"Acum este perioada „magică” a „Sărbătorilor de iarnă”, în care momentele CRĂCIUNUUI !i ale ANUUI NU sunt la mare pre# pentru o mare parte din omenire, cea situată în $ona „cre!tinismului” %Americile, Australia !i &uropa, în principal' ( la care, prin globali$are, se racordea$ă tot mai mult !i rientalii, în )runte cu c*ine$ii !i al#i asiatici, precum !i a)ricanii+++ n acest )el, putem spune că, în pre$entul lui -./0, a1em de2a un „Crăciun” %!i un „An Nou”' „globali$at” 3 n această perioadă de apro4imati1 o lună %din 5 decembrie ale lunii decembrie p6nă pe 5 ianuarie a anului următor' abundă epitetele de „s)6nt” !i „magic”, în pri1in#a perioadei !i mai ales ale anumitor $ile, culmin6nd cu cea a Crăciunului, 1ă$ută a )i, după Noaptea 7a!telui, ca cea mai importantă în Cre!tinism !i, deci, în 1ia#a )iecărui „cre!tin”+ „SĂR „SĂR8Ă 8Ă9 9RI RI& & de IARN IARNĂ” Ă”,, însă însă,, înse înseam amnă nă ce1a ce1a ma maii mu mult lt dec6 dec6tt aces acestt mo mome ment nt %culminan %culminant', t', acestea acestea înglob6nd înglob6nd mai multe multe e1enimen e1enimente te religioas religioasee !i obiceiuri obiceiuri tradi#iona tradi#ionale le populare, dintre care care amintesc: ; %<=' NICA& %5 dec+', ; I>NA9U %-. dec+', ; %<=' A?UNU %-0 dec+', ; %<=' CRĂCIUNU %-@ dec+', ; ANU NU %/ ian+', ; 889&AA %5 ian+'+
Nu cred că trebuie să )im prea „subtili” pentru a obser1a că, în această perioadă, „se înt6mplă ce1a” cu marea ma2oritate a oamenilor, ace!tia „îmbolnă1indu;se” subit, prin contractarea în masă a unui Birus ce pro1oacă o
=i, din ne)ericire, aceasta nu se produce !i se mani)estă doar la „corporati!tii” care au „target”;uri de îndeplinit pe linia „2ob”;ului, prin „e1ents”;urile pe care )irma le organi$ea$ă în această perioadă, ci acest moment îi „prinde” pe marea ma2oritate a oamenilor, )ie ei „corporati!ti”, cum spuneam, )ie „cre!tini” !i c*iar pe o mare parte a „spiritualilor” sau „ucrătorilor în umină”, care ac#ionea$ă după „marea masă”, nemaipun6ndu;!i elementara
într întreb ebar aree : „D& „D& C& toat toatee aces aceste teaE aE”” !i, !i, ma maii ales ales,, „Fui „Fui 7rod 7rodes estE tE”” %„Cu %„Cuii )olo )olose se!t !teE eE”' ”'++ n aceea!i perioadă, „cre!tinii )er1en#i” sunt cuprin!i, pe l6ngă această „)ebră” comercială de care pomeneam anterior, !i de o „in)lama#ie” de „e1la1ie” cum doar cea de la „7a!te” poate o depă!e!te în intensitate ( că doar „este momentul Na!terii Domnului”+++ are, c*iar a!a este, N R&AI9A9&A CSRAA” care, odată „atinsă” c*iar !i cu g6ndul, poate e4ploda în capul imprudentului+++ +++Aceasta, însă, cel pu#in p6nă în pre$ent Acum, în aceste Bremuri de 9rans;ormări %7lanetare, dar !i >alactice', pe măsura &liberării de controlul arc*onic %cabalistic', are loc trepta treptatt !i o „dema „demante ntelar lare” e” %de1oa %de1oalar lare, e, adică adică RIDICA RIDICAR& R& A BAUUI BAUUI'' !i în aceas această tă )undamentală pri1in#ă+++ Apropos : „9RADIHI&” 1ine din cu16ntul de origine sla1ă „7redanie” %de unde !i „dania” )a#ă de senior, precum !i „denia” pascală', care înseamnă „A preda”, ce implică at6t actul pedagogic de a transmite o in)orma#ie de la pro)esor la ele1, c6t !i actul 7R&DĂRII, adică al CA7I9UĂRII+++ +++Dacă I& R&I>I&,, adică adică de Institu#iile religioase numite 8isericile Cre!tine, alături de celelalte )orme religioase pe care le cunosc în pre$ent 7ăm6ntenii+++
A!adar, de2a din cele e4puse mai sus se poate deduce că ade1ăratele SĂR8Ă9RI D& IARNĂ înseamnă altce1a dec6t „a respecta tradi#ia”, )ie aceasta religioasă, )amilială sau pro)esională+
=I C& NS&A
CUPRINS : 1. O „istorie” întortocheată, din Atlantida pnă la... CR!CIUN ". SA#URNA$II$% ro&ane '. I(NA#U$ )„#ăierea Porc*l*i”+ . „-estial*l ANU$UI NOU” /. „0ASA de CR!CIUN” i „0ASA de R%2%$ION” 3. 4RA5U$ de CR!CIUN 6. „0O7 NICO$A%”, „0O7 A8UN” i „0O7 CR!CIUN” 9. Oicei*ri #radi;ionale Ro&neti : CO$IN5A#<*l, CO$IN5%$%, Pl*=*or*l, Sorcoa,, Capra, Stea*a, 2i>lai&*l .a. Sorcoa ?. CR!CIUNU$, ca „@I A NA7#%RII NA7#%RII 5O0NU$UI RIS#OS” 1B. CONC$U@II >inale : A#I#U5IN%A >a;ă de „S!R4!#ORI$% de IARN!” SURSA: *ttp:KKnoul;uni1ers;c*ristalin+blogspot+ro
1. O „istorie” întortocheată, întortocheată, din Atlantida până la... CRĂCIUN
Aşadar, revenind la subiectul nostru : cum „stă treaba” cu acest moment al „Sărbătorilor de Iarnă” care culminează cu CRĂCIUNUL şi CRĂCIUNUL şi ANUL NOU ? NOU ? Cred că majoritatea dintre voi aţi auzit despre diverse variante ale oriinii cuv!ntului „C"#CI$%”, &ncep!nd cu „Crăciunul ce rău”, adică personajul evreu din 'et(leem care nu i)a permis nevestei sale s)o ajute pe „*aica
+omnului” c!nd l)a născut pe Isus &n staulul de vite al acestuia, unde i)a „ăzduit” pe „perec(ea divină” -i, deşi poate multora dintre dintre voi v)a ajuns pe la urec(i urec(i idei despre despre o vaă leă leătu tură ră &ntr &ntre e mome moment ntel ele e „Săr „Sărbă băto toril rilor or de iarn iarnă” ă” şi „ A A!U !URN RNAL ALII IIL" L"”” ro#anilor,, probabil că aceste in.ormaţii v)au trecut rapid mai departe, pe ro#anilor după urec(i, totul răm!n!nd doar ca o vaă şi „ciudată” in.ormaţie, care doar ar „bruia” imainea „s/ntelor sărbători” Aşad Aşadar ar,, ca să nu o mai mai lun lunim im,, in$or#a%ia istorică ri&'roasă ri&'roasă a/rmă .oar .oarte te simp simplu lu şi clar clar că mome moment ntul ul actu actual al al Crăc Crăciu iunu nulu lui, i, ziua ziua de () dece#*rie, dece#*rie, corespundea la ro#ani c' cele*rarea Na+terii oarel'i 0 ziua &n care ro#anii considera' că aea loc olsti%i'l de iarnă +e .apt, pentru a / mai precişi, acest moment din 12 decembrie a .ost văzut de către romani ca -i a oarel'i doar oarel'i doar după „momentul Isus”, cam după an'l 1 d.Ch., d.Ch., c!nd soldaţii şi mercenarii au adus &n Imperiu „C'lt'l l'i /I!0RA” /I!0RA” din zona ersiei 2Iran3, 2Iran3 , care era asimilat &n mod dir direct ect cu OAR"L", OAR"L", inclusiv prin titlul acordat acestuia, de „ Deus Sol 3„Soarele Divin Invincibil ”4 ”4 Invictus” Invictus” 3„Soarele 5!nă la asimilarea cu „-i'a „ -i'a oarel'i” „C'lt'l l'i /ithra” oarel'i ” prin „C'lt'l /ithra ” 3pe care, ulterior, capii reliiei creştine, proaspăt devenită „o/cială” &n Imperiu, l)au asimilat rapid cu momentul „%aşterii +omnului” 0 căci, inevitabil, Isus avea avea şi o pute putern rnic ică ă comp compon onen entă tă „sol „solar ară” ă”4, 4, ei bine bine,, p!nă p!nă atun atunci ci,, cum cum spuneam, ziua de 12 decembrie era, pentru romanii acelor vremuri, -i'a „ Soarele Stă” olsti%i'l'i de iarnă 3olsti olsti %i' 6 %i' 6 7iua &n care „Soarele Stă” pe loc4 &n Calendarul roman 8n momentul asimilării acestei zile cu „ C'lt'l l'i /ithra”, /ithra”, din secolul II)III dC(, „-i'a „-i'a oarel'i” oarel'i” deja .ăcea parte din SA9$"%AII Aşadar, C" era' aceste ăr*ători n'#ite A!URNALII 4 +upă +upă cum cum spun spune e şi nume numele, le, Satu Saturn rnal alii iile le erau erau Sărb Sărbăt ător orii ora orani niza zate te &n „cinst „cinstea” ea” altui altui „7eu „7eu planet planetar”, ar”, respec respectiv tiv A!URN, A!URN, iniţiate &n "epublică prin anul 567 î.Ch., î.Ch., odată cu inauurarea 9emplului lui Saturn, &n ;orumul "oman, apoi instituţionalizate leal ca „sărbătoare naţională romană” din anul nul (17 î.Ch., &nceputt pent pentru ru o zi, zi, anum anume e data data de 17 dece#*rie, î.Ch., la &ncepu dece#*rie, pentru ca, ulterior, di.eriţi &mpăraţi romani să mărească succesiv perioada, către o săptăm!nă : 178(9 dece#*rie dece#*rie -i, pentru că Iulius Cezar 3ştiţi deja, cel care a avut de)a .ace cu al nostru 'urebista4 a instituit leal şi „:estial'l „ :estial'l An'l'i No'” No'” pentru 1 ian'arie, ian'arie, din anul 5; î.Ch. 3investind)o, î.Ch. 3investind)o, &n mod o/cial, cu toate obiceiurile speci/ce Satur Saturnal naliilo iilor4, r4, practi practicc A!UR A!URNAL NALIIL IIL" " a<'nse a<'nseser seră ă să =e asocia asociate te c' perioada 17 dece#*rie > 1 ian'arie, ian'arie , &n care intra perioada propriu)zisă a „Sărbătorii”, 178(9 pe () 178(9 dece#* dece#*rie rie,, urma „-i'a -i'a oare oarel'i l'i”” pe „ :estial'l An'l'i No'” dece#*rie, dece#*rie, apoi perioada se &nc(eia cu „:estial'l No'” 0 care
&nc(idea, e.ectiv, A!URNALIILOR A!URNALIILOR
două
săptăm!ni
pline
de
ĂR? ĂR?Ă Ă!ORI !ORI
ale ale
Acum, p!nă la a detalia ce)i cu aceste Saturnalii 3&n următorul articol4, este important să reţinem că acestea erau o preluare pur şi simplu directă a mani.estărilor &rece+ti numite „ -e'l Cronos” &rece+ti numite CRONALII, CRONALII, care celebrau „-e'l Cronos” 3varianta oriinară a 7eului Saturn preluat de romani de la reci4 Ast.el, oriinea acestor Saturnalii era &n
omenir omenire, e, dar şi cu mai mult control control şi manipu manipular lare, e, pentru pentru a8+i i#p'ne propria lor A&endă, A&endă, a>ată &nsă sub atent control arc(onic şi reptilian -i iarăşi nu ne oprim aici 3&n căutarea oriinilor Saturnaliilor romane4 : „ povestea merge mai departe”, prin desco descope peri rirrea de cătr către e dive diverşi rşi departe”, prin cer cercetă cetăto tori ri,, &n docu docume ment ntel ele e reli relii ioa oase se ebra ebraic ice e /ishna şi, şi, mai mai ales ales,, !AL/UD, !AL/UD, a unor re.eriri la un „.estival” ancestral numit „ A!URNA”, A!URNA” , care ar / avut loc cu opt zile înaintea Solstiţiului de iarnă 3adică, iarnă 3adică, opt zile &naintea Solstiţiului din 12 decembrie, după romani, &nsemna eact 17 dece#*rie, dece#*rie, ziua investită iniţial de romani ca „7iua Saturnaliilor”4 şi care ar f ost urmat la opt zile de la Solstiţiu de alt „Festival , numit „@AL"NDA” „:estial'l An'l'i No'”, @AL"NDA” 3adică „:estial'l No' ”, stabilit de Iulius Cezar la aproimativ @ zile după Solstiţiul din 12 decembrie, pe ianuarie4 0 de unde şi ideea „Calendar'l'i „ Calendar'l'i”” roman şi a „Calendelor „ Calendelor”” receşti 9almud)ul 9almud)ul atribuie oriinea acestui „; „;estival” estival” lui ADA/ 3=4 3=4 0 car care, ulterior, a .ost trans.ormat &ntr)un „F „ Festival păg!n”, păg!n”, recunosc!nd, ast.el, preluarea sa de către alte popoare, cu alte „reliii” dec!t cea ebraică 3Altă paranteă : paranteă : alt celebru cuv!nt din „tradiţia” populară şi „creştină”, „ĂEFN”, „ AEANO”, ”, care care erau erau loc'itorii satelor, ĂEFN”, vine din latinul „AEANO satelor, cei care n' $'seseră încă „încre+tina%i” 0 „încre+tina%i” 0 sau, p!nă la Isus, care &ncă nu .useser .useseră ă conver convertiţ tiţii la reli reliiile iile polite politeist iste e recun recunosc oscute ute de roman romanii 0 spre spre deoseb deosebir ire e de „orăşe „orăşenii nii”” cetăţi cetăţilor lor,, care care deja deja primis primiseră eră „in.or „in.ormar marea” ea” şi aderarea la „noua reliie creştină” Alt. Alt.el el spus spus,, &n es esen enţă ţă,, „ păg!nul ” este cel aGat în a$ara „ religiei ofciale” ofciale” rec'nosc't rec'nosc'te e de persoanele persoanele,, doc'#ente doc'#entele le sa' instit'%i instit'%iile ile care $ăcea' această a=r#a%ie despre „cel pă&ân” 4 *er!nd &n aceeaşi „loică a preluărilor”, ca şi p!nă &n acest punct al „;estivalului Adamic”, pot a/rma că eistă o mare probabilitate ca ereii, la rând'l rând'l lor, lor, să = prel'a prel'att aceast această ă „ăr*ă „ăr*ătoa toare re at'r at'rna” na”,, ca şi multe altele, de la cei la care .useseră &n „sclavie” &n vremea Bec(iului 9estament, 9estament, respectiv de la "&ipteni "&ipteni Aceasta este &ntărită de unele ipoteze care consideră că numele enlez al Crăciunului, „C0RI!8/A „C0RI!8/A”, ”, vinde de la 1 cuvinte eiptene : @R!, @R!, care ar &nsemna „uleiat”, „uns „ uns”” 3de aici vine, &n adevăr, sensul pro.und al „ristos”)ului, „C0RI! „C0RI!”)ul, ”)ul, căruia evreii &i spun „*esia”, dar şi „$nsul”, &n sens de „8mputernicit”4 şi /", /", o „prăjitură sacră” a eiptenilor, care nu este eclus să / .ost preparată eact pentru această perioadă a anului -i, odat odată ă .ăcu .ăcuttă cone"i atunci ci cone"iune unea a cu aceast această ă zonă zonă #egipt #egiptea eană$ nă$,, atun devine şi mai probabil ca aceste „ăr*ători” 2„:estial'ri”3 care a' s'praie%'it s'ccesi în dierse ciilia%ii antice, până în preent, să8+i ai*e 'rsa în -ona Atlantidei 2H3 2H3 0 &n condiţiile &n care „istoria alternativă” cunoaşte că %giptenii predinastici , cei cu vec(ime de multe
mii de ani, erau urma&ii direcţi ai 'tlanţilor 3pe 'tlanţilor 3pe c!nd Insula Atlantidei &ncă nu .usese de/nitiv distrusă, dis trusă, se considera că "&ipt'l era o „colonie „colonie atlantă” atlantă ”4 Aşadar, la /nalul acestui prim articol, am putea ast.el „reconstitui” RU!A depl deplas asăr ăril ilor or &n 9imp) imp)Sp Spaţ aţiu iu ale ale aces acesto torr „ Sărbători(„Festivaluri Sărbători(„Festivaluri ”” : c!ndva, &n „neura trecutului”, a eistat o ăr*ătoare & n re#'rile 2proto3e&ipteană, 2proto3e&ipteană, ca amintire a uneia eistente & n re#'rile atlante atlante,, care a .ost 3pre4luată de evrei, odată cu „.ua lor din Dipt”, sub .ormă de oriin ine e „de „de la ADA/”, ăr*ătoarea e*raică A!URNA, A!URNA , cu ori ADA/”, care, mai depa depart rte, e, a .ost .ost prel prelua uată tă &n 'abi 'abilo lonu null zo zone neii Sume Sumeri rien ene e sub sub .orm .orma a de „săr*ăto „săr*ători8cel ri8cele*ră e*rări”, ri”, „?A?IL „?A?ILONII” ONII”,, „epor „eportat tate” e” 'lteri 'lterior or către către care, apoi, apoi, au .ost .ost prel'ate de Ereci, s'* $or#ă de „CRONALII” şi care, Ro#ani s'* $or#a +i den'#irea de „A!URNALII” „A!URNALII” -i toate acestea se petreceau &n aceeaşi perioadă a anului, cu aceleaşi cara caract cter erist istic icii şi mani mani.e .est stăr ări, i, care care,, evid eviden ent, t, pe măsu măsura ra „e „ep port ortur urilo ilor” r” succesiv sive, era' 3acest stea ea,, din din era' î#*' î#*'nă nătă tă%i %ite te c' noi noi „O*i „O*ice cei' i'ri ri” ” 3ace prezentul nostru, sunt o dovadă de „pro.esionalizare totală” prin „maima &mbunătăţire &mbunătăţire a o.ertei”, dusă la etrem, etrem, pe măsura dezvoltării „ştiinţei marEetinului”4 3 Articolul : (. at'rnaliile ro#ane4 ro#ane 4 Articolul următor : /arJan
(. A!URNALIIL" ro#ane
+etaliile despre C$* aveau loc aceste „Serbări” ale Saturnaliilor romane putem ăsi &n multe locuri, &nsă 'n 'n'l 'l din din cele cele #ai #ai co#p co#pet eten ente te #ateriale #ateriale consider consider că este cel al l'i Kictor Kictor @ern*ach @ern*ach,, unul din cei mai mai mari mari „spec „specia iali lişt ştii &n mito mitolo loi ie” e”,, nu doar doar din din "om!n om!nia ia,, ci c(ia c(iarr din din &ntreaa lume, de anveura anveura unui )ircea %liade sau %liade sau *vidiu Densu&ianu Densu&ianu 8n cea mai cunoscută lucrare a sa, „ Dicţionarul de mitologie generală” generală ” 3F@G4, acesta or*e+te +i despre #o#ent'l at'rnaliilor ro#ane, intrând $oarte adânc în detalierea acestora Invit!ndu)vă să parcureţi materialul amintit mai sus prin linE)ul o.erit, &n continuare eu doar voi puncta aspectele $'nda#entale ale acest'ia acest'ia
Ast.el, poate că unul din cele mai interesante aspecte care caracteriza acest eveniment se re.erea la .aptul că acest „;estival)Sărbătoare” era iniţiat &n prima zi, pe H decembrie, &n altarul principal al 9emplului lui Satu Saturrn din din ;orum orumul ul "oman oman,, prin prin A ACRI CRI:IC :ICIUL IUL RI! RI!UA UALIC LIC al 'ne 'nei.. i.... CROA:" H CROA:" H *i se pare .undamental acest „detaliu” : deşi era vorba despre ORCI şi ORCI şi sacr sa cri/ i/ca carrea acest acestor ora a 3sac 3sacri ri/c /cii ii care care erau erau &n mod mod dir direct ect dedi dedica cate te lui lui Saturn Saturn =4, deşi o societate e#ina#ente #asc'lină, #asc'lină , romanii sacri/cau o scroa.ă +e .apt, poate că acesta era c(iar „mesajul” real : noi, „bărbaţii” din "epublica "omană 3ulterior, Imperiul "oman4, sacri/căm pe altarul unui
7eu)' 7eu)'ărb ărbat at o repr repreze ezenta ntantă ntă a 5rinc 5rincipi ipiulu uluii ;eminin eminin 0 ca să /e lucrur lucrurile ile .oarte clare „cine „cine este +up!nul &i Stăp!nul pe acest ,ăm!nt ” ,ăm!nt ” +e aceea, p!nă &n prezent, *- C"#CI$% este „un *oş”, şi nu „o 'abă”
Aşadar, 'cid 'cider erea ea 'n 'nei ei cro croa$ a$e e dăde dădea a se#n se#nal al'l 'l de înce începe pere re a SA9$"% 3care, at'rnaliilor, at'rnaliilor, /ind „ritualul sacru” al „sacri/cului” o.erit lui SA9$"% &n enleză s)ar pronunţa „SD9A%”, „SD9A%”, iar de aici „rezonanţa” „rezonanţa” ar / dus la „SA9A%”4 0 acesta /ind văzut ca un „ -eu „ -eu subpăm!ntean al recoltelor ”, ”, deşi simbolistica acestuia era mult mai pro.undă sub numele oriinal de Cronos al Cronos al recilor
+upă iniţierea „;estivalului” prin „sacri/ciul” scroa.ei, /ecare merea la prop propri riul ul domi domici cili liu u unde unde iniţ iniţia iau u prop propri riul ul ritu ritual al de „sac „sacri ri/c /ciu iu”, ”, de data data aceasta a unui „porc” 3mascul4, „dedicat” aceleiaşi „zeităţi a 5ăm!ntului” 3pen 3pentr tru u cine cine ştie ştie as astr trol olo oie ie,, obse observ rvă ă că Satu Saturrn uve uverrneaz nează ă 7odi 7odia a Capricornului, considerată a / „semn de păm!nt”4 $rmau apoi „ritualurile din .amilie”, c!nd #e#*rii $a#iliei î+i o$erea' obicei, „standard „standardizate” izate”4, 4, &nsoţite &nsoţite neapărat neapărat de cado'ri cado'ri 'nii altora altora 3de obicei, „răva răvaşe şe &n vers versu uri” ri” 3iat 3iată ă „.eli .elici cită tări rile le”” mode moderrne4, ne4, &n timp imp ce COIII RI/"AU DARURI D" LA ĂRINI 3cel ĂRINI 3cel puţin, pe atunci copiii ştiau clar
cum cadourile veneau de la părinţi, şi nu de la vreun *oş „picat” &n casă prin (orn, de pe acoperiş4 5entru povestea noastră, multele detalii despre cum decurea partea de „CARNAKAL” CARNAKAL” al Saturnaliilor sunt doar „picanterii” şi „bu.onerii” : despre cum se inversau rolurile, c!nd stăp!nii şi seniorii serveau sclavii şi pe cei săraci, despre „libertatea de eprimare” a acestora, despre „travesti”)urile tuturora şi multe alte asemenea „poveşti” care, &n esenţă, n' părea' a epri#a nicidec'# ideea de "li*erare +i Li*ertate 3cum este deseori epr eprim imat ată ă acea această stă opin opinie ie &n come coment ntar arii iile le lea leate te de aces acestt as aspe pect ct al Saturnaliilor4, ci de 0aos +i Răst'rnare a Ordinii Diine +i a Ar#oniei Diine Diine
Aici este utilă o scurtă paranteză pentru cei care ar putea considera .oarte important acest aspect al Saturnaliilor, care permitea şi „celor oprimaţi” 3sclavii şi celelalte „cateorii sociale de.avorizate”4 să devină şi ei „stăp!ni pentru o zi” 8n realitate, acele momente erau .olosite de către „stăp!ni” ca „supapă de re.ulare” pentru cei „c(inuiţi”, ca aceştia să)şi re.uleze mare parte din .rustrări, pentru ca, apoi, să s ă revină docili la viaţa „normală” de sclavi Aşa că aceste aceste momente momente nu „promite „promiteau” au” nimic deosebit deosebit celor de.avorizaţi de.avorizaţi social social,, ci doar doar permit permiteau eau un mai bun contr control ol al Stăp!n Stăp!nilo ilorr 3Jup!n 3Jup!nilo ilor4 r4 asupra celor mulţi
ricum ricum,, s)a văzut văzut ce s)a &nt!mp &nt!mplat lat atunci atunci c!nd c!nd „dicta „dictatur tura a stăp!n stăp!nilo ilor” r” 3aristocraţia4 a .ost &nlocuită cu „dictatura proletariatului” 3„aristocraţia roşie”4, către ce /nalitate s)au &ndreptat evenimentele
5e acest acest .undal .undal,, aşadar aşadar,, s)a putut ajune ajune la or&iile c'linare şi *e%iile cr'nte, cr'nte, care au culminat cu or&iile se'ale cunoscute se'ale cunoscute &n istorie mai ales din vremea lui Caliula şi %ero 0 momente &n care cu toţii erau at!t de beţi şi de „anesteziaţi” culinar, &nc!t nu mai aveau (abar ce .ăceau din punct de vedere seual 0 era un „ haos se"ual total ”, ”, &n care nimeni şi nimic nu mai conta 8n aces acestt mome moment nt veni venim m &n discu discuţi ţie e cu un subi subiec ectt .oar .oarte te „sen „sensib sibil il”” al Saturnaliilor romane, şi nu numai, cel al ACRI:ICIILOR ACRI:ICIILOR U/AN" de U/AN" de care vorbesc unele surse +eşi Kernbac( şi alţii mai „academici” nu pomenesc de aşa ceva, unii, mai „neconvenţionali”, vorbesc şi despre acest .el de „sacri/cii” care erau practicate la aceste Saturnalii 0 dovadă că acestea nu erau „o/ciale”, aduse la cunoştinţa maselor, ci aparţineau „elitelor” 0 eact cum acelaşi lucru se petrece &n prezent, prin acri=ciile U#ane de D" COII de COII de care sunt acuzate unele culte, cum ar / „.ultul „ .ultul celui de(al I/(lea I/(lea .erc”, .erc ”, &nsă şi altele, care ar aparţine, cum alt.el dec!t Ie'i%ilor ?isericii Ro#ane8 Catolice a Katican'l'i Katican'l'i
Du nu doresc să intru &n asemenea cutr cutrem emur urăt ăto oare are „dez „dezvă vălu luir iri” i”,, &nsă &nsă „co „coleu leull de blo bloos. os.er eră” ă” /ari's „ burebista0120”” a realizat o serie de doc'#entări '#edrea de '#edrea de pe „burebista0120 $oar $o arte te pe pert rtin inen ente te în ac aces estt se sens ns,, o$ o$er erit ite e pr prin intr tr8' 8'n n ne neo* o*os osit it inclusiv v printr printr)un )un cercet cer cetăto ătorr al ace acest' st'ii $en $eno# o#en, en, @e @ein in ANN ANN"!! "!!,, inclusi recent articol din decembrie 0123 şi 0123 şi &n care vorbeşte despre o*icei'l Ie'i% i%iilor de a sacri=ca copii eact în l'na dece#*r *riie, în perioada... at'rnaliilor ro#ane = ro#ane = 3In.ormaţii şi documente despre aceste „ritualuri” ticăloase ale „o/cialilor bisericii catolice” provin &ncă din secol'l al MKIII8lea, MKIII8lea, deci din anii 17 0 ceea ce con/rmă, &n mod .oarte clar, CON!INUI!A!"A RI!UALURILOR „A!ANIC"” 0 „A!ANIC"” 0 SA9$"%IA% ) SD9A%)ICD 0 +D SAC"I;ICA"D A C5II", NCĂ DIN "RIOADA A!URNALIILOR RO/AN" H 4
+e unde ar / putut veni „ne*'nia aceasta” archonică ? archonică ? %eo/cial, aceste ritualuri au &nsoţit permanent &n .ormă „ezoterică” aceste „;estivaluri”, &nsă am unele semnale care indică „sursa o/cială” a acestor nebu ebunii nii ca /ind /ind ona ?a*ilonia unde &n mod mod uzua uzuall se prac practi tica cau u ?a*iloniană nă,, unde rit'al'rile de sacri=cii '#ane, '#ane , mai ales d'pă interen% interen%ia ia ann'naBi ann'naBi88 3pentru ru deta detali liii desp despre re „ann „annun unna naEi Ei”, ”, stud studia iaţi ţi mate materi rial alel ele e real reale e şi ilor 3pent competente 0 veri/cate= 0 ale lui -echaria I!C0IN, I!C0IN, de care aminteşte şi Andre ?artis4 ?artis 4 %u deeaba &n acea zonă au apărut 7ei .oarte „interesanţi”, ai annunaEi) ilor, de tip arc(onic, ca, de eemplu, -e'l /OLOC0 3unii &i spuneau spuneau -e'l /OLOC0 3unii „NOROC” NOROC” 0 de aceea, urarea de „noroc c!nd se ciocnesc paharele4 mai mai ales ales la mome moment ntel ele e Sărb Sărbăt ător oril ilor or de Iarn Iarnă4 ă4 ar repr reprez ezen enta ta o
repreze ezenta ntant nt pe 5ăm!nt 5ăm!nt al -e'l'i ?AAL I56*.'R% a acestuia H4, ca repr 3numit &n %oul 9estament şi „'elzebut” sau „Satan”4 0 ambii cunoscuţi pentru pentru predi predilec lecţia ţia lor pentru pentru sacri=ciile '#ane, dar în special de... COII 3acum COII 3acum vedeţi cum &ncep să „se lee” lucrurile ?=4 Aşad Aşadar ar,, (aid (aideţ eţii să sinte sinteti tiză zăm, m, iară iarăşi şi : Satu Saturn rnal alii iile le roma romane ne &nse &nsemn mnau au,, "I9$A AD D +D 5"CI, 5"CI, CADOURI "I9$AICD "I9$AICD 8%9"D O:ICIAL : ACRI:ICII "I9$ *D*'"II ;A*IIDI -I C#9"D C5II şi I%BD"SA"DA "+I%II SCIAD -I A A"*%IDI +IBI%D prin CARNAKALURI, CARNAKALURI, inclusiv cu 9D*D 7)*";D 3de anim animal ale4 e4 L "/I8O:ICIAL : OREII C$I%A"D, OREII C$I%A"D, ACICD -I, *AI ADS, SDM$AD, iar N"8O:ICIAL : N"8O:ICIAL : ACRI:ICII U/AN", U/AN", 8% S5DCIA +D C5II 9oată 9oată această IRA/IDĂ a mani mani.e .est stăr ăril ilor or Satu Saturn rnal alii iilor lor a .ost .ost aten atentt „con „const stru ruit ită” ă”,, delo delocc &nt! &nt!mp mplă lăto tor, r, de cătr către e „Ar(i „Ar(ite tecţ cţii pric pricep epuţ uţi” i” : dacă dacă ,RI)78 5I6%8, 5I6%8, cel ;ICIA, enera enerii complee, &n care vibraţiile joase erau amestecate cu altele mai „normale”, „normale”, printre care eistau c(iar stăr stării de „buc „bucur urie ie”” şi „arm „armon onie ie”, ”, '8 D*I8%' 5I6%8, SD*I);ICIA CIA, , al 5I6%8, SD*I);I "
3 ciudată „aplicaţie practică” a tuturor acestor observaţii de p!nă acum pare a se / realizat &n dece#*rie 166 &n 166 &n 7ona eora/că cunoscută sub numele de RO/FNIA RO/FNIA ;oarte interesant : deşi „evenimentele” au .ost declanşate &n 9imişoara &ncă din 2 decembrie F@F, victime e.ective au apărut de abia &n 17 aim &n 1N)1 1N)11 1 dec decembr embrie ie,, &n timp imp ce &n „ -i'a dece#*rie, dece#*rie, cu maim -i'a de „acri=ci'l rit'alic” Crăci'n” Crăci'n” s)a săv!rşit „acri=ci'l rit'alic” al Ceauşeştilor 0 totul .oarte bine bine conc concep eput ut,, coma comand ndat at şi la .el .el de bine bine eec eecut utat at sub sub ene eneric ricul ul de „ Poc'rile :oa#ei 2+i ale Eroaei3”, Eroaei3 ”, ca o „nouă ediţie”, &n eact aceeaşi perioadă, a vec(iului şi ritualicului „F „ Festival al Saturnaliilor ”4 ”4
+eşi poate suna de)a dreptul „nebuneşte” şi „cinic” ceea ce am a/rmat p!nă acum 0 mai ales pentru urec(ile mai „sensibile” şi „proaspăt trezite” din „O/NUL „O/NUL /A!RIM8'l'i” /A!RIM8'l'i” 3după ce au ales pilula „de trezire”4 0 Acum şi Aici eu am ales să las la o parte orice „menajament” şi să prezint c!t mai (olistic şi mai /del, pe măsura propriilor puteri, subiectul luat &n studiu +acă tot „am primit comanda 3+ivină4” de a scrie despre acest subiect 3şi ce subiect=4, .ără să mă !ndesc la acesta p!nă acum vreo c!teva zile, poate că acum este momentul să SD 5$%# 5$%C9$ 5D „I” a ceea ce reprezintă aceste „/O/"N!" „ /O/"N!" AL" ĂR?Ă!ORILOR D" IARNĂ”, IARNĂ ”, bazat pe cercetarea c!t mai &n A+DB#" a "I
% %u u vă sper speria iaţţi, ca şi la se seri ria a de ar arti tico cole le de desp spre re „R „Ro# o#ân ânia ia” ” +i "&re&or'l ei, ei, concluzia nu este „.ără speranţă” L aşa că vă spun de pe acum că nu este cazul cazul „%D<#"II „%D<#"II 99AD” 99AD” a acestor momente, momente, ci doar doar al "DC%SI+D"#"II acestora, prin C%-9ID%9I7A"DA şi 8%ODD !ăierea porc'l'i4 porc'l'i 4 Articolul următor : /arJan
9. IENA IE NA!UL !UL 2„!ăierea 2„!ăierea orc'l'i”3 orc'l'i” 3
Acum, după articolul anterior, deja este clar ce)i cu această „ tradiţie populară a tăierii porcului de .răciun”, .răciun ”, &nsă simt nevoia să &ntăresc observaţiile de mai sus, re.eritoare la Saturnalii, "D)A*I%9I%+ că !radi%ia c' „orc'l de Crăci'n” este doar UN RI!UAL RO/AN D" ACRI:ICIU ACRI:ICIU şi at!t
Aici simt nevoia să mă opresc şi să redau acea in.ormaţie importantă pe care am tot epus)o &ntr)o lucrare personală anterioară, „ 9ratat pentru 'limentaţia 5aturală a *)(ului: * re(introducere în )edicina pentru 6iaţă”, 6iaţă”, &n care precizam .oarte clar cum strămoşii noştri eto)daci 3deci, nu mă re.er la aceia „şi mai vec(i”, antecesori ai acestora4 erau cuno cunosc scu uţi prin printtre anti antici ci,, &n mod mod spec speciial şi „biz „bizar ar”, ”, ca „ ,*,*R78 );5.<9*R D% 8',9%”, 8',9% ”, /ind un popor predilect de păstori, păstori , care a' a<'n a<'ns s să crea creasc scă ă +i să sacr sacri= i=ce ce porc porcii doar doar DUĂ DUĂ CUC" CUC"RI RIR" R"A A RO/ANĂ RO/ANĂ care a adus, printre multe alte „binecuv!ntări” 3ironic spus, bine)nţeles4, şi unele obiceiuri ale Saturnaliilor lor
A .ost, cumva, „ec(itabil” : romanii au eportat din +ACIA aur şi arint c!t au putut, .emei .rumoase şi bărbaţi apţi de muncă şi de luptă, import!nd, „la sc(imb”, „interesante obiceiuri”, printre care şi cel al Saturnaliilor 3&n 1; d.Ch. &ncă d.Ch. &ncă .uncţionau la „turaţie maimă”, la "oma4 -i uite uite aş aşa, a, au ajun ajunss daci dacii, i, uşor uşor)u )uşo şor, r, să crea creasc scă ă por porci pent pentru ru „a / sacri/caţi de Crăciun” Crăciun” +e alt.el alt.el,, acest acest aspect aspect m)a .rapat .rapat la docume documenta ntare rea a person personală ală pentru pentru 9ratat::: ” despre „Istoria „ Istoria alimentară a rom!nilor ” : Capito Capitol'l l'l din „9ratat:::” până ac'# reo 1 de ani, %ăranii ro#âni n' cons'#a' carnea de porc decât la Crăci'n +i în perioada 'r#ătoare, în rest'l an'l'i
=ind lacto8e&etarieni, 'r#ând „i#*old'l din &ene”, de păstori trans8h'#an%i trans8h'#an%i Iată Iată cum cum "eli eliia ia Creşt Creştin ină ă 3rt 3rto)d o)do oă4 ă4 a impl implem emen enta tatt aces acestt obic obicei ei al „porc'l'i de Crăci'n”, Crăci'n ”, care răm!nea doar ca un ritual, &n restul anului nimănui netrec!ndu)i prn minte să mai practice ast.el de „ritualuri”, adică să mai „taie porci” pentru propriul consum
-i cum putea să /e alt.el dec!t un „ritual pă!n”, dacă la „sacri/carea porcului de Inat” 3IENA! 3 IENA!,, care vine de la I<%IS, ce &nseamnă tocmai „:OC” &nsă nu „.ocu .ocull puri puri/c /cat ator” or”,, ci cel cel „p!r „p!rjo joli lito tor”, r”, dist distru ruct ctiv iv,, „al „al :OC” 0 &nsă iadului”4 se ardea cadavrul porcului pentru a obţine „şoriciul”, &n timp ce *$SAI copiii era' înse#na%i în #i
Iată, "itualuri după "itualuri, .ăcute automat şi in)conştient de marea majoritate a oamenilor 3„nimeni nu scăpa”4, &n condiţiile &n care nivelul de con conştii ştiin nţă de tip 9,D asiu asiura ra obed obedie ienţ nţa a tota totală lă &n .aţa .aţa „ Creatorilor acest'i /A!RIM Reli&ios”, Reli&ios ”, prin care controlul era total, necondiţionat, „de capitulare”
Ast.el că, &n 5rezentul lui 1NP, „ *'catele tradi%ionale de Crăci'n +i adică ă prep prepar arat atel ele e din din „car „carne nea a de por porc”, c”, nu .ac .ac dec! dec!tt să Reelion”, Reelion”, adic ale cărui oriini se pierd &n neura întreţină &i să perpetueze un ritual ale
vremilor, şi ale cărui intenţii este de a „branşa” la anumite enerii care nicidecum nu sunt de .recvenţă &naltă +I*59"IB# 3%u mai discut, acum, ca medic de *edicină %aturală, despre toicitatea transmisă corpului /zic &n urma inuritării de carne de porc, de care s)a vorbit .oarte mult &n ultimii N)1N de ani şi de care inclusiv medicii alopaţi de medicină clasică au devenit conştienţi Ceea ce aş mai puncta este că această „toicitate” derivă, &n primul r!nd, din #ai înalt'l niel de con+tiin%ă de tip 9D, 9D, &ntre speciile renului animal care caracterizează specia porcilor 0 se consideră că ace&tia sunt unele unele dintre dintre cele mai inteligent inteligente e animale animale domestice domestice 0 şi care $ace $oar $oarte te di=c di=cil ilă ă desp despri rind nder erea ea de corp corp a păr% păr%ii ii psih psihic ice e a „=in „=in%e %eii ani# ani#al ale” e”,, în 'r#a 'r#a aces acest' t'ii „sac „sacri ri=c =ci' i'”, ”, aân aând d drep dreptt re' re'lt ltat at eli*erarea de „toine” coresp'nătoare4 coresp'nătoare4
+acă pentru „marea masă”, cei &ncă ne)treziţi ne)treziţi,, situaţi situaţi &n zona in.erioară in.erioară a benzii G+ de .recvenţe, a practica in)conştient acest „ritual” reprezintă &ncă o „scuză”, pentru cei treziţi şi mai ales „cu pretenţii” de „ucrători &n umin umină” ă”,, a mai mai / părt părtaş aşii la aces acestt ritu ritual al lea leatt de „tăi „tăier erea ea por porculu cului” i” reprezintă cel puţin o dovadă de inoranţă şi c(iar prostie, dincolo de plăcerile ustative, care pot / .oarte uşor re)modelate prin multele o.erte de hrană alternatiă, alternatiă , apărute cu enerozitate &n ultimii N)1N de ani +acă eistă con)ştientizare şi dorinţă reală de Dliberare de acest aspect, alternativele vor veni etrem de uşor şi %atural, .ără nici o 3s4.orţare 3 s4.orţare
Aşa că, ce aş mai putea adăua eu la acest subcapitol dec!t ca, cu Adevărat, „O:!A „O:!A cea ?UNĂH” ?UNĂH ” şi con8+tient8iarea să con8+tient8iarea să &nsoţească orice acţiune de introducere a unor alimente &n acest 9emplu +ivin numit Corpul ;izic 3 Articolul : 5. „:estial'l ANULUI NOU”4 NOU” 4 Articolul următor : /arJan 5. „:estial'l ANULUI NOU”
Ca şi celelalte momente importante din această perioadă a Sărbătorilor de iarnă, momentul Anului %ou a .ost „plimbată” de colo)colo, &ntre olsti%i'l de iarnă sta*ilit de ro#ani pe () dece#*rie şi ?o*oteaa de pe ; ian'arie 0 ian'arie 0 care 'obotează a .ost c!nd An %ou, c!nd moment al „%aşterii +omn +omnul ului ui”, ”, c!nd c!nd mome moment nt al „'ote 'otezu zulu luii +omn +omnul ului ui”, ”, cum cum a răma rămass &n prezent 8n inte interi rioru orull acest acestui ui inte interv rval al,, mome moment ntul ul de la 1 ian'ar stabil ilit it ca ian'arie ie,, stab „:estial al An'l'i No'” de către î#părat'l către î#părat'l I'li's Cear în an'l 5; 5; î.Ch.,, iată că a rămas şi &n prezent ca moment al „%oului An”, după ce, î.Ch.
&nsă mult timp, acesta era celebrat c!nd pe Q ianuarie, de 'obotează, c!t, mai ales, ti#p de peste 'n #ileni', pe () dece#*rie, pentr' a se co#asa, în acest $el, „No'l An” c' „Na+terea Do#n'l'i” 9recerea 9recerea la cele*rarea An'l'i No' pe data de 1 ian'arie, părăsind'8 se data de () dece#*rie, s)a dece#*rie, s)a realizat, ca ee#pl' : ee#pl' : &n ;ranţa, din 2QP L &n "oma, din secolul al MIII)lea 3anii 1NN4 L &n "usia, din vremea ţarului 5etru cel *are 3pe la anul HNN4, &n timp ce, în ările Ro#âne, de a*ia de la s$âr+it'l secol'l'i al MIM8lea MIM8lea 2aproape de anii 163 163
Cu această continuă >uctuaţie, despre ce „Adevăr Cosmic” şi astronomic ar mai putea / vorba &n privinţa „%oului A%”? 0 a cărui „celebrare” era mutată mutată &n .uncţi .uncţie e de decizi deciziile ile admini administra strativ tive e ale autori autorităţ tăţilo ilorr reli reliioa ioase se creştine, at!t catolice, c!t şi ale celor ortodoe ortodoe 8n consecinţă, poate apărea &ntrebarea leitimă : bine, şi atunci, CAR" ar = /O/"N!UL R"AL al NOULUI AN 4
5entru cine este dornic să =e în Ar#onie +i în Reonan%ă c' /i+carea entru u a / sin sincro croniza nizatt cu "ner&i "ner&iei "ner&iei Cos#ice Cos#ice,, pentr "ner&iile ile No'l' No'l'ii AN, AN, putem veni cu anumite detalii Ast.el, aşa cum &n cadrul unei zile complete de 1P de ore, ora 1( noaptea este „#ie'l nop%ii”, nop%ii” , &nsă nu este momentul real al trecerii &n ziua urmă următo toar are e dec! dec!tt „cal „calen enda dari risti stic” c”,, admi admini nistr strat ativ iv,, &n timp timp ce real realit itat atea ea astr as trol olo oic ică ă anun anunţă ţă „n ziua „no' o'a a i” i” odat odată ă c' Răsă Răsări rit' t'll oar oarel el'i 'i &n ziua respectivă 0 atunci, etrapol!nd această realitate peste cea a *işcării de "evol evoluţ uţie ie a 5ăm! 5ăm!nt ntul ului ui &n juru jurull Soar Soarel elui ui nostr nostru u "A, pute putem m spun spune e că #o#ent'l olsti%i'l'i de Iarnă, din perioada (8(( dece#*rie a an'l'i, repreintă „/ie'l nop%ii” pentr' An'l respecti , momentul de maim aim al &nt &ntuner uneric icu ului, lui, &n timp imp ce „Răsăritul pentru această )i&care )i&care de Revoluţie evoluţie planetară planetară este momentul momentul %chinocţi %chinocţiului ului de „ No'l An”, ,rimăvară, ,rimăvară , ca moment de &nceput al unei „ Noi -I” -I” 0 adică „No'l An”, din punct de vedere A!RONO/IC A!RONO/IC 8n sc(imb, din punct de vedere A!ROLOEIC, A!ROLOEIC , „%oul A%” este .oarte bine calc calcul ulat at de Astrolo&ia chineă, care celebrează 'nul 5ou când se chineă , car încheie al 198lea cicl' l'nar de câte ( de ile, ile , &n momentul de „L'nă No'ă” No'ă” 3care variază &n /ecare an4 al 'n'i no' Cicl' L'nar, L'nar , dintr) un şir de alte G cicluri lunare
Aşad Aşadar ar,, „ 'nul 5ou .hinezesc” .hinezesc” ne indică No'l AN din perspectiă astrolo&ică +i eoterică, eoterică , care ne pune &n rezonanţă cu enerii subtile de mar mare pute putere re ce rezo rezone neaz ază ă cu dime dimens nsiu iuni ni pro. pro.un unde de ale ale /inţ /inţei ei uman umane e 3Solare şi 8unare4, 8unare4, &n timp ce &n #o#ent'l %chinocţiului de ,rimăvară cele*ră# No'l An din p'nct de edere astrono#ic , ce .acilitează intrar intrarea ea &n rezon rezonanţ anţă ă cu ener eneriile iile vitale vitale,, dătăto dătătoar are e de viaţă viaţă 3Solar 3Solare e şi ,lanetare4 ,lanetare4
Ca şi con/rmare : mediumul A'relia Lo'ise Pones, Pones , &n cartea sa &n trei volume, „!"LO „ !"LO”, ”, despre oraşul cu acelaşi nume din 3situa uatt s'* /'ntele hasta din Re%ea'a s'*pă#ânteană A&artha A&artha 3sit transmite ite un mesaj mesaj al conduc conducăto ătorul rului ui acelei acelei zone zone &n care care Cali$ornia4, Cali$ornia4, transm acesta, ADA/A, ADA/A , ne dezvăluie cum „telosienii” şi cei din „"eţeaua Aart(a subp subpăm ăm!n !nttean eană”, ă”, &n ener eneral al,, cele cele*r *rea eaă ă No'l No'l An la #o#e #o#ent nt'l 'l c!nd au loc loc lun lunii vizi vizite te &ntr &ntre e locu locuit itor orii ii "chinoc%i "chinoc%i'l'i 'l'i de ri#ăară ri#ăară,, c!nd acestor oraşe subpăm!ntene 3a>ate, apropos, &n dimensiunea a P)a şi a 2) a4, cu care ocazie se des.ăşoară şi multe „.estivităţi”
Ast. Ast.el el că, că, din din acea aceast stă ă pers perspe pect ctiv ivă, ă, raco racorrdar darea la „%ou „%oull A%” A%” pe G decembrie) ianuarie nu &nseamnă, din perspectiva "D7%A%ODI, dec!t la a / părt părtaş aş la „răzb război oiul ul peta petarrdelo delorr şi al arti arti/c /ciil iilor”, or”, pe .und .undal alul ul unei unei aresiuni alimentare şi alcoolice continue Asta &nseamnă că trebuie să ne &ncuiem &n case şi să punem pernele pe cap după ce ne &n.undăm urec(ile cu vată ? 8n nici un caz, &nsă, dacă nu reuşim să ne adunăm &n „rupuri conştiente” care &nţele semni/caţia reală a acestui moment, dacă merem &n alte rupuri mai puţin conştiente, ar / util dacă ne)am aminti din c!nd &n c!nd că raco racorrdarea area prea prea puter uterni nică că la „ "ER"EO "ER"EORUL RUL NOUL NOULUI AN la 1 ian'arie” ian'arie” &nseamnă a intra &n rezonanţă cu cei care se mani.estă ca atare &n această perioadă şi care &nseamnă nivel de conştiinţă de p!nă la P+, „distrac%ie” „ distr'c%ie”4, ”4, băutură, m!ncare distrac%ie” 3adică, mai pe rom!neşte, „distr'c%ie „p!nă crapă”, eventual se, şi alte c(estii speci/ce G+ 0 &n timp ce aspecte mai &nalte, pur şi simplu „nu au loc” să pătrundă &n ast.el de locuri, &n asemenea momente +e aceea aceea insis insistt să /ţi mult mult mai aten atenţi ţi la "ER"EORUL "ER"EORUL acestui moment 3ANUL NOU pe 1 ian'arie4, rezonanţă L &n ian'arie 4, căci nu se ştie cu ce intraţi &n rezonanţă sc(i sc(imb mb,, pre preăt ătiţ iţi) i)vă vă să cele celebr braţ aţii şi să intr intraţ aţii &n rez ezon onan anţă ţă cu ener eneri iii speci/ce &n mome moment ntel ele e real reale e de cele celebr brar are e ale ale 5*78 5*787I 7I '5 0 &n /o#e /o#ent nt'l 'l Astr Astrol olo& o&ic ic al An'l An'l'i 'i No' No' Chin Chine ees esc c şi /o#ent'l Astrono#ic al "chinoc%i'l'i de ri#ăară ri#ăară
5!nă 5!nă atunci, pentru 5oul '5 din =2 decembrie 0123 ( 2 ianuarie 012>, 012>, ă 're să =%i cât #ai !re
5entru că tocmai am vorbit despre momentul „Anului %ou”, acum este cazul să precizez că „R"K"LION” „ R"K"LION”)ul )ul 3şi „/AA „/AA”” corespunzătoare, care „cel „celeb ebre reaz ază ă trec trecer erea ea dint dintre re ani” ani”4, 4, s)ar s)ar re.e re.eri ri,, etim etimol olo oic ic,, la cuv! cuv!nt ntul ul .rancez „reveillon „reveillon”” 3sau „reveiller „reveiller ”4 ”4 care ar veni din latinul „e"(vigilare „ e"(vigilare”” ce ar &nsemna „a „ a #se$ trezi ”, ”, adică „a „a f treaz” treaz ” 3atunci c!nd vine Anul %ou4 Aşad Aşadar ar,, "evel evelio ionu null se re.e re.eră ră la mome moment ntul ul de „ a = trea”, „ a n' trea ”, de „a „ priveghi ” pentru mortul 0 dor#i” dor#i” atunci c!nd vine „%oul An” 3un .el de „ priveghi „Bec(iul An” preătit pentru „&nmorm!ntare”4 -i, i, dacă dacă tot tot treb trebui uie e „ să stea „ tre? stea la priv priveg eghi hi ” , c a s ă / e „tr e?ii &i ”, oamenii s)au !ndit să aibe masa plină cu de toate, ast.el că de&teptaţi ”, a apărut şi „/asa „ /asa de Reelion” Reelion” care, &n prezent, nu prea mai are nimic de)a .ace cu AC!UL D" A :I !R"A- QI CONQ!I"N! LA N!FLNIR"A CU NOUL AN, AN, ci a devenit momentul unei noi ocazii de „a umple maţul” cu „por „porcă cări rii” i”,, adic adică ă cu prep prepar arat atel ele e „us „usto toas ase” e” rez ezul ulta tate te de pe urma urma „SAC"I;IC#"II” 5"C$$I 3care, /e vorba &ntre noi, nu mai are nimic de)a .ace .ace nici nici cu adev adevăr ărat atul ul „ ACRI8:ICIU”, care &nsea &nseamn mnă, ă, &n "eali ealita tate tea a ACRI8:ICIU”, care $niversală, „O:ICIU „O:ICIU ACRU”4 ACRU”4
+acă „*asa de "evelion” este &n prezent o „a.acere privată”, „laică”, &n sc(imb, „*asa de Crăciun” este a.acerea &n primul r!nd reliioasă, &n care autoritatea ecleziastică bisericească „&şi ia partea leului” +espre momentul „*esei de Crăciun” s)a scris enorm, de .oarte mult timp, &nsă eu, dincolo de meta.orele reliioase şi literar)istorice, literar)istorice, acum mă străduiesc să /u c!t mai concis şi /del cu istoria, pentru a vedea „ce)i cu această masă” Iar, pentru aceasta sta, este ste important să vedem ori&inea sa : &n at'rnaliile ro#ane, ro#ane , amintite &n articolele anterioare Ast.el, Ast.el, aminteam aminteam acolo că &n perioada perioada Saturnaliil Saturnaliilor, or, .amiliile .amiliile se str!neau str!neau pe la casele lor, eact &n această perioadă a Anului, pentru a)şi .ace cado cadour uri, i, a)şi a)şi tran transm smit ite e răva răvaşe şe vers versi/ i/ca cate te şi de a seri o „/asă Rit'a Rit'alică lică”, ”, d'p d'pă ă ce îndepl îndepline inea' a' rit'al rit'al'l 'l „sacri „sacri=că =cării rii” ” 'n' 'n'ii porc porc „o$erit” -e'l'i A!URN, A!URN, cel care patrona acest :estial. Cumva sună cunoscut şi .oarte asemănător cu ceea ce semni/că şi &n preze prezent nt „*asa „*asa de Crăciu Crăciun n” 3bine)n 3bine)nţel ţeles, es, &nlocu &nlocuind ind *9IB$ *9IB$ /cial /cial,, cel "eliios4 ? Iată de ce „tradiţia” şi autorităţile reliioase ne transmit că „ /AA D" este te mome moment ntul ul din din an &n car care acea aceast sta a treb trebui uie e luat luată ă „&n „&n CRĂCIUN” CRĂCIUN” es
.amilie”, alături de părinţi, partener de viaţă şi copii, pentru a .ace sc(imb de daruri 3„Bine *oşul”=4, mai ales către copii, de a transmite „;elicitări” şi mai ales de a m!nca preparate din carne de porc 0 că doar „aşa)i tradiţia, mamă”
Aici mă opresc şi spun şi eu că, &n esenţă, acesta este 'n'l din aspectele poitie +i $r'#oase ale acestor „at'rnalii” 2pardon, „Crăci'n”3 : şi mai ales Re( Re(6ederea cu Re(6ederea cu 5ărinţii şi Copiii, transmiterea de Daruri şi @nt!lnirea cu @nt!lnirea cu aceştia 3c!t mai *aică4 în ?urul )esei , pentru a / iarăşi &mpreună, măcar o dată dată &n an 8n prezent, pentru mulţi oameni plecaţi prin &ntreaa lume 3care, &n ultimii ani, a devenit „tot mai mică”4, şi nu doar rom!ni, reîntoarcerea „Acasă” de Crăci'n, la ărin%i +i Copii, repreintă 'n #o#ent e#o%ionant care, ca re'ltat, E"N"R"A-Ă, în &eneral, #ai #'ltă LU/INĂ +i ?UCURI" 0 ?UCURI" 0 ceea ce este cel mai important, p!nă la urmă =
+acă, &nsă, această re)&nt!lnire de Crăciun, &n jurul „*esei de Crăciun”, ar / din ce &n ce #ai CON8Q!I"N!Ă, CON8Q!I"N!Ă, cu mai puţini porci „sacri/caţi” şi cu #ai #'ltă e#o%ie a ?'c'riei +i a altor Dar'ri s'Gete+ti , condim condiment entate ate la noi, noi, rom!n rom!nii, ii, cu c!t mai multe multe COLIND" a'tentice şi atunci ci,, +A, &n acest cest caz se vor vor pute putea a CO/UNI8UN" CO/UNI8UN" 'Geteasc 'Getească ă 0 atun mani.esta nu doar elementele speci/ce de „control şi manipulare” cu care au .ost .ost iniţ iniţia iate te „;es esti tiva valu luri rile le Satur aturna nali liil ilor” or” 3şi 3şi ale ale celo celorr car care le)a le)au u precedat4, ci, &n primul r!nd, se pot actia aspectele cele #ai înalte ale sens'l'i ori&inar al CRĂCIUNULUI CRĂCIUNULUI 0 pe care le vom epune &n articolul corespunzător Aşadar, Aşadar, vă urez urez din Inimă o „/asă de Crăci'n” în :a#ilie 2de 'Get3 , cu Su>etul desc(is, &ntr)o Comuniune c!t mai str!nsă şi mai reală, &n care DARURIL" de 'Get înloc'iesc '+or8'+or „po#enile porcilor” care, eliberaţi de acest „sacri/ciu”, vor putea &mpărtăşi şi ei din 'ucuria voastră, A*D%I autentici şi Iubitori = 3 Articolul : ;. ?RADUL de CRĂCIUN4 CRĂCIUN 4 Articolul următor : /arJan ;. ?RADUL de CRĂCIUN
9radiţia 9radiţia „?rad' are cono conota taţi ţie, e, iară iarăşi, şi, &n prim primul ul r!nd r!nd ?rad'l'i l'i de Crăci' Crăci'n n ” are reliioasă 5rimele in.ormaţii despr spre acesta sta ar avea leătură cu „ $ânt'l ?ONI:ACIU”, ?ONI:ACIU ”, un căluăr din Anlia secolului al BII)lea, care ar = salat 3iarăşi, i, uimitor, uimitor, apare apare i#a&inea 'n copil de la 'n sacri=ci' rit'alic 3iarăş sacri=ci'l'i rit'alic al copiilor, pe la anii ; d.Ch. 0 şocant, totuşi=4, lovind cu pumnul un alt copac, care s)ar / prăbuşit şi pe locul acestuia ar / apărut &n mod miraculos un mic „brăduţ” Ast.el, &n scurt timp, acesta ar / devenit pentru căluări şi „creştini” un simbol al „S/ntei 9reimi” 9reimi” 3datorită .ormei sale triun(iulare4 Aparent „bizar”, &n secolele trecute brăduţii erau ţinuţi &n casă lipiţi de tavan, cu capul &n jos = Aceasta &nsemna că aceştia erau cel mult doar mici brăduţi sau, mai uzual, doar creni de brazi care, pe l!nă rolul simbolic 3de a aminti de „S.!nta 9reime”4, 9reime”4, aveau şi e.ect sanoen, de „aeroionizare „aeroionizare neativă”, prin ionii emişi de muurii de brad şi răşina acestuia, cu rol terapeutic marcant pent pentru ru căil căile e resp respir irat ator orii ii ale ale oame oameni nilo lorr din din se seco cole lele le trec trecut ute, e, &n care care sănătatea era at!t de precară şi de reu &ncercată
+e)abia d'pă anii 1) d.Ch. a' încep't să apară apară *raii *raii „nor#ali” „nor#ali” 3&n pozi poziţi ţia a „nor normală mală”, ”, cea cea cuno cunoscu scută tă &n prin prin casele casele occide occidenta ntalilo lilorr 3&n prezent4, &mpodobiţi cu loburi roşii şi tot .elul de alte ornamente 8nsă, de departe, cea mai interesantă poveste este cea prezentată de prietenii de pe bloul „I"QIR"A „ I"QIR"A DIN /A!RIM”, cadrull unor unor serii de /A!RIM ”, &n cadru articole despre „oestea Crăci'n'l'i ”, ”, unde c(iar de cur!nd, aceştia au prez prezen enta tatt pove povest stea ea „ ci'perc'%e ”, car care .ace .ace ci'perc'%eii A#anita A#anita /'scaria /'scaria”, leătură &ntre un anumit „/it „ /it”” 3veţi vedea care4, „?rad'l „ ?rad'l de Crăci'n” Crăci'n ” şi recolt recoltare area a ciuper ciupercilo cilorr muscar muscarini inice ce de către către &amani &amaniii din zonele zonele nordice4 în special siberiene 0 siberiene 0 pe care o voi epune &n articolul următor
Ceea Ceea ce es este te impo import rtan antt pen pentru tru noi, oi, la ace acest subi subiec ectt, se re.er e.eră ă la E"NOCIDUL p'rtat în preent î#potria *railor , de la mulţimea de puieţi sacri/caţi realmente „aiurea”, „ratuit”, p!nă la .alnicii brazi, unii c(iar uriaşi, care sunt e.ectiv $CI-I pentru a &mpodobi pieţele centrale ale marilor oraşe, timp de cel mult o lună 0 doar pentru „Sărbătorile de Iarnă”
*i)aduc aminte, acum, de comunicarea realizată de o cunoştinţă)medium de care care am mai amint amintit it pe blo blo,, -ODIKI!A, -ODIKI!A, care are abilitatea de a comunica comunica şi cu alte renuri 3at!t animal, animal, c!t şi veetal şi c(iar mineral4 mineral4 şi care acum vreo N ani a comunicat cu spiritul celui ce animase 'n *rad din ona 'ria+ care 'ria+ care .usese tăiat &n anii FFN 3parcă era prin anul 1664 1664 din !'l&he+, de lân&ă ?orsec, ?orsec , şi care .usese adus „să &n.rumuseţeze cu semeţia semeţia lui” ia%a Unirii din ?'c're+ti 0 ?'c're+ti 0 şi care .usese văzut, atunci, ca /ind cel #ai înalt dintre înalt dintre brazii aduşi &n oraşele din ţară, precum şi cel mai semeţ din reiunea de unde .usese tăiat %u mai ştiu detaliile comunicării, &nsă am reţinut şi am re)simţit DUR"R"A şi !RI!""A celui !RI!""A celui ce comunica cu acel medium rom!n, pentru .aptul de a / .ost „scos din planul /zic” pentru o „plăcere estetică” de mai puţin de) o lună, &n condiţiile condiţiile &n care care acesta speci/ca .oarte clar că &n .elul acesta a $ost $ost oprit oprit să8+i să8+i #ai îndepl îndepline ineasc ască ă „#isi' „#isi'nea nea sa” de a susţin susţine e energetic toată zona reţelei energetice a acelui munte 3din zona 9ul(eş)'orsec4 9ul(eş)'orsec4 9ot 9ot aşa, persoanele senzitive pot re)simţi, &n aceste momente, eneriile .oarte „dis.uncţionale” prezente 3de la „rece ca (eaţa” &n corp, p!nă la stări de tristeţe şi c(iar depresie4, aunci c!nd trec prin „pieţele” marilor oraşe, unde #ii +i #ii de *răd'%i tăia%i sta' ar'nca%i printre tara*e , pentru a rotunji a.acerile diverşilor „pricepuţi”
Aşadar, concluzia este .oarte simplă : NU /AI UCID"I ?RA-II, ?RA-II , oameni buni = 8n cel mai rău caz, $olosi%i cren&i ale *railor #ari, #ari , după ce aţi solicitat „acceptul” acestora 3D'4 3 D'4 comunicaţi cu ei A4 şi 8a%i cer't iertare A 4 şi pentru reala aresiune /zică produsă asupra lor 3dar, cel puţin, nu &i mai ucideţi =4 8nsă 8nsă,, cea cea mai mai simp simplă lă şi e/ci e/cien entă tă sc(im sc(imba bare re de atit atitud udin ine e se re.e re.eră ră la re$''l de a #ai = părta+i la UCID"R"A N /AĂ A ?RA-ILOR , /e ac(iziţio ac(iziţion!ndu n!ndu)vă )vă $r'#o+i *rai arti=ciali arti=ciali 3oricum, mult mai „arătoşi” dec!t „s.rijiţii” brăduţi ciop!rţiţi din cine ştie ce pepiniere4, &nsoţiţi de mici cren crenuţe uţe „pentru „pentru miros”, miros”, /e închiriind *răd'%i ii, în &hieci, &hieci, care, după &nc(eierea „sărbătorilor”, sunt returnaţi pepinierei 3cum se practică deja, tot mai des, &n ccident4 8n ace acest .el, el, ca şi &n cazu cazull porcilor şi al al #ieilo #ieilorr de a+te a+te 3alt vast subi subiec ect t 4, 4, voi voi veţi veţi demo demons nstr tra a nu doar doar R""C R""C! ! :AĂ D" R"ENUL R"ENUL ANI/AL QI K"E"!AL, K"E"!AL , ci, &n primul şi &n ultimul r!nd, R""C! :AĂ D" KIAĂ, KIAĂ, N E"N"RAL, E"N"RAL , dar, mai ales, R%S,%.9 D% SI5%4 R%S,%.9 F'B< D% 6*I @5CI6< H @5CI6< H H H H 3 Articolul „/O OQ NI NIC COL OLA" A"” ”, „/ „/OQ OQ AP APU UN” +i „/ „/O OQ Articolul următor : 7. „/ CRĂCIUN”44 CRĂCIUN”
/arJan
7. „/OQ NICOLA"”, „/OQ APUN” +i „/OQ CRĂCIUN”
Iată)ne ajunşi la un subiect at!t de „dulce” copilului din /ecare : cel al „/o+ilor” /o+ilor” care vin nereşit să ne &mpartă +A"$"I = +acă activităţile speci/ce „*oş Ajun)ului” le voi atine succint &n următorul articol re.eritor la obiceiul CI%+A9)ului, acum &i voi aduce &n povestea noastră pe cei doi „*oşi” at!t de cunoscuţi şi aşteptaţi de copiii de pe 3aproape4 &ntre 5ăm!ntul : „*oş %icolae” şi „*oş Crăciun” +acă &n cazul lui „)*C „ )*C .R<.I75” .R<.I75 ” lucrurile 5A" a / clare, /ind vorba despre cont contin in'a 'are rea a o*ic o*icei ei'r 'rilo ilorr din din at' at'rn rnal aliil iile e ro#a ro#ane, ne, când când #e#*rii $a#iliei î+i o$erea' cado'ri, #ai ales copiilor 3deşi, veţi vedea, lucrurile sunt mult mai nuanţate şi &n acest aspect=4, &n cazul lui „)*C 5I.*8'%”, 5I.*8'%”, &ntrebarea este c'# a apăr't acest o*icei de a $ace cado'ri c' ocaia aniersării 'n'i „s$ânt” 4 5!nă la urmă, estul de „a dărui” este minunat, /e că este &ndreptat către copii sau către cei mari, ast.el de momente ajut!ndu)ne să ne rea#inti# cât #ai des de „gestul „gestul de a dărui ”, care să vină spontan, din Inimă, ca imbold interior ro*le#a apare at'nci când &est'l de a dăr'i „ este institu inst ituţion ţionali alizat zat” ” s'* $or#ă de „ obicei ” +i „trad tradiţ iţie ie” ”, mai ales de
către instituţia care „lucrează” cu su>etele şi emoţiile oamenilor, respectiv Instituţia "eliioasă 3indi.erent de numele acesteia4 din zona respectivă 8n cazul nostru, dacă n' ar = eistat 'n „)o& „ )o& 5icolae”, 5icolae”, pro*a*il că acesta ar = $ost inentat, inentat , după cum s)a şi petrecut, căci putea / oricare alt „s.!nt” care să preia atribuţiile de „darnic „ darnic”, ”, de „/o+ „/o+”” care vine cu cadouri către oameni şi, &n special, către copii +ar de ce tocmai „$ânt'l'i „ $ânt'l'i Nicolae” Nicolae ” i s)a atribuit acest „rol” şi nu altuia ? 9răind 9răind &n secolele III)IB dC(, apro apro.. între între anii anii (89) (89),, „$ânt'l Nicolae”” a participat la celebrul ri# Concili' > „inod "c'#enic” > Nicolae de la Niceea din din an'l 9() d.Ch., prezidat de )arel )arele e 'rcho 'rchon n .onstantin cel )are, )are , &n care s)a remarcat prin palma dată „eretic'l'i” Arie pentru Arie pentru „apărarea domei creştine”, &nsă, &n istoriora/a creştină este cunoscut ca un mare „ăcător „ ăcător de daruri pentru copii ” copii ”
%u ştiu dacă acesta a .ost cel mai mare „darnic” al copiilor, şi probabil că au eistat şi alte :iin%e de L'#ină care L'#ină care au .ost „con/scaţi” de 'isericile Creştine, „/!ndu)i” &n poziţia de „s/nţi” 3de parcă pentru asta veniseră pe 5ăm!nt4 şi care au simţit să dăruiască copiilor 3ca o re>eie pentru Copilul Inter nterio ior4 r4 c!t mai mai multe ulte darur arurii 0 &nsă &nsă 'ise 'iseri ricca creş creşti tină nă a ales les să să)l )l „investească” &n această „.uncţie” pe „$ânt'l „ $ânt'l Nicolae” Nicolae ” $n mic detaliu din biora/a sa, ce pare insini/ant, ne spune că, pe la &nceputurile tradiţiei cu darurile lui „ /o+ Nicola acesta a aduc aducea ea &n Nicolae e”, acest
ciorăpeii copiilor nu jucării, ci NUI"L", NUI"L", mai ales pentr' cei #ai p'%in „c'#in%i” „c'#in%i”
+e aceea mi)a rămas &n memorie o in.ormaţie care spunea undeva că „$ânt'l „$ânt'l Nicolae” era $oarte $oarte serios serios +i a'ster a'ster,, care nu prea cadra cu imainea de „darnic” al copiilor, ci mai mult cu cel de „pedepsitor” al „ereticilor credin%ei cre+tine”, pe care8i taa c' pal#e în plină „+edin%ă sole#nă” sole#nă” +eci, „*oş %icolae” pare că a ajuns &n această .ormă doar ca „răsplătitor” pent pentru ru copi copiii ii „cum „cumin inţi ţi”, ”, adic adică ă Asc'ltători, Asc'ltători, total O?"DI"NI O?"DI"N I $a%ă de AU!ORI!A!"A AR"N!ALĂ AR"N!ALĂ +oamne).ereşte ca aceşti copii să &nceapă să pună &ntrebări incomode despre rostul Bieţii pe 5ăm!nt şi &n $nivers, şi, mai ales, despre domele cu care erau „&ndopaţi” oamenii &ncă de mici copii Aşa că, dacă „nu erau cuminţi”, „*oşul” 3%icolae, &n acest caz4 venea cu nuiaua 3"D"AA 3"D"AA pentr' neasc'ltare +i nes'p'nere4, nes'p'nere 4, &n timp ce copiilor „cuminţi” şi total „ascultători”, adică „obedienţi”, „*oşul” venea cu „cele mai alese” daruri
Iar Iarăşi ăşi „#iroase” clar a /A!RIM, /A!RIM , de care „băieţii deştepţi” au avut rij rijă ă să să)l )l cons constr trui uiasc ască ă şi mai mai ales ales să)l să)l &ntr &ntreţ eţin ină, ă, cu „up) „up)r rad ade” e”)u )uri rile le necesa necesare re,, &n .uncţi .uncţie e de „evolu „evoluţia ţia societ societăţi ăţiii umane” umane” 3una 3una te(nol te(noloi oică, că, evident, &n nici un caz de conştiinţă4 +eci +eci,, să reven revenim im : d'pă an'l 5 d.Ch., d.Ch. , %icolae devine „s.!nt”, prin „bunăvoinţa” 'isericii, apoi, din secolul al MI)lea, cruciaţii care ajun la 'ari, unde „se odi(neau moaştele sale”, &i duc numele &n &ntreaa Duropă 0 &nsă, cei care deja &l cunoşteau şi &l celebrau, trans.orm!ndu)l &ntr)un &ntr)un veritabil cult, cel mai mare după cel al lui Isus şi al apostolilor, au .ost slaii, slaii, şi mai ales r'+ii r'+ii Se spune că nu eistă biserică rusă care să nu aibe un colţ dedicat „S.!ntului %icolae”, care, de alt.el, patronează marea majoritate a acestor biserici ruse şi c(iar "&re&or'l n'#it „/aica R'sie” 3adică R'sie” 3adică "usia4 8nt!mp 8nt!mplăt lător, or, oare, oare, s)au s)au petre petrecut cut toate toate aceste acestea a ? Iarăşi Iarăşi,, răspuns răspunsul ul este este sub&nţeles 5!nă la a răspunde la această &ntrebare, mai este de remarcat cum, după secolul al MI)lea, &ncepe uşor)uşor, prin diverse imbolduri ale autorităţii bisericeşti, bisericeşti, ca ziua morţii „S.!ntului „S.!ntului %icolae”, Q decembrie, decembrie, să devină devină o zi de „a dărui cadouri” către copii, din partea lui „*oş %icolae” Acest obicei a crescut &n intensitate &n secolele următoare &n aşa măsură &nc!t, pe la an'l 1), /artin L'ther în ti#p'l /i+cării rotestante a soli solicita citatt „oprirea venerării sfnţilor sfnţilor” ”, care a avut ca e.ect inclusiv abolirea acestui obicei cu „*oş %icolae” &n unele ţări europene 3mai ales &n 'elia,, landa landa,, u uembur embur 0 şi cele Nordice, ările de Pos 0 'elia Nordice, dar şi &n
schi#*at... n'#ele, n'#ele , precum &n vorba rom!nească : „ aceea&i )ărie cu altă ,ălărie” ,ălărie ” "eţin!nd acest interesant aspect, pe care &l vom continua la un moment dat &n cursul acestui articol, (aideţi acum să .acem o mare paranteză şi să merem &n zona „*aicii "usii” de care tocmai am amintit anterior şi unde „S.! „S.!nt ntul ul %ico %icola lae” e” es estte „la „la el acas acasă” ă”,, după upă cum cum spun spunea eam m 3del 3delo oc &nt!mplător : spiritul autoritar al Oarilor, de stăp!ni absoluţi peste o populaţie at!t de eteroenă a>ată pe un teritoriu at!t de vast, nu putea să rezoneze dec!t cu un „S.!nt” la .el de autoritar, cum .usese %icolae4 şi unde probabil că &n scurt timp „şi)a luat &n primire” rolul reliios atribuit, de darnic al copiilor ruşi 8nsă nu despre „S.!ntul %icolae” dorim să vorbim acum, odată ajunşi &n această zonă, ci despre +a#anii i*eriei, i*eriei, acele /inţe „para)normale”, ale căror calităţi psi(ice bine)nţeles că au reprezentat dintotdeauna un „pericol de moarte” pentru autorităţile politice şi mai ales un „păcat de moarte” pentru cele reliioase
+in această perspectivă doresc să prezint c!t mai pe scurt o &ndeletnicire uzuală printre şamanii siberieni 0 şi, &n eneral, la populaţiile nordice, &n care intră şi Oările %ordice Duropene Aceasta a .ost .oarte eleant şi detaliat povestită &ntr)un deosebit articol apărut pe cunoscutul blo „Ie+irea „ Ie+irea din /atri”, /atri ”, re.eritor la +a#ani şi +a#ani şi la ci'perca A/ANI!A /UCARIA /UCARIA
ăs! ăs!nd ndu) u)vă vă plăc plăcer erea ea de a de desc scop oper erii o oii în în+i +iă ă de deta tali liil ile e ac aces este teii poe+ti,, noi ne străduim aici şi acum să prezentăm c!t mai sintetic 3dar, poe+ti totuşi, &n mod natural4 aspectele enerale Ast.el, povestea &ncepe cu precizarea că şamanii siberieni au un ancestral obicei de a mere „la cules &n pădure”, dar nu „după .rai şi mure”, ci după această ciupercă interesantă, care are un puternic e.ect (alucinoen, ceea ce susţine susţine cu maimă e/cienţă activităţile activităţile lor „speci/ce”, „speci/ce”, bazate pe pentru a di#in'area până la dis dispari%ie a cen'rii #in%ii pe eperi#enta alte „stări „ stări de con&tiinţă” con&tiinţă ” Aceas Această tă „ciu „ciupe perc rcuţ uţă” ă” creşt creşte e la *aa av!nd d o a/ni a/nita tate te *aa coni$e coni$erel relor or,, av!n maimă cu *rad'l *rad'l Aşadar Aşadar,, şamanu şamanul, l, &mbrăc &mbrăcat at &n (aine (aine asemăn asemănăto ătoar are e culori culoriii ciuper ciupercuţ cuţei ei 3(aină roşie cu picăţele albe, cu uler alb de blană şi cizme nere4, pleacă &n căutarea „ciupercii „ciupercii maice”, pe care o ăseşte cu predilecţie predilecţie sub brazi +upă ce le culee &n sacul spe special preătit, vine acasă unde le preăteşte at!rn!ndu)le de crenile brazilor, pentru a le usca mai bine 3imai 3imainaţ naţi) i)vă vă un brăduţ brăduţ de care care at!rn at!rnă ă „c(est „c(estii” ii” roşii roşii cu puncte puncte albe, albe, aproape rotunde4
Apoi Apoi,, după după &nc( &nc(ei eier erea ea proc proces esul ului ui de usca uscare re şi pre preăt ătir ire e a aces acesto tora ra,, şamanul nostru, &mbrăcat la .el, mere cu desaa &n spate către casele oamenilor ca să le o.ere din acest „maic preparat”, care este şi a .ost dintotdeauna la cea mai mare căutare printre oamenii satelor siberiene Imainaţi) Imainaţi)vă vă că, iarna, iarna, acele case 3sau iurte 0 corturi corturi circular circulare e 0 &n .uncţie de zonă4 sunt mult mai reu accesibile din cauza marilor căderi de zăpadă şi troiene, ast.el că nu este neobişnuit ca intrarea &n locuinţe a şamanului nostru să aibă loc de sus &n jos +e aceea, nu de puţine ori, şamanul, &mbrăcat după cum am prezentat mai sus, coboară &n casele oamenilor prin „(ornul” iurtei, pentru a aduce darul ciupercuţei 3roşu cu ceva alb4, pe care, de obicei, o lăsa &n ciorapii azdelor, &ntinşi la uscat a .el, .el, este este de amint amintit it că ajutoa ajutoare rele le animal animale e care care asiur asiură ă transp transport ortul ul nordicilor şi, deci, pentru şamanul nostru, sunt renii care, renii care, acum a>ăm de unde vine atitudinea lor ciudată şi ironic zurăvită &n /lmele americane, aceea de „ciudaţi”, &ncăpăţ!naţi şi, &n eneral, cu atitudini „bizare”, de „izb „izbuc ucni niri ri din din se seni nin n” : aceş aceşti tia, a, ca şi şa şama mani nii, i, sunt sunt mari mari amat amator orii de „A#anita /'scaria”, /'scaria ”, pe care o pre.eră oricărui alt aliment
-ii care care le ene enere reaz ază ă reni renilo lor, r, după după un os ospă păţţ cu acea aceast stă ă ciup ciuper ercu cuţă ţă,, anumite stări speci/c „şamanice”, de)a dreptul „levitante”, „zburătoare”, de „plutire inter)dimensională” inter)dimensională” 3cu sanie cu tot =4
*ai sunt şi alte detalii ale acestei poveşti, pe care, cum spuneam, vă las să le par parcur cureţ eţii în articol'l de pe *lo&'l a#intit #ai s's 3dar &i s's 3da altele4 căci &i acest blog vine cu o serie de articole deosebite 4, care care despre des pre sub subiec iectel tele e abo aborda rdate te în „me „mega( ga(art artico icolul lul no nostr stru u 4, toate toate ne conduc la o imaine enerală .oarte cunoscută cunoscută oamenilor oamenilor şi mai ales copiilor, &n această perioadă, a „Sărbătorilor de iarnă” 5robabil că, &n acest moment, ar trebui să a/rm că „ orice ase#ănare c' realitatea este p'r întâ#plătoare”, întâ#plătoare ”, &nsă %$ am să o .ac sub nicio .ormă, pentru că, dimpotrivă, A"/ A"/ĂN ĂNAR AR"A "A dint dintre re acea aceast stă ă îndeletnicire a QA/ANILOR QA/ANILOR NORDICI 2I?"RI"NI3 c' „O*icei'l” din preent, al l'i „/OQ CRĂCIUN”, NU "!" D"LOC N!F/LĂ!OAR" H
Aşadar, revenind la „:FN!UL „ :FN!UL NICOLA"” NICOLA"” pe care „l)am lăsat” &n R'sia mileniului al doilea 3de d'pă anii 194 194 : pentru autorităţile politice &i religioase ruseşti religioase ruseşti 3şi din ţările nordice, &n eneral4 nu a .ost deloc di/cil de a &nlocui rapid, &n tradiţiile colectivităţilor umane din ţările respective, imainea şamanului care, la &nceputul iernii, „aduce darurile” ciupercuţei Amanita, cu „:FN!UL „ :FN!UL 2/OQ3 NICOLA"”, NICOLA" ”, care deja era de)a dreptul vene venera ratt de majo majori rita tate tea a ruşil ruşilor or 0 şi care care apăr apărea ea &n bio biora ra/i /i &mbr &mbrăc ăcat at aproape identic cu şamanii care dăruiau ciupercuţa Amanita 3acesta este văzut &n icoane icoane ca /ind &mbrăcat &n (aină roşie roşie cu marine albă4 Ast.el, &n scurt timp, &n toată zona nordică, &ncă de pe la anii 1), 1) , s)a cristalizat cu mare .orţă i#a&inea l'i /OQ NICOLA" care „enea” în noap noapte tea a dina dinain inte tea a ile ileii de ; dece dece#* #*ri rie, e, ca să ad'c ad'că ă „d „dar ar'r 'rii copiilor c'#in%i”, c'#in%i”, &mbrăcat &n roşu 3cu uler alb4, &n timp ce sania trasă de reni &i purta desaa &n care se ăseau cadourile pe care le lasă &n ciorapii copiilor, după ce ajunea &n casă prin (orn
Apoi, ce)a urmat ? +upă upă cum cum prec preciz izas asem em cev ceva mai &nai &naint nte, e, pe la anul anul 1), 1), /AR!IN „abolirea LU!0"R LU!0"R a cerut „aboli rea venerării venerării sfnţilor sfnţilor ” 3apropos : un aspect .oarte rezonabil, de „bun)simţ”, pe care cei din Oările %ordice l)au pus &n practi practică, că, ast.el ast.el că, eliber eliber!nd !ndu)s u)se e şi eliber eliber!nd !ndu)i u)i pe „s/nţi „s/nţi”” de aceste aceste „responsabilităţi”, au crescut .oarte mult &n nivelele de conştiinţă 0 bine) nţeles, printre alte cauze, nu doar aceasta4, ceea ce a dus la intericerea aplicabil bilita itate te o*icei o*icei'l' 'l'ii c' cado' cado'rile rile ad'se ad'se de „/o+ „/o+ Nicola Nicolae” e”,, cu aplica inclusiv &n ările 3&n car care es este te incl inclus usă, ă, prin printr tre e alte altele le,, şi ările Nordic Nordice e 3&n Dane#arca4 Dane#arca 4 Acum, .ăc!nd un salt &n A#erica, A#erica, la Ne8JorB , precizăm că oraşul a .ost .ondat .ondat de 'n dane, 'n an'#e an'#e eter eter t'esan t'esantt 3abia ulterior a .ost preluat ca şi „colonie britanică”4 +in această cauză, la .el ca &n ţările europene 3protestante şi nu numai4, daneii $ondatori ai Ne8JorB8'l'i a' aplicat aceea+i tactică : au re) denumi denumitt sărbăt sărbătoar oarea ea lui „*oş „*oş %icola %icolae”, e”, atribu atribuind indu)i u)i)o )o altcui altcuiva va 3iarăşi 3iarăşi : „aceea&i )ărie cu altă pălărie”4, adică Crăci'n'l'i, pălărie ”4, adică Crăci'n'l'i, pur şi simplu #'tând8o în perioada Crăci'n'l'i 2pe data de () dece#*rie3 5entru că &n limba daneză „ /o+ Nicolae ”se scrie „IN!" „IN!"R Nicolae”se R @LAA @LAA”, enlezii care „au preluat” oraşul, au preluat şi obiceiul danezilor, cu nume
cu tot, doar că l)au adaptat pronunţiei limbii enleze, devenind, ast.el, „AN!A CLAU” CLAU”
/ai departe, departe, totul „a curs” cu repeziciune : deja &n 1779 „Santa 1779 „Santa Claus” era era pome pomeni nitt &n pres presa a ameri america cană nă 3.oa 3.oart rte e „ciu „ciuda dat” t” cum cum aces acestă tă prim primă ă remarcă despre „/o+'l „/o+'l c' dar'ri” dar'ri ” coincide cu anul mişcărilor subterane &n care a .ost des/inţat o/cial „ Ordin'l Ie'it” Ie'it” şi a apărut neo/cial, dar cu mult mai multă putere, „Ill'#inati „ Ill'#inati”4, ”4, iar &n cursul secolului al MIM)lea apar scrieri ale unor romancieri şi poeţi americani care descriu &n detaliu imain imainea ea „*oşul „*oşului” ui”,, cea binecu binecunos noscut cută ă &n preze prezent nt 3cu toate toate detali detaliile ile cunoscute din /lme, de la cei @ reni „zburători”, la ajutoarele el/ şi pitici, prec precum um şi casa casa nord nordic ică ă a „*oşu „*oşulu lui” i” şa şa4, 4, prin prin prel prelua uarrea desc descri rieri erilo lorr nordicilor despre „*oş %icolae” 3adică şamanii4 şi care, pe măsura trecerii anilor acelui secol, este translatat &n perioada şi &n numele „Crăciunului”
3Iar 3Iar,, &n se seco colu lull trec trecut ut,, al MM)l MM)lea ea,, Coca Coca8C 8Col ola a a a't a't &ri< &ri<ă ă să apli aplice ce această i#a&ine a „/o+'l'i”, creată în ti#p, pe *rand'l să' , &nc!t &n prezent mulţi oameni asociază imainea lui „*oş Crăciun” Crăciun” cu cea a „*oşului” de pe sticlele de Coca)Cola4
Borbi orbind nd &n ter termeni meni mode moderrni, ni, aces acestt proc proces es de înloc'ire a i#a&inii QA/ANILOR QA/ANILOR NORDICI 2si*erieni3, 2si*erieni3 , ocup!ndu)se cu culeerea şi dăruirea „ /OQ NICOLA"” ciupercuţei 'manita )uscaria, )uscaria , cu cea a lui „/OQ NICOLA"” şi apoi, mai departe, cu cea a actualului „/OQ „ /OQ CRĂCIUN”, CRĂCIUN”, pare a / una dintre cele mai „tari” CA/ANII D" R"8?RAND8UIR" din R"8?RAND8UIR" din istorie 3de &nlocuire a unui „*rand „*rand”R„ ”R„#arcă #arcă”” cu altulRalta, păstr!nd, &nsă, imainea de bază4 = +upă ce v)am plimbat prin at!tea locuri şi „poveşti”, Acum vă solicit şi mai mult atenţia de cuprindere a panoramei enerale, observ!nd cum, &n acea aceast stă ă se seri rie e de arti artico cole le,, a# pornit pornit din antich antichita itatea tea ro#ană ro#ană din c!nd, &n perioada perioada celei celei de8a do'a <'#ătă%i a ti#p'l „at'rnaliilor” c!nd, l'nii dece#*rie, dece#*rie, se &mpărţeau cadouri, at!t copiilor, c!t şi celor mari 0
ca, &n perioada modernă, a ultimelor c!teva sute de ani, acest „o*icei” să reină s'* $or#a l'i „/o+ Crăci'n” care ine în seara de (5 dece#*rie dece#*rie Iată cum, &n acest .el, „se „ se închide cercul ” ” a /nalul acestui subiect, al „*oşilor”, apare inevitabila &ntrebare : „ Ce este c' acest o*icei 4 "ste *'n sa' ră'4” ră'4 ” Ca şi &n comentariul leat de *asa de "evelion şi de Anul %ou, precizez că aici nu este vorba de .aptul că acest obicei „este rău” sau „este bun”, ci desp despre re ener eneri ia a cu care care noi noi „&l „&l &ncă &ncărc rcăm ăm”, ”, prin prin A!"NIA şi IN!"NIA ACORDA!Ă ACORDA!Ă +acă a pri# este oric!n oric!nd d prilej prilej de &nc!nt &nc!ntar are e pentru pentru „copil „copilul ul pri#ii dar' dar'ri ri este interior”, interior”, este .oarte important important CU/ ANU/" UN! DĂRUI!" acestea DĂRUI!" acestea : cu 'ucurie ? şi cu +ra pentru bucuria pe care o enerează ?, :ĂRĂ NICIO CONDIIONAR" 0 CONDIIONAR" 0 sau +arul este dat „ din interes” interes” 3de multe .eluri şi cateo cateorii rii4, 4, deveni devenind nd strict strict condiţ condiţion ionat at 3&ncep! 3&ncep!nd nd cu nevoia nevoia de „ a bia înde îndepl plin inire irea a un unei ei trad tradiţ iţii ii deve deveni nită tă obli obliga gaţi ţie e chin chinui uito toar are e ”4 ?
ricum ar /, ceea ce se &nt!mplă &n prezentul lui decembrie 1NP a depăşit orice limită a „bunului)simţ”, c(iar şi comercial, c!nd „ /o+ii” /o+ii”
3am!ndoi4 sunt doar „A&en%i „ A&en%i de #arBetin&” #arBetin& ” de mare clasă, care &ntreţin a.acerile „de sezon” la cote &nalte +ovada +ovada : dacă dacă anul anul acesta acesta,, 1NP, 1NP, s8ar des=in%a „/o+ Crăci'n'l”, Crăci'n'l ”, s)a calculat că doar economia americană ar avea pierde pierderi ri de cel p'%in 1 direct în recesi'ne = de #iliarde de dolari, dolari , care ar duce)o direct în recesi'ne = 5e unde te uiţi, vezi „*oşi Crăciuni” care te &mbie să cumperi şi iar să cumperi = -i se pare că această continuă aresiune comercială, bine condusă şi &ntreţinută, c(iar are e.ectele scontate : &n această perioadă parcă toţi oamenii au ieşit la cumpărături, &nvălmăşindu)se &ntre ei prin maazine alimentare şi de jucării, ca &ntr)un &ntr)un „Armaeddon al nebuniei” +in păcate, prin aceste imaini am .ost obliat să revin la observaţiile cu care am &nceput această serie de articole, recunosc!nd e/cienţa acestor „băi „băieţ eţii deşt deştep epţi ţi”” care care au reuş reuşit it nu doar doar să cree creeze ze aces acestt inim inima ain inab abil il „/A!RIM al ne*'niei colectie” colectie ” 3comerciale4, dar să)l şi .acă .uncţional la asemenea parametri, &nc!t oamenii să se strivească &ntre ei, &n numele -e'l'i8Cons'#ator8C'#părător,, cu z!mbetul pe buze, şi să declare -e'l'i8Cons'#ator8C'#părător 3mai ales „pe sticlă”, la televizor4, c!t „de .ericiţi” şi de recunoscători sunt pentru toate acestea
-i &n toată această nebunie comercială 3&n care „credinţa” se vinde „la pac(et promoţional”4, 'nde se #ai poate 2re3&ăsi „/a&ia” DARULUI din Ini#ă către Ini#i 4 4
Aşadar, Aşadar, &n concluzie concluzie : eu suerez, suerez, la modul practic, ca să n' #ai #in%i%i copiii c' „/A!RIM8'l /o+ilor”, /o+ilor”, introduc!ndu(i de mici în una din cele mai mari minciuni = = = ;aceţi) aceţi)le le +aruri, +aruri, /e şi &n noaptea noaptea de 2RQ decem decembri brie, e, şi &n Ajun, Ajun, pe 1P dece decemb mbri rie, e, după după cum cum dori doriţi ţi,, dar dar o$eri% o$eri%i8le i8le oi în+iă în+iă DARUR DARURIL" IL" în pirit'l Adeăr'l'i, Adeăr'l'i, ca ei, COIII, să +tie că oi, i'*i%ii lor părin%i a%i $ăc't &est'l de a dăr'i, dăr'i , şi nu vreun „moş” ciudat care vine e"act ca şi aduce „ce vrea el”, &n .uncţie de criterii doar de el ştiute un hoţ şi 2Re3C'noscând Adeăr'l, Adeăr'l , copiii vă vor aprecia şi mai mult 3oricum ar /, ei vă iubesc la .el de mult, necondiţionat4, pentru %liberarea din această /INCIUNĂ8/A!RIM &n /INCIUNĂ8/A!RIM &n care sunt v!r!ţi ără alegerea lor 0 lor 0 eact cum bebeluşul este v!r!t &n cristelniţa preotului pentru „a / botezat”, .ără a putea .ace vreo aleere &n acest sens
Aşadar, „CUNOAQ!"I „CUNOAQ!"I AD"KĂRUL, IAR AC"!A KĂ "LI?"R"A-Ă” "LI?"R"A-Ă ” Cun Cunos osc! c!n nd detal etalii iile le cu „ /o+ii” /o+ii”, ca şi cu celelalte aspecte ale „ăr*ătorilor de iarnă”, iarnă ”, vă poate / mult mai uşor Ă AL"E"I ce AL"E"I ce .aceţi mai depar departe te : mergeţi pe aceea&i cale de a ace daruri &i de a
enera ral, l, &n acea aceast stă ă peri perioa oadă dă,, AU AL"E"I AL!C"KA 4 0 acţiona, acţiona, &n ene ştiind că nu vă pedepseşte nimeni dacă .aceţi altă aleere +impotrivă, s)ar putea ca, ca , "li*era%i din aceste "ER"EORURI, n'#ite şa, „/o+ Nicolae”, „/o+ Crăci'n”, „Crăci'n'l” să „disponibilizaţi energii interioare care vor putea declan&a anumite evenimente în viaţa voastră pe voastră pe care acum nici măcar nu le bănuiţi = +e aceea, concluzia acestui subiect poate / cu adevărat Simplă : DĂRUII CF! /AI D" QI CF! /AI DIN INI/Ă +i, dacă se poate, N"CONDIIONA! H "estul sunt detalii 3 Articolul : . „O*icei'ri !radi%ionale !radi%ionale Ro#âne+ti...”4 Ro#âne+ti...” 4 Articolul următor : /arJan
. O*icei'ri !radi%ionale Ro#âne+ti S COLINDA!8'l, COLINDA!8'l, COLIND"L", COLIND"L ", l'&'+or'l, orcoa, Capra, tea'a, KiGai#'l +.a.
-i aici, ca şi la celelalte subiecte, nu doresc să intru &n detalii descriptive, &n acest caz leate de /ecare „obicei tradiţional”, &n parte, căci ar / de)a dreptul dreptul plictisitor plictisitor Int Intern ernetu etull abu abundă ndă de des descri crieri eri ale ace acesto stora ra,, pe care care le pute puteţi ţi oric oric!n !nd d stud studia ia &n lini linişt şte, e, even eventu tual al pe delica delicat'l t'l $'ndal $'ndal #'ical al colindelor colindelor Să observ observăm, ăm, pentru pentru &ncepu &nceput, t, că unele unele dintr dintre e aceste aceste „obicei obiceiuri uri”” le)am le)am putea numi ca /ind un .el de „ spectacole arhaice” arhaice ” : „!"AUA” !"AUA ” descrie momentul apariţiei Stelei care „l)a vestit pe Isus” şi care i)a călăuzit pe cei trei *ai la Dl, &n timp ce „KI:LAI/UL „ KI:LAI/UL”” este o piesă de „teatru naiv popular”, oriinară din *aramureşul istoric şi care parcure tema naşterii lui lui Isus Isus 3den 3denum umir irea ea de „ KiGai# .orma popu popula lară ră rom! rom!ne neasc ască ă a KiGai#”” ar / .or numelui oraşului naşterii lui Isus, ?ethlee#4 ?ethlee# 4
ric!t de interesant şi de comic ar / epuse, aceste „piese descriptive” nu pot aduce prea multă „maie”, mai ales celor a>aţi la o anumită v!rstă şi care le)au vizionat de nenumărate ori
8n sc(i sc(imb mb,, „5lu 5luuş uşor orul ul”, ”, „Sor „Sorco cova va”” şi „Capr Capra” a” intr intră ă &n alt alt rei reist stru ru de .uncţionare : la oriine, acestea reprezentau, ca şi Colindele, „ )esa?e incant ntaţ aţii ii care care,, spus spuse e &ntr &ntr)un )un anum anume e .el .el de cătr către e anum anumit ite e )agice”, )agice”, inca persoane, puteau activa .orţe şi enerii nebănuite &n /inţa „ascultătorului” 3nu „obedientului”=4
+e ace aceea, ea, „LUEUQORUL” era la ori oriin ine e o „inc „incan anta taţi ţie e mai maică că”” cu LUEUQORUL ” era substrat aricol, pentru prosperitatea aricolă &n anul următor pentru „cel urat”, „ORCOKA „ORCOKA”” era tot o ast.el de „incantaţie maică”, &n care ;orţa 5urit urităţ ăţii ii Copi Copilu lulu luii era era ajut ajutat ată ă de „ba „ba(e (eta ta mai maică că”” repr reprez ezen enta tată tă de Sorcovă şi „aneele” acesteia 3care erau .oarte precis r!nduite, ca un vril căruia i se ataşau cristale de creştere eponenţială a puterii4, &n timp ce dans'l „CAR"I” CAR"I” .ăcea parte din ceremonialele ar(aice sacre &nc(inate morţii şi renaşterii, ca şi la .el de cunoscuţii „Căl'+ari „ Căl'+ari” ”
Cel puţin puţin la .el de interesan interesante te sunt şi COLIND"L" 0 COLIND"L" 0 c!ntecele cu tentă reli eliio ioas asă ă creş creşti tină nă,, dar dar car care sunt sunt recun ecunos oscu cute te a avea avea origin origine e pre( pre( cre&tină, cre&tină, evidenţiată inclusiv prin abundenţa apelativului „ 8%R 8%R”” care nu are nicio leătură cu creştinism creştinismul ul ci, dimpotrivă, dimpotrivă, este recunoscu recunoscutt a / pre) creştin 3un „mitologem „mitologem”, ”, după epresia lui @ern*ach, @ern*ach , adică un element mitologic prim, prim, pur şi indivizibil, care nu are nevoie de interpretări şi eplicaţii şi care ar semni/ca, după unii, un unul ul din din numele mele lui lui din pers perspe pect ctiv iva a vec( vec(ii ii limb limbii rom!n om!neş eşti ti ) eto eto)d )dac ace e sa sau u Dumnezeu, Dumnezeu, din „latina populară”4 populară”4 Aşda Aşdar, r, #'ica +i #esa<'l COLIND"LOR ori&inare pre8cre+tine pre8cre+tine este at!t de pro.und, &nc!t, intr!nd cu intensitate &n esenţa eneriei lor, poate f mai energizant &i mai Iluminatoriu dec!t ore şi zile de /edita%ie şi /edita%ie şi R'&ăci'ne R'&ăci'ne Credeţi)mă că această „cură” periodică de colinde oriinale ancestrale este este ocazia ocazia unei ener&iări +i p'ri=cări s'Gete+ti de #are 'tere , care poate ajuta mult timp, poate pentru tot restul anului
8n acest moment eu nu pot „să mă abţin”, venind cu „mostre” de colinde rom! rom!ne neşt şti, i, adap adapta tate te &n vari varian antă tă mode modern rnă, ă, &nsă &nsă cu păst păstra rare rea a stilu stilulu luii oriinar, trecute prin inimă şi lăsate să se reverse prin vocea incon.undabilă şi plină de „oc „ oc spaniol ” 3„uego 3„uego”4, ”4, a lui :U"EO : :U"EO :
bser bservă văm m cum, cum, &n „recu recuzi zita ta”” mani mani.e .est stăr ăril ilor or trad tradiţ iţio iona nale le din din prea preajm jma a Crăciunului din 7ona noastră "om!nească apar mai multe „stiluri” artistice : "C!ACOL" RI!UALIC" 3„Vifaimul”, „Steaua”4, INCAN!AII /AEIC" 3„Pluguşorul”, „Sorcova”4, DANURI DANURI RI!UALIC RI!UALIC" " 3„Capra”4, CFN!"C" /AEIC" ANC"!RAL" 3„ ANC"!RAL" 3„Colindele”4 0 care, toate acestea, erau menite să creeze un Sist Sistem em de Ritu Ritual alur urii pent pentru ru ,urifc urifcar are e &i @n @năl ălţa ţare re în
vibraţie a vibraţie a membrilor comunităţii respective 3desiur, adaptate la nivelul de conştiinţă primar de G+ care a .ost dominant pe 5lanetă, inclusiv &n 7ona "om!nească4 0 preătindu)i, ast.el, c!t mai intens, pentru %oul An care urma să vină 9oate 9oate acestea, &nsă, sunt maim potenţate prin activarea celui mai important „obicei” din această perioadă 3din punctul personal de vedere4, cel care trans8$or#ă atât copil'l, cât +i ad'lt'l, din „spectatori” în „participa „participan%i n%i actii” actii”,, adică, de „.ălători pe .alea propriei lor : COLINDA!8'l 6ieţi : COLINDA!8'l
+acă „/o+ „/o+ Nicolae” „/o+ Crăci'n” Nicolae” şi „/o+ Crăci'n” vin cu cadouri din partea celor „apr „aprop opia iaţi ţi”” 3păr 3părin inţi ţi şi cei cei din din .ami .amili lie4 e4,, av!n av!nd d o „ uncţie uncţie personală personală44 „uncţie socială4 colectivă”, amilială”, amilială”, „/o+ A<'n”)ul colectivă ”, venind cu A<'n”)ul are o „uncţie )ului prin prin &ntre &ntreaa aa locali localitat tate e &n care care „colin „colindăt dători orii” i” dar'ri dar'rile le COLIND COLINDA A!)ului vieţui vieţuiesc esc 3primin 3primind d covrig covrigi4 i4 mere4 nuci nuci şi „colideţe specifce zonei respective4 respective4 Acest Acest mome moment nt eu &l ăse ăsesc sc a / de impo import rtan anţă ţă .und .undam amen enta tală lă pent pentru ru comu comuni nita tate te,, pent pentru ru că &i pune pune &mpr &mpreu eună nă pe toţi toţi copi copiii ii din din loca locali lita tate tea a respectivă, iar pe aceştia cu membrii adulţi ai comunităţii, care sunt puşi &n postura de „a dărui”, atunci c!nd sunt apelaţi de voci .raede c(ristaline cu „striătura” : „?'nă „ ?'nă di#inea%a la /o+ A<'nH” A<'nH ”
Sent Sentim imen ente tele le sunt sunt unic unice e şi inde indesc scrip ripti tibi bile le,, şi vă tran transm smit it aces aceste tea a din din postura celui care a eperimentat aşa ceva &ntr)un sat al *unteniei &n anii FHN) FHN)F@N F@N,, unde unde aceste aceste 9răiri răiri din moment momentele ele Ajunul Ajunului ui Crăciu Crăciunul nului ui au rămas ca nepreţuite comori ale Copilăriei cu at!t mai mult cu c!t acele „daruri”, primite drept recompensă pentru ore şi ore de mers noaptea prin er er şi ză zăpa padă dă,, nu cons consta tau u &n *ani 3cum se pretinde &n prezent4, ci &n cori&i, #ere, n'ci şi n'ci şi *isc'i%i *isc'i%i -i, c!nd ajuneam acasă cu „traista” plină de aceste „bunătăţi”, copilul din mine eulta de .ericire şi, deşi nu pricepea prea bine cum era treaba asta cu Crăciunul, era tare 'ucuros de eistenţa acelor momente = Iată cum acest „obicei” „obicei” al „colindat”)ulu „colindat”)uluii de „*oş Ajun” Ajun” pare pare a / unul din cele mai minunate mani.estări tradiţionale ale Sărbătorilor de iarnă, care merită cel puţin păstrat, dacă nu „actualizat”, &ntr)o .ormă sau alta +e acea, repet, pentru a puncta .oarte clar : „ O*icei'l Colindat'l'i” Colindat'l'i” este unul unul din din cele cele mai mai inte intere resan sante te şi impo import rtan ante te mani mani.e .est stăr ării eis eiste tent nte e &n „tradi „tradiţia ţia Crăciun Crăciunulu ului”, i”, ineis ineiste tent nt în cadr'l cadr'l :esti :estial' al'rilo rilorr antic antice e de care pare a f care care a# tot tot a#in a#inti titt 2înc 2încep epân ând d c' at'rnaliile at'rnaliile33 şi ca specifc zonei noastre geografce4 geto(dace geto(dace
Aşadar, ce ar &nsemna „obiceiul” CI%+A9 CI%+A9)ului 3CI%+DO)ului4 3C I%+DO)ului4 ?
+incolo de imainea prozaică de „activitate prin care se primesc cadouri 3alimentare4 şi bani”, COLINDA!)ul COLINDA!)ul pare a avea, pri#ordial, pri#ordial, o .uncţie de) a dreptul #eta=ică #eta=ică +acă ne uităm la sensul 3oriinea4 cuv!ntului „colindat”, realizăm rapid cum „a „a merge cu colindul ” vine de la sensul oriinal al verbului „ ' „ ' ”, „ ' .*8I5D'” .*8I5D'” care &nseamnă, pur şi simplu, „ ' .<8<9*RI .<8<9*RI”, $*DR$%IBD"S4 ,%R%RI5'” ,%R%RI5'” 35"I% $*DR$%IBD"S4 Alt.el spus, o*icei'l COLINDA!8'l'i ne COLINDA!8'l'i ne reaminteşte de CĂLĂ!ORI", CĂLĂ!ORI", de .aptul că noi, cu toţii, Suntem doar .<8<9*RI ,% '.%S9 ,<);59 şi ,<);59 şi că doar C##9"IA este tot ceea ce contează cu adevărat, şi nu +estinaţia 3am tot repetat acest aspect &n cadrul acestui blo=4 şi cum, &n decursul Călătoriei noastre 3Colindeţ)ului4, primim şi +arurile necesare 3„*erinde de drum”4 pentru a ne putea continua Călătoria -i, deşi colindatul şi colindele se reăsesc &n toate zonele „creştine” ale lumii, cele din această zonă par a avea o anume „ Reonan%ă de #are oriine e &n /lonul /lonul de 5utere 5utere al acestu acestuii !ărâ# n'#it pa%i'l :or%ă”, :or%ă”, cu oriin 3şi car care, după după cum cum re)cu e)cuno noşt ştea eam m şi &n arti Ro#ânesc 3şi articolele colele despr despre e Rom!nia,, este cu adevărat *ăreţ 0 spre deosebire de cei care populează Rom!nia acest 9eritoriu, „rom!nii”, şi care ar mai avea mult de lucru pentru a / la „&nălţimea” acestui *itic Spaţiu "om!nesc=4
Dste uimitor cum reăsesc acelaşi aspect rezonant &n capitolul din „9 „9ratat pentru 'limentaţia 5aturală a *)(ului::: ”, cel al „Istoriei „ Istoriei alimentare a poporului rom!n”, rom!n ”, &n care eu personal 3re4descopeream, pe măsură ce scriam tetul, cum ăstorit' ăstorit'll !rans8h'#a rans8h'#ant nt al stră#o+ilor &eto8daci, &eto8daci, dar şi al vec(ilor rom!ni, dincolo de raţiunea alimentară alimentară şi de „supravieţu „supravieţuire” ire”,, aea pri#ordial 'n rol „ini%iatic”, „ini%iatic” , de a ajuta ajuta perso persoan ana a 3/in 3/inţa ţa uman umană4 ă4 să re)desc e)descop oper ere e *)u *)ull din din el &nsu &nsuşi şi
8n această lucrare precizam că „ !RAN0U/ANA, ca ancestral o*icei +i rit'al, repreintă, în realitate, 'n proces de cunoa&tereEautocunoa&tere,, de descoperire a l'#ii în care o#'l se cunoa&tereEautocunoa&tere #ani$estă, dar +i 'n instr'#ent de re&ăsire a dr'#'l'i către sine, către c'noa+terea spirit'ală. ” „5entru că „human” semni/că umanul, lumescul din /ecare, şi pentru că rădăcina acestui cuv!nt 3„ trans”) ne indică sensul trans.ormării 3 „prin”, „dincolo”) , putem concluziona tranşant că !ransh'#an%a este proces'l de eli*erare de uman, de ele#ent'l l'#esc, l'# esc, trecător trecăto r, pă#ântesc 2„h 2„huma”3, pentr' re&ăsirea calită%ii spir spiritu itual ale e a =in%ei” =in%ei” 8n acest .el, ,ăstoritul transhumant era4 în realitate4 o .<8<9*RI% I5IBI'9I.< I5IBI'9I.< a .el, şi COLIND8'l din A<'n'l Crăci'n'l'i o.erea Crăci'n'l'i o.erea Copilului o „mostră” despr despre e Sensul Sensul şi "ostul ostul său pe aceast această ă ume, ume, prin acea Călătorie de doar câtea ore, ore , dar care &l putea „ilumina” pentru o viaţă &ntreaă 0 ajutat /ind şi de muzica divină a colindelor, colindelor, de incanta%ii, incanta%ii, de dans'ri şi dans'ri şi c(iar de spectacole rit'alice rit'alice 8n acest .el, Copilul era mult mai preătit pentru „a porni prin lume” Alt.el spus, COILUL "RA R"EĂ!I! "N!RU 3adevăratul4 "N!RU 3adevăratul4 CRĂCIUN CRĂCIUN H 3 Articolul Articolul următor : 6. CRĂCIUNUL, ca „-I A NAQ!"RII DO/NULUI 0RI!O”44 0RI!O” /arJan
6. CRĂCIUNUL, ca „-I A NAQ!"RII DO/NULUI 0RI!O”
Iată)n Iată)ne e ajunşi ajunşi şi la 3pen4u 3pen4ulti ltimul mul subiec subiectt care, care, de .apt, .apt, este epicen epicentru trull „Sărbătorilor de iarnă” : C"#CI$%$ -i totu totuşi şi : CI%D CI%D şi CD repr eprez ezin intă tă,, p!nă p!nă la urmă urmă,, Crăc Crăciu iunu null ? Dste Dste cu adevărat „7iua %aşterii +omnului 3ristos4”, după cum ştie şi declară .erm orice „creştin respectabil” ? 5entru a răspunde rapid şi „din prima” la această esenţială &ntrebare, este su/cient să ne uităm la celălalt moment crucial din Biaţa lui Isus, respectiv momentul „morţii” sale, sau „5aştele creştin” care, .ără să uimească şi să pună pe !nduri, este celebrat &n /ecare an la altă dată şi, culmea)
culmilor, la date di.erite 3=4, de către cele „două biserici)surori” 3catolică şi ortodoă4 +eci, nu este de)ajuns că data morţii sale variază &n /ecare an, dar &n acel acelaş aşii an es este te „cel „celeb ebra rată tă”” la date date di.e di.eri rite te,, de cele cele două două „.ac „.acţi ţiun uni” i” creştine 5ăi, dacă momentul morţii lui Isus nu este deloc clar stabilit, acesta variind &n /ecare an, atunci nu este evident şi ş i loic că acelaşi lucru putem spune şi despre momentul naşterii sale ? Aşadar, prima &ntrebare care apare ar / : dacă momentul morţii lui Isus 3„5 3„5aştele aştele creşt creştin in”4 ”4 ţine ţine de nişte nişte pure pure calcul calcule e astro astronom nomice ice,, parc parcă ă voit voit alambicate 3„în 3„în prima duminică după prima lună plină care cade după sau de echinocţiul de primăvară ”4, atunci nu capătă sens şi a/rmaţia cum Crăciunul, adică momentul naşterii sale, a .ost stabilit tot pe acelaş acelaşii 5rinc 5rincipi ipiu, u, al unor unor calcul calcule e Astrono Astronomic mice e 3şi inter interese ese eclezi ecleziast astice ice,, bisericeşti 0 pe care le vom vedea &n continuare4 ? ricum, data stabilită a naşterii sale, pe () dece#*rie, dece#*rie, precum şi data „morţii” sale, alături de alte asemenea „decizii”, au .ost luate la acelaşi pri# Concili' de la Niceea, din Niceea, din anul 9() 3mai 9() 3mai ţineţi minte poestea c' „$ânt'l Nicolae” Nicolae” şi cu palma „o.erită” cu enerozitate de acesta lui „Arie ereticul”, la acelaşi eveniment ?4, de către acelaşi #părat 2archon 2archon33 Constantin cel /are /are Ast Asta, a, eact eact la 2 ani după după ce, &n anul 9(, 9(, apa P'li's I I a menţionat, pentru pentru prima dată, că data na+terii l'i Is's „!R"?UI"” să =e data de () dece#*rie = dece#*rie =
5!nă atunci, timp de apro creşti tini niii cele celebr brau au aproi i#a #ati ti 9 9 de ani ani, creş „%aşterea +omnului Isus” la di.erite date, care de care mai interesante, dintre care cea mai .olosită a .ost cea din l'na epte#*rie, epte#*rie, &n perioada „Festivalului evreiesc al trompetelor ” 3„Rosh 3„Rosh ashanah”4 ashanah”4 Ce comedie : decizia de la %iceea din anul G12 nu a .ăcut dec!t să #'te data data na+t na+ter erii ii l'i l'i Is's Is's din perioa perioada da unu unuii Festiva estivall #evrei #evreiesc esc$$ „al &n perioada altui Festival #roman$4 al Saturnaliilor = = trompetelor, trompetelor, &n perioada
8nainte 8nainte de a cuv!nta cuv!nta despre adevărata adevărata dată de naştere naştere a lui Isus, este de importanţă capitală &n a &nţelee de ce Căpe Căpete teni niil ile e reli reli&i &ioa oase se „cre cre+tin +tine e” a' cer' er't c' insi insist sten en%%ă „o*% „o*%in ine erea rea” date dateii de () dece#*rie ca Data o=cială de „Na+tere a Do#n'l'i” Do#n'l'i” Acum, pentru cine a lecturat cu atenţie şi c(iar a &nţeles &n mare parte seri se ria a de arti artico cole le epus puse e aici aici desp despre re „Săr „Sărbă băto tori rile le de iarnă iarnă”, ”, deja deja are are răspunsul „&n .aţa oc(ilor”, prin coroborarea şi interarea acelor in.ormaţii care au coneiune cu acest aspect Aşad Aşadar ar,, vorb vorbea eam m &n arti artico cole lele le ante anteri rioa oarre desp despre re .apt .aptul ul că data data de () dece#*rie avea dece#*rie avea una din cele mai mari importanţe pentru toţi romanii, de la o/ciali p!nă la oamenii simpli, /ind văzut ca #o#ent'l olsti%i'l'i de iarnă,, locul de „minim al Soarelui”, c!nd acesta „moare pentru a renaşte” iarnă &ntr)un &ntr)un %ou 8nceput
+e aceea, precizam pe parcursul materialelor despre Saturnalii, pe măsura trecerii timpului, o=cialii ro#ani a' încorporat data de () dece#*rie pentru ru a incl includ ude e &n acea aceast stă ă în cadr'l ăr*ătorilor at'rnaliilor, at'rnaliilor , pent perioadă şi acest moment care avea leătură cu „Beneratul Soare” Alături de aceste aspecte, d'pă an'l 1 d.Ch., d.Ch., ziua de 12 decembrie deve devene nea a şi mai mai inte interres esan antă tă prin prin inte&r inte&rare area a „C'l C'lt'l t'l'i 'i l'i /it /ithra hra” ”, marea 7eitate Solară adusă din 5ersia 3Iran4 şi care ar / avut 7iua de %aştere pe () dece#*rie = dece#*rie = Ast.el că, &n anii Conciliului de la %iceea, în %iceea, în între& I#peri'l Ro#an, i'a de () dece#*rie părea a = cea #ai săr*ătorită : at!t de cei care serb serbau au „Soa „Soare rele le la Sols Solsti tiţi ţiu u,, de cei care celebr celebrau au „-ilel „-ilele e c!t şi de cei, cei, tot mai nume numero roşi, şi, adepţi ai estivalului Saturnaliilor, Saturnaliilor , c!t „.ultului Soarelui )ithra )ithra
Ca .apt interesant, c(iar şi &n „.osta” cucerire romană, respectiv 3o mică part arte din din4 +aci +acia, a, Cult Cultu ul lui lui *i *itt(ra (ra s)a s)a supr suprap apu us per. per.ec ectt şi prac practtic instantaneu peste „C'lt'l olar” al l'i -a#ole 3celebrat -a#ole 3celebrat mai ales prin „Discul Solar ” sau „Soarele „Soarele de 'ndezit ” din /a&ic'l /a&ic'l anct'ar anct'ar de la ar#is8e8Eet'sa4 ar#is8e8Eet'sa4 0 la .el de rapid, apoi, &nlocuit cu „ Naşterea omnului !ristos”
-i atunci, &n aceste condiţii, pare c!t se poate de loic şi evident, dar şi de aceşti „capi” „capi” ai autor autorită ităţii ţii relii reliioas oase e şi politi politice ce #ai#ă #ai#ă e=cien%ă e=cien%ă ca, aceşti 3reunite, de .acto, în coroana î#părat'l'i Constantin, Constantin, prin o=ci o=cial ali iar area ea „rel „reli& i&ie ieii cre+ cre+ti tine ne” ” în într între& e& I#pe I#peri ri'l 'l Ro#a Ro#an n 4 să stabilească data de naştere a celui care „irează” „reliia imperială” la momentul cel mai apreciat de „toată lumea”, pentru o c!t mai rapidă şi puternică pătrundere pătrundere „&n mase” a acestei „noi tradiţii” 'un, cu speranţa că acest aspect este su/cient de evident pentru a nu mai insista şi a mai veni cu tot .elul de alte date istorice care ar &ncărca prea mult materialul, acum merem mai departe ca să răspundem .oarte scurt şi concis la o &ntrebare leitimă şi .undamentală : CFND CFND "!" "!" AD"KĂRA!A -I D" NAQ!"R" A LUI IU 4 "ăspuns : 91 /AR!I", an'l 96 î.Ch.
a &ntrebarea „De „ De 'nde a enit o ase#enea in$or#a%ie4 ”, răspunsul este iarăşi simplu : cel mai precis răspuns &l puteau o.eri doar cei a>aţi la nivelul cel mai &nalt dimensio sional al acestui $nivers, respe spectiv :ONDA!ORII, :ONDA!ORII, care, prin mediumul al Rachele, Rachele, au transmis .oarte precis acest lucru, aspect reăsit şi &n lucrarea lui Sal, „ 9ransormări ,lanetare 0120(01=1: )esa?e de la Fondatori ” şi, care, ca de obicei, a .ost de #ai #'lte ori eri=cată, incl'si radiesteic radiesteic -i atun atunci ci,, NOI C" /AI "R?Ă/ &n data de () dece#*rie, dece#*rie, &n /ecare an ? ? ?
Aceasta este o bună &ntrebare pentru că, din tot ceea ce a>asem, p!nă de cur!nd nu ăsisem ceva relevant astronomic şi astroloic, pentru data de 12 decembrie a /ecărui an Ajutorul a .ost o.erit, .ără să &l cer direct şi verbal, de către prietenii de la „I%CI ”, care, c(iar &nainte de a posta pe bloul lor I%CIR%' R%' DI5 )' )'9RI/ 9RI/ ”, articolul nostru principal al acestei serii despre „Sărbătorile de Iarnă” 3şi pentru care le *$O$*DSC, pentru susţinere şi &ncrederea acordată=4, au venit, venit, &ntr)un &ntr)un comentariu comentariu al unui articol din această această serie, cu o in.ormaţ in.ormaţie ie care parcă se dorea a / răspuns la acest aspect = I Iat ată ă cum cum se poat poate e cola colabo bora ra „din „dinco colo lo de vorb orbe” şi „din „dinco colo lo de dimensiunea dimensiunea minţii”, minţii”, de tip G+, când 'Getele s'nt lăsate să C'Kânt8 ee, ee, aşa cum ştiu Dle mai bine
Aşad Aşadar ar,, cei cei de la „Ieş „Ieşir irea ea din din *a *atr tri i”” mi)a mi)au u o.er o.erit it linE linE)u )ull unui unui scur scurtt docu docume ment ntar ar,, de .apt .apt,, o part parte e din din cele celebr brul ul docu docume ment ntar ar „ -"I!E" -"I!E"I! I! 8 Reli&ie”, Reli&ie”, &n care se vorbeşte, .oarte pe scurt, &n 1 minute, de eact acest aspect 3dar şi despre altele, .oarte bine concentrate şi .ocusate, inclusiv despre „recesia „recesia echinoc%iilor” cadrull /arel'i An latonic echinoc%iilor” din cadru latonic şi de alte .enomene pe care le)am detaliat &n lucrarea personală : „@nălţarea „@nălţarea în 8umi 8u mină nă a ,ă ,ăm! m!nt ntul ului ui du după pă an anul ul 01 0120 20:: 6ol ol:: I G 'ct ctua uali liza zare rea a ”4 : proeţiilor ”4
8n acest acest scurt scurt .rame .rament nt al cunosc cunoscutu utului lui docume documenta ntarr apare apare in.or in.ormaţ maţia ia astr as tron onom omic ică ă lea leată tă de „ cele cele trei rei ile ile”” de stanare a Sorelui la „#o#ent'l de #ini#” #ini#” al orbitei sale, &n dreptul „ Cr'cii 'd'l'i”, 'd'l'i”, sau „Cr'cea sta revine „pe creştere”, ziua Cr'cea Constela% Constela%iilor iilor””, c!nd acesta re&ncep!nd să crească &n detrimentul nopţii Acest Acest mome moment nt,, al celo celorr G zile zile de „sta „stan nar are” e” a Soar Soarel elui ui,, ar / pent pentru ru peri perioa oada da : ((8(5 dece#*rie, dece#*rie, urm!nd ca ri#a -i în care aceasta începe să crească, prin „*'năoin%a oarel'i”, ar = i'a de... () dece#*rie = dece#*rie = Aşadar, Aşadar, iată şi eplica%ia Astrono#ică ce Astrono#ică ce lipsea p!nă acum &n „ecuaţia” noastră +e aceea, romanii stabiliseră i'a de () dece#*rie pentr' olsti%i'l de iarnă, iarnă, şi nu momentul matematic calculat de astronomi, care variază &n /ecare an &n intervalul 1)11 decembrie, ca &n prezent 0 anticii ţin!nd cont şi de in.ormaţiile „revelate” de mediumi şi astroloi, care o.ereau o in.or in.ormaţ maţie ie nu neapăr neapărat at mai preci precisă să matema matematic tic şi astro astronom nomic, ic, c!t #ai 0OLI!ICĂ +i #ai c'prinătoare pentru c'prinătoare pentru mult mai multe aspecte care alcătuiesc ntre&'l !a*lo' al sau :eno#en !a*lo' al unui roces sau :eno#en +in toat toate e acest ceste e cons consid ider eren ente te,, Arc( Arc(o onii nii şi se serv rvit ito orii rii lor, lor, cei cei car care controlează şi manipulează societatea umană pe 5ăm!nt de mii şi zeci de mii de ani, „lu!nd la cunoştinţă” de toate aceste „ezoterice” aspecte, au reuşit, ca de obicei, să le „con/şte” pe toate, &ncep!nd cu „BIAOA $I IS$S”, p!nă la o mulţime de alte *I9$"I 3Adevăruri oriinale4 şi cunoaştere astroloică şi meta/zică, pun!ndu)le pe toate acestea &ntr)un „concept unit nitar” ar” 3„R" 3„R"LI LIEI EIA A CR"Q CR"Q!I !INĂ NĂ””, &n .orma „Insti „Instit'% t'%iei iei ?I"RI ?I"RICII CII Cre+tine”, Cre+tine”, pe care eu o văd, la ora actuală, ca /ind, &ncă, cel mai teribil şi pervers „/A!RIM „/A!RIM”” care a eistat şi eistă pe 5ăm!nt 0 deşi puterea ei diminuă &n /ecare 7i=, &n prezentul !rans$or#ărilor Cos#o8lanetare4 Cos#o8lanetare 4 0 totul, bine)nţeles, a>at sub un control etem de strict şi riuros 3 AA de la KA!ICAN4 KA!ICAN4
8nsă, dincolo de toate aceste aspecte „dramatice” şi intens manipulatoare, oare oare nu eistă „nimic „nimic .rumos .rumos şi luminos” &n leătură leătură cu acest moment 3al „%aşterii +omnului”4 şi această dată, de 12 decembrie, a /ecărui an ? -i totuşi, ţin!nd cont de tot ceea ce am amintit mai &nainte 0 de „ -i'a „ :estial'l at'rnaliilor” oarel'i” oarel'i ” a romanilor, interată &n „:estial'l at'rnaliilor ” 3care avea şi unel unele e acce accent nte e „vese vesele le”” şi c(ia c(iarr „lum „lumin inoa oase se”4 ”4,, de „ -i'a -i'a c'lt'l c'lt'l'i 'i oarel'i8/ithra” oarel'i8/ithra” din acelaşi areal 3de .apt, mai etins, căci cuprindea Imperiul "oman, 5ersia, +acia şi multe alte reiuni4 şi, la scurt timp, de celebrarea „-ilei „-ilei Do#n'l'i 0ristos” 0ristos ” care, pe măsura trecerii timpului, a cuprins tot mai mulţi oameni de pe tot cuprinsul 5ăm!ntului 0 ei bine, observ!nd toată această „des.ăşurare de .orţe” pentru celebrarea unor „:iin%e8-e „:iin%e8-eită% ită%i8Diin i8Diinită% ită%i” i” OLAR" OLAR" &n aceeaşi zi, () dece dece#* #*ri rie e, concluzia personală este că, &n prezent, cred că, Cele*rarea -ilei de () dece#*rie ca dece#*rie ca 7i de %aştere a ristosului reprezintă C"L /AI U!"RNIC 3„8uminos”” &n rapo raport rt cu cele celela lalt lte e QI /AI /AI „LU/ „LU/IN INO O” ” "ER" "ER"EO EOR R 3„8uminos „Dgregoruri „Dgregoruri ”4 "MI!"N! ”4 "MI!"N! LA ORA AC!UALĂ " LAN"!Ă = LAN"!Ă =
+incolo de multele vibraţii joase &nsoţitoare ale acestui moment, totuşi, eploia de *'c'rie +i de speran%ă pe speran%ă pe care o producea şi o produce, măcar ăcar uneo uneori ri,, acest cest momen omentt al %A-9 %A-9D" D"III +*% +*%$ $$I 3de 3de .ap .apt, al C0RI!ULUI DIKIN4 DIKIN4 0 cu toată pleiada &nsoţitoare de obiceiuri şi tradiţii de care am vorbit &n articolele anterioare, cu rol tocmai preătitor &n acest sens 0 a contribuit .oarte mult la alimentarea "ER"EO "ER"EORUL RULUI UI () dece dece#* #*ri rie e „ Na+terea r'nc'l'i 2C0RI!8'l'i3 2C0RI!8'l'i3 Diin” Diin ” cu enerii mult mai luminoase şi mai ra/nate dec!t la toate celelalte Dreoruri eistente pe 5lanetă 3mă re.er la cele „care contează”, /ind alimentate de cel puţin de sute de milioane de /inţe, dacă nu de miliarde4 -i, dacă pot apare obiecţii leate de Dreorurile de tip „'$++A” sau „9A” sau altele asemănătoare ale rientului, „(rănite” de către şi mai
multe entităţi 3acolo sunt c(iar miliarde de susţinători, cel puţin teoretic4, eu pot pot repli eplica ca prin prin .apt .aptul ul că n' cantit cantitate atea a contea conteaă, ă, ci calita calitate tea a: intensitatea „adorării” şi a 9răirii momentelor „%aşterii +omnului” sunt şi au .ost at!t de mari, realizate uneori direct pe şi pe şi prin Ini#ă, Ini#ă, &nc!t eneria eliberată de cele c!teva sute de milioane de „creştini” este mult mai inte intens nsă ă dec! dec!tt >uid >uidel ele e emis emise e de mili miliar arde de de „bud „budiş işti ti”” sa sau u „tao „taoiş işti ti”, ”, „detaşaţi” şi „ec(ilibraţi” +e acee aceea, a, delo delocc &nt! &nt!mp mplă lăto tor, r, &ntr &ntr)u )un n mesaj mesaj rece recent nt,, o &nal &naltă tă ;iinţă iinţă de umină spunea că această perioadă a ĂR?Ă!ORILOR ĂR?Ă!ORILOR D" IARNĂ este momentul din an cu cea #ai #are încărcăt'ră de L'#ină, alăt'ri 3eviden ent, t, at!t at!t „c!t „c!t se poat poate” e” pe de peran peran%ă %ă,, ?'c'ri ?'c'rie, e, ncred ncredere ere 3evid acea aceast stă ă 5lan 5lanet etă ă a>at a>ată ă &ncă &ncă sub sub cont contrrol arc( arc(on onic ic,, &ntr &ntr)u )un n „ /A!RIM = lanetar” lanetar ”4
Aşadar, către /nalul articolului, cred că este important să ne amintim că nu este este at!t at!t de rele releva vant nt dacă dacă cele cele*r *ră ă# sa' sa' n' Na+t Na+ter erea ea Adevărul istoric cu maimă maimă persona<'l'i istoric Is's, Is's, dacă ne situăm &n Adevărul riurozitate Aşa cum 9impu 9impull este este relat relativ iv &n dimens dimensiun iunile ile mai &nalte &nalte,, prin cre+terea Niel'l'i de Con+tiin%ă p'te# #odela "ner&ia !i#p'l'i !i#p'l'i ast.el ca, /ind &n această perioadă, totuşi, să celebrăm şi data reală a lui Isus
8nsă, mult mai important dec!t aceasta, este Cele*rarea C0RI!2O3ULUI C0RI!2O3ULUI din pa%i'l acr' al Ini#ii =ecărei :iin%e 2Diine3 : aceste stei Sc!nte Re('mintirea şi .*5(Ctientizarea .*5(Ctientizarea ac Sc!nteii de Divini Divinitat tate e, eiste eistentă ntă în 'd!ncul Fiinţei noast noastre re,, es este te Adeărata Cele*rare 0 A do'a Na+tere 2ReNa+terea > Re8CR"A!IO 4, de data aceasta ca Fiinţă &n Corp Christalin de 5emuritoare .on&tientă Suverană &i Divină , &n L'#ină = L'#ină = Acesta
es t e
Adeărat'l
CRĂCIUN,
Cel
Ki'
+i
Ne#'ritor
=
Iată şi SD%S$ ;$%+*D%9A ;$%+*D%9A al reen%ei în INI/Ă INI/Ă Cum deseori simt să rostesc, rostesc, sensul nostru „pe aici” este, poate mai mult dec!t orice altceva, acela de „ a ne ie&i din minţi pentru ne a re(intra ” în Simţiri ” Asta &nseamnă „a „ a ie+i din /inte” /inte ” 3din acea zonă care „ne minte”4, pentru adică în A a re8intra în i#%ire, i#%ire , adică în AIUL 2acr' al3 INI/II INI/II Alt.el spus, aceasta este cea mai SI*5# şi "apidă *etodă, şi, de .apt, de A Ie+i din /A!RIM8UL 2archonic3 Singura )etodă '79%59I. '79%59I.< <, de tocmai am aminti amintitt mai &nainte &nainte,, pentru pentru a re8intra în lanetar de care tocmai Di#ensi'nile Reale, a'tentice, ale acest'i Uniers 0 care sunt $%A cu 5ropriul $nivers interior al /ecărei ;II%OD
+eşi +eşi es este te reu reu de perc percep eput ut 3de) 3de)a a drep dreptu tull impo imposib sibil il44 pent pentru ru „min „minţi ţile le adormite”, doar &n momentul &n care Aten%ia8"ner&ia :iin%ei este „N INI/Ă”, INI/Ă”, doar atunci a p'tea „N"8L"E"” „N"8L"E"” -i, dincolo de alte „scopuri”, dacă aceste „ ăr*ători 2de iarnă3”, iarnă3 ”, care culminează cu „?'c'ria „ ?'c'ria Crăci'n'l'i”, Crăci'n'l'i ”, enerează 9răire intensă „pe ine, atunc tuncii deta detali liil ile e c(ia c(iarr nu mai cont contea eazză ă &i „în „în In Inim imă ă, ei bine,
Credeţi că spun „po)veşti” ?
5oate că pentru unii aşa 3a4par, &nsă eistă şanse ca aceste cu)vinte să primească „acoperire” &ntr)un &ntr)un timp mai scurt dec!t vă puteţi imaina +e ace aceea, ea, &n con concluz cluzie ie,, oest t!t de .rum .rumos os oestea ea r'nc' r'nc'l'i l'i Diin Diin,, at!t cântată, cântată , dansată şi colindată DI5 I5I)<, I5I)<, &n această perioadă, prin zonele noastre, merită „să „ să o d'ce# #ai departe”, departe ”, @5 I5I)< 0 I5I)< 0 indi.erent de „realităţi istorice” sau „reliioase” Con)-ti)enţi /ind şi Adevărul a>!ndu)l, ăr*ătoarea CRĂCIUNULUI a L'#ina c' +i #ai #'ltă străl'cire în adânc'l nostr' = 3 Articolul 1.. CO CONC NCL LUU-II II =n =nal ale e S A!I !I!U !UDI DIN" N"A A $a $a%ă %ă de Articolul următor : 1 „ĂR?Ă!ORIL" de IARNĂ”4 IARNĂ” 4 /arJan
1. CONCLU-II =nale S A!I!UDIN"A $a%ă de „ĂR?Ă!ORIL" de IARNĂ”
Iată Iată că a so sosit sit şi mome moment ntul ul /nal /nalul ului ui acest acestei ei se seri riii de artic articol ole e desp despre re S#"'#9"ID S#"'#9"ID +D IA"%# Acum, către /nal, sper că „aţi prins” deja mesajul : deşi la &nceput acesta păr părea a / pro. pro.un und d „ico „icono nocl clas ast” t”,, dist distru ruă ăto torr de „mit „mitur uri” i” şi „ima „imai ini ni creştine” 3şi c(iar aşa şi este, la un anumit nivel4, sensul pro.und al acestei serii de articole nu este de a distrue, primordial, ci de „a dizolva” pentru a construi „ceva şi mai .rumos” şi mai armonios = +acă oriinile acestor sărbători par a / destul de „&ndoielnice” 3Saturnalii) Cron Cronal alii ii))'abi 'abilo lonii nii L date date de naşte naştere re pur pur şi simpl simplu u nere nereal ale e L trad tradiţ iţii ii şi obiceiuri &mprumutate de la alţii şi apoi „rebrănduite” şa4, prezentul pare a / şi mai „bizar” : ĂR? ĂR?Ă Ă!ORI !ORIL" L" D" IARN IARNĂ Ă > C"A C"A /AI /AI /AR" /AR" A:AC"R" A !U!UROR !I/URILOR, !I/URILOR , &n care toată lumea aleară după &ntr)o CU/ĂRĂ CU/ĂRĂ!URI, !URI, CADOURI, CADOURI, PUCĂRII, PUCĂRII, /FNCAR", /FNCAR", DI!RACII DI!RACII,, &ntr oană nebună pentru a .ace orice, absolut "ICD, &nsă nimic şi pentru „ei &nşişi” 3p!nă la „time „time out ” şi c(iar „game „game over ”4 ”4
+in .ericire, aceasta este doar viziunea unor „băieţi de băieţi”, de tip Arc(onic 3Cabala, Illuminatti, Iezuiţi, p!nă la reptilieni şi „cei mai cei”, arc(onii4 5e zi ce trece, pe măsura cre&terii procentului de 8umină pe 3care ar / ,ăm!nt , acest teribil /A!RI /A!RIM M de „? „?'cl 'clă ă te#po te#poral rală” ă” 3ca menţinut omenirea c(iar şi „o veşnicie”, după mintea acestor „adevăraţi nebuni”4 di#in'ă în intensitate, intensitate , &n timp ce 'ucuria trium.ă tot mai tare =
Aceste Aceste momente sunt c(iar „cosmice” : L'#ina pe ă#ânt se apropie de )T, )T, deci deja se &ntrevăd „ -orii unei 5oi -ile .osmice”, .osmice ”, &n timp ce Condi%iile Condi%iile pentr' declan+are declan+area a "eni#ent "eni#ent'l'i 'l'i s'nt îndeplinite îndeplinite în procent #ai #are de trei s$ert'ri 3detalii vor veni &n .oarte scurt timp, la următorul Dditorial4 +e aceea, 'nul aceea, 'nul 012> 0 12> poate cu adevărat să devină „ ANUL ANUL -"RO -" RO al pentru mult mult &ncer &ncercat cata a şi iubita iubita noastră noastră unui NOU NC"U NC"U! ! CO/IC CO/IC pentru 5lanetă, *ama 5ăm!nt Iată Iată de ce eu cons consid ider er că este este at!t at!t de mar mare )I-' )I-' acestor momente : /ODUL N CAR" UN! !RĂI!" AC"!" ĂR?Ă!ORI D" IARNĂ poate &nclina decisiv 'alanţa 5lanetară &nspre LU/ U/IN INA A DO/I DO/INA NAN! N!Ă Ă " LAN"!Ă H H 8nsă, pentru asta, nu este su/cientă „luarea la cunoştinţă” a acestei „stări de .apt”, ci mai ales RAC!ICA N!RU LU/INĂ H
+e aceea am tot insistat şi voi insista &n continuare : at!t pentru cei „vec(i”, c!t mai ales pentru tot mai mulţi cei „proaspăt treziţi” din somnul in)conştienţei 3„ pe ce lume vă situaţi &i în ce conte"t cosmic ”4, modul &n care sunt abordate temele principale ale ĂR?Ă!ORILOR D" IARNĂ poate .ace o di.erenţă uriaşă, prin A!I!UDIN" +i IN!"NI" : IN!"NI" : vă aruncaţi „cu loata loata”” &n Baluril alurile e de „distra „distracţi cţiii şi oportu oportunit nităţi ăţi”” o.erit o.erite e de aceste aceste „Săr „Sărbă băto tori ri”, ”, anest nestez ezii iin ndu) du)vă culi culina narr şi spir spirit itu ual?, al?, sa sau u mer ereţi eţi şi eprimentaţi din toate aceste „oportunităţi”?, &nsă cu mintea desc(isă şi cu Inim Inima a trea trează ză,, 3pri 3pri4ve 4ve( (in ind d la prop propria ria star stare inte interio rioar ară, ă, pent pentru ru a vă menţine c!t mai constantă şi mai &naltă propria i*ra%ie de L'#ină L'#ină Ast.el că iarăşi sunt nevoit să reamintesc : ?UCURAI8KĂ, ?UCURAI8KĂ, R"LAMAI8KĂ, R"LAMAI8KĂ, N8CFN!AI8KĂ, N8CFN!AI8KĂ, că doar e 6remea S
5entru 5entru că KĂ NEĂDUII toate NEĂDUII toate acestea, dar şi pentru atenţia pe care aţi acordat)o acordat)o acestui acestui C'Kânt de oKeste, oKeste, eu doar B# /ULU/"C, /ULU/"C, adică B# /UL8ĂN8"C, „ /ULI ANI KĂ DOR"C” /UL8ĂN8"C, adică „/ULI DOR"C ” 0 după etimoloia ardeleană a acestei ancestrale urări rom!neşti 3Ce poate / ceva „mai tematic” cu momentul „ trecerii dintre ani” ani ” 0 care tocmai „s)a &mplinit”= 0 dec!t această 'rare8#'l%'#ire ?=4 'rare8#'l%'#ire ?=4
a &n)c(eie)re, ca o CONCLU-I" :INALĂ, :INALĂ, mai pot adăua doar at!t : este minunat minunat că aţi putut desluşi ori&inile +i rost'rile acestor ĂR?Ă!ORI, CON8Q!I"N!I-FNDU8L" CON8Q!I"N!I-FNDU8L" B B)aţi )aţi re)am re)amint intit it de rostu rosturil rile e unor unor obice obiceiur iuri, i, &n .runte .runte cu Colind Colindele ele şi Colindatul 8nsă, răm!n &ntrebări .undamentale, la care doar /ecare cu el &nsuşi poate să)şi o.ere propriul răspuns : CAR" CAR" "!" "!" LOCUL OCUL /"U /"U N !OA !OA!Ă AC"A AC"A! !Ă Ă D": D":ĂQ ĂQUR URAR AR" " D" :OR" 4 75D% S759 %7 ::: CFND C"L"?R"- RORIA /"A -I D" 2R"3NAQ!"R" 4 .I5% S759 %7 ::: /arJan
%otă: 5S Interesante ajutatoarele lui *os Craciun, el/i demoniaci K"A*5$S, care ne amintesc de ajutatorii demonici ai etraterestrilor din /lmele lui Corrado *alana ucrurile devin tot mai clare
... Dincolo de toate criticile noastre ad'se sar*atorilor si traditiilor prel'ate asa c'# s'nt prel'ateS #ecanic, inconstient, a*'lic, eista si o parte poitia, care a tre*'i practicata #ai des si s'* alte pretete #ai clare, #ai sincereS re'nirea c' $a#ilia sisa' c' prietenii, eselia, i'*irea i#partasita #ai c' spor decat d ecat in #od nor#al, toate acestea #ai echili*reaa ne&atiitatea de $ond a acestor #o#ente.
