MARKETING II/ TESTE 1.Conform definitiei scolii romanesti, marketingul ar trebui sa includa urmatoarele elemente o conceptie modernã în orientarea întreprinderilor, concretizatã concretizatã într-un ansamblu coerent de activitãti practice, programate si organizate prin utilizarea unor metode si tehnici stiintifice. !.Cores"un#ator marketingului,"unctul de "lecare in desfasurarea unei acti$itati economice trebuie sa% l constituie functia de satisfacere în conditii superioare a nevoilor de consum. &. Cores"un#ator marketingului, finali#area acti$itatii intre"rinderii nu se limiteazã la vânzarea produselor si serviciilor, serviciilor, ci include si urmãrirea comportãrii lor în consum utilizare!, a nivelului de satisfacere a nevoilor pentru care au fost concepute. '.Noua orientare de marketing a firmei se concreti#ea#a cu a(utorul activitãtilor practice. ).*esfasurarea acti$itatilor "ractice "entru reali#area noii $i#iuni de marketing marketing im"lica utili#area unui instrumentar de mar"eting adecvat. +.na din cele doua functii ale marketingului e-istente la ni$elul intre"rinderii este atragerea cererii. .na din cele doua functii ale marketingului e-istente la ni$elul intre"rinderii este satisfacerea cererii. /.0rin functia de in$estigare a "ietei se are in $edere cercetarea tuturor componentelor
mediului în care actioneazã frma. .0entru reali#area finalitatii finalitatii economice si sociale a acti$itatii acti$itatii firmei, se are in $edere cercetarea pietei, a nevoilor de consum 12.3unctia de in$estigare a "ietei si a ne$oilor de consum a condus la crearea unor compartimente specializate în cadrul firmei sub formã de directii, servicii, birouri! sau a unor organisme specializate agentii si institute de cercetãri!. 11.0rin functia de conectare dinamica a firmei firmei la mediul economico%social se reflecta "reocu"area firmei de a%si raporta activitatea la cerintele mediului din care face parte. 1!.3unctia de satisfacere in conditii su"erioare a ne$oilor de consum se refera la realizarea finalitãtii sociale a activitãtii de mar"eting si e#primã punctul de plecare pentru orientarea întregii activitãti, corespunzãtor noului concept de mar"eting. 1&.0unctul de "lecare "entru orienterea orienterea intregii acti$itati de marketing este e-"rimat de realizarea finalitãtii sociale a activitãtii de mar"eting. 1'.3unctia de ma-imi#are a eficientei eficientei economice se refera la finalitatea economicã a mar"etingului - ma#imizarea profitului. 1).Reali#area rolului general al marketingului im"lica abordarea interdependentã a celor patru functii. 1+.Actiunile de informare si de educare a gusturilor gusturilor consumatorilor fac "arte din cadrul functiei functiei de satisfacere în conditii superioare a nevoilor de consum. 1.Cu"rinde un ansamblu com"le- de factori eterogeni care influentea#a direct sau indirect acti$itatea firmei mediul e#tern al firmei. 1/.n segment de "iata caracteri#at "rintr%o anumita ne$oie, "entru care firma "oate desfasura acti$itate "rofitabila, re"re#inta ocazia de piatã. 1.4 "iedica a"aruta ca urmare a unei e$olutii nefa$orabile a mediului,re"re#inta amenintarea. !2.Modificarile am"le, bruste, greu de antici"at sunt caracteristice unui mediu turbulent. !1.Acele com"onente ele mediului e-tern cu care firma stabileste legaturi directe, constituie micromediul firmei. !!.3irma a"are in calitate de cum"arator si stabileste legãturi în special cu furnizorii de mãrfuri, de fortã de muncã si prestatorii de servicii. !&.3irma are calitatea de $an#ator si isi $alorifica "rodusele /serviciile realizate, stabilind legãturi în principal cu clientii. !'.3urni#orii de marfuri "ot fi diverse persoane fizice si $uridice de la care se pot procura% materii prime, materiale, masini, utila$e, instalatii,echipamente instalatii,echipamente.. !).Intre firma si furni#orii de marfuri se stabilesc relatii de vânzare-cumpãrare. !+.3urni#orii de forta de munca sunt re"re#entati de unitãtile de învãtãmânt, oficiile de fortã de muncã, persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã. !.Cei care a(uta firma sa%si "romo$e#e,sa%si $anda si sa%si distribuie "rodusele se numesc intermediari. !/. Cei care a(uta firma sa%si gaseasca clienti se numesc comercianti. 1
!.5tocarea si transferul marfurilor din "unctele de origine la destinatie este asigurat de firmele de distributie fizicã. &2.Intermediarii financiari sunt re"re#entati de bãnci, companii de credit, societãti de asigurãri si alte firme care contribuie la finantarea întreprinderii sau la prote$area acesteia împotriva riscurilor pe care le implicã achizitionarea si vânzarea mãrfurilor. &1. 0ersoanele fi#ice si (uridice carora le sunt adresate "rodusele firmei , se numesc clienti. &!.3irmele care urmaresc satisfacerea acelorasi ne$oi sau a unor ne$oi asemanatoare sunt cosiderate firme concurentiale. &&.Ansamblul de forte si tendinte "e care intre"rinderea nu le "oate controla, dar care actionea#a asu"ra ei, re"re#inta macromediul întreprinderii. &'.Mediul demografic are o im"ortanta deosebita deoarece oa menii formea#a pietele, dar si oferta de fortã de muncã. &).5tructura "o"ulatiei "e gru"e de $arsta determina nevoile de consum. &+.3ragmentarea "ietei de masa in numeroase micro"iete se "oate face in functie de efectul cumulat al acestor schimbãri (trecerea de la pietele de masã la micropiete!. &.6ocali#area "o"ulatiei influentea#a "referintele sale "entru anumite produse si servicii. &/.Elementele mediului economic se reflecta in situatia pietei. &.Intr%o economie, "uterea de cum"arare de"inde de veniturile curente, preturi, mãrimea economiilor, a datoriilor si a posibilitãtilor de creditare în vederea cumpãrãrii. '2.Cand "uterea de cum"arare se reduce, "rinci"alul criteriu de ac7i#itionare a "roduselor de$ine valoarea acestora. '1.Corelatia dintre marimea $eniturilor si consum este sur"rinsa in legea Ernst Engel, care aratã cã, pe mãsurã ce creste venitul unei familii, ponderea cheltuielilor pentru procurarea hranei scade, cea a cheltuielilor gospodãresti rãmâne constantã cu e#ceptia celor cu încãlzirea locuintei, energia electricã si alte servicii publice, care scad!, iar ponderea cheltuielilor cu altã destinatie si a economiilor creste. '!.Ansamblul resurselor naturale care sunt necesare desfasurarii acti$itatilor de "iata sau care sunt influentate de acti$itatile de marketing, alcatuiesc mediul natural. '&.In desfasurarea acti$itatilor economice, "ondere semnificati$a o are mediul natural. ''.Modul de locali#are si distributie in s"atiu a acti$itatiilor economice sunt influentate de conditiile naturale relief, climã, resurse!. ').0entru unitatile din turism, intra in obiectul de acti$itate conditiile naturale. '+.Com"onentele care e-"lica cum se obtin "rodusele societatii re"re#inta mediul tehnologic. '.Clasele sociale si rolul lor in societate fac "arte din mediul politic. '/.In formarea com"ortamentului de cum"arare si de consum i nter$ine mediul cultural. '. In conturarea anumitor ti"ologii de consumatori inter$ine si mediul cultural. )2.Relatiile de "iata "ot fi influentate ,la un moment dat ,de o multitudine de factori% generali si specifici, obiectivi si subiectivi, interni sau e#terni firmei. )1. 6i$rare de marfuri, inc7iriere, im"rumut,contractare de marfuri,s.a. sunt for me ale relatiilor de vânzare-cumpãrare. )!.0entru relatiile "recontractuale se utili#ea#a ca instrumente negocierea, comanda, cererea de ofertã si oferta fermã. )!.3acturarea, li$rarea, trans"ortul ,rece"tia si decontarea sunt acti$itati legate de derularea contractului. )&.In "erioada de garantie si "ostgarantie a"ar relatiile postcontractuale. )'.Mi(loacele si instrumentele utili#ate in lu"ta de concurenta se gru"ea#a in (urul celor patru elemente ale mi#ului de mar"eting% produs, pret, distributie si promovare. )).In ceea ce "ri$este "rodusele, diferentierile dintre concurenti se a-ea#a "e elementele corporale si acorporale% caracteristicile de calitate, modul de ambalare, marca, service-ul,comunicatiile cu privire la produs, imagine. )+.Ca element de concurenta "oate actiona si pretul. ).Concurentii sunt "erce"uti de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor. )/.3irmele care ofera acelasi ti" de "roduse destinate satisfacerii acelorasi ne$oi sunt concurentii directi.
2
)/.3irmele cere ofera un "rodus asemanator satisfacand alte ne$oi sunt considerate concurentii indirecti. ).Au ca"acitate de a ataca si o alta "iata, daca doresc concurentii indirecti. +2.5tarea de constienti#are a li"sei unei satisfactii , re"re#inta nevoia umanã. +1.As"iratia catre anumite "roduse care "ot satisface o ne$oie se numeste dorinta. +!.*orinta "entru un anumit "rodus, dublata de "osi bilitatea de a%l cum"ara re"re#inta o cerere. +&. Nu sunt create de marketing nevoile. +'.4amenii isi satisfac trebuintele cu a(utorul produselor si serviciilor. +).4amenii isi satisfac trebuintele8dorintele "rin intermediul schimbului. ++.0rocesul de obtinere a "rodusului dorit , oferind altce$a in locul sau re"re#inta schimbul. +. 5ituatia in care o "arte ofera ce$a altei "arti fara a "rimi nimic la sc7imb, re"re#inta
transerul. +/. 0iata care reflecta masura in care a a$ut loc confruntarea dintre cerere si oferta se numeste piata potentialã. +.6imitele cele mai largi in cadrul carora urmea#a sa aiba loc confruntarea cererii cu oferta ,re"re#inta piata potentialã. 2.5itutia in care "e "iata nu domina nicio marca re"re#inta piata deschisã. 1.Gradul efecti$ sau "otential de "atrundere in consum a "roduselor unei firmei, re"re#inta piata întreprinderii/produsului. !.n gru" restrans de consumatori aflati in cautarea unei combinatii s"eciale de a$anta(e re"re#inta nisa de piatã. &.3orma cantitati$a de e-"rimare a "ietei re"re#inta capacitatea pietei. '.In situatia in care modificarile "ietei unui "rodus atrag madificari in aceeasi directie a "ietei altui "rodus , $orbim des"re relatii8ra"orturi de asociere. ).Atragerea de noi cum"aratori "entru "rodusele firmei, re"re#inta calea e#tensivã. +.Cresterea cantitatilor medii cum"arate de o unitate de consum, re"re#inta calea intensivã. /.Conduita "e care o ado"ta firma referitor l a dimensiunile,structura si e$olutia gamei de "roduse re"re#inta politica de produs. .*irectiile "rinci"ale in care firma isi mobili#ea#a intregul "otential in $ederea reali#arii indicatorilor economico%finanaciari, re"re#inta strategiile de produs. /2.Modalitatile concrete de a"licare a unei anumite strategii de "rodus alcatuiesc tacticile sau tehnicile de mar"eting. /1.0rinci"ala orientare ofensi$a a "oliticii de "rodus este re"re#entata de activitatea de inovare. /!.4"eratiile "rin care firma "roducatoare creea#a identitatea bunurilor "e care le reali#ea#a re"re#inta modelarea produsului. /&.Actiunile (uridice cu a(utorul carora este "rote(at im"otri$a contrafacerilor re"re#inta acti$itatea de asigurarea legalã a produsului. /'.*eci#iile referitoare la stabilirea dimensiunilor si structurii sortimentului de marfuri alcatuiesc politica sortimentalã. /).Este alcatuit din a$anta(ele "rinci"ale "e care le cauta consumatorii produsul. /+. Concurenta se desfasoara mai ales la ni$elul produsului îmbunãtãtit. /.Caracteristicile merceologice ale "rodusului si ale ambala(ului sau re"re#inta componentele corporale. //.n instrument eficient de diferentire in ra"ort cu "rodusele concurente il re"re#inta caracteristicile produsului. /.na din cele mai "uternice arme concurentiale din arsenalul de marketing al firmei este designul produselor. 2.Numele si marca "rodusului , re"re#inta com"onente acorporale. 1.5e asigura fidelitate "e termen lung din "artea consumatorilor "rin mãrcile de renume. 1.Com"onenta care include ansamblul informatiilor transmise de "roducator se numeste comunicatiile privitoare la produs. !.Com"onenta moti$ationala de natura subiecti$a, re#ultata al modului de "erce"ere a unui "rodus, se numeste imaginea produsului. &.Modalitatile "rin care o firma urmareste sa se regaseasca in fata clientilor, re"re#inta identitatea.
3
'. 4 multime de articole inrudite "rin destinatia lor comuna in consum si "rin caracteristici asemanatoare re"re#inta gama de produse. ).n gru" omogen de "roduse sub as"ectul materiei "rime sau al te7nologiei de fabricatie constitue linia de articole. +.Numarul de linii "e care le contine o gama re"re#inta lãrgimea mi#ului de produs. . Numarul $ariantelor fiecarei "rodus al unei linii re"re#inta profunzimea mi#ului de produs. /. Modul in care este "erce"ut un "rodus re"re#inta imaginea produsului. .Conce"tul de "rodus este transformat in "rodus fi#ic si sunt necesare in$estitii im"ortante in eta"a de crearea produsului. 122.9erificarea caracteristicilor noului "rodus de catre consumatori de face in cadrul testarii de acceptabilitate. 121. rmarirea com"ortarii "rodusului in consum "ermite si determinarea gradului de învechire economicã, a uzurii lui morale. 12!.5uma tuturor $alorilor "e care consumatorii le ofera in sc7imbul a$anta(ului de a a$ea sau a utili#a "rodusul, re"re#inta pretul. 12&. Coti#atia, onorariul, salariul, im"o#itul "e $enit, dobanda etc. sunt forme de pret. 12'. Este "re#ent in flu-ul de mesa(e dintre firma si mediul e-tern pretul. 12).Este instrument de masura a gradului de $alorificare a resurselor firmei si a o"ortunitatilor e-terioare pretul. 12+.nul dintre cele mai im"ortante elemente acor"orale ale "rodusului este pretul. 12.Cu cat "rodusele sunt mai asemanatoare,cu atat "retul se $a do$edi un factor mai im"ortant in determinarea alegerii finale. 12/.Asocierea subiecti$a creata "rin "romo$are "oate a$ea o influenta semnificati$a asu"ra deci#iei de cum"arare , in ca#ul in care "returile si "rodusele sunt cu adevãrat asemãnãtoare. 12. Nu este nicio $ariabila "ur endogena, nicio $ariabila "ur e-ogena a firmei pretul. 112.4biecti$ele de marketing sunt a$ute in $edere "entru stabilirea pretului. 111.3irma "oate "ractica un "ret mai mic daca urmareste sa supravietuiasca. 11!.Cand firma umareste sa obtina dominatia "e "iata "rin calitatea "rodusului sau , "oate "ractica un "ret ridicat. 11&. 0entru a "reintam"ina intrarea "e "iata a concurentilor, firma "oate stabili un "ret $os/scazut. 11'.n factor intern care influentea#a "retul este obiectivele de mar"eting/ strategia de mar"eting/ costurile/ organizarea activitãtii de stabilire a preturilor. 11).0osibilitatea ofertantului de a "ractica un anumit "ret difera de la o "iata la alta , in functie de tipul de concurentã. 11+.Cei care decid in final daca "retul este corect sunt consumatorii. 11.0retul "racticat de o firma influente#a ni$elul cererii. 11/.In functie de maga#inele in care $or fi $andute "rodusele, se $a stabili si 11.Ansamblul o"eratiunilor de $an#are%cum"arare care semnalea#a trecere succesi$a a marfurilor de la un agent de "iata la altul, re"re#inta conceptul de distributie. 1!2.*rumul "e are il "arcurg marfurile "e "iata, "recum si "artici"antii la acest traseu, re"re#inta canalul de distributie. 1!1. 3a"tul ca "rin intermediul distributiei firma isi finali#ea#a acti$itatea economica si se inc7eie ciclul economic, se e-"rima rolul economic al distributiei. 1!!.0osibilitatea consumatorului de a intra in "osesia bunurilor necesare reflecta rolul social al distributiei. 1!&.6egatura dintre "roductie si consum e-"rima legatura "e care o reali#ea#a distributia sub as"ect economic. 1!'.5ub as"ect tem"oral, distributia reali#ea#a o echilibrare între productie si consum. 1!).Com"onente obligatorii ale unui canal de distributie sunt producãtorul si consumatorul. 1!+.0rin canalele de distributie, intermediarii cum"ara cantitati mai de "roduse $ariate si ofera clientilor "osibilitatea de a cum"ara cantitãti mici din produsele dorite. 1!.Canalele de distributie se deosebesc in functie de numãrul de niveluri intermediare pe care le contin. 1!/. *in "unct de $edere al "roducatorului, un numar mai mare de ni$eluri intermediare conduce la un control mai mic si la o comple#itate sporitã a canalului. 4
1!.4 distributie fi#ica neadec$ata conduce la costuri ridicate. 1&2.Cand nu reusesc sa ofer la tim" "rodusele cores"un#atoare, firmele pierd clienti. 1&1.Acti$itatea de distributie ince"e cu primirea comenzii din partea clientului. 1&!. *eoarece ciclurile de "roductie si de consum se desfasoara in mod diferit , este necesara depozitarea. 1&&.5tationarea marfurilor "entru o "erioada mai scurta de tim", re"re#inta o"eratiunea de stocare. 1&'.*eci#iile legate de alegere mi(locului si a rutelor de trans"ort $or influenta pretul produselor, performantele de livrare si conditiile în care se prezintã mãrfurile atunci când a$ung la destinatie. 1&).Trans"ortul marfurilor de la "oarta unei firme ,la "oata celeilalte se "oate reali#a cu trans"ortul rutier. 1&+.4rice forma de "re#entare ne"ersonala si de "romo$are a ideilor, bunurilor si ser$icilor, contra cost, de catre un sustinator, re"re#inta publicitatea. 1&.0re#entarea orala facuta cu sco"ul $an#arii unui "rodus , re"re#inta vânzarea personalã. 1&/.Acordarea de stimulente "e termen scurt , cu sco"ul incura(arii $an#arii unui "rodus , re"re#inta promovarea vânzãrilor. 1&. Crearea unei :imagini des"re sine : se reali#ea#a cu a(utorul relatiilor publice. 1'2.Cand se lansea#a "e "iata o noua categorie de "roduse si se urmareste sa se cree#e o cerere "rimare, se foloseste publicitatea de informare. 1'1. Cand concurenta se intensifica , iar firma umareste sa cree#e o cerere selecti$a, se foloseste publicitatea de convingere. 1'!.In aglomerarile urbane este eficienta publicitatea e#terioarã. 1'&.5ustinerea financiara a unor manifestari "ublice cu sco"ul de a%si face cunoscuta firma ,re"re#inta sponsorizarea. 1''.tili#ea#a diferite instrumenete mass%media "entru a interactiona cu segmentele de clienti, de la care se astea"ta un ras"uns direct mar"etingul direct. 1'). 0entru a informa si a $inde "rodusele direct catre clienti, telemarketingul utili#ea#a telefonul. 1'+.Reducerile de "ret, cu"oanele, "remiile, concursurile etc. sunt utili#ate in "romo$are $an#arilor orientate s"re consumator. 1'. Rabaturile ,gratuitatile,"rimele de fidelitate sunt utili#ate "entru promovare comercialã. 1'/.Te7nicile de "re#entere a "roduselor la locul de $an#are facand a"el la tot ce "oate fi mai atracti$ ,re"re#inta conceptul de merchandising. 1'.Acea te7nica "romotionala care asigura legatura "ersonala intre firma si clientii sai , re"re#inta forta de vânzare.
5
6
