Baltagul
de M. Sadoveanu
M.Sadoveanu - are un rol important in evolutia romanului romanesc, exersand in „Baltagul” formula traditionala a romnului realist de observatie sociala si de problematica morala Caracterul operei - roman complex, cu caracter mitic, simbolic si baladesc - roman al transhumantei - roman initiatic - roman al familiei - roman al dragostei - roman cu intriga politista Titlul - baltagul- topor cu doua taisuri - are caracter simbolic: este unealta si arma, semnificand viata si moartea Tema : vietii si a mortii si cea a cautarii adevarului se construiesc pe motivul calatoriei. Viziunea asupra lumii: - este una traditionala si se concentreaza in cele trei planuri narative Perspectiva narativa: - este obiectiva - apartine unui narator omiscient si omniprezent, care ofera o viziune „din spate” - naratiunea este realizata la persoana a III-a Tehnica narativa: - inlantuirea cronologica a secventelor Timpul: - vag, precizat prin mari sarbatori crestine: Sf. Andrei, Postul Mare
Spatiul: - are o dubla dimensiune: inchis (satul Magura), un spatiu securizant, si deschis (Dorna, Bistrita, toponime reale, Raul Neagra, toponim simbolic)
-
Structura compozitionala: clasica, perfect echilibrata 16 capitole, grupate in trei parti: asteptarea lui Nechifor, calatoria Vitorei si a lui Gheoghita, implinirea datinii si a justitiei structura interioara include trei planuri: planul existentei individuale si familiale urmareste calatoria Vitorei existenta comunitatii de oieri, o lume arhaica care se confrunta cu forme noi de viata sociala planul mitic si simbolic bazat pe credinte superstitii, mentalitati, vis, semne
Incipitul: - include o legenda cosmologica care proiecteaza existenta oierilor in cosmos - schiteaza un portret al personajului colectiv - introduce personajul absent al romanului, Nechifor Finalul este inchis si in relatie cu incipitul: - familia Lipan isi va relua viata conform randuielilor Conflictul: - este atat exterior, cat si interior - corespunde celor trei planuri - conflictul exterior, de interese si moral, dinamizeaza primele doua planuri - conflictul interior este dezvoltat in cel de-al treilea plan Personajele: - principale: Vitoria si Nechifor - secundare: Gheorghita - episodice: Minodora, Mos Pricop, baba Maranda Vitoria: - personaj complex , de factura realista - exponent al comunitatii din care face parte - relizat prin tehnica basoreliefului - individualizat direct si indirect - statutul social dezvaluie conditia de mama si sotie iubitoare - fire energica si hotarata, harnica si priceputa - dovedeste credinta in Dumnezeu si traditie
apara randuielile si „citeste” semnele naturii (moment relevant: purificarea spirituala si fizica inainte de plecare) - ipostaza de sotie releva relatia dintre ea si Nechifor Lipan - ipostaza de mama descopera relatia ei cu Minodora si Gheorghita NOTA: se dezvolta o ipostaza, cealalta fiind doar amintita -
