CURS 3
DEMERS EDUCATIONAL Comp Compete etenta nta
Contin Continutu uturi ri tema tematic tice e
C1. Evidentiaza rolul educatiei, ca actiune sociala specifca, in dezvoltarea personalitatii
Demers educational 1.6 1.6 idea ideall educ educat atio iona nall – dime dimen nsiu siune soc sociala iala,, psiho siholo logi gic ca, peda pedago gogi gica ca;; obiec obiecti tive ve - ale ale orm ormari ariii !apt !aptit itud udin ini, i, capa capaci cita tati ti,, priceperi si deprinderi"; - invatarii- asimilare de cunostinte; 1.# operationalizarea obiectivelor pedagogice$ conditii generale; achizitii ale invatarii !in plan cognitiv, cognitiv, aectiv, aectiv, psihomotor";
Idealul educativ a evoluat de la o epocă istorică la alta, cunoscând diferenţieri diferenţieri în cadrul diverselor societăţi (Stanciu, 1999): în antichitate, în Atena, idealul educaţional urmărea devoltarea armonioasă a personalităţii, în plan estetic, estetic, moral, fiic fiic !i militar militar ("alo"a#a ("alo"a#athia) thia),, iar în Sparta Sparta via îndeose$i îndeose$i devoltar devoltarea ea fiică fiică !i militară militară%% în feudalism feudalism idealul a cunoscut două modele distincte: idealul clerical (concepea personalitatea ca reultat al însu!irii celor & arte li$erale: #ramatica, retorica, retorica, dialectica, aritmetica, aritmetica, #eometria, astronomia !i muica) !i idealul cavaleresc cavaleresc (concepea personalitatea personalitatea ca reultat reultat al însu!irii celor & virtuţi cavalere!ti: cavalere!ti: călăria, mânuirea mânuirea spadei, vânătoarea, vânătoarea, înotul, !ahul, cântul !i recitarea recitarea de versuri)% în 'ena!tere idealul idealul concepea personalitatea ca homo universale% în epoca modernă se impune idealul personalităţii eficiente într*o activitate productivă (faa de industrialiare industrialiare timpurie), idealul personalităţii comple+e, multilaterale (faa industrialiării avansate) !i idealul personalităţii creatoare (societatea postindustrială)% idealul educaţional al !colii române!ti române!ti constă în devoltarea devoltarea li$eră, inte#rală !i armonioasă a individualităţii umane, în formarea formarea personalităţii personalităţii autonome !i creatoar creatoare e (e#ea Invăţământului, Invăţământului, 199-, art./) (0reţu, (0reţu, 1999).
Idealul educaţional
timolo#ic #ic,, termen termenul ul timolo Idealu Idealul, l, exprim exprimă, ă, în esenţ esenţaa sa, sa, model modelul ul sau tipul tipul de personalitate personalitate solicitat de condiţiile sociale ale unei etape istorice pro%ine din latinescul idealis, idealis, care şi pe care care educ educaţ aţia ia este este chem chemat atăă să-l să-l form formez ezee în proc proces esul ul sem semnifi nifică că )ex )existe istent nt în minte inteaa desfăşurării ei (Stanciu, 1999, Stan, 21!" Idealul educaţional noastră*, )ceea ce posedă este rezultatul unui proces de raţionalizare, #eneralizare a unor perfecţiunea la care aspirăm*" fenomene sociale, psiholo#ice şi peda#o#ice, specifice unei etape istorice, proces în urma căruia se proiectează apoi trăsăturile fundamentale ale omului pe care educaţia urmează să-l formeze" Idealul educaţional se caracterizează prin urătoarele trei diensiuni! dimensiunea socială $ %izează tendinţa #enerală de dez%oltare a acelei societăţi şi care %a anticipa unele • stări posi&ile' se referă la tipul de personalitate pe care societatea îl solicită' dimensiunea psiholo#ică se •
dimensiunea pedagogică – pedagogică – posibilităţile efective de care dispune acţiunea educaţională pentru a transpune în practică idealul respectiv (Stan, 2001).
Idealul si obiectivele educationale 1) Deliita Deliitari ri conceptu conceptuale ale 1) Idealul Idealul educational educational repre!inta tipul de personalitate dorita de societatea actuala.
Daca societatile industriali!ate puneau accent pe forarea unei personalitati ultilateral de!voltata, societatile postindustriali!ate, inforati!ate pun accent pe forarea unei personalitati unilateral de!voltata, adica forarea oului pentru un sin"ur doeniu de activitate. 1
2) Finalitatile educationale repre!inta orientari strate"ice de
functionare a sisteului de invataant, #ind preva!ute in docuentele de politica educational( le"ea invataantului). 3) Scopurile educationale repre!inta re!ultatele ce se astapta a # reali!ate la #ecare nivel si tip de scolari!are, #ind preva!ute in docuentele de politica scolarara( pro"raa scolara, planul de scolari!are, etc.). 4) Obiectivele educationale repre!inta intentia de a produce sc$ibari in coportaentul elevului, de a fora capacitati intelectuale, otorii si afectice, ca urarea iplicarii sale in procesul de invataant. %biectivele educationale se caracteri!ea!a prin& ' Sunt epriate sub fora verbelor de actiune la sfarsitul orei elevul trebuie sa*** ' +i!ea!a abilitatile, copetentele ce urea!a a # forate la elev ' -u "rade diferite de "eneratate ' Sunt preva!ute in pro"raele scolare. %biectivele educationale indeplinesc uratoarele roluri& 1!+unctia de proiectare a acti%itatii didactice $ exprimă necesitatea ca educatorii să conştientizeze sistemul de %alori care să le orienteze acti%itatea practică'
2)unctia de evaluare a elevilor ' obiectivele devin criterii de evaluare, ele #ea!ă nu nuai reu/ita, ci /i criteriul de ăsurare al acelei reu/ite
)unctia de anticipare a re!ultatelor scolare( standarde sau descriptorii de perforanta) )unctia de re"lare a procesului de invataant ' pe ba!a obiectivelor se selectea!ă, se or"ani!ea!ă, se transit conţinuturile învăţării, se ale" strate"iile de predare, învăţare, forele de or"ani!are a procesului de învăţănt, locurile cele ai adecvate de reali!are a activităţii de predare'învăţare. 3ereali!area unor obiective declan/ea!ă re"larea prin ecanisele coneiunii inverse (4uco/, 1555, Stanciu, 1555)..
Organizarea si taxonomia obiectivelor educationale
%biectivele sunt or"ani!ate pe uratoarele niveluri& 1) %biective "enerale 2) %biective speci#ce sau de referinta( copetente speci#ce) ) %biective operationale. 1) Obiectivele generale se caracteri!ea!a prin& ' sunt stipulate in docuentele de politica scoalra( pro"raa scolara) ' releva procesele psi$ice iplicate in actul invatarii ' sunt valabile pentru un ciclu de scoalri!are. %biectivele "enerale unt clasi#cate dupa uratoarele criterii& 2
' doeniul de continut ' etapele forarii unei capacitati. Dupa aceste doua criterii, desprinde uratoarele obiective "enerale& a) obiective co"nitive b) obiective afective c) obiective psi$ootorii a) obiectivele co"nitive se refera la asiilarea cunostiintelor si forarea capacitatilor, deprinderilor intelectuale. 4apacitatile intelectuale se forea!a in uratoarele etape& ' eorarea ' intele"erea ' aplicarea ' anali!a si sinte!a ' evaluarea. b) %biective afective constau in interiori!area norelor si re"ulilor de conduita sociala. 6le se forea!a in uratoarele etape& ' 7eceptia si asiilarea valorii ' 7eactia fata de valoare ' -plicarea valorii ' 8roovarea valorilor personale. c) %biectivele psi$ootorii se refera deprinderi otorii, care se forea!a in uratoarele etape& ' 8erceptia acelor coponente ale deprinderilor ' 8roducerea starii de pre"atire, pentru reali!area actelor respective ' 6ersarea #ecarui act ' -utoati!area pro"resiva a tuturor actelor ' -plicarea deprinderilor in diferite situatii. 2) Obiectivele specifce se caracteri!ea!a prin& ' Sunt speci#ce #ecarei discipline de invataant ' Sunt elaborate de catre 9inisterul 6ducatiei ' Sunt valabile pentru un an de scolari!are ' Sunt or"ani!ate pe niveluri si cicluri scoalre. ) Obiectivele operationale se caracteri!ea!a prin& ' 7eleva sarcinile de activitate la nivelul #ecarei lectii ' Sunt elaborate de catre profesor sau educator ' Sunt elaborate pe ba!a obiectivelor speci#ce ' Sunt speci#cate in proiectul de lectie si in cel de evaluare, sub fora verbelor de actiune ' 7e:ecta perforantele scolare.
%biectivele operationale trebuie sa indeplineasca uratoarele conditii& ' Sa #e accesibile, clare si precise ' Sa #e adecvate lectiei ' Sa #e variate, cu "rade diferite de di#cultate ' Sa indice etodele si i;loacele de reali!are ' Sa #e asurabile, observabile ' Sa releve perforanta astepatata sa contina o sin"ura sarcina. )%perationali!area obiectivelor educationale %perationali!area obiectivelor consta in speci#carea insusirilor concrete, indicatorilor unui concept, enunt abstract. De aseenea, presupune trecerea de la obiective "enerale la cele speci#ce si la cele operationale. %perationali!area obiectivelor are la ba!a doua criterii si anue& 1) 8erforanta 2) 4opetenta. 1) Performanta repre!inta nivelul de reali!are a unei sarcini, care poate # superior, ediu, inferior. 2) Competenta r epre!inta ansablul capacitatilor intelectuale prin care elevul transfera si aplica cunostiintele in diverse situatii %perationali!area conceptelor se reali!ea!a in uratoarele etape& a) Speci#carea coportaentului #nal( perforanta) , sub fora sarcinilor didactice b) Descrierea conditiilor de reali!are c) Speci#carea nivelului de reusita. Taxonomiile
, De 4orte, D?@ainaut /.a pentru doeniul afectiv& 7. D. Arat$Bo$l, 6.3.Cronlund, .I.Sit$ /.a pentru doeniul psi$ootor& E. 6. Sipson, @. 7. Dave, E. S. =runer, 7. Aibler, -. @arroB /.a (Ionescu, 7adu, 2001). 4ea ai elaborată taonoie este cea alui D?@ainaut, care Fprin tipolo"ia interdisciplinară a deersurilor se apropie de lo"ica didactică (Stanciu, 1555).
• •
Domeniul psihomotor (Simpson)
Domeniul cognitiv (Bloom)
Domeniul afectiv (Krathwohl)
7eacţie copleă -utoatis 7eacţie diri;ată Dispo!iţie 8ercepere
Sinte!ă 4aracteri!are -nali!ă %r"ani!are -plicare +alori!are 4opre$ensiune 7eacţie -c$i!iţia 7eceptare cuno/tinţelor 6valuare
•
• •
•
•
•
• •
•
•
H
•
•
•
• •
Perceperea – este actul preparator pentru o deprindere otorie /i se ba!ea!ă pe stiulare /i descifrare sen!orială $ispoziţia – se referă la starea de pre"ătire pentru a putea efectua un act otor Reacţia diri%ată are în vedere coponentele din care se constituie o deprindere Automatismul – repre!intă deprinderea #nali!ată Reacţia complexă – iplică deprinderile e#ciente, în contete diferite.
6senţial pentru operaţionali!are este că se preci!ea!ă ceea ce va face cel care se educă, perforanţacopetenţa de care va # capabil acesta după parcur"erea unei anuite secvenţe a procesului de predare'învăţare. 4adrele didactice trebuie să "ndească /i să proiecte!e ri"uros condiţiile de eersare /i de anifestare a coportaentelor preconi!ate la elevi. 6a repre!intă astfel etapa în care se une/te intenţia profesorului cu acţiunea elevului (4reţu, 1555). #ondi$iile &ager
opera$ionaliz%rii
dup% #ondi$iile dup% &iller
opera$ionaliz%rii
1. Denuirea coportaentului 1. 4uvntul (verbul de observabil acţiune)care desenea!ă 2. 6nunţarea consiţiilor în care elevii coportaentul observabil vor eersa /i vor deonstra că au urărit prin obiectiv atins sc$ibarea preconi!ată de 2. Indicator J control obiectiv . Indicaţia de răspuns corect. . 4riteriul de reu/ită, nivelul de perforanţă acceptat.
1. Cine va produce coportaentulK 1. Subiectul 2. Ce comportament observabil va dovedi că 2. obiectivul este atinsK 4oportaent ul . Care va & produsul acestui coportaent . 8erforanţa (perforanţa)K . 'n ce condiţii trebuie să aibă loc . 4ondiţii coportaentulK H.8e teeiul căror criterii a;un"e la conclu!ia că H. 4riterii produsul este satisfăcătorK
L
Mnii autori precu D. 8otolea (15GG), . Iuliu /i +. 8reda (155H), S. 4ristea (2000), 4. 4uco/ (2002) consideră că principalele funcţii îndeplinite de obiective sunt urătoarele& 1) funcţia aiolo"ică sau valorică 2) funcţia de anticipare a re!ultatelor educaţiei ) funcţia evaluativă ) funcţia de or"ani!are /i de re"lare a între"ului proces instructiv'educativ. #omponen$ele cognitiv !ormativ aplicative ale procesului de *nv%$%m+nt,
Nn literatura de specialitate sunt enţionate patru coponente ale procesului de învăţănt. 4uno/tinţele ' lat. co"noscere (connoscere) – inforaţie. 4uno/tinţele repre!intă coponenţa co"nitivă a procesului de învăţănt, epriată prin inforaţii sub foră de noţiuni, concepte, idei, te!e, le"i, principii, teorii, ipote!e, care se predau /i se învaţă în procesul de învăţănt la anuită disciplină. Inforaţiile pot # de cultură "enerală, de cultură socială. de cultură /tiinţi#că /i te$nică. 8riceperile ' (lat. percepere – îndenare). 8riceperea repre!intă coponenţa forativ – acţională a procesului de învăţănt, epriată prin capacitatea de a aplica cuno/tinţele în od con/tient, activ – participativ, corect, cu o anuită iscusinţă în condiţii sc$ibate. Deprinderile ' (lat. deprendere – deteritate, eecutaţie cu u/urinţă). Deprinderea este capacitatea de a aplica inforaţiile cu u/urinţă, rapid, operativ cu randaent sporit, cu respectarea tuturor calităţilor priceperii (corectitudine, iscusinţă, abilitate în O condiţii variate /i sc$ibate). 8riceperea se transforă în deprindere în re!ultatul eercitărilor repetate în od sisteatic /i continuu. %bi/nuinţele – coponenta forativ – acţională sub foră de aplicare a cuno/tinţelor în od curent /i frecvent, ca o necesitate vitală, ca act re:e total. -ptitudinile – (lat. aptus – apt de *) -ptitudinile sunt un ansablu de însu/iri de ordin instruental' operaţional care diferenţia!ă oaenii între ei în ceea ce prive/te aniera de desfă/urare a diferitelor activităţi /i, ai ales, în ceea ce prive/te randaentul cantitativ /i calitativ al acestora. #uno-tin$ele
i"uri "eoetrice& triun"$i, pătrat, cerc, dreptun"$i. 4orpuri
'riceperile
eprinder ile
%bservarea /i înţele"erea le"ităţilor între înulţirea /i
Obi-nui n$ele
.ptitudi nile
Spălatul Spritul de pe îni, observati stin"erea e luinii,
"eoetrice& cub, îpărţirea eactă a sferă. nuerelor 9ar/ul, dansul /i naturale, cntecul – ari efectuarea probei sfere ale îpărţirii eacte epresivităţii prin înulţire /i u!icale. iba;ul invers. u!ical& elodie, +eri#carea etrul /i ritul, re!ultatelor unor tepoul, odulul, operaţii prin tibrul, re"istrul. rotun;irea nuerelor la !eci, sute, ii între"i.
unui otiv punctuali 4o"nitive popular tatea. -rtistice siplu Sportive alcătuit Sen!orial dintr'un e sin"ur 9otrice eleent decorativ transpus în foră de la un colţ al năfraei.
/I/(IO0.FI
1. 4reţu, 4., (1555), (eoria curriculumului şi conţinuturile educaţiei) Ia/i, 6ditura Mniversităţii P-l.I.4u!aQ 2. 4uco/, 4., (2002), Pedagogie, 6diţia a II'a, revă!ută /i adău"ită, Ia/i, 6ditura 8oliro . 4uco/ 4., (200G), (eoria şi metodologia evaluării, Ia/i, 6ditura 8oliro G. 8otolea, D., 3eac/u, I., 7adu, I.<., (155L), Reforma evaluării #n #nvăţăm"nt* Concepţii şi strategii) =ucure/ti 5. 7adu, I. <., (15G1), (eorie şi practică #n evaluarea e&cienţei #nvăţăm"ntului) =ucure/ti, 6.D.8 10. 7adu, I. <., (2000), Evaluarea #n procesul didactic) =ucure/ti, 6.D.8 11. Stoica, -., coord., (200), Criterii de notare pentru clasa a +++,a) =ucure/ti, 6ditura Si"a 12. Stoica, -., 9usteaţă, S., (155O), Evaluarea rezultatelor şcolare, 4$i/inău, 6ditura iceu a #nalul acestui curs, intele" sa forule! uratoarele conclu!ii& ' 3u toate obiectivele educationale pot # operationali!ate, cu ar # uratoarele verbe de actiune& F sa intelea"a, sa "andeasca, sa #e atent, etc. F ' 3u toate capacitatile psi$ice iplicate in actul invatarii pot # asurate, cu ar # interesul si vointa elevului.
de la o disciplină preferată (/i cunoscută) încercaţi să
aproiaţi& un obiectiv didactic speci#c acesteia
G
un obiectiv didactic speci#c unei tee cuprinsă în disciplină un obiectiv didactic operaţional în cadrul teei pentru care aţi optat
2. orulaţi un eeplu de obiectiv didactic co"nitiv /i speci#c unei discipline de învăţănt (liber aleasă) forulaţi un obiectiv didactic speci#c de tip psi$ootor
5
