Sectorul clădirilor a condus cu aproximativ 53% din total, urmat de transporturi (29%) și industrie (18%) . Investițiile în active și tehnologii eficiente din punct de vedere energetic generează venituri estimate de două până la patru ori 43

mai mari fata de investitie pe întreaga durată de viață . Cele mai multe investiții în eficiența

energetică se realizează utilizând banii și economiile persoanelor fizice și ale întreprinderilor băn cile comerciale tradiționale prin sau direct din bani publici. Restul este finanțat în principal de băncile  împrumuturi și contracte de leasing leasing . Cu toate acestea, din ce în ce mai mult, finanțarea provine din alte surse, inclusiv fondurile naționale n aționale dedicate energiei, băncile verzi, instituțiile de finanțare a dezvoltării (DFI) și obligaț iunile ecologice.  În 2016, cel puțin 40 de țări au finanțat fonduri de eficiență energetică, conduse de banca germană de dezvoltare KfW . Pe parcursul anului, au fost fo st înființate noi facilități în Polonia, unde un parteneriat multilateral a creat o facilitat e de finanțare a eficienței energetice a clădirilor rezidențiale de 214 milioane USD (200 milioane EUR), a elaborat un raport de evaluare a costurilor de exploatare în clădirile comerciale și a creat o platformă pentru dialog si actiune public-privat; și î n Letonia - a creat un fond de eficiență energetică, ca parte a legislației sale de punere în aplicare a Directivei privind eficiența energetică . În plus, Ucraina a lucrat pentru dezvoltarea unui fond de eficiență energetică pentru încălzirea urbană și activitățile legate de eficiența energetică. O sumă de 31 milioane USD a fost alocată fondului, iar fonduri suplimentare în valoare de până la 110 milioane USD ar urma să vină de la parteneri internaționali; fondul a fost programat să înceapă operațiunile în 2017. Băncile verzi de la nivel național (de exemplu, Marea Britanie) și sub -naționale (de exemplu, statele americane Connecticut și New York) au continuat să -și majoreze împrumuturile în 2016 și mai mult de o duzină de bănci erau operaționale în întreaga lume la sfârșitul anului . Aceste bănci au un accent deosebit pe eficiența energetică și oferă fonduri - precum și consiliere și claritate privind riscul de nerambursare - pentru programe în domenii precum modernizarea eficienței energetice și iluminatul st radal.

DFI joacă, de asemenea, un rol important în investițiile în eficiența energetică prin acordarea de  împrumuturi, garanții, linii de credit și alte produse . În 2015, băncile multilaterale de dezvoltare dezvoltare au investit aproximativ 2,9 miliarde USD în efic iență energetică (o ușoară scădere față de 2014) . DFI-urile au întreprins o serie de inițiative semnificative și în 2016 .

 În 2016, Fondul pentru Climă Verde a alocat 378 milioane USD pentru sprijinirea finanțării de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în Armenia, Egipt, Georgia, Iordania, Moldova, Mongolia, Maroc, Serbia, Tadjikistan și Tunisia T unisia. În noiembrie, BERD a anunțat extinderea mecanismului de finanțare a energiei durabile de la Kyrgyzstan, alături de subventii din parte a UE, în valoare de 35 milioane USD, pentru îmbunătățirea eficienței energetice și a resurselor . Un pachet de 122 milioane USD acordate de BERD va permite companiei CEZ din Bulgaria să îmbunătățească infrastructura de distribuție, ceea ce va reduce ile din rețea. pierder ile

44

 În plus, BERD și Banca Europeană de Investiții Investiții (BEI) au anunțat Tunisiei împrumuturi împrumuturi de 49 milioane USD pentru ca statul sa îmbunătăeasca eficiența infrastructurii infrastructurii de transport energetic a țării. BEI a aprobat două programe de creditare în cadrul Fondul pentru investiții strategice pentru clădirile cu consum redus de energie (nZB) în Finlanda, pentru un total de 337 milioane USD. De asemenea, în 2016, BEI a confirmat contribuția suplimentară de 26 milioane USD pentru Fondul Verde pentru Cre ștere, pentru a sprijini proiectele de eficiență energetică și de energie regenerabilă din Africa de Nord, precum și în Iordania, Liban și statul Palestina .

Banca Asiatică de Dezvoltare a anunțat intenția de a împrumuta India 200 milioane USD pentru a instala pompe de apă eficiente energetic pentru ferme și milioane de LED -uri printr-o societate mixtă public-privată. Banca Africană de Dezvoltare a aprobat un împrumut de 948 milioane USD  Algeriei pentru a îmbunătăți eficiența sectorului său energetic și pentru a promova energia regenerabilă. AfDB a aprobat, de asemenea, 19 milioane USD pentru reforma sectorului energetic din Madagascar, inclusiv îmbunătățirea eficienței producției de energie electrică a țării. De asemenea, în 2016, Corporația Internațională pentru Finanțe (IFC) a oferit asistență tehnică Belgradului (Serbia) pentru pen tru a imbunatati eficienta termica a clădirilor publice, încălzirii urbană și iluminatului stradal.

 În ultimii ani, ani, obligațiunile verzi au apărut ca o sursă importantă de capital pentru proiectele de eficiență energetică. În noiembrie 2016, 19,6% din proiectele finanțate prin prin obligațiuni verzi au fost pentru îmbunătățirea eficienței energetice . DFI au dominat finanțare a unor astfel de  îmbunătățiri prin emiterea de obligațiuni ecologice ecologice . Numai în prima jumătate a anului 2016, IFC

a emis 1 miliard de dolari de obligațiuni verzi pentru a finanța proiecte în 22 de țări, cele mai importante două sectoare fiind banking -ul ver de de și clădirile verzi . Cu toate acestea, utilitățile și alte întreprinderi, autoritățile locale, universitățile și guvernele joacă un rol din ce în ce mai important. Luxemburg și Nigeria au anunțat ambele emiteri viitoare, iar guvernele Franței și Poloniei au emis obligațiuni verzi în decembrie 2016, respectiv în ianuarie 2017 . De asemenea,  în 2016, 2016, statul american american din California California a fost principalul principalul investitor investitor într-o obligatiune, obligatiune, de de doi ani, ani, in

valoare de 200 milioane USD emisa de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Grupul de sarcini G20 privind eficiența energetică și finanțare a început să mobilizeze factorii de decizie politică și instituțiile financiare în 2016, în special prin elaborarea unui set de principii de investiții privind eficiența energetică voluntară pentru a spori fluxurile de capital . În plus, UE a lansat o inițiativă de îmbunătățire a transparenței și de reducere a riscurilor pentru investitori în domeniul eficienței energetice: Platforma de eficiență energetică en ergetică (DEEP) este o bază de date online care conține mai mult de 7 .800 de proiecte orientate catre industrie și clădiri .

45

8. POLITICI ȘI PROGRAME Pe parcursul anului 2016, guvernele - la nivel regional, național, de stat și local au continuat să și extindă și să -și consolideze politicile de îmbunătățire a eficienței energetice în sectoarele clădirilor, industriei și transporturilor . Ceea ce a condus condus la astfel de politici politici sunt creșterea securității energetice, avansarea creșterii economice și a competitivității, reducerea sărăciei de combustibil și atenuarea schimbărilor climatice . În țările în curs de dezvoltare, dezvoltare, creșterea eficienței poate facilita furnizarea de servicii energetice celor care nu au acces. Politicile privind eficiența energetică - obiective și planuri; standarde, etichete și coduri; programe de monitorizare și audit; mandate; și stimulente fiscale - vizează să abordeze o serie de obstacole  în calea accelerării acțiunilor de eficiență energetică . Acestea includ lipsa de cunoștințe și

capacități, subvențiile energetice și barierele de reglementare și stimulentele pierdute în rândul diferiților factori interesați . Obiectivele contribuie la elaborarea politicilor și la evaluarea implementării politicilor . Acestea variază în orizonturile lor de timp, zone geografice, definiții, sectoare și niveluri de ambiție . Obiectivele sunt articulate în ceea ce privește economiile de energie sau reduceri ale consumului de energie, îmbunătățiri ale intensității energetice sau vânzări sau diseminarea de produse mai eficiente din punct de vedere energetic . Multe obiective nu oferă detalii suficiente cu privire la modul în care și când vor fi realizate și multe țări (în special economii în curs de dezvoltare și economii emergente) nu raportează în mod regulat despre progresele înregistrate în atingerea obiectivelor naționale . În 2015 și 2016, s-a  înregistrat o creștere a țintelor țintelor de eficiență energetică, în special în în economiile in curs de dezvoltar e și emergente. Din cele 140 de țări care au ratificat acordul privind schimbările climatice de la Paris și au prezentat Contribuții naționale determinate la sfârșitul lunii martie 2017, 107 au mentionat eficienta energetica inclusiv Statele Unite și China . Printre toate NDCurile depuse de economiile în curs de dezvoltare și cele emergente, in 79 au fost incluse obiective privind eficiența energetică . Brazilia a promis, de exemplu, obiectivul de creștere cu 10% a eficienței în sectorul energiei electrice până în 2030 . Membrii Asociației Națiunilor din  Asia de SudSud-Est (ASEAN) au stabilit un obiectiv de reducere a intensității energetice cu 20% în 2020 față de 2005. Până la sfârșitul anului 2016, cel puțin 137 de țări au adoptat o politică de eficiență energetică și cel puțin 149 de țări au adoptat unul sau mai multe obiective privind eficiența energetică. Dintre aceste țări, 48 a adoptat o politică nouă sau revizuită în 2016, iar 56 de țări au adoptat o nouă țintă în 2015 sau 2016 . China și-a consolidat cadrul politic pentru realizarea economiilor de energie în planuri cincinal succesive. Cel de-al 13-lea plan cincinal (2016- 2020) vizează, până în 2020, o îmbunătățire a intensității energetice cu 15% (față de 2015) și o economie anuală de 560 Mtoe . Se prevede ca restructurarea economică sa contribuie cu pana la 65% din economiile energetice planificate; imbunatatiri in cadrul eficientei nou ă politică energetică care vizează energetice sa contribuie cu restul. Norvegia a prezentat o nouă o îmbunătățire a intensității energetice de 30% între 2015 și 2030 . La sfârșitul anului 2016,

Belarus a solicitat îmbunătățiri ale eficienței energetice în toate etapele furnizării de energie, ca parte a efortului său de a spori securitatea energetică națională și, la inceputul lui 2016, țara a aprobat o politică energetică de stat pentru perioada 2016 -2020 care include obiective și a doptate și programe de economisire a energiei. Obiectivele privind eficiența energetică au fost adoptate 46

la nivel regional. La sfârșitul anului 2016, Comisia Europeană a publicat un nou pachet de

propuneri de politică energetică care include până în 2030 un obiectiv obligatoriu de 30% de economisire a energiei. Obiectivul anterior (neobligatoriu) al UE a cerut economii de energie de 27% până în 2030 față de 1990, co nditii pe care regiunea este pe cale sa le implineasca.

Factorii de decizie europeni au adoptat, de asemenea, un principiu al "eficienței în primul rând", care prioritizează îmbunătățirea rentabilității eficiente a utilizării finale față f ață de cheltuielile di n partea ofertei. Un număr mare de obiective privind eficiența energetică sunt formulate în Planurile naționale de acțiune privind eficiența energetică (PNAEE) în UE, dar și în alte țări din Europa de Est și Africa . De exemplu, Nigeria a publicat PNAEE în iulie 2016 și eforturile s -au desfășurat în cursul anului pentru a coordona PNAEE (și planurile naționale de acțiune în domeniul energiei regenerabile) în Africa. Obiectivele care abordează mai mult de un sector de utilizare finală sunt cele mai comune, însă sunt adoptate multe obiective specifice sectorului . De exemplu, India intenționează să înlocuiască până în 2019 770 de milioane de lămpi cu incandescență cu becuri LED; începând din martie 2016, programul funcționa în 12 state și peste 170 de milioane de LED-uri au fost vândute. Uganda și alte țări au ținte si programe similare de distribuție cu LED-uri. La mijlocul anului 2016, în cadrul efortului Japoniei de a- și  îndeplini angajamentele NDC, țara și-a anunțat obiectivul de a face mai mult de jumătate di n locuințele construite la comandă sa consume zero energie, pana in 2020, iar guvernul acordă subvenții pentru a-și atinge acest obiectiv .

Fig. 57 – Tari cu obiective privind eficienta energetica 47

Multe alte țări au obiective atât pentru energia regenerabilă, cât și pentru eficiența energetică, deseori definită prin foi de parcurs și planuri naționale de acțiune . În 2016, cel puțin 103 țări au abordat eficiența energetică și energia regenerabilă în cadrul aceleiași agenții guvernamentale, si alte 81 de tari duceau politici sau programe ce le combină

Pentru a- și atinge obiectivele, guvernele introduc noi reglementări sau le actualizează pe cele existente pentru a stimula îmbunătățirea eficienței în toate sectoarele economice . De exemplu, la sfârșit ul anului 2016, statul american din Illinois a introdus noi mandate de reducere a cererii

de energie electrică pentru utilități, ca parte a standardului de portofoliu al resurselor actualizare a Directivei UE privind regenerabile.  În 2016, Comisia Europeană a propus o actualizare eficiența energetică care a inclus măsuri ca noile obiective de eficiență energetică propuse (îmbunătățirea cu 30% până în 2030) sunt îndeplinite . Mai multe guverne din Europa și din alte părți - inclusiv China, India și statul australian Vict oria - au experimentat utilizarea certificatelor tranzacționabile pentru a îndeplini mandatele sau obiectivele privind eficiența energetică .Provocările de proiectare cu astfel de sisteme includ verificarea și riscul de scurgere .

 În 2016, mai multe țări au dezvoltat dezvoltat coduri de construcție, care stabilesc, stabilesc, în general, standarde minime de eficiență energetică pentru a ghida construcția sau modernizarea . De exemplu, Norvegia și statul american Alabama au introdus coduri de construcție cu cerințe mai stricte de eficiență energetică. Până la sfârșitul anului, Indonezia a fost în curs de elaborare a unui Cod privind construcția ecologică și mai multe țări din Africa de Vest au implementat coduri energetice pentru clădiri, in urma directivei Comunității Economice a  Statelor Africii de Vest (ECOWAS) .La nivel local, orașul Santa Monica (Statele Unite) a aprobat un mandat care impune ca toate noile case de o singură familie să se califice drept energie netă zero . Incepand cu 2017 cel puțin 139 de coduri energetice pentru clădiri au fost în vigoare la nivel mondial, inclusiv multe la nivel subnațional.

48

Figura 58 – Tari cu politici de eficienta energetica

De asemenea, standardele și programele de etichetare sunt utilizate pentru a muta piețele spre aparate și echipamente mai eficiente. Începând cu 2015, 30% din cererea finală de energie la nivel global a fost acoperită de politici obligatorii de eficiență, de la 11% în 2000; cerințele medii de performanță ale acestor politici au crescut cu 23% în ultimul deceniu . Mai mult de 50 de tipuri de aparatură și echipamente comerciale, industriale și rezidențiale au fost acoperite de astfel de programe în mai mult de 80 de țări până în 2015 .

 În sectorul transporturilor, standardele de economie economie de combustibil contribuie la îmbunătățirea îmbunătățirea eficienței energetice a vehiculelor de pasageri . Potrivit unei estimări, standardele privind economia de combustibil din întreaga lume au economisit 2,3 milioane de barili de petrol pe zi

 în 2014 sau 2,5% din cererea globală de petrol, presupunând presupunând că eficiența ar fi rămas stagnantă stagnantă  în absența unor noi standarde. Cel puțin opt țări (Brazilia, Canada, China, India, Japonia, Mexic, Republica Coreea și Statele Unite) plus UE au stabilit standarde de economie de combustibil pentru vehiculele de pasageri și vehicule utilitare ușoare, precum și camioanele ușoare . În timp ce majoritatea standardelor de eficiență din sectorul transporturilor se concentrează pe vehiculele ușoare, China, Japonia și Statele Unite au stabilit, de asemenea, standarde de economie de combustibil pentru vehiculele grele.  În 2016, Statele Unite au anunțat o nouă 49

reglementare pentru camioanele de transport medii și grele, iar China și -a actualizat regulamentul privind consumul de combustibil pentru vehiculele grele. Începând cu 2015, Canada și Japonia au pus în aplicare reglementări privind eficiența vehiculelor grele .

Monitorizarea și auditarea utilizării energiei ajută guvernele și întreprinderile să creeze o bază pentru sistemele de gestionare a energiei în clădiri și în industrie . Auditurile energetice analizează fluxurile de energie din cadrul unei clădiri, analizeaza procese sau sisteme pentru a identifica modalități de reducere a consumului de energie fără a afecta negativ producția .  Auditurile sunt sunt obligatorii obligatorii pentru statele membre membre ale UE în cadrul punerii în în aplicare a Directivei privind eficiența energetică . În plus, multe economii emergente emergente și in curs de dezvoltare, dezvoltare, cum ar fi Mali și Maroc, necesită audituri energetice pentru marii consumatori industriali de energie . Singapore cere mai multor companii industriale (peste 165) intens consumatoare de energie sa implementeze programe de management al energiei. Necesitatea unui design atent și a monitorizării standardelor și a programelor de etichetare poate pune probleme în implemen tare,  în special în cazul în care care lipsesc fondurile adecvate și sprijinul politic politic . De exemplu, Uganda are

standarde minime de performanță energetică (MEPS) pentru cinci grupuri de produse (frigidere, aparate de aer condiționat, motoare, iluminat și congelatoare), dar a întâmpinat dificultăți în implementarea și implementarea lor deoarece țara nu dispune de fonduri, personal și echipamente de testare. Mecanismele fiscale - inclusiv rabaturile, reducerile fiscale și  împrumuturile cu dobândă redusă - au fost utilizate, de asemenea, pentru stimularea  îmbunătățirii eficienței energetice. În 2016, de exemplu, Irlanda a pus în în aplicare o schemă pilot de trei ani pentru căldură și bunăstare, cu un buget de aproximativ 21 milioane USD, pentru a  îmbunătăți eficiența energetică la domiciliu domiciliu pentru persoanele care trăiesc în sărăcie sărăcie energetică și suferă de boli respiratorii cronice . În plus, reducerea subvențiilor pentru combustibilii fosili, în timp ce este dificil din punct de vedere politic, face ca îmbunătățirea eficienței energetice (și utilizarea energiei regenerabile) să devină mai atrăgătoare și să reducă povara asupra bugetelor naționale. Dimpotrivă, o mai mare eficiență energetică poate face ca reforma subvențiilor să fie mai fezabilă . Până la sfârșitul anului 2016, mai mult de 50 de țări s -au angajat să elimine treptat subvențiile pentru combustibilii fosili în cadrul proceselor G20 și Asia -Pacific Cooperare Economică (APEC). Pe lângă politicile și programele guvernamentale, au fost  întreprinse de comunitatea internațională mai multe activități de colaborare pentru promovarea eficienței energetice în 2016. Platforma SEforALL Global Energy Efficiency Accelerator a dezvoltat proiecte de implementare în 110 de țări . În plus, Inițiativa privind privind eficiența globală a combustibilului a continuat să colaboreze cu țările în curs de dezvoltare pentru a dezvolta abordări și obiective naționale adecvate pentru o mai bună economie de combustibil a flotei auto. Conferinta Building Efficiency Accelerat or a avut loc în mai multe orașe în 2016, printre care Belgrad (Serbia), Bogota (Columbia), ( Columbia), Da Nang (Vietnam), Eskisehir (Turcia) și Rajkot (India). Fiecare oraș va fi sprijinit în 2017 pentru a dezvolta și implementa cel puțin o politică și un proiect pri vind eficiența energetică a clădirilor, pentru a urmări progresul și a împărtăși lecțiile  învățate. Inițiativa privind sectorul energiei în orașe, coordonată de d e Programul ONU pentru mediu și lansată în 2015, are drept scop dublarea ratei de îmbunătățire a eficienței energetice pentru încălzire și răcire până în 2030 . În 2016, inițiativa a funcționat în mai multe țări, inclusiv inclusiv 50

Bosnia și Herțegovina, Chile, China, India și Serbia . Noua finanțare anunțată de Italia în 2016 va fi folosită pentru a extinde iniț iativa în Africa. Organizațiile neguvernamentale, sectorul privat și entitățile regionale și locale au devenit o parte intrinsecă a procesului de elaborare a politicilor, iar orașele se numără printre principalii lideri .  Autoritățile orașului joacă un rol tot mai important important în accelerarea eficienței energetice, în unele țări miscandu-se mai rapid decât administrațiile naționale. De exemplu, activitatea locală în domeniul eficienței energetice este în creștere în Statele S tatele Unite - șapte orașe adoptă legi privind evaluarea energetică și transparență în 2016 . Orasele continuă, de asemenea, să coopereze la nivel internațional prin inițiative precum Agenda urbană nouă a Habitatului III și organizații guvernelor locale precum ICLEI pentru durabilitate, Compactul pri marilor și C40.

Orașele reprezintă 65% din consumul mondial de energie și pentru mai mult de jumătate din populația lumii. În general, urbanizarea a determinat creșterea creșterea eficienței energetice, deoarece conectivitatea și densitatea conduc la beneficii de scară și de specializare . Unde este posibil, sistemele de răcire permit o mai mare eficiență energetică și o penetrare a surselor regenerabile de energie decât este posibilă pentru o singură clădire . Cu toate acestea, persistă provocări în ceea ce privește continuarea urbanizării, în special în Africa, unde multe orașe pot fi vulnerabile la extindere și unde dezvoltarea infrastructurii poate să rămână în urmă .[5]

51

Investitia globala in energii regenerabile poate ajunge pana la 153 de miliarde de dolari americani, pana in anul 2019, daca urmarim trendul de-a lungul anilor  – ceea ce inseamna ca acum va urma o investitie stabila in aceste domeniu  – conform liniei de tendinta  –trendline- cu pana la 2% pentru urmatorii ani.

0 Utilizand datele deja prezente, putem estima ca Investitia globala in energii regenerabile pentru China si alte tari in curs de dezvoltare va fi de aproximativ 193 de miliarde de dolari americani pentru anul 2017, 223 de miliarde de dolari americani pentru anul 2018 si circa 258 de miliarde de dolari americani pentru anul 2019, adica avem o crestere procentuala cu pana la 14,5%

52

9. CONCLUZII Scopul acestei lucrari este de a realiza o analiza din punct de vedere economic al energiilor regenerabile, conform datelor de specialitate, de a evidentia necesitatea unei sau unor alternative pentru problema energetica, in contextul in care combustibilii fosili si resursele clasice tind sa se diminueze, chiar sa se epuizeze sau noile reglementari date de Consiliul European, de exemplu, obliga la reducerea drastica a acestora.  Astfel, din primele trei capitole, capitole, putem putem concluziona concluziona ca, in Romania, Romania, energiile energiile regenerabile regenerabile sustenabile vor avea un real impact asupra felului in care Romania isi asigura necesarul de energie electrica  – dar si asupra starii generale a populatiei. Dezvolatarea metodelor pentru a genera energie solara era evidenta, Romania situandu-se intr-o locatie cu potential solar ridicat. De asemenea, Romania are si potential eolian, insa nu in aceeasi masura ca cel solar  – zone propice amenajarii parcurilor de turbine sunt in special pe varfurile montane dar sip e litoralul Marii Negre, Delta Dunarii si podisul Dobrogei. Incepand cu al patrulea capitol, am realizat o analiza tehnico-economica, incluzand elemente de prognoza pentru viitorul apropiat, constand intr-o serie de grafice, realizate cu ajutorul datelor disponibile dar si unele calculate pe baza celor disponibile (calculul a fost realizat cu ajutorul uneltelor si formulelor disponibile in Microsoft Excel). De asemenea, am corelat Produsul Intern Brut al Romaniei, cu productia de energie electrica  – desi Produsul Intern Brut al Romaniei se afla in relatie cu productia de energie electrica, nu este singurul factor ce il influenteaza. Putem spune ca desi observam o crestere a PIB-ului, acelasi lucru nu este valabil si in cazul corelarii acestuia cu consumul dar si productia de energie electrica. Totusi, am spus ca PIB-ul este in crestere, iar conform unor date de la Institutul de Statistica, populatia Romaniei este in descrestere, fiind o tara de emigrare, iar productia de energie este in crestere – putem spune ca bunastarea populatiei este pe o tendinta crescatoare, In urmatoarele capitole, am urmat o analiza a rapoartelor GSR  – “Renewables 2017 – Global

Status Report” pentru stadiul economic, tendinte, si investitii la nivel global. In urma datelor disponibile, dar si a calculelor efeectuate pentru aproximarea datelor in viitorul apropiat  – observam ca investitia globala in energii regenerabile se afla pe o panta ascendenta.

53

10. BIBLIOGRAFIE

[1] - Mihai Octavian Popescu , Claudia Laurenta Popescu, “Surse regenerabile de energie. ”, 2010, Editura ELECTRA Vol. I. Principii şi aplicaţii ”, [2] - http://stiintasitehnica.com/pamant/energii-regenerabile/ [3] - https://en.wikipedia.org/wiki/Non-renewable_resources [4] –  http://www.ren21.net/gsr-2017/chapters/chapter_04/chapter_04/ [5] - http://www.ren21.net/gsr-2017/chapters/chapter_07/chapter_07/ [6] - http://add-energy.ro/potentialul-tehnic-si-economic-solar-amenajabil-pe-teritoriul-romaniei/ [7] - http://www.gds.ro/Actualitate/2018-05-08/romania,-liderul-europei-la-energie-eoliana/ [8] - http://rwea.ro/energia-eoliana/energia-eoliana-in-romania/ [9] - http://version1.sistemulenergetic.ro [10] -http://free-energy-monitor.com/index.php/energy/harta_potential_eolian [11] - http://www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/studii/potential_energetic.pdf  [12] - https://www.google.ro/publicdata/ - cuvinte cheie : “Gross domestic product” [13] - https://www.google.ro/publicdata/ - cuvinte cheie : “ Rata crestere PIB” [14] - https://www.google.ro/publicdata/ - cuvinte cheie : “ Populatie” [15] - Adrian Badea, Horia Necula, “Surse regenarabile de energie ”,2013, Editura AGIR [16] - http://www.revistadestatistica.ro/supliment/wpcontent/uploads/2016/05/RRSS_04_2016_A02_ro.pdf 

54