Proiect didactic Data: Clasa: a VI-a Profesor: Brînza Aurica MEŞTEŞUGURILOR ŞI A COMERŢULUI ÎN EUROPA Subiec Subiecttul: ORAŞELE MEDIEVALE. DEZVOLTAREA MEŞTEŞUGURILOR ŞI Tipul lecţiei:
lecție de predare-invatare predare-invatare
Competenţele specifice:
- Cunoașterea și interpretarea surselor istorice - Aprecierea ctitică şi obiectivă a situaţiilor, faptelor şi proceselor istorice Subcompetenţe: Subcompetenţe:
* descrierea unui eveniment din istoria modernă în baza mai multor surse; * identificarea cauzelor și efectelor unui proces din istoria medievală; medievală ;
Obiective operaţionale: noţiuni
O1 – O1 – Să Să explice notiunile: oras medieval, breasla, ghilda, zaraf, camatar. O2 – O2 – Să Să identifice în baza documentului istoric şi a textului din manual specificul aparitiei si dezvoltarii oraselor, completand tabelul sintetic. O3 – O3 – Să Să clasifice categoriile sociale ale populaţiei orăşeneşti , analizand textul cu caracter istoric. O4 – O4 – Să Să analizeze miscarea comunala in baza algoritmului. O5 – O5 – Să Să aprecieze aprecieze importanta miscarii comunale si dezvoltarii meşteşugurilor meşteşugurilor /comerţului / comerţului în viaţa societăţii medievale. Metode şi procedee: Exerciţiul, învăţarea prin descoperire,
problematizarea, conversaţia euristică, sinteza, lucrul cu documentul, documentul, cu manualul, miniprelegerea, miniprelegerea, clustering sintetic, joc de rol, algoritmizare. Mijloace didactice: Harta de perete „ Europa în sec. XIVXIV -XV”, Harta din manual „Principalele căi comerciale în Europa sec. XIII”, Tablouri colorate: Iarmarocul din Champagne, Atelierul meşteşugarului medieval, fișe de lucru • Manual de istorie medievală universală, cl. VI, Emil şi Demir Dragnev, P. Cocîrlă, Forme de lucru: frontal, perechi, individual. individual.
Desfăşurarea activităţii
Etapele
Obiective
lecţiei
operaţionale
Moment organizatoric Evocarea
Activitatea profesorului Ordonează clasa Notează absenţele Am terminat de studiat perioada evului mediu timpuriu, sec. V-XI Care au fost realizările primei perioade a Evului Mediu?
Activitatea elevului
Metode, procedee
Care-s particularităţile principale ale orânduirii feudale?
– În Europa de Vest statele s-au format în Conversație sec. IV-VIII, iar în Europa Centrală şi de de Sud – Est – în sec. IX-X. reactualizare – s-a răspândit creştinismul şi s-a dezvoltat cultura în Europa. – în Europa, Africa de Nord, Orientul Apropiat s-a instaurat orânduirea feudală. 1. Existau două categorii sociale de oameni: feudalii şi ţăranii dependenţi. 2. Feudalii îi exploatau pe ţărani. 3. Ţăranii depindeau de seniori şi le prestau boierescul, dijma, zeciuiala. 4. Predomina gospodăria naturală. 5. Agricultura şi meşteşugurile se dezvoltau lent, comerţul aproape nu exista.
Astăzi vom începe a studia perioada a doua a Evului Mediu – Evul Mediu dezvoltat. Plasaţi pe axa timpului limitele cronologice ale perioadei a doua a epocii medievale.
Elevii notează pe axa timpului limitele cronologice ale EM dezvoltat. V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII
Exerciţiu de localizare a unei perioade pe axa
timpului. O2
Pentru a caracteriza perioada a II-a a epocii medievale să citim spusele istoricului francez Jacques Le Goff (man.pag.6) şi să observaţi care descoperire şi invenţie se numără printre primele în caracteristica dată.
Un elev citeşte această reflecţie în glas: „Acest ev mediu ne permite să înţelegem mai bine ambiţia unei epoci, care a fost, în acelaşi timp, şi vremea foametei, a marilor epidemii, a sărmanilor şi a rugurilor, dar şi a catedralelor şi a castelelor, cea care a inventat sau a descoperit oraşul, universitatea, munca, furculiţa, haina de blană, sistemul solar, circulaţia singelui, toleranţa” Jacques Le Goff
Învățare prin descoperire
Elevii descoperă că una din primele descoperiri a fost orașul Realizarea sensului
Se notează tema lecţiei pe tablă. Oraşele medievale. Meşteşugurile şi comerţ ul în Europa
Cunoaşteţi că oraşele au apărut încă în epoca antică. Ce oraşe vă amintiţi? O2
Exemplifică.
În sec. VI-VII în Europa s-au păstrat Identifică cauzele problemei: doar Roma, Atena, Constantinopol, dar – O parte din oraşele greco– romane au şi acestea erau ruinate.Cum credeţi de fost distruse de barbari; ce? – O altă parte din oraşe s-au ruinat şi au dispărut în rezultatul crizei sistemului Se prezintă cluster-ul sintetic care va fi sclavagist. completat în timpul lecţiei cu scopul studierii temei noi.
Conversaţie euristică Problematizar ea
Anexa 1
O2 O1
O2 O3
O4
Explică procesul apariţiei oraşelor evidenţiind cauzele; reieşind din răspunsurile elevilor profesorul concluzionează: în evul mediu oraşul reprezenta o aşezare umană ai cărei locuitori se ocupau în principal cu meşteşugurile şi comerţul.
Ascultă şi evidenţiază schimbările Miniprelegere economice care au dus la apariţia oraşelor Clustering medievale. Competează cluster-ul Creşterea populaţiei Progresele din tehnicile agricole şi diversificarea meşteşugurilor care a dus la desprinderea meşteşugurilr de agricultură Dezvoltarea comerţului şi crearea drumurilor comerciale Analiza Pentru a afla mai mult despre oraşul Îndeplinesc însărcinările şi completează surselor medieval propune elevilor să lucreze în rubricile corespunzătoare din cluster-ul (document, perechi: sintetic. text, imagine) I. În baza doc. de pe p. 46 şi sursei din Lucru în Laborator p. 49 explică cum şi unde se perechi/indivi Ovidiu – fişa de lucru personalizată: dual întemeiau oraşele, cum era aspectul lor. (Daniil) numeşte elemente din imagine Anexa 2 II. În baza informaţiei de pe fişa de caracteristice unui oraş, compară lucru clasifică structura socială a imaginile oraş/sat, colorează. (Anexa 4) populaţiei orăşeneşti . (Valeria, Elvira) III. În baza textului din manual p. 4748, şi doc. p. 47 enumeră profesiile meşteşugăreşti din oraşul medieval, şi alte ocupaţii. (Tatiana, ...) Elevii prezintă rezultatele obţinute în faţa Comentează, subsumează concluziile clasei. expuse de elevi. Analizează textul, notează rezultatel în Cercetarea Propune elevilor să citească despre table conform algoritmului propus indiviuală „Mişcarea comunală ” şi să analizeze acest proces istoric conform
algoritmului: 1. Cauze 2. Metode de luptă 3. Consecinţe O5
Meşteşugurile şi atelierul meşteşugăresc
Algoritmizare
Elevii însuşesc noţiunile istorice: breaslă, statut, staroste şi le scriu în caiete.
Miniprelegere
Meşteşugarii căutau să atragă la oraş mai mulţi cumpărători şi să se apere de meşteşugarii străini care veneau în oraş să-şi vîndă marfa. Pentru a-şi apăra interesele, meşteşugarii de aceeaşi profesie se uneau în asociaţii. – Acociaţiile meşteşugarilor de aceeaşi profesie se numeau bresle. – Breslele organizau producerea şi comerţul, menţineau disciplina, controlau cantitatea şi calitatea obiectelor. Elevii analizează documentele„Din Citirea în glas a documentului istoric şi statutul ţesătorilor de postav din Analiza Paris”(Anexa 3 ) şi “Statutul postăvarilor documentului analiza lui. din Frankfurt”p. 48
Comerţul: Dezvoltarea oraşelor a
O5
grăbit schimbul de mărfuri, formarea pieţelor locale şi regionale. Treptat în Europa se constituie două zone comerciale maritime: A) zona de Nord (Marea Nordului şi
Elevii localizează pe hartă: – zonele comerciale de Nord şi de Sud; – cele mai importante iarmaroace din Europa; – căile comerciale preferate în Europa de Apus
Miniprelegere Lucrul cu hartă
Reflecţia
Extindere
Marea Baltică); B) zona de Sud (Marea Mediterană, Marea Neagră) - Cum credeti, ce rol a avut dezvoltarea Isi expun opiniile pe marginea subiectului Sinteza mestesugurilor si comertului in viata Concluzie societatii medievale? Dar la ce au condus rezultatele miscarii comunale? Joc didactic - Se inițiază jocul didactic „Adevarat/Fals”: 1. Orasele medievale erau întemeiate la intersecţia marilor drumuri comerciale sau pe lângă castele sau abaţii (burguri) 2. In oras locuia doar populatia bogata si privilegiata 3. Breasla este o uniune a bancherilor in Evul Mediu 4. Miscarea comunala a fost o exprimare a luptei orasenilor pentru libertate si drepturi - Notarea elevilor Tema pentru acasă: De studiat tema: „Oraşele medivale.Dezvoltarea meşteşugurilor şi a comerţului”, de efectuat ex. “Exprima-ti atitudinea”. p. 49. 1. De comparat oraşul medieval cu oraşul Chisinau contemporan; 2. De comparat administraţia oraşului medieval cu administraţia publică locală a oraşului natal.
ANEXA 2 Oraşe medievale erau împrejmuite cu ziduri. Aceste oraşe-cetate au devenit cunoscute ca burguri. Locuitorii er au cunoscuţi sub numele de burghezi .Orasul se dezvolta in stransa legatura cu populaţia din sat, care era alcatuita din cele trei ordine traditionale : cei ce se roaga, cei ce se lupta, cei ce muncesc. Exista deci si la oras numerosi clerici, mai ales in spatiul italian, dar si in cel francez, iberic sau englez. Acestia pot fi canonicii din anturajul episcopului, calugarii benedictini, ale caror manastiri erau asezate initial la marginea oraselor, si din secolul al XIII-lea calugarii franciscani si dominicani, care apar tocmai pentru a oferi asistenta religioasa in cadrul oraselor. Numerosi membri ai aristocratiei laice continua sa traiasca la rindul lor in oras. Pa apoi nenobilii, oraseni bogati, din rindul carora fac parte negustori, mestesugari patroni, zarafi, camatari. Acestia alcatuiau patriciatul urban, cumparau domenii rurale incercind sa duca un trai asemanator nobililor, ocupau principalele functii in oras. Din patura mijlocie, a poporului de rind, faceau parte mestesugari, mici negustori, lucratori salariati, liberi profesionisti, de tipul profesorilor, notarilor, medicilor. Se adauga o plebe urbana sărăcimea destul de numeroasa si adesea. In orasele medievale europene au continuat sa existe pana tirziu sclavii, proveniti mai ales de pe pietele din lumea musulmana. ANEXA 3
„Din statutul ţesătorilor de postav din Paris” „
Fiecare ţesător de postav din Paris poate să aibă în casa lui două războaie de ţesut mari şi unul mic. Fiecare ţesător de postav poate să aibă în casă numai un singur ucenic, care trebuie să slujească cel puţin patru ani. Tot postavul trabuie să fi e în întregime din lînă şi tot atît de bun la margini ca şi mijloc. Cine va începe lucrul înainte de răsăritul soarelui, va fi amendat”.
