Manual folosit de școala postliceală de stat Fundeni din București
Analiza Matematica Anul I .Full description
aafga
anatomieFull description
anatomie
Drept informaționalFull description
grile examen amg
lFull description
Subiectul 3 Anatomie Anul 2 Semestrul 1 pentru UMF Carol Davila (partial)
da
Full description
amg
Deskripsi lengkap
Grile Management Anul II Sem I FEAAFull description
Proiect - Anul I, USAMV Bucuresti (formule, calcule)Full description
Full description
Solutiile perfuzabile!
Ingrijirea pacientului cu afectiuni ale glandei tiroide
Drept electoral
Full description
Curs 1. Anatomie
2011 sept. 21
Organizarea generală a organismului: organele conţin celule şi ţesuturi diferite dar împreună au acelaşi funcţie. Aparatele sunt grupate de organism care la răndul lor au o funcţie comună. Sistemele au structura asemănătoare şi acelaşi tip de ţesut. Segmentele corpului uman C.! ": -
cap :
# neurocraniu: sistem ner$os # $iscerocraniu : faţa organelor
mem& mem&er: er: # centu centuri ri : capul capular arăă şi pel$i pel$ian anăă # mem&rul propriu# zis
A'e şi planuri : corpul uman are o simetrie &ilaterală% dar este un corp tridimensional% adică are ( a'e şi ( planuri: - a'ul longitudinal : se refera la înălţime - a'ul trans$ersal : lăţime şi are un pol drept şi unu stăng - a'ul sagitale : pol anterior şi pol posterior # planuri frontale : anterior şi posterior # planuri trans$ersale : sus şi )os # planuri sagitale : drept şi stăng
Celula
este
Structura celulei: unitatea
morfofuncţională a organismului uman% în general ea are: - mem&rană - citoplasmă - nucleu *em&rană: este o structură lipoproteica şi prin permea&ilitate selecti$ă per# mite intrarea şi ieşirea unor su&stanţe ". +e suprafaţa mem&ranelor pot să se găsească prelungiri su& formă de : - unice - multiple - cili - $ilozităţi - ramificate Citoplazma: $ăzută cu microscop se prezintă ca o su&stanţă $ăscoasă% translucidă% elastică% deforma&ilă şi care se formează la căldură. Cu microscopul electric se o&ser$ă în interiorul citoplazmei că se găsesc organite comune tuturor celulelor care asigură meta&olismul celular% acestea sunt: - reticul endoplasmatic - aparat golgi - mitocondrii - lizozomi - organite specifice numai unor celule cum ar fii: miofi&rilele pentru celule ner$oase ,ucleu: se prezintă în general cu o formaţiune situată în centrul celulei în$elită într#o mem&rană% care în faza de înmulţire se desparte şi ş i face cromozoni care conţini acizi nucleici : A-, şi A,.
Celulele organismului se înmulţesc prin 2 metode:
*/O #
# *3O
+rin mitoză se înmulţesc toate celulele organismului cu e'cepţia celulelor se'uale. 4n urma mitozei i#au naştere 2 celule fiice care au numărul de cromozoni egali cu cei ai celulei normale. +rin meioză se înmulţesc celulele se'uale% rezultatul fiind 2 celule fiice care au fiecare căte )umătate din cromosonii celulei normale. Aceste celule au o $iaţă scurtă ca atare şi doar prin unire îşi realizează cromozoni. Celulele pot fii unite între ele şi să formeze ţesuturi. !n ţesut este o grupare de celule care au aceeaşi origine% aceeaşi structură şi îndeplinesc aceeaşi funcţii. Clasificarea ţesuturilor: - ţesut epitelial - ţesut con)uncti$ - ţesut muscular - ţesutul ner$os 5esutul epitelial: +oate să fie situat intrun singur strat sau în mai multe straturi. +oate să fie de 6 feluri: 1. de acop coperie 2. de sec secreţie ţie (. de glanular 6. senzorial 5esutul epitelial de acoperire: se găseşte pe toată suprafaţa corpului% căptuşeşte anumite organe, în$elesc suprafeţe. Se pot afla la e'terior corpului sau în interiorul organelor ca$itare pe care le căptuşesc. Sunt formate din celule alăturate% aşezate pe unul sau mai multe straturi% spri)inite pe o mem&rană &azală fină% care le separă de ţesuturile $ecine. /le pot fi: - după numărul de straturi : unistratificate sau simple celule aşezate într#un singur strat ". o plurificate o 1.
5esuturile unistratificate se găsesc în general în $ase de sănge% în canalele glandelor% la ni$elul stomacului şi intestinelor. 5esuturile plurificate pot să ai&a strat superficial încărcat cu caritină su&stanţă " care face să fie cronos şi să se descuaneze. Straturile din profunzime au capacitatea de a se regenera în permanenţă la ni$elul mucoasei &ucale deşi a$em un strat plurificat. Stratul superficial nu este cronos. Cea mai mare parte a ţesutului es pielea% fiind formată su& epidermă% dermă şi 7ipodermă care însă fac parte din ţesutul con)uncti$. +ielea: are rol de protecţie petru factori fiziologici% c7imici şi &iologici. Apărarea de aceşti factori se realizează prin grosimea pielii prin stratul cronos prin capacitatea de descuamare şi prin pigmentaţii de soare. *enţinerea temperaturii% ec7ili&rul termic se menţine prin modificarea $aselor sanguine. +rotecţia împotri$a &acteriilor se realizează prin glande sudoripale. *ai are rolul de a&sor$ire pentru unele su&stanţe înglo&ate în grăsime şi medicamente unguente ". +rin secretiile glandelor se&acee si sudorale% pielea elimina din organism o serie de su&stante c7imice% a)utand in acest fel acti$itatea rinic7ilor. Ane'ele pielii: firul de păr% glandele sudoritale% glandele se&acee şi ung7iile. 8irul de păr este implantată o&lic şi prezintă un &ulc la care $in din $asele de sănge su&stanţe care îl 7rănesc. 8iecare fir de păr are un muşc7i care se numeşte *uşc7i /rector. 9a locul de ieşire al firului de păr se $arsă secreţiile glandelor se&acee. landele sudoritale se află pe tot corpul dar mai accentuate în a'ile.
!ng7ia: este o lamelă cornoasă situată întrun şanţuleţ. Creşte în grosime şi lungime% uneori spre partea inferioară spre rădăcini apare o zonă al&ă care se numeşte 9!,!9.