Totul despre vin.ppt

5/21/2018

http://slide pdf.c om/re a de r/full/totul-de spre -vinppt

Totul de spre vin.ppt - slide pdf.c om

1/46

5/21/2018



1.Receptia Strugurilor 2.Zdrobirea Si Dezciorchinarea Strugurilor 3.Fermentarea Mustului De Struguri 4.Prepararea Vinurilor Pe Cale Termica 5.Obtinerea Vinului Ravac 6.Presarea Bostinei 7.Fazele Fermentarii mustului de struguri 8.Formarea,Maturarea,Invechirea vinului 9.Ingrijirea,Conditionarea,Imbutelierea vinurilor

2/46

5/21/2018



3/46

5/21/2018


Prima dovada a existentei strugurilor o reprezinta niste podgorii fosilizate de

acum milioane de ani;se iarpovesteste prima atestare scrisa legatura cu viticultura apare Vechiul60Testament unde despre Noeavand care avea o podgorie si facea vin. in Istoria acestei băuturi începe încă de acum 60 milioane de ani, descoperinduse podgorii fosilizate datând din acea perioadă. O veche fabulă persană acordă unei doamne de la curte meritul descoperirii vinului. Prinţesa, care pierduse favoarea Regelui, a încercat să se sinucidă mâncând nişte struguri care fermentaseră într -un borcan. Rezultatul a fost o intoxicaţie urmată de un somn adânc. Când s-a trezit, şi-a dat seama că se simte mai bine şi a recâştigat favoarea Regelui arătându-i originala “metodă”, care a fost prezentată întregii curţi. Se ştie că prin anii 4000 î.e.n. începuse deja cultivarea strugurilor şi producerea vinului. Primele podgorii au existat lângă Marea Caspică şi în Mesopotamia, în zona Iranului de astăzi. Preoţii şi regii aveau acces la vin,

în timp ce clasele inferioare beau bere. În Egipt s-au descoperit primele recipiente în care vinul era păstrat, şi s-a observat că oamenii aveau deja cunoştinţe despre efectul temperaturii asupra fermentaţiei vinului.


4/46

5/21/2018



5/46

5/21/2018



6/46

5/21/2018


Babeasca neagra

Este un soi romanesc foarte productiv, care se mai numeste Rara neagra sau Cracana. Strugurii sunt conici, ramurosi, cu boabele asezate rar. Boabele sunt rotunde turtite, cu pielita subtire, de culoare rosie inchis sau rosie verzuie. Poate fi cultivat in Moldova (Nicoresti) in judetele Galati, Vrancea, Iasi etc. Cadarca Strugurii sunt cilindrici sau cilindro-conici, cu boabe rotunde, negre albastrui. Da bune rezultate in zona de vest a tarii (podgoriile din Banat, judetele Arad (Minis) si Bihor. Negru moale Este un soi romanesc productiv. Strugurii sunt cilindrici sau cilindro-conici, cu boabele asezate foarte dens incat se deformeaza. Boabele sunt rotunde, cu pielita subtire, colorata negru-inchis si acoperita ou un stnat de pruina (ceara). Se recomanda pentru gospodariile din Oltenia si din zona Dragasani. http://slide pdf.c om/re a de r/full/totul-de spre -vinppt

7/46

5/21/2018


Pinot noir Este un soi mai putin productiv. Strugurii sunt cilindrici, cu boabe dese. Bobul este sferic,

negru, crocant, cu pielita groasa. Se poate cultiva cu rezultate mai bune in zona Aradului, la Dealu Mare precum si in Oltenia (Segarcea). Merlot Este un soi foarte valoros si foarte productiv. Strugurii sunt cilindro-conici, avand boabe dese. Bobulgospodariilor este sferic, negru, zemos, aroma discreta. PoateBuzau, fi cultivat aproape in majoritatea (judetele lasi, cu Galati, Bacau, Vrancea, in Dobrogea, Banat etc). Cabernet Sauvignon Este unul din cele mai valoroase soiuri pentru vinuri rosii. Strugurii au boabe mici, sferice, negre, zemoase, cu gust ierbos. Da vinuri de calitate foarte buna. Se indica pentru podgoriile Dealu Mare, Dragasani, Murfatlar, precum si pentru gospodariile din judetele Bacau, Vrancea, Galati, lasi, Vaslui etc.


8/46

5/21/2018


Negru virtos

Este un soi romanesc, tot asa de productiv. Strugurii sunt cilindrici sau cilindro-conici, cu boabe rotunde avind pielita groasa, colorata negru intens. Este indicat in aceleasi conditii ca si Negru moale. Feteasca neagra Strugurii sunt cilindrici si desi in boabe. Bobul este rotund, marunt, negru albastrui, cu pielita groasa. Se recomanda pentru zona de est a tarii (judetele Iasi, Galati, Bacau, precum si pentru zona Dealu Mare). Da productii ceva mai mici, dar din care se obtin vinuri superioare.


9/46

5/21/2018


Dobrogea: Murfatlar Romania Karom Drinks Vinvico Constanta Fruvimed Viticola Sarica Niculitel Alcovin SRL Ovidius Mercado

Banat :

Cramele Recas SCDVV Minis

Moldova

Bucium Iasi Cotnari Vinia SCDVV Iasi Vincon Vrancea Veritas Panciu Muntenia VinuriInternational Nicoresti Provinum Prowine S.E.R.V.E. SCDVV Odobesti Vinterra International Ramex Cramele Halewood Bachus Casa de vinuri Husi Carpathian Winery

Oltenia Carl Reh Winery

Vie Vin Vanju Mare Vinarte SD Banu Maracine Domeniul Coroanei Segarcea


Transilvania

Jidvei Prescon Mures

Videlmar DVFR ICDVV Valea Calugareasca SCDVV Stefanesti - Arges Tohani Rovit Fontana di Vin

10/46

5/21/2018


Definitia vinului(Oficiul International al Viei si Vinului) este urmatoarea: Bautura obtinuta pe calea

fermentarii spirtoase integrale sau partiale a mustului de struguri". http://slide pdf.c om/re a de r/full/totul-de spre -vinppt

11/46

5/21/2018


Struguri rosii

↓ Receptie―Calitativa ―Cantitativa ↓ Zdrobire,Dezbrobonire→Ciorchine (dezciorchinare)

↓ Fermentare→Macerare pe bostina ↓ ↓ ┌−−−−−−− Presare Vin ravac Tescovina ↓ Vin de presa I ,II ,III

↓

Asamblare

↓

Fermentare

↓ Vin nou http://slide pdf.c om/re a de r/full/totul-de spre -vinppt

12/46

5/21/2018


Strugurii sunt adusi la crama in cosuri , ladite, proaspat culesi nezdrobiti si neamestecati.In cazul strugurilor soiuri pure acestia se aduc in ladite speciale. Receptia strugurilor se face cantitativa si calitativa.La receptia calitaiva se constata starea de sanatate a strugurilor urmand ca in cazul unor partizi cu struguri cu defecte acestia sa fie dirijati pentru a fi vnificati separat.Receptia cantitativa ,inainte de a trece la prelucrare strugurii se cantaresc.Se folosesc bascule automate sau manuale.P baza receptiei cantitative si calitativa se intocmeste fisa de trecer in productie a strugurilor. http://slide pdf.c om/re a de r/full/totul-de spre -vinppt

13/46

5/21/2018


Zdrobirea strugurilor are scopula de separa mustul de struguri pentru ca acesta sa vina in contact cu drijdiile care produc fermentatia alcoolica.Aceasta operatie se face cu ajutorul unor masini numite zdrobitoare care sunt de tipuri diferite. Dupa forma valturilor se folosesc urmatoarele tipuri de zdrobitoare: Zdrobitorul cu valturi; Zdrobitorul cu lame; Dezbrobonitul strugurilor prin aceasta operatie se intelege separarea cirochinilor de boabele de struguri.Pentru efectuarea dezbroboniri se folosesc masini numite dezbrobonitoare sau dezciorchinatoare.Exista numeroase modele de astfel de utilaje: Zdrobitorul-dezbrobonitorul obisnuit; Zdrobitorul-dezciorchinatorul cu pompa; http://slide pdf.c om/re a de r/full/totul-de spre -vinppt

14/46

5/21/2018


Vinul se obtine prin fermentatie alcoolica a mustului de struguri.Fermentatia alcoolica consta in descompunerea glucidelr sub influenta enzimelor secretate de drojdii. In alcool etilic si bioxid de carbon. C6 H12 O6 →2C2 H5 OH +2CO2 + 22,6 kcal Transformarile flucidelor din must in alcool etilic are loc intr`un proces biochimic sub influenta unui complexde enzime, formandu`se mai multi produsi intermediari.Alaturi de alcoolul etilic si bioxidul de carbon se formeaza si alte substante ca produsi secundari ai fermentatiei alcoolice: glicerina , acid succinic, acid acetic, alcooli superiori. Microorganismele care produc fermentatia acloolica sunt drojdiile.Acestea fac parte din genul Saccharomyces Rees .Folosirea drojdiilor selectionate pentru fermentarea mustului are ca scop grabirea fermentatiei prin introducerea unui numar mare de celule de drojdi active cu scopul de a utilica complet si inc ele mai bune conditii zaharul din must.


15/46

5/21/2018


3 faze succesive a)faza I multiplicarea drojdiei 1-2 zile.In aceasra faza drojdiile se inmultesc rapid mustul se tulbura, se degaja o cantitate de CO2 b)faza II de fermentatie tumultoasa 6-7 zile si e caracterizara prin degajare puternica de bioxid de carbon. c) faza III de fermentatie linistita a carei durata poate fi chiar si cateva zile pana la cateva luni.Se formeaza subst care dau aroma placuta si gust placut vinului.


16/46

5/21/2018


Ca fermentatia sa decurga normal sa se obtina vinuri de calitate buna trb sa foloseasca instalati corespunzatoare, sa respecte conditiile de igiena si sa faca un control de dirijare a fermentatiei. Constrolul fermentatiei consta in : Asigurarea temp initiale optime de frmentatie 15ºC Masurarea temp msutului de 3 ori p zi si alc graficelor de temp a fiecarui vas. Reglarea temp mustului intrece+25ºC...+28ºC evitarea depasiri temp de 30ºC care creaza bacterii inbolnavesc vinul Controlul periodic al concentratiei de zahar a mustului; Controlul microbiologic


17/46

5/21/2018



18/46

5/21/2018


Gradus de sanatate a strugurilor conditiile in care au fot tinute culesi si transportati la crama, modul de extragere a mustului conducera procesului de frmentare si tratamenta aplicate mustului inainte de fermentare sunt elemente cu influenta hhotaratoare asupra vinurilor.Din struguri sanatosi bine copti la care fermentarea mustuluia fost condusa stiintificse obt mereu vinuri sanatoasecare se pot conserva usor.Vinurile cu fermenatie incompleta asemenea vinuri sunt dispuse imbolnavrii.


19/46

5/21/2018


Incalzirea bostinei- struguri se zdorbescsi de dezbroboneaza bostina se incalzeste la 60-65C timp de 4-5 minute ,se lasa sa se raceasca, se preseaza si vinul este trecut la fermentare la fel ca si vinurile albe.


20/46

5/21/2018


Dupa zdrobre si dezbrobonire o parte din must se afla liber urmand ca el sa fie separat de pielita si seminte. Acest must provenind din centrulu bulbulu este mai sarat in resturi de pulpa, pielita, insa mai bogat in zahar acizi , subst azotoase tanin.Este mai armonios alcatuit se limpezeste mai repede si poarta numele de ravac.


21/46

5/21/2018


Se face in mod asemanator cu vinuficarea in alb cu anumite particularitati:Desciorchinarea recomanda in majoritatea cazurilor.In anumite cazuri se pastreaza dinse ciorchine1/3---2/3 avand rolul de a mari suprafata de contact intre bostina si must.


22/46

5/21/2018


Gradul de picmentare al pielitei Enzimele din struguri pot actiona asupra peretilor celulari Picmentii sunt mai putin solubili in must Difuzia picmentilor creste cu temperatura Timpul de contact intre bostina si must in reprezentare grafica se prezinta ca o curba ascendenta pana in ziua a 6-a de fermentare apoi descendenta


23/46

5/21/2018


Bostina de struguri obtinuta dupa scurgerea mustului ravac este trecuta la presare pentru epuizarea in must.Utilajele folosite pentru prepararea bostinei trebuie sa asigure separarea unui procent cat mai mare de must iar calitatea mustului sa fie cat mai buna.


24/46

5/21/2018


Incepe odata cu fermentatia alcoolica.In aceasta perioada au loc o serie de transformari in natura fizico-chimica si micro-biologica care duc in final la elaborarea vinului.Transformarile aduse de la must pana la atingerea celui mai inalt punct in formarea vinului pot fi grupate in : a.Formarea vinului cuprinde fazele de la inceputul fermentatiei si pana la primul pritoc, timp in care au loc o serie de transformari de natura fizica si micro-biologica b.Cupajarea si egalizarea vinurilor:Cupajarea este amestecarea vinurilor si tipuri diferite in scopul imbunatatirii calitatii lor si obtinerii de loturi mari de vinuri.Egalizarea este amestecarea de vinuri de acelasi timp,soi si varsta dar cu caracteristici fizico-chimice diferite.Aceasta cupajare se realizeaza cu scopuri : obtinerea unor cantitati mari de vinuri pentru a fi livrate la consumatori -improspatarea vinurilor -obt unor sortimente de vin c.Invechirea vinului : Invechirea la sticle se face lent insa buchetul urmeaza o linie ascendenta nemaiavand contact cu aerul.Invechirea vinului este in functie de :taria alcoolica a vinului , continutul in zahar , temperatura localului unde se face invechirea ( cu cat temp este mai mare cu atat invechirea se face mai usor )


25/46

5/21/2018


Intainte de fii dat in consum , vinurile sunt

depozitate in vederea formarii maturarii si invechirii lor in depozite speciale.In timpul pastrarii vinurile trebie ingrijite pentru a se evita imbolnavirea si degradarea lor.


26/46

5/21/2018


Floarea vinului este provocata de o serie de ciuperci. Acestea se dezvolta la suprafata

vinului din butoaiele lasate pe gol formand o pielita foarte subtire, de culoare albicioasacenusie, cu aspect unsuros. Otetirea vinului este provocata de cateva specii de bacterii acetice. In contact cu aerul, aceste bacterii formeaza la suprafata vinului o pelicula (pielita) continua, subtire, de culoare cenusie, care, cu timpul se ingroasa, se destrama si cade treptat la fundul vasului, formad asa numitul "cos de otet". Balosirea vinurilor este o bola a vinurilor albe noi, cu resturi de zaharuri nefermentate, sarace in alcool, aciditate si extract, dar bogate in substante proteice. Manitarea si borsirea vinurilor sunt provocate de un grup de bacterii, care descompun zaharurile din vin. .ce Fermentatia propionica astfel dupa produsul propionicrezulta in urma activitatii este uneidenumita serii de bacterii. Acestea atacaprincipal-acidul doi din compusii vinului:

acidul tartric si glicerina . Izul "de soareci". Aceste vinuri au un miros puternic de urina de soareci si un gust respingator si persistent, usor perceput la degustare. La inceputul bolii, vinurile au aspect normal. Mai tarziu, insa ele se tulbura si formeaza un depozit sub forma de pulbere. Boala apare(28˚C) indeosebi la vinurile noi timp slab pe acide, fermentate la o temperatura peste limita admisa si tinute mai mult drojdie. http://slide pdf.c om/re a de r/full/totul-de spre -vinppt

27/46

5/21/2018



28/46

Putin, ca tot ce este bun, Si bun, ca tot ce este rar Acesta-i vinul de Cotnar.

5/21/2018



29/46

5/21/2018



30/46

Se spune ca numele de Cotnari este dat de mestesugul cotitului butoaielor (cot – a coti, a masura si ar – mester). La 1599 Cotnariul (cu 3500 de fumuri) era unul dintre cele mai mari

5/21/2018


targuriPrimele ale Moldovei, dupa Suceava si Bacau.de la mentiuni istorice ale podgoriei Cotnari dateza din secolul al XVIII-lea. Nicolaie Costin scrie ca viile Cotnarilor erau cunoscute inainte de intemeierea Moldovei, la 1359, iar A. D. Xenopol mentioneaza existenta viilor de aici la 1288. Radu Rosetti merge mai departe si mentioneaza podgoria la 1250. O data cu inceputul sec. al XV-lea relatarile despre podgoria de la Cotnari devin substantiale, din perioada domniilor lui Petru al II-lea (1449-1449), Stefan Cel Mare (1457-1504) si Despot-Voda (15611563), cand podgoria a atins o cota maxima atat prin marirea ariei cultivate cu vita de vie, cat si prin calitatea vinului obtinut. Primele evidente cu privire la suprafata de vie pe totalul podgoriei dateaza din 1830 cand 500 de pogoane din cele 720 de la Cotnari apartineau localnicilor. http://slide pdf.c om/re a de r/full/totul-de spre -vinppt

31/46

5/21/2018


Astazi praznuim cu cinste, dupa datina strabuna, Ziua vinului – licoarea cea mai veche si mai buna, Zamislita din pamantul framantat de-atati romani In podgoriile noastre, renumite din batrani.


32/46

5/21/2018


Podgoria Cotnari face parte din Regiunea viticola a Podisului Moldovei, fiind situata in cea mai mare parte a sa pe Coasta Cotnari – Harlau, un segment important din marea Coasta Moldava. Reputatul academician roman Valeriu D. Cotea o apreciaza ca fiind una dintre cele mai renumite regiuni viticole din tara noastra”.

Aceasta regiune se distinge prin personalitatea vitei de vie si versantii bine insoriti, prin finetea vinurilor albe obtinute aici si mai ales pentru dragostea traditionala a locuitorilor pentru cultura vinului.


33/46

5/21/2018


Podgoriile sfinte” de la

Compania COTNARI este inima

Cotnari, cum le-a numit Dimitrie Cantemir, sunt rodul unei indeletniciri

podgoriei din anul 1948.Cotnari Dragostea localnicilor pentru cresterea si rodul vitei de vie ne-a invatat sa pretuim fiecare boaba

stravechi vitivinicole. Din antichitate si pana astazi, vita de vie a imbratisat neintrerupt dealurile

purtatoare de soare si sa impartasim cu ceilalti bucuria vietii.

molcome ale plin zonei, profitand din de particularitatile acesteia.


34/46

Vinul de Cotnari nu se bea. El se degusta. El este promisiune divina. Dar atunci cand insoteste un ospat de durata, baut cu cumpatare, dezvolta reactii nobile, uimitoare.

5/21/2018



35/46

5/21/2018


Nu exista vin ce proasta calitate.Se intampla doar ca unele dintre ele sa fie mai bune decat celelalte.


36/46

5/21/2018


Origine

Binecuvantata cu unul din cele mai potrivite amplasamente naturale,Podgoria Murfatlar este asezata in sud-est-ul Romaniei, intre Dunare si Marea Neagra, in centrul Podisului Dobrogei. Plaiurile viticole cuprind peste 2600 de hectare din zona localitatilor Basarabi, Valul lui traian, Poarta Alba si Siminoc. Climatul continental, diversitatea amplasarii plantatiilor viticole, efectul protector al reliefului impotriva curentilor reci predominant nord-estici, influienta favorabila a vecinatatii excesive, ofera podgoriei Murfatlar un microclimat particular favorabil pentru realizarea unei largi varietati de vinuri.


37/46

Traditie

5/21/2018


Cultivarea vitei de vie este ocupatia de baza a locuitorilor acestei zone din cele mai vechi timpuri, iar oamenii de la Murfatlar constientizeaza faptul ca sunt continuatorii unei traditii indelungate si se mandresc cu asta. Scythia Minor,denumirea antica a Dobrogei,era cunoscuta pentru cultivarea vitei de vie, vinul obtinut aici fiind unul dintre produsele care faceau obiectul schimburilor comerciale dintre populatia autohtona (tracii) si coloniile grecesti de pe malul Marii negre. Marturii scrise despre traditia producerii vinului la Murfatlar au fost lasate si de faimosul poet latin Ovidiu (Publius Ovidius Naso. 43i.C,-17d.C),care a trait in cetatea Tomis , situata pe malul marii Negre, in perioada 9-17 d.C.,fiind exiliat de imparatul roman Augustus 1907

Sunt plantate in scop experimental soiuri de vita de vie precum Chardonay, Pinot Gris,Pinot Noir, Muscat Ottonel si Folle Blanche din initiativa a doi viticultori romani, Gheorghe Nicoleanu si vasile Brezeanu. 1936 Nucleul a ceea ce urma sa devina una dintre cele mai prestigioase si mai cunoscute podgorii din Romania a fost constituit la inceputul secolului trecut odata cu infiintarea primelor plantatii viticole cu soiuri nobile vest europene. 1943 Se infiinteaza Statiunea Experimentala Viti Vinicola Murfatlar.Gama de soiuri cultivate in podgorie a fost largita cu soiuri valoroase precum Sauvignon Blanc,Muscat Ottonel, Traminer Rose, Riesling Italian pentru vinurile albe si cabernet Sauvignon si merlot pentru vinuri rosii. 1955 Podgoria este consolidata si extinsa la suprafata de 2600 hectare, prin infiintarea intreprinderii de Stat Murfatlar.Treptat,vinurile produse aici s-au impus atat de piata interna cat si pe cea externa,Intreprinderea de Stat Murfatlar devenind liderul producatorilor romani de vin. 2000 Administrarea exercitatapachetul de catre de statactiuni a podgoriei a durat pana la sfarsitul anului cand un grup privat romanesc a achizitionat majoritar.


38/46

5/21/2018

Tehnologie


Astazi, oamenii de la Murfatlar au toate mijloacele necesare pentru a obtine cel mai bun vin romanesc.Traditia si experienta sunt puse acum in valoare prin utilizarea celor mai moderne linii tehnologice de vinificare. Tehnologia folosita este adaptata fiecariu soi de vin.Momentul recoltarii strugurilor este stabilit stiintific in functie de tipul de vin ce se doreste obtinut, iar perioada de recoltare permite producerea in mod natural a intregii game dedulci. vinuri, de la cele seci la cele In septembrie 2002 Murfatlar a devenit prima societate viti-vinicola din romania certificata conform standardului de calitate ISO 9001 :2000 pentru sistemul de management al calitatii si pentru sistemul HACCp de asigurare a securitatii in domeniul alimentar.Toate acestea au scop obtinerea unui produs autentic :VINUL DE MURFATALR, cu insusirile si calitatile lui incontestabile.


Muzeul

39/46

5/21/2018

Fie ca este facut de placere sau din interes profesional, un tur al compluxului Viti Vinicol Murfatlar ar fi incomplet fara vizitarea Muzeului Viei si Vinului, a punctului si a Salilor de Degustare. Totul de spre vin.ppt - slide pdf.c om

Muzeul Viei si Vinului a fostde infiintat 1970 sub patronajul Muzeului national istorieinsianul Arheologie din Constanta.Obiectele ce se afla in patrimoniul acestuia atesta practicarea viticulturii pe teritoriul Dobrogei de peste 2500 de ani.In muzeu sunt expuse piese valoroase, de la amforele din antichitate in care negustorii transportau si depozitau vinul pana la teascurilePunct din lemn utilizate Turistic in Evul Mediu. Construit pe doua nivele in mijlocul plantatiilor, dupa un proiect care are la baza elemente ale arhitecturii populare dobrogene, punctul Turistic murfatlar este vizitat anual de mii de turisti romani si straini.An de an, turistii sunt atrasi aici de 4 lentatii :posibilitatea de aladegusta intreaga de gama de vinuri si specialitati obtinute Murfatlar,oferta produse gastronomice traditionale de cea mai inalta calitate – incluzand mancarurile specifice Dobrogei, ambianta naturala si panorama peisajul ce pot fi complementate de pe terasa Punctului Turistic, precum si programul folcloric sustinut de ansamblul artistic « Murfatlar »


RAI DE MURFATLAR

SEC DE MURFATLAR

40/46

VINURI TRADITIONALE

5/21/2018

Cuprinde o serie de trei vinuri tinere,anume unul alb,unul rosu si unul roze, dulci,care pastreaza prospetimea savuroasa a strugurelui bine copt.


MUGUR DE VITA

Murfatlar se mandreste cu gama de vinuri traditionale ce include atat soiuri albe,asa cum sunt Chardonnay,Pinot Gris,Muscat Ottonel,cat si soiuri rosii precum Merlot,Cabernet Sauvignon sau Pinot Noir.

LACRIMA LUI OVIDIU


FERMA NOUA

TREI HECTARE

41/46

CONU’ ALECU

5/21/2018


BABANU PREMIAT DE MURFATLAR

ZARAZA


42/46

5/21/2018


C u m s e f a c e d i f er e n t a in t r e v i n u l s e c /d e m i s e c , d u l c e /d e m i d u l c e ,u s o r /g r e u ?

Gustul face diferenta,detectand dulceata naturala a soiului de strugure din care e facut.Vinul sec este facut din struguri mai acri si este simplu,usor,un pic intepator.Cel demisec gaseste un echilibru intre caracteristicile vinului sec si o cantitate ceva mai insemnata de dulceata naturala. Vinul sec este aspru,cel demisec este de o asprime moderata.Vinul dulce este facut din struguri dulci,avand un gust pe masura..cel demidulce gaseste echilibrul intre dulceata naturala si supletea unui vin usor. Vinurile grele sunt cele cu un volum mai mare de alcool,mai complexe,dau senzatia de „gura plina „ – se combina cu mancaruri grele precum cele de carne,vanat si sosuri satioase.Vinurile usoare sunt ceva mai slab alcoolizate si mai suple si sunt asociate cu preparate usoare gen salate,pui,fructe de mare. Nu trebuie combinate astfet pentru ca exista o regula ;vinul si mancarea se completeaza reciporc pentru desfatarea propriului gust.


43/46

5/21/2018


C u m /i n c e f e l d e p a h a r s e s e r v es t e v i n u l ? L a c e temperatura ?

Vinurile albe se servesc dupa ce au fost racite in prealabil la 10-12 drade Celsius.Se folosesc pahare in forma de lalea cu deschidere mai mica,pentru a nu se pierde savoarea.Chardonay e in mare voga.Negustorii din intreaga lumea se dau peste cap sa aiba Chardonnay in pravalie. Vinul rosu se serveste la temperatura camerei.Se desface cu cel putin jumatate de ora inainte de servire pentru a fi lasta sa respire.Se folosesc pahare in forma de lalea cu deschidere larga pentru favoriza perceperea aromelor si buchetului. Vinurile licoroase si cele dulci (indiferent de culoare ) se beau frapate,la temperatura de 4-6 grade Celisius.Se folosesc pahare mici de 100ml cu deschidere ingusta.


44/46

5/21/2018



45/46

5/21/2018


1. http://www.pietroasa.ro/wineguide1.php 2. http://www.vinul.ro/top_wine_spector.html 3. http://www.vinul.ro/dragoste.html 4. http://www.vinul.ro/educatie.html 5. http://www.vinul.ro/top_tamaioasa_romaneasca.html 6. http://crama.vinul.ro/ 7. http://www.vinul.ro/legende.html 8. http://www.business-adviser.ro/interviu_wilfried_moselt.html 9. http://www.referat.ro/

10. http://www.dtminox.md/ro/produse/vinificatie-primara.html


46/46

Totul despre vin.ppt

Recommend Documents