ARGUMENT Identifica Identificarea rea mod modalită alităţilor ţilor de creştere creştere a eficienţe eficienţeii activităţ activităţii ii economic economicee a firmei firmei reprezintă un proces complex, care presupune atât cunoaşterea noţiunilor economice cu care care se oper operea ează ză,, cât cât şi form formar area ea de abil abilit ităţ ăţii şi depr deprin inde deri ri ale ale pers person onal alul ului ui unei unei întreprinderi. Procesul de identificare a modalităţilor de creştere a eficienţei activităţii unei firme ar trebui să se realizeze cel puţin odată pe an. Eu am ales ca temă "Identificarea modalităţilor de creştere a eficienţei activităţii economice a unei intreprinderi", deoarece, am fost oarecum interesată de acest modul pe care lam făcut în acest an şcolar, dar şi pentru ca atunci când voi termina o facultate, aş dori să lucrez întro întreprindere unde să pot pune în practică ceea ce am învăţat la şcoală. !onsider că în fiecare firmă ar trebui să existe un departament de muncă, în care să se poată studia aceste modalităţi de creştere a eficienţei activităţii, firma putând astfel prospera de la un an la altul. ema "Identificarea modalităţilor de creştere a eficienţei activităţii economice" a unei firme, este structurată pe trei capitole foarte bine exemplificate. Primul capitol, intitulat #Prezentarea $enerală a firmei %.!. &omvitrine %.&.'.(, conţine date despre firma pe care am ales să o prezint în acest proiect. )n acest capitol mai sunt prezentate şi produsele firmei, precum si descrierea acestora. *l doilea capitol +Evoluţia indicatorilor de eficienţă economică ai firmei %.!. &omvitrine %.&..'. în ultimii ani( prezintă două dia$rame, din care reiese faprul că veniturile firmei respective au crescut datorită faptului că ei sau axat mai mult pe mobilier comercial, produs pentru marile oraşe din ţară şi din străinătate. !el deal treilea capitol se numeşte +Prezentarea modalităţilor de creştere a eficienţe eficienţeii activităţ activităţii ii economice economice(( a firmei, firmei, şi este structurat structurat în patru subcapitole subcapitole.. Primul Primul subcapitol, numit +ormarea şi perfecţionarea an$a-aţilor( prezintă care este scopul formării şi perfecţionării an$a-aţilor întro firmă, prezintă metode şi tenici ale formării şi perfeţionării an$a-aţilor, precum şi care sunt obiectivele formării şi perfecţionării an$aan$a-aţi aţilor lor.. *l doilea doilea subcap subcapito itoll +/otiv +/otivare areaa person personalu alului lui(, (, prezin prezintă tă sistem sistemul ul de recompense, scopul motivării personalului, precum şi tipurile cele mai importante de recompense.
0
)n cel cel dea deall treil treilea ea subc subcap apit itol ol +/od +/oder erni niza zare reaa ten tenol olo$ o$iil iilor or şi redu reduce cere reaa costurilor( este prezentat care este scopul pentru care o firmă recur$e la modernizarea tenolo$iilor şi reducerea costurilor, precum şi care sunt avanta-ele şi dezavanta-ele modernizării tenolo$iilor treptate sau radical, întro sin$ură etapă. )n ultimul capitol +)mbunătăţirea continuă a calităţii şi diversităţii ofertei( am încerc încercat at să prezin prezintt scopu scopull îmbună îmbunătăţ tăţirii irii contin continue ue a calit calităţi ăţii,i, am prezen prezentat tat care care sunt sunt aşteptările clienţilor, precum şi care sunt costurile calităţii necorespunzătoare. *m ales ca în acest proiect să vorbesc despre o firmă producătoare de mobilă, deoarece sunt interesată de tot ceea ce înseamnă desi$n inerior. *m mai ales această firmă deoarece atelierul ei se află cia în localitatea în care eu locuiesc, şi astfel mia fost mult mai uşor să aflu informaţii utile despre firmă. *m ales ca în acest proiect să prezint firma %! &omvitrine %&', deoarece atelierul firmei se află în localitatea în care eu locuiesc, şi astfel mia fost mult mai uşor să am acces la informaţii, mai ales că fratele meu a lucrat un timp pentru această firmă.
1
CAPITOLUL 1 PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI S.C. ROMVITRINE S.R.L.
%.!. &omvitrine %.&.'. sa înfiinţat în anul 0223, la început producând mobilier pentru spaţii comerciale, din sticlă, având încă de pe atunci ca piaţă de desfacere ma-oritatea oraşelor mari din &omânia, cu preponderenţă, 4ucureşti. 5lterior, %.!. &omvitrine %.&.'. sa extins, aducând pe piaţă produse noi, cu desi$n aparte, ele fiind fabricate atât din sticlă, cât şi din P*' sau combinaţii ale acestora. !alitatea produselor este în conformitate cu nişte cote mai exi$ente, standarde interne şi interpersonale, fiind similare produselor fabricate de presti$iu din ranţa şi Italia.
!6/P*7I* Este Este o firm firmăă de succ succes es în mo mobi bilie lierr şi am amen enaa-ăr ării inte interio rioar are, e, cu un cole colect ctiv iv profesionist şi serios, a cărei ima$ine ima$ine a crescut mult în ocii clienţilor. 8itrinele şi toneţii 9te9te-$ $el ele: e: făcu făcute te de &omv &omvit itrin rinee sunt sunt apre apreci ciat atee pent pentru ru desi desi$n $nul ul minu minuţi ţios os,, pent pentru ru caracteristici tenice moderne, pentru calitate şi pentru materialele folosite. Produsele noas noastr tree sunt sunt func funcţi ţion onal ale, e, mo mode dern rne, e, cu un aspe aspect ct este esteti ticc deos deoseb ebit it.. Prod Produs usel elee dumneavoastră dumneavoastră vor fi f i expuse în condiţii deosebite, deoarece &omvitrine este sinonimă cu ele$anţă şi profesionalism. ;atorită folosirii sticlei în combinaţie cu alte materiale, produsele expuse sunt uşor de observat, iar folosirea spoturilor luminoase le vor pune în valoare frumuseţea. oate vitrinele au încuietori, lumini standard sau cu alo$en, sunt pe rotile , au rafturi din sticlă, a-ustabile, o$linzi şi părţi din lemn 9pal: în diferite culori. )n plus vă oferă posibilitatea de a vă personaliza raionul care va fi folosit atât pentru expunerea produsului, cât şi şi pentru promovarea ima$inii firmei dumneavoastră. dumneavoastră.
3
P&6;5%E'E !u o experienţă de peste cinci ani în prelucrarea sticlei şi a palului melaminat, %! &omvitrine %&' a devenit una din cele mai mari firme producătoare de mobilier din ţară. ;ispunând de o serie de an$a-aţi cu experienţă în domeniu, şi utila-e de ultimă $eneraţie, $arantăm o calitate excepţională şi o promptitudine pe măsură. irma oferă orice amena-are cu livrare imediată, în limita stocului disponibil, sau la comandă, cu termen de livrare de maxim zece zile. /odularitatea permite aşezarea rafturilor în orice încăpere, a-utând astfel la crearea intimităţii şi confortului dumneavoastră. dumneavoastră. %.!. &omvitrine %.&.'. produce trei tipuri de mobilier, şi anume< a: /obil /obilier ierul ul come comercia rcial, l, care care poate poate fi exec executa utatt după după tipiza tipizatel telee oferite oferite sau sau după după comanda clientului. b: /obilier /obilierul ul pentru pentru birou birou este este concepu conceputt şi relizat relizat de desi$ desi$nerii nerii noştri, noştri, care va va da o notă de ele$anţă biroului dumneavoastră. c: /obilie /obilierr pentru pentru acasă acasă.. %ocietat %ocietatea ea execut executăă promt promt măsură măsurători tori şi şi proiect proiectare are pentru pentru toate tipurile de amena-are în casa ta. )n cadrul mobilierului pentru acasă intră< 45!==&II. ;esi$nerii şi aritecţii firmei ne oferă consiliere $ratuită în vederea amena-ării bucătăriei dumneavoastră. dumneavoastră. Putem ale$e o $amă diversificată de modele, cu finisa-e naturale, mate sau lucioase, în diferite compoziţii cromatice. ;6&/I6*&E 5niversul nocturn necesită întotdeauna o atenţie specială. ;esi$nerii firmei ne oferă amena-ări deosebite, care conferă acestui spaţiu, intimitatea necesară pentru realizarea unui climat propice relaxării, în concordanţă cu cerinţele dumneavoastră de confort şi utilitate. /etodele de compartimentare inovatoare şi multifuncţionalitatea corpurilor de mobilier a-ută la obţinerea unui standard ridicat al ambientului de odină. 'iniaritatea desi$nului în combinaţiile cu -uxtapunerea unor elemente decorative cu cele strict funcţionale, f uncţionale, nasc compoziţii care încântă prin simplitate. olosirea materialelor tradiţionale sau a celor la modă a-ută la realizarea unui ambient cald, primitor, un mediu special creat pentru relaxare. >
4I4'I6E!I Element de compoziţie pentru zona de zi a locuinţei, biblioteca a căpătat în ultimii ani noi valenţe, transformânf funcţia preponderentă de depozitare, întro funcţie nouă, cu vaoare estetică mult mai mare decât în trecut. 7oi vă oferim soluţiile ce permit îmbinarea noilor atribute ale acestui mobilier cu fucţiunile spaţiului dumneavoastră. !ompoz !ompoziţii iţiile le simple simple sau comple complexe xe îmbină îmbină liniil liniilee drepte drepte cu cele cele curbe curbe,, în încercarea de ecilibrare a spaţiului prin intersectarea atributelor estetice ale mobilierului cu aritectura ambientului. /aterialele şi finisa-ele folosite îşi aduc aportul la obţinerea unor efecte deosebite, capabile să exploateze toate caracteristicile locuinţei.
?
CAPITOLUL 2 EVOLUŢIA INDICATORILOR DE EFICIENŢĂ ECONOMICĂ AI FIRMEI S.C. ROMVITRINE S.R.L. ÎN ULTIMII 2 ANI.
%*I%I!I'E I&/EI )7 *75' 1@001@01 •
%&5!5&* %&5!5 &* P&6;5!AIEI I&/EI %.!. &omvitrine %.&.'. )7 1@00.
•
%&5!5&* %&5!5 &* P&6;5!AIEI I&/EI %.!. &omvitrine %.&.'. )7 1@01.
B
Pe baza celor două $rafice putem observa că în anul 1@01 producţia /obilierului /obilierului comercial comercial a cunoscut cunoscut o scădere scădere de 00 procente faţă de anul 1@00, în ceea ce priveşte producţia /obilierului pentru acasă, aceasta a cunoscut o creştere creştere de >C în 1@01 faţă de 1@00, iar iar producţia producţia /obilierului /obilierului pentru birou birou a crescut în anul 1@01 faţă de anul 1@00 de la 0DC la 1?C.
CAPITOLUL 3 PREZENTAREA MODALITĂŢILOR DE CREŞTERE A EFICIENŢEI ACTIVITĂŢII FIRMEI
S.C. ROMVITRINE S.R.L. 3.1. Formara !" #r$%&"o'ara a'(a)a&"*or. Formara 9în sens lar$: este definită ca proces instructivFeducativ de aciziţie de comportamente, atitudini, cunoştinţe necesare individului uman pentru a face faţă provocărilor ambianţei în diversele paliere de inte$rare socioeconomică. socioeconomică. )n acest sens, formarea este procesul instructiveducativ practicat în instituţiile de învăţămănt începând de la cele mai de -os niveluri. Pre$ Pre$ăt ătire ireaa prof profes esio iona nală lă este este un proc proces es de învă învăţa ţare re um uman anăă şi de aci acizi ziţi ţiii individuale care asi$ură asimilarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor de muncă necesare îndeplinirii cu competenţă a sarcinilor prezente şi viitoare cerute de practicarea unei profesii prin liberă practică sau prin an$a-area întro or$anizaţie. ormarea şi perfecţionarea an$a-aţiolr are drept scop identificarea, aprecierea şi facilitarea dezvoltării competenţelor personalului, permiţând indivizilor să performeze sarcini aferente unor posturi prezente şi viitoare. Perfecţionarea an$a-aţilor diferă de la un individ la altul, în funcţie de nevoile identificate< •
;upă ce un an$a-at a fost numit pe un post, sunt folosite câteva tipuri de instruire prin care i se permite permite să îşi actualizeze actualizeze abilităţile.
•
Pent Pentru ru unii unii,, acce accent ntul ul cade cade pe inst instru ruir irea ea ten tenic icăă 9per 9perso soan anaa este este a-ut a-utat atăă să îşi îşi imbunătăţească imbunătăţească abilităţile de folosire a ecipamentelor sau pro$ramelor tenice:.
•
Pentru alţii, instruirea implică abilităţi interpersonale 9abilitatea de a munci cu alţii: sau co$nitive 9abilitatea de a $ândi clar, de a planifica sau a rezolva probleme:. irma analizată ţine cont de obiectivele formării şi perfecţionării, acestea fiind<
•
*-utarea an$a-aţilor în atin$erea unui maxim de performanţă în realizarea muncii lorG
•
Pre$ătirea lor pentru evoluţia viitoare a locurilor de muncă. /etode /etode şi tenici tenici utilizate utilizate de %! &omvitrine &omvitrine %&' pentru pentru formarea formarea şi
perfecţionarea personalului< personalului< H &ezolvarea de probleme
D
H %tudiile de caz H Prezentările H ;emonstraţia H ilmele şi tenica video H ;icuţia în cadrul $rupului H Exerciţii de lucru cu documente H Interpretarea de roluri H ocurile H Incidentele critice H %imulările H )nvăţare experienţială outdoor
i$ura nr. 0 F Planificarea instruirii 9după !ornescu şi !olab, 1@@>: /ăsu /ăsuri rile le de inst instru ruir iree şi perfe perfecţ cţio iona nare re a an$a an$a-a -aţi ţilo lorr se real realiz izea ează ză prin printr tro o planificare eficientă care să fie fi e inte$rată în politica $enerala a firmei şi să fie precedate de o eval evalua uare re a post postur uril ilor or şi pers persoa oane nelo lorr care care le ocup ocupăă din din punc punctt de vede vedere re al compatibilităţii cunoştinţelor, abilităţilor şi aptitudinilor necesare şi deţinute. 2
Va*or"* +"% !" ,o%"a* -' #ra%+"%a $ormr""
ormarea profesională se adresează adresează între$ii personalităţi umane şi are la bază un între$ areal de valori. )n consideraţiile asupra formării, respin$em percepţia ri$idă a formării de simplu ansamblu de tenici de transmitere a cunoştinţelor şi consolidare a depri deprinde nderil rilor, or, în favoar favoarea ea unei viziun viziunii lar$i lar$i de proces proces comple complexx de asimilar asimilaree de cunoştinţe, deprinderi şi competenţe strâns le$at de valorile sociale şi culturale ale epocii epocii în care trăim. trăim. 6 astfel de viziune aparţine aparţine celebrulu celebruluii sociolo$ $erman $erman /ax Jeber Jeber care surprinde surprinde în #Protestantism #Protestantismul ul şi spiritul capitalismu capitalismului( lui( compone componentele ntele ambianţei complexe care au stat la baza dezvoltării sistemului capitalist. /ai ales în perioada totalitară, capitalismul a fost prezentat unilateral şi sărăcit de complexitatea sa, fiind considerat o perioadă de acumulare de averi prin exploatarea nemiloasă a clasei paupere. *cumularea de capital a avut la bază un cumul de valori, începând cu capitalul reli$ios, cu între$ ansamblul său educaţional şi moralformator, continuând cu teorii economice şi cu trăsăturile în care se vizează performanţa. ără a avea o bază solidă şi înţele$erea tuturor mecanismelor re$latorii ale realităţii socioumane se profilează pericolul pericolul edificării a unui #capitalism de carton( carton( în care actorii se manifestă manifestă prin comportamente economice care în$lobează primitivism, i$noranţă şi aro$anţă, adevă adevărat ratate atele le valor valorii ale const constitu ituirii irii capit capitali alismu smului lui rămânâ rămânând nd i$nora i$norate, te, dacă dacă nu necunos necunoscute cute.. 5n asemenea asemenea capitalis capitalism m #curat #curat balcanic balcanic(( nu realizeaz realizeazăă importanţa importanţa factorului uman în realizarea prosperităţii firmei. #%trate$ia( capitalismului de carton vizeaz vizeazăă licita licitaţii ţii truca trucate, te, mituir mituirea ea funcţi funcţiona onarilo rilorr care care $esti $estione onează ază banul banul pub public lic,, neonorare neonorareaa obli$aţiilor obli$aţiilor financiare financiare către stat prin evaziune evaziune fiscală, fiscală, producere producereaa de mărfu mă rfuri ri contr contrafă afăcu cute, te, creare creareaa de -ocuri -ocuri pirami piramida dale, le, falime falimentă ntări ri forţat forţatee ale uno unorr întreprinderi de stat , etcK
!onducerea firmei %.!. &omvitrine %.&.' a otărât ca personalul întreprinderii să aibă un anumit nivel de cunoştinţe privind calitatea şi cerinţele sistemului calităţii, astfel încâ încâtt an$a an$a-a -aţi ţiii să pose posede de capa capaci cita tate teaa de a su$e su$era ra mo modi dific ficăr ării care care să cond conduc ucăă la îmbunătăţirea calităţii.
0@
;in acest motiv %.!. &omvitrine %.&.'. analizeza periodic rezultatele instruirii, astfel încât deficienţele în instruire să poată fi remediate şi să se poată stabili modul de îmbunătăţire a pro$ramelor şi metodelor de instruire utilizate. Pentru a avea un personal calificat si instruit corespunzator standardelor europene %.!. &omvitrine %.&.'. a recomandat ca instruirea personalului sa se realizeze< •
'a nivelul între$ii întreprinderi
•
'a nivelul compartimentelor
•
'a nivelul individual
a/ La '"0** -'+r#r"'r" -'+r#r"'r"".". )ntrea$a activitate de instruire este planificată şi pro$ramată, stabilinduse planul de instruire, or$anizarea cursurilor de instruire, pro$ramele cursurilor, modul de analiză a rezultatelor şi de verificare a cunoştinţelor, atesta atestarea rea pe post post dacă dacă este este cazul cazul etc. etc. /ana$ /ana$em ement entul ul execu executiv tiv este este instru instruit it asupra asupra sistemului calităţii şi a criteriilor pentru evaluarea eficienţei sistemului.
/ La '"0** %om#ar+"m'+*or %om#ar+"m'+*or.. %.!. &omvitrine %.&.'. elaboreaza planificări anuale de instruire pe compartimente, în urma unei analize a necesităţilor de instruire specifice acestor compartimente. *ctivităţile de instruire nu sunt limitate la personalul cu sarcini principale le$ate de calitate, ci include şi personalul cu sarcini de marLetin$, aprovizionare, proiectarea produselor, a proceselor, inspecţie, întreţinere, activităţi după vânzare etc., adică luând în considerare personalul care desfăşoară diferitele activităţi ale calităţii.
%/ La '"0* "'"0"a*. %e va acorda o atenţie deosebită instruirii personalului nou an$a-at si a celui transferat pentru noi sarcini profesionale, urmarinduse obţinerea obţinerea de cunoştinţe, aptitudini si confirmări necesare pentru indeplinirea indatoririlor postului.
irma %.!. &omvitrine %.&.'. a otărât ca formele de instruire a personalului să fie următoarele< •
cursuri de scurtă duratăG
•
specializări în universităţiG
•
studii postuniversitareG 00
•
învăţământul de la distanţă.
•
autoinstruire cu a-utorul tenicilor comunicaţiei 9Internet,etc: )n urma acestor instruiri profesionale personalul întreprinderii %.!. &omvitrine
%.&.'. va dobândi un anumit nivel de cunoştinţe privind calitatea si cerinţele sistemului calităţii.
3.2. Mo+"0ara #r,o'a**" /otivarea personalului reprezintă ansamblul modalităţilor utilizate de an$a-ator pentru stimularea an$a-aţilor în vederea creşterii performanţei în muncă utilizând stimulente materiale şi nonfinanciare, ecitabile, consistente şi motivante. /otivarea are ca scop stimularea an$a-aţilor în obţinerea de performanţe, prin recomp recompen ense se financ financiar iaree şi non finan financia ciare re consis consisten tente, te, ecit ecitabi abile le şi variat variate. e. ;atori ;atorită tă faptului că indivizii sunt unici, atunci şi tenicile motivaţionale trebuie să se adapteze la nevoile fiecărui individ. Pentru a înţele$e motivarea, motivarea, mana$erii trebuie întâi întâi să înţelea$ă motivele motivele pentru care indivizii indivizii se comportă comportă întrun anume fel şi pentru care au anumite anumite reacţii în situaţii situaţii ameninţătoare sau prin care se încearcă influenţarea. /otivarea este un proces intern, nu unul imperativ care poate fi impus din exterior. )n firma firma %! &omv &omvit itrin rinee %&', %&', elab elabor orar area ea unei unei stra strate te$i $iii priv privin indd mo moti tiva vaţia ţia personalului parcur$e parcur$e cinci etape< •
*naliza teoriilor motivaţionale 9piramida lui /asloM:
•
%tudierea obiectivelor strate$ice ale firmei
•
Elaborarea variantelor de strate$ii motivaţionale
•
*le$erea variantei optime pe baza unei conlucrări între mana$eri, dar şi între mana$eri şi subordonaţi.
•
*plicarea şi reevaluarea permanentă a strate$iei motivaţionale.
E6&II /6I8*AI67*'E eoria nevoilor postulează că fiinţele umane au nevoi caracteristice şi că oamenii pot fi motivaţi oferindule ceea ce au nevoie în scimbul efortului pe care îl depun. !u alte alte cuvi cuvint nte, e, oame oameni niii sunt sunt mo moti tiva vaţi ţi să îşi îşi sati satisf sfac acăă nevo nevoil ilee cele cele ma maii impo importa rtant nte. e. 01
Psiolo$ul american *braam /asloM a creat un model numit ieraria nevoilor. /asloM considera că unele nevoi interne sunt mai strin$ente decât altele, şi că este nevoie de satis satisfac facere ereaa nevoil nevoilor or de bază bază 9de pe nivele nivele inferi inferioa oare: re: înaint înaintea ea eliber eliberări ăriii ener$i ener$iei ei necesare împlinirii nevoilor de ordin mai înalt.
i$ura nr. 0 Ieraria I eraria nevoilor a lui /asloM %alarizarea este componenta centrală centrală sistemului de recompense. recompense. Principiile sistemelor de salarizare sunt< •
%alariul reprezintă un preţ plătit pentru factorul de muncă şi este necesar să se stabilească prin mecanismele pieţeiG
•
Principiul ne$ocierii salariilorG
•
Principiul salariilor minimeG
•
Principiul de muncă e$alăG salariu e$alG
•
Principiul liberalizării salariilorG
•
%alarizare după< cantitatea muncii, calitatea muncii, nivelul de calificare, condiţii de muncăG
•
!aracterul confidenţial al salariului.
03
i$ura nr. 1 F &ecompensarea &ecompensarea an$a-aţilor 9după !ornescu şi colab, 1@@>: /otivarea nonfinanciară, în cadrul firmei %! &omvitrine %&', include acţiuni cum sunt următoarele< •
&eal &ealiz izar area ea unui unui clim climat at de valo valoriz rizar aree a mu munc ncii ii bine bine făcu făcute te 9lau 9lauda da din din part partea ea superiorului, diplome, medalii, semne distinctive în ecipamentul de lucru:G
•
!onstruirea unor finaluri de carieră constructiveG
•
&ealizarea situsţiilor concurenţiale de muncă pe baza diversificării sarcinilor, pentru a solicita între$ul potenţial productiv al an$a-aţilorG
•
Eliminarea barierelor birocratice, or$anizatorice şi a celor le$ate de condiţiile de muncăG *si$ur *si$urare areaa compet competiţie iţieii intrao intraor$a r$aniz nizaţi aţiona onale le între între indivi indivizi zi şi $rupur $rupurii pe baza baza
definirii clare a criteriilor şi obiectivelor în conformitate cu un re$ulament prestabilit care care să conduc conducăă simult simultan an la potenţ potenţare areaa cooper cooperări ării.i. )n tot ma maii mu multe lte întrep întreprin rinder deri,i, îndeosebi din ţările avansate, munca în $rupe sau pe proiecte sa extins. !el mai nou concept este cel de +lean mana$ement#, adică mana$ement suplu. %upleţea provine din
0>
slăbirea intenţionată a puterii de decizie a şefului. )n scimb, an$a-aţii învaţă să acţioneze pe propria răspundere răspundere în ecipe în care toţi sunt e$ali în drepturi. drepturi. *vanta-ele acestui mod de lucru sunt< ameliorarea relaţiilor interpersonaleG ameliorarea relaţiilor funcţionale cu superiorii ierariciG ameliorarea capacităţii de comunicareG ameliorarea cunoaşterii de sine, prin perceperea propriei ima$ini prin prisma $rupului. Personalul nu poate lucra la capacitate maximă fără să fie stimulat în vreun fel de condu conduce cerea rea întrep întreprin rinde derii. rii. !ele !ele ma maii folosi folosite te tipuri tipuri de recomp recompen ense se includ includ<< banii, banii, beneficiile, $ratuităţile, premiile şi planurile de participare a an$a-aţilor la beneficiile firmei. ;eoa ;eoare rece ce mi-l mi-loa oace cele le băne băneşt ştii cons consti titu tuie ie un stim stimul ulen entt pute putern rnic ic,, la stab stabil ilir irea ea sistem sistemelo elorr de plată plată trebui trebuiee să ia în consid considera erare re efectu efectull acest acestor or recom recompen pense se asupr asupraa motivaţiei an$a-aţilor.
Sa*ar"* constituie o importantă răsplată deoarece el poate satisface mai multe dint dintre re treb trebui uinţ nţel elee care care se re$ă re$ăse sesc sc în sist sistem emul ul lui lui /asl /asloM oM.. El ofer oferăă an$a an$a-a -aţi ţilo lorr posibilitatea de a cumpăra rană pentru satisfacerea nevoilor fiziolo$ice, le permite săşi cumpe cumpere re locuin locuinţe ţe pentr pentruu satisf satisfac acere ereaa nevoi nevoilor lor de securi securitat tateG eG şi totoda totodată tă le permit permitee acestora săşi dezvolte nevoile de stimă.
4a'"" F salariile personalului pot atin$e şi ?@C din costurile unei companii şi reprezintă principala cauză a insatisfacţiei salariaţilor. 6 firmă trebuie să fie capabilă să -ustifice salariile ca parte a filosofiei de recompense. recompense. )ntrucât banii reprezintă partea tan$ibilă a unui sistem de compensare, or$anizaţiile îi folosesc pentru a arăta an$a-aţilor cum sunt apreciate performanţele. Există Există o varietate varietate de alte recompense recompense ce sunt sunt foarte foarte importante importante pentru an$a-aţi an$a-aţi şi care îi motivează pe aceştia< F vizite la locul de muncă al celor mai performanţi an$a-aţi, realizate de către top mana$eriG F conferirea unor responsabilităţi responsabilităţi speciale speciale sau onorificeG onorificeG F întreţinerea unor dele$aţiiG dele$aţiiG F complimente verbale, verbale, scrisori personale personale de felicitareG F an$a-atul să prezinte el însuşi realizările în faţa cole$ilor, direcţiunii, în cadrul unor colocvii, reuniuni sau conferinţeG 0?
F publicarea rezultatelor rezultatelor în -urnalul întreprinderii. întreprinderii. Este preferabil ca recunoaşterea meritelor să fie făcută re$ulat, cvasipermanentG efectul unor semne mici de apreciere, însă re$ulate, este mai mare decât cel al +$esturilor mari# făcute rar şi nere$ulat.
4'$"%""* F se mai numesc şi compensaţii indirecte. /a-oritatea an$a-aţilor au învăţat să întrebe despre beneficii la fel de simplu şi direct cum întreabă de salariu pentru o nouă slu-bă.
Gra+"+&"* F sunt oferite doar unora dintre an$a-aţi. *cestea se referă în $eneral la< accesul la parcările rezervate, case de vacanţă, cluburi.
Prm""* F se folosesc pentru a recunoaşte şi incura-a muna an$a-aţilor. 5neori sunt şi în bani, dar cel mai adesea sunt simboluri de $enul #an$a-atul lunii+.
S",+m* #ar+"%"#ar *a -m#r&"ra #ro$"+*" F cele mai cunoscute tipuri ale acestui sistem numără< plata pe unităţi de produs, plata pe creşterea de productivitate, comisioanele, etc. /ana$erii dispun de numeroase strate$ii de motivare a an$a-aţilor, de implicare a acest acestora ora în activi activitat tatea ea profes profesion ională ală,, rezult rezultatu atull fiind fiind atât atât creşte creşterea rea satis satisfac facţiil ţiilor or personale, cât şi creşterea productivităţii. )n $eneral, o combinare a acestor strate$ii conduce la obţinerea celor mai bune rezultate.
T"#r"5$orm mo+"0ar6 0. #o7"+"0 -măriri de salariu, prime, cote părţi din profit, mulţumiri, laude, ceremonii, acordarea de titluri, promovăriG
'(a+"0 a+"0 1. '(
reduce reduceri ri de salari salariu, u, amenzi amenzi,, retro$ retro$adă adări, ri, amenin ameninţăr ţării verba verbale, le,
mustrăriG
%o('"+" +"0 0 are in veder 3. %o('" vederee latura latura,, dimens dimensiun iunea ea intele intelectu ctuală ală a salari salariatu atului lui,, axânduse pe satisfacerea nevoilor individuale de a fi informat, a cunoaşte, de a opera şi #controla( mediul în care îşi desfaşoară activitateaG
a$ %+" +"0 0 – are in vedere ca salariatul să se simtă bine la locul de muncă şi în >. a$% cadrul firmei, să fie apreciat şi simpatizat de cole$i, şefi, subordonaţi, să se manifeste faţă de el simpatie şi consideraţieG
"'+ r"',% ,% F determinarea salariatului să se implice, să depună efort şi să ?. "'+r"' obţină rezultate in cadrul firmei întrucât din aceste procese el obţine satisfacţii ce ţin de personalitatea luiG
0B
8+r "',% % F determinarea salariatului să se implice, să depună efort şi să B. 8+r"', obţină rezultate in firma pentru ca acestea vor $enera din partea or$anizaţiei anumite reacîii formale şi informale, economice şi moralspirituale care îi vor produce satisfacţiiG
%o'oom" m"% % – salari . %o' salarii,i, prime prime,, $ratif $ratifica icaţii, ţii, penali penalizăr zării la salari salarii,i, impută imputări ri financiare în caz de erori
,#"r"+ a* – acordarea de catre mana$eri a încrederii în salariaţi, D. mora* ,#"r"+a* exprimarea de mulţumiri şi laude, lansarea de avertismente, mustrări, acordarea de titluri onorifice. irma %.!. &omvitrine %.&.'. îşi motivează personalul astfel< •
6feră salariaţilor dreptul la concediul de odină
•
6feră pauză de masă
•
6feră bonuri de masă
•
6feră salariaţilor dreptul de a avea liber de sărbătorile le$ale
•
6feră maşină de serviciu şi în acelaşi timp transport $ratuit
•
6feră posibilitatea an$a-aţilor să participe la profit
•
6feră asi$urări de viaţă
•
6feră premii, $ratuităţi, diplome, semne distincte
•
6feră un climat de valorizare a muncii bine făcute, laudă din partea superiorului
•
6feră sporuri la salariu
3.3. Mor'"7ara +9'o*o(""*or !" r%ra %o,+r"*or. /odern /oderniza izarea rea tenol tenolo$i o$iilo ilorr şi reduer reduerea ea costu costurilo rilorr este este neces necesară ară deoare deoarece ce în prezent asistăm la o evoluţie foarte rapidă a produselor şi serviciilor oferite de firmele concurente pe piaţă. /odernizarea tenolo$iilor şi reducerea costurilor are ca scop mi$raţia cererii către produsele cu o valoare mai mare. 6 problemă importantă care se pune în le$ătură cu modernizarea tenolo$iilor se referă la modul în care va fi realizată. irma %! &omvitrine %&', pentru modernizarea tenolo$iilor poate apela la două modalităţi, şi anume< poate realiza modernizarea tenolo$iilor tenolo$iilor radical întro sin$ură
0
etapă, astfel firmele concurente vor fi luate prin surprindere şi vor reacţiona întrun timp mai îndelun$at, dar poate prezenta şi diferite dezavanta-e, ca de exemplu presiunile asupra licidităţilor pot fi foarte mari şi există riscuri mai mari. %au, modernizarea tenol tenolo$i o$iilor ilor se poate poate realiz realizaa trepta treptat,t, în ma maii multe multe etape etape,, astfel astfel presiu presiune neaa asupra asupra licidităţilor sunt mai mici, deoarece costurile pot fi suportate treptat, iar distribuitorii şi clienţii iau cunoştinţă de scimbări trepat şi îşi pot spune părerea, dar bineînţeles dezavanta-ul acestei modalităţi este acela că firmele concurente nu mai sunt luate prin surprindere de scimbări şi vor reacţiona ca atare. !apacitatea unui a$ent economic de a se menţine pe poziţii înalte este dată de capacitatea acestuia de a ţine pasul cu pro$resul tenic şi tenolo$ic. )n viziunea oricărui a$ent economic viitorul înseamă tenolo$ie.
i$. 3 /asuri de reducere a costurilor in cadrul %.!. &omvitrine %.&.'.
3.:. Îm'+&"ra %o'+"' a %a*"+&"" !" "0r,"+&"" o$r+". &idicarea continuă a nivelului calitativ al produselor şi serviciilor are ca scop îmbunătăţirea poziţiei firmei pe piaţă comparativ cu firmele concurente. *ceasta va avea în vedere satisfacerea aşteptărilor clienţilor faţă de produsele sau serviciile aciziţionate. *şteptările consumatorilor depind de< •
Experienţele anterioare
•
!omunicaţiile externe ale firmei cu publicul
0D
•
Publicitatea făcută de firmă. &elaţia dintre aşteptările clienţilor şi calitatea percepută la produsele şi serviciile
aciziţionate se poate re$ăsi în una din următoarele situaţii< •
*şteptări N Percepţia O )ncântare
•
*şteptări O Percepţia O /ulţumire
•
*şteptări Percepţia O 7emulţumire !osturile calităţii necorespunzătoare sunt următoarele<
•
Pierderea unui număr de clienţi
•
!osturi suplimentare pentru refacerea produsului sau serviciului
•
!osturi psiolo$ice care constau în demoralizarea an$a-aţilor irmele trebuie să se preocupe de creşterea contiunuă a calităţii pentru a satisface
nevoile consumatorilor la nivelul aşteptat de aceştia sau ciar peste aşteptările lor. %! &omvitrine %&' are capacităţi proprii de producţie, dotate cu linii tenolo$ice performante. Pentru menţinerea şi îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor şi serviciilor oferite, &omvitrine a implementat, din aprilie 1@@, sistemul I%6 2@@0 de control al calităţii. %ocietatea abordează crearea unor produse noi solicitate pe piaţă, prin eforturi continue de îmbunătăţire a calităţii, diversificând producţia şi în acelşi timp pastrânduşi şi profil profilul ul de bază. bază. irma irma intenţ intenţion ioneaz eazăă să îmbună îmbunătăţ tăţea ească scă viaţa viaţa consum consumato atorilo rilor, r, realizând şi oferindule produse şi servicii de o calitate superioară.
02
ANE;E
1@
ADRESA: Buzau, Micro XIV, Bl. 16B, Ap. 26 Telefon: 0!!"#$%!0 &a': 02%("20
%$10
Pro$ram ;ormitor /I7E&8* 1 usi !*EQ6&IE< ;ormitoare P&E< 3>0> 'EI 8* inclus
Pro$ram ;ormitor /I7E&8* 3 usi !*EQ6&IE< ;ormitoare P&E< >>22 'EI 8* inclus
;ormitor !6/P6%* !*EQ6&IE< ;ormitoare P&E< 01D0 'EI 8* inclus
Pro$ram ;ormitor '*I'* !*EQ6&IE< ;ormitoare P&E< 31B 'EI 8* inclus
Pro$ram ;ormitor &E76 !*EQ6&IE< ;ormitoare P&E< 3B@? 'EI
11
;ormitor 8E75% !*EQ6&IE< ;ormitoare P&E< 02 'EI 8* inclus
;ormitor 768* !*EQ6&IE< ;ormitoare P&E< 0D>2 'EI 8* inclus
;ormitor &*&E% !*EQ6&IE< dormitoare P&E< 13B2 'EI 8* inclus
13
Pro$ram bucatarii !*EQ6&IE< 4ucatarii P&E< 3122 'EI 8* inclus Pro$ram bucatarii !*EQ6&IE< 4ucatarii P&E< 3@22 'EI 8* inclus
/ese si scaune de bucatarie si dinin$ !*EQ6&IE< 4ucatarii P&E< 3>22 'EI 8* inclus
Pro$ram de bucatarii !*EQ6&IE< 4ucatarii P&E< 3?22 'EI 8* inclus
!amera de copii %5& !*EQ6&IE< !amere de copii si tineret P&E< 11>2 'EI 8* inclus de copii ;E7I% !amera !*EQ6&IE< !amere de copii si tineret 1> P&E< 0?B2 'EI 8* inclus
!amera de copii /I!RES !*EQ6&IE< !amere de copii si tineret P&E< 11>2 'EI 8* inclus
!amera de copii *7;S !*EQ6&IE< !amere de copii si tineret P&E< 0322 'EI 8* inclus
Pantofar cu 3 sertare !*EQ6&IE< /obilier pentru ol P&E< 1>2,@@ 'EI 8* inclus
1?
Pantofar cu ? sertare !*EQ6&IE< /obilier pentru ol P&E< 022,@@ 'EI 8* inclus
Pantofar cu o$linda !*EQ6&IE< /obilier pentru ol P&E< 3B2,@@ 'EI 8* inclus
Pantofar cu 1 usi !*EQ6&IE< /obilier pentru ol P&E< 33? 'EI 8* inclus
!omoda 8 QT6% !*EQ6&IE< /obilier divers P&E< D2,@@ 'EI 8* inclus
!omoda 8 %P*!E !*EQ6&IE< /obilier divers P&E< B12,@@ 'EI 8* inclus
1B
!omoda 8 '5!E !*EQ6&IE< /obilier divers P&E< ?32,@@ 'EI 8* inclus
%istem U5*;&6 11 !*EQ6&IE< /obilier divers P&E< 022,@@ 'EI 8* inclus
%istem U5*;&6 13 !*EQ6&IE< /obilier divers P&E< >B 'EI 8* inclus
1
4I4LIOGRAFIE P. Rotler, /ana$ementul /ana$ementul marLetin$ului, ediţia a IIIa, editura eora, 4ucureşti 1@@3 Q. /icaelson, %. /icaelson, %un zu F %trate$ii de marLetin$, !olecţia 4randbuilders Qroup, 1@@B /anualul de /ediu concurenţial al afacerii, clasa a VIIa P. *mereim, ;. 4arczWL, &. Evrard, . &oard, 4. %ibaud, P. Jeber F manualul de marLetin$ strate$ie si operaţional, editura eora, 4ucureşti 022B %iteul firmei< MMM.romvitrine.ro
1D
