Franciza KFC

UNIVERSITATEA UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU   Facultatea de Ştiinţe Economice Sibiu Specializarea: Management ID  Disciplina: Managementul IMM-urilor 

FRANCIZA KFC

Student:  Anul de studii: III 

SIBIU 2010

CUPRINS

CUPRINS .............................................................................................................2 Introducere .........................................................................................................3  Tipuri de franciză................................................................................................ 4 Avantaje şi dezavantaje ..................................................................................... 6 Avantaje.......................................................................................................6 Dezavantaje ................................................................................................. 7 Oportunităţi şi ameninţări de ambele părţi.................................................. 7 Cadrul juridic...................................................................................................... 8 Contractul de franciză........................................................................................9 Franciza în România......................................................................................... 10 Franciza KFC..................................................................................................... 11 Bibliografie....................................................................................................... 15

2

Introducere Franciza este operaţiunea care îmbracă forma unui contract prin care o persoană numită francizor  (în engleză  franchiser ) îi acordă unei alte persoane, numită beneficiar  sau  francizat  (în engleză  franchisee), dreptul de exploatare a unui ansamblu de drepturi de

 proprietate industrială sau intelectuală, în scopul de producţie sau de comercializare a anumitor tipuri de produse şi/sau de servicii. Obţinerea unei francize implică plata unei taxe de intrare în sistem precum şi a unor redevenţe anuale, de regulă sub forma unui  procent din cifra de afaceri 1. Revista ”Franchise International” defineşte o franciză ca fiind un concept de afacere prin care francizatul plăteşte pentru „marca” (numele) şi „instruirea” (know-howul) în sistemele, operaţiunile şi sistemul comercial al francizorului printr-o taxă iniţială şi  printr-o taxă ulterioară denumită „taxa de franciză” (un procent din cifra de afaceri). Ea reprezintă o formă de cooperare contractuală între un francizor şi un francizat (persoane fizice sau persoane juridice, independente din punct de vedere financiar) prin care primul, contra unei taxe de intrare în franciză („drept de intrare”) şi a unei taxe anuale raportată la cifra de afaceri („redevenţă”), acordă celui de-al doilea dreptul de comercializare a bunurilor şi serviciilor folosind marca, numele, magazinele puternic  personalizate, sistemele publicitare proprii, know-how-ul francizorului. Sitemul de franciză a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii şi a cunoscut două etape distincte în dezvoltarea sa: 2 I. începutul secolului al XX-lea – axată pe franciza vânzărilor de automobile şi a organizării staţiilor pentru distribuirea benzinei şi a lubrifianţilor; II. anii 1950-1960 – marcaţi de expansiunea deosebită a francizei produselor  alimentare de mare consum. Franciza este un sistem de care este bine să ţină cont în special întreprinderile mici, care vor să pătrundă pe pieţe deja ocupate de firme cu o experienţă îndelungată şi care doresc să obţină succese imediate. În concluzie putem afirma că, prin intermediul contractului de franciză, francizorul îşi poate extinde afacerea cu cheltuieli reduse, în timp ce francizatul beneficiază de renumele unei firme de prestigiu şi de sprijinul interesat al francizorului. Între motivaţiile optării către sistemul de franciză putem să amintim: nevoia de independenţă profesională;  posibilităţi substanţiale de câştig; risc relativ limitat; costuri mai reduse (în funcţie de tipul de franciză) etc. • • • •

1 2

http:// ro.wikipedia.org/wiki/Franciză; Patriche, D. - Politici, programe, tehnici şi operaţiuni de comerţ , Ed. Economică, Bucureşti, 2003, p. 75 3

Tipuri de franciză

Franciza apare sub o varietate de forme prin care proprietarul unui  produs/serviciu/afacere/marcă etc. cedează dreptul de utilizare a acestor elemente unei alte  persoane contra unei sume de bani. Cele mai cunoscute tipuri de franciză, atât în economia americană cât şi în celelate state occidentale, sunt: Franciza de producţie sau a mărcilor de fabrică –  Product and Trade Name Franchising – în cadrul căreia produsele sunt fabricate de către francizor şi distribuite prin intermediul francizaţilor. Este cazul vânzărilor  de automobile, dar şi al firmelor profilate pe îmbutelierea şi distribuţia  băuturilor nealcoolice. Franciza de distribuţie - Business Format Franchising – care are drept  particularitate faptul că relaţia dintre francizor şi francizat se prelungeşte şi în ceea ce priveşte gestiunea punctelor de vânzare, managemntul afacerii, strategiile de marketing etc. Acest tip de franciză cuprinde restaurantele, comerţul cu amănuntul, prestaţiile de servicii etc. Totodată, trebuie menţionat că acest tip de franciză tinde să se devolte întrun ritm net superior primului, datorită vânzărilor semnificativ mai mari pe care le aduce. La rândul său, sistemul francizei de distribuţie se împarte în următoarele trei categorii de francize: Franciza de comerţ cu amănuntul –  Retailing – care cuprinde: a) restaurantele – reprezintă acea ramură a francizei care are ca obiectiv principal armonizarea activităţilor de alimentaţie publică şi cazare cu cele privind înfiinţarea şi organizarea unui comerţ mobil itinerant de alimentaţie publică în vederea asigurării mesei unor  colectivităţi izolate din diverse zone ale unei arii comerciale delimitate;  b) magazinele alimentare de proximitate sau de comoditate  –  Convenience Store – caută să se adapteze stilului de viaţă din ce în ce mai dinamic al unei părţi importante a populaţiei. Ele se caracterizează prin comercializarea produselor de primă necesitate,   prin practicarea autoservirii, dar şi a unor orare de funcţionare  prelungite, uneori chiar 24 de ore din 24 sau 7 zile din 7; c) unităţile de distribuţie a mărfurilor nealimentare – specializate pe comercializarea articolelor de bricolaj, mobilă, asrticole sportive etc. d) unităţile de distribuţie a pieselor de schimb, a echipamentelor şi   service-ului   pentru autovehicule – unităţi specializate pe activităţi de service (spălătorii, schimbări de piese, reparaţii), dar şi pe comercializarea unor produse de maximă necesitate pentru categoria de clienţi deservită. Franciza de agrement şi voiaj –  Leisure and Travel Business – a cunoscut o dezvoltare semnificativă ca urmare a creşterii veniturilor populaţiei, a •

•

•

•

4

•

schimbării stilului de viaţă al oamenilor, a creşterii numărului de reşedinţe ale unei persoane într-un anumit teritoriu etc. Franciza prestaţiilor de servicii către întreprinderi şi populaţie –  Business and Personal Services – este un sector care se găseşte în plină dezvoltare ca urmare a creşterii solicitărilor pentru astfel de servicii din partea  populaţiei şi a întreprinderilor, dar şi datorită diversificării din ce în ce mai accentuate a acestora. Potrivit specialiştilor americani, există şase tipuri de  prestaţii: a) servicii către întreprinderi (Business Aid and Services);  b) serviciile privind închirierile de autoturisme şi camioane (Auto and Truck Rental Services); c) servicii privind locuinţele (Construction, Home Improvement and Cleaning Services); d) servicii de spălătorieşi curăţătorii publice (Laundry and Drycleaning Services); e) servicii de închiriere a diferitelor tipuri de echipament (Equipment Rental); f) servicii de educaţie (Educational Services).

5

Avantaje şi dezavantaje

Atât avantajele cât şi dezavanteajele pe care le oferă sistemul de franciză trebuie analizate avându-i în vedere pe cei doi parteneri care reprezintă extremele sistemului: francizorul şi francizatul. Avantaje

Beneficiarul unei francize are avantajul de a exploata o marcă de prestigiu, şi de a intra pe o piaţă concurenţială folosind tehnici de producţie, comercializare şi marketing  perfecţionate în timp, şi cu un grad înalt de rentabilitate. Probabil cel mai important avantaj pentru francizat este achiziţionarea sau utilizarea unui produs sau serviciu consacrat. De obicei, în faza de demarare a afacerii, resursele de capital ale unui întreprinzător  sunt destul de limitate. Capacităţile de împrumut de fonduri ale întreprinzătorului sunt, de obicei, foarte reduse. Formarea unei relaţii cu o afacere în franciză îi permite francizatului aspirant să îşi îmbunătăţească abilitatea de a obţine asistenţă financiară. În numărul său din aprilie 2005, revista Idei de Afaceri prezintă sub titlul „ Franciza, sau cum să faci avere prin metode testate de alţii” o serie de oportunităţi oferite de acest gen de afacere 3 : •

•

•

•

•

• • •

•

3

francizorul va furniza întregul concept de afacere însoţit de pachetul complet de demarare a afacerii deveniţi expert chiar din prima zi : un concept de marketing testat şi bine pus la  punct vă sprijină lansarea şi promovarea afacerii pe piaţă secretul afacerii îl cunoaşteţi chiar de la început : know-how-ul conceptului de franciză şi punerea acestuia în practică sunt lucruri furnizate şi testate de francizor  toate informaţiile le primiţi în scris: un contract corect întocmit, cu avantaje  pentru ambele părţi şi un manual al francizei din care descoperiţi întregul knowhow al afacerii, toate acestea definesc regulile parteneriatului afacerea dvs. este protejată: nici un concurent nu va face viaţa grea cu acelaşi concept de afacere în domeniul dvs. de activitate riscul demarării afacerii este minim găsiţi rapid un loc în piaţă graţie conceptului de franciză care este deja cunoscut dvs. sunteţi patronul afacerii, şi nu persoana căreia i se dau indicaţii despre cum să procedeze chiar din prima zi câştigaţi un salt în piaţă: presiunea concurenţei este aproape inexistentă deoarece întregul know-how al afacerii vă este comunicat de către francizor în mod oficial .

XXX - Revista Idei de Afaceri, aprilie 2005;

6

Dezavantaje

Principalul dezavantaj este dat de costurile francizei. Pe lângă taxa de acordare a francizei şi redevenţele anuale, care diminuează profitul beneficiarului, acesta trebuie să menţină permanent un anumit standard de calitate. Oportunităţi şi ameninţări de ambele părţi Francizor  Avantaje

Dezavantaje

Modalitate relativ simplă de iniţiere şi extindere a Crearea unei imagini nefavorabile pe piaţă unei afaceri investind costuri minime. (datorită lipsei de experienţă sau a unui personal  pregătit necorespunzător). Obţinerea unor câştiguri ridicate. Acordarea de asistenţă tehnică şi comercială. Sporirea renumelui mărcii şi îmbunătăţirea imaginii firmei pe piaţă. Informarea permanentă asupra pieţei prin intermediul francizaţilor. Creşterea cotei de piaţă.

Francizat  Avantaje

Dezavantaje

Beneficiază de un nume de marcă recunoscut.

Costul francizei. Taxa de intrare într-o franciză variază în funcţie de serviciile oferite de la 1020000 euro până la milioanede de dolari în SUA. De asemenea, redevenţa plătită lunar de către francizor poate să ia valori între 1 şi 20% din cifra de afaceri (în comerţ redevenţele sunt de 2-5%, în timp ce în domeniul prestărilor de srvicii se ridică la 10-20%. Beneficiază de programe de pregătire managerială, Limitarea independenţei francizatului. dar şi de asistenţă a personalului comercial. Beneficiază de programe de publicitate desfăşurate Restricţii cu privire la furnizorii de materii prime,  pe piaţa locală sau naţională. materiale, echipamente etc. Obţinerea unor avantaje în procesul de Oferirea de programe manageriale şi de pregătire aprovozionare (produse şi servicii de calitate la necorespunzătoare.  preţuri competitive). În general, costurile de intrare într-o franciză sunt Limitarea gamei de produse comercializate. mai mici decât în cazul unei afaceri proprii. Obţinerea unor câştiguri substanţiale. Riscuri scăzute de faliment (francizele garantează succesul dacă nu există abateri de la contractul de franciză). Rata eşecurilor în această afacere este de doar 4%, mult mai scăzută decât în cazul demarării unei afaceri pe cont propriu.

7

Cadrul juridic

Prin Ordonanţa nr.52 din 28 august 1997, privind regimul juridic al francizei în România, se definesc următorii termeni: „Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană, denumită francizor, îi acordă unei alte persoane, denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu.” 4 Francizorul este un comerciant care: •

•

•

•

este titularul drepturilor asupra unei mărci înregistrate, cu condiţia ca drepturile să fie exercitate pe o durată cel puţin egală cu durata contractului de franciză; conferă dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu; asigură beneficiarului o pregătire iniţială pentru exploatarea mărcii înregistrate; utilizează personal şi mijloace financiare pentru promovarea mărcii sale, cercetării şi inovaţiei, asigurând dezvoltarea şi viabilitatea produsului.

 Beneficiarul este un comerciant, persoană fizică sau juridică, selecţionat de francizor, care

aderă la principiul omogenităţii reţelei de franciză, aşa cum este ea definită de către francizor. În limbajul uzual, beneficiarul unei francize se mai numeşte şi  francizat  sau  francizer. Contractul de franciza trebuie să reflecte interesele membrilor re țelei de franciză, protejând drepturile de proprietate industrială sau intelectuală ale francizorului,  prin men ținerea identității comune și a reputației rețelei de franciză. Etimologic, termenul "contract" provine din latinescul contrahere (a trage împreună). Juridic, contractul reprezintă, conform prevederilor articolului 942 Cod civil, acordul de voință dintre două sau mai multe persoane prin care se nasc, se modifică sau se sting drepturi și obligații. În dreptul roman, termenul de contract este echivalent cu cel de conven ție, concluzie care rezultă indubitabil din expresia folosită de legiuitor: titlul III din Codul civil fiind denumit "Despre contracte sau conven ții". În dreptul francez, termenul de contract a fost folosit ini țial pentru a desemna acordul de voin ță creator de obliga ții numai în cazurile expres arătate de legiuitor într-una din următoarele forme: verbală, scrisă sau remiterea obiectului contractului. Dreptul englez tratează contractul drept o afacere și rareori ca acord de voin ță care să se bazeze pe încredere. În dreptul american contemporan, contractul este privit ca un instrument de schimburi economice, distingându-se două varietă ți: - contractul clasic, care  presupune negocieri prealabile, efectele sale fiind instantanee (de exemplu, cumpărarea unui produs de consum); - contractul rela țional, care are o mare importan ță economică și 4

XXX – Ordonanţa nr. 52 din 28 august 1997 privind regimul juridic al francizei în România; 8

socială, încheierea sa fiind precedată de lungi tratative și negocieri vizând un număr  considerabil de persoane, fiind renegociabil.

Contractul de franciză

Franciza este una dintre operaţiunele folosite pe scară largă în comerţul internaţional. În contractul de franciză participă două persoane: pe de o parte,  francizorul  sau concedentul  şi, pe de altă parte, beneficiarul  sau concesionarul . Obiectul contractului este format din concesiunea unei mărci de fabrică sau de serviciu, împreună cu asistenţa tehnică şi toate cunoştinţele necesare pentru exploatarea acesteia. Cunoştinţele transmise  pot avea atât natură industrială cât şi comercială întrucât în desfăşurarea activităţii sale,  beneficiarul francizei poate fi atât producător cât şi distribuitor. Pentru desfăşurea contractului, francizorul trebuie să îi furnizeze partenerului său elemente de engineering şi know-how privind amenajarea şi organizarea întreprinderii, elemente de marketing cuprinzând metodele, mijloacele şi tehnicile de comercializare a  produsului sau serviciului, şi mijloacele pentru pregătirea profesională a personalului. Francizorul este ţinut să acorde asistenţă tehnică pe toată durata de desfăşurare a contractului de franciză. Contractul de franciză trebuie să cuprindă următoarele clauze : • • • • •

obiectul contractului drepturile şi obligaţiile părţilor  condiţiile financiare durata contractului condiţiile de modificare, prelungire şi reziliere

Deschiderea unei afaceri în franciză, beneficiază de o serie de avantaje fără investiţii substanţiale. Cât priveşte investiţia iniţială, aceasta presupune, potrivit unui studiu realizat de publicaţia Banii Noştri 5, amenajarea spaţiului comercial în funcţie de cerinţele francizorului, realizarea stocului iniţial în cazul francizei de retail şi cumpărarea echipamentelor (de obicei furnizate de francizor, datorită cunoaşterii specificaţiilor tehnice, reţelei de distribuţie şi service) . În cazul acestui gen de afacere, există 3 tipuri de taxe pe care beneficiarul trebuie să le plătească : taxa de intrare, care se plăteşte la semnarea contractului, redevenţele reprezentând cotele procentuale din cifra de afaceri, care se plătesc lunar, şi taxa de  publicitate, care este utilizată rareori pe piaţa românească. 5

XXX - Revista Bloombiz , 7 martie 2006;

9

Taxa de intrare poate varia de la 500 de euro, pentru agenţiile imobiliare, de exemplu, la peste 2 milioane de euro, în cazul unui lanţ hotelier. Redevenţele pot varia şi ele între 0 şi 5% în afacerile de retail, iar pentru francizele din sfera serviciilor, aceste taxe ajung între 5 şi 20% din cifra de afaceri. Printre cele mai cunoscute afaceri în franciză din Romania se numără „Fornetti“ (patiserie), Basic System (renovarea şi recondiţionarea pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor  suspendate), „Gogoaşa înfuriata“, McDonald’s, Pizza Hut, Angst, Gregory’s. Franciza în România

La începutul anului 2002, în România erau aproximativ 30 de lanţuri de franciză. Acum, potrivit statisticilor oficiale, există 170 de branduri francizate, respectiv 1.300 de francizaţi. Împreună, ei totalizează afaceri de 900 de milioane de Euro. Cea mai nouă intrare pe piaţa românească este magazinul Mr. Bricolage , pentru care investiţia se ridică la 6,2 milioane de Euro. Franciza aparţine companiei Brico Expert. Pe piaţa românească ar fi loc pentru francize, mai ales că o asemenea afacere are, din start, 80% şanse de reuşită. În România, principala piedică în dezvoltarea acestui sistem este costul mare al finanţării. Aşa că astfel de afaceri au, deocamdată, o pondere de numai 7% din totalul comerţului. Majoritatea băncilor percep dobânzi şi comisioane foarte mari şi, în plus, sunt foarte reticente în a împrumuta o firmă care „împrumută“, la rândul ei, o afacere. Există chiar companii care îşi vând brandurile numai celor care îşi deschid o firma nouă, considerând că în acest fel se reduce riscul de compromitere a mărcii pe piaţă. Categorii de franciză Corespunzător domeniilor de activitate economică şi

manierei în care se realizează, se disting acorduri de franciză în domeniul producţiei de  bunuri, a distribuţiei de mărfuri şi a prestărilor de servicii, precum şi o formă specială de franciză denumită şi întâlnită frecvent sub denumirea de "master franchise" sau franciza  principală.  Acorduri de franciză industrială 

Acordurile de franciză industrială vizează produc ția de bunuri. Francizatul este autorizat, prin mijlocirea unei licen țe, să fabrice, sub marca francizorului și cu asisten ța sa tehnică, produsele acestuia. Francizorul are astfel posibilitatea de a- și face cunoscute   produsele sale în străinătate sub propria sa marcă, fără a fi nevoit să facă investi ții importante. Francizorul acorda consultan ță managerială, pregăte ște personalul, oferă asistență tehnică și comercială, know-how-ul, dreptul de a folosi marca sa, precum și alte drepturi de proprietate industrială și intelectuală, se ocupă de publicitate. Foarte cunoscute acorduri de franciză industrială sunt cele care au ca obiect produsele CAMPARI, SCHWEPPES, COCA-COLA și PEPSI-COLA.  Acorduri de franciză de distribu ț ie

10

În aceste acorduri, francizorul este fie un producător care desface produsele sale  prin intermediul unui francizat, fie un angrosist care revinde produsele sub marca sa unor  francizați. În aceste acorduri, francizorul acordă consultan ță, pregătește personalul, oferă francizatului dreptul de a folosi marca sa pentru produsele ce fac obiec ții francizei etc. Francize de distribuție foarte cunoscute sunt: SANTAL, VERITAS, UNIC, YVES ROCHER, CHRIS-TIANSENS.  Acorduri de franciza de servicii

Sunt acorduri prin care francizorul, care a pus la punct o metodă sau o tehnică specifică de prestare de servicii, autorizează pe francizat să utilizeze aceste metode și tehnici în prestarea aceluia și gen de servicii. Aceste tipuri de acorduri de franciză sunt cele mai răspândite, între ele numărându-se: FAST-FOODS, MC DONALD’S, PIZZA HUT, HERTZ, AVIS, RENT A CAR, SHERATON, HILTON, HOLIDAY INN etc. Acordurile de franciză nu se limitează la cele enun țate. Legea noastră vorbe ște despre franciză în domeniul exploatării și dezvoltării unor afaceri, produse, tehnologii sau servicii. Expozitii de franciza in Romania

INTERNATIONAL FRANCHISE & BRANDING EXHIBITION are ca scop imbunatatirea atat a pietei de franciza autohtone, cat si a celei internationale si reuneste expozanti din diferite tari ale UE. Fiecare expozant va avea sansa de a interactiona cu  potentiali master francizati si francizati, cu reprezentanti mass-media. In timpul si dupa IFBE 2010 ei vor primi sprijin profesional si asistenta.

În prezent (iunie 2008), în România operează aproximativ 420 de branduri francizate şi 2.633 unităţi erau active în franciză la finalul lui 2007.

Franciza KFC

11

KFC ( Kentucky Fried Chicken ) opereaza sub un contract de franciza prin care licenta este acordata companiei US Food Network SA. Primul restaurant a fost deschis în aprilie 1997 pe Blvd. Magheru din Bucuresti. În 2004 KFC deschide al saptelea restaurant al sau, in Constanta, la Tomis Mall, primul în afara capitalei. În prezent Compania US Food detine 24 restaurante KFC, dintre care 9 în Bucureşti şi celelalte în Constanţa, Timisoara, Oradea, Iasi, Brasov, Râmnicu-Vâlcea, Ploieşti, Piteşti, Cluj, Bacău şi Târgu Mureş. Ne propunem ca începând cu anul 2008 să deschidem minimum 5 restaurante în fiecare an. Calitatea produselor, modul exceptional de servire si standardele mentinute la un nivel constant ridicat au îndreptăţit echipele KFC din Romania să câştige numeroase  premii europene şi mondiale în competiţia cu celelalte restaurante KFC din lume pentru Restaurant Excellence. Însa cea mai importanta distincţie este data de cel mai bun scor (100%) obţinut în numeroase randuri de fiecare restaurant, începând cu anul 2000, an de înfiinţare a CHAMPSCHECK, un sistem de verificare, de către echipe de profesionişti, a experienţei clienţilor în localurile noastre. Aceasta performanţă a introdus echipele manageriale din România în Champions Club şi le-a oferit participarea la galele anuale de la Reykjavik, Sevilla, Paris, Limassol, Atena, Mauritius. În prezent colectivul KFC Romania cuprinde peste 800 de oameni. De-a lungul mai multor ani Colonelul Sanders a fost singurul care a cunoscut Reteta Originala KFC. În prezent ea se afla într-un seif din Trezoreria din Louisville, Kentucky. Cateva persoane cunosc reteta care valoareaza milioane de dolari, semnând contracte de confidentialitate foarte restrictive. Colonelul a dezvoltat-o înca din 1930; amestecul sau de 11 ierburi si mirodenii i-a facut pe trecatori să devină clienţi fideli la Sanders Cafe. “Am amestecat ierburile si mirodeniile pe o podea din spatele verandei din Corbin” îşi amintea Colonelul“. O companie face amestecul dupa o formula care reprezinta numai o parte din Reteta Originala. O alta companie amesteca restul. Un program informatic este folosit pentru securizarea şi standardizarea amestecului de produse, dar nici una dintre companii nu stie reteta completa , contractele semnate de acestea împiedicându-le să o afle. “Mă înspăimânt numai când mă gândesc la toate procedurile şi măsurile de siguranţă pe care companiile le adoptă pentru a proteja reţeta mea” spunea Colonelul “mai ales când mă gândesc la Claudia, care se ocupă de ambalare, era supervisor-ul meu de magazie, persoana care se îngrijea de distributie. Garajul era depozitul nostru”.

12

În anul 1964, în peste 600 de restaurante situate atat in SUA cât şi în Canada, se vindea pui pregătit după reteta Colonelui. În acelasi an, el şi-a cedat drepturile de pregatire a puiului unui grup de investitori care îl includea si pe John Y. Brown Junior, cel care mai tarziu a fost guvernator al statului Kentucky, din 1980 până în 1984. Colonelul Sanders a ramas purtatorul de cuvant al companiei. În anul 1976, în urma unui sondaj, Colonelul Sanders ocupa locul 2 în randul  personalitatilor cele mai populare in SUA. Administrata de noii proprietari, societatea pe acţiuni Kentucky Fried Chicken s-a dezvoltat rapid; în ianuarie 1969 a fost listata la bursă din New York. Peste 3500 de restaurante din întreaga lume au început să opereze sub licenţă în momentul în care Heublein Inc. a achizitionat KFC Corporation pentru 285 milioane dolari. KFC a devenit filiala a R.J. Reynolds Industries cand Heublein a fost achizitionată de aceasta în 1982. În 1986, KFC a fost achizitionată de catre PepsiCo Inc. pentru 840 milioane dolari. În prezent, împreuna cu alte patru marci de lanţuri de restaurante, formează compania Yum!Brands International, cea mai mare companie de restaurante din lume ca număr de unităţi. Deschiderea unui restaurant KFC poate costa până la un milion de euro 6 conform wall-street.ro. Investiţia iniţială într-un restaurant Kentucky Fried Chicken (KFC) poate varia între 300.000 şi un milion de euro, au declarat pentru Wall-Street reprezentanţii companiei US Food Network, deţinătorea francizei KFC în România.

În prezent, KFC opereaza pe piaţa locala 18 restaurante - 9 in Bucuresti şi tot atatea în alte orase –  dintre care 6 (5 în ţară şi 1 în Bucureşti) au fost deschise anul trecut, deşi intrarea lanţului international în Romania a avut loc acum 11 ani. Pentru acest an este programata deschiderea unui numar de 7 locaţii în diferite oraşe ale ţării, vizate în planul de dezvoltare. Reprezentanţii US Food Network au ţinut să  precizeze, referitor la politica de extindere, faptul că “nu există un plan fixat pe oraşe şi date de deschidere, datorită lipsei evidente de planuri imobiliare la nivel naţonal; proiecte fixate deja pot să fie amânate sau oprite, proiecte noi pot să apară în intervale relativ scurte; de asemenea, spaţii potrivite pentru KFC pot să fie disponibile fără un anunţ  prealabil.” În general, pentru deschiderea unor noi locaţii, companiile iau în considerare numărul de locuitori şi mărimea oraşului, puterea economică a regiunii, dar şi dezvoltarea zonei ca reguine turistică. Vânzările totale înregistrate de cele 18 locaţii KFC s-au ridicat 6

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/29246

13

anul trecut la aproximativ 20 mil. euro, în condiţiile în care aproape 5 milioane de clienţi le-au trecut pragul. Pentru 2007 reprezentanţii US Food Network estimează o majorare de circa 40% a cifrei de afaceri, până la 28 mil. euro. “Aflate în centrul Capitalei, KFC Magheru si KFC Unirea ocupă primul loc în topul încasărilor, fiind urmate de KFC Plaza Mall, KFC Orhideea şi KFC Mall Vitan”, au evidenţiat reprezentanţii companiei. Cel mai mare operator fast-food din lume, grupul Yum, proprietarul lanţurilor de restaurante Taco Bell, Pizza Hut şi KFC, a anunţat o creştere a profitului în ultimul trimestru al anului trecut, susţinută în special de încasările obţinute de pe cea mai dinamică  piaţă din lume, cea din China. Venitul net obţinut în cel de-al patrulea trimestru din 2006 s-au mărit cu 2,7  procente, atingând valoarea de 232 milioane de dolari, în timp ce vânzările au înregistrat o creştere cu 4%, ajungând la 3,02 miliarde de dolari.

14

Bibliografie

1. Patriche, D. -  Politici, programe, tehnici şi operaţiuni de comerţ , Ed. Economică,

Bucureşti, 2003 2. XXX – Ordonanţa nr. 52 din 28 august 1997 privind regimul juridic al francizei în

România; 3. XXX - Revista Bloombiz , 7 martie 2006; 4. XXX - Revista Idei de Afaceri, aprilie 2005;

5. http:// ro.wikipedia.org/wiki/Franciză; 6. http://wall-street.ro/articol/Companii/29246

15